Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MIJLOACE FIXE
Sunt considerate mijloace fixe, obiectul sau complexul de obiecte care se
utilizeaza ca atare si isi indeplinesc cumulativ doua conditii:
• are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotararea
Guvernului. Aceasta valoare va fi actualizata periodic in functie de indicele de inflatie.
• are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un
singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului corp,
lot sau set.
Sunt asimilate mijloacelor fixe:
1
• investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;
• capacitatile puse in functiune partial, care se cuprind la grupa care
urmeaza a se inregistra ca mijloace fixe, la valoarea rezultata prin insumarea
cheltuielilor ocazionate de realizarea lor.
• investitiile pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale
utile, de carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata precum si cele pentru
realizarea lucrarilor miniere subterane.
• investitiile efectuate la mijloacele fixe pentru imbunatatirea parametrilor
tehnici initiali, in scopul modificarii acestora si care majoreaza valoarea de intrare a
mijloacelor fixe.
Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe in scopul modernizarii acestora
trebuie sa aiba ca efect: imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali
initiali si asigurarea obtinerii de venituri suplimentare fata de cele realizate cu mijloacele
fixe initiale.
Sunt considerate active corporale:
• mijloacele fixe apartinand proprietatii publice;
• lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unor investitii;
• terenurile, inclusiv cele impadurite;
Nu sunt considerate mijloace fixe:
a) motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate in
scopul inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica
parametrii tehnici initiali ai mijlocului fix.
b) sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la
fabricarea anumitor produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent
de valoarea si durata lor de functionare normala.
c) constructiile si instalatiile provizorii.
d) animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale
adulte, animale la ingrasat, pasarile si coloniile de albine.
e) padurile.
f) investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara
perimetrelor de exploatare precum si cele pentru foraj executate pentru explorari,
prospectiuni geologice si geofizice, etc.
g) prototipurile, atata timp cat folosesc ca model la executarea productiei de
serie, inclusiv seria zero.
h) echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si
accesoriile de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.
Fac parte din aceasta grupa si constituie obiect de evidenta, fiecare cladire
delimitata spatial si caracterizata printr-o anumita destinatie functionala.
In cazul unei cladiri cu mai multe destinatii functionale, care nu pot fi
delimitate intre ele, intreaga constructie se considera un obiect de evidenta si se
incadreaza in grupa cladirilor corespunzatoare destinatiei functionale cu ponderea cea
mai mare.
In componenta cladirii, in afara elementelor sale principale de constructie
(fundatie, pereti, plansee, acoperis) intra si toate celelalte elemente care alcatuiesc un
2
tot unic impreuna cu cladirea propriu-zisa si care concura la realizarea functiei pentru
cre a fost construita, si anume:
a) scari, terase si alte elemente de constructie propriu-zise;
b) instalatii interioare electrice de iluminat;
c) instalatii interioare sanitare (apa si canalizare);
d) instalatii interioare de incalzire inclusiv centrala termica, daca este situata
in interiorul cladirii si satisface numai nevoile functionale ale acesteia, fara a deservi si
procesul tehnologic sau alte cladiri.
e) instaltii interioare de gaze (eclusiv cele tehnologice).
f) instalatii interioare de ventilatie si conditioanare a aerului, cu toate utilajele
ce deservesc aceste instalatii, la cladirile de locuit social-culturale si administrative.
g) instalatii interioare de curenti slabi (telefon, radio, semnalizari) care nu
sunt determinate de procesul tehnologic.
h) ascensoare destinate transportului de persoane.
3
• cai ferate, linii de tramvai, alei, drumuri, autostrazi cu accesoriile(trotuare,
borne, parcaje, parapeti, marcaje, semne de circulatie); piste pentru aeroporturi; docuri
uscate, cnaluri pentru navigatie, funiculare, poduri, viaducte, apeducte;
• tuneluri, cabine etc (transporturi si telecomunicatii);
• depozite, rampe, silozuri, patule, budane, ghetarii etc(depozitare-comert);
• retele de alimentare sau iluminat si de forta(energie electrica);
• puturi sapate sau forate, prize de apa, conducte pentru canalizare, castele
de apa, statii de pompare a apei etc(alimentare cu apa, canalizare, imbunatatiri
funciare);
• conducte de termoficare, conducte si bransamente pentru gaze, conducte
tehnologice din constructii(transport lichide, gaze etc)
• imprejmuiri, wc, panouri de ahisaj si reclama, bai publice si baze de
tratament, centrale si puncte termice (alte constructii speciale).
