Rezolvare Completa Seminarii Si Teme.

Politici și metode contabile – suport de seminar1
SEMINAR 1
1. Recunoașterea inițială a imobilizărilor corporale
La 1 septembrie 2020, Blockbuilder Co a cumpărat la prețul de 9.000.000 lei un echipament pentru a-l folosi în
fabrica sa, estimând o durată de viață de 10 ani și o metodă liniară de amortizare. Entitatea a cheltuit 400.000
lei pentru a testa funcționarea corectă a mașinii. În timpul perioadei de testare (septembrie și octombrie 2020),
au fost obținute mostre de produs care au fost vândute pentru un total de 55.000 lei. Alți 300.000 lei s-au cheltuit
pentru a pregăti angajații pentru operarea noului echipament. Echipamentul este folosit pentru producerea unui
nou produs, Produsul C, iar pentru a face publicitate acestui produs s-au cheltuit 1.000.000 lei în octombrie
2020. Testarea a fost încheiată și producția comercială a produsului C a început la 31 octombrie 2020.
Aratați cu ce valoare trebuie să fie prezentat echipamentul în situațiile financiare de la 31.12.2020
Cost de achizitie = 9.000.000+(400.000-55.000) = 9.345.000 lei

Amortizare ex 2020 = (9.345.000/ 10 ani) * 2/12 (lunile nov si dec) = 155.750 lei
Valoare bilantiera la 31.12.2020 = cost achiz - amortiz = 9.345.000-155.750 = 9.189.250 lei
pregatirea angajatilor nu se include in cost

la fel si cheltuielile de publicitate.
2. Amortizare
Wetherby a achiziționat un echipament la 1 iulie 2018 pentru suma de 500.000$. Echipamentul se
amortizează liniar pe durata de 10 ani, estimându-se o valoare reziduală de 20.000$.
La 1 ianuarie 2020, ca urmare a unei schimbări de legislație, Wetherby a trebuit să adauge
echipamentului un sistem de siguranță, cu un cost de 25.000$, durată de utilizare 5 ani, valoare
reziduală nulă.
a) Care este valoarea cheltuielii cu amortizarea recunoscută în situațiile financiare de la 31
martie 2020?
b) Care este valoarea contabilă netă a echipamentului în situațiile financiare de la 31 martie
2020?
Valoarea amortizabila = 500.000-20.000 =480.000 $

Amortizarea anuala = 48.000 $
amortizare lunara = 48.000/ 12 = 4000 $/ luna
Amortizarea ex. care se incheie la 31.03.2019 = 48.000*(din iulie pana in martie) 9/12 = 4.000*9
luni = 36.000$
Amortizarea ex. care se incheie la 31.03.2020 = 4.000*12 luni(pentru echipamentul initial) +
(25.000 / 5 ani) * 3/12 (ianuarie, februarie, martie) = 48.000+ 1.250 = 49.250 $ sistemul de
siguranta este folosit doar in ianuarie, februarie si martie din 2020).
In situatiile financiare de la 31.03.2020:

Bilant:
- Imobilizarea (echipament + sistemul de siguranta) = Cost achizitie - amortizare cumulata
= 500.000+25.000+36.000-49.250=439.750$.
In CPP:
- Chelt cu amortizarea: 49.250$
1
3. Reevaluare și amortizare
Auckland a achiziționat o instalație pentru suma de 60.000$ la data de 1 ianuarie 2018 și i-a estimat
durata de viață utilă la 15 ani. La 31 martie 2020, instalația a fost reevaluată la valoarea justă de
64.000$.
Care va fi cheltuiala cu amortizarea instalației în situațiile financiare ale exercițiului încheiat la
31 decembrie 2020?
Amortizarea anuala = 60.000/15 ani= 4.000$/ an

Amortizare 2018 = 4.000$
Amortizare 2019 = 4.000$
Amortizare 01.01-31.03.2020 = 4.000*3/12 (ianuarie, feburarie, martie)= 1.000$
Amortizare 2020 = 1.000$ + (64.000$ valoarea reevaluata/ 153 luni durata ramasa aprilie pana
la decembrie) * 9 luni = 1000+3765 = 4765 $
Inregistrarea reevaluarii:
1. anularea amortizarii cumulate
amortizarea instalatiilor = instalatii 9000$
2. inregistrarea reevaluarii
instalatiile = rezerva din reevaluare cu 13.000 $
Durata totala de utilizare = 15 ani*12 luni = 180 luni

Durata de la achizitie si pana la reevaluare = 12 luni in 2018 + 12 luni in 2019 + 3 luni in 2020 =
27 luni.
Durata ramasa de amortizat dupa reevaluare = 180-27=153 luni.
Surplus din reeval =64000- (60000-9000)=13.000 $

VCN la 31.12.2020 = val reevaluata - amortizarea cumulata dar aparuta dupa reevaluare (31
martie pana la finalul ex) = 64.000-3.765 =60.235$
4. Cheltuieli ulterioare
Elite Leisure este o companie care operează un vas de croazieră. Vasul a fost achiziționat la 1
octombrie 2011. Detaliile costului componentelor și duratele de viață estimate sunt următoarele:
Componentă Cost (mil $) Mod de amortizare
Carcasa vasului 300 25 de ani, liniar
Cabinele și zonele de recreere 150 12 ani, liniar
Sistemul de propulsie 100 40.000 de ore
La 30 septembrie 2019, sistemul de propulsie fusese utilizat pentru 30.000 de ore, dar datorită
funcționării necorespunzătoare a motoarelor, s-a luat decizia să se înlocuiască întregul sistem de
propulsie, achiziționându-se unul nou pentru suma de 140 mil $. Durata de utilizare a noului sistem de
propulsie este de 50.000 de ore, iar în exercițiul încheiat la 30 septembrie 2020 a funcționat 5.000 de
ore.
În același timp cu schimbarea sistemului de propulsie, compania a realizat și lucrări de îmbunătățire a
cabinelor la costul de 70 mil $ și a revopsit exteriorul vasului la un cost de 20 mil $. După îmbunătățirile
aduse cabinelor, s-a estimat că durata lor de viață rămasă este de 5 ani (din momentul îmbunătățirii).
Se va presupune că toate lucrările s-au realizat și încheiat pe 1 octombrie 2019.
2
Se cere:
a) Calculați valoarea contabilă netă a vasului de croazieră la 30 septembrie 2019 (înainte de
realizarea lucrărilor)
b) Care sunt cheltuielile care se regăsesc în contul de profit și pierdere al exercițiului
încheiat la 30 septembrie 2020?
a) La 30 septembrie 2019:
Componentă Cost (mil $) Durata cat au Amortizarea Val ctb neta =

fost utilizate cumulata (mil $) cost- amortiz
cumulata (mil $ )
Carcasa vasului 300 8 din 25 300*8/25 ani = 96 204
50 150 8 din 12 150*8/12 = 100 50
Sistemul de 100 30.000 ore din 100*30000/40000 25
propulsie 40.000 ore = 75
TOTAL 279
valoarea bilantiera a vasului la 30 sept 2019 = 279 mil$
b)
imbunatatirile aduse cabinelor = modernizare cf IAS 16 (creste durata de utilizare) - creste
costul cabinelor cu cele 70 mil $
vopsirea carcasei = chelt cu intretinerea si reparatia
- Chelt cu amortizarea = amortizarea sist de propulsie + amortizarea

carcasei+amortizarea cabinelor = 140 * 5.000/ 50.000 + 300/ 25 ani + (50 + 70)/ 5 ani
ramasi = 14 + 12 + 24 = 50 mil $ (apar in CPP)
- Chelt cu scoaterea din folosinta a vechiului sist de propulsie = 25 mil $
- Ch cu reparatia si intretinerea (vopsirea) = 20 mil.
Total chelt in CPP = 50+25+20=95 mil $
3
5. Reevaluarea si deprecierea imobilizarilor corporale

Kendra Co își încheie anul financiar la 31 decembrie și gestionează o fabrica ce produce chip-uri pentru
telefoane mobile.
Pe data de 1 iulie 2013 a achiziționat un echipament de producție la un cost de 80.000 lei stabilindu-i
o durata de utilizare de 10 ani si amortizare liniara. Pe data de 1 iulie 2014 echipamentul a fost reevaluat
la valoarea justa de 81.000 lei, fara a se modifica durata de utilizare ramasa.
a. Care este amortizarea recunoscuta in anul 2014?
Amortizare anuala = 80.000/ 10 = 8.000 lei
Amortizare 2013 = 8.000* 6/12 (iulie-dec) = 4.000 lei
Amortizare 2014 = amortizare 01.01 - 30.06 + amortizarea de dupa reevaluare de la 01.07-31.12

= 8.000 * 6/12 + 81.000/ 9 ani * 6/12 = 4.000 + 4.500 = 8.500 lei
LA 1 iulie 2014, val reeval = 81.000.
VCN = 80.000-4.000-4.000-72.000 lei

=> surplus din reevaluare = 81.000-72.000=9.000 lei
VCN la 31.12.2014 = 80.000 - 4.000 - 8.500 = 67.500 lei GRESIT

VCN la 31.12.2014 = 81.000-4.500 = 76.500 lei
Amortizare 2015 = 81.000 / 9 = 9.000 lei

Amortizare 2016 pana la 1 oct 2016 = 9.000 * 9/ 12 = 6.750 lei
Un incendiu care a avut loc pe data de 1 octombrie 2016 a afectat echipamentul reducându-i-se
capacitatea de producție. Dvs, contabilul companiei, considerați ca ar trebui recunoscuta o pierdere de
valoare (depreciere) pentru echipament si dispuneți de următoarele informații la data de 1 octombrie
2016:
(1) un echipament nou ar costa 90.000 lei;
(2) echipamentul ar putea fi vândut la un preț de 45.000 lei, iar costurile privind dezinstalarea ar fi de
2.000 lei; => pret net de vz = 43.000
(3) in condițiile prezente, echipamentul ar mai putea funcționa încă 3 ani și ar avea o valoare de
utilizare de 38.685 lei.
b. Care este valoarea deprecierii asociate echipamentului la data 1 octombrie 2016?

IAS 36
test de depreciere = sa comparam VCN cu valoarea recuperabila
Val recuperabila = max (val de utilizare, pretul net de vanzare)
VCN > val recuperabila => depreciere = VCN-val recuperabila
VCN < val recuperabila => activul nu este depreciat, depreciere = 0.
val recuperabila = max (37.685, 43.000) = 43.000 lei
VCN la 1 oct 2016 = 67.500 - 9.000 - 6.750 = 51.750 lei GRESIT

VCN la 1 oct 2016 = 76.500 - 9.000- 6750 = 60.750 lei
VCN > val recuperabila => depreciere = 60.750 - 43.000 = 17.750 lei
4
Pentru ca imobilizarea a fost reevaluata, deprecierea se va inregistra ca o reevaluare negativa.

Asta inseamna ca scade imobilizarea (17.750), scade rezerva din reevaluare (cu 9000) si pentru
diferenta se inregistreaza cheltuieli cu deprecierea.(17.750-9.000=8.750) lei
% = imobilizare 17.750
Rezerve din reeval 9.000
Chelt cu deprecierea 8.750
Pe data de 1 iulie 2017, s-a constatat ca echipamentul este afectat mai mult decat s-a estimat initial. La
aceasta data se considera ca echipamentul este nefolositor daca este utilizat individual si s-a decis
includerea sa într-o unitate generatoare de numerar – fabrica, a cărei valoare recuperabilă este de
950.000 lei.
La data 1 iulie 2017, unitatea generatoare de numerar este formata din urmatoarele active:
Cladire 500.000 lei

