Sunteți pe pagina 1din 21

GESTIUNEA TREZORERIEI

GESTIUNEA TREZORERIEI

1.1. Natura si continutul trezoreriei intreprinderii

In mod obisuit, trezoreria reprezinta un ansamblu de operatii financiare efectuate de
catre stat in vederea procurarii si celtuirii mi!loacelor banesti care"i sunt necesare pentru
indeplinirea functiilor sale# $rin urmare, prin trezorerie se efectueaza incasarile si platile bu%etare,
se tine contabilitatea acestor operatiuni, se %estioneaza disponibilitatile bu%etului, se completeaza
disponibilitatile pentru efectuarea celtuielilor, lansandu"se imprumuturi publice prin emiterea si
vanzarea bonurilor de tezaur sau a unor imprumuturi interne ori e&terne pentru acoperirea
deficitului bu%etar#
Termenul de trezorerie provine din limba franceza de la cuvantul 'tr(sorerie', care
inseamna tezaur, visterie, semnificand si locul unde se pastreaza si respectiv se administreaza
tezaurul, metalele pretioase si alte valori ale statului#
)a nivel microeconomic, trezoreria presupune un ansamblu de operatiuni financiare
prin care se asi%ura capitalurile necesare desfasurarii activitatii de investitii, de e&ploatare,
financiare si sociale a intreprinderii, %estionarea eficienta a acestor capitaluri si intreprinderea de
actiuni pentru selectarea si ne%ocierea creditelor de acoperire a deficitului de trezorerie, sau de
plasament corespunzator e&cedentului de trezorerie# *ai e&act, trezoreria rezulta din ansamblul
flu&urilor antrenate prin operatiunile ciclurilor de e&ploatare si in afara e&ploatarii +operatiuni de
investitii, operatiuni financiare pe piata capitalurilor si operatiuni e&traordinare, conform fi%urii
-#.#/01#
2iclul operatiunilor de investitii se desfasoara pe baza unor decizii
strate%ice3 decizia de investitii, care urmareste mentinerea si, mai apoi, modernizarea,
dezvoltarea si diversificarea capacitatilor de productie si decizia de finantare, care
asi%ura, cu nominalizare precisa, sursele interne si e&terne de acoperire financiara, in
ordinea unor prioritati economice +folosirea sumelor din circuitul intreprinderii, respectiv
disponibilitatile din perioadele anterioare, amortizarea, sumele din operatiuni de
dezinvestire4 partea din profitul net destinata capitalizarii4 sporirea capitalului social4 in
completare, recur%erea la imprumuturi,# 5e aceea, %estiunea trezoreriei se restran%e pana
la urma in administrarea fondurilor pe termen scurt, care sa asi%ure solvabilitatea
intreprinderii in cele mai bune conditii# Acest obiectiv traditional al trezoreriei
0
intreprinderii, care ii permite acesteia sa isi onoreze zilnic an%a!amentele fata de terti,
este denumit obiectivul de lichiditate al intreprinderii, sau gestiunea riscului de
lichiditate# 5ar factori recenti care influenteaza intrea%a %estiune financiara a
intreprinderii, respectiv3 multiplicarea posibilitatilor de asi%urare a capitalurilor necesare
finantarii nevoii %enerale a intreprinderii prin dezvoltarea rapida a pietei financiare si
amploarea scimburilor internationale, au incredintat trezoreriei intreprinderiialte
obiective si anume3 gestiunea riscului de dobanda si gestiunea riscului de curs de
schimb#


.
Obiectivul trezoreriei intreprinderii consta in determinarea stocului monetar de care
intreprinderea are nevoie pentru a face fata diverselor sale plati pe durata unei perioade si
de a cerceta maniera in care acest stoc poate fi constituit#
Nivelul stocului monetar este rezultatul a doua cate%orii de flu&uri3 fluxurile
intrarilor de bani in circuitsau ale aprovizionarilor de bani si fluxurile iesirilor de bani
din circuit sau ale scur%erilor de bani# 6iecare din aceste variabile se caracterizeaza
printr"o cantitate de unitati monetare si printr"un moment de realizare#
5eterminarea stocului monetar necesar este mai %reu de atins pentru
ca variabilele, incasari si plati sunt prin definitie anticipative, privesc perioadele viitoare
si, in absenta unei sincronizari, pot sa existe atat momente de realizare, cat si momente
de nerealizare. Insa, trezoreria trebuie sa realizeze nu doar previziunea diferitelor flu&uri
de trezorerie, dar sa fie si o sursa de profit pentru intreprindere, in sensul ca trebuie sa
asi%ure contractarea de credite la cel mai mic cost si sa fructifice e&cedentul de trezorerie
cu cel mai bun randament#
$ornind de la aceste obiective, %estiunea trezoreriei realizeaza urmatoarele
cerinte3
" previzionarea naturii flu&urilor de intrare si iesire4
- definirea legaturilor de cauzalitate intre factorii constitutivi ai stocului
monetar;
" anticiparea cunoasterii situatiei financiare la un moment dat si cautarea
remediilor dezecilibrului4
" cautarea celor mai bune ecilibre de functionare eficienta a trezoreriei actionand
pe urmatoarelecai:
