Tema 2.

Contabilitatea imobilizărilor corporale

1. Noţiunea, clasificarea, recunoașterea şi evaluarea
imobilizărilor corporale
2. Contabilitatea imobilizarilor corporale în curs de execuţie
3. Contabilitatea mijloacelor fixe
3.1 Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
3.2 Calculul şi Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe
3.3 Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe
3.4 Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe
4. Contabilitatea altor imobilizări corporale: terenurilor şi
resurselor minerale
1. Noţiunea, clasificarea, recunoașterea şi
evaluarea imobilizărilor corporale
Definiţia, componenţa, modul de constatare şi evaluare
al imobilizărilor corporale sunt determinate de
prevederile SNC Imobilizărilor corporale şi
necorporale
Conform prevederilor IAS 16, Imobilizările
corporale sunt elemente corporale care:
(a) sunt deţinute în vederea utilizării pentru
producerea sau furnizarea de bunuri sau
servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru
a fi folosite în scopuri administrative; şi
(b) se preconizează a fi utilizate pe parcursul mai
multor perioade.
 IMOBILIZĂRILE CORPORALE INCLUD:
Imobilizările • Imobilizări corporale procurate sau aflate în procesul de creare și de
pregătire pentru utilizare după destinație, pînă la transmiterea lor în
corporale în exploatare.
curs de • Sunt: construcții în curs de execuție, utilaj destinat instalării, utilaj și alte
execuție obiecte pînă lapunerea în funcțiune

• Imobilizări corporale sub formă de teritorii funciare (de pămînt) deținute

de entitate cu drept de proprietate sau primite în arendă financiară
pentru a fi folosite în activitatea entității.
Terenurile •Arenda financiară: la expirarea termenului dreptul de proprietate asupra terenului
transmis în arendă trece la arendaș; suma plăților minime de arendă constituie cel
puțin 90% din valoarea justă a terenului transmis;

• Imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora

depășește plafonul valoric prevăzut de legislația fiscală (la moment este 6
000 lei) sau pragul de semnificație stabilit de entitate în politicile
Mijloace fixe contabile.
• Includ: clădiri, construcții speciale, mașini și utilaje, instalații de
transmisie, mijloace de transport, instrumente, etc.

Resurse Imobilizări corporale sub formă de costuri capitalizate ale

minerale lucrărilor de explorare (pregătire), pentru care este
demonstrată fezabilitatea tenică și viabilitatea comercială.
 • În funcție de durata de utilizare, Imobilizările corporale se
divizează în:

Imobilizări amortizabile sunt imobilizări aflate în exploatare care au o durată

de utilizare certă (limitată), și pentru care se calculează amortizarea.
De exemplu, toate mijloacele fixe, cu excepţia fondurilor bibliotecare,
au o durată de utilizare limitată.
Resursele minerale (gazele, petrolul, piatra de var sau de construcţie etc.)
de asemenea au o durată limitată de extracţie, exploatare,
de aceea se includ în categoria imobilizărilor amortizabile.

Imobilizări neamortizabile sunt imobilizările

careDupă criteriul
au o durată limitării
de utilizare durateisaudese utilizare
incertă (nelimitată) află în curs de execuție.
imobilizările corporale
Acestea cuprind sedesubdivizează
IC în curs în:
execuţie şi terenurile.
Recunoașterea imobilizărilor corporale

• Modul de recunoaștere şi evaluare al IC este

determinat şi stipulat în SNC Imobilizări corporale şi
necorporale.
• Prin recunoaștere a imobilizărilor se înţelege
examinarea corespunderii însuşirilor, caracteristicilor,
particularităţilor de care dispune elementul respectiv
definiţiei activului material şi criteriilor stabilite în
scopul contabilizării. A contabiliza înseamnă
înregistrarea şi trecerea activului la intrări în conturile
respective.
Dacă obiectul nu întruneşte condiţiile menţionate, costurile aferente procurării sau
creării imobilizării se consideră drept cheltuieli a perioadei de gestiune.
Entitatea recunoaște ca imobilizare obiectul numai în cazul
respectării simultane a următoarelor condiții:

1. Obiectul este identificabil și controlabil de entitate

2. Proprietățile și particularitățile lui corespund definiției

IC

3. Este probabil că entitatea va obține beneficii

economice viitoare din utilizarea obiectului

4. Costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod

credibil
Evaluarea imobilizărilor corporale
Evaluarea
IC
Evaluarea inițială – se
efectuiază în momentul
intrării IC în entitate.
Evaluarea inițială a fiecărui
obiect se efectuiază la cost de
intrare.
Evaluarea ulterioară –
se efectuiază pe
parcursul utilizării IC
în cadrul entității.
Evaluarea ulterioară se
efectuează la valoarea
contabilă sau valoarea
reevaluată.
Costul de intrare se determină în funcţie de sursele de intrare şi
natura economică a activelor. Respectiv, se compune din:

La procurarea IC 1. prețul de cumpărare, taxele vamale, impozitele și taxele

nerecuperabile, cu scăderea tuturor reducerilor, rabaturilor
comerciale la procurare.
2. orice costuri direct atribuibule obiectului pentru a-l aduce în
locul amplasării și în starea necesară pentru folosire după
destinație.
La crearea IC în
regie proprie Costul efectiv care include: costul proiectului, valoarea
materialelor consumate, costurile cu personalul, CAS, PAM și
costurile indirecte de producție

La crearea IC în
antrepriză La valoarea contractuală negociată dintre antreprenor și beneficiar

La primirea IC ca aport La valoarea aprobată prin decizia organului împuternicit de

la capitalul social conducerea entității cu suplimentarea costurilor direct atribuibile

La primirea cu titlu Valoarea din documentele primare de intrare, cu

gratuit suplimentarea a costurilor direct atribuibile
Exemplu 1:
• Întreprinderea procură un tractor la mâna a doua la prețul de
cumpărarea de 66 000 lei, inclusiv TVA, costurile de
transport pentru expedierea tractorului constituie 1 000 lei,
TVA 20 %. Pentru a putea fi folosit, tractorul avea nevoie de
cauciucuri noi, în valoare de 7 200 lei şi de o reparaţie
capitală în valoare de 13 600 lei. Prima umplere a
rezervorului său de motorină a costat 1 800 lei.

Costul de intrare al tractorului conform condiţiilor din exemplu

constă din:
• Prețul de cumpărare conform facturii, fără TVA - 55 000 lei;
• costuri de transport - 1 000 lei;
• costuri aferente schimbului de cauciucuri - 7 200 lei;
• costuri aferente reparaţiei - 13 600 lei;
• Total cost de intrare 76 800 lei
Evaluarea ulterioară.
Pe parcursul utilizăii IC poate fi
evaluată după 2 metode (conform SNC)