Echipamente si utilaje (inclusiv echipamentul de mai sus a carui valoare contabila este de 35.000 lei)
335.000 lei
Fond comercial 85.000 lei
Active curente 250.000
c. Care va fi valoarea echipamentelor dupa alocarea deprecierii unitatii generatoare de
numerar?
Rețineți: Atunci când nu se poate calcula valoarea recuperabilă a unui activ, va trebui sa se calculeze
valoarea recuperabilă a unității generatoare de numerar (UGN) din care face parte. UGN este cel
mai mic grup de active pentru care fluxurile de trezorerie pot fi identificate și măsurate.
Alocarea deprecierii in cadrul UGN: deprecierea se alocă mai intai oricarui activ care este in mod
evident distrus sau deteriorat; apoi fondului comercial (goodwill-ului) alocat UGN, apoi celorlalte
active non-curente, pe baza de prorata. Nu alocam depreciere activelor curente, ci doar activelor
necurente.
Elemente UGN Valoare contabila neta Depreciere alocata Val. ctb. neta dupa alocarea
inaintea testului de deprecierii
depreciere
Cladire 500.000 62.500 437.500
Echipamente 335.000 35.000 (deteriorat)+ + 262.500 - RASPUNS
37.500 = 72.500
Fond comercial 85.000 85.000 0
Active curente 250.000 0 250.000
TOTAL 1.170.000 220.000 950.000
UGN:
Val. contabila = 1.170.000
Val. recuperabila = 950.000
Val. recuperabila < Val. ctb => UGN este depreciata si deprecierea = 1.170.000 - 950.000 = 220.000 lei
Depreciere de alocat pe baza de prorata = 220.000 - 35.000 (echipam. deteriorat) - 85.000 (fd comercial)
= 100.000 lei
5
Depreciere de alocat cladirii = 100.000 * 500.000 cladirea / (500.000 + 300.000) = 62.500 lei
Depreciere de alocat celorlalte echipamente = 100.000 * 300.000 / 800.000 = 37.500 lei
Inregistrarea deprecierii (PRESUPUNAND CA NU AVEM REZERVE DIN REEVALUARE): ch cu

deprecierea de 220.000 si scaderea valorii activelor necurente sau ajustari cu deprecierea
6. Provizion de dezafectare
O entitate a construit o centrală nucleară care a fost dată în folosință pe data de 1 ianuarie 20X1. Centrala are o
durată de viață utilă de 34 de ani, iar costul de producție a fost 9.933 u.m.. Legislația cere companiei să
dezafecteze centrala la finalul duratei sale de viață utilă, operațiune care este de așteptat să se întindă pe mai
mulți ani.
Specialiștii consultați de entitate au estimat cheltuielile cu dezafectarea centralei astfel (sumele sunt exprimate
în u.m., fiind prețuri curente la nivelul anului 20X1):
Anul Cheltuială de dezafectare

20X30 400
20X31 500
20X32 600
20X33 550
20X34 250
În plus, specialiștii au estimat cheltuieli anuale de 100 pentru înlăturarea deșeurilor radioactive generate de
operarea centralei pe parcursul duratei ei de viață.
Estimați că rata inflației va fi 1,5% pe an, iar rata de actualizare adecvată 2% pe an.
Calculați valoarea provizionului de dezafectare și valoarea centralei așa cum apar în bilanțul de la
31.12.20X1.
Pentru ușurarea calculelor se dau următoarele valori:
Anul Număr de ani din Factor ajustare la Factor de actualizare
20X1 inflație (1,015)n 1/(1+0,02)n
(n)
20X30 30 1,5625 0,552
20X31 31 1,586 0,541
20X32 32 1,610 0,531
20X33 33 1,6346 0,520
20X34 34 1,660 0,510
IAS 37 - provizion pt chelt de dezafectare

IAS 16 - provizionul se include in costul activului
6
Anul Număr de ani Chelt Factor Chelt de dezacfectare Factor de Valoarea

din 20X1 de ajustare la in termeni reali actualizare prezenta a
(n) dezacfe inflație (tinand cont de 1/(1+0,02)n ch de
ctare (1,015)n inflatie) dezafectare
20X30 30 400 1,5625 400*1,5625 = 625 0,552 625*0,552=

345
20X31 31 500 1,586 793 0,541 429
20X32 32 600 1,610 966 0,531 513
20X33 33 550 1,6346 899 0,520 468
20X34 34 250 1,660 415 0,510 212
TOTAL 2300 3698 1967
La 01.01.20X1:
Inreg. provizionului de dezafectare:
Imobilizare/ Centrala nucleara = Provizionul de dezafectare 1967 lei
Val ctb bruta a centralei = cost de productie + provizion = 9933+1967=11.900 lei

Amortizarea anuala = 11.900 / 34 ani = 350 / an
Chelt cu amortizarea = Amortizare 350 lei
La 31.12.20X1
Inregistrarea ch financiare aferente anului 20X1 = 1967* 2% = 39 lei
Chelt financiara = provizion de dezafectare (contul 1513) 39 lei
In fiecare an se suporta un cost financiar generat de provizionul se mareste in fiecare an, astfel incat in
34 ani sa ajunga la val chelt de dezafectare pe care o am de suportat.
In bilantul de la 31 dec 20X1:

Centrala = VNC = 11.900-350=11.550 lei
Provizion de dezafectare = 1967 + 39 = 2006 lei
In CPP:
Ch cu amortizarea = 350
Ch financiara = 39
In exercitiul 20X2:
Amortizare pentru 20X2 = 350
Chelt financiara =2006 *2% = 40
In bilant 31.12.20X2
Centrala = 11.550-350=11.200
Provizion = 2006+40=2046
În exercițiul 20X3:
7
Cazul A: rata de actualizare este estimată la 1,8%, în timp ce toate celelalte estimări rămân neschimbate. Factorii
de actualizare vor fi cei din tabelul următor și se va obține o valoare prezentă a cheltuielilor de dezafectare totale
de 2169 u.m.
Schimbarea de estimare afecteaza ex curent si ex urmatoare, deci amortizarea imob si costul financiar
ale ex 20X3 se vor calcula pe baza noilor estimari.
Conform IFRIC 1, modif val estimate a chelt de dezafectare se inreg ca o crestere a proviz si a val
imobilizarii (deci se modifica si amortizarea).
Modificarea val provizionului = 2169 - 2046 = 123 lei
Imobilizare = provizion de dezafectare 123
Amortizarea imob pentru ex 20X3 = ((11.900 - 350 - 350) + 123 ) / durata ramasa de 32 ani = 354 lei
Chelt financiara aferenta provizion = 2169 *1,8% = 39
In bilant 31.12.20X3:
Imobilizarea (VCN) = 11.200+123-354 = 10.969
Provizion = 2169+39= 2208 lei
Anul Număr de ani din Factor de actualizare

20X3 1/(1+0,018)n-2
(n-2)
20X30 28 0,607
20X31 29 0,596
20X32 30 0,586
20X33 31 0,575
20X34 32 0,565
Cazul B: Datorită progresului tehnic, se estimează că valoarea cheltuielilor de dezafectare se reduce după cum
arată tabelul de mai jos, celelalte estimări rămânând neschimbate (sumele sunt exprimate în prețuri reale,
ajustate la inflație). Se va obține o valoare prezentă a cheltuielilor de dezafectare totale de 1.283 u.m. (la
31.12.20X2 provizionul era 2046).
Anul Cheltuială de dezafectare

20X30 325
20X31 458
20X32 850
20X33 401
20X34 287
Calculați valoarea centralei și a provizionului de dezafectare în bilanțul de la 31.12.20X3, în fiecare din
cele două cazuri.
Provizionul trebuie sa scada cu 2046-1283 = 763 lei
Provizion = imobilizare 763 lei
Amortizarea imobiliz in 20X3 = ((11.900-350-350) - 763)/32 ani = 326 lei
Ch financiara aferenta provizion = 1283 * 2% = 26
In bilant 31.12.20X3:
8
Imobilizarea = 11.200-763-326=10.111 lei

Provizion = 1283 + 26 = 1309
IAS 40
IAS 20
IAS 2
IAS 36
9
Politici și metode contabile – seminar 2
SEMINAR 2
1. Imobilizare construită în regie proprie (IAS 16)

Omega este o companie cotată care își întocmește situațiile financiare în conformitate cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiară.
La 1 octombrie 2018, Omega a achiziționat un teren pentru suma de 10 mil lei (incluzând costuri legale de
1 mil lei) pentru a construi pe el o nouă fabrică. Construcția a început la 1 noiembrie 2018. Omega a suportat
următoarele costuri în legătură cu construcția:
- pregătirea și nivelarea terenului 300.000 lei
- materiale de construcție 6,08 mil lei
- costurile salariale ale muncitorilor implicați în construcție 200.000 lei/lună
- cheltuieli indirecte generate de organizarea și funcționarea șantierului 100.000 lei/lună
- cota de cheltuieli generale de administrație ale entității alocată proiectului de construcție 50.000
lei/lună
- venit obținut prin folosirea temporară a unei părți a terenului ca spațiu de parcare, pe perioada
construcției 50.000 lei
- costul relocării angajaților la posturile din noua fabrică 300.000 lei
- costul ceremoniei de inaugurare a noii fabrici în data de 31 iulie 2019 150.000 lei
Construcția a fost gata în data de 31 mai 2019, iar producția în noua fabrică a început pe 1 august 2019.
Durata de viață a clădirii fabricii a fost estimată la 40 de ani de a data finalizării. Totuși s-a estimat că
acoperișul va trebui să fie schimbat după 20 de ani, iar costul schimbării acoperisului, în prețuri curente, va
reprezenta 30% din costul total al clădirii.
La finalul celor 40 de ani de utilizare, Omega are obligația legală să demoleze fabrica și să refacă
amplasamentul. Directorii estimează că costul demolării peste 40 de ani (în prețurile de la acea dată) va fi
20 mil lei. Rata de actualizare adecvată este 8%, iar valoarea prezentă a 1 leu plătibil peste 40 de ani la o
rată de actualizare de 8% este 4,6 bani.(conform IAS 16, trebuie sa includem in cost pt ca s a creat obligatia
legala de a demola si a reface amplasamentul)
Construcția fabricii a fost parțial finanțată printr-un credit de 17,5 mil lei contractat pe 1 octombrie 2018.
Creditul are o rată anuală de dobândă de 6%. În perioada 1 octombrie 2018 – 28 februarie 2019 (data la
care creditul a fost utilizat în totalitate pentru finanțarea construcției), Omega a încasat 100.000 lei din
investirea temporară a fondurilor împrumutate.
Cerință:
Calculați valoarea contabilă netă a fabricii în situațiile financiare de la 30 septembrie 2019.
Descriere Inclus în costul fabricii Explicație

Cost achizitie teren 10.000.000 Atat achizitia terenului cat si costurile
legale asociate sunt direct atribuibile
construirii fabricii
Pregatirea si nivelarea 300.000 Cost direct atribuibil constructiei
terenului
materiale de construcție 6.080.000 Cost direct atribuibil constructiei
costurile salariale 200.000*7luni=1.400.000 Cost direct atribuibil constructiei
Ch indirecte generate de 100.000*7luni=700.000 Cost direct atribuibil constructiei

functionarea santierului
Cota de che generale de admin 0 Nu sunt atribuibile constructiei
Venituri din folosirea terenului 0 Se recunosc direct in CPP, nu sunt legate
de parcare de procesul de constructie
Costul relocarii angajatilor 0 Cheltuiala care apare dupa ce am
construit si tine de utilizarea cladirii; nu
este atribuibil constructiei( se recunoaste
in CPP)
Costul ceremoniei de 0 nu este atribuibil constructiei( se
inaugurare recunoaste in CPP)che a perioadei
Costul cu dezafectarea 920.000 Obligatia de dezafectare se recunoaste ca
amplasamentului parte a costului intial al fabricii.
(provision)
Costul indatorarii (minus v. 600.000 Se capitalizeaza costul indatorarii pe
din investire) perioada de 8 luni de la achizitia terenului
pana la finalizarea constructiei.
Total 20.000.000
Valoarea actualizata a chelt de dezafectare = 20.000.000 *0,046=920.000

IAS 23: Se include in costul imobilizarii dobanda pentru perioada de cand incep sa se realizeze
primele cheltuieli pt constructie (achizitia terenului) si pana la finalizarea constructiei. Daca se
suspenda activitatea pt constructie chelt cu dob nu mai intra in cost.
Costul indatorarii inclus in costul fabricii= 17.500.000*6%* 8 luni – 100.000 (v. din investirea
temporară a fondurilor împrumutate) = 600.000 lei
Valoarea amortizabila a fabricii= 20.000.000-10.000.000(teren)=10.000.000
Amortizarea se calculeaza in doua parti (cladirea si acoperisul)
Amortizarea acoperisului (01.iunie-30.sept)= 10.000.000*30%*1/20*4/12 = 50.000 lei
Amortizarea cladirii (01.iunie-30.sept)= 10.000.000*70%*1/40*4/12= 58.333 lei.
Amortizarea totala pentru exercitiul 30.09.2019= 108.333 iar
Valoarea contabila = 20.000.000- 108.333=19.891.667 lei
2. Unități generatoare de numerar (IAS 36)
O unitate generatoare de numerar compusă dintr-o fabrică, instalații și echipamente și fond comercial
(recunoscut la achiziție) a devenit depreciată datorită faptului că produsul pe care îl fabrică ea fost întrecut
de un model mai avansat tehnologic produs un competitor. Valoarea recuperabilă a unității generatoare de
numerar a scăzut la 60 mil $, rezultând o pierdere din depreciere de 80 mil$, alocată astfel:
Valoare netă contabilă înainte de Valoare netă contabilă după
depreciere (mil$) depreciere (mil$)
Fond comercial 40 0
Brevet (fără valoare de piață) 20 0
Imobilizări corporale 80 60
Total 140 60
După trei ani, entitatea realizează un progres tehnologic propriu, iar valoarea recuperabilă a unității
generatoare de numerar crește la 90 mil$. Dacă deprecierea nu ar fi avut loc, valoarea contabilă netă a
imobilizărilor corporale ce fac parte din unitatea generatoare de numerar ar fi fost 70 mil$.
Cerință: Calculați reluarea pierderii din depreciere și explicați cum ar trebui să fie tratată în
situațiile financiare.
Val.ctb-val.rec.= 140-60=80 mil depreciere
Alocarea deprecierii:
-mai intai oricarui activ care este deteriorat/depreciat(brevetul)
- apoi aloc depreciere fondului comercial
-mai ramane o depreciere care se aloca imobilizarilor corporale
Dupa 3 ani, valoarea rec este de 90 mil. > val. Ctb neta a unitatii generatoare de
numerar, deci deprecierea necesara este =0.
Reluarea pierderii din depreciere pt imob corporale este recunoscuta in masura in