ur%entarea recuperarii creantelor4
inceierea unor contracte de creditare de tip revolvin%4
amanarea acizitionarii anumitor active imobilizate daca nu au caracter de
ur%enta4
optimizarea randamentului plasarii eventualelor e&cedente4
e&ercitarea unui control continuu asupra %estiunii flu&urilor#
Trezoreria poate fi or%anizata intr"un compartiment +serviciu, distinct al directiei
financiare daca intreprinderea este de proportii mari# Acest resort are le%aturi importante
cu piata monetara si financiara, preocupandu"se de asi%urarea liciditatilor intreprinderii,
-
valorificarea eficienta a e&cedentelor, evaluarea surselor de finantare, elaborarea si
urmarirea bu%etelor si planurilor de trezorerie#
Importanta gestiunii trezoreriei este legata de insasi necesitatea asigurarii
capacitatii de plata a intreprinderii, care este un veritabil obiectiv de urmarit in conditiile
actiunii le%ii falimentului in economie# E&istenta numerarului si efectelor de trezorerie
reprezinta una dintre formele cele mai importante de capital# )ipsa de numerar, ciar in
conditiile in care intreprinderea dispune de alte valori materiale, o pune in situatii
neplacute fata de creditori, furnizori sau ciar in declararea starii de incetare a platilor#
2iar daca intreprinderea este rentabila, are profit, ea se poate %asi in situatia de a nu
avea capacitatea de a"si acita obli%atiile la un moment dat, daca nu dispune de numerar
sau de alte active licide ca urmare a efectuarii unor investitii e&a%erate, mentinerii unor
stocuri mai mari si nerealizarii de incasari ritmice de la clienti#
5aca numerarul este liciditatea propriu"zisa, activele licide sunt active
transformabile in mi!loace de plata de o maniera cvasiinstantanee, fara pierdere de
valoare in raport cu valoarea lor nominala, la pretul lor de acizitie sau la pretul de piata#
O trezorerie insuficienta poate %enera dificultati importante si anume3
" intreprinderea care are %reutati in plata furnizorilor sai risca sa piarda increderea
acestora# 6urnizorii impun atunci conditii de plata mai severe, care a%raveaza si mai mult
situatia intreprinderii4
" bancile pot finanta nevoia de trezorerie a intreprinderii, dar trebuie avute in
vedere urmatoarele3
daca cererea de credite creste sistematic,
bancile devin susceptibile si vor cauta sa reduca autorizarile de credite sau ciar sa
intrerupa acordarea de noi credite4
creditul este un procedeu costisitor, atra%and
dupa sine dobanzi, comisioane, speze si alte celtuieli, care cresc odata cu slabirea
capacitatii de finantare proprie a intreprinderii si cu apelarea la credite in volum din
ce in ce mai insemnat#
Rezulta, deci, ca, %estiunea trezoreriei este rodul unui proces decizional in
interiorul intreprinderii si in reteaua de relatii cu partenerii e&terni si, in special, cu
bancile#
Notiunea de trezorerie poate fi inteleasa in termeni de flux, corespunzand
incasarilor sau platilor pe timpul unei perioade, sau in termeni de stoc, reprezentand
situatia trezoreriei la un moment dat# In ceea ce priveste trezoreria, relatia care lea%a
flu&urile cu stocul este3
situatia trezoreriei la inceputul perioadei
7
+ incasarile perioadei
- platile perioadei
________________________________________
= situatia trezoreriei la finele perioadei
5efinirea trezoreriei consta, in fapt, in a preciza elementele continute in situatia
trezoreriei#
Avand in vedere aria de cuprindere, pot fi socotite patru mari conceptii cu
privire la notiunea de trezorerie, continutul fiind din ce in ce mai cuprinzator3 totalul
valorilor de casa, active lichide, trezoreria neta si trezoreria potentiala#
1) Definirea trezoreriei prin totalul valorilor de casa este o definitie in%usta# In
practica, de altfel, trebuie sa se realizeze si o distinctie intre acestea# Totalul valorilor de
casa poate fi definit ca ansamblul mi!loacelor de plata detinute de intreprindere si care
sunt disponibile cvasiimediat#
Totalul valorilor de casa include, in principal3
" sumele din casierie in lei si in devize4
" conturi la banci in lei si in devize, la vedere +soldul debitor pentru intreprindere
sau creditor pentru banca,4
" acreditive descise4
" cecuri si efecte comerciale de incasat4
" efecte comerciale remise spre scontare4
" sume in curs de decontare4
" alte valori +timbre, bilete de odina si tratament, ticete si bilete de trezorerie,#
In optica %estiunii trezoreriei, trezorierul intreprinderii are ca obiectiv reducerea,
pe cat posibil, la un nivel minim a soldului totalului valorilor de casa, intrucat ele sunt
considerate 'active lenese' pentru ca nu aduc nimic, sau in cazul conturilor bancare la
vedere, dobanda acordata de banca este mai mica in raport cu cea acordata in cazul
constituirii de depozite la termen# 5e aceea, teoria financiara a