Metoda recomandată de Metoda alternativ

SNC, prevede evaluarea IC la
valoarea contabilă care se
determină ca diferență dintre
costul de intrare și
amortizarea acumulată
admisibilă, prevede
evaluarea IC la valoarea
reevaluată, conform
IAS 16 Imobilizări
corporale
Pentru contabilizarea reevaluărilor imobilizărilor corporale se
foloseşte unul dintre următoarele două procedee:
• reevaluarea simultană a costului de intrare şi a amortizării
acumulate;
• reevaluarea numai a valorii contabile, stabilită prin
deducerea amortizării din costul de intrare.
Conform primului procedeu de reevaluare: se calculează raportul
dintre valoarea justă şi valoarea contabilă a construcţiilor; costul
de intrare şi amortizarea acumulată a construcţiilor sunt
reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere.
Conform celui de al doilea procedeu de reevaluare: se anulează
amortizarea acumulată prin deducerea ei din costul de intrare a
construcţiilor: , altfel spus amortizarea acumulată se egalează cu
0, iar costul de intrare devine egal cu valoarea contabilă.
Exemplu: Conducerea unei entităţi decide să
reevalueze construcţiile sale.
Activele în cauză au fost înregistrate la cost
de intrare de 800 000 lei şi sunt uzate
pentru suma de 200 000 lei.
Valoarea justă a construcţiilor determinată de
experţi este de 900 000 lei.
E necesar de reevaluat construcțiile prin
ambele metode.
3.1 Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
Modul de reflectare în evidenţa a intrărilor de mijloace
fixe este prevăzut de S.N.C. “Imobilizări necorporale și
corporale” şi depinde de condiţiile şi modul de
achiziţionare şi creare.
Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe
este considerat data punerii în funcţiune a obiectului. De
la această dată începe calcularea amortizării mijloacelor
fixe. Documentul de bază a punerii în funcţiune a obiectului
este procesul-verbal de primire-predare (punere în
funcţiune) a mijloacelor fixe.
• Unitatea de evidenţă a mijloacelor fixe este obiectul de
inventar. Prin obiect de inventar se înţelege articolul
singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele lui,
destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitate, o
funcţie distinctă.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi
mişcarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul entităţii,
închiriate pe termen lung sau procurate prin leasing este
destinat contul de activ 123 "Mijloace fixe„.

În debitul contului „Mijloace fixe” se înregistrează:

• Intrarea/majorarea valorii mijloacelor fixe.
În creditul contului „Mijloace fixe” se înregistrează:
• Ieșirea/diminuarea valorii mijloacelor fixe.

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea

mijloacelor fixe existente la finele perioadei de
gestiune.
Înregistrarea în conturi a tranzacţiilor aferente intrării
mijloacelor fixe în patrimoniu este în dependenţă de
modalitatea de dobândire a mijloacelor fixe.
Mijloacele fixe la întreprindere pot intra prin mai multe
modalităţi:
• procurate contra plată de la alte persoane juridice şi
fizice;
• primite cu titlu gratuit;
• primite de la fondatori sub forma de aport în capitalul
social;
• plusuri de mijloace fixe stabilite în urma inventarierii;
• achiziţionării prin schimb;
• construcţii, etc.
 Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
În cazul cînd Pentru
momentul
Pentru mijloacele mijloacele fixe
achiziției
fixe depuse ca primite cu titlu
mijloacelor fixe
aport la capitalul gratuit se
corespunde cu
momentul punerii
social se întocmește
întocmește formula formula
în funcțiune se
contabilă: contabilă:
întocmește
 La înființare:
formula contabilă: Dt 123
Dt 123 Ct 313
Dt 123  La majorarea Ct 622
Dt 534 capialului social:
Ct 521, 522 Dt 123 Ct 314
Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
La constatarea Pentru mijloacele
mijloacelor fixe ca plus fixe create cu forțe
la inventariere se proprii la punerea în
întocmește formula exploatare se
contabilă: întocmește formula
Dt 123 contabilă:
Ct 612 Dt 123
Ct 121
 Exemplu:

• SA „Galacom” a cumpărat un cuptor de brutărie la preţul de procurare

de 334 800 lei, inclusiv TVA-20% pus imediat în funcțiune.
• Plata s-a efectuat în următoarele condiţii: 25 % se achită în prealabil
prin virament, iar restul se achită în trei rate lunare.
Exemplu, rezolvare
Corespondenţa
Suma, conturilor
№ Conţinutul operaţiei
lei Debit Credit
1. Plata în avans furnizorului în
83 700 224 242
contul procurării cuptorului
2. Înregistrarea la intrări a
279 000 123 521
cuptorului procurat
3. Trecerea în cont a TVA aferent
55 800 534 521
cuptorului procurat
4. Trecerea în cont a avansului
83 700 521 224
acordat
5. Achitarea ulterioară a datoriei în
251 100 521 242
rate (trei rate a câte 83700 lei)
Exemplu
Să presupunem că întreprinderea a primit cu titlu
gratuit un strung, a cărui valoare justă este egală cu 38
000 lei, TVA 20%, cheltuielile de transport sunt achitate
în numerar în sumă de 960 lei , inclusiv TVA 20 %, prin
intermediul unui titular de avans, fără a-l fi primit în
prealabil din casierie.
De contabilizat operațiile de primire a strungului.
 Se înregistrează strungul primit cu titlu gratuit în componenţa activelor ce necesită montaj, la valoarea de piaţă:
Dt 121 “IC în curs de execuţie” - 38 000 lei
Ct 622 “Venituri financiare” - 38 000 lei
 Reflectarea cheltuielilor aferente transportării strungului:
Dt 121 “IC în curs de execuţie” - 800 lei
Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” - 800 lei
 Reflectarea TVA:
Dt 534 “Datorii față de buget”- 160 lei
Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, - 160 lei
 Punerea în funcţiune:
Dt 123 “Mijloace fixe”, - 38 800 lei
Ct 121 “IC în curs de execuţie”, - 38 800 lei
Exemplu:

Să admitem că în secţia producţiei de bază a fost depistat un instrument

pentru reglarea utilajului, a cărei valoare de piaţă, ţinându-se cont de
gradul de amortizare, este egală cu 6 200 lei. Această sumă se şi
consideră valoarea contabilă a acestui instrument.
Prin urmare, pentru această sumă trebuie să se întocmească formula
contabilă:
• Dt 123 “Mijloace fixe” 6 200 lei
• Ct 612 “Alte venituri din activitatea operațională”
6 200 lei
2.• Caracteristica
Contabilitatea IC în curs de execuţie
contului 121 “IC în curs de execuţie”
Contul de activ 121 „IC în curs de execuţie” este destinat pentru
generalizarea informaţiei referitoare la crearea, procurarea, montarea şi
instalarea utilajului care necesită montaj, a utilajului care nu necesită
montaj până în momentul punerii în funcţiune, construcţia noilor
obiecte, reconstrucţia şi extinderea întreprinderii, modernizarea
mijloacelor fixe aflate în funcţiune.
În debitul acestui cont se reflectă costul lucrărilor de construcţie
şi montaj aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajului
care necesită montaj, a utilajului şi altor obiecte care nu necesită
montaj, dar momentul procurării nu coincide cu momentul punerii în
funcţiune.
În credit – costul de intrare a mijloacelor fixe puse în funcţiune,
investiţiile ulterioare aferente majorării valorii obiectelor respective,
precum şi cheltuielile privind edificarea construcţiilor speciale
prevăzute în lista de titluri şi a dispozitivelor provizorii.
Soldul este debitor şi reflectă IC în curs de execuţie la finele perioadei
de gestiune.
 Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie” Ct

 Costul de intrare a mijloacelor

• Sold initial
• Suma costul lucrărilor de
construcţie şi montaj aferente
creării mijloacelor fixe, inclusiv
valoarea utilajului care necesită
montaj, a utilajului şi altor obiecte
care nu necesită montaj, dar
momentul procurării nu coincide cu
momentul punerii în funcţiune.
fixe puse în funcţiune,
investiţiile ulterioare aferente
majorării valorii obiectelor
respective, precum şi
cheltuielile privind edificarea
construcţiilor speciale prevăzute
în lista de titluri şi a
dispozitivelor provizorii.
• În cele mai dese cazuri contul 121 „IC în
curs de execuţie” se aplică de beneficiarul
de lucrări de construcţii şi montaj.
• Executarea lucrărilor de construcţie poate fi
efectuată în regie proprie sau în
antrepriză.
• Costurile privind construcţia unor obiecte
noi sunt contabilizate pe fiecare obiect
separat cu total cumulativ de la începutul
construcţiei până la punerea în folosinţă a
obiectului.
Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei, efectuată în regie
proprie