care valoarea ct a imobilizarii poate creste doar pana la val. Ctb neta pe care ar fi
avut-o daca pierderea initiala din depreciere nu ar fi avut loc - 70 mil.
Se recunoaste fond comercial doar la achizitia unei societati.
Reluarea deprecierii nu se face pt brevet (in continuare este perimat tehnologia este
depasita) si nici pt fondul comercial (regula: nu se reia pierderea pt depreciere o data
depreciat asa ramane)
Imob.corp.= Venituri din depreciere 10.000.000 (crestem la valoarea contabila neta

pe care ar fi avut-o daca nu exista depreciere)
Atunci când există mai multe unități generatoare de numerar, IAS 36 cere ca testul de depreciere
să fie aplicat pe două niveluri astfel încât toate pierderile din depreciere să fie corect identificate și alocate.
Mai întâi, unitățile generatoare de numerar sunt testate individual pentru depreciere. Dacă sunt
depreciate, pierderea din depreciere se alocă mai întâi fondului comercial al unității respective și apoi
altor active non-curente pe bază de prorata.
Un al doilea test de depreciere este apoi realizat pentru întreaga afacere, pentru a identifica dacă
acele elemente care nu sunt incluse într-o unitate generatoare de trezorerie (și nu pot fi testate individual)
nu sunt și ele depreciate.
Grupul Sax este compus din două unități generatoare de numerar (rezultate în urma combinării dintre
diverse achiziții trecute), plus un sediul central, care nu a fost alocat nici unei unități generatoare de numerar
întrucât deservește ambele divizii.
Datorită unei scăderi a vânzărilor în contextul crizei economice, a fost realizat un test de depreciere la
sfârșitul exercițiului financiar. La acea dată, Situația consolidată a poziției financiare prezenta următoarele
active nete (mil lei):
Divizia Divizia B Sediul Fond comercial Total

A central nealocat
Imobilizări corporale 780 620 90 1.490
Fond comercial 60 30 - 10 100
Active curente nete 180 110 20 - 310
Total 1.020 760 110 10 1.900
Valorile recuperabile la finalul exercițiului sunt:
Divizia A 1.000
Divizia B 720
Întregul grup 1.825
Nicio pierdere din depreciere nu a mai fost înregistrată anterior.

Cerință:
Realizați testul de depreciere și arătați cum trebuie alocată pierderea din depreciere.
Etapa 1: Teste de depreciere pentru unitatile generatoate de numerar individuale:
Divia A:
Val ctb neta= 1020

Val rec =1000 => val ctbneta>val rec=> divizia a este depreciata si pierderea din depreciere este cu
1020-1000=20. O alocam fondului comercial al Diviziei A=> Fnd. Com= 60
Chelt cu deprecierea = fond comercial /Div A = 20
Divizia B:
VCN= 760
Val. Rec= 720 => depreciere =>scadem tot fondul comercial 30 pt div B si 10 imobilizarilor corporale
ale diviziei B
Chelt cu deprecierea = % (fond comercial si imobilizari corporale)
Etapa 2: Test depreciere al intregului grup
Comparam valoarea recuperabila a intregului grup cu valoarea contabila neta a grupului dupa calculul
deprecierilor inregistrate in etapa 1.
Val ctb.neta a grupului = 1000(divizia A) +720(divizia B)+ 110(sediu central)+10 (fd comercial)=1840
Val.rec.=1825<valctb neta=> pierdere din depreciere = 1840 -1825=15
Deprecierea o alocam fondului comercial (10) si imobilizarilor corporale ale sediului central pt suma 5.
Valoarea contabila a activelor dupa testul de depreciere:
Divizia Divizia B Sediul Fond comercial Total

A central nealocat
Imobilizări corporale 780 620-10 90-5=85 1.475
Fond comercial 60- 30-30=0 - 10-10=0 40
20=40
Active curente nete 180 110 20 - 310
Total 1.000 720 105 0 1.825
Pentru Active curente nete nu se aloca niciodata depreciere conform IAS 36.
IAS 36 precizează că este necesar să existe indicii că un activ ar putea fi depreciat pentru a se face un test
de depreciere. Totuși, IFRS 3 (Combinări de întreprinderi) stabilește cerințe diferite pentru cazul special
al fondului comercial.
IFRS 3 cere ca fondul comercial rezultat dintr-o combinare de întreprinderi să fie recunoscut în Situația
poziției financiare și evaluat la cost. El nu se amortizează, dar trebuie să fie revizuit pentru depreciere
anual și redus la valoarea recuperabilă, dacă este necesar. Atunci când fondul comercial este achiziționat
printr-o combinare de întreprinderi în cursul unui exercițiu, trebuie să fie testat pentru depreciere înainte
de finalul exercițiului financiar curent.
Acquire Co este o entitate care în mod regulat achiziționează noi filiale. Pe data de 30 iunie 2019,
entitatea a achiziționat toate acțiunile companiei Expanse contra sumei de 260 mil lei. Activele
nete ale Expanse la acea dată erau în valoare de 180 mil lei și nici o ajustare la valoarea justă nu a
fost necesară la consolidarea Expanse pentru prima dată.
La data de 31 decembrie 2019, Acquire Co a realizat un test de depreciere a fondului comercial
provenit din achiziția Expanse. Această verificare a fost realizată cu toate că nu existau indicii
evidente ale înrăutățirii afacerilor Expanse. Verificarea a implicat gruparea activelor nete ale
Expanse în trei unități generatoare de numerar și determinarea valorii recuperabile a fiecărei
unități. Valorile contabile ale unităților individuale înainte de orice ajustare pentru depreciere sunt
(mil lei):
Unitatea A Unitatea B Unitatea C

Brevete 5
Imobilizări corporale 60 30 40
Active curente nete 20 25 20
Total valoare contabilă 85 55 60
Valoarea recuperabilă 72 60 65
Fondul comercial rezultat din achiziția Expanse nu a putut fi alocat unităților individuale.
Valoare recuperabilă a filialei Expanse, privită ca o singură unitate generatoare de trezorerie, este
205 mil lei, la data de 21 decembrie 2019.
Cerințe:
• Explicați de ce este necesar ca fondul comercial rezultat din achiziția Expanse să fie
testat pentru depreciere la 31.12.2019, deși nu există indicii de depreciere.
• Realizați testul de depreciere. Explicați și calculați efectul testului de depreciere
asupra fondului comercial rezultat din consolidarea filialei Expanse la 31 decembrie
2019.
Fondul comercial aferent filialei Expanse = 260mil-180 mil =80 mil (diferenta dintre suma platita l achizitie
si activele nete achizitionate)
Etapa 1: Testarea unitatilor pentru depreciere
Unitatea A
Val ct = 85
Val rec 72 => pierdere din depreciere = 85-72 = 13 mil. pe care o alocam:
- in primul rand oricarui activ in mod evident deteriorat – nu avem informatii ca ar exista asemenea activ
- in al doilea rand fondului comercial al unitatii, insa unitatilor nu li s-a putut aloca fond comercial
- celorlalte active necurente pe baza de prorata:
• Brevetelor 13.mil * 5/(5+60) = 1 mil
• Imobilizarilor corporale = 13*60/65= 12 mil
Cheltuieli cu deprecierea =% 13 mil

Brevete 1 mil
Imobilizari corporale 12 mil
Unitatea B
Val ctb = 55
Val rec = 60 => val rec > val ctb => unitatea B nu este depreciata => vnc ramane aceeasi
Unitatea C
Val ctb = 60
Val rec = 65 => val ctb<val rec=> unitatea c nu este depreciata => vnc ramane aceeasi
Etapa 2: Test de depreciere al intregii filiale
Val ctb filiala = 72 mil(unitatea A ) +55 (unitatea B) +60 (unitatea C) + 80 mil (fond comercial) = 267
mil.
Val rec. = 205 mil => val cb > val rec. => exista depreciere = 62 mil. care afecteaza fondul comercial
=> val fond comercial = 80-62 = 18 mil.
Chelt cu depreciere= fond comercial 62 mil.
5. IAS 40 Investiții imobiliare
Investitie imobiliara = un activ necurent care nu este utilizata in activitatea entitatii ci este
inchiriata tertilor sau detinuta pentru cresterea in timp a valorii de piata.
IAS 40 oferă entităților 2 alternative pentru evaluarea ulterioară recunoașterii inițiale a investițiilor
imobiliare: modelul costului sau modelul valorii juste. Oricare dintre cele două alternative alege, entitatea
va trebui să o aplice pentru toate investițiile sale imobiliare.
Modelul costului pentru investițiile imobiliare este similar cu modelul costului conform IAS 16. Adică
investiția imobiliară trebuie evaluată la cost minus amortizare cumulată minus pierderi din depreciere.
Dacă o entitate alege acest model, va trebui să prezinte (în notele explicative) și valoarea justă a
investițiilor sale imobiliare.
Modelul valorii juste – ulterior recunoașterii inițiale, o entitate care alege acest model va trebui să-și
evalueze toate investițiile imobiliare la valoare justă (determinată conform IFRS 13) cu excepția cazurilor
extrem de rare în care valoarea justă nu se poate măsura fiabil. În astfel de cazuri va trebui să aplice
modelul costului. Valoarea justă va trebui să fie determinată la sfârşitul fiecărui exerciţiu, iar variaţia
valorii juste de la un exerciţiu la altul se va înregistra la veniturile sau cheltuielile exerciţiului
respectiv.
În cazul în care o imobilizare corporală deţinută de întreprindere este transferată în categoria imobilelor
de plasament evaluate la valoarea justă, operaţia este considerată ca o reevaluare şi este tratată în
conformitate cu IAS 16;
Carter Co a eliberat o clădire de birouri și a închiriat-o unui terț la 30 iunie 2018. Clădirea a avut
un cost inițial de 900.000$ la 1 ianuarie 2010 și era amortizată pe 50 de ani. La 30 iunie 2018 s-a
estimat o valoare justă de 950.000$. La 31 decembrie 2018 (finalul exercițiului), valoarea justă a
clădirii a fost estimată la 1.200.000$. Carter Co utilizează modelul valorii juste pentru evaluarea
investițiilor imobiliare.
Ce sumă va figura ca surplus din reevaluare la 31 decembrie 2018 pentru această clădire?
Pana la 30 iunie 2018 cladirea este imob corporala evaluata la Cost – Amortizare cumulata.
Amortizare anuala = 900000/50 ani= 18.000
Amortizarea cumulata la 30 iunie 2018 = 18.000*8ani*6/12= 153.000
Val ctb la 30 06 = 900000-153000=747.000

La 30 iunie 2018 transferul in categoria inv. Imob se recunoaste similar unei reevaluari.
Val ctb = 747.000

Val justa = 950.000=> plus din reevaluare = 203.000
Transfer la investitii imobiliare: De acum incolo nu se mai inregistreaza amortizare
- anulare amortizare
Amortizare = Constructii 153.000
- inreg plus din reeval (investitiei imob)
2151 Investitii imob = % 950.000

Rezerva 203 000
Constructii 747.000
La 31.12 2018
Val justa =1200000 avem o crestere de 250000
Investitii imobiliare= 7561 Castig din evaluarea la val justa a invest imob
In situatiile financiare la 31.12.2018
Situatia pozitiei financiare:

Active necurente:
Inv imob 1.200.000

Rezerva de cap. Proprii: 203.000
Situatia rezultatului global:
Chelt cu amortizarea 9000 (pt primele 6 luni 18.000/an)

Caastig din evl la valoare justa 250.000
Alte elem de rezultat global:
Castig din reevaluare 203 000
Daca la 31.12 2019 val justa este 1.140.000

6561 Pierdere din eval la val justa = Invest imob 60.000
Situatia pozitiei finanaciare:
A necurente: inv imob 1140000
Cap proprii: rezerva reev: 203.000
Sit rezultat global:

Pierdere din eval la val justa 60000
Alte elemente de rezultat global:0
6. Investiții imobiliare (IAS 40)

