Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA SPECIALIZAREA: CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

PROIECT DE CONTABILITATE I INFORMATIC

Cadrul didactic ndrum tor : Prof. Univ. dr. ELEFTERIE LIANA Student : NEAGU MARIANA GRUPA 311 SERIA C

Constanta 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA SPECIALIZAREA: CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR LA S. C. RISK COM S.R.L. BRAILA

Cadrul didactic ndrum tor : Prof. Univ. dr. ELEFTERIE LIANA Student : NEAGU MARIANA GRUPA 311 SERIA C

Constanta 2010

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR LA SOCIETATEA COMERCIALA RISK COM S.R.L. BRAILA

CAPITOLUL I. PREZENTAREA SOCIETATII RISK COM S.R.L. BRAILA

pag

1.1. Date generate privind societatea comerciala......................................................................2 1.2. ORGANIZAREA SI TINEREA CONTABILITATII2 CAPITOLUL II. DEFINIREA, CLASIFICAREA SI EVALUAREA IMOBILIZARILOR 2.1. Definirea si clasificarea activelor imobilizate .....3 2.1.1. Imobilizari corporate si corporate in curs................................................................3 2.2. Evaluarea imobilizarilor....................................................................................................5 2.2.1. Delimitari si evaluari privind imobilizarile corporate...........................................5 2.2.2. Amortizarea imobilizarilor corporate si necorporale........................................9 2.2.3. Reevaluarea imobilizarile in contabilitate...............................................................14 CAPITOLUL III. CONTABILITATEA OPERATIILOR CU IMOBILIZARILE 3.1. Contabilitatea imobilizarilor corporale si corporale in curs...14
3.1.1. 3.1.2.

Contabilitatea terenurilor si amenajarilor de terenuri..........................................14 Contabilitatea mijloacelor fixe...............................................................................16

3.2. Contabilitatea deprecierilor privind imobilizarile............................................................24 CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI ..........................................................................................26 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................28

CONTABILITATEA S/ GESTIUNEA IMOBILIZARILOR LA S.C.RISK COM S.R.L. BRAILA

CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE .RISK COM S.R.L. BRAILA 1.1.DATE GENERALE PRIVIND SOCIETATEA COMERCIALA S.C. RISK Com S.R.L. este denumirea sub care s-a constituit societatea si a fost inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J/09/994/1992, C.I.F.: RO 2260414 Obiectul de activitate, conform statutului, este Comert cu amanuntul in magazine specializate cu vanzare predominanta de produse alimentare. Actul constitutiv al societatii mai cuprinde : Forma juridica SRL,(societate cu raspundere limitata), Capital social : 7000 lei Sediul : Braila,Calea Calarasilor nr54,Bl 10, sc1, ap.12 Durata nedeterminata in timp Administrarea si prezentarea Societatea este administrate (pe durata nelimitata) de o persoana fizica romana. Forta de munca Societatea poate angaja personal cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si a regimului de asigurari sociale. In prezent are 7 (sapte) salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata si o persoana cu contract de prestari servicii. Dizolvarea si lichidarea Societatea se dizolva prin vointa asociatului unic, in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului social sub limita legala. 1.2. ORGANIZAREA SI TINEREA CONTABILITATII La SC RISK Com SRL, contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Este organizata si condusa pe baza de contract de prestari servicii, respectiv contabil autorizat care coordoneaza activitatea economica in cadrul societatii. In acest sens acesta asigura, potrivit legii, conditiile necesare pentru : intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale; organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului precum si valorificarea rezultatului acestuia; respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare,
2

publicarea si depunerea la termen a acestora la organele in drept.; pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare si organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul societatii. Datele consemnate in documentele justificative sunt inregistrate in ordine cronologica si grupate in registre contabile. Acestea se prezinta sub forma unor registre legate, fise si situatii ale caror continut si forma corespund scopului pentru care se tin. Capitalul social subscris : 7000 lei din care varsat : 7000 lei

CAPITOLUL II DEFINIREA, CLASIFICAREA SI EVALUAREA IMOBILIZARILOR


2.1. DEFINIREA SI CLASIFICAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE Activele imobilizate sunt acele bunuri si valori care, avand in vedere destinatia lor, au vocatia sa ramana o perioada indelungata, de regula mai mare de un an, in intreprindere. Ele nu se consuma la prima utilizare. Funcfia acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a intreprinderii fara ca prin utilizarea lor sa se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializarii. Criteriului de utilizare i se adauga cel de proprietate juridica. In cazul imobilizarilor nu sunt cuprinse decat bunurile asupra carora intreprinderea isi exercita dreptul de proprietate juridica. Valoarea activelor imobilizate se recupereaza, in general, prin sistemul amortizarilor si destul de rar prin sistemul provizioanelor. Ca urmare a deprecierii activelor imobilizate sunt inscrise in bilant la valoarea neta contabila. Activul imobilizat cuprinde : Imobilizarile necorporale, Imobilizarile corporale, Imobilizarile financiare.

2.1.1. Imobilizarile corporale si corporale in curs Imobilizarile corporale (numite si fizice sau tangibile) sunt active corporale:
-

detinute de o intreprindere fie pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, fie pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative ; pentru care se asteapta o utilizare pe o perioada mai mare de un exercitiu contabil

Imobilizarile corporale constituie adesea partea principala a activului total al unei intreprinderi. Ca atare, analizarea unei plati, pentru a sti daca ea este un activ sau o cheltuiala, are un efect
3

important asupra prezentarii rezultatelor activitatii sale . In structura imobilizarilor corporale sunt incluse: - terenuri - mijloace fixe(cladiri, constructii , masini, utilaje, instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale si plantatii, mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorii umane si materiale si alte active corporale.) Terenurile. Elementul de terenuri se refera la terenurile propriu-zise, dar si la amenajarile de terenuri si racordarea lor la sisteme de alimentare cu energie, imprejurimile, lucrari de acces. In contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri agricole si silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele. Terenurile nu se pot deprecia ireversibil si, ca atare, nu pot fi amortizate. O eventuala depreciere temporara este inregistrata prin sistemul provizioanelor. In schimb, investitiile legate de amenajarea terenurilor (lacuri, balti, iazuri) sunt supuse amortizarii. De asemenea terenurile de natura zacamintelor sunt supuse si ele amortizarii. La intrarea in patrimoniu, terenurile se inregistreaza la valoarea stabilita potrivit legii, in functie de clasele de fertilitate, suprafata si amplasarea acestora, la costul de achizitie sau la valoarea de aport, dupa caz. Mijloacele fixe. Se considera un mijloc fix un obiect singular sau un complex de obiecte ce se utilizeaza ca atare si care indeplineste (indeplinesc) cumulativ urmatoarele conditii: => are o valoare mai mare decat limita stabilita prin lege (in prezent, 18001ei) => are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau formeaza un singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului lot, set sau corp. Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a existentei si miscarii, precum si calculul amortizarii si a provizioanelor constituite prin deprecierea acestora. In contabilitatea curenta se asigura evidenta permanenta a existentei si miscarii urmatoarelor categorii de mijloace fixe : - Constructiile - Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) - Aparate si instalatii de masurare, control si reglare - Mijloace de transport feroviar, - Animale si plantatii,.
4

- Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorii umane si materiale si alte active corporale . Mijloacele fixe la intrarea in patrimoniu se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare prin care se intelege : a) costul de achizitie, pentru mijloace fixe procurate cu titlu oneros; b) costul de productie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea patrimoniala; c) valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ, tinand seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit. d) valoarea de aport de utilitate acceptata de parti, pentru mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc., conform statutelor si contractelor; e) valoarea rezultata in urma reesalonarii, pentru mijloacele fixe reevaluate pe baza unei dispozitii legale exprese. Activele imobilizate corporale isi pierd in timp din valoare ca urmarea uzurii determinate de utilizarea lor, de acfiunea agenjilor notorii si progresului tehnic. Imobilizarile corporale in curs sunt active imobilizate care nu au fost terminate la inchiderea exercitiului. Din punct de vedere al originii ele se clasifica in doua grupe : cele care sunt create prin mijloace proprii ale intreprinderii cele care rezulta din lucrari, de durata mai lunga sau mai scurta incredintate tertilor.

Indiferent de origine elementele corporale rezultate sunt destinate sa serveasca durabil activitatii intreprinderii. 2.2. EVALUAREA IMOBILIZARILOR 2.2.1. Delimitari si evaluari privind imobilizarile corporale Toate intreprinderile, indiferent de marime sau de sectorul de activitate utilizeaza bunuri corporale de natura materiala, bunuri care sunt achizitionate, produse sau primite pe alte cai, in vederea unei exploatari durabile. Ansamblul acestor bunuri corporale poarta denumirea in mod obisnuit imobilizarile corporale, bunuri de productie, iar in abordarea pe cicluri, investitii materiale. Caracteristicile principale ale imobilizarilor corporale sunt urmatoarele: - ele sunt achizitionate, produse pentru a servi exploatarii, si nu pentru a fi revandute; - ele au, prin natura lor, o durata relativ lunga si pot in mod obisnuit sa fie amortizate: intreprinderea poate sa obtina profituri din imobilizarile sale corporale, pe parcursul unui anumit numar de exercitii, costul acestor bunuri este repartizat pe aceste exercitii, prin intermediul amortizarii; singura
5

exceptie este cea a terenurilor, care nu fac, in general, obiectul amortizarii; - aceste bunuri sunt de natura corporala : imobilizarile corporale au o existenta materiala si se disting astfel de imobilizarile necorporale; totdeauna ele se disting si de materii prime si materiale, deoarece ele nu sunt incorporate, din punct de vedere fizic, in produsele destinate vanzarii. Acele imobilizari, aflate in diferite faze de executie sau finalizate, dar nereceptionate, constituie imobilizari corporale in curs. Imobilizarile corporale care fac obiectul deprecierilor sunt supuse procesului de diminuare sistematica a valorii care ia forma amortizarilor sau de corectare temporara a valorii ce imbraca forma provizioanelor pentru depreciere. Imobilizarile corporale amortizate integral raman inscrise in bilant atata timp cat ele exista in intreprindere. Investitiile efectuate la mijloace fixe concesionate, luate cu chirie sau in locatie de gestiune, se inregistreaza in contabilitatea unitatii patrimoniale care le-a efectuat. La expirarea contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune, valoarea invetitiilor efectuate la mijloace fixe luate cu acest titlu se scade din contabilitatea unitatii patrimoniale careia i-au fost restituite, cu valoarea lor majorandu-se valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective, potrivit contractelor inchiriate. Pentru o corecta contabilizare a invetitiilor materiale se impun cateva delimitari importante : distinctia intre imobilizari corporale si stocuri distinctia intre imobilizari corporale si cheltuieli.

Distinctia dintre imobilizari corporale si stocuri Indeplinirea cumulativa a celor doua criterii respectiv durata de utilizare mai mare de un an si o limita minima stabilita de lege sta la baza delimitarii bunurilor corporale in imobilizari sau stocuri. Aceasta distinctie poate sa apara si in situatiile urmatoare : trecerea unui calculator din stocul unei intreprinderi care produce sau

comercializeaza astfel de bunuri, in uzul propriu presupune trecerea acestui bun din categoria stocurilor (active circulante) in categoria imobilizarilor corporale (active imobilizate); majoritatea pieselor de schimb si a mijloacelor de intretinere sunt considerate furnituri si, ca atare, sunt constatate, de obicei, ca stocuri si contabilizate, cu ocazia utilizarii lor, la cheltuieli . Totusi, piesele de schimb principale sunt constatate la imobilizari, in situatia in care durata de utilitate prevazuta depaseste un an . bunurile care nu sunt direct productive, ca de exemplu echipamentele de securitate sau de
6

protectia a mediului, ridica o problema de fond : pot ele sa fie considerate active in masura in care astfel de elemente nu sunt in mod direct o sursa de avantaje economice viitoare . Raspunsul este afirmativ atata timp cat aceste echipamente sunt necesare functionarii activelor de productie Distinctia dintre imobilizarile corporale si cheltuieli a) In cazul unui element nou : cheltuielile care au ca rezultat intrarea unui element nou destinat sa ramana durabil in patrimoniu constituie imobilizari-cheltuieli ocazionale de punerea in stare de functionare a unui mijloc fix. b) In cazul elementelor deja existente , cheltuielile au caracterul : - de cheltuieli de exploatare - daca au ca efect mentinerea bunului in stare normala de utilizare pana la sfarsitul duratei de amortizare - de imobilizari, daca au ca efect o crestere de valoare a unei imobilizari sau o crestere a duratei sale probabile de utilizare (cheltuieli legate de modernizarea unei linii de fabricate ce contribuie la cresterea valorii acesteia) au natura de imobilizari, bunul economic marindu-si corespunzator valoarea. c) In cazul intretinerilor si reparatiilor. In principiu, intretinerile sunt preventive, avand ca obiect conservarea bunurilor in conditii normale de utilizare.Reparatiile sunt destinate repunerii bunurilor intr-o stare de utilizare normala. Probleme de evaluare a imobilizarilor corporate Corespunzator celor patru momente in care se realizeaza evaluarea elementelor patrimoniale, intrarea in patrimoniu, inventarul, inchiderea exercitiului si iesirea din patrimoniu, imobilizarile corporale sunt evaluate pe baza urmatoarelor valori: a) Valoarea de intrare (valoarea contabila) este reprezentata de : costul de achizitie al imobilizarilor achizitionate cu titlu oneros. Acest cost este format din prejul de cumparare la care se adauga taxele vamale, taxele nerecuperabile si toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aduce activul in starea de utilizare prevazuta. In cadrul pretului de cumparare se tine cont de toate rabaturile si remizele. Cheltuielile directe atribuibile se refera la : cheltuielile de pregatire a zonei; cheltuielile de transport si de manipulare initiale; cheltuielile de instalare; onorariile cuvenite arhitectilor si inginerilor; si costul estimat de lichidare (scoaterea din functiune), de transport al activului, de reinoire a zonei, in masura in care acestea sunt contabilizate ca provizion in
7