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”

• Ct 211 „Materiale” – la valoarea materialelor consumate, stabilite în baza
calculului de repartizare a materialelor consumate sau raportul privind consumul
de materiale în comparaţie cu normele de producţie(f. nr. M-29) , fişa limită de
livrare a materialelor si / sau bonul de consum.
• Dt 121 „IC în curs de execuţie”
• Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – la valoarea obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată (cu valoarea unitară mai mică de 1/6 din plafon)
consumate, determinate în baza procesului verbal de casare a obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată (formularul nr. OV-4)
• Dt 121 „IC în curs de execuţie”
• Ct 214 „Amortizarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – la suma
uzurii calculate pentru obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, predate în
exploatare (cu valoarea unitară mai mare de 1/6 din plafon), determinată în baza
notei de contabilitate.
• Dt 121 „IC în curs de execuţie”
• Ct 124„Amortizarea mijloacelor fixe” – la suma amortizării calculate pentru
mijloacele fixe utilizatela crearea IC, determinată în baza notei de contabilitate.
Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei, efectuată în
regie proprie
• Dt 121 „IC în curs de execuţie”
• Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma
salariului calculat, determinat în baza calcului sau borderoului de repartizare
a salariilor calculate muncitorilor care execută lucrările de construcţii, sau
fişa de lucru în acord la calcularea salariilor muncitorilor şi executarea
lucrărilor de construcţii montaj în cazul salarizării în acord, sau fişa de pontaj,
în cazul salarizării muncitorilor în regie.
• Dt 121 „IC în curs de execuţie”
• Ct 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” - la suma
defalcărilor la asigurarea socială şi medicală în mărime de 23 % şi respectiv
4,5 % din mărimea salariul calculat, etc.
• Dt 121 „IC în curs de execuţie”
• Ct 812 „Activităţi auxiliare” – valoarea serviciilor prestate de seţia auxiliară

• Dt 123 “Mijloace fixe” – la punerea în funcţiune a activului finisat

• Ct 121 „IC în curs de execuţie”
Exemplu . Întreprinderea „Galacom” SRL a construit cu forţe proprii o clădire
pentru oficiu, în scopul căreia au fost suportate următoarele costuri :
1) proiectul clădirii destinată pentru oficiu, întocmit de o firmă de
proiectare – 18 000 lei, inclusiv TVA 20%;
2) materiale de construcţie – 217 000 lei;
3) salarii calculate constructorilor – 185 000 lei;
4) contribuţii la asigurările sociale şi medicale -?
5) amortizarea mijloacelor fixe utilizate în procesul de construcţie – 95
000 lei;
6) obiecte de mică valoare şi scurtă durată utilizate cu prețul de pînă la
1/6 din plafon – 11 600 lei;
7) uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată – 14 800 lei;
8) servicii de transport, efectuate cu transport propriu, legate de
construcţia clădirii oficiului – 18000 lei;
9) dobânda pentru creditul bancar pe termen lung primit pentru
construcţia oficiului – 16000 lei.
Construcţia a durat 11 luni, după care clădirea a fost pusă în exploatare în
calitate de oficiu.
Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei,
efectuată în antrepriză

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”

• Dt 534 “Datorii față de buget” pentru TVA
• Ct 544 “Alte datorii curente”

Această înregistrare contabilă se întocmeşte şi în

cazul achiziţiei imobilizărilor corporale ce necesită
montaj/instalare sau momentul achiziţiei nu
corespunde cu momentul punerii în funcţiune cu
specificul creditării contului 521 sau 522, după
caz.
La intarea IC în curs de execuţie din alte surse:

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”

• Ct 622 “Venituri financiare” la primirea cu
titlu gratuit
• Ct 313 “Capital nevărsat” la depunerea în
capitalul social – la inființarea entității
• Ct 314 Capital neînregistrat – la majorarea
capitalului social
Exemplul (import de mijloace fixe)
Întreprinderea „Adina” SRL a procurat un strung din Ucraina
conform facturii la valoarea de 30 000$.
Taxa vamală – 10 %, taxa pentru proceduri vamale – 0,4 %.
Întreprinderea a transferat în avans de la contul curent numerar
pentru achitarea taxei vamale – 37700 lei, TVA –129 000 lei,
proceduri vamale -1500 lei.
Costurile de aprovizionare au constituit: transportarea strungului pe
parcurs intern de către o firmă de transport – 2100 lei, TVA 20 %;
asigurarea în drum – 1 800 lei; costuri de descărcare, executate de
către secţia auxiliară – 2000 lei.
Diferența de taxe în vamă se achită de titularul de avans fără acordarea
prealabilă.
De determinat costul de intrare al strungului importat şi de
contabilizat operaţiunile respective.
• Cursul de schimb valutar:- la data vămuirii – 18, 6200 lei / $;
- la data achitării facturii furnizorului – 18,7400 lei / $.
3.2 Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe

Durata de utilizare a unui mijloc fix este:

Amortizarea
mijloacelor fixe 1. Perioada de timp pe parcursul căreia
entitatea aşteaptă să obţină beneficii economice
reprezintă repartizarea din utilizarea acestuia, sau
sistematică
2. Cantitatea unităţilor de produse, lucrări,
a valorii amortizabile a servicii sau de alte unităţi similare pe
MF pe perioade de care entitatea preconizează să le
obţină din utilizarea imobilizării
gestiune
ale duratei de utilizare
Valoarea amortizabilă este costul de intrare sau corectat, diminuat cu
valoarea reziduală estimată.
Valoarea reziduală este valoarea estimată a unei imobilizări amortizabile,
care entitatea prevede să o obțină la expirarea duratei de utilizare a
acesteia. Acest indicator îl constituie valoarea metalului uzat - la
scoaterea din uz a maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport; a
materialelor de construcţie - la demolarea clădirilor, construcţiilor etc.
La determinarea acestei valori se recomandă de a fi respectate acele reguli
ce determină durata de utilizare.
 Amortizarea mijloacelor fixe
se determină şi se contabilizează
de toate entităţile indiferent de forma de proprietate sau
domeniul de activitate.

• Nu se calculează amortizarea pentru:

Fondurile bibliotecare,
valorile muzeelor şi de artă,
clădirile şi construcţiile speciale considerate
monumente de arhitectură şi artă,
mijloacele fixe a căror amortizare a fost complet
calculată dar continuă să funcţioneze.
Momentul începerii şi finisării
calcului amortizării mijloacelor fixe

Entitatea calculează amortizarea unei imobilizări începînd cu

data transmiterii în utilizare sau cu prima zi a lunii care
urmează după luna transmiterii în utilizare.
Respectiv, calcularea amortizării obiectului încetează:
1. La data expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii
obiectului; sau
2. Începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna
expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii obiectului.
 Metode de calcul a amortizării

Metoda de
Metoda Metoda diminuare
liniară unităților a soldului
de
producție
 Entitatea alege desinestătător metodele de amortizare şi le
specifică în politicile contabile.

Metodele alese trebuie să reflecte modelul (schema) obţinerii

beneficiilor economice din utilizarea imobilizărilor de către
entitate.

Alegerea metodei de
Modificarea metodei de amortizare a mijloacelor fixe se efectuează
în conformitate cu SNC “Politici contabile, modificări ale
estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”
amortizare
 Metoda liniară de calcul a amortizării mijloacelor fixe

• În conformitate cu metoda liniară de calcul a amortizării

mijloacelor fixe, valoarea amortizabilă a obiectului va fi repartizată
uniform pe parcursul duratei de utilizare.

• Valoarea amortizabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea (costul) de

intrare şi valoarea reziduală. Suma amortizării nu depinde de
intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul valorii
amortizabile către durata de utilizare.