stabilit obiectivul'trezoreriei zero'#
8
2) Definirea trezoreriei prin active lichide presupune luarea in calcul nu doar a
mi!loacelor de plata cvasiimediata, dar si a ansamblului plasamentelor corespunzand unei
trezorerii e&cedentare#
Activele licide cuprind, deci, disponibilitatile banesti sau liciditatile si diferitele
titluri de plasament detinute de intreprindere3
" valorile mobiliare de plasament +actiuni, obli%atiuni, certificate de investitii
etc#,4
" bonurile de casa sau biletele de trezorerie emise pentru credite pe termen scurt
de alte intreprinderi4
" depozitele bancare la termen#
In aceasta arie de cuprindere, se re%aseste conceptia an%lo"sa&ona a notiunii de
trezorerie, in care'cash' sau 'cash echivalent' cuprinde incasarile de trezorerie si
plasamentele trezoreriei e&cedentare#
) Definirea trezoreriei prin acceptiunea de trezorerie neta lar%este sfera de
cuprindere fata de acceptiunile anterioare# Ea este utilizata de adeptii analizei functionale
a bilantului, in care trezoreria neta rezulta ca o diferenta intre fondul de rulment si nevoia
de fond de rulment, astfel3
!N = "# $ N"#
In fond, trezoreria neta reprezinta diferenta intre activele de e&ploatare si pasivele
de e&ploatare +N"#) comparata cu suma capitalurilor permanente disponibile dupa
finantarea activelor imobilizate +"#,# Trezoreria neta poate fi pozitiva, nula sau ne%ativa#
5e asemenea, trezoreria neta este data de diferenta intre valorile de trezorerie
active si pasive#Valorile de trezorerie active cuprind disponibilitatile banesti, veniturile din
plasamentul trezoreriei e&cedentare si, in special, a valorilor mobiliare de plasament si a
titlurilor de credit ne%ociabile pe piata financiara#Valorile de trezorerie pasive corespund
diferitelor tipuri de credite la care a recurs intreprinderea pentru a"si finanta nevoia de
fond de rulment# Este vorba de soldul creditor al conturilor bancare pentru creditele
acordate in conturi curente, efectele comerciale scontate nea!unse la scadenta si care nu
mai fi%ureaza in bilant, biletele de trezorerie subscrise de intreprindere, obli%atiunile
cautionate, respectiv depuse ca %arantie pentru un imprumut#
2a atare, trezoreria neta poate fi definita in termeni de utilizari si resurse pe baza
bilantului, determinata astfel3

%alori de trezorerie active
9
- %alori de trezorerie pasive
________________________
= !rezorerie neta
In practica altor tari, trezoreria neta este !udecata in termeni de variatii ale
utilizarilor si resurselor si, in acest caz, se determina pe baza tabloului de finantare +cazul
6rantei,#
&) Definirea trezoreriei prin acceptiunea de trezorerie potentiala rezulta ca o
diferenta intre suma activelor de trezorerie si capacitatile neutilizate la creditele bancare
convenite pe termen scurt, mediu sau lun%, pe de o parte, si ansamblul resurselor de
trezorerie, pe de alta parte# Trezoreria este, astfel, tratata ca un activ conditionat, iar
preocuparea principala a trezorierului intreprinderii nu este doar liciditatea de zi cu zi, ci
ea devine un element de planificare financiara# Astfel, in cazul unei trezorerii
e&cedentare, se poate actiona pentru accelerarea platilor fata de furnizori, pentru a
beneficia de reducerea dobanzilor convenite in efectele comerciale de platit, crescand,
astfel, nevoia de fond de rulment si diminuand trezoreria# 5e asemenea, capacitatea de
indatorare neutilizata in cazul liniilor de credit aprobate intreprinderii ii poate permite
obtinerea de finantari noi in caz de nevoie#
Oricare ar fi sfera de cuprindere, procesul decizional al gestiunii trezoreriei se
desfasoara in trei etape3
" previzionarea flu&urilor monetare, care permite determinarea nevoilor de
trezorerie sau aexcedentelor de trezorerie;
" ale%erea mi!loacelor de acoperire a dezechilibrului si plasare a excedentelor4
" controlul trezoreriei#
a) 'reviziunile de trezorerie
Eficienta deciziilor luate de trezorierul intreprinderii depinde de calitatea
informatiilor si previziunilor de care dispune, referitoare la flu&urile de trezorerie# $entru
a lua decizii optime de plasament sau de finantare a nevoii de trezorerie, el trebuie sa
urmareasca nu numai evolutia trezoreriei de pe o zi pe alta, dar sa stabileasca si
previziuni referitoare la incasarile si platile intreprinderii#
In cea mai mare parte, flu&urile monetare au, prin ori%ine, contrapartida in
fluxuri reale, determinate de acizitii de valori materiale pentru productie sau vanzarile
de produse, ori bunuri provenite din an%a!amente +imprumuturi, creante,#
6lu&urile monetare pot fi simultane sau decalate in raport cu flu&urile reale#
:
In reviziunile de trezorerie! ca de altfel in toate reviziunile! tre"uie
sta"ilit orizontul si pasul previziunii.