Ați fost rugat să ajutați la întocmirea situațiilor financiare ale companiei Miraje la data de 30
septembrie 2019. Vi s-a cerut sfatul în legătură cu următoarea situație:
Miraje deține mai multe proprietăți a căror valoare justă este stabilită în fiecare an. Trei dintre
aceste proprietăți sunt închiriate prin contract care se reînnoiește anual. Detaliile referitoare la
aceste proprietăți sunt prezentate mai jos (sumele sunt exprimate în mii lei):
Proprietate / durată de viață Cost Valoare de piață la 30 Valoare de piață la 30

septembrie 2018 septembrie 2019
Proprietatea A 50 ani 150 240 200
Proprietatea B 50 ani 120 180 145
Proprietatea C 15 ani 120 140 150
Toate cele 3 proprietăți au fost achiziționate la 1 octombrie 2017. Proprietatea A este închiriată
unei filiale a companiei Miraje, în condiții contractuale normale. Celelalte două proprietăți sunt
închriate în termeni contractuali normal unor companii care nu au alte legături cu Miraje.
Miraje adoptă modelul valorii juste conform IAS 40 pentru evaluarea investițiilor imobiliare și
modelul costului conform IAS 16 pentru proprietățile ocupate de proprietar.
Cerință:
Arătați ce impact au proprietățile de mai sus asupra situațiilor financiare consolidate ale
Miraje pentru exercițiul încheiat la 30 septembrie 2019.
In situatiile finanaciare individuale toate cele trei proprietati sunt investitii imobiliare evaluate la
valoare justa.Insa, in situatiile financiare consolidate proprietatea A este considerata imobilizare
corporala conformIAS16 fiind ocupata de proprietar (grupul) Deci va fi evaluata la cost – Am
cumulata.
Situatia consolidata a pozitiei finanaciare la 30.09 2019 mii lei

Active necurente:
Imobilizari coporale Proprietatea A= Cost-Am cumulata = 150-150/50*2 ani=144
Investitii imobiliare Proprietatea B 145
Proprietatea C 150
Situatia rezultatului global
Chelt cu am pt propr A = (3)
Pierdere din eval la val justa pt pro B= (35)
Castig din evaluare laval justa C = 10
7. Subvenții guvernamentale (IAS 20) ATENTIE TEST
Subvenţia guvernamentală reprezintă transferuri de resurse în favoarea unei entități în schimbul

respectării, în trecut sau în viitor, a anumitor condiţii referitoare la activitatea sa de exploatare.
Subvenţiile guvernamentale pot îmbrăca două forme:
- Subvenţii referitoare la active (sau subvenţii pentru investiţii)
- Subvenţii legate de venituri (sau subvenții de exploatare)
Toate subvențiile se recunosc în contul de profit și pierdere (ca venituri) în același ritm cu costurile pe care
sunt destinate să le compenseze.
IAS 20 prevede două metode de recunoaștere a subvenţiilor referitoare la active:

1) Recunoaşterea subvenţiilor drept venituri în avans – subvenţia este considerată venit în avans şi este
virată la venituri pe durata de utilitate a activului subvenţionat. Subvenţia este virată la venituri în
acelaşi ritm în care vor fi recunoscute cheltuielile cu amortizarea. În cazul în care activul este vândut
înainte de sfârşitul duratei de utilitate, cu ocazia descărcării din gestiune va fi virată la venituri întreaga
subvenţie rămasă în bilanţ. Subvenţia înscrisă în bilanţ va fi prezentată la datorii curente (pentru partea
care urmează să fie virată la venituri în exerciţiul următor) şi la datorii necurente (pentru partea care va
fi virată la venituri peste mai mult de un an).
2) Deducerea subvenţiilor din costul activelor pentru a căror finanţare au fost primite – această metodă
presupune diminuarea costului activului cu subvenţia pentru investiţii primită.
Subvențiile legate de venituri pot fi prezentate fie separat sau ca parte din ”alte venituri” sau, alternativ,
să fie deduse din cheltuielile asociate.
O subvenție care devine rambursabilă trebuie să fie contabilizată ca o schimbare de estimări contabile în
conformitate cu IAS 8:
- restituirile de subvenții referitoare la venituri sunt aplicate mai întâi asupra oricărui credit amânat
neamortizat și apoi în CPP
- restituirile de subvenții referitoare la active se contabilizează prin creșterea valorii contabile a

activului sau reducerea soldului veniturlui amânat. Orice amortizare suplimentară rezultată se
recunoaște imediat în CPP.
La 1 iunie 2019, Epsilon a inaugurat o nouă fabrică într-o zonă în care statul dorește de încurajeze
dezvoltarea economică. În aceeași zi, entității Epsilon i s-a acordat o subvenție guvernamentală în
sumă de 30 mil $ pentru a sprijini dezvoltarea fabricii. Subvenția este formată din 3 părți:
a) 6 mil $ stimulent pentru dezvoltarea fabricii; nici o condiție nu a fost atașată de primirea
acestei părți a subvenției.
b) 15 mil $ pentru construcția fabricii al cărei cost este 60 mil $ și se amortizează pe o
durată de 40 ani (terenul pe care s-a construit a fost închiriat, nu face parte din costul
fabricii)
c) restul de 9 mil$ s-au acordat cu condiția de a avea un număr de minim 200 de angajați
pe o perioadă de minim 5 ani. Dacă numărul de angajați scade sub 200 în orice moment
din această perioadă de 5 ani, atunci 20% din subvenție trebuie să fie restituită în acel
an. Începând cu 1 iunie 2019, 220 de angajați au început să lucreze în fabrică și se
estimează că acest număr este improbabil să scadă sub 200 în următorii 5 ani.
Cerință:
Explicați cum ar trebui să fie prezentată subvenția primită în situațiile financiare de la 30
septembrie 2019
a) Nu exista conditii atasate partii din subventia acordata – deci nu exista costuri pe care
subventia sa fie menita a le acoperi. De aceea suma de 6 mil se recunoaste la venituri imediat.

Venit din subventii 6000000
b) este o subventie legata de activ(fabrica), deci subventia va afecta CPP in ritmul in care se
recunosc chelt subventionate
Varianta 1: subventia recunoscuta ca venit amanat
Amortizarea anuala a fabricii = 60 mil/40 ani=1.500.000/an
Amortizare pt exercitiul 30.09.2018 = 1500.000*4/12 = 500.000
Primirea subventiei: Conturi la banci = 4751 Venituri in avans 15.000.000

Subventie virata annual la venturi = 15.000.000/40 = 375.000 /an
Subvenitie de virat la venituri in exercitiul care se incheie la 30.09.2018 = 375.000*4/12 =
125.000$
Virarea subventiei la venituri:

475 scade venitul in avans = creste 7584 Venitul din subv pt inv 125.000
Situatia pozitiei financiare la 30.09.2018
Active necurente:
Imobilizri corporale 60.000.000 -500.000= 59.500.000
Datorii curente:
Venituri in avans 375.000 (subventia care se va vira la venituri in anul urmator)
Datorii necurente:
Venituri in avans 15.000.000-125.000-375.000 = 14.500.000(partea care se va vira la
venituri peste mai mult de un an)
Venituri din subventii 125.000
Chelt cu amrtizarea ( 500.000)
Varianta 2 : subventia este dedusa din costul activului, se va reduce si chel cu amortizarea
Imob corporale/Fabrica = Venituri din prod de imob 60.000.000

Subv de primit = imob corp/Fabrica 15.000.000
Ct la banci = subv de primit 15.000.000
Amortizarea anuala a fabricii = 60 mil-15mil/40 = 1.125.000/an

Amortizarea exercitiului 30.09.2018 = 1.125.000*4/12 = 375.000$
Situatia pozitiei financiare

Active necurente
Imob corp = 45.000.000-375.000 = 44.625.000

Cheltuieli cu amortizarea (375.000)
c) Subventia va fi recunoscuta ca un venit in avans pe o perioada de 5 ani
Ct la banci = venit in avans 9 mil
In exercitiul incheiat la 30.09.2018, se vireaza la venituri 9000000/5*4/12= 600.000
Situatia pozitiei financiare:

Datorii curente
Venituri in avans 1.800.000(se va vira la venituri in exercitiul urmator)
Datorii necurente
Venituri in avans 9000.000-600.000-1800.000=6.600.000

Venituri din subventii 600.000(se poate prezenta separat la venituri sau se poate scadea
din chelt cu salariile)
Note explicative: Datorie contingenta data de obligatia posibila (nu probabila) de a rambursa
subventia.
8. Stocuri (IAS 2)
Toulouse realizează 3 produse diferite. Următorul tabel reflectă valoarea stocurilor de la finalul
exercițiului calculat în trei moduri diferite (sumele sunt exprimate în mii lei):
Produse Primul intrat Ultimul intrat Valoare netă

primul ieșit primul ieșit de realizare
Produs I 10 11 12
Produs II 13 15 14
Produs III 9 5 7
Total 32 31 33
Toulouse avea înregistrate dintr-o perioadă anterioară o depreciere de 3.000 lei pentru Produsul II
și o depreciere de 500 lei pentru Produsul III.
Arătați care este valoarea deprecierii produselor finite și valoarea netă a produselor finite
prezentată în situațiile financiare.
Ias 2 nu accepta lifo, deci prima coloana reflecta costul

Comparatia dintre cost si VRN se face pt fiecare tip de produs in parte
Produs I: Cost<VRN=> produsul nu este depreciat, ajustare pt depreciere necesara =0
VNC Produs I = Cost -Depreciere=10.000-0=10.000 lei
Produs II: Cost<VRN=> produsul nu este depreciat, ajustare pt depreciere necesara =0
Ajustare pt depreciere existenta =3.000=> trebuie sa fie anulata ajustarea pt depreciere de 3.000
395 Ajustare pt depreciere prod finite=Venituri din ajustari pentru depreciere 3.000
VCN Produs II = Cost-SF ajustare depreciere =13.000-0=13.000

Prosud III: Cost>VRN=> produs III este depreciat, deprecierea necesara = 9.000-7.000 = 2.000,
ajustare pt depreciere existenta = 500, in concluzie ajustarea pentru depreciere trebuie marita la
2.000, adica cu 2.000-500=1.500 lei
6814 Chelt cu ajustarea pentru depreciere = 395 Ajustari pentru deprecierea prod finite 1.500
VCN Produs III = 9.000-2.000=7.000
Situatia pozitiei financiare

Produse finite 10.000+13.000+7.000=30.000
Stocurile in bilant, se evalueaza la valoarea cea mai mica dintre Cost si Valoarea Realizabila
Neta.
9. Stocuri (IAS 2)
La data de 30 septembrie 2019, stocul final al entității Robinson a fost inventariat și evaluat la
costul de achiziție de 1.000.000 lei. Unele elemente de stoc, al căror cost de achiziție a fost 210.000
lei, au fost însă afectate de o inundație ce s-a produs pe 15 septembrie 2019 și este de așteptat să
nu mai poată fi vândute la prețul normal de vânzare (cu o marjă de 30% din prețul de vânzare).
Vânzarea acestor bunuri va fi realizată de un agent la un preț cu 20% mai mic decât prețul normal
de vânzare și va primi de la Robinson un comision de 25% din vânzări.
Cost achizitie stoc deteriorat = 210.000 in stare buna este 1.000.000-210.000=790.000

VRN = Pret vanzare – chelt necesare pt vanzare
Pret la care stocul ar fi fost vandut daca nu era deteriorat
Marja = 30%*pv= Pv-cost = > Pv = cost/70%
Pv=210.000/0,7 = 300.000
Pret la care ar putea fi vandut stocul deteriorat = 80% *300.000= 240.000lei
Cheltuieli necesare pentru vanzare comision 25% *240.000 = 60.000 => VRN = 180.000
lei<210.000 lei => Stocul afectat este depreciat, iar deprecierea este = Cost – VRN = 210.000-
180.000=30.000 lei.
VCN stoc (bilant) = 1.000.000-30.000=970.000 lei.