• Amortizarea calculată=(Ci-Vr)/Du
• Nam=100/Du
Exemplu
Întreprinderea SA „Ionuţ” a pus în funcţiune, la 1
ianuarie 2014, un strung al cărui cost de intrare constituie
68 000 lei, valoarea reziduală (VR) – 3000 lei, durata de
utilizare (DU) – 5 ani.
De calculat suma amortizării acumulate şi valoarea contabilă
la sfârşitul fiecărui an de exploatare, prin toate metodele
de calcul a amortizării:
• Notă:
1. Volumul prognozat de produse fabricate – 200000 piese; efectiv s-
au fabricat: I an – 38000 piese; II an – 42000 piese; III an – 40000
piese; IV an – 45000 piese; V an – 35500 piese;
2. în cazul aplicării metodei de diminuare a soldului norma
amortizării se majorează de 1,5 ori.
Metoda liniară
Suma anuală a amortizării = Valoarea amortizabilă / durata de
utilizare
Perioada de Costul de Suma Amortizarea Valoarea contabilă
gestiune intrare amortizării acumulată
anuale
La data punerii 68 000 - - 68 000
în funcţiune
La finele anului 68 000 13 000 13 000 55 000
I
II 68 000 13 000 26 000 42 000

III 68 000 13 000 39 000 29 000

IV 68 000 13 000 52 000 16 000

V 68 000 13 000 65 000 3 000

Metoda de calcul a amortizării conform
unităţilor de producţie
• Amortizarea calculată, conform metodei unităţilor de
producţie se determină ţinând cont doar de valoarea
amortizabilă şi volumul de produse, articole, piese,
kilometrajul parcurs etc.
• Conform acestei metode la punerea în funcţiune a
obiectelor se calculează amortizarea pentru o unitate de
produs după formula:
Amortizarea unit.=Vam/Q prog.
• Respectiv amortizarea pentru perioada curentă se va
calcula ca produsul dintre volumul de produse efectiv
fabricat şi amortizarea pe unitate de produs:
• Amortizarea calculată= Amort.unit. X Q prod.fabric.
Metoda de calcul a amortizării conform unităților de producție

Volumul
Costul de Amortizare Amortizare Valoarea
Perioada de gestiune producţiei
intrare anuală acumulată contabilă
fabricate

La data punerii în 68000 68000

funcţiune - - -
La sfârşitul anului: 1 68000 38000 12350 12350 55650

2 68000 42000 13650 26000 42000

3 68000 40000 13000 39000 29000

4 68000 45000 14625 53625 15375

5 68000 35000 11375 65000 3000

Metoda de diminuare a soldului
de calcul a amortizării mijloacelor fixe
• Metoda de diminuare a soldului are ca bază de calcul norma
amortizării determinată în conformitate cu cerinţele metodei
liniare, care poate fi majorată nu mai mult decât de două ori.
• Calculul amortizării în baza metodei de diminuare a soldului se
efectuează în felul următor:
- Pentru prima perioadă de gestiune norma majorată a
amortizării se aplică faţă de costul de intrare a obiectului;
- Pentru următoarele perioade, cu excepţia ultimei, norma
majorată a amortizării se aplică faţă de valoarea contabilă a
obiectului la finele perioadei precedente.
- pentru ultima perioadă de gestiune suma amortizării se
determină ca diferenţă dintre valoarea contabilă a obiectului la
finele perioadei precedente şi valoarea sa reziduală.
• Norma amortizării după metoda liniară se
calculează prin relaţia:
N= 100 / DU ori N= 1 / DFU
unde:
N – norma amortizării calculată după
metoda liniară exprimată fie în % fie în
coeficient;
100% (1) - este mărimea valorii
amortizabilă exprimată în % (ori în
coeficient);
DU – durata utilizare exprimată în ani.
Calculul amortizării prin metoda de diminuare a
soldului

Valoarea Amortizarea Valoarea

Perioada de gestiune Suma amortizării anuale
de intrare acumulată contabilă

La data punerii în funcţiune 68000 68000

La sfârşitul anului: 1 68000 0,3 × 68000 = 20400 20400 47600

2 68000 0,3 x47600 = 14280 34680 33320

3 68000 0,3 x33320 = 9996 44676 23324

4 68000 0,3 x23324 = 6997 51673 16327

5 68000 16327 – 3000 = 13327 65000 3000

Pentru generalizarea informaţiei privind amortizarea
mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul întreprinderii,
procurate în arendă finanţată este destinat contul de
pasiv 124 „Amortizarea mijloacelor fixe".
În creditul contului „Amortizarea mijloacelor fixe”
se înregistrează suma amortizării calculate a
mijloacelor fixe aflate în patrimoniu.
În debitul contului „Amortizarea mijloacelor fixe”
se înregistrează casarea sumei amortizării calculate a
mijloacelor fixe ieşite.
Soldul contului este creditor şi reprezintă suma
amortizării calculate a mijloacelor fixe existente la
întreprindere la finele perioadei de gestiune
 Contabilitatea amortizarii mijloacelor fixe
Indiferent de metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe, se întocmeşte
calculul respectiv (în mod manual sau automatizat) lunar. Conform
acestui calcul, suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se repartizează şi
se include în consumuri sau cheltuieli, în funcţie de destinaţia lor:
• Dt 111 “IN în curs de execuţie”,
• Dt 121 ”IC în curs de execuţie” - la amortizarea mijloacelor fixe utilizate
la crearea imobilizărilor necorporale și corporale,
• Dt 712 “Cheltuieli de distribuire” – la amortizarea mijloacelor fixe ce
deservesc procesul de desfacere a produselor finite, mărfurilor,
• Dt 713 “Cheltuieli administrative” - la suma amortizării mijloacelor fixe
cu destinaţie administrativă a întreprinderii
• Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – la amortizarea mijloacelor fixe
oferite în arenda, locațiune operațională,
• Dt 721
• Dt 812
• Dt 821 “Costuri indirecte de producţie”
• Ct 124 “Uzura mijloacelor fixe”
 3.3 Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe
• Pentru a menţine, restabili ori majora nivelul avantajelor
(profitului) economice viitoare pe care întreprinderea se
aşteaptă să le realizeze pe baza performanţelor estimate
iniţial din utilizarea mijloacelor fixe ea recurge în caz de
necesitate la reparaţia acestora.
• Prin reparaţie se înţelege ansamblul de operaţii efectuate
asupra unui lucru stricat, uzat, defectat pentru a-l menţine
ori a-l readuce în stare bună de funcţionare.
• Costurile aferente lucrărilor de reparaţie a mijloacelor fixe
se reflectă în contabilitate în dependenţă de posibilitatea
obţinerii avantajelor economice suplimentare, de modul de
efectuare a lucrărilor de reparaţii şi locul efectuării
reparaţiei
 REPARAŢIA mijloacelor fixe

CURENTĂ a mijloacelor fixe – înlocuirea CAPITALĂ a mijloacelor fixe – înlocuirea sau

refacerea completă a unor elemente principale ale
sau refacerea unor piese neesenţiale maşinilor, utilajelor, agregatelor, clădirilor, etc.