(rizontul este perioada de timp pe care se face previziunea#
In ceea ce priveste previziunile de trezorerie, acestea, din punct de vedere al
planificarii propriu"zise, pot fi pe perioade anuale sau multianuale de trei sau cinci ani#
Acestea fac obiectul bu%etului de venituri si celtuieli si respectiv planului de finantare#
$e plan operativ, previziunile de trezorerie sunt stabilite luna de luna pe un
orizont anual sau, uneori, semestrial#
Avand in vedere necesitatea asigurarii ermanente a caacitatii de lata!
e un orizont de tim restrans! reviziunile de trezorerie se ela"oreaza in functie
de durata circuitului "ancar sta"ilita rin regulamentele "ancare entru
oeratiunile de incasari si lati! in functie de instrumentele utilizate! e intervale
curinse intre o satamana si o luna#
'asul previziunii este intervalul de timp care separa stabilirea sau revizuirea a
doua previziuni succesive#
In cazul bugetului de venituri si cheltuieli, previziunile de trezorerie, ca ane&a a
acestuia, trebuie actualizate trimestrial, intrucat valorile anuale au o defalcare
trimestriala#
5aca este vorba de un plan de finantare intocmit pentru obiective comple&e de
investitii, pasul previziunii este anul, respectiv prevederile acestuia se actualizeaza anual#
In cazul bugetului de trezorerie propriu-zis, cu orizont de previziune anual, pasul
previziunii este luna si, in functie de soldul trezoreriei inre%istrat la finele fiecarei luni, se
actualizeaza previziunile urmatoare#
In cazul previziunilor de trezorerie pe termen scurt, pasul previziunii este ziua, iar
revizuirea se realizeaza, de asemenea, zilnic# Evident, aceasta situatie se preteaza la
intreprinderile de talie mare, care au un volum mare de operatiuni de trezorerie zilnice#
)aza informationala o constituie bu%etul vanzarilor, bu%etul cumpararilor
+aprovizionarii,, clauzele contractuale referitoare la vanzari si aprovizionari, procedeele
statistice de apreciere a modului de plata si incasare si scimburile de informatii cu
bancile, realizate nu numai prin intermediul e&traselor de cont zilnice emise de banca, ci
si prin instiintarea intreprinderii despre instructiunile aparute in sistemul bancar, de
comunicarile interbancare facilitate de pro%resul recent realizat in perfectionarea
sistemului informational bancar si de mi!loacele moderne de transmisie#
b) *legerea mi+loacelor de acoperire a dezechilibrului si de plasare a
e,cedentului
;
$rin bu%etul de trezorerie, instrumentul prin care se realizeaza previziunea
flu&urilor monetare, se reflecta nivelul si, uneori, momentul efectuarii diverselor plati si
incasari pentru a pune in evidenta dezecilibrele#
5aca nevoile sunt prevazute in cuantum suficient si in avans, trezorierul are
timpul de a ale%e si a ne%ocia cea mai buna acoperire# $entru aceasta, el trebuie sa
cunoasca cu e&actitate tipurile de conditii care sunt le%ate de creditul acordat de banca# In
afara cunoasterii permanente a nivelului ratelor dobanzilor aplicate de diversele banci
comerciale pentru a o ale%e pe cea mai avanta!oasa la care sa isi descida cont +se stie ca
intreprinderea poate sa aiba descise conturi la mai multe banci,, trezorierul trebuie sa
cunoasca si celelalte conditii bancare +comisioane, speze, alte conditii bancare,, care, de
fapt, maresc nivelul real al ratei dobanzii, respectiv al costului creditului#
In caz de e&cedent de trezorerie, trezorierul trebuie sa cunoasca facilitatile pietei
financiare si bancare, pentru a ale%e instrumentul care realizeaza cel mai bun randament
pentru intreprindere# Evident, un rol important are si optiunea pentru diversificarea
instrumentelor de plasament pentru a se putea compensa riscul ridicat al unor plasamente#
In indeplinirea obiectivului acestei etape, un rol important il are aspectul e&tern al
%estiunii trezoreriei, ce consta in relatiile cu bancile, clientii, furnizorii si piata financiara#
Ne%ocierea an%a!amentelor cu bancile are drept scop imbunatatirea conditiilor
bancare, respectiv, asa cum am aratat, minimizarea costului creditelor bancare# Aceste
relatii sunt fundamentate pe structura financiara e&istenta a intreprinderii, respectiv
raportul intre capitalurile imprumutate si cele proprii si pe ecilibrul financiar, care
determina o trezorerie potentiala a acesteia# O trezorerie potentiala ridicata este o %arantie
de solvabilitate pentru intreprindere, care se reflecta in conditii bancare preferentiale, mai
ales, in conditiile in care intreprinderea este cu serviciul datoriei la timp, adica, isi
ramburseaza conform %raficului ratele si plateste re%ulat dobanda#
5e asemenea, prin intermediul %estiunii trezoreriei sunt conduse si relatiile cu
clientii si furnizorii, in scopul vanzarii pentru realizarea unor incasari anticipate, vizand
reducerea deficitului de trezorerie sau in scopul selectarii furnizorilor dupa conditiile de
plata cerute de acestia#
Optiunea pentru diversele forme de plasament se face numai printr"o urmarire
atenta a evolutiilor la bursele de valori sau pe piata financiara secundara in tot cursul
anului si nu in momentele in care intreprinderea detine o trezorerie pozitiva#
c) -ontrolul trezoreriei
Este ultima faza a tuturor deciziilor de %estiune# Analiza abaterilor intre previziuni
si realizari contribuie la ameliorarea previziunilor si interventia prompta pentru
redresarea situatiilor nefavorabile#.nstrumentul controlului este planul de trezorerie
glisant, care inre%istreaza incasarile si platile lunii, pe saptamana sau pe decada,