Clasificarea pe treapta a doua a constructiilor speciale cuprinde subgrupele:
• 2.1. Constructii speciale industriale;
• 2.2. Constructii speciale agricole;
• 2.3. Constructii speciale hidrotermice;
• 2.4. Constructii speciale pentru transporturi si telecomunicatii;
• 2.5. Constructii speciale pentru depozitare-comert;
• 2.6. Constructii speciale pentru transportul energiei elctrice;
• 2.7. Constructii speciale pentru alimentare cu apa, canalizare si imbunattiri
funciare;
• 2.8.Constructii speciale pentru transportul si distributia petrolului, gazelor,
lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare;
• 2.9. Alte constructii speciale.
Obiect de evidenta in grupa a doua „Constructii speciale” il constituie fiecare
constructie distincta dotata cu toate elementele necesare indeplinirii functiei pentru care
este destinata. De exemplu:
• estacada pentru acostarea navelor cuprinde fundatia, stalpii de reazem,
suprastructura, balustrada de protectie etc.
• podul cuprinde infrastructura, suprastructura, aparatele de reazem, calea de pod,
trotuarul, balustrada de protectie etc.
• drumul cuprinde terasamentele cu consolidarile, imbracamintea si amenajarile
drumului, precum si aparatorile, coborarile, deversoarele, santurile de scurgere, podurile
cu deschideri pana la 10 m, trotuarele cu bordurile respective.
• rezervorul de depozitare cuprinde fundatia, rezervorul propriu-zis, izolatia, armaturile,
dispozitivele de alimentare si evacuare, dispozitivele vizitare, curatire, incalzire etc.
• conductele tehnologice sunt acele conducte din interiorul unitatii care fac legatura
intre masinile producatoare de energie sau reteaua exterioara de transport a energiei si
utilajele de lucru precum si conductele care fac legatura intre diferitele utilaje de lucru.
Constructiile speciale continue si de mare lungime, liniile ferate, liniile telefonice,
liniile de transport a energieei electrice, conductele magistrale, retelele de distributie,
etc. Se delimiteaza ca obiecte de evidenta in functie de partea detinuta de unitatile care
le au in administrare operativa, pe trasee.
4
Prin „Masini, utilaje, si instalatii de lucru”, se inteleg acele mijloace de munca
care actioneaza direct(mecanic, termic, chimic) asupra obiectelor muncii si le modifica
insusirile materiale (caracteristicile fizice, chimice, etc).
In subgrupa „Masini, utilaje si instalatii de lucru”, obiect de evidenta se considera
orice masina, aparat, agregat si instalatii cu toate dispozitivele, accesoriile, motoarele,
aparatele de control si masurare, imprejmuirea individuala si fundatia(daca au fundatie
proprie).
Pentru instalatiile complexe, obiect de evidenta il constituie fiecare agregat sau
utilaj de pe ultima treapta a clasificarii(subclasa,familia sau conditiile speciale de
exploatare).
Din aceasta grupa, masinile si utilajele sunt clasificate dupa domenii de utilizare
in urmatoarele subgrupe:
3.1. Extractia si prepararea carbunilor si minereurilor metalifere si nematalifere.
3.2. Prospectiuni geologice si geofizice, foraj si extractia titiului si gazelor
3.3. Masini, utilaje si instalatii pentru metalurgia feroasa inclusiv laminrea si trefilarea
metalelor.
3.4. Masini, utilaje si instalatii pentru metalurgia neferoasa.
3.5. Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului.
3.6. Masini, utilaje si instalatii pentru industria chimica si petrochimica.
3.7. Masini, utilaje si instalatii pentru producerea materialelor de constructii si refractare.
3.8. Masini, utilaje si instalatii pentru silvicultura, exploatarea si prelucrarea lemnului.
3.9. Masini, utilaje si instalatii pentru industria celulozei si hartiei.
3.10. Masini, utilaje si instalatii pentru producerea sticlei, portelanului si faiantei.
3.11 Masini, utilaje si instalatii pentru industria textila.
3.12 Masini, utilaje si instalatii pentru industria confectiilor.
3.13.Masini, utilaje si instalatii pentru industria pielariei, blanurilor si incaltamintei.