Reparaţie prin antrepriză – reparaţia

Reparaţie în regie proprie – reparaţie se
se efectuează prin intermediul unei
efectuează cu forţele proprii ale entităţii
entităţi specializate în domeniu

Reparaţia se Reparaţia se efectuează la

efectuează în locul de utilizare a
secţia de reparaţie mijlocului fix
 Reparaţia curentă

• Costurile aferente reparaţiei curente sunt necesare pentru păstrarea

posibilităţii de a obţine din utilizarea mijloacelor fixe un avantaj
economic (profit) viitor în mărimile determinate la procurarea
acestora.
• Din această cauză astfel de costuri se reflectă ca costuri şi/sau
cheltuieli ale perioadei în care au fost efectuate, ţinând cont de modul
şi locul executării lucrărilor de reparaţie.
Contabilitatea costurilor la reparaţie curentă a
mijloacelor fixe în regie proprie în secţia de reparaţie
• Dacă entitatea dispune de secţie de reparaţie şi mijlocul fix
deteriorat necesită sau este transferat pentru a fi reparat în
secţia de reparaţie, atunci toate costurile suportate la
reparaţia mijlocului fix vor fi recunoscute ca costuri ale
secţiei auxiliare.
• Toate costurile la reparaţia curentă a mijloacelor fixe
respective se acumulează în contul 812 ”Activităţi
auxiliare”, în conformitate cu documentele primare şi
centralizatoare (ordinul de lucru în acord, fişa-limită, bonul
de consum a materialelor, pieselor de schimb, tabelele
(borderourile) de repartizare a materialelor, salariilor etc.).
Costurile acumulate se decontează şi se includ în cheltuielile
şi costurile perioadei curente, în funcţie de destinaţia
utilizării obiectelor reparate.
În acest sens se vor întocmi următoarele formule contabile:
• Dt 812 „Activităţii auxiliare” – la suma totală a
costurilor de reparaţie suportate
• Ct 211 „Materiale” – la valoarea materialelor şi pieselor
de schimb consumate;
• Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii” – la suma salariului calculat lucrătorilor secţiei
de reparaţie;
• Ct 533 „Datorii privind asigurările” – la suma
defalcărilor la asigurarea socială şi medicală;
• Ct 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” – la suma
amortizării calculate a mijloacelor fixe ale secţiei de
reparaţie;
• Ct 521 „Datorii comerciale curente”, 544 – la valoarea
serviciilor comunale; etc.
La finalizarea lucrărilor de reparaţie costurile acumulate în debitul
contului 812 „Activităţi auxiliare” se repartizează şi se includ în
cheltuielile şi costururile perioadei curente, în funcţie de
destinaţia utilizării obiectelor reparate, întocmindu-se
următoarele formule contabile posibile:
Dt 821 „Costuri indirecte de producţie”
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Ct 812 „Activităţi auxiliare”
Dacă la sfârşitul lunii de gestiune pentru unele obiecte n-au fost
finalizate lucrările de reparaţie, atunci consumurile acumulate
pentru lucrările efectuate se vor reflecta ca servicii în curs de
execuţie prin formula contabilă:
Dt 215 “Producţia în curs de execuţie”
Ct 812 “Activităţi auxiliare”
La începutul lunii următoare se va întocmi formula contabilă
inversă.
În luna curentă în secţia de reparaţie au avut loc lucrări de
reparaţie curentă a trei obiecte de mijloace fixe: un cuptor
din secţia producţiei de bază, un climatizator din oficiul
directorului general al entităţii şi frigiderul din magazinul
propriu. La reparaţia acestora s-au înregistrat următoarele
consumuri:
• materiale de bază – 3 000 lei;
• piese de schimb – 21 000 lei;
• serviciile organizaţiei terţe – 6 200 lei, TVA – 20 %;
• costuri indirecte de producţie ale secţiei de reparaţii – 3 600
lei;
• salariile calculate lucrătorilor – 9 500 lei.
La sfârşitul lunii pentru toate obiectele lucrările de
reparaţie au fost finisate şi costurile de reparaţie acumulate
au fost distribuite astfel: pentru cuptor – 26847,5 lei;
climatizator – 9360 lei; frigider – 9705 lei.
 Corespondenţa
Suma,
№ Conţinutul operaţiei conturilor
lei
Debit Credit
1. Reflectarea valorii materialelor de bază consumate în secţia de
reparaţie
3 000 812 211
2. Reflectarea valorii pieselor de schimb utilizate pentru necesităţile
secţiei de reparaţie
21 000 812 211
3. Reflectarea costului serviciilor organizaţiei terţe 6 200 812 544
4. Trecerea în cont a TVA aferentă serviciilor prestate de către terţi 1 240 534 544
5. Calculul salariilor muncitorilor angajaţi în secţia de reparaţie 9 500 812 531
6. Calculul contribuţiilor de asigurare socială (9 500*23 %) 2 185 812 533
7. Calculul contribuţiilor de asigurare medicală (9 500*3,5 %)
812 533
8. Înregistrarea cotei – părţi a costurilor indirecte de producţie a secţiei
de reparaţie incluse în costul reparaţiei curente
3 600 812 821
9. Repartizarea la finalizarea lucrărilor de reparaţie a consumurilor
acumulate în secţia de reparaţie după destinaţia de utilizare a
obiectelor reparate:
- cuptorul din secţia producţiei de bază 26 800 821 812
- climatizatorul din oficiu 9 360 713 812
- frigiderul din magazinul propriu 9 705 712 812
Contabilitatea costurilor la reparaţia mijloacelor fixe în regie proprie
la locul de utilizare
Suma costurilor efective pentru reparaţia curentă a mijloacelor fixe se contabilizează în
debitul acelor conturi, în care se reflectă cheltuielile pentru exploatarea şi întreţinerea lor în funcţie
de destinaţia de folosire în activitatea de producere şi administrativă a întreprinderii. Prin urmare:
• La reparaţia obiectelor de mijloace fixe, ce deservesc procesul de desfacere a produselor, va fi
întocmită formula contabilă
Dt 712 “Cheltuieli de distribuire” - cu suma totală a cheltuielilor
Ct 211 “Materiale” - cu valoarea materialelor şi a pieselor de schimb consumate
Ct 531 ”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la salariile muncitorilor ce repară aceste obiecte
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - cu suma contribuţiilor pentru asigurările sociale şi altele
• Reparaţia obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală ale întreprinderii (clădirea biroului
întreprinderii, depozitele centrale ale întreprinderii, precum şi a obiectelor de menire social-
culturală - caselor de odihnă, cluburilor, caselor de cultură, grădiniţelor de copii etc. se reflectă prin
formula contabilă:
Dt 713 “Cheltuieli administrative”
Ct 211 “ Materiale”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.
• La cheltuielile de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe ale subdiviziunilor întreprinderii (maşini şi
utilaje, transport intern al secţiilor, clădiri şi instalaţii de bază şi auxiliare) se va întocmi formula
contabilă:
Dt 821 “Costuri indirecte de producere”
Ct 211 “Materiale”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.
Contabilitatea costurilor de reparaţie curentă a mijloacelor
fixe ale cărei lucrări sunt înfăptuite prin modul de antrepriză
Pentru îndeplinirea lucrărilor de reparaţie de către
antreprenor în prealabil se încheie contract. Când lucrările de
reparaţie sunt executate, se întocmeşte un proces-verbal de
primire a lucrărilor în baza căruia se scrie o factură fiscală. Ea
serveşte ca bază pentru întocmirea formulei contabile:
Dt 712 “Cheltuieli de distribuire”
Dt 713 ”Cheltuieli administrative”
Dt 821 ”Costuri indirecte de producţie” în funcţie de destinaţia
obiectului reparat - la valoarea lucrărilor de reparaţie fără TVA
Dt 534 “Datorii faăă de buget” - la TVA aferentă valorii
acestor lucrări
Ct 544 “Alte datorii curente” ş. a.
• Virarea numerarului antreprenorului în achitarea datoriilor:
Dt 544 “Alte datorii curente”
Ct 242
Exemplul: În luna curentă întreprinderea
„Galacom”a executat lucrări de reparaţie curentă a
două obiecte de mijloace fixe, în rezultatul cărora a
suportat următoarele costuri:
• pentru reparaţia sistemului de încălzire a clădirii
oficiului principal: materiale de bază – 89 900 lei,
materiale auxiliare pentru reparaţie – 34 000 lei,
retribuirea muncii – 68 000 lei;
• pentru reparaţia unui utilaj din secţia producţiei de
bază: piese de schimb – 2100 lei, uzura OMVSD
utilizate – 3100 lei, serviciile activităţilor auxiliare
– 1800 lei.
 Corespondenţa
conturilor
№ Conţinutul operaţiei Suma, lei
Debit Credit