VCN in stare buna -VCN stoc deteriorat= 790.000 +210.000-30.000= 970.0000
10. Active biologice (IAS 41)
IAS 41 stabilește că un activ biologic trebuie să fie evaluat la valoare justă minus cheltuieli de
vânzare cu excepția cazului în care valoarea justă nu poate fi măsurată credibil. Câștigurile sau
pierderile generate de modificarea valorii juste trebuie să fie recunoscute în contul de profit și
pierdere.
Pe data de 17 noiembrie 2019, Turkey Farm a achiziționat 100 de curcani pentru suma totală de
10.000$. La 31 decembrie 2019, prețul estimat de vânzare al celor 100 curcani a fost măsurat la
valoarea de 10.500$. Următoarele costuri sunt de așteptat să fie suportate de entitate pentru a vinde
curcanii:
Costuri de transport 700$
Costul finanțării 300$
Impozit pe venitul din vânzare 1.000
Care este valoarea la care ar trebui să fie prezentate activele biologice în Situația poziției
financiare a Turkey Farm, la 31 decembrie 2019?
Valoare justa -chelt vanzare = 10.500-700=9800 $ valoarea care trebuie sa apara in sPF
17.noc: Achizitie: 241 Active biologice = Furnizori 401 10.000$
31.dec: 6571 Pierderi din evaluarea activelor biologice la VJ=Active biologice 200$
Politici și metode contabile – suport 3
SEMINAR 3
IAS 23 Costul îndatorării
➢ Costurile îndatorării direct atribuibile achiziției, construcției sau producției unui activ
care se califică trebuie să fie capitalizate ca parte a costului acelui activ.
Activ care califică = un activ care are nevoie de o perioadă mare de timp pentru a fi gata pentru
utilizare sau vânzare.
➢ Costurile îndatorării ce pot fi capitalizate sunt:
o în cazul fondurilor împrumutate special pentru un anumit activ – se capitalizează
costurile suportate cu îndatorarea minus venitul obținut din investirea temporară
a fondurilor respective
o în cazul în care entitatea are mai multe fonduri împrumutate fără ca unui anume
să fie destinat activului – se capitalizează costul mediu ponderat al fondurilor
împrumutate în perioada respectivă (cu exepția celor împrumutate special pentru
un alt activ) înmulțit cu fondurile cheltuite pentru activ. Suma capitalizată nu
trebuie să depășească costul total al îndatorării din perioada respectivă.
➢ Capitalizarea începe atunci când:
o se fac plăți pentru activ
o se suportă costuri ale îndatorării și
o sunt în desfășurare activități necesare pentru pregătirea activului de utilizare sau
vânzare
➢ Capitalizarea se suspendă în perioadele în care dezvoltarea activului este întreruptă.
➢ Capitalizarea încetează atunci când activitățile necesare pentru pregătirea activului sunt
finalizate.
Situațiile financiare trebuie să prezinte:
- valoarea costurilor îndatorării capitalizate în cursul perioadei
- rata de capitalizare folosită pentru determinarea costurilor îndatorării ce au fost
capitalizate
1. IAS 23 Costul îndatorării

Situația fondurilor împrumutate de Zuppe Co la începutul și la sfârșitul exercițiului 2018 este
prezentată mai jos:
01.01.2018 (mil lei) 31.12.2018 (mil lei)

Credit bancar scadent in 2025 10,8% dobandă 0 110
Credit bancar scadent în 2023 10,0% dobândă 120 120
Împrumut obligatar scadent în 2021 9,5% 80 80
dobândă
Creditul cu rata de dobândă de 10,8% a fost contractat pe 1 iulie 2018 special pentru a finanța
construcția unui depozit. Construcția depozitului a început pe 1 august si s-a finalizat la 1
decembrie 2018. Fondurile rămase temporar neutilizate au fost investite generând un venit de 0,7
mil lei.
Celălalt credit și împrumutul obligatar au fost contractate fără un scop specific, fiind folosite de
Zuppe Co pentru finanțarea activității curente și pentru construcția unei instalații. La data de 1
februarie 2018, Zuppe Co a început să construiască o instalație pentru fabrica sa hidroelectrică.
Sumele folosite pentru construcție au fost 30 mil lei la 1 februarie 2018 și 20 mil lei la 1 octombrie
2018. Instalația a fost finalizată la 1 ianuarie 2019.
Calculați costurile îndatorării ce vor fi capitalizate pentru instalație și cele capitalizate

pentru depozit.
Care va fi cheltuiala cu dobânda care va apărea în Situația rezultatului global de la
31.12.2018?
Total costuri financiare in ex. 2018 = 110 mil*10,8%*6/12+120mil *10% +80 mil *9,5% =
5,94+12+7,6 = 25,54 mil. Lei
Pentru depozit:
Dobanda incorporabila in cost = 110*10,8 *4/12(perioada desf cosntructiei) = 3.96 mil lei
Vanit din investirea fondurilor = 700.000
Costul indatorarii incorporabil in costul depozitului(care se capitalizeaza) – 3.960.000-700.000=
3.260.000 lei
% = chelt cu dob 3.960.000
Imob corporale/depozit 3.260.000
Venituri din investitii 700.000
Pentru instalatie
Rata medie de capitalizare = 10%*120 /(120+80) + 9,5%*80/(120 +80) = 0,06+0,038=9,8%
Costul indatorarii incorporat in costul instalatiei= 30mil*9,8% *11/12 + 20mil*9.8% *3/12=

2,695+0,49 =3,185 mil lei
Imob corporale / Instalatie = chelt cu dob = 3.185.000
SRG 31.12.2018
Chelt cu dobanda 25.540.000-3.960.000 – 3.185.000= 18.395.000
2. IAS 23 Costul îndatorării

Compania Queen suportă cheltuieli pentru proiectul EF care reprezintă un activ care se califică
pentru capitalizarea costurilor îndatorării conform IAS 23. Sursele de finanțare ale companiei
sunt următoarele:
(1) credit bancar 100.000$ cu 6% dobândă, contractat special pentru finanțarea proiectului
GW – nu se ia in considerare pentru determinarea ratei medii de capitalizare
(2) acțiuni preferențiale 500.000$ cu 7% dobândă – sunt prezentate la datorii
(3) credit pe termen scurt 80.000$ cu 10% dobândă
(4) împrumut obligatar convertibil în acțiuni 200.000$ cu 4% dobândă
Care este rata de capitalizare pe care Queen o poate folosi pentru determinarea costului
îndatorării ce va fi încorporat în costul activului generat de proiectul EF?
IAS 32: Daca o entitate emite actiuni preferentiale care platesc un dividend fix si au o
clauza de rascumparare la o data viitoare, atunci actiunile preferentiale trebuie sa fie
considerate datorii si vor fi prezentate in cadrl datoriilor.
Actiunile preferentiale sunt purtatoare de dobanda.
Rata medie ponderata de capitalizare = 70% *

500.000(500.000+80.000+200.000)+10%*80.0000/780.000+4%*200.000/780.000 = 6,54%
IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente

Un provizion = o obligație cu valoare sau scadență incertă
Un provizion este recunoscut atunci când:
- entitatea are o obligație prezentă (legală sau constructivă) ce rezultă din evenimente
trecute
- este probabilă o ieșire de resurse purtătoare de beneficii economice pentru stingerea
obligației
- obligația poate fi estimată credibil
Suma recunoscută drept provizion trebuie să fie cea mai bună estimare care se poate face la
finalul perioadei de raportare pentru suma necesară achitării obligației.
Atunci când provizionul pentru care se stabilește valoarea implică un număr mare de elemente,
se folosesc valorile așteptate.
Atunci când o singură obligație este măsurată, cea mai bună estimare este dată de rezultatul
individual cel mai probabil.
Atunci când valoarea în timp a banilor este semnificativă, provizionul trebuie să fie calculat la
valoare actualizată.
Dacă un eveniment nu este probabil, ci doar posibil, nu trebuie să fie recunoscut un provizion, ci
prezentată o datorie contingentă.
O datorie contingentă este:
- o obligație posibilă generată de evenimente trecute și a cărei existență poate fi
confirmată doar de apariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte și care nu
se află în întregime sub controlul entității, sau
- o obligație prezentă generată de evenimente trecute dar care nu este recunoscută ca
provizion deoarece:
o nu este probabil să fie necesară o ieșire de resurse purtătoare de beneficii
economice pentru stingerea obligației sau
o valoarea obligației nu poate fi estimată suficient de credibil
O datorie contingentă trebuie să fie prezentată în notele explicative, cu excepția cazului în care
posibilitatea ieșirii de resurse este foarte mică.
Un activ contingent reprezintă un activ posibil generat de evenimente trecute și a cărei existență
poate fi confirmată doar de apariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte și care nu
se află în întregime sub controlul entității. Un activ contingent nu se recunoaște în situația
poziției financiare, ci se prezintă în note atunci când intrarea de beneficii economice este
probabilă.
3. IAS 37
Compania Busy a închiriat o clădire pentru a o folosi ca spațiu pentru birouri. Contractul include
o clauză care obligă entitatea Busy să zugrăvească integral clădirea la fiecare 5 ani, iar costul
acestei operațiuni este estimat la 100.000$. Busy a decis să constituie un provizion pe care să îl
crească cu suma de 20.000$ în fiecare an (în corespondență cu cheltuieli). În acest fel, suma de
100.000$ va fi împărțită egal asupra celor 5 exerciții anterioare renovării, respectând principiul
conectării cheltuielilor la venituri.
Comentați tratamentul contabil de mai sus prin prisma IAS 37.
Intentia de a realiza o plata nu este sufiecienta pentru a justifica recunoasterea unui

provision. Trebuie sa existe o obligatie prezenta ce nu poate fi evitata.IAS 37 nu permite acest
tratament, deoarece nu exista obligatia de a suporta costul renovarii atatata timp cat cei 5 ani nu
s au scurs.
Pe parcursul primilor 4 ani obligatia poate fi evitata prin renuntarea la contractul de inchiriere.
4. IAS 37
Entitatea Randall se ocupă de întocmirea situațiilor financiare pentru exercițiul încheiat la 31
decembrie 2018. Directorii companiei s-au întânit ca să discute următoarele probleme:
(i) Unele dintre produsele vândute de companie au atașată garanția ce permite clienților să
returneze bunurile în termen de 2 ani de la achiziție, dacă bunurile se dovedesc defecte.
Randall fie le va repara fie restituie clienților pretul produselor.
În cursul exercițiului 2018, vânzările pentru bunuri cu astfel de garanție au totalizat
300.000$. Pe baza experienței trecute, este de așteptat ca 20% din aceste bunuri să fie
returnate în perioada de garanție. Dintre bunurile returnate, este de așteptat ca 5% să

nu poată fi reparate și Randall să trebuiască să restituie banii clienților. Restul de 95%
dintre bunurile returnate se așteaptă să poată fi reparate, reparația costând, în medie,
30% din prețul de vânzare al produsului.
Unele dintre bunurile vândute în acest an au fost deja returnate în termenii garanției,
iar Randall a suportat costuri de 5.000$ cu privire la aceste retururi.
La 31 decembrie 2017, situațiile financiare ale Randall au prezentat un provizion de

14.000$ pentru garanții acordate produselor. Acesta era format din suma de 4.000$
pentru bunurile vândute în exercițiul încheiat la 31 decembrie 2016 și 10.000$ pentru
bunurile vândute în cursul exercițiului 2017. Garanția pentru produsele vândute până
la 31 decembrie 2016 a expirat la 31 decembrie 2018. În cursul exercițiului 2018,
costuri de 3.000$ au fost suportate cu privire la cererile de garanție în legătură cu
bunurile vândute în 2017.
(ii) Cu o lună înainte de finalul exercițiului 2018, un incendiu a distrus o parte

semnificativă a stocurilor companiei. De atunci, Randall a negociat cu compania de
asigurări. Inițial asiguratorul a fost de părere că Randall nu a respectat legislația privind
prevenirea incendiilor și au contestat cererea de daune. Randall este încrezătoare că a
respectat legislația și a inițiat acțiune în instanță. În ianuarie 2019, consiliul a primit o
scrisoare din partea companiei de asigurări în care se afirma că se declară satifăcuți de
modul în care Randall a respectat legislația în vigoare. Avocații companiei s-au
exprimat că acum este probabil ca entitatea să obțină o compensare de aproximativ
50.000$
Explicați ce impact vor avea aspectele de mai sus asupra situațiilor financiare de la 31
decembrie 2018.
(i)Provisionul pentru garantii la 31.12.2018 este aferent vanzarilor din 2017 si 2018
Partea aferenta vanzarilor din 2018:
20%*300.000$ = 60.000$ estimarea vanzarilor de bunuri care vor prezenta defecte in perioada
de garantie.
5%*60.000 = 3.000$ reprezinta estimarea celor care nu vor mai putea fi reparate si se restituie
banii.
Restul de 95% *60.000$ = 57.000$ vor genera costuri cu reparatiile, deci costuri cu reparatiile
30%*57.000 $ = 17.100$
Obligatia totala generata de vanzarile din 2018 este 3.000+17.100=20.100 $ dar 5.000 $
reparatii deja suportate in 2018, deci obligatie ramasa aferenta vanzarilor din 2018 va fi =
15.100$
Obligatia aferenta vanzarilor din 2017 = S.i =14.000 – 4.000 ( vanzari din 2016 carora
le-a expirat garantia)-3.000 (costuri suportate in 2018 pt vanzarile din 2017) = 7.000 $
Deci, provizion necesar la 31.12.2018 = 15.100+7.000= 22.100$
Provizion deja existent 14.000$