3.14. Masini, utilaje si instalatii pentru industria alimentara.
3.15. Masini, utilaje si instalatii pentru industria poligrafica.
3.16. Masini de forta si utilaje energetice.
3.17. Masini, utilaje si instalatii comune care functioneaza independent.
3.18. Utilaje specifice productiei de electrozi din grafit.
3.19. Alte masini si instalatii pentru productia industriala.
3.20. Masini si utilaje pentru constructii.
3.21. Masini, utilaje si instalatii pentru agricultura.
3.22. Masini, utilaje si instalatii pentru transporturi si telecomunicatii.
3.23. Masini, utilaje si instalatii pentru circulatia marfurilor.
3.24. Masini, utilaje si instalatii pentru gospodaria comunala si gospodarii.
3.25. Masini, utilaje si instalatii pentru ocrotirea sanatatii.
3.26 Alte masini, utilaje si instalatii.
Nu formeaza obiect distinct de evidenta, fiind componente ale acestora:
• motoarele, ambreiajele, etc. In toate cazurile in care sunt destinate in mod permanent
punerii in miscare a partilor mobile ale aceluiasi obiect de evidenta.
• pompele si dispozitivele care asigura vehicularea materiilor prime sau a materialelor
auxiliare in cadrul obiectului de evidenta sau pana la obiectul de evidenta urmator.
• aparatele de masurare si control montate pe utilaje.
• fundatia, placa de fundatie, pe care sunt montate mai multe utilaje.
• imprejmuirea individuala a unui utilaj.
5
Subgrupa: „Aparate si instalatii de masurare, control si reglare
Marimi geometrice
• lungime: rigle, rulete, panglici, fire, compase, sublere,micrometre, telemetre,
alimetre;
• arie (planimetre, determinari de puncte);
• volum (capacitate) baloane cotate,cilindri gradati, pahare cotate, dozatoare
volumetrice- de exemplu pentru carburanti etc.;
• unghiuri: echere, raportoare, busole, nivele pentru nivelment, goniometre,
teodolite, sextante, tachimetre.
Marimi mecanice
• masa: greutatea etalon, balante (simple, compuse, normale, semiautomate si
automate), bascule (zecimale, romane);
• forta: dinamometre;
• presiuni: manometre, vacuummetre, barometre;
• debit si cantitate de fluide: debit metru, contoare de volum pentru gaze si lichide
6
• Aparate pentru masurarea densitatii; aparate pentru masurarea densitatii
lichidelor si solidelor(alcoolmetru, zaharimetru, etc)
• Aparate si instalatii pentru incercarea materialelor, elementelor si produselor:
dilatometre, refractometre, polarimetre, calorimetre, aparate de conditionare, higrometre,
pH-metre (aparate pentru masurarea activitatii ionilor de hidrogen), masini pentru
incercari la tractiune, fluaj, soc, defectoscoape, duroscoape.
4.6. Utilaje si accesorii de laborator.
• Aparate optice de vizare si examinare (microscoape, spectoscoape, cuptoare,
autoclave), aparate si instalatii termice, acustice, electrice, etc.
4.7. Aparate si instalatii pentru cercetare stiintifica.
4.8. Instalatii pentru comanda si reglarea automata a proceselor tehnologice pentru
semnalizare si telemasurare (instalatii de comanda si reglare automatasi semiautomata
de procese tehnologice, statii meteorologice automate, radiosonde, radare
meteorologice, etc.)
4.9. Calculatoare electronice si echipamente periferice.
In grupa 4 „Aparate si instalatii pentru masurare, control si reglare” se considera
obiect de evidenta distinct fiecare aparat pentru masurarea tuturor felurilor de masini,
pentru incercarile tehnologice si controlul produselor, fiecare aparat sau instalatie de
comanda a unor procese tehnologice si de lucru, fiecare instalatie sau utilaj de laborator
daca nu constituie parte componenta a unui utilaj.
7
• aparatele de navigatie si radio-transmisie a avioanelor;
• roate de schimb, garnitura de scule, prelata, extinctorul la autovehicule;
• harnasamentul pentru mijloacele de transport cu tractiune animala (daca nu
deservesc doua mijloace de transport).
Obiectele gospodaresti ce se afla pe vapoare, vagoane (mobila, cazarment,
vesela, etc.) nu intra in componenta acestora.