conformitate cu Norma IAS 37 "Provizioane, pasive eventuale si active eventuale". -costul de productie al imobilizarilor construite sau produse de intreprindere. Acest cost este constituit din costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie si cota de cheltuieli indirecte legate "rational" de fabricatia imobilizarilor. - valoarea de utilitate, pentru imobilizarile ca aport, obfinute cu titlu gratuit sau prin donafie. Aceasta valoare este stabilita in functie de pretul pietei si de utilitate, prin compararii cu valoarea unor imobilizari cu caracteristici tehnice similare sau apropiate de starea si amplasarea acestora. b) Valoarea de inventar se face cu ocazia controlarii prin inventar cel putin o data la 12 luni, a existentei si valorii activelor imobilizate. Evaluarea activelor imobilizate se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element. Denumita si valoare de inventar ea este stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei. Reevaluarea consta in modificarea si substituirea valorii de intrare (contabile) ale elementelor patrimoniale cu valoarea lor actuala (curenta). Pot face obiectul reevaluarii elementelor patrimoniale de activ sub forma de imobilizari corporale si financiare. Estimarea imobilizarilor la inventar se face tinand cont si de situatia intreprinderii, din acel moment, care consta de regula, in aplicarea principiului continuitatii activitatii. c) Valoarea bilantiera este stabilita la inchiderea exercitiului. La inchiderea exercitiului, valoarea de intrare (valoarea contabila) a imobilizarilor este comparata cu valoarea de utilitate (valoarea actuala), stabilita cu ocazia inventarierii. d) Valoarea la iesirea din patrimoniu. Iesirea unei imobilizari corporale din patrimoniu poate sa fie datorata mai multor cauze : - scoaterea din folosinta, la expirarea duratei de utilizare sau inainte de acest termen; - constatarea unui minus in gestiune, la inventariere; - scoaterea din folosinta ca urmare a unor situatii de forta majora (distrugere generata de cataclisme naturale, incendii); - vanzarea (cesiunea) activelor imobilizate corporale; - cedarea cu titlu gratuit, sub forma unor donatii sau subventii. Pentru evaluarea imobilizarilor corporale, pot sa fie aplicate mai multe metode, printre care :
-

metoda bazata pe costul istoric indexat (care tine cont de variatia nivelului general al - metoda bazata pe costul actual (care tine cont de variatia nivelului specific al preturilor); - metoda bazata pe valori nete de realizare;
8

preturilor);

o metoda care combina indexarea si costurile actuale sau valorile nete de realizare. 2.2.2. Amortizarea imobilizarilor corporale Majoritatea imobilizarilor corporale si necorporale se degradeaza cu timpul si, ca atare,

trebuie gasita metoda pentru constatarea diminuarii utilitatii lor. Amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizari, ca urmare a utilizarii, a actiunii factorilor naturali, a progresului tehnic sau a altor cauze. Durata de viata utila a unui bun se stabileste diferit, astfel : in unele cazuri se stabileste o durata arbitrara; in alte cazuri se recurge la metode statistice sofisticate, iar in multe cazuri se {ine cont de experienja intreprinderii, in materie de utilizare a bunurilor asemanatoare. Activele necorporale ar trebui sa faca obiectul unei amortizari, printr-o imputare logica si sistematica asupra rezultatelor, in timpul perioadei de viata utila estimativa. Baza amortizarii corespunde costului imobilizarii necorporale. Pentru estimarea duratei de viata utila a acestor bunuri, trebuie sa se tina cont de o serie de factori :
-

dispozitiile unei legi sau clauzele unui contract care au ca obiect limitarea duratei maximale de viata utila; clauze de reinnoire sau de prelungire care pot veni sa modifice durata de viata utila estimativa; nivelul cheltuielilor de mentinere ce urmeaza sa fie efectuate, pentru obtinerea avantajelor economice asteptate ale activului, si capacitatea si intentia intreprinderii de a atinge un astfel de nivel;

stabilitatea sectorului de activitate in care este utilizat activul si evolutia cererii pentru produsele sau serviciile generate de activ; reacfii prevazute din partea concurentilor sau altor grupuri ce pot sa puna in aplicare o strategie susceptibila sa reduca avantajele concurentiale ale intreprinderii; uzura morala tehnica, tehnologica sau de alta natura; o imobilizare necorporala poate sa provina dintr-un ansamblu de factori care, luati individual, prezinta fiecare o durata diferita. Tinand cont de rapiditatea evolutiei tehnologice constante, produsele program si un numar

mare de alte imobilizari necorporale fac obiectul uzurii morale tehnologice. Ca atare, este probabil ca durata lor de utilitate sa fie scurta. Metode de calcul al amortizarii imobilizarilor corporale Unitatile patrimoniale care desfasoara activitaji cu caracter economic amortizeaza mijloacele
9

fixe utilizand unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare ; liniara, degresiva si accelerata. In alegerile lor, conducatorii intreprinderii si experjii acestora vor tine cont de ritmul de consumare a avantajelor economice. Metoda aleasa va fi aplicata in acelasi mod de la un exercitiu la altul, exceptand situatia in care ar aparea o schimbare in ritmul asteptat al avantajelor economice referitoare la activul in cauza. Daca ritmul de consumnare de catre intreprindere a avantajelor economice ale activului nu poate fi determinat in mod fiabil, trebuie sa fie aplicata metoda liniara . Amortizarea liniara sau constanta Aceasta metoda este bazata pe ipoteza unei deprecieri sau unei utilizari repartizate in timp in mod regulat. In tara noastra amortizarea liniara se determina prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani si cu duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe. Amortizarea liniara anuala se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Cota (norma) de amortizare se calculeaza astfel : CA = 100/durata normala de utilizare din catalog (exp rimata in ani) In cazul reevaluarii activelor corporale in baza unor acte normative, cota de amortizare se determina astfel: CA = 100/durata normala de utilizare din catalog (exp rimata in ani) Cota astfel determinata se va aplica asupra valorii ramase actualizata. Pentru mijloacele fixe de natura constructor, amortizarea anuala se va calcula numai in regim linear. Utilizarea regimului de amortizare liniara se aproba de consiliul de administrate al agentului economic respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune. Amortizarile anuale (anuitatile) succesive sunt egale atunci cand perioada de calcul este egala cu un an, iar valorile contabile nete succesive sunt in progresie aritmetica descrescatoare. Amortizarea degresiva Aceasta metoda are ca efect inscrierea in cheltuielile a unei amortizari mai mari in cursul primelor exercitii de utilizare a bunului, in raport cu amortizarea corespunzatoare exercitiilor ulterioare. Justificarea economica a acestei metode este data de faptul ca deprecierea este pentru unele mijloace fixe, intr-adevar, mai mare in cursul primelor exercitii si pe de alta parte, de constatarea ca acestea au o
10