<
actualizate sistematic cu scimbarile care se produc sau cu influenta evenimentelor
con!uncturale#
Sursele de informare pentru constructia acestui instrument sunt reprezentate de
comenzile, livrarile sau facturarile retratate, in functie de conditiile de plata acordate sau
obtinute# Natura e&tracontabila a acestor informatii cere instituirea unui sistem
informational care sa le%e serviciul de trezorerie cu serviciile de urmarire a productiei,
comercial si de mar=etin%# Evident, aceste informatii nu pot sa faca abstractie de cele
provenite din analiza analitica a conturilor de clienti si de furnizori, %rupate pe scadente,
in functie si de modul de respectare a termenului de plata#
Totodata, controlul trezoreriei trebuie sa evalueze si costul erorilor de ecilibrare,
al supra sau submobilizarilor, respectiv controlul performantelor trezoreriei#
1.2. /laborarea planurilor de trezorerie
Elaborarea planurilor de trezorerie necesita asocierea unui sistem de retratare cu
un sistem de previziune#
$entru a stabili bu%etul de trezorerie pe an si planurile pe termene mai scurte,
trebuie un numar mare de informatii, deoarece aceste planuri au ca obiect ansamblul de
previziuni de incasari si plati#
$reviziunile de incasari si lati se "azeaza fie e oeratiuni de%a anga%ate
&imrumuturi! vanzari' care au rolul de a integra informatii trecute! fie e
revederi rovenind de la alte sectiuni de rogram ale activitatii intrerinderii#
Astfel, bugetul de trezorerie porneste de la bu%etul activitatii de investitii, de
aprovizionare, de desfacere, avand rolul de a converti informatiile din aceste sectiuni in
flu&uri de incasari si plati lunare#
Intocmirea planurilor de trezorerie se bazeaza pe informatii din contabilitate ca
sursa cea mai si%ura si mai precisa, dar se are in vedere faptul ca aceste informatii sunt
tardive in raport cu timpul real, rapiditatea informatiei fiind indispensabila
responsabilului cu trezoreria# 5e asemenea, se are in vedere faptul ca in
contabilitate cheltuielile si veniturile sunt reflectate in flux real si nu in flux
financiar, netinand cont de decala!ul e&istent intre acestea#
Totodata, la baza elaborarii planurilor de trezorerie stau studii statistice, utile
pentru determinarea previziunilor de flu& cu caracter de repetabilitate, in special, pentru
incasarile din vanzari# 2unoscand cifra afacerilor previzionale din bu%etul vanzarilor se
pot stabili incasarile din vanzare in functie de media incasarilor din intervalul precedent
fata de vanzarile din luna respectiva si in lunile urmatoare#
In afara acestor informatii, pentru responsabilul cu %estiunea trezoreriei o
importanta deosebita o prezinta cunoasterea structurii vanzarilor +catre a%enti economici
0>
ai statului, clienti privati sau e&port, deoarece, in functie de aceasta e&ista si posibilitati
de incasare foarte diferite#
Totodata, in elaborarea planurilor de trezorerie, o importanta deosebita o
are sistemul de comunicatii cu bancile, care trebuie sa fie rapid si sa faciliteze
actualizarea previziunilor de zi cu zi pentru a se lua deciziile corespunzatoare# ?anca
ofera informatii certe cu privire la datele e&acte ale unor viramente, cu timpul necesar
pentru operarea diferitelor instrumente de decontare, respectiv duratele circuitelor
bancare#
$e baza unui sistem fiabil de informatii se pot stabili, in principal,
urmatoarele tipuri de planuri de trezorerie3
planul anual +bu%etul de trezorerie,4
planuri intermediare +- pana la 9 luni,4
previziuni zilnice#
)ugetul de trezorerie reflecta flu&urile de numerar cu reflectare lunara si
cumulata a deficitului sau e&cedentului dupa relatia3
in care3
@ stocul de numerar al perioadei t4
@ veniturile perioadei t4
@ imprumuturile perioadei t 4
@ titlurile de plasament in perioada t4
@ platile perioadei t4
@ rambursarile de imprumuturi in perioada t4
Aceasta e%alitate are la baza modul de tratare a compozitiei optimale a stocului
monetar al perioadei, adica a nivelului imprumuturilor, titlurilor de plasament, platilor,
rambursarilor de credite, astfel incat, costul stocului monetar sa fie minim#
?u%etul de trezorerie urmareste stabilirea stocului separat pentru activitatea de
e&ploatare, activitatea din afara e&ploatarii si total activitate pe fiecare luna a anului# El
00
ofera informatii cu privire la acele luni cu probleme in ceea ce priveste necesitatile de
trezorerie sau care se soldeaza cu e&cedente, dand astfel posibilitatea ale%erii din timp a
celor mai economicoase moduri de acoperire sau respectiv a celor mai bune tipuri de
plasament#
In general! structura bugetului anual de trezorerie se rezinta conform
modelului din ta"elul (#(#
)onstructia "ugetului anual de trezorerie are la "aza roiectarea contului
revizional de rofit si ierdere#
0odelul bugetului anual de trezorerie Tabelul -#-#
1pecificatii
Luna
0 . - 00 0.
1. 1oldul initial al trezoreriei
2. .ncasari din e,ploatare 2+)
" incasari din productia vanduta
" incasari din vanzarea de marfuri
" subventii din e&ploatare
" alte venituri din e&ploatare
. 'lati pentru e,ploatare 2-)
" costul cumpararilor de marfuri
" acizitii materii prime, materiale consumabile,
lucrari si servicii
e&ecutate de terti
" celtuieli cu personalul
" impozite si ta&e
" alte celtuieli de e&ploatare
&. 1oldul din activitatea de e,ploatare 22-)
3. .ncasari in afara e,ploatarii 2+)
" venituri financiare +dobanzi, dividende de incasat din titluri de portofoliu,
0.
