TEMA 3.

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

1.Componenta, caracteristica și clasificarea imobilizărilor corporale
2.Recunoașterea și evaluarea imobilizărilor corporale
3.Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs de execuție
4.Contabilitatea mijloacelor fixe
4.1. Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
4.2. Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe
4.3. Contabilitatea costurilor ulterioare aferente mijloacelor fixe
4.4. Contabilitatea ieșirii mijloacelor fixe
5. Contabilitatea altor imobilizări corporale (terenuri, investițiilor imobiliare și resurse minerale)
6. Dezvăluirea informaţiei privind imobilizările corporale în situaţiile financiare
Literatura
1. SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
2. Planul general de conturi contabile (grupa de conturi 1.2.).
3. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor privind contabilitatea imobilizărilor corporale. În:
Contabilitate și audit, 2016, nr.9.
4. Nederiţa A. Comentarii privind conţinutul modificărilor de bază operate în SNC „Imobilizări
necorporale şi corporale” şi modul de aplicare a acestora. În: Contabilitate și audit, 2019, nr.11.

1.Componenta, caracteristica și clasificarea imobilizărilor corporale

Imobilizări corporale – active materiale destinate utilizării în activitatea entității pe o perioadă mai mare de un
an sau se află în proces de creare construcție.
Clasificarea:
I. După conținutul economic:
 imobilizări corporale în curs de execuţie;
 terenuri;
 mijloace fixe;
 resurse minerale;
 investiții imobiliare (151) din 1.01.2020 - reprezintă proprietăţile imobiliare în curs de execuţie şi/ sau
aflate în folosinţă (un teren