capacitate de serviciu mai mare in primii ani de viata, dupa care ele antreneaza cheltuielile de intretinere din ce in ce mai mari. Amortizarea degresiva se calculeaza : - fie prin aplicarea unei cote degresive la o valoare constanta - fie prin aplicarea unei cote constante la o valoare degresiva. In aplicarea celei de a doua variante baza de calcul a amortizarii este valoarea neta contabila. In tara noastra, amortizarea degresiva consta in multiplicarea cotei de amortizare liniara cu unul dintre coeficienfii urmatori: -1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este intre 2 si 5 ani; - 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este intre 5 si 10 ani; - 2,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani. Amortizarea degresiva (conform H.G. 909/1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994, modificata si completata prin O.G. 54/1997 se aplica in doua variante : fara influenza uzurii morale (ADl) cu influenza uzurii morale (AD2) Pentru calculul amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva varianta ADl in primul an de functionare, se aplica cota de amortizare la valoarea de intrare prevazuta in tabelul anexa in normele metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, modificata si completata prin O.G. nr. 54/1997. Pentru anii urmatori se aplica aceeasi cota, dar de fiecare data la valoarea ramasa. Acest calcul se continua pana in anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anuala liniara, calculate pentru perioada de functionare ramasa. Amortizarea degresiva, varianta AD2 permite recuperarea prin amortizare a valorii de intrare intr-o perioada de timp mai mica decat durata normala de utilizare, diferenta in ani reprezentand influenta uzurii morale. Pentru mijloacele fixe care au o durata normala de functionare de pana la 5 ani inclusiv nu se aplica regimul de amortizare degresiva, varianta AD2, se va aplica amortizarea utilizand varianta ADl.

Amortizarea accelerata (varianta romaneasca) Aceasta metoda consta in includerea in cheltuielile de exploatare, in primul an de functionare, a
11

unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Valoarea ramasa dupa primul an de functionare se recupereaza prin includerea in cheltuielile de exploatare a unor sume calculate prin aplicarea regimului liniar, in functie de durata de utilizare ramasa. Modelul de calcul al amortizarii prin cele trei variante :
-

Amortizarea liniara (constanta) Amortizarea degresiva Amortizarea accelerata

a) Amortizarea liniara sau constanta Voi lua ca exemplu amortizarea unui mijloc fix in valoare de 50.000.000, acesta fiind amortizat liniar pe o perioada de 5 ani. Calculul cotei de amortizare : CA =100/5 X 100 = 20% Anuitatea pentru un exercitiu complet a = 5.000 lei x 20% = 1.000 lei b) Amortizarea degresiva Cota de amortizare aplicata va fi cota liniara inmultita cu 1,5. In cazul calculului amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva fara influenta uzurii morale (AD1) se procedeaza : I. II. se aplica cota de 20 x 1,5 = 30% 5.000 x 30% = 1.500 Valoarea ramasa = 5.000 1.500 = 3.500 II. 3.500 x 30% = 1.050 Valoarea ramasa = 3.500 1.050 = 2.450 III. 2.450 x 30% = 735 735 < 2.450: 3 735 < 816,6 Amortizarea degresiva < Amortizarea anuala liniara IV. Amortizarea anuala 816,6 V. Amortizarea anuala 816,6 Prin aplicarea variantei de amortizare degresiva cu influenta uzurii (AD2) calculul amortizarii va fi acelasi pentru ca mijloacele fixe care au o durata normala de functionare pana la 5 ani inclusiv (deci si in acest caz) nu se aplica varianta AD2, ci tot AD1. c) Amortizarea accelerata
12

In primul an se include in cheltuieli de exploatare o amortizare pana la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. I. an 5.000 x 45% = 2.250 In anii urmatori va fi aplicat regimul amortizarii lineare . Valoarea ramasa : 5.000 2.250 = 2.750 II. 2.750 : 4 = 687,5 III. IV. V. Variante de amortizare Tabelul 1 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Lineara 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 ADT 1.500 1.050 816,7 816,7 816,6 Degresiva AD9 1.500 1.050 816,7 816,7 816,6 Accelerata 2.250 687,5 687,5 687,5 687,5 687,5 687,5 687,5

Analizand comparativ cele trei variante de amortizare se evidentiaza ca metoda de amortizare accelerata permite recuperarea prin amortizare a aproximativ jumatate din valoarea de intrare (in primul an). Amortizarea accelerata este cea mai convenabila pentru intreprindere. Amortizarea degresiva permite recuperarea prin amortizarea valorii de intrare intr-o perioada de timp mai mica decat durata normala de utilizare, diferenta in ani reprezentand influenza uzurii morale. Se constata ca in ultimii ani ai aplicarii amortizarii (3,4,5) in toate variantele se foloseste metoda de amortizare lineara. Metoda aleasa trebuie sa reflecte reducerea capacitatii de serviciu a imobilizarii. 2.2.3. Reevaluarea in contabilitate Gestiunea patrimoniului unui agent economic implica pe langa evaluarea acestuia si reevaluarea activelor si pasivelor care potrivit Legii contabilitatii se poate efectua in baza unei dispozitii legale,
13

prevazute in acest scop. Reevaluarea consta in modificarea si substituirea valorilor de intrare (contabile) ale elementelor patrimoniale cu valoarea lor actuala (curenta). Pot face obiectul reevaluari elementele patrimoniale de activ sub forma de imobilizari corporale si financiare. Nu constituie obiect al reevaluarii imobilizarile necorporale. Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu existe nici o piata activa pentru acel activ. O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) elementele comercializate sunt omogene; b) pot fi gasiti in permanente cumparatori si vanzatori interesati; c) preturile sunt cunoscute de catre public.