" cresterea capitalului social in numerar
" cresterea creditelor pe termen lun%
" subventii pentru investitii
" sume din vanzari de active, mi!loace fi&e sau valorificari din casare
" alte incasari
4. 'lati in afara e,ploatarii 2-)
" celtuieli financiare +dobanzi, comisioane, prime de emisiune, obli%atiuni,
" rambursare credite pe termen lun%
" investitii
" impozit pe profit
" dividende
" alte plati
5. 1oldul activitatii in afara e,ploatarii 23-4)
6. 1oldul trezoreriei la finele lunii 21+&+5)
" e&cedent +A,
" deficit +",
In ractica financiara romaneasca! ca ane*a a "ugetului de venituri si
c+eltuieli al intrerinderii! se ela"oreaza de regiile autonome si societatile
comerciale cu caital de stat! "ugetul activitatii de trezorerie &determinarea cas+-
flo,-ului'! cu defalcare trimestriala! al carui sco este sta"ilirea unei sinteze a
resurselor rorii! gruate in functie de rovenienta#
-eterminarea flu*urilor de trezorerie se efectueaza searat e activitati
&de e*loatare! de investitii! de finantare'! rin doua metode.
- metoda directa;
- metoda indirecta#
a) 0etoda directa
. !luxuri de numerar din activitatea de exploatare
" incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii4
0-
" incasarile in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte
venituri4
" platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii4
" platile in numerar catre si in numele an%a!atilor4
" platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi
identificate in mod specific cu activitatile de investitii si de finantare#
". !luxuri de numerar din activitatea de investitii
" platile in numerar pentru acizitionarea de terenuri si mi!loace fi&e, active
necorporale si alte active pe termen lun%4
" incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si
ecipamente, active necorporale si alte active pe termen lun%4
" platile in numerar pentru acizitia de instrumente de capital propriu si de creanta
ale altor intreprinderi4
" incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de
creanta ale altor intreprinderi4
" avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre terti4
" incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturile efectuate
catre alte parti#
#. !luxurile de numerar din activitatile financiare
" veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital
propriu4
" platile in numerar catre actionari pentru a acizitiona sau a rascumpara actiunile
intreprinderii4
" veniturile in numerar din emisiunea de obli%atiuni, credite, ipoteci si alte
imprumuturi4
" rambursarile in numerar ale unor sume importante4
" platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obli%atiilor le%ate de o
operatiune de leasin% financiar#
"lu,urile de numerar - total
07
Numerar la inceputul perioadei
Numerar la finele perioadei
b) 0etoda indirecta
. !luxuri de numerar din activitatea de exploatare
" rezultatul net4
" modificarile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant4
" a!ustari pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse la activitatile de
investitii sau de finantare#
". !luxuri de numerar din activitatea de investitii
" platile in numerar pentru acizitionarea de terenuri si mi!loace fi&e, active
necorporale si alte active pe termen lun%4
" incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si
ecipamente, active necorporale si alte active pe termen lun%4
" platile in numerar pentru acizitia de instrumente de capital propriu si de creanta
ale altor intreprinderi4
" incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de
creanta ale altor intreprinderi4
" avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre terti4
" incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturile efectuate
catre alte parti#
#. !luxurile de numerar din activitatile financiare
" veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital
propriu4
" platile in numerar catre actionari pentru a acizitiona sau a rascumpara actiunile
intreprinderii4
" veniturile in numerar din emisiunea de obli%atiuni, credite, ipoteci si alte
imprumuturi4
" rambursarile in numerar ale unor sume importante4
08
" platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obli%atiilor le%ate de o
operatiune de leasin% financiar#
"lu,urile de numerar - total
Numerar la inceputul perioadei
Numerar la finele perioadei
0odelul bugetului activitatii de trezorerie se prezinta ca in tabelul -#7# Astfel,
mai intai se determina profitul sau pierderea activitatii, apoi se determina flu&ul de
numerar pentru activitatea de e&ploatare, de investitii si financiara, iar, in final,
disponibilitatile banesti la sfarsitul perioadei#
Ta"elul (#/#
0ugetul activitatii de trezorerie &determinarea cas+ - flo,'
Secificatie
Nr#
rd#
E&ercitiu financiar
'recedent
+realizat,
$reliminat,
-urent
Total din care
Tr#
I
Tr#
II
Tr#
III
Tr#
IB
A 2ifra de afaceri >0
A $roductia stocata A >.
A $roductia imobilizata >-
A Subventii de e&ploatare >7
AAlte venit# din e&pl# si provizioane >8
= !otal venituri din e,ploatare >9
A 2eltuieli privind marfurile, materiile
prime si mat# consumabile
>:
A Ener%ie, combustibil etc# >;
A Salarii directe ><
A Alte celtuieli directe 0>
- = !otal cheltuieli variabile 00
= 0ar+a bruta 2%enit din e,ploatare -
-heltuieli variabile)
0.
A 2eltuieli fi&e cu forta de munca 0-
A Impozite, ta&e si varsam#asimilate 07
A Amortizari si provizioane 08
A Alte celtuieli fi&e 09
- = !otal cheltuieli fi,e 0:
= #ezultatul din e,ploatare 2+7-) 0;
09
A Benituri financiare 0<
" 2eltuieli financiare .>
+ = #ezultatul financiar 2+7-) .0
A Benituri e&traordinare ..