1. Înregistrarea consumurilor aferente lucrărilor de reparaţie a

sistemului de încălzire a clădirii oficiului principal:
a) costul materialelor de bază consumate
89 000 713 211
a) costul materialelor auxiliare utilizate
34 000 713 211
a) salariul calculat muncitorilor ocupaţi cu reparaţia
mijloacelor cu destinaţie generală a întreprinderii 68 000 713 531
a) contribuţiile de asigurare socială obligatorie (23 %)
15 640 713 533
a) contribuţiile de asigurare medicală obligatorie (3,5 %)
2 380 713 533
2. Înregistrarea costurilor aferente lucrărilor de reparaţie a
utilajului:
a) costul pieselor de schimb consumate 2 100 821 211
a) amortizarea obiectelor de inventar utilizate
3 100 821 214
a) costul serviciilor secţiilor auxiliare
1 800 821 812
 Corespon
denţa
Suma conturilo
№ Conţinutul operaţiei
, lei r
Debi Cred
t it
În luna curentă întreprinderea
1. Înregistrarea costului
„Galacom”a executat prin antrepriză lucrărilor de reparaţie
lucrări de reparaţie curentă a trei curentă a:
obiecte de mijloace fixe. Conform a) Computerului
920 713 544
facturilor fiscale şi a proceselor verbale
de primire-predare a lucrărilor de a) Sistemului de aerisire
reparaţie valoarea acestora se prezintă din secţia producţiei de 5 100 821 544
bază
astfel: reparaţia computerului – 920
a) camionului
lei, TVA – 184 lei; sistemului de aerisire 980 712 544
din secţia producţiei de bază – 5 100 lei, 2. Trecerea în cont a TVA
TVA – 1 020 lei; camionului utilizat la aferentă serviciilor de 1 400 534 544
desfacerea produselor finite – 980 lei, reparaţie primite
TVA -196 lei. 3. Achitarea datoriei faţă de
8 400 544 242
antreprenor
Contabilitatea reparaţiei capitale
Costurile la reparaţia capitală a mijloacelor fixe se
contabilizează în dependenţă de contribuţia reparaţiei la
obţinerea unui avantaj economic faţă de volumul calculat la
punerea obiectului în funcţiune.
• Dacă reparaţia capitală este efectuată cu scopul susţinerii
obiectului în starea normală de lucru, rezultă că ea a fost luată
în considerare la determinarea duratei de utilizare a
obiectului. Prin urmare, acest tip de reparaţie capitală nu
aduce la majorarea duratei de utilizare a obiectului de
mijloace fixe şi nu măreşte volumul avantajului economic. În
aşa caz costurile privind această reparaţie capitală se
contabilizează la fel ca şi costurile la reparaţia curentă.
Contabilitatea reparaţiei capitale
• Dacă reparaţia capitală a obiectului de mijloace
fixe n-a fost luată în considerare la
determinarea duratei de utilizare, atunci în
rezultatul înfăptuirii reparaţiei întreprinderea
va obţine un avantaj economic (profit)
suplimentar faţă de acea mărime care a fost
determinată la punerea în funcţiune a
obiectului.
• Costurile la această reparaţie capitală vor fi
capitalizate şi vor fi numite investiţii capitale
ulterioare.
Contabilitatea reparaţiei capitale
La efectuarea reparaţiei capitale a mijloacelor fixe, costurile supuse capitalizării în
prealabil îşi ţin evidenţa în:
 contul 812 “Activităţi auxiliare” + dacă reparaţia se efectuează în secţia de
reparaţie sau
 121 “IC în curs de execuţie” + dacă lucrările se efectuează cu forţele întreprinderii
la locul de exploatare a mijloacelor fixe, sau
 123 “Mijloace fixe” + când lucrările sunt executate prin antrepriză, dacă după
reparaţie obiectul nu necesită cheltuieli suplimentare de montaj.
La efectuarea reparaţiei capitale în secţia de reparaţii:
Dt 812
Ct 211 “Materiale” - la costul pieselor de schimb utilizate şi a materialelor de
reparaţie
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma calculată a
salariului muncitorilor implicat în reparaţie
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru asigurările
sociale la salariile calculate
Ct 812 “Activităţi auxiliare” - la costul serviciilor proprii
Ct 521 “Datorii comerciale curente” sau
• 522 “Datorii curente faţă de părţile afiliate” - la costul serviciilor organizaţiilor
terţe sau a reparaţiei capitale efectuate prin antrepriză ş. a.
La efectuarea reparaţiei capitale pe locuri de aflare:
La efectuarea reparaţiei capitale în secţia de reparaţii:
Dt 121
Ct 211“Materiale” - la costul pieselor de schimb utilizate şi
a materialelor de reparaţie
Ct 531“Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
- la suma calculată a salariului muncitorilor implicat în
reparaţie
Ct 533“Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor
pentru asigurările sociale la salariile calculate
Ct 812“Activităţi auxiliare” - la costul serviciilor proprii
Ct 521“Datorii comerciale curente” sau
Ct 522“Datorii curente faţă de părţile afiliate” - la costul
serviciilor organizaţiilor terţe sau a reparaţiei capitale
efectuate prin antrepriză ş. a.
Costurile acumulate în conturile indicate se
capitalizează (se trec la majorarea valorii
obiectului reparat) prin următoarea formulă
contabilă:
• Dt 123 “Mijloace fixe”
• Ct 812 “Activităţi auxiliare” sau
• Ct 121 “IC în curs de execuţie”
La efectuarea reparaţiei capitale în antrepriză:

Dt 123 “Mijloace fixe”

Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
Ct 544 “Alte datorii curente”
Documentarea lucrărilor de reparaţie
• Până la începutul anului de gestiune, pentru obiectele care trebuie să fie
reparate se întocmeşte un borderou de constatare a defectelor. În el se indică
lista pieselor care trebuie să fie schimbate. Acest document serveşte ca bază
pentru întocmirea planului reparaţiei mijloacelor fixe, pentru perfectarea
documentelor primare la livrarea pieselor de schimb şi a materialelor pentru
reparaţie. Dacă reparaţia se înfăptuieşte prin metoda de regie, livrarea pieselor
de schimb de la depozit se perfectează prin fişa-limită, bonul de consum ş. a.,
salariile calculate muncitorilor implicaţi la reparaţie - prin ordinul de lucrări în
acord, contribuţiile pentru asigurările sociale se calculează în tabelul
(borderoul) de repartizare (f. nr.1). Celelalte cheltuieli se reflectă în alte
documente: darea de seama privind consumul de energie electrică, calculul
uzurii mijloacelor fixe ş. a.
• La reparaţia înfăptuită prin metoda de antrepriză între client şi
antreprenor se întocmeşte un contract, unde se indică volumul lucrărilor,
valoarea stabilită prin înţelegere, modul de achitare. La finisarea lucrărilor
antreprenorul scrie o factură fiscală şi o prezintă clientului spre achitare.
• Indiferent de metoda înfăptuirii lucrărilor la finisarea reparaţiei capitale,
pentru fiecare obiect reparat în parte sau reconstruit se întocmeşte un proces-
verbal de primire-predare.
 Exemplu: Întreprinderea „Maraton” SRL efectuează reparaţia
capitală a unui cuptor complet uzat. Costul de intrare – 42 000 lei,
valoarea reziduala – 1200 lei, durata de utilizare – 5 ani.
După reparaţie s-a calculat că cuptorul va mai funcţiona încă 3 ani.
Reparaţia a fost efectuată de către o organizaţie terţă, valoarea reparaţiei
constituind 14500 lei, TVA–20 %.
De contabilizat operaţiile economice privind reparaţia capitală, achitarea
datoriei faţă de antreprenor.
Exemplu, rezolvare