CAPITOLUL III CONTABILITATEA OPERATIILOR CU IMOBILIZARILE


3.1. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE SI CORPORALE IN CURS 3.1.1. Contabilitatea terenurilor si amenajarilor de terenuri Receptia terenurilor reprezentand aport in natura la constituirea capitalului social si a celor achizitionate de la terti, evaluate la valoarea de aport, respectiv costul de achizitie (fara taxa pe valoarea adaugata) se inregistreaza, dupa caz, prin formula contabila : 2111 "Terenuri" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 2111 "Terenuri" = 404 "Furnizori de imobilizari" 2.000 2.000

Valoarea terenurilor primite in patrimoniu cu titlu gratuit, sub aspectul surselor, se considera o sursa asimilata celor proprii si se inregistreaza prin creditarea contului 131 "Subventii pentru investitii". 2111 "Terenuri" = 131 "Subventii pentru investitii" 2.000

Amenajarile de terenuri, executate in regie proprie, incepute si terminate in timpul exercitiului sau care au fost in curs de executte la inceputul exercitiului, se inregistreaza, la costul de productie astfel :
14

2112 "Amenajari de terenuri"

% 722 "Venituri din productia de imobilizari corporale" 231 "Imobilizari corporale in curs"

500 400 100

Amenajarile de terenuri executate de terti, se inregistreaza, pe baza facturilor primite, in debitul contului 2112 "Amenajari de terenuri" sau 231 "Imobilizari corporale in curs", dupa caz si, in creditul contului 404 "Furnizori de imobilizari". Restituirea terenurilor reprezentand aportul asociatiilor se realizeaza prin formula : 456 'Decontari cu asociafii privind capitalul" Vanzarea unui teren, achizitionat pentru suma de 2.000 lei, se face la un pret de cesiune de 1.800 lei, ceea ce reprezinta un venit din cedarea activelor, pentru care se face urmatoarea inregistrare: = 2111 "Terenuri" 2.000

461 "Debitori diversi"

7583 "Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital"

1.800

Concomitent, terenurile cedate tertilor se scot din evidenta la pretul de inregistrare, ceea ce reprezinta o cheltuiala, pentru care se face inregistrarea: 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital" La data cesiunii, terenul prezenta un provizion pentru depreciere, in suma de 150 lei, care se va anula concomitent cu scoaterea din evidenta a terenului, astfel: 2911 "Provizioane pentru deprecierea terenurilor si = 7813 "Venituri din provizioane pentru deprecierea
15

2111 "Terenuri"

2.000

150

amenajarilor de terenuri"

imobilizarilor"

Daca amenajarilor de terenuri se scot din evidenta inainte de amortizarea lor integrala, diferenta neamortizata se inregistreaza pe cheltuieli privind operatiile de capital astfel: % 2811 "Amortizarea amenajarilor de terenuri" 6583 " Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital" Scaderea din evidenta a amenajarilor de terenuri amortizate integral se inregistreaza prin formula : 2811 "Amortizarea amenajarilor de terenuri" 3.1.2. Contabilitatea mijloacelor fixe Costul unui element al mijloacelor fixe este format din costul de cumparare, taxele vamale, alte taxe nerecuperabile, precum si toate celelalte cheltuieli direct legate de punerea in functiune a activului. Toate reducerile comerciale sunt scazute pentru a calcula pretul de cumparare. Exemple de costuri direct atribuibile: costul de amenajare a amplasamentului; costurile initiale de livrare si manipulare; costurile de montaj; onorariile personalului de specialitate ( arhitecti, ingineri, etc.); costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului, in conditiile in care costul este recunoscut ca un provizion, conform IAS 37, " Provizioane, datorii si active contingente". In ceea ce priveste intrarea mijloacelor fixe in patrimoniu se poate realiza prin mai multe modalitati: primite ca aport in natura, achizitionate de la terti, primite cu titlu gratuit, realizate in regie proprie, prin schimbul cu alte inclusiv modernizarea celor existente si a celor primite ca donatii, se inregistreaza, la valorile corespunzatoare, dupa caz, prin formula contabila : 212 "Constructii" =
16

2112 "Amenajari de terenuri"

2.000 1.800 2.000

2112 "Amenajari de terenuri"

2.000

456 "Decontari cu asociatii

5.000

privind capitalul"

In luna septembrie 2009 se achizitioneaza mijloace fixe : 5 buc. computere AMD K7 - 800 conform facturii fiscale 3458978 la data de 30.09.2009 in suma totals de 8.000 lei. Se intocmeste Nota contabild nr. 4670/30.09.2009, conform facturii, avand in vedere grupele din care fac parte aceste mijloace fixe, potrivit noului CATALOG de mijloace fixe. La Nota contabila , se ataseaza Factura fiscala , dupa care se inregistreaza operatiile in Registrul -jurnal pe luna septembrie 2009. Evidenta analitica, odata cu evidenta cronologica a operatiilor lunare, se intocmeste dupa Procesul verbal de receptie, Fisa mijlocului fix, identificand grupa, subgrupa, clasa,etc. Aceste informafii, cu privire la individualizarea caracteristicilor fiecarui mijloc fix, sunt necesare pentru a stabili corect durata normata de functionare in ani, conform cu CATALOGUL privind clasificarea si duratele normate de functionare. % 2132"Aparate si instalatii de masurare, control si reglare" 4426 "TVA deductibila' Intrarea in contabilitate a mijloacele fixe primite cu titlu gratuit sau din donatii se face pe baza Procesului verbal de receptie. Expertiza tehnica , supusa aprobarii <Consiliului de Administratie>, are la baza valoarea actuala estimata la inscrierea lor in activ, tinand cont de valoarea justa a mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare sau apropiate pentru mijloace fixe detinute cu titlu gratuit, de utilitatea si locul unde se afla. Inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor primite cu titlu gratuit sau din donatii se face astfel: 2132 "Aparate si instalatii de masurare, control si reglare" Mijloace fixe din productia de imobilizari proprie Costul unui mijloc fix construit in regie proprie este determinat folosind aceleasi principii ca si pentru un activ achizitionat. Daca intreprinderea produce active similare in scopul comercializarii atunci costul activului este acelasi cu costul de productie a acelui activ destinat vanzarii. Cheltuielile reprezentand rebuturi, manopera sau alte consumuri peste limitele acceptate ca fiind
17

404 "Furnizori de imobilizari"

8.000 6.480

1.520

131 "Subventii pentru investitii"

6.480

normale, precum si pierderile care au aparut in cursul constructiei in regie proprie a activului nu sunt incluse in costul activului. In cursul lunii martie 2009 societatea a inceput lucrarile pentru amenajarea unui show-rom de materiale de constructii si instalatii sanitare in depozitul se neferoase estimate la o valoare de 100.000 lei, in regie proprie, pentru acesta se colecteaza urmatoarele cheltuieli pentru investitii in curs, conform documentelor din aceasta luna : 602 = 401 "Furnizori " 4.500 "Cheltuieli cu materialele consumable"