" 2eltuieli e&traordinare .-
+ = #ezultatul e,traordinar 2+7-) .7
=#ezultatul brut al e,ercitiului 2+7-) .8
- .mpozit pe profit .9
=#ezultatul net al e,ercitiului 2+7-) .:
"lu, de numerar
A $rofit sau pierdere .;
A Amortizare inclusa in costuri .<
" Bariatia stocurilor +AC", ->
" Bariatia creantelor +AC", -0
A Bariatia furnizorilor si
clientilor creditori +AC",
-.
" Bariatia altor elemente de activ+AC", --
A Bariatia altor pasive +AC", -7
= "lu, de numerar din activitatea
de e,ploatare 2*)
-8
A Sume din vanz# activelor si
mi!loacelor fi&e
-9
" Acizitii de imobilizari corporale -:
" 2elt# pentru imobilizari
corporale si necorp# e&ecutate in re%ie
proprie
-;
+ = "lu, de numerar din activitatea
de investitii 2))
-<
ABariatia imprumuturilor +AC",,
din care3
A credite pe termen scurt de primit
" restituiri de credite pe termen scurt
A credite pe termen mediu si lun%
de primit
" restituiri de credite pe termen mediu si
lun%
70
7.
7-
77
78
A Subventii primite pentru investitii 79
A 5ividende de platit 7:
+ ="lu, de numerar din activitatea 7;
0:
financiara 2-)
+ Disponibilitati banesti la
inceputul perioadei
7<
+ "lu, de numerar net 2*+)+-) 8>
= Disponibilitati banesti la
sfarsitul perioadei
80
'lanurile intermediare de trezorerie se intocmesc, de re%ula, pe trei sau sase
luni si urmaresc actualizarea bu%etului si luarea deciziilor corespunzatoare, ele fiind niste
bu%ete %lisante# In practica financiara de la noi, un astfel de plan este numit ciar planul
de trezorerie, care se intocmeste trimestrial cu defalcare lunara si pe baza caruia se obtin
creditele de trezorerie, a caror tenica a fost prezentata intr"un subcapitol precedent#
'reviziunile zilnice de trezorerie3 previziunile realizate prin bu%etul anual al
trezoreriei ca si in planurile intermediare, contribuie la aprecierea starii de ecilibru
financiar a intreprinderii, fara a oferi informatii cu privire la trezoreria reflectata in
conturile bancare# $roiectarea evolutiei soldurilor conturilor bancare se realizeaza prin
intermediul previziunilor zilnice de trezorerie care tine cont de decala!ele intre flu&urile
reale si flu&urile monetare determinate de circuitul bancar# 5isciplina bancara obli%a
intreprinderile la respectarea orei de casa, respectiv a orei pana la care se primesc
documentele in cursul zilei# 5upa aceasta ora se considera documente ale zilei urmatoare#
$rin trecerea la sistemul de decontari electronice, decala!ele intre momentul efectuarii
platii si momentul a!un%erii in contul beneficiarului s"au redus foarte mult, urmand ca in
scurt timp aceste decala!e sa fie eliminate prin trecerea la decontari in timp real#
In afara cunoasterii decala!ului determinat de circuitul bancar, in elaborarea
previziunilor zilnice de trezorerie, trebuie sa se aiba in vedere frecventa operatiunilor care
determina flu&uri monetare si caracterul platii# Astfel, flu&urile de intrare si iesire de
trezorerie pot fi3
flu&uri de valori relativ constante si la termene fi&e4
flu&uri de valori variabile si la termene aleatorii4
5in prima cate%orie, de re%ula, fac parte, ca fluxuri de iesire, plata celtuielilor cu
personalul +salarii, 2AS, contributia pentru soma!, contributia la asi%urarile sociale de
sanatate,, plata unor impozite si ta&e +impozitul pe profit, impozitul pe cladiri, impozitul
si ta&a pe terenuri,, rambursari de credite si plata dobanzilor aferente, sau ca fluxuri de
intrare, sumele provenite din dobanzi la depozite, din cirii, locatii de %estiune etc#, toate
flu&uri cu o frecventa lunara redusa#
In cea de"a doua cate%orie, se cuprind flu&urile monetare provenite din incasari pe
vanzarea productiei sau plati pentru aprovizionarile de la furnizori# Acestea au o
frecventa foarte mare, iar nivelul sumelor este diferit dupa cum aprovizionarile sau
livrarile sunt ritmice sau nu# In ceea ce priveste momentul realizarii flu&ului monetar
acesta poate fi apreciat cu mai mare sau mai mica e&actitate tinand cont de durata
0;
circuitului bancar si de modul de efectuare a platii3 imediat sau amanat in cazul in care
intreprinderea acorda credit comercial clientilor prin intermediul titlurilor de credit sau
primeste credit comercial de la furnizori# In cazul decontarilor amanate, e&actitatea
previziunii este ridicata, deoarece se cunoaste si marimea flu&ului monetar si data
scadentei, urmand sa fie influentata de durata circuitului bancar# In cazul decontarilor
imediate, e&actitatea previziunilor depinde foarte mult de ritmicitatea realizarii
aprovizionarilor sau a productiei, mai e&act de respectarea clauzelor contractuale dar si
de durata transportului, in acest caz operandu"se pe baza de informatii din contracte dar si
din evolutiile statistice ale perioadelor anterioare#
$rin dispunerea pe fiecare zi lucratoare a perioadei +saptamana, decada, luna,, in