Corespondenţa
conturilor

Suma,
№ Conţinutul operaţiei
lei Debit Credit

Capitalizarea costurilor de reparaţie efectuate

1 14 500 1233 544
de către antreprenor
Reflectarea TVA aferentă serviciilor de
2 2 900 534 544
reparaţie prestate de către antreprenor
Achitarea datoriei faţă de antreprenor pentru
3 17 400 544 242
serviciile de reparaţie prestate
3.4 Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe

În procesul desfăşurării activităţii întreprinderii, mijloacele

fixe sunt scoase din funcţiune din cauza uzurii totale,
comercializării, transferului cu titlu gratuit, delapidărilor în
rezultatul calamităţilor naturale etc.
• La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre, cît şi a
calamităţilor naturale, se întocmeşte un proces-verbal de
lichidare a mijloacelor fixe, referitor la transmiterea cu titlu
gratuit şi comercializării - proces-verbal de primire-predare
a mijloacelor fixe.
• Transferul intern al mijloacelor fixe se perfectează printr-un
bon de transfer intern al mijloacelor fixe
Scoaterea din uz a mijloacelor fixe din cauza amortizarii complete

• Decontarea amortizării calculate a mijlocului fix ieşit:

Dt 124 “Amortizarea mijloacelor fixe”
Ct 123 “ Mijloace fixe”
• Înregistrarea costurilor efective la scoaterea din uz a mijloacelor
fixe:
Dt 721 “Cheltuieli cu active imobilizate”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” -
la suma salariilor muncitorilor privind demontarea utilajului
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor
pentru asigurările sociale la salariile calculate
Ct 812 “Activităţi auxiliare” - pentru serviciile transportului
auto propriu
• La entitatea „Galacom” SRL este casată o
autobasculantă din cauza amortizării complete.
Costul de intrare a autobasculantei a constituit 980
000 lei, durata de utilizare – 8 ani, valoare reziduala
– 29 000 lei.
• Cheltuielile legate de dezmembrarea şi scoaterea din
uz a autobasculantei au constituit: salariul calculat
lucrătorilor – 400 lei; serviciile transportului auto
propriu – 300 lei.
• Din casarea autobasculantei au rezultat piese de
schimb şi metal uzat în valoare este de 31 000 lei.
 Corespondenţ
a conturilor
Suma,
№ Conţinutul operaţiei
lei
Debit Credit

1. Decontarea uzurii acumulate

951 000 124 123

2. Înregistrarea pieselor de schimb şi al metalului uzat obţinut (în

limita valorii probabil rămase) 29 000 211 123

3. Înregistrarea diferenţei dintre valoarea pieselor de schimb şi al

metalului uzat obţinut şi valorii probabil rămase (31000-29000
= 2000) 2 000 211 621

4. Înregistrarea cheltuielilor de dezmembrare şi casare:

a) salarii calculate
b) contribuţii la asigurările sociale (23%*400) 400 721 531
c) contribuţii de asistenţă medicală (3,5%*400) 92 721 533
d) serviciile transportului auto propriu 14 721 533
300 721 812
Casarea prematură a mijloacelor fixe
• casarea sumei amortizării calculate
Dt 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
• casarea valorii contabile a mijloacelor fixe scoase din funcţiune
Dt 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
• cheltuielile efective privind ieşirea
Dt 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” - la suma totală a cheltuielilor
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma salariilor muncitorilor privind
demontarea utilajului
Ct 533 „Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale la salariile
calculate
Ct 812 „Activităţi auxiliare” - pentru serviciile transportului auto propriu
• intrarea valorilor materiale
Dt 211 „Materiale” - la valoarea efectivă a materialelor primite
Dt 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” - la diferenţa depăşirii valorii reziduale peste valoarea efectivă
a materialelor primite
Ct 123 “Mijloace fixe” - la valoarea reziduală calculată la punerea în funcţiune a utilajul

Ct 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate” - la suma ce depăşeşte valoarea materialelor
efectiv primite asupra valorii reziduale
 Predarea mijloacelor fixe cu titlul gratuit
• Predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe reprezintă livrare
impozabilă cu TVA. Întreprinderea care predă obiectul scrie factura
fiscală, indicând suma TVA, care ulterior este virată la buget.
Întreprinderea care predă mijloacele fixe cu titlu gratuit reflectă:
• casarea sumei privind uzura calculată
Dt 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
• casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe scoase din funcţiune
Dt 722 „Cheltuieli financiare”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
• TVA din valoarea cea mai mare a obiectului predat cu titlu gratuit
(valoarea de bilanţ sau valoarea venală)
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Ct 534 „Datorii față de buget”
Vânzarea mijloacelor fixe
• Casarea uzurii calculate pe perioade de utilizare a obiectului:
Dt 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”
Ct123 „Mijloace fixe”
• Casarea valorii contabile a obiectului vândut:
Dt 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”
Ct123 „Mijloace fixe”
• Următoarele înregistrări contabile se întocmesc în funcţie de condiţiile
negociate între părţi (vânzător şi cumpărător): plata imediată la eliberarea
obiectului sau eliberarea obiectului cu plata ulterioară.
• Înregistrarea creanţei cumpărătorului:
Dt 234 „Alte creanţe curente”
Ct 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”
Ct 534 „Datorii față de buget”
• Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 234„Alte creanţe curente”
Exemplu