641 "Cheltuieli cu salariile personalului"

421 "Personal - salarii datorate

3.300

628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"

401 "Furnizori "

5.700

635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"

5121 "Conturi la banci in lei "

800

In aceeasi luna, investitia in curs se inregistreaza la valoarea cumulata a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investitia. 2311 "Amenajari de terenuri si constructii" = 722 "Venituri din productia de imobilizari corporale " 14.300

La finalizarea lucrarilor trecerea imobilizarii in curs in categoria mijloacelor fixe dupa receptia lucrarii si darea in folosinta conform unui Proces verbal de receptie. Investitii de mijloace fixe poate fi realizata si prin antrepriza. Avansurile acordate tertilor (antreprenori, furnizori) pentru investitiile executate pe mai multe
18

exercitii, prin banca, sunt inregistrate: 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale " In aceste cazuri se inregistreaza si taxa pe valoare adaugata deductibila, cu mici exceptii, avansurile sunt purtatoare de T.V.A. La finalul lucrarilor societatea va primi factura de la antrepenor care cuprinde valoarea totala a imobilizarii si contul 232 "Avansuri acordate pentru imobilizari corporale" se crediteaza cu valoarea acordata antreprenorului prin debitarea contului 404 "Furnizori de imobilizari". Contractele de leasing.Contractele de leasing (IAS 17 "Leasing") reprezinta o modalitate din ce in ce mai solicitata in prezent pentru obtinerea de imobilizari corporale. De asemenea, contractele de leasing sunt clasificate in: 1. contracte de leasing operational, in cadrul acestui contract bunul ramane evidentiat in contabilitatea locatorului, care-1 si amortizeaza pe toata durata de viata utila, conform politicilor specifice, iar locatarul va inregistra cheltuielile periodice aferente platilor de leasing/ratelor de leasing facturate. La incheierea contractului de leasing, locatarul poate opta pentru cumpararea bunului la o valoare reziduala stabilita sau poate renunta la acest drept. Bunul este evidentiat in contabilitatea locatorului (conform inregistrarii de la achizitie) si este amortizat pe o perioada egala cu cea a contractului (ex. 3 ani). - achizitia echipamentului (locator A) 2131 "Echipamente tehnologice" = 404 "Furnizori de imobilizari" 4.500 = 512 "Conturi curente la banci" 2.900

inregistrarea amortizarii anuale (locator A) 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor" Daca este prevazuta o valoare reziduala de 500 lei si locatarul va exercita dreptul de a cumpara bunul, atunci inregistrarile vor fi: - amortizarea anuala (locator A), 13 mil. in primii 2 ani si 14 mil.in ultimul
19

2813 "Amortizarii echipamente tehnologice "

1.500

6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor"

2813 "Amortizarea echipamentelor tehnologice "

1.300

- cedarea bunului la expirarea contractului (locator A) % 5121"Conturila banci in lei" 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor" 2131 "Echipamente tehnologice" 4.500 500 4.000

- intrarea activului la locatarul B 2131 Echipamente tehnologice" 5121 " Conturi la banci in lei" 500

2. contractul de leasing financiar , acest contract are particularitate obligatia locatarilor de a recunoaste bunurile care fac obiectul contractului in activul bilantier (concomitent cu recunoasterea datoriei aferente) , chiar daca nu au drept de proprietate asupra acestora. De fapt, aparitia contractelor de leasing financiar a generat dezvoltarea principiului "prevalentei economicului asupra juridicului", ca principal pilon conceptual in contabilitatea anglo-saxona, preluat apoi si de Standardele Internationale de Contabilitate. Bunul va iesi din gestiunea locatorului si va fi inregistrat la locatar, care va calcula si inregistra si amortizarea anuala (ex. se va amortiza linear pe o perioada de 5 ani). 2133 "Mijloace de transport" inregistrarea primirii activului in leasing (locatar B) = 167 " Alte imprumuturi si datorii asimilate" Pe baza ratei dobanzii calculate se intocmeste un tablou de amortizare a datoriei fata de locator . 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor"
20

12.500

inregistrarea amortizarii anuale (locatar B) = 2813 " Amortizarea mijloacelor de transport" 2.500

Cheltuieli ulterioare Cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura terenurilor si a mijloacelor fixe care a fost deja recunoscut trebuie adaugat valorii contabile a activului numai atunci cand se estimeaza ca intreprinderea va obtine beneficii economice suplimentare fata de performantele estimate initial. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate. Cheltuielile ulterioare sunt recunoscute ca active numai atunci cand acestea imbunatatesc performantele initiale ale terenurilor si mijloacelor fixe recunoscute ca active. Exemple de imbunatatiri care conduc la cresterea beneficiilor economice viitoare: modificarea unui mijloc fix pentru a-i mari durata de viata utila, inclusiv sporirea capacitatii acestuia; modernizarea unor componente ale mijloacelor fixe cu scopul de a obtine imbunatatiri substantiale ale calitatii productiei; adoptarea unui nou proces de productie care permite reducerea substantiala a costurilor de exploatare estimate initial. Cheltuielile cu intretinerea si reparatiile imobilizarilor corporate sunt angajate pentru a restaura sau pentru a mentine avantajele economice viitoare prin care o intreprindere poate sa atinga nivelul de performanta aferent momentului intrarii activului in intreprindere. In aceasta calitate, cheltuielile respective fac obiectul structurii contului de profit si pierdere, atunci cand ele sunt angajate. Pentru mijloacele de transport din dotarea compartimentului de desfacere al unitatii s-au procurat carburatoare mai performante care sa reduca consumul de carburant cu 20% . 2133 "Mijloace de transport" = 404 "Furnizori de imobilizari" 3.846

Investitii efectuate in regie proprie a mijloacelor fixe luate cu chirie Societatea inchiriaza o cladire, pentru depozitare materiale in vederea comercializarii, pe o perioada de 10 ani. Pentru o buna desfasurare a activitatii, unitatea in cauza timp de 3 luni realizeaza lucrari de investrfii, conform documentelor, in valoare de 14.703 lei: Lunar se fac inregistrarile privind investitia, prin insumarea tuturor cheltuielilor: 2311 "Amenajari de terenuri si constructii" = 722 "Venituri din productia de imobilizari corporale"
21

4.828

Se repeta aceasta inregistrare, pana la finalizarea lucrarilor si se inregistreaza receptia mijlocului fix: 212 "Constructii" analitic distinct = 2311 "Amenajari de terenuri si constructii" 14.703

Inregistrarea amortizarii acestor investijii efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie pe perioada initiala (14.703:10 ani), a contractului de inchiriere, se inregistreaza prin formula contabila :

6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor" analitic distinct

2812 281 "Amortizarea constructiilor"