functie de termenele de efectuare a tuturor platilor si incasarilor, se stabileste soldul
zilnic care poate fi pozitiv sau ne%ativ#
Obiectivul urmarit prin previziunea zilnica a trezoreriei este evitarea incapacitatii
de plata cu consecintele ei si determinarea unui nivel minim de trezorerie care sa asi%ure
efectuarea eventuala a platilor ur%ente si neprevazute, minim de trezorerie rezultat din
urmatoarea corelatie3
D
in care3
@ incasari zilnice4
@ plati zilnice#
Necesitatea determinarii minimului de trezorerie este impusa de obiectivul
'trezoreriei zero', analiza previziunilor zilnice de trezorerie fiind si un instrument de
control in ceea ce priveste derularea contractelor cu furnizorii si clientii, respectarea
obli%atiilor de plata fata de salariati, bu%ete, permitand, astfel, adoptarea unor decizii
operative de corectie a influentelor con!uncturale care apar#
1.. (ptimizarea gestiunii flu,urilor de trezorerie
$erformantele %estiunii trezoreriei nu se masoara doar in functie de nivelul
dobanzii platite pentru imprumuturi sau primite pentru plasarea e&cedentelor de
disponibilitati banesti#
$reocuparea trezorierului trebuie sa fie optimizarea %estiunii flu&urilor4 el trebuie
sa alea%a instrumentele de plata adecvate, sa imprumute la cea mai buna dobanda, sa
obtina plasamentele cele mai remunerate, sa realizeze un arbitra! intre diferitele mi!loace
de finantare sau intre liniile de credit si plasamente#
Obiectivul de atins este acela al trezoreriei zero, conform careia intreprinderea
trebuie sa"si onoreze prompt toate an%a!amentele si sa"si plaseze operativ
0<
disponibilitatile, astfel incat, soldul conturilor curente sa fie minim# Aceasta presupune ca
sumele e&cedentare sa faca obiectul unor plasamente sistematice#
Eustificarea trezoreriei zero este reflectata prin intermediul costurilor de
oportunitate# Remunerarea soldurilor de disponibilitati in conturi curente fiind
nesemnificativa, atra%e o lipsa de casti%, deci un cost de oportunitate e%al cu diferenta
fata de remunerarea ce ar fi adus"o plasamentul acelui e&cedent, de e&emplu, intr"un
depozit pe termen de o luna daca s"ar fi mentinut in acest interval# Totodata, costul
creditelor este de re%ula mai mare decat al altor mi!loace de finantare pe piata financiara
si reprezinta, deci, un cost e&plicit pentru intreprindere# In acelasi timp, costul real al
creditului difera in raport cu dobanda nominala, intrucat in calcul sunt luate toate
celtuielile le%ate de credit, deci, inclusiv comisioanele si numarul de zile real de
creditare de care beneficiaza intreprinderea fata de numarul de zile inscris in contractul
de credit#
Evident, costul creditelor este diferit in functie de tipul creditului, care presupune
un mecanism specific de contractare si comisioane si alte celtuieli diferite#
In afara creditelor bancare, intreprinderea poate contracta si imprumuturi publice
obtinute prin lansarea de obli%atiuni si alte valori de trezorerie# *odul de obtinere a
imprumuturilor obli%atare a fost prezentat cu ocazia modalitatilor de constituire a
capitalului intreprinderii, ele fiind, in special, utilizate pentru finantarea nevoilor pe
termen mediu si lun%#
$entru nevoile temporare de trezorerie sau pentru rambursarea unui imprumut pe
termen scurt, producator de dobanda, intreprinderea poate emite bonuri de trezorerie sau
bonuri de casa, adica artii de valoare care cuprind an%a!amentul emitentului de a plati o
anumita suma#
Soldul flu&urilor de trezorerie la anumite momente poate fi si e&cedentar,
e&cedentul mentinandu"se un interval de timp cand el trebuie sa fie fructificat cu o
rentabilitate superioara dobanzii la vedere oferita de banca# $entru aceasta, intreprinderea
poate sa efectueze urmatoarele operatii3
constituirea de depozite pe termen scurt cu dobanda ridicata4
cumpararea de titluri de participare la capitalul social al altor societati
comerciale# Aceasta presupune o investitie pe termen lun% sub forma actiunilor sau
partilor sociale pentru care societatea comerciala primeste dividende4
acordarea pe termen lun% altor societati comerciale prin cumpararea de
obli%atiuni sau altor titluri de valoare pe termen lun%4
cumpararea de actiuni mobiliare de plasament, cotate sau necotate, de la alte
societati comerciale fie pentru obtinerea de dividende, fie pentru revanzare4
.>
acordarea de imprumuturi pe termen scurt altor societati comerciale pentru
obtinerea de dobanda4
cumpararea certificatelor sau titlurilor institutiilor financiare specializate#
$lasarea e&cedentului de trezorerie se diversifica mereu prin noi instrumente, prin
dezvoltarea pietei financiare si imbo%atirea le%islatiei corespunzatoare, pentru
functionarea ei normala#
/01 Eobard,E#$#, Navatte,$#, Raimbour%, $#, !inance, Edition 5alloz, $aris, 0<<7, pa%# .-7
.0