Din aceasta grupa fac parte unelte, dispozitive si instrumente folosite in industrie,
constructii, agricultura, transporturi si telecomunicatii, circulatia marfurilor, pentru frizerie,
coafura, cosmetica, accesorii de productie, mobilier, aparatura birotica (masini de scris,
aparate de copiat) inventar gospodaresc (perdele, draperii, covoare).
8
Capitolul2:Aspecte fiscale in gestiunea
imobilizarilor
9
pietei si de utilitatea bunului pentru intreprindere. Aceasta valoare se determina pe baza
propunerilor facute de specialisti si cu aprobarea consiliului de administratie al agentului
economic. La stabilirea acestei valori actuale (de utilitate) se va tine seama de valoarea
mijloacelor fixe cu caracteristici identice si de gradul de uzura al mijlocului fix primit.
Costul de achizitie este dat de suma dintre pretul de cumparare si taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru
punerea in stare de utilitate a bunului respectiv. Pentru imobillizari, punerea in starea de
utilitate inseamna inclusiv montajul si/sau probele tehnologice. Costul de productie al
unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe
consumate pentru obtinerea bunului respectiv, celelalte cheltuieli directe de productie,
precum si cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinata rational ca fiind
legata de fabricatia acestuia. Atunci cand exista reglementari legale exprese , reflectarea
in contabilitate a imobilizarilor se face la valoarea de intrare reevaluata.
Din definitiile date pentru costul de achizitie si pentru costul de productie, ca
valori de intrare pentru imobilizari si cunoscand faptul ca acestea stau la baza calculului
amortizarii, putem inca o data sa desprindem ideea ca este interesant ca in valoarea de
intrare sa fie incluse cat mai putine din cheltuielile ocazionate de achizitia si punerea in
functiune a imobilizarilor, cu respectarea reglementarilor legale. Diferenta de cheltuieli ar
ramane in sarcina perioadei, iar deductibilitatea lor ar fi imediata si integrala. Daca
aceste cheltuieli ar fi incluse in valoarea contabila, deductibilitatea lor s-ar amana,
devenind efectiva doar la inregistrarea amortizarilor.In plus, amortizarea poate sa nu fie
deductibila decat in limita gradului de utilizare al mijloacelor fixe de baza, existand riscul
ca o parte din cheltuielile astfel tratate sa se bucure de deductibilitate abia dupa
scoaterea din functiune sau sa nu fie deductibile deloc. De asemenea, daca scoaterea
din functiune se face inainte de recuperarea integrala prin amortizare a valorii de intrare,
partea nerecuperata este tot nedeductibila. Prin aceasta optiune a intreprinderii in
domeniul evaluarii se realizeaza nu numai un obiectiv al gestiunii fiscale, ci si o cerinta a
gestiunii financiare-se recupereaza mai repede, prin cheltuieli, o parte din sumele
investite.
In normele care reglementeaza regimul fiscal si contabil al imobilizarilor se
trateaza si problema mijloacelor fixe cumparate dupa expirarea duratei normale de
functionare: pentru acestea, valoarea de intrare este data de costul de achizitie iar
durata pe care se va face recuperarea acestuia se stabileste de catre o comisie tehnica.
Acelasi tratament se va aplica si mijloacelor fixe aflate in proprietatea intreprinderii,
carora le-a expirat durata de functionare, dar la care se fac lucrari de investitii in vederea
folosirii lor in continuare. Daca aceste cheltuieli de investitii se fac inainte de expirarea
duratei normate si au drept consecinta modernizarea mijloacelor fixe initiale, atunci se
va putea majora valoarea de intrare a acestora, care se va amortiza pe durata ramasa
sau pe o durata obtinuta prin majorarea duratei normate cu pana la 10%.
Un aspect mai putin principal, dar care corespunde practicilor din economia
reala, il reprezinta posibilitatea care se ofera intreprinderilor de a amortiza investitii puse
partial in functiune si pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace
fixe. Valoarea de amortizat in acest caz este cea stabilita prin situatiile de lucrari la data
punerii in functiune. La terminarea investitiei si la trecerea ei in categoria mijloacelor fixe,
valoarea de intrare se majoreaza cu eventualele cheltuieli efectuate intre data punerii in
functiune si data receptiei ca mijloc fix. Putem spune ca aceasta precizare ajuta
intreprinderea in sensul ca se recupereaza, prin includerea pe cheltuieli a amortizarii, o
parte din sumele investite inainte de data recunoscuta pentru receptia definitiva a unor
mijloace fixe.