1.470,3

Mijloacele fixe intrate in folosinta temporara in unitate, prin inchiriere la alte unitati, pe baza proceselor verbale de inchiriere sau pe baza contractelor, se inregistreaza la valoarea de inventar in debitul contului in afara bilantului 8031 "Mijloace fixe luate cu chirie". La restituirea catre titulari, pe baza proceselor-verbale de predare, valoarea acelorasi mijloace fixe se inregistreaza in creditul acestui cont. Soldul debitor al acestui cont reprezinta valoarea de inventar a mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat. In ceea ce priveste iesirea imobilizarilor corporale din patrimoniu, acesta poate avea loc prin scoaterea din functiune, cedarea sau vanzarea catre terti, lipsuri constatate la inventariere etc. Iesirea mijloacelor fixe prin scoatere din functiune, poate avea loc, in primul rand datorita expirarii duratei normale de utilizare si amortizarii integrale a valorii de intrare a acestora, ceea ce se reflecta prin formula contabila : 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale" Iesirile de mijloace fixe prin scoaterea din functiune, in cazul neamortizarii integrale a valorii de intrare a acestora, cu inregistrarea corespunzatoare a valorii neamortizate pe seama altor cheltuielilor de
22

212 "Constructii"

5.500

exploatare , se reflecta astfel: % 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale" 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital" 200 = 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" 2.000 1.800

Valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune, inaintea expirarii duratei normale de utilizare, se recupereaza din sumele rezultate in urma valorificarii mijloacelor respective. Diferenta ramasa nerecuperabila sau neacoperita se include in cheltuieli de exploatare, insa nu este luata in calcul la determinarea profitului impozabil aferent exercitiului financiar respectiv. In luna septembrie 2009 societatea vinde o constructie metalica catre un tert, pretul de fiind de 17.000 461 "Debitori diversi" lei (inclusiv TV A) pe baza facturii nr.1224818/20.09.2009: = % 7583 "Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital" 4427 "TVA colectata 2.714,29 17.000 14.285,71 vanzare

Concomitent se inregistreaza si scoaterea din evidenta, valoarea de intrare a fost de 12.821,04 lei si amortizarea cumulata este 3.748,18 lei:

% 212 12.821,04 2812"Amortizarea "Constructii" 3.748,18 Constructiilor 6583"Cheltuieli privind activele cedate si 9.072,86 alte operatii de capital " In cazul in care iesirea mijloacelor fixe se face prin donate si acestea nu sunt amortizate integral, operajia se inregistreaza in felul urmator :
23

% 2814 "Amortizarea altor imobilizari corporale" 6582 "Donatii si subventii acordate"

214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectiei a valorii umane si materiale si alte active corporale"

500 400

100

Daca iesirea mijloacelor fixe se datoreaza unor lipsuri constatate la inventariere, a caror valoare nu a fost amortizata integral, se va inregistra astfel: % 2813 "Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor" 6581 "Despagubiri, amenzi si penalitati" Concomitent are loc operatia de imputare a persoanelor vinovate pentru lipsuri daca este cazul, la valoarea de inlocuire = prejul pietei la momentul constatarii. = 2132 de masurare, control si reglare" 200 1.000 800

"Aparate si instalatii

3.2. CONTABILITATEA DEPRECIERILOR PRIVIND IMOBILIZARILE

Deprecierea imobilizarilor corporale. IAS 36 "Deprecierea activelor" impune, la data intocmirii situatiilor financiare, evaluarea indicilor potrivit carora un activ poate fi depreciat. Ca surse externe IAS 36 recomanda urmarirea evolutiei pretului pietei (scaderea valorii de piaja a activului mai mult decat se estimase in mod normal poate fi un indiciu de depreciere), schimbarile in mediul economic, social, tehnologic, juridic care influenjeaza (sau vor influenta) negativ activitatea intreprinderii, evolutia ratelor dobanzilor pe piata care afecteaza estimarea valorii de utilizare si, implicit, a valorii recuperabile, dimensiunea contabila a activelor nete care depaseste capitalizarea bursiera. Ca surse interne de informatii sunt enumerate: uzura moral a sau fizica a activului, modificari in maniera sau in masura de utilizare a unui activ (planuri de intrerupere sau restructurare sau vanzare anticipata), scaderea performantelor economice asteptate etc. Dupa ce s-a stabilit ca exista indicii (interne si externe) ca activul s-a depreciat, dupa ce au fost determinate pretul net de vanzare , valoarea de utilizare si valoarea recuperabila, trebuie recunoscuta si evaluata pierderea de valoare.
24

Pierderea de valoare este recunoscuta la data intocmirii situatiilor financiare si reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a activului (ajustata cu amortizarea cumulata, acolo unde este cazul) si valoarea recuperabila. Din punct de vedere contabil, pierderea de valoare impune inregistrarea unei cheltuieli. Daca respectivul activ a fost anterior reevaluat, pierderea de valoare genereaza o anulare a reevaluarii anterioare si, eventual, recunoasterea unei cheltuieli pentru diferensa corespunzatoare. O intreprindere detine un utilaj, la 2 ani de la achizitie ( cost de achizitie 2500 lei) are loc o reevaluare, amortizarea cumulata este de 500 lei, se stie ca perioada de viata utila este de 10 ani si se amortizeaza linear. Valoarea justa determinate de un evaluator autorizat este de 3000 lei. Inregistrarea majorarii valorii mijlocului fix (3000 - (2500 - 500 )) ca rezultat al reevaluarii este : % 2131"Echipamente tehnologice(masini, utilaje si instalatii de lucru)" 2813"Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor" = 1058 "Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative" 500 1.500 1.000

Dupa aceasta reevaluare baza de amortizarea este valoarea justa stabilita de evaluator. Dupa un an de la prima reevaluare are loc o alta evaluare, stabilindu-se o valoare justa de 625 lei ( acesta depreciere este consecinta unor defectiuni majore asupra utilajului). Descresterea activului este de 2000 =(3000 - 375) - 100 ), reflectarea in contabilitate a rezultatului este: % 2813 "Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor" 1058 "Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative" 6813 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor"
25

2131 "Echipamente tehnologice(masini, utilaje si instalatii de lucru)"

2.000 375

1.500 125

Activul va fi evidentiat la valoarea recuperabila, care va fi amortizata in continuare. Uneori, dupa deprecierea valorii unui activ, trebuie revizuite durata de viata ramasa, valoarea reziduala si/sau metoda de amortizare.

CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI


Contabilitatea apare ca principala sursa de informare la nivelul intreprinderii ce prezinta fenomenele economice si sociale in conexiunea lor. Contabilitatea permite utilizatorilor sai externi sa obtina o imagine asupra intregii intreprinderi deoarece informatiile privind produsele obtinute de aceasta intreprindere pot fi exprimate in termeni monetari si inregistrate in contabilitate. Trecerea la economia de piata a dus la intrarea in intreprindere a unor categorii de imobilizari noi (actiuni, brevete, licence, fond comercial etc.) care se confrunta cu inexistenta a unei experience pe aceasta linie, existenta unei slabe informari si pregatiri a personalului. Compartimentul de contabilitate este dotat cu calculatoare ceea ce permite obtinerea documentelor de sinteza prin economisirea de timp si evitarea unor greseli. Numarul calculatoarelor este suficient, fiecare angajat al acestui compartiment define cate un calculator ceea ce duce la economisire de timp. Societatea nu practica o contabilitate de inflatie. Durata mare de timp in care se fac reevaluarile duce la subevaluarea cheltuielilor sj supraevaluarea veniturilor, respectiv a profitului. Reevaluarea duce la cresterea capitalului social si la scaderea pierderilor. Conform principiului prudentei (nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv, subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor) si a principiului independentei exercitiului (o cheltuiala este inregistrata in contabilitate in momentul angajarii si nu in momentul platii) , daca la inventariere se constata ca valoarea de utilitate a unui activ este inferioara valorii sale contabile, iar deprecierea este socotita reversibila, trebuie constituit un provizion pentru depreciere. Se realizeaza astfel, imaginea fidela a bilantului (provizioanele diminueaza costul activului respectiv) si a rezultatului (deprecierea activului conduce la recunoasterea unei chelruieli in contul de profit si pierdere). A nu se constitui provizioane pentru deprecieri, deci, a incalca principiile contabile enuntate
26

anterior,

conduce

la

supraevaluarea

rezultatului

exercitiului,

la

distribuire

de

dividende

supradimensionate, echivalenta cu rambursarea catre actionari a unei parti din capital, deci, intr-un cuvant , duce la decapitalizarea intreprinderii, in loc sa contribuie la autoinantarea acesteia. Aceasta este o situate aproape generala creata in Romania. Din cele analizate privind fiscalitatea din Romania, rezulta ca amortizarea este deductibila fiscal si sistemul provizioanelor este nedeductibil fiscal au consecinte, in conditiile inflatiei, in sensul cresterii masei impozabile in detrimentul dezvoltarii agentului economic. Societatea a inregistrat provizioane intr-o perioada anterioara treptat a renuntat din cauza nedeductibilitafii lor fiscale. Tipul de amortizare folosit de intreprindere este amortizarea liniara. Recomandabila ar fi fost amortizarea degresiva sau accelerata. Se recomanda folosirea tehnicii amortismentului derogatoriu pentru ca intreprinderea sa beneficieze de masurile fiscale care ii permit contabilizarea unor cheltuieli cu amortizarea superioara amortizarii economic justificata. In anul precedent intreprinderea a inregistrat un profit de 3.093.323 mii lei, care a fost repartizat ca dividende actionarilor si o parte a fost alocat cresterii fondului de finantare propriu iar in anul analizat a avut profit de 1.664.883 mii lei care a fost repartizat in totalitate in rezerve.

BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu C. 2. Ionescu C. 3. Ristea M. 4. Ilincu L.D.,

Sisteme contabile moderne, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2005. Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007. Contabilitatea societilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitar, Bucureti, 2009 sau ediiile anterioare. Contabilitatea financiar. Aplicaii practice si teste gril pentru
27

Chivu R.M. Gdu L. 5. Coman F. 6. Feleag N., Feleag (Malciu) L. 7. Belverd E., Needles Jr., Henry R. Anderson, 8. IASB, 9. Popescu L.,

autoevaluare, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008 Contabilitatea financiar a societilor comerciale, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007. Contabilitate financiar - o abordare european si internaional, vol. I si II, Editura Infomega, Bucureti, 2008. Principiile de baz ale contabilitii, Ediia a cincea, Editura Arc, Chiinu, 2001. Standardele Internaionale de Raportare Financiar, traducere din limba englez, Editura CECCAR, Bucureti, 2007. Standardele Internaionale de Raportare Financiar, traducere din limba englez, Editura CECCAR, Bucureti, 2007. Metode i procedee de calculatie a costurilor, Editura Fundatiei

Romnia de Mine, Bucureti, 2007. 10. Ionescu L. 11. Blut A.V. 12. Ionescu L. Reforma bugetului public si a contabilitii publice nRomnia, Editura Economic, Bucuresti, 2005. Contabilitate si gestiune fiscal, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2007 Contabilitatea aprofundat a societilor comerciale, Ed. a III-a revizuit si adugit, Editura FRM, Bucuresti, 2007 sau editiile urmtoare. 13. Fusaru D., Gherasim Z. 14. Andronie M. 15. Gheorghe D., Constana, 2008 16. Ruse E., Elefterie L. 17. Gherasim Z., Fusaru D., Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
28

Aplicatii economice n Visual Basic si Access, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2006. Analiza si proiectarea sistemelor informatice, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008. Contabilitate finanaciar n context european, Ed. Ex Ponto, Contabilitate aprofundat, Ed. Munteania, Constana, 2008

Andronie M. Reglementri legale contabile i fiscale: 1. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, Mon Of. nr. 766 si 766 bis din 10 noiembrie 2009. 2. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, Mon. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu modificrile si completrile ulterioare. 3. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, Mon. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009 . 4. Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008, privind documentele financiar-contabile, Mon. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2008. 5. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2226/2006 privind utilizarea unor formularefinanciar-contabile de catre persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii nr.82/1991, Mon. Of. nr. 1056 din 30 decembrie 2006. 6. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2264/2001, pentru aprobarea modelelor formularelor specifice cu regim special privind activitatea financiar si contabil si normelor privind ntocmirea si utilizarea acestora, Mon. Of. nr. 136 din 21 februarie 2002. 7. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.376/2004, pentru aprobarea normelor metodologice privind reflectarea n contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societtilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societtilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora, Mon. Of. nr.1.012 bis din 3 noiembrie 2004. 8. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilittii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instruciunile de aplicare a acestuia, Mon. Of. nr. 1.186 din 29 decembrie 2005. 9. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Publicat n Mon. Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificrile si completrile ulterioare. 10. Ordonana Guvernului Romniei 92/2003 privind Codul de procedur fiscal M.Of. nr. 94 din 29 decembrie 2003, republicat n Mon. Of. nr. 560 din 24 iunie 2004.
29

11. Hotrrea Guvernului Romniei 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Mon. Of. nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificrile si completrile ulterioare. 12. B.N.R. Ordinul guvernatorului B.N.R. nr.13/2008, pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituiilor de credit, institutiilor financiare nebancare si Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar, Mon. Of. nr. 879 din 24 decembrie 2008. 13. Legea contabilitii nr. 82/1991 (r4). Republicat n Mon.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008.

30