Provizionul trebuie crescut cu 22.100$ – 14.000$ = 8.100 $

Chelt. Cu provizioane = Provizioane pentru garantii 8.100$
La 31.12.2018 – cererea de daune era contestata => activ contingent, improbabil(doar posibil,
deci nu se prezenta nici macar in notele explicatie)
Evenimentul ulterior date bilatului( scrisoarea de la compania de asigurari) face sa devina
probabila incasarea despagubirii, activul contingent devine probbil si se prezinta in Note
explicative ale SF de la 31.12.2018
5. IAS 37 Restructurare
Taylor Co activează în sectorul manufacturier. În cursul exercițiului încheiat la 31 mai 2019,
Taylor a anuntat două planuri majore de restructurare:
- primul plan este de a-și reduce capacitatea de producție prin închiderea câtorva dintre
fabricile sale mai mici, care au fost deja identificate. Acest lucru va necesita
disponibilizarea a 500 de angajați, care au fost deja selectați și anunțați individual.
Costurile generate de aplicarea acestui plan constau în 9 mil$ cheltuieli cu disponibilizarea
angajaților, 4 mil$ cu recalificarea personalului și 5 mil$ pentru terminarea contractelor de
leasing.
- al doilea plan se referă la reorganizarea departamentelor financiar și IT ce se va desfășura
pe parcursul unui an calendaristic, dar va începe abia peste doi ani. Planul va avea ca efect
disponibilizarea a 20% dintre angajații departamentului financiar. Costurile implicate de
acest plan sunt 10 mil$ cu disponibilizarea angajaților, 6 mil$ recalificarea angajaților și 7
mil$ pentru încetarea contractelor de leasing.
Discutați impactul fiecărui plan de restructurare asupra situațiilor financiare de la 31 mai
2019.
Un program de restructurare este un program planificat si controlat de conducerea entitatii care

se schimba semnificativ fie:
- aria activitatii realizate de companie sau
- maniera in care activitatea este realizata
Un provizion poate fi recunoscut pentru restructurare daca:
- exista un plan detaliat, formal si aprobat si
- planul a fost anuntat tuturor partilor afectate
Provizionul ar trebui:
- sa includa toate cheltuielile directe generate de restructurare
- sa exxcluda costul asociat activitatilor care continua
Plan 1: se recunoaste un provizion de restructurare deoarece planul a fost comunicat partilor

afectate
Provizion pt restructurare = 9mil +5 mil = 14 mil ( nu include chelt cu recalificarea pt ca se
refera la activitati care continua )
Chelt cu provizioane = provizion de restructurare

Plan 2:
Nu se recunoaste provizion deoarece restructurarea va incepe peste 2 ani, timp in care planul se
poate schimba, mai ales ca nu au fost identificati si anuntati.
6. IAS 37
Compania Fish&Sail este implicată în prezent în patru litigii, fără legătură unele cu altele:
- în cazul A, compania a dat în judecată un furnizor pentru suma de 100.000$
- în cazul B, compania a dat în judecată un consultant extern pentru suma de 200.000$
- în cazul C, compania este dată în judecată de un client pentru suma de 300.000$
- în cazul D, compania este dată în judecată de către un investitor pentru suma de 400.000$
Avocații companiei au consiliat compania cu privire la probabilitatea de succes în fiecare caz:
Caz Probabilitate ca Fish&Sail să câștige
cazul
A 10%
B 90%
C 98%
D 60%
Arătați tratamentul contabil aferent fiecărui caz în parte.
Caz Probabilitate ca fis & Comentariu Tratament contabil

Sail sa castige cazul
A 10% Activ contingent posibil, nu Nu se prezinta in note
probabil
B 90% Activ contingent probabil Se prezinta in note
C 98% daca era sub 50% Datorie contingenta(este posibil Nu se recunoaste
trebuia sa constituim sa platim nu probabil dar este f provizion , nu se
provizion mica) prezinta nici in note
D 60% Suma de plata sub 50% Se prezinta in note
probabilitate de a fi platita, deci
datorie contingenta
7. IAS 37
O companie a primit o licență de exploatare pentru pentru o carieră de piatră într-o zonă
montană. Ca parte a contractului, companiei i s-a cerut să construiască drumuri de acces și
structuri necesare procesului de extracție. Costul total al acestora este 50 mil$. Cariera a început
să funcționeze de la 31 decembrie 2013, iar licența primită acoperă 20 de ani de la acestă dată.
Prin contract, compania este obligată ca la finalul celor 20 de ani, să îndepărteze drumurile de
acces și structurile și să refacă habitatul natural din zonă. La 31 decembrie 2013, costul estimat al
acestor operațiuni era de 10 mil$, estimare care nu s-a schimbat la 31 decembrie 2014. Un cost
adițional de 500.000$ pentru fiecare an în care cariera este exploatată (în prețuri de la 31
decembrie 2014) va fi suportat la finalul perioadei de exploatare pentru a curăța și reface daunele
progresive provocate de funcționarea carierei.
Rata adecvată de actualizare care reflectă valoarea în timp a banilor și riscurile specifice
operațiunii este 8%.(factorul de actualizare pt 20 ani este 0,2145)
Care este impactul celor de mai sus asupra situațiilor financiare de la 31 decembrie 2013 și
31 decembrie 2014?
Provizion pentru dezafectare = 10.mil *(1/1,08) ^20 = 10mil*0,2145= 2.145.000

Active imoilizate/ Cariera = Provizion de dezafectare 2.145.000
Situatia pozitiei financiare 31.12.2013

Active necurente: Imobilizari corporale (cariera) = 52.145.000$
Datorii necurente: Provizion dezafectare 2.145.000
Exercitiul 2014
Amortizare imobilizari corporale = 52.145.000/20 = 2.607.250$
Recunoasterea chelt financiare aferente provizionului de dezafectare = 8% *2.145.000 =

171.600$
Chelt financiare = Provizion pt dezafectare 171.600$
Provizion pentru refacerea amplasamentului = 500.000* (1/1,08)^19 = 500.000*0,2145*1,08=

500.000*0,232=115.830$ se recunoaste la chelt exercitiului curent
Chelt cu provizioane = Provizion pt refacerea amplasamentului 115.830 $
SPF 31.12.2014
Active necurente: Imobilizari corporale 52.145.000-2.607.250 = 49.537.750

Datorii necurente: Provizion pt dezafectare si refacerea amplasamentului
2.145.000+171.600+115.830 = 2.432.430
SRG 31.12.2014
Cheltuieli cu amortizarea 2.607.250

Cheltuielile cu provizioanele 115.830
Cheltuielile financiare 171.600
Exercitiu 2015
- amortizare
- chelt financiara aferenta provizionului = 8%*2.434.430 se majoreaza provizionul

- provizion pt refacerea amplasamentului aferent activitatii de extractie din 2015 =
500.000*(1/1,08)^18 =
8. IAS 20 și IAS 37
Verity este o companie cotată care realizează transport feroviar și construcții feroviare și al cărei
exercițiul financiar se încheie la 31 martie. Compania se confruntă cu următoarele situații:
(a) În februarie 2018, un tren intercity al companiei, care circula fără pasageri, a deraiat de pe
șine și a produs ceea ce au părut a fi daune ușoare unei clădiri folosite ca depozit de către
o companie locală. Directorii companiei respective și-au exprimat intenția de a cere
despăgubiri în instanță lui Verity, dar în absența oricăror demersuri legale din partea
acestora, Verity nu a recunoscut nici un provizion în situațiile financiare de la 31 martie
2018.
În iulie 2018, Verity a primit notificare pentru daune în valoare de 1,2 mil$, sumă bazată
pe costul estimat cu repararea clădirii. Compania locală pretindea că acea clădire era mai
mult decât un simplu depozit, fiind de fapt un monument istoric care fusese afectat într-o
măsură mult mai mare decât se crezuse inițial. Consilierii juridici ai Verity și-au exprimat
părerea că Verity a fost în mod clar neglijentă (a fost de vină pentru accident), însă în opinia
expertului angajat de ei, valoarea clădirii nu depășește 800.000$. Verity deține o poliță de
asigurare care acoperă primii 200.000$ ai unor astfel de cereri de despăgubire. După ce
situațiile financiare pentru exercițiul încheiat la 31 martie 2019 au fost autorizate, cazul a
fost judecat în instanță, iar judecătorul a stabilit că clădirea în cauză era într-adevăr o piesă
valoroasă de arhitectură, a decis că Verity a fost neglijentă și va trebui să plătească daune
în valoare de 300.000$
31.03.2018 Nu a prezentat nimic in sit financiare, obigatia parea sa fie nesemnificativa ca

suma.
31.03.2019 Provizion pt litigii 800.000 (cea mai buna estimare)
CHelt cu provizioane = Provi pt litigii 800.000
Suma acoperita de asigurare nu reduce provizionul. In momentul in care suntem siguri ca

vom primi acea suma o recunoastem ca o creanta separata.
Creanta = Venit din despagubiri 200.000
In CPP, cheltuiala cu provizioane poate fi prezentata la o valoare diminuata cu

despagubirea.
Decizia instantei nu este eveniment ulterior, asta inseamna ca nu mai modificam situatiile
financiare de la 31.03.2019.
(b) În februarie 2018, Verity a primit prin donație o clădire din partea unei persoane fizice.
Persoana respectivă a stipulat condiția ca o parte a construcției să fie transformată în muzeu
al trenurilor în interesul comunității locale, altminteri activul (sau o sumă echivalentă
valorii activului) ar trebui să fie returnată. Valoarea justă a activului era 1,5 mil $ în
februarie 2018.Verity a intrat în posesia clădirii în mai 2018, însă, până la 31 ianuarie 2019,
nu a putut utiliza clădirea în conformitate cu condițiile impuse deoarece au fost necesare
renovări și adaptări ale construcției înainte de a fi utilizată ca muzeu.Verity a cheltuit 1mil$
pentru renovări și adaptări ale clădirii. Clădirea are o durată de utilizare de 40 de ani și se
amortizează prin metoda liniară.
În iulie 2018, Verity a obținut o subvenția guvernamentală în sumă de 250.000$. O parte

din subvenție era condiționată de crearea a 20 locuri de muncă la muzeul trenurilor,
acordând 5.000$ pentru fiecare loc de munca creat. Restul subvenției viza cheltuielile cu
adaptarea clădirii pentru a putea servi ca muzeu. La data de 31 martie 2019, toate noile
locuri de muncă fuseseră create.
Arătați ce impact au aspectele de mai sus asupra situațiilor financiare de la 31 martie 2018
și 31 martie 2019.
Politici și opțiuni contabile – tema 1
La toate problemele următoare, alegeți răspunsurile corecte la întrebările grilă. Atenție, răspunsurile
trebuie să fie argumentate prin prezentarea calculelor necesare pentru obținerea răspunsului respectiv.
1. Darling Co
La 1 octombrie 20X5, Darling a achiziționat un echipament în următoarele condiții:
 Prețul de bază al producătorului 1.050.000 lei
 Reducere comercială (aplicată la prețul de bază) 20%
 Cheltuieli de transport 30.000
 Cheltuieli de instalare 28.000
 Pregătirea angajaților pentru folosirea echipamentului 40.000
 Testarea pre-producție 22.000
 Achiziția unui contract de mentenanță pe o perioadă de 3 ani 60.000
 Valoarea reziduală estimată 20.000
La aceeași data, Darling a achiziționat și un excavator pentru suma de 1.260.000 lei cu o valoare reziduală
estimate de 60.000 lei. Detaliile referitoare la excavator sunt următoarele:
Durata de viață exprimată în ore de utilizare 6.000 ore
Ore utilizare:
- În exercițiul încheiat la 30.09.20X6 1.200 ore
- În exercițiul încheiat la 30.09.20X7 1.800 ore
- În exercițiul încheiat la 30.09.20X8 850 ore
Darling deține și o proprietate care la 1 octombrie 20X5 avea o valoare netă contabilă de 2.620.000 lei și o
durată de viață rămasă de 40 ani. La 30.09.20X6, proprietatea a fost reevaluată la valoarea justă de
2.800.000 lei. Această proprietate suferise anterior o scădere de valoare în sumă de 125.000 lei, care fusese
recunoscută la cheltuieli.
Pe baza celor de mai sus răspundeți la următoarele întrebări:

Conform IAS 16, care este costul echipamentului achiziționat la 01.10.20X5?
a. 840.000
b. 920.000
c. 960.000
d. 1.020.000
Răspuns corect b
Cost achiziție = .1050.000 – 210.000 +30.000 + 28.000 + 22.000 =920.000
Referitor la excavator, care este valoarea cheltuielii cu amortizarea care ar trebui recunoscută pentru
exercițiul încheiat la 30.09.20X7?
a. 252.000
b. 240.000
c. 360.000
d. 600.000
Răspuns corect c
Valoare amortizabilă = 1.260.000 – 60.000 = 1.200.000
Amortizare 30.09.2007 = 1.200.000 x 1.800 ore / 6.000 ore = 360.000
Referitor la proprietate, ce sumă ar trebui recunoscută la rezerve din reevaluare la 30.09.20X6?

a. 245.000
b. 120.500
c. 180.000
d. 55.000
Răspuns corect b
Amortizare 30.09.20X6 = 2.620.000 / 40 = 65.500
VCN la 30 sept 20X6 = 2.554.500
diferență pozitivă din reevaluare = 2.800.000 – 2.554.500 = 245.500
pentru ca anterior proprietatea suferise o scădere de valoare recunoscută la cheltuieli, diferența pozitiva
se va recunoaște ca o creștere a venitului de 125.000 si o creștere a rezervelor din reevaluare de 245.500
– 125.000 = 120.500
2. Pe data de 1 ianuarie 2011, o companie a achiziționat o instalație. Factura conținea:

- Prețul de cumpărare 48.000 lei
- Livrarea până la fabrică 400 lei
- Garanție 1 an, acoperind orice disfuncție în anul 2011 800 lei
Pentru montarea instalației au fost necesare lucrări de modificare a clădirii fabricii care au costat
2.200 lei.
La ce valoare trebuie recunoscută instalația conform IAS 16?
a. 48.000
b. 48.400
c. 50.600
d. 51.400
Răspuns corect c. Cost de achiziție = 48.000 + 400 + 2.200 = 50.600 (garanția nu se include)
3. La 31 decembrie 2016, Comby deținea o clădire al cărei cost de achiziție fusese 800.000$ la data
de 1 ianuarie 2007. Clădirea se amortizează pe o durată de 50 de ani.
La 31 decembrie 2016, clădirea a fost reevaluată la suma de 1.000.000$.
Care dintre următoarele variante reflectă corect efectul reevaluării?
Cheltuieli cu amortizarea pentru Surplus din reevaluare la 31.12.2016

exercițiul încheiat la 31.12.2017
a. 25.000 200.000
b. 25.000 360.000
c. 20.000 200.000
d. 20.000 360.000
Răspuns corect b.
Amortizare anuală = 16.000
Amortizare cumulată la 31.12.2016 = 160.000
VCN la 31.12.2016 = 640.000 => surplus din reevaluare = 1.000.000 -640.000 = 360.000
Amortizare anuală după reevaluare = 1.000.000/40 ani = 25.000 $/an
4. Următoarele informații se referă la 3 imobilizări corporale deținute de o companie (sumele sunt

exprimate în mii lei):
Activ A B C
Valoare contabilă netă 100 50 40
Valoare justă minus cheltuieli de 80 60 35
vânzare
Valoare de utilizare 90 70 30
Valoare recuperabila 90 70 35
max (Vj fara ch vz, V utiliz)
Depreciere 10 0 5
Potrivit IAS 36, care este pierderea totală din depreciere?

a. 0
b. 10
c. 15
d. 20
Răspuns corect c. 10.000 (pt activul A) + 5.000 (pt activul C) = 15.000 lei
5. Dolphy are un teren care în urmă cu 2 ani a fost reevaluat la valoarea de 253.000$. Datorită unei
scăderi a prețului proprietăților, valoarea terenului este în prezent de doar 180.000$. Costul de
achiziție a fost 207.000$.
Conform IAS 36, care este impactul deprecierii asupra elementelor din situațiile financiare?
Contul de profit și pierdere Rezerva din reevaluare

a. Cheltuială 73.000 Credit 46.000
b. Cheltuială 27.000 Debit 46.000
c. Cheltuială 73.000 -
d. - Debit 73.000
Răspuns corect b
Deoarece costul de achiziție teren a fost 207.000, iar apoi a fost reevaluat la 253.000, înseamnă că înainte
de actuala reevaluare rezervele din reevaluare erau 253.000 – 207.000 = 46.000
La actuala reevaluare, diferenta negativă de 253.000 – 180.000 = 73.000 s-a înregistrat ca o scadere a
rezervelor din reevaluare (deci debit) pentru suma de 46.000 și o cheltuială pentru diferența de 27.000
6. În 2013, Agry a reevaluat la suma de 360.000$ un teren care fusese achiziționat în 2011 pentru suma
de 300.000$ și a recunoscut un surplus din reevaluare de 60.000$.
În 2014, Agry a reevaluat la 130.000$ un alt teren achiziționat cu 100.000$ în 2012 și a mai
recunoscut un surplus din reevaluare de 30.000$.
În 2015, Agry dorește să reducă valoarea primului teren de la 360.000$ la 260.000$ din cauza unei
deprecieri datorate scăderii prețurilor din zona respectivă.
În afară de cele mentionate, nu au existat alte modificări ale rezervei din reevaluare.
Ce sume trebuie să fie recunoscute în situațiile financiare din 2015 pentru pierderea din depreciere?
Contul de profit și pierdere Alte elemente de rezultat global

a. 100.000 -
b. 40.000 60.000
c. 10.000 90.000
d. - 100.000
Răspuns corect b
Rezerva din reevaluare aferentă primului teren este 60.000. Deprecierea primului teren se va înregistra ca
o reducere a rezervelor din reevaluare cu 60.000 si cheltuieli de 40.000. Nu trebuie să scadă și rezervele
din reevaluare generate de reevaluarea pozitivă a celui de-al doilea teren
7. Activele nete ale lui Ping Co, o unitate generatoare de numerar, sunt (sumele sunt exprimate în lei):
Imobilizări corporale 200.000
Fond comercial 50.000
Brevet 20.000
Active curente 30.000
Ca rezultat al publicității negative, Ping Co are o valoare recuperabilă de doar 200.000$.
Care va fi valoarea contabilă netă a imobilizărilor corporale, după alocarea pierderii din
depreciere?
a. 154.545
b. 170.000
c. 160.000
d. 133.333
Răspuns corect a
Valoare contabilă Depreciere VCN după alocare
depreciere
Imobilizări corporale 200.000 45.455 154.545
Fond comercial 50.000 50.000 ...0
Brevet 20.000 .4.545 ...15.455
Active curente 30.000 0 ...30.000
Total 300.000 100.000 200.000
Depreciere UGN = 300.000 – 200.000 = 100.000

Depreciere imoblizări corporale = 50.000 x 200.000/220.000 = 45.455
Depreciere brevet = 50.000 x 20.000 / 220.000 = 4.545
8. Earthly
La 1 aprilie 2015, Earthly a achiziționat un echipament tehnologic la cost de 800.000$, folosit pentru
producerea și ambalarea de medicamente. Pentru echipament s-a estimat o valoare reziduală de 50.000$ și
o durată de utilizare de 5 ani, metoda de amortizare fiind liniară.
La 31 martie 2017, Earthly a fost informat de către un client important (care cumpăra produsele obținute
prin folosirea echipamentului) că nu va mai plasa comenzi la compania Earthly. Chiar și înainte de aducerea
la cunoștință a acestei informații, Earthly avea dificultăți în a găsi utilizare pentru acest echipament. Acum
estimează că încasările nete din folosirea echipamentului, în următorii trei ani, vor fi:
În exercițiul încheiat la 31.03.2018 220.000
La 31.03.2020 se așteaptă să vândă echipamentul la valoarea reziduală estimată.
Compania Earthly a constatat că nu există piață activă pentru vânzarea echipamentului la 31.03.2017.
Costul capitalului pentru compania Earthly este 10% Se vor folosi următorii factori de actualizare: 0.91
(la 31.03.2018), 0.83 (la 31.03.2019) și 0.75 (la 31.03.2020).
Care este valoarea de utilizare a echipamentului la 31.03.2017?

a. 620.000
b. 570.000
c. 514.600
d. 477.100
Răspuns corect c.
Valoare de utilizare = 220.000 x 0,91 + 180.000 x 0,83 + 170.000 x 0,75 + 50.000 x 0,75 = 514.600
Care este valoarea contabilă netă a echipamentului în Situația poziției financiare chiar înaintea
testului de depreciere de la 31.03.2017?
a. 480.000
b. 500.000
c. 450.000
d. 650.000
Răspuns corect b
VCN = 800.000 – 2 x 150.000 = 500.000
Earthly deține o filială controlată 100%, Tilda, care este o unitate generatoare de numerar. La 31.03.2017,
o explozie a afectat unele dintre echipamentele filialei Tilda.
Activele Tilda înainte de explozie erau:
Fond comercial 1.800.000$
Clădirea fabricii 4.000.000$
Echipamente 3.500.000$
Creanțe și lichidități 1.500.000$
În urma exploziei, valoarea recuperabilă a unității generatoare de numerar Tilda a devenit 5.500.000$.
Explozia a distrus complet un echipament cu valoare contabilă netă de 500.000$.
Care este valoarea contabilă netă (rotunjită la mii) a echipamentelor Tilda, după recunoașterea
pierderii din depreciere?
a. 1.714.000
b. 1.786.000
c. 3.000.000
d. 1.867.000
Răspuns corect a
Valoare contabilă Depreciere VCN după alocare
depreciere
Fond comercial 1.800.000 1.800.000
Clădirea fabricii 4.000.000 ...
Echipamente 3.500.000 500.000 + 1.286.000 1.714.000
Active curente 1.500.000 0
Total 10.800.000 5.300.000
Depreciere = 10.800.000 – 5.500.000 = 5.300.000

Depreciere de alocat pe bază de prorată = 5.300.000 – 500.000 (echipament deteriorat) – 1.800.000
(fond comercial) = 3.000.000
Depreciere alocată echipamentelor = 500.000 (pt echipam deteriorat) + 3.000.000 x ( 3.500.000 –
500.000)/7.000.000 = 1.286.000
Răspunsurile la întrebările grilă trebuie să fie argumentate prin calculele efectuate.
Răspunsurile se vor scrie de mână, iar pozele vor fi inserate într-un fisier word care va fi
încarcat pe platformă.
1. Vă ocupați de întocmirea situațiilor financiare ale companiei Pluto la 31.12.2019 și vă sunt

supuse atenției următoarele informații:
(i) Pluto deține o clădire ce a fost mult timp folosită în scopuri administrative. Clădirea
fusese achiziționată la 1 ianuarie 2010, la un cost de 600.000$, fiind amortizată pe o
durată de 50 de ani și evaluată la cost conform IAS 16. Începând cu 1 iulie 2019,
companiei Pluto nu i-a mai fost necesară clădirea și a închiriat-o unei alte societăți.
Pluto își evaluează investițiile imobiliare la valoare justă conform IAS 40, iar la 1 iulie
2019 valoarea justă a clădirii a fost stabilită la 800.000$. La 31.12.2019, valoarea justă
a clădirii este 820.000$.
(ii) Pluto deține și un depozit pe care îl închiriază de mai multi ani unei alte companii.
Valoarea justă a depozitului este 550.000$ la 31.12.2018 și 740.000$ la 31.12.2019.
(iii) Pluto deține o afacere de vânzare cu amănuntul care a fost grav afectată de recesiune.
Pluto tratează această afacere ca pe o unitate generatoare de numerar separată. Valorile
contabile ale activelor ce compun unitatea generatoare de numerar sunt (mii$):
Clădiri 900
Echipamente 300
Stocuri 70
Alte active curente 130
Fond comercial 40
La 31.12.2019 s-a realizat un test de depreciere a unității generatoare de numerar si
valoarea sa recuperabilă a fost stabilită la suma de 1.300.000$.
Pe baza informațiilor de mai sus, răspundeți la următoarele întrebări:

1.1 Care este valoarea rezervei din reevaluare pentru clădirea de la (i)?
a. 334.000$
b. 314.000$
c. 294.000$
d. 0
600.000 / 50 ani = 12.000 lei/an

Amortizarea cumulată pt 9 ani si ½ = 12.000 x 9 + 12.000 x 6/12 = 114.000$
VNC la 1.07.2019 = 600.000 – 114.000 = 486.000
La trecerea unui activ din categoria imobilizărilor corporale în categoria investițiilor imobiliare,
diferența dintre VNC și valoarea justă se înregistrează ca o reevaluare:
 surplus din reevaluare = 800.000 – 486.000 = 314.000$
La 31.12.2019, creșterea de 20.000$ a valorii juste se recunoaște direct în contul de profit și
pierdere (venit din evaluarea la valoare justă) și nu afectează valoarea rezervei din reevaluare
înregistrate anterior
deci răspuns corect b
1.2 Referitor la depozitul din situația (ii), evaluarea lui la 31.12.2019 va genera:
a. creditarea rezervelor din reevaluare cu 190.000$
b. creditarea unui venit cu suma de 190.000$
c. creditarea rezultatului reportat cu 190.000$
d. creșterea valorii juste a depozitului nu se recunoaște în situațiile financiare
răspuns corect b. Creșterea de valoare a investițiilor imobiliare evaluate la valoare justă

(ulterior recunoașterii inițiale) se recunoaște ca venit
1.3. Care va fi valoarea contabilă a stocurilor după alocarea pierderii din depreciere a unității
generatoare de numerar din situația (iii) conform IAS 36?
a. 64.000
b. 0
c. 70.000
d. 65.000
răspuns corect c. Activelor curente, componente ale unităților generatoare de numerar, nu li se

alocă pierdere din depreciere calculată conform IAS 36
2. Domotech Co furnizează servicii de internet și primește subvenții guvernamentale pentru a

furniza astfel de servicii în zone izolate. La data de 1 octombrie 2018, compania a achiziționat un
nou server la costul de 800.000$. Serverul are o durată de utilizare de 10 ani, o valoare reziduală
egală cu 15% din costul său și se amortizează prin metoda liniară.
Compania a primit o subvenție guvernamentală egală cu 30% din costul serverului. Dacă
Domotech ar vinde activul în primii 4 ani de la achiziție, subvenția ar trebui să fie rambursată,
însă compania apreciază că este improbabil să vândă activul în această perioadă.
Domotech a ales să recunoască subvențiile guvernamentale ca venit în avans.
2.1 Care este cheltuiala netă cu care serverul afectează rezultatul din exploatare al exercițiului
încheiat la 31 martie 2019?
a. 10.000$
b. 28.000$
c. 22.000$
d. 34.000$
Cost = 800.000$
Valoare reziduală = 15% x 800.000 = 120.000
Valoare amortizabilă = 800.000 – 120.000 = 680.000$
Amortizare anuală = 680.000 / 10 ani = 68.000$
Amortizare pt 1 oct 2018 – 31 martie 2019 = 68.000 x 6/12 = 34.000$
Subventie = 30% x 800.000 = 240.000$
Subvenție virată la venituri anual = 240.000 / 10 ani = 24.000$/an