Inflatia face ca problema evaluarii sa se puna atat la intrarea in patrimoniu cat
si pe masura functionarii intreprinderii, atunci cand valoarea reflectata prin conturile de
10
gestionare a imobilizarilor si pe baza careia se calculeaza amortizarea devine complet
nesemnificativa in raport cu valoarea reala a bunului si, mai ales, in raport cu costul de
inlocuire al acestuia. De asemenea, amortizarea devine mult mai mica decat suma
necesara pentru inlocuirea bunului respectiv. In acelasi timp, aceste cheltuieli cu
amortizarea puse fata in fata cu venituri care se actualizeaza implicit la inflatie (prin
preturile de vanzare), dau un rezultat neomogen si, in orice caz, mai mare decat cel real,
din care se platesc impozit pe profit si, eventual, dividende. Aceasta situatie duce la
decapitalizarea intreprinderilor care functioneaza in mediul economic romanesc, creindu-
le atat dificultati de trezorerie, cat si in gasirea de resurse suplimentare necesare
finantarii inlocuirii imobilizarilor. Ordonanta nr. 70/1994 a Guvernului Romaniei a incercat
sa corecteze aceasta stare de fapt, insa jumatatile de masura pe care le foloseste nu
servesc prea mult interesul intreprinderii, iar dificultatilor in calculul profitului impozabil
au facut ca legea nr. 73/12.06.1996 pentru aprobarea ei sa renunte complet la
actualizarea la inflatie a elementelor patrimoniale in vederea determinarii impozitului pe
profit.
Daca reevaluarea imobilizarilor s-ar face in mod sistematic, in acord cu rata
inflatiei si cu conditiile de exploatare ale bunurilor respective, atunci cheltuielile cu
amortizarea ar fi mai aproape de realitate si implicit impozitul pe profit ar fi mai mic. In
aceste conditii insa, intreprinderea ar recupera, prin amortizari, sume mai aproape de
valorile necesare pentru inlocuirea imobilizarilor si s-ar crea, credem, premise pentru
imbunatatirea activitatii si obtinerea de profituri suplimentare care, impozitate, sa
acopere si nevoile de resurse ale statului.
Atunci cand diferenta dintre valoarea reala a imobilizarilor si valorile lor nete
contabile devine foarte mare si daca interesele sale o cer, guvernul emite norme de
reevaluare care rezolva partial aceasta problema. Spunem ca o rezolva partial deoarece
normele emise la nivel central, chiar daca incearca sa fie cat mai cuprinzatoare, nu pot
sa asigure o reevaluare corecta pentru toate unitatile patrimoniale si, chiar in cadrul
unitatii, nu conduc intotdeauna la valorile cele mai semnificative. In acest caz,
autoritatea fiscala resimte reevaluarea, chiar daca aceasta este pe deplin justificata, ca
pe o constrangere si incearca sa limiteze consecintele fiscale ale acesteia, chiar daca
jumatatile de masura cu care opereaza sunt mai mult decat evidente si ne fac sa punem
serios la indoiala buna credinta a initiatorului
11
identificare, intreprinderea cauta un finantator (care va deveni locator) cu care negociaza
termenii operatiunii, in principal valoarea chiriilor si valoarea reziduala. Dupa semnarea
contractului, locatorul cumpara bunul si il pune la dispozitia locatarului.
In Romania, leasing-ul este reglementat prin Ordonanta Guvernului nr.
51/28.08.1997 aprobata si modificata de legea nr. 90/28.04.1998 si rescrisa prin titlul II
al legii nr.99/26.05.1999.Definitia operatiunii de leasing este asemanatoare cu cea
enuntata mai sus.
In practica specifica se face distinctie intre leasing-ul operational si leasing-ul
financiar.Normele contabile internationale (IAS 17) si cele britanice (SSAP 21) considera
ca separarea dintre cele doua categorii de bunuri trebuie sa se faca respectand
urmatorul principiu de baza: daca locatarul isi asuma toate riscurile si dobandeste
posibilitatea de a-si insusi toate beneficiile rezultate din utilitatea bunului, atunci
contractul este de leasing financiar. Criteriile cele mai acceptate sunt cele prezentate de
norma contabila americana (SFAS 13) care precizeaza ca un contract de inchiriere este
leasing financiar daca, la inceputul duratei sale, satisface cel putin unul dintre
urmatoarele criterii:
a) Notiune:
Imobilizarile corporale isi pierd treptat o parte din valoarea lor de intrebuintare ca
urmare a folosirii lor, a actiunii agentilor naturali, a progresului tehnic. Aceasta
depreciere fizica si valorica se numeste uzura.In functie de cauzele care o produc uzura
poate fi:
12
• uzura fizica- generata de functionarea tehnica si mecanica, precum si de
influenta factorilor naturali;
• uzura morala- reprezinta procesul de invechire tehnologica cauzat de evolutia
rapida a tehnicii, de aparitia a noi masini cu performante mai ridicate.
Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza, pe baza unui plan de
amortizare, din luna urmatoare punerii acestora in functiune si pana la recuperarea
integrala a valorii de intrare.
Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de
gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre proprietarul acestora.
Amortizarea cheltuielilor de investitii efectuate la mijloacele fixe concesionate,
inchiriate, luate in locatie de gestiune se calculeaza de catre cel care a efectuat
investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz.
Nu se supun amortizarii:terenurile, lacurile, baltile si iazurile, tablourile si operele
de arta, bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare, casele de odihna
proprii, locuintele de protocol, navele,aeronavele,altele decat cele utilizate in scopul
realizarii veniturilor: orice alt mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii.
In contabilitate, amortizarea reprezinta atat o cheltuiala care afecteaza rezultatul
exercitiului, cat si un element rectificativ al valorii contabile, prin care se determina
valoarea contabila neta a imobilizarilor amortizabile, care se inscriu in bilant.
b) Duratele normale de utilizare:
Duratele normale de utilizare corespund, in principiu, cu duratele economice de
utilizare, in cadrul carora veniturile obtinute din utilizarea imobilizarilor corporale sunt mai
mari decat cheltuielile necesare pentru functionare, intretinere si reparare. De aceea,
durata normala de utilizare este mai redusa decat durata de viata fizica a activului
respectiv. Durata normala de utilizare depinde si de mediul in care imobilizarile sunt
exploatate si care poate fi normal, usor coroziv, puternic coroziv.
c) Regimuri de amortizare:
Agentii economici isi amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din
urmatoarele regimuri de amortizare: liniara, degresiva, accelerata.
• Amortizarea liniara- se realizeaza prin includerea in cheltuielile de exploatare
a unor sume fixe, stabilite proportional cu duratele de utilizare ale imobilizarilor
corporale. Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei anuale de amortizare la
valoarea de intrare a imobilizarilor corporale.
• Cota anuala de amortizare liniara se calculeaza prin divizarea numarului 100 la durata
normala de utilizare.
In cazul constructiilor se aplica in mod obligatoriu regimul de amortizare liniara.
De asemenea, se amortizeaza liniar, pe o perioada de 10 ani, cheltuielile de investitii
pentru amenajarea terenurilor.
• Amortizarea degresiva- presupune o amortizare mai accentuata a
imobilizarilor corporale in primii ani de la punerea in functiune. Utilizarea acestui regim
de amortizare presupune calcularea cotei de amortizare degresive prin multiplicarea
cotei de amortizare liniara cu unul din coeficentii urmatori:
• 1,5- daca durata normala de utilizare a imobilizarii corporale este intre 2 si 5 ani,
inclusiv;
• 2- daca durata normala de amortizare este intre 5 si 10 ani, inclusiv;
• 2,5- daca durata normala de utilizare este mai mare de 10 ani.
• Amortizarea accelerata- consta in includerea in primul an de functionare, in
cheltuielile de exploatare a unei amortizari in cota de 50% din valoarea de intrare.
Regimul de amortizare pentru imobilizarile corporale se determina conform
urmatoarelor reguli:
• in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
13
• in cazul echipamentelor tehnologice si computerelor, inclusiv a echipamentelor
periferice ale acestora, unitatile pot opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva
sau accelerata;
• in cazul oricarui alt fix amortizabil, unitatile pot opta pentru metoda de amortizare
liniara sau degresiva;
• amortizarea cheltuielilor cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se face
dupa metoda liniara pe o perioada de 10 ani;
• mijloacele de transport achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004 pot fi amortizabile
prin raportarea valorii contabile la numarul de kilometri sau numarul de ore de
functionare prevazut in cartile tehnice, rezultand astfel amortizarea/km sau pe ora de
functionare.
