1.

Sursele de finantare pe termen scurt

Obiectul deciziei de finanare l constituie selecia surselor de capitaluri, la cel mai redus cost al
procurrii acestora, n condiii de reducere a riscului.
Finanrile pe termen scurt vizeaz activele de exploatare al cror cuntum variaz prompt n
funcie de creterea sau decreterea activitii de la un an la altul, de la un trimestru la altul etc. Studiul
structurrii pasivului bilanului relev faptul c 40-60% din pasivul firmei este constituit din datorii pe
termen scurt.
Aceast ndatorare este cu att mai ridicat cu ct firma are dimensiuni mai mici. ntr-adevr,
micile care nu au acces la piaa financiar recurg la creditul comercial i la credite bancare.
Realizarea cu success a oricarei afaceri necesita existenta si utilizarea unor resurse financiare care sa
permita firmei mentinerea si apoi afirmarea pe piata.
De modul cum sunt administrate aceste resurse, dar si de nivelul acestora depinde in mare masura
evolutia ulterioara a activitatii economice desfasurate.
De aici rezulta interesul deosebit pe care agentii economici il acorda problemei finantari afacerii.
Finantarea reprezinta totalitatea modalitatilor prin care agentul economic reuseste sa
dispuna in timp util de resursele financiare necesare realizarii proiectelor propuse in conditii de
eficienta maxima.
Finanare pe termen scurt
Perioada de finanare nu depete un an de zile, iar banii obinui sunt cheltuii de
ctre antreprenoripentru procurarea materiilor prime, pentru achitarea la timp a salariilor muncitorilor,
pentru finisarea unor lucrri aflate n curs de execuie.
Astfel finantarea pe termen scurt se realizeaza pe baza altor surse care pot fi de 3 mari categorii

Surse atrase

Surse proprii

Surse imprumutate
Sursele atrase reprezinta cea mai importanta categorie de surse de finantare pe

termen scurt. Acestea se concretizeaza sub forma datoriilor de exploatare si rezulta din relatiile
contractuale ale intreprinderii cu partenerii din afara acesteia: furnizori, salariati, stat, creditori.

Acest tip de datorie este gratuit, n sensul c nu se pltete n mod explicit o dobnd pentru
aceste surse atrase scadene relaxate (ntinse n timp), n raport cu ncasrile care se vor cuta s se
realizeze foarte repede. Pasivele stabile i, n principal, creditul furnizor (acordat de furnizor) sunt o
surs spontan de finanare i acestea cresc o dat cu tranzaciile curente ale firmei.
Creditul comercial nu reprezint un credit propriu-zis, ci o obligaie de plat ce apare pentru o
firm la care data primirii mrfurilor / prestrii serviciilor de la furnizori devanseaz termenul de plat;
rezult c este un credit implicit acordat ntre momentul recepionrii mrfurilor / prestrii serviciilor i
momentul platii acestora .
Creditele comerciale sunt credite acordate de furnizor cumprtorului i prezint
urmtoarele caracteristici:
este un tip de finanare nebancar, deci nu este purttor de dobnd (exist posibilitatea
aplicrii unor penaliti de ntrziere);
nu face obiectul vreunui contract de finanare, ci se deruleaz conform clauzelor din
contractul de vnzare/cumprare, de regul fiind acordat pn la 90 de zile;
este foarte des ntlnit n special n cazul n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii (care nu se
bucur de acelai tratament din partea bncilor comerciale, ca i marile firme).
Creditele comerciale cuprind:
- creditul vnztor reprezint vnzrile de mrfuri pe credit. Firma va apare n dou ipostaze
i anume: cea de mprumutat prin creditele furnizori pentru echipamente, materiale etc. i cea de
mprumuttor, prin creditele-clieni pentru produsele livrate sau lucrrilor executate de beneficiarii
si.
- creditul cumprtor reprezint plile n avans, i, n acest caz, firma poate fi att beneficiar
a avansurilor primite de la clieni, ct i pltitoare de avansuri ctre furnizorii si. Acestea sunt utilizate
n procesele de exploatare cu ciclu lung de fabricaie (construcii ,agricultur).
Sursele atrase sunt foarte avantajoase intrucat sunt gratuite. Cu toate acestea insa,
in cazul pasivelor stabile 1, neachitarea la termen a obligatiilor atrage dupa sine costuri sub forma de
penalitati. In cazul pasivelor stabile 2, este foarte important ca managerii firmelor sa negocieze termene
de plata cat mai lejere si in compensatie sa urgenteze .incasarile de la clienti, pentru a asigura astfel un
echilibru al trezoreriei (lichiditatilor) intreprinderii.

Surse proprii de finantare pe termen scurt

Pe langa sursele atrase de finantare, ciclul de exploatare se mai finanteaza si din surse
proprii manifestate ca excedent al capitalurilor permanente dupa finantarea integrala a imobilizarilor.
Acest excedent este de dorit fiind o marja de siguranta pentru intreprindere si contribuind in foarte
mare masura la asigurarea echilibrului acesteia . Acoperirea financiar a activelor circulante cu fonduri
proprii, chiar dac implica

participarea investitorilor de capitaluri la proprietate i la distribuia

profitului net, constituie, totui, cea mai sigur surs de finanare, determin autonomie financiar i
elimin riscul retragerii fortata capitalurilor.
Fondul de rulment reprezint partea din capitalul permanent care poate fi utilizat
pentru finanarea activelor circulante, adic excedentul de capital permanent fa de active imobilizate
sau excedentul activelor circulante cu lichiditi pe termen mai mic de un an, fa de datoriile cu
exigibilitate pe termen mai mic de un an.
n mrime absolut, fondul de rulment se determin n dou variante: fie ca diferen ntre capitalurile
proprii i datoriile financiare, pe de o parte, i activele imobilizate nete, pe de alt parte, fie ca diferen
ntre active circulante i datorii pe termen scurt:
FR = Capital permanent Active imobilizate = (Capitaluri proprii + Datorii financiare)
Active imobilizate
FR = Active circulante Datorii pe termen scurt (Resurse de trezorerie)
1. Dac FR este neutru, nseamn c ne aflm ntr-o situaie de echilibru fragil. Dei
solvabilitatea pe termen scurt pare asigurat, riscul diferit al elementelor de activ sau pasiv face ca
acest echilibru (Ac = Rt) s fie fragil. Realizarea viitoare a lichiditii elementelor de activ poate fi
compromis uor din cauze diverse: stocuri ce nu se pot vinde din cauza unei conjuncturi
nefavorabile, din cauza supraevalurii anticipate a cererii, din cauze fortuite, de for major etc.
Aceleai greuti pot aprea i n ceea ce privete recuperarea unor creane clieni, producndu-se
pierderi de lichiditi din cauza dificultilor de trezorerie ale debitorilor.
2. n cazul fondului de rulment pozitiv se constat un excedent potenial de lichiditi pe
termen scurt, fa de exigibilitile poteniale pe termen scurt. Astfel de situaie poate fi rezultatul
unei corelri favorabile n termeni de lichiditate, ceea ce nseamn c ntreprinderea este n msur s
fac fa tuturor scadenelor pe termen scurt i s dispun nc de un stoc tampon de lichiditi destinate

s anihileze eventuali factori nefavorabili privitor la vnzarea activelor n viitor sau la onorarea
datoriilor pe termen scurt.
3. n cazul fondului de rulment negativ, lichiditile poteniale nu acoper exigibilitile
poteniale, ceea ce nseamn dificulti previzibile sub aspectul echilibrului financiar pe termen
scurt.
n concluzie, calcularea fondului de rulment nu permite aprecieri realiste, dect dac se ia n
considerare gradul de lichiditate a activelor circulante i gradul de exigibilitate a datoriilor pe
termen scurt. Exist ntreprinderi cu fond de rulment negativ care manifest o vitalitate real i
solvabilitate permanent, dup cum pot exista ntreprinderi cu fond de rulment pozitiv care, practic, se
dovedesc fr capacitate de plat.
Surse imprumutate de finantare pe termen scurt
In situatia unui deficit drastic de trezorerie (lichiditati) si in absenta sau insuficienta surselor
atrase si a celor proprii de finantare pe termen scurt, intreprinderea poate recurge la surse
imprumutate de natura creditelor bancare pe termen scurt care pot fi credite de mobilizare sau credite
de trezorerie. Acestea sunt insa dezavantajoase intrucat nu se acorda decat intr-un anumit plafon, fiind
totodata purtatoare de dobanzi foarte ridicate. n completarea surselor proprii i atrase, ntreprinderea
poate apela la credite bancare pe termen scurt, cum sunt creditele de trezorerie sau de scont.
Creditele

de trezorerie sunt acordate de ctre bnci firmelor, la cererea acestora, pentru

acoperirea nevoilor legate de decalajele existente ntre cheltuielile i veniturile din exploatare
determinate de caracterul ciclului de exploatare (sezonalitate, lungimea acestuia etc.) dar i unele
decalaje legate de marimea creditului comercial,intirzieri in livrari . Aceste credite, generale, prezint
pentru banc un risc relativ important cci adesea ele sunt legate de activitatea curent a
ntreprinztorului i nu sunt garantate cu active certe. Ca urmare a riscului comercial inerent oricrui
ntreprinztor, spre exemplu, n caz de nevnzare a mrfurilor, banca nsi trebuie s analizeze, n
momentul acordrii creditului, situaia economic a debitorului spre a se asigura de lichiditatea acestuia
i deci de posibilitile sale de rambursare a creditului.
Scontul este operaiunea de credit prin care bancherul pune la dispoziia unui client o sum de
bani n schimbul unui efect comercial (trat, bilet la ordin) nainte ca acesta s ajung, la scaden, dup
deducerea unei dobnzi, a unor cheltuieli diverse i a unui comision. Astfel, fenomenul scontrii se
refer la vnzarea ctre bncile comerciale (sau andosarea ctre teri) a efectelor comerciale (titluri de
credit) nainte de scaden.

Creditele de scont se acord de ctre bncile comerciale n condiiile ndeplinirii cumulative a

urmtoarelor condiii:

posesorul titlurilor de credit (trate, bilete la ordin etc. ) s fie client al bncii la care solicita
scontarea;

titlul sa fie acceptat legal la plata;

intervalul de timp din momentul prezentrii la scont i scaden s nu depeasc 12 luni.

Creditul de scont are avantajul c este mai puin scump, deoarece efectele scontate reprezint o

garanie suficient pentru banc. Ca dezavantaj se reine faptul c apelarea la acest credit de ctre firm
nu este ntotdeauna posibil din cauz c nevoile de lichiditi nu coincid ntotdeauna cu portofoliul de
efecte deinut de firm. Pentru gestiunea ciclului de exploatare, costul creditelor reprezint un criteriu
important n procesul de selectare a tipului de credite pe termen scurt.
Costul explicit(aplicabil) al creditului este determinat de doi factori:
1. rata dobnzii format din:

rata dobnzii de referin: rata de referin a Bncii Naionale sau rata dobnzii la creditele
interbancare

prima de risc privind tipul de credite, mai mare pentru creditele de trezorerie n comparaie cu
creditele de scont protejate suplimentar de dreptul cambial

prima de risc privind mrimea ntreprinderii, mai mare pentru ntreprinderile mici n
comparaie cu cele mijlocii, respectiv cele mari;
2.comisioanele aferente

comisioanele de risc privind renpercusiunea impozitului bncii pentru creditele acordate,

imobilizare a resurselor bncii n credite acordate (fr depozite primite), cel mai mare
sold debitor i pentru cea mai mare depire de plafon prestabilit;

comisioanele de cheltuieli administrative privind decontarea cecurilor, efectelor comerciale

privind viramentele bancare, spezele i cheltuielile ntocmire a documentelor bancare etc.
n general, cuantumul dobnzii de baz pltite de beneficiarii de credite este direct
proportional cu volumul creditului, durata de folosire i rata dobnzii:

n general, cuantumul dobnzii de baz pltite de beneficiarii de credite este direct

proporional cu volumul creditului, durata de folosire i rata dobnzii:
La creditele pe termen scurt se folosete calculul dobnzii simple, ceea ce nseamn c
suma dobnzii nu se adaug la capital pentru a aduce ea nsi dobnd. Dobnda simpl se percepe
asupra ntregii sume acordate i se pltete la scaden.
Pentru anumite contracte de credit pe termen scurt se aplic dobnda post-calculat, adic
suma ei se vars, mpreun cu rambursarea creditului, la sfritul anului sau sfritul contractului.
Suma total de vrsat, respectiv principalul plus dobnda (Cf) se determin astfel:
La numeroase categorii de credite pe termen scurt se aplic dobnda antecalculat, adic
volumul su se determin i se reine de banc la nceputul contractului de credit; reinerea ei, nc
de la nceput, din volumul creditului aprobat face ca debitorul s primeasc un credit efectiv mai mic
dect cel aprobat, ducnd, astfel, la creterea ratei efective a dobnzii.
In concluzie putem spune ca nevoia de resurse apare atat la infiintarea societatii cat si pe
parcursul derularii activitatii de exploatare si a celei investitionale, capitalul reprezentand motorul
dezvoltarii societatii. Pentru realizarea echilibrului pe termen lung si scurt este necesara acoperirea
nevoilor permanente de capital din surse permanente, mobilizate pe termen lung sau
nelimitat(capitaluri proprii si imprumuturi pe termen lung) si asigurarea unor resurse temporare care sa
faca fata nevoilor de finantare pe termen scurt.In etapa de lansare, firmele au probleme in ceea ce
priveste asigurarea capitalului necesar pentru functionare deoarece prezinta un risc ridicat pentru
creditori sau investitori.
Rezultatul acestei situatii este faptul ca mai mult de 75% dintre afacerile nou infiintate sunt
finantate din resursele personale ale intreprinzatorului, cum ar fi economiile, dobanzile sau credite
personale.

Tot aici un rol important il joaca familia si prietenii, care asigura o parte din banii necesari

demararii afacerii. In acest stadiu este de nepretuit dorinta si perseverenta in cautarea de surse de
finantare,

atat

personale

cat

si

guvernamentale.

Firmele in etapa de dezvoltare si crestere sunt de obicei suficient de stabile in functionare pentru a
nu avea in mod constant probleme cu fluxul de numerar. Daca firma are succes, fondurile generate de
firma vor acoperi in cea mai mare parte necesitatile firmei. Tipic, firmele au la dispozitie mult mai
multe surse de finantare datorita faptului ca au deja o istorie a activitatii, o valoare stabilita, un istoric al
creditului etc. In plus, faptul ca firma are clienti si furnizori constanti, proceduri interne de functionare
eficiente, planuri de afaceri mai realiste si mai bine puse la punct, campanii de marketing si
promotionale mai bine realizate si fundamentate ajuta la crearea unei increderi atat din partea
potentialilor

creditori

cat

si

potentialilor

investitori.

Daca firma a fost profitabila, modalitatea preferata de finantare este creditul ca sursa de finantare .
In etapa de declin apar probleme cu fluxul de numerar, iar posibilitatile de finantare ale firmei se vor
reduce mai ales in cazul in care si piata pe care firma actioneaza este in restrangere. Astfel, chiar daca
istoric firma are credibilitate, situatia curenta va impiedica obtinerea facila de fonduri pentru
continuarea derularii operatiunilor sau pentru realizarea altor obiective. Nu trebuie uitat ca atat
institutiile de credit cat si investitorii potentiali, inainte de a acorda credit sau de a investi isi vor face
propriile aprecieri asupra viabilitatii afacerii si asupra planului de afacere propus.

Bibliografie:
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/economie/surse-de-finantare-a-investitiilor-264381.html
http://caam.utm.md/files/docs/ANTREPRENORIAT_c10.pdf
file:///C:/Users/oxana/Documents/curs+7.pdf
http://referat-referate.blogspot.com/2013/02/metode-traditionale-de-finantare-pe.html
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Gestiunea-financiara-pe-termen38.php
http://www.antreprenor.su/2012/07/sursele-de-finantare-unei-afaceri.html
http://www.scrigroup.com/finante/SURSELE-DE-FINANTARE-ALE-INTRE53654.php