Venit din subvenții pt 1 oct 2018 – 31 martie 2019 = 24.000 x 6/12 = 12.000$
deci cheltuială netă cu care activul afectează rezultatul din exploatare = chelt cu amortiz – ven din
subventii = 34.000 – 12.000 = 22.000$
deci răspuns corect c
2.2 Ce sumă va fi prezentată la datorii non-curente în Situația poziției financiare de la 31 martie

2019, relativ la subvenție?
a. 228.000$
b. 216.000$
c. 240.000$
d. 204.000$
Partea non-curentă a venitului amânat = 240.000 – 12.000 (virat la venituri) – 24.000 (se va vira la
venituri în exercițiul următor) = 204.000$
deci răspuns corect d
3. Shawler
Shawler este o mică companie manufacturieră specializată în turnarea aliajelor (realizarea de
piese turnate din aliaje metalice). Principalul echipament tehnologic este un cuptor achiziționat la
1 octombrie 20X3 și care are două componente: corpul principal al cuptorului (cost 60.000 lei, ce
include un provizion de dezafectare) cu o durată de utilizare de 10 ani și căptușeala (izolația
interioară) cuptorului (cost 10.000 lei) cu o durată de viață de 5 ani. Shawler a primit o subvenție
guvernamentală în sumă de 12.000 lei pentru finanțarea costului corpului principal al cuptorului.
Procesul de producție produce chimicale toxice care poluează mediul înconjurător.
Legislația cere ca o operațiune de curățare să fie realizată de Shawler cel târziu până la 30
septembrie 20Y3.
Următoarele informații au fost extrase din situația poziției financiare a companiei Shawler
la 30 septembrie 20X5 (2 ani după achiziția cuptorului) (sumele sunt exprimate în lei):
Active non-curente
Cuptor
o Corp principal 48.000
o Căptușeală 6.000
Datorii curente
Subvenții guvernamentale 1.200
Datorii non-curente
Subvenții guvernamentale 8.400
Provizion 18.000 (valoare prezentă actualizată la rata de 8% pe an)
Pe baza informațiilor de mai sus, răspundeți la următoarele întrebări:
3.1. Care a fost valoarea inițială a provizionului la 1 octombrie 20X3?

a. 18.000
b. 16.667
c. 15.432
d. 19.440
Răspuns corect c
Valoarea provizionului se mărește în fiecare an prin adaugarea unei cheltuieli financiare.
De la recunoașterea provizionului au trecut 2 ani. De atunci, în fiecare an s-a adăugat 8% la
valoarea provizionului din anul precedent.
Deci 18.000 = valoarea initiala x (1 + 0,08)2 => valoarea initiala provizion = 18.000/(1 + 0,08)2
= 15.432
3.2. Care este valoarea subvenției guvernamentale în situația poziției financiare la

30.09.20X6?
e. 9.600
f. 7.200
g. 1.200
h. 8.400
Răspuns corect h
În exercițiul încheiat la 30.09.20X6, 1.200 lei din subvenția guvernamentală se va vira la venituri (mai
exact partea care figurează la datorii curente în situațiile financiare de la 30.09.20X5). Subvenția rămasă
va fi prezentată cu suma de 1.200 lei în cadrul activelor curente si 7.200 la datorii necurente. În total 8.400
3.3. Care este cheltuiala cu amortizarea ce ar trebui recunoscută în contul de profit

și pierdere pentru exercițiul încheiat la 30.09.20X6?
i. 6000
j. 8000
k. 5.400
l. 6.800
Răspuns corect j. Cheltuiala cu amortizarea din contul de profit și pierdere va fi formata din 6.000
amortizarea anuală a corpului cuptorului și 2.000 amortizarea anuală a izolației, deci 8.000 în total
1.La 1 ianuarie 2018, Boom Co a inaugurat o fabrică de reprocesare a deșeurilor chimice. Costul fabricii a
fost de 8.000.000 lei, amortizabil prin metoda liniară. Fabrica urmează să funcționeze timp de 8 ani, până
la 31 decembrie 2025, când va fi dezafectată. La 1 ianuarie 2018, costurile cu dezafectarea fabricii au fost
estimate la suma de 3.000.000 lei (în prețuri valabile peste 5 ani). Compania consideră că rata de
actualizare adecvată pentru determinarea valorii prezente este 10%, iar factorul de actualizare pentru 8
ani și rata de 10% este 0,466.
Care este valoarea totală a cheltuielilor (amortizare și cheltuiala financiară) care vor fi recunoscute în
Situația rezultatului global a exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018?
Amo anuala=8.000.000/8 ani=1.000.000 lei pe an

Provizion dezafectare=3.000.000 * 0.466=1.398.000 lei
Ch financiara=1.398.000 * 10%=139.800 lei
Total ch la 31.12.2018=1.000.000 (amo)+139.800 (ch fin)=1.139.800 lei
2. La 1 ianuarie 2016, o entitate a achiziționat o proprietate pentru suma de 6.000.000 lei. Costul terenului
a fost 1.000.000 lei, iar costul construcției 5.000.000 lei. Durata de amortizare a construcției este 50 ani,
iar valoarea reziduală este nulă. La data de 31 decembrie 2017, proprietatea a fost reevaluată la valoarea
justă de 7.000.000 lei (1.240.000 valoarea justă a terenului și 5.760.000 valoarea justă a construcției). La
31 decembrie 2019, proprietatea a fost vândută pentru suma de 6.800.000 lei.
Care este rezultatul cesiunii proprietății care va fi prezentat în Situația rezultatului global de la 31
decembrie 2019?
La 31.12.2016
Amo constructie anuala=5.000.000/50 ani=100.000 lei/an
La 31.12.2017
VJ teren=1.240.000lei VNC teren=1.000.000 lei => + din reeval=240.000 lei
VJ constructie=5.760.000 lei VNC constructie=5.000.000-2 ani * 100.000=4.800.000 lei =>
+din reeval=960.000 lei
La 01.01.2018
Amo construnctie anuala=5.760.000/48 ani=120.000 lei
La 31.12.2019
Val ramasa neamortizata=5.760.000 - 2*120.000=5.520.000 lei
Ch totale=120.000 (amo inreg in 2019) + 5.520.000 + 1.240.000(cedarea terenului)=6.880.000 lei
Se inregistreaza un venit din cedarea activelor de 6.800.000 lei
 -80.000 lei
3. La data de 1 iulie 2019, Sty, o companie manufacturieră a primit o subvenție de 1.000.000 lei pentru
achiziția unui echipament. Costul de achiziție al echipamentului este 5.000.000 lei, durata de utilizare este
5 ani, valoarea reziduală 500.000 lei, metoda de amortizare liniară. Subvenția ar trebui rambursată în cazul
în care compania ar vinde echipamentul în următorii 4 ani, ceea ce Sty estimează că este improbabil să se
întâmple. Sty a decis să recunoască subvenția ca venit în avans.
La aceeași dată Sty a primit și o subvenție de 100.000 lei condiționată de crearea a 20 noi locuri de muncă.
Pînă la 31 decembrie 2019, cele 20 de noi locuri de muncă fuseseră create.
Care este valoarea datoriei necurente care va fi prezentată în Situația poziției financiare de la 31
decembrie 2019?

Rezolvare Completa Seminarii Si Teme.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Rezolvare Completa Seminarii Si Teme.

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Politici și metode contabile – suport de seminar1

Cost de achizitie = 9.000.000+(400.000-55.000) = 9.345.000 lei

pregatirea angajatilor nu se include in cost

Valoarea amortizabila = 500.000-20.000 =480.000 $

In situatiile financiare de la 31.03.2020:

Amortizarea anuala = 60.000/15 ani= 4.000$/ an

Durata totala de utilizare = 15 ani*12 luni = 180 luni

Surplus din reeval =64000- (60000-9000)=13.000 $

Componentă Cost (mil $) Durata cat au Amortizarea Val ctb neta =

valoarea bilantiera a vasului la 30 sept 2019 = 279 mil$

- Chelt cu amortizarea = amortizarea sist de propulsie + amortizarea

- Chelt cu scoaterea din folosinta a vechiului sist de propulsie = 25 mil $

- Ch cu reparatia si intretinerea (vopsirea) = 20 mil.

Total chelt in CPP = 50+25+20=95 mil $

5. Reevaluarea si deprecierea imobilizarilor corporale

Amortizare anuala = 80.000/ 10 = 8.000 lei

Amortizare 2013 = 8.000* 6/12 (iulie-dec) = 4.000 lei

Amortizare 2014 = amortizare 01.01 - 30.06 + amortizarea de dupa reevaluare de la 01.07-31.12

VCN = 80.000-4.000-4.000-72.000 lei

VCN la 31.12.2014 = 80.000 - 4.000 - 8.500 = 67.500 lei GRESIT

Amortizare 2015 = 81.000 / 9 = 9.000 lei

b. Care este valoarea deprecierii asociate echipamentului la data 1 octombrie 2016?

val recuperabila = max (37.685, 43.000) = 43.000 lei

VCN la 1 oct 2016 = 67.500 - 9.000 - 6.750 = 51.750 lei GRESIT

Pentru ca imobilizarea a fost reevaluata, deprecierea se va inregistra ca o reevaluare negativa.

Cladire 500.000 lei

Inregistrarea deprecierii (PRESUPUNAND CA NU AVEM REZERVE DIN REEVALUARE): ch cu

Anul Cheltuială de dezafectare

IAS 37 - provizion pt chelt de dezafectare

Anul Număr de ani Chelt Factor Chelt de dezacfectare Factor de Valoarea

20X30 30 400 1,5625 400*1,5625 = 625 0,552 625*0,552=

Imobilizare/ Centrala nucleara = Provizionul de dezafectare 1967 lei

Val ctb bruta a centralei = cost de productie + provizion = 9933+1967=11.900 lei

Chelt cu amortizarea = Amortizare 350 lei

Inregistrarea ch financiare aferente anului 20X1 = 1967* 2% = 39 lei

Chelt financiara = provizion de dezafectare (contul 1513) 39 lei

In bilantul de la 31 dec 20X1:

Modificarea val provizionului = 2169 - 2046 = 123 lei

Imobilizare = provizion de dezafectare 123

Chelt financiara aferenta provizion = 2169 *1,8% = 39

Anul Număr de ani din Factor de actualizare

Anul Cheltuială de dezafectare

Provizionul trebuie sa scada cu 2046-1283 = 763 lei

Provizion = imobilizare 763 lei

Amortizarea imobiliz in 20X3 = ((11.900-350-350) - 763)/32 ani = 326 lei

Ch financiara aferenta provizion = 1283 * 2% = 26

Imobilizarea = 11.200-763-326=10.111 lei

1. Imobilizare construită în regie proprie (IAS 16)

Descriere Inclus în costul fabricii Explicație

materiale de construcție 6.080.000 Cost direct atribuibil constructiei

costurile salariale 200.000*7luni=1.400.000 Cost direct atribuibil constructiei

Ch indirecte generate de 100.000*7luni=700.000 Cost direct atribuibil constructiei

Valoarea actualizata a chelt de dezafectare = 20.000.000 *0,046=920.000

2. Unități generatoare de numerar (IAS 36)

Val.ctb-val.rec.= 140-60=80 mil depreciere

Reluarea pierderii din depreciere pt imob corporale este recunoscuta in masura in

Se recunoaste fond comercial doar la achizitia unei societati.

Imob.corp.= Venituri din depreciere 10.000.000 (crestem la valoarea contabila neta

3. Unități generatoare de numerar (IAS 36)

Divizia Divizia B Sediul Fond comercial Total

Valorile recuperabile la finalul exercițiului sunt:

Nicio pierdere din depreciere nu a mai fost înregistrată anterior.

Etapa 1: Teste de depreciere pentru unitatile generatoate de numerar individuale:

Val ctb neta= 1020

Chelt cu deprecierea = % (fond comercial si imobilizari corporale)

20X30 30 400 1,5625 4001,5625 = 625 0,552 6250,552=

Rata medie de capitalizare = 10%120 /(120+80) + 9,5%80/(120 +80) = 0,06+0,038=9,8%

Costul indatorarii incorporat in costul instalatiei= 30mil9,8% 11/12 + 20mil9.8% 3/12=

Provizion pentru dezafectare = 10.mil (1/1,08) ^20 = 10mil0,2145= 2.145.000