• Să admitem că întreprinderea vinde un obiect de mijloace fixe, a cărui

cost de intrare este de 50 000 lei, durata de utilizare a fost stabilită de 10
ani, valoarea reziduala - de 2 000 lei. Obiectul a fost folosit 6 ani şi 4
luni, amortizarea a fost calculată după metoda liniară,
• suma amortizării calculate pe un an constituie 4 800 lei
[(50 000 - 2 000) : 10], iar în 6 ani şi 4 luni - 30 400 lei [(4 800 x 6) x (4
800 : 12) x 4], valoarea contabilă la momentul vânzării - 19 600 lei
(50 000 - 30 400).
• Preţul de vânzare -18 000 lei, TVA -20%.
Exemplu, rezolvare
• Casarea amortizării calculate pe perioade de utilizare a obiectului:
Dt 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” 30 400 lei
Ct 123 „Mijloace fixe” 30 400 lei
• Casarea valorii contabile a obiectului vândut:
Dt 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” 19 600 lei
Ct 123 „Mijloace fixe” 19 600 lei
• Înregistrarea creanţei cumpărătorului:
Dt 234 „Alte creanţe curente” 21 600 lei
Ct 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate” 18 000 lei
Ct 534 „Datorii față de buget” 3 600 lei
• Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:
Dt 242 „Cont curent în monedă națională” 21 600 lei
Ct 234 „Alte creanţe curente” 21 600 lei
 Contabilitatea mijloacelor fixe depuse în capitalul altor entităţi:
Scoaterea din evidenţă a mijloacelor fixe transmise ca alocaţii de cotă parte în capitalul social al
altor entităţi, doar că în cazul dat creanţa se va încasa nu cu mijloace băneşti dar cu investiţii
financiare, fie pe termen lung fie pe termen scurt, în părţi legate ori nelegate, reprezentate de acţiuni
ori cote de participaţie.
Formulele contabile la scoaterea din evidenţă a mijlocului fix transmis ca alocaţii de cotă parte în
capitalul social al altei entităţi:
Casarea amortizării acumulate a mijlocului fix ce se casează:
• Dt 124 “Amortizarea mijloacelor fixe”
• Ct 123 “ Mijloace fixe”
Decontarea valorii contabile
• Dt 721 “Cheltuieli cu active imobilizate”
• Ct 123 “Mijloace fixe”
Înregistrarea creanţei şi a venitului în legătură cu transmiterea mijlocului fix:
• Dt 234 “Alte creanţe curente”
• Ct 5344 TVA
• Ct 621 “Venituri din operațiuni cu active imobilizate”
Înregistrarea cotei părţi din capitalul ssocial al entităţii în care s-a investit, sub formă de investiţii
financiare:
• Dt 141 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate”
• Dt 142 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate”
• Dt 251 „Investiţii financiare curente în părţi neafiliate”
• Dt 252 „Investiţii financiare curente în părţi afiliate”
• Ct 234 “Alte creanţe curente”
 • Contabilitatea terenurilor
• Costul de intrare a terenurilor cuprinde valoarea de cumpărare,
comisioanele brokerilor, plata pentru evaluarea terenurilor, alte servicii,
impozitele de procurare a proprietăţii, cheltuieli pentru demolarea
clădirilor inutile, plăţile pentru consultaţii, taxele pentru înregistrare,
cheltuielile de verificare a existenţei sechestrului, gajului, ipotecii sau a
altor restricţii legate de proprietate.
• În cele mai dese cazuri terenurile şi clădirile sau construcţiile speciale
amplasate pe acestea se procură ca un tot unitar, adică se plăteşte o sumă
unică pentru ambele. Întrucât terenurile se includ în categoria activelor
neamortizabile, iar clădirile, construcţiile speciale sau alte obiecte
amplasate pe aceste terenuri sunt active amortizabile, pentru care se
calculează amortizarea, este necesară determinarea separată a costului de
4. Contabilitatea
intrare altor
a terenului şi a costului IC: terenurilor
clădirilor, şi şi
construcţiilor speciale
înregistrarea acestora la intrări în diferite conturi contabile. Suma unică se
resurselor
repartizează minerale
pe terenuri şi clădiri, construcţii speciale proporţional cu
valoarea justă a acestora în cazul când acestea ar fi fost cumpărate separat.
• Exemplul : Entitatea „Galacom” SRL a iniţiat o
afacere prin achiziţionarea unei parcări subterane auto,
la valoarea de 2 650 mii lei, TVA – 20 %. Parcarea era
formată din următoarele active: teren, clădire şi
echipamente.
• Dacă ar fi fost achiziţionate separat, terenul ar fi costat
660 000 lei, clădirea – 1 518 mii lei, iar echipamentele
962 000 lei.
• Valoarea fiecărui obiect în parte se calculează în felul
următor:se determină raportul (coeficientul) dintre
plata unică şi valoarea justă totală a activelor: prin
înmulţirea valorii juste a fiecărui obiect cu coeficientul
obţinut se determină valoarea de procurare a :2.1)
terenului 2.2) clădirii 2.3) echipamentelor
 Contabilitatea terenurilor
Pentru evidenţa terenurilor este destinat contul de activ 122 “Terenuri”.
În debitul contului 122 „Terenuri” se reflectă:
• valoarea de intrare sau reevaluată a terenurilor procurate (prin cumpărare
sau arendă pe termen lung),
În creditul contului 122 „Terenuri” se reflectă
• valoarea de bilanţ a terenurilor ieşite.
Soldul este debitor şi reprezintă costul terenurilor la finele perioadei de
gestiune.
• Formulele contabile privind intrarea terenurilor în patrimoniul entităţii se
întocmesc în mod similar ca şi pentru mijloacele fixe intrate, ce nu
necesită montaj în cazul când momentul punerii în funcţiune coincide cu
momentul achiziţionării.
• Evidenţa analitică a terenurilor se ţine pe tipuri de terenuri, pe destinaţii şi
locuri de situare.
• Deoarece terenul are o durată de utilizare nelimitată amortizarea pentru el
nu se calculează.
Contabilitatea resurselor minerale
Resursele minerale se contabilizează pe fiecare fel de resurse şi
loc (sector) de extracţie în contul de activ 125 „Resurse
minerale”. În debitul contului „Resurse minerale” se
înregistrează:
• costul de intrare a resurselor minerale procurate sau închiriate
pe termen lung, precum şi
• valoarea lor reevaluată pe parcursul duratei de extracţie,
exploatare sau arendă.
În creditul contului „Resurse minerale” se înregistrează:
• casarea valorii contabile a resurselor ieşite sau returnate
arendatorului, precum şi a
• sumelor amortizării calculate la terminarea rezervelor.
Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă costul resurselor
minerale la finele perioadei de gestiune.
Formulele contabile privind intrarea resurselor minerale în patrimoniul entităţii se
întocmesc în mod similar ca şi pentru mijloacele fixe intrate care nu necesită
montaj şi momentul punerii în funcţiune coincide cu momentul achiziţionării,
ţinând cont de modalităţile de intrare a acestora - cumpărate, prin schimb, cu titlu
gratuit sau alte căi de intrare.
Pe măsura valorificării, costul resurselor minerale se diminuează treptat. Această
diminuare poartă denumirea de amortizare, înseamnă repartizarea valorii
amortizabile în raport cu volumul efectiv al produselor extrase.
• Valoarea amortizabilă se determină în momentul intrării resurselor în patrimoniu şi
reprezintă costul de intrare sau altă valoare (de evaluare) micşorată cu valoarea
reziduală.
Pentru evidenţa sintetică a amortizării resurselor minerale este destinat contul de
pasiv 126 „Amortizarea resurselor minerale”.
În creditul contului „Amortizarea resurselor minerale” se înregistrează:
• sumele amortizării calculate a resurselor în perioada de extragere, exploatare
(valorificare).
• În debitul contului „Amortizarea resurselor minerale” se înregistrează:
• casarea sumelor amortizării calculate a resurselor ieşite la epuizarea rezervelor,
vânzarea sau transmiterea în arendă.
Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma amortizării calculate a
resurselor în procesul de extragere a acestora la finele perioadei de gestiune.
În scopul calculării amortizării resurselor minerale, se aplică metoda unităţilor de
producţie.
• Epuizarea calculată se înregistrează prin formula contabilă:
• Dt 811 „Activităţi de bază”
• Ct 126 „Amortizarea resurselor minerale”
• La epuizarea integrală a resursei suma acumulată pe parcursul perioadei de extragere
va fi reflectată prin înregistrarea contabilă:
• Dt 126 „Amortizarea resurselor minerale”
• Ct 125 „Resurse minerale”
• În cazul în care volumul resurselor s-a dovedit a fi mai mic decât cel preconizat, la
momentul intrării în patrimoniu valorea contabilă va fi constatată drept cheltuieli ale
perioadei prin înregistrarea contabilă:
• Dt 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”
• Ct 125 „Resurse minerale”.
• Deseori spaţiul format după extragerea pietrei poate fi folosit în calitate de beciuri,
găuri speciale pentru desfăşurarea altor activităţi, în aşa caz valoarea lui poate fi
echivalentă cu valoarea rămasă probabilă şi acesta va fi trecut la intrări în componenţa
activelor materiale în curs de execuţie astfel:
• Dt 121 „IC în curs de execuţie”
• Ct 125 „Resurse minerale”
• Dacă costul efectiv al activului primit nu va coincide cu valoarea rămasă probabilă
determinată la începutul lucrărilor de extragere a pietrei, diferenţa se trece în contul
721 „Cheltuieli cu active imobilizate” sau 621 „Venituri din operațiuni cu active
imobilizate”, în funcţie de caz.
Mulţumim de
atenţie!!!