Sunteți pe pagina 1din 4

Bazele managementului financiar

Bazele managementului financiar

Subiectul 6. Gestiunea activelor circulante

6.1. Esenţa politicii privind gestiunea activelor circulante

Activele circulante reprezintă o componentă esenţială a resurselor financiare ale întreprinderii, ce sunt menite să asigure activitatea curentă a acesteia. Activele circulante pot fi determinate ca obiectul, asupra căreia se realizează acţiunea de prelucrare şi transformare, specifică unităţii economice. Activele curente în procesul de circulaţie se transformă dintr-un element în altul, și natura acestei circulații reprezintă momentul de pornire în politica întreprinderii privind gestiunea activelor curente. Active circulante şi politica gestionării acestora au o mare importanţă în vederea asigurării

acestora au o mare importanţă în vederea asigurării continuității și eficienței funcționării î
acestora au o mare importanţă în vederea asigurării continuității și eficienței funcționării î

continuității și eficienței funcționării întreprinderii. Deoarece modificarea activelor curente este însoţită de transformări a datoriilor pe termen scurt, ambele se tratează concomitent în cadrul gestiunii fondului de rulment net, care se determină în felul următor:

de rulment net, care se determină în felul următor : 1) FRN = AC-DTS 2) FRN

1)

FRN = AC-DTS

2)

FRN = Capital permanent ATC

FRN = AC-DTS 2) FRN = Capital permanent – ATC Fondul de rulment este un indicator

Fondul de rulment este un indicator ce caracterizează echilibrul financiar a întreprinderii. După esența sa fondul de rulment reprezintă resursele circulante proprii a întreprinderii.

reprezintă resursele circulante proprii a întreprinderii. Valoarea și structura activelor circulante a

Valoarea și structura activelor circulante a întreprinderii se determină de mai mulţi factori:

 Genul de activitate;  Forma organizatorico-juridică;  Amplasarea întreprinderii.
 Genul de activitate;
 Forma organizatorico-juridică;
 Amplasarea întreprinderii.

Din punct de vedere managerial activele circulante pot fi divizate în două grupe:

1.

Partea sistemică a activele circulante – reprezintă valoarea activelor circulante nevoia de care este relativ stabilă pe parcursul ciclului operațional;

Partea variabilă a activele circulante – reprezintă necesarul de active circulante ce apare în unele

2.
2.

perioade de activitate mai intensă. Politica întreprinderii privind gestiunea activelor curente constă în asigurarea unui compromis dintre riscul pierderii lichidității și eficienței activității economico financiară.

riscul pierderii lichidității și eficienței activității economico financiară. © Angela Șestacovscaia pagina 1
riscul pierderii lichidității și eficienței activității economico financiară. © Angela Șestacovscaia pagina 1

Bazele managementului financiar

Bazele managementului financiar Fig. 1 : Riscul şi asigurarea cu fondul de rulment. Fig. 2: Dependenţa
Bazele managementului financiar Fig. 1 : Riscul şi asigurarea cu fondul de rulment. Fig. 2: Dependenţa

Fig. 1: Riscul şi asigurarea cu fondul de rulment.

Fig. 1 : Riscul şi asigurarea cu fondul de rulment. Fig. 2: Dependenţa profitului de active
Fig. 1 : Riscul şi asigurarea cu fondul de rulment. Fig. 2: Dependenţa profitului de active

Fig. 2: Dependenţa profitului de active circulante.

Fig. 2: Dependenţa profitului de active circulante. Obiectivele politicii de gestiune a activelor circulante

Obiectivele politicii de gestiune a activelor circulante sunt:

- determinarea valorii activelor circulante;

sunt: - determinarea valorii activelor circulante; - determinarea structurii activelor circulante; -

- determinarea structurii activelor circulante;

- determinarea surselor de finanțare a activelor circulante.

Reieșind din esența politicii întreprinderii privind gestiunea activelor circulante se identifică mai multe riscuri legate de partea activelor și de partea pasivelor, riscurile ce apar din cauza:

și de partea pasivelor, riscur ile ce apar din cauza: 1. 2. 3. Cauzele riscurilor, legate

1.

2.

3.

Cauzele riscurilor, legate de sursele de finanţare:

4.

5.

6.

Insuficiența mijloacelor bănești; Volumul neoptimal al stocurilor; Datorii pe termen scurt excesive;
Insuficiența mijloacelor bănești;
Volumul neoptimal al stocurilor;
Datorii pe termen scurt excesive;

Creșterea neîntemeiată a creanțelor pe termen scurt;

Proporția neoptimală între împrumuturile pe termen scurt şi termen lung;

Gradul înalt a datoriilor pe termen lung.

şi termen lung ; Gradul înalt a datoriilor pe termen lung. 6.2. Strategiile de fi nanţare

6.2. Strategiile de finanţare a activelor circulante

În managementul financiar se disting diferite strategii sau modele de finanțare a activelor curente în funcţie de sursa acoperirii părţii variabile şi valoarea fondului de rulment. Selectarea modelului de finanţare constă în determinarea valorii pasivelor pe termen lung şi calcularea fondului de rulment.

în determinarea valorii pasivelor pe termen lung şi calcularea fondului de rulment. © Angela Șestacovscaia pagina
în determinarea valorii pasivelor pe termen lung şi calcularea fondului de rulment. © Angela Șestacovscaia pagina

Bazele managementului financiar

Bazele managementului financiar Se cunosc patru mode (strategii) de finanț are a activelor circulante:  Modelul

Se cunosc patru mode (strategii) de finanțare a activelor circulante:

Modelul ideal,

Modelul agresiv,

Modelul conservativ,

Modelul de compromis

1. Modelul ideal. Conform acestui model activele curente sunt egale cu datoriile pe termen scurt.
1.
Modelul ideal. Conform acestui model activele curente sunt egale cu datoriile pe termen scurt.
Din aspectul lichidității modelul ideal este cel mai riscant, deoarece în condiţii nefavorabile
întreprinderea poate să fie nevoită să-şi vândă o parte din mijloacele fixe pentru a-şi acoperi
datoriile pe termen scurt. Capitalul permanent în acest model este egal cu activele pe termen
lung.
ATL
CP
DTL
AC
DTS
2.
Modelul agresiv se caracterizează prin aceia că capitalul permanent acoperă activele pe termen
lung (ATL) şi partea sistemică a activelor curente, adică minimul lor necesar pentru desfăşurarea
activităţii economice. Partea variabilă a activelor circulante totalmente se acoperă de datoriile
pe termen scurt, adică întreprinderea apelează la capital împrumutat pe termen scurt atunci,
când apare o nevoie de active circulante neprevăzută. Din punct de vedere a lichidităţii modelul
acesta la fel e riscant, deoarece în practică este problematic de a se limita numai de minimul
activelor circulante.
ATL
CP
Capital
Partea
permanent
permanentă
DTL
Capitalul permanent = ATL+partea
permanentă AC
FR= AC-DTS = partea sistemică a AC
a AC
AC
Partea
DTS
variabilă
a
AC
3.
Modelul conservativ prevede că partea variabilă a activelor circulante la fel se acoperă cu
capitalul permanent. În cazul dat datorii pe termen scurt nu sunt.
ATL
CP
Capital
AC
Partea
permanent
Capitalul permanent = ATL+AC
FR =AC
permanentă
a AC
DTL
Partea
variabilă
a
AC
permanent = ATL+AC FR =AC permanentă a AC DTL Partea variabilă a AC © Angela Șestacovscaia
permanent = ATL+AC FR =AC permanentă a AC DTL Partea variabilă a AC © Angela Șestacovscaia

Bazele managementului financiar

Bazele managementului financiar

4. Modelul de compromis se consideră cel mai realistic. În acest caz activele pe termen lung,

partea sistemică a activelor circulante şi aproximativ o jumătatea din partea variabilă a activelor

circulante se acoperă de capitalul permanent.

AC

activelor circulante se acoperă de capitalul permanent. AC ATL CP Sistemică DTL Variabilă DTS Capitalul permanent=

ATL

CP

Sistemică

DTL

acoperă de capitalul permanent. AC ATL CP Sistemică DTL Variabilă DTS Capitalul permanent= ATL + Partea

Variabilă

DTS

Capitalul permanent= ATL + Partea sistemică + 0,5

partea

FR=AC sistemică + 0,5 partea variabilă

ATL + Partea sistemică + 0,5 partea FR=AC sistemică + 0,5 partea variabilă © Angela Șestacovscaia
ATL + Partea sistemică + 0,5 partea FR=AC sistemică + 0,5 partea variabilă © Angela Șestacovscaia
ATL + Partea sistemică + 0,5 partea FR=AC sistemică + 0,5 partea variabilă © Angela Șestacovscaia
ATL + Partea sistemică + 0,5 partea FR=AC sistemică + 0,5 partea variabilă © Angela Șestacovscaia
ATL + Partea sistemică + 0,5 partea FR=AC sistemică + 0,5 partea variabilă © Angela Șestacovscaia
ATL + Partea sistemică + 0,5 partea FR=AC sistemică + 0,5 partea variabilă © Angela Șestacovscaia