14
1. Se achizitioneaza o masina de slefuit cu pretul de cumparare (de facturare) de 10.000
lei plus TVA. Cheltuielile de transport facturate de caraus sunt de 500 lei plus TVA.
Ambele facturi se achita ulterior cu ordin de plata. Durata de utilizare a masinii este de
10 ani. Regimul de amortizare este liniar. Dupa 8 ani de utilizare, masina se vinde cu
pretul de 4000 lei plus TVA, factura incasandu-se ulterior prin banca.
• Inregistrarea facturii de cumparare a masinii de slefuit:
2131 Echipamente tehnologice 10.000
4426 TVA deductibila 1.900
404 Furnizori de imobilizari 11.900
• Incasarea creantei:
5121 Conturi la banci in lei 4.760
461 Debitori diversi 4.760
15
1. O intreprindere mica incheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui
depozit. La sfarsitul primei luni, constructorul factureaza lucrarile de investitii la valoarea
de 6000 lei plus T.V.A. In a doua luna se finalizeaza lucrarile de investitii si se
factureaza restul lucrarilor in valoare de 4000 lei plus T.V.A. Achitarea facturilor se face
cu ordin de plata. Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani. Dupa 30 ani de
utilizare depozitul se vinde cu pretul de 3000 lei plus T.V.A. factura incasandu-se cu
ordin de plata.
• Vanzarea depozitului:
461 Debitori diversi 3.587
7583 Venituri din vanz. activelor si
alte op. de capital 3.000
4427 T.V.A. colectata 570
16
• Leasing financiar
• Leasing operational
A) Contractul de leasing financiar are urmatoarele caracteristici:
• La expirarea contractului se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra
bunului;
• Perioada de folosire a bunului acopera cel putin 75% din durata de utilizare a acestuia;
• Cumpararea bunului de catre locatar se face la pretul de cel mult 50% din valoarea de
piata a acestuia;
• Rata de leasing este formata din cota-parte din valoarea de intrare a bunului plus
dobanda de leasing; care este comparabila cu rata medie a dobanzilor bancare;
• Riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din
momentul incheierii contractului.
17
• Facturarea avansului de catre locator:
4111 Clienti 7.140
706 Venituri din redeventa, locatii de gestiune
si chirii 6.000
4427 T.V.A. colectata 1.140
• Incasarea avansului:
5121 Conturi la banci in lei 7.140
4111 Clienti 7.140
18
5121 Conturi la banci in lei 11.900
4111 Clienti 11.900
b) In contabilitatea utilizatorului:
• Primirea autocamionului:
2133 Mijloace de transport 40.000
167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 40.000
19
• Achitarea facturii privind rata nr. 1:
404 Furnizori de imobilizari 6.460
5121 Conturi la banci in lei 6.460
B) Contractul de leasing operational (de exploatare) este orice tip de alt contract de
leasing decat cel financiar:
• rata de leasing este compusa din cota-parte din amortizarea calculata legal plus un
profit stabilit prin negociere;
• amortizarea se calculeaza de finantator, cu posibilitatea amortizarii intregii valori a
bunului minus valoarea reziduala (valoarea la care se face transferul dreptul de
proprietate al bunului) pe parcursul duratei contractului, dar nu mai putin de 3 ani.
• Facturarea ratei lunare de leasing (14.400 : 144 luni) + (14.400 x 1%) = =100 + 144 =
244 lei
4111 Clienti 290
706 Venituri din redevente, locatii de gest., chirii 244
20
4427 T.V.A. colectata 46
21
alte datorii asimilate 244
• Reintregirea valorii activului, pana la nivelul costului de achizitie initial (100 x 36 luni):
2131 Echipamente tehnologice 3.600
2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor
de transport, animalelor si plantatiilor 3.600
a) In contabilitatea chiriasului:
22
605 Cheltuieli privind energia si apa 500
4426 TVA deductibila 95
401 Furnizori 595
b) In contabilitatea proprietarului:
23
Capitolul3 :MONOGRAFIE CONTABILA
24
5121 = 768 600 lei
7. Se achizitioneaza o casa de marcat in valoare de 840 lei, TVA 19% si se achita furnizorului
din disponibilul bancar.
8. Se factureaza prestarea de servicii pentru transport intern pe ruta Bucuresti - Cluj Napoca in
valoare de 1047,2
% = 121
767 3.227,47 lei
768 600 lei
704 880 lei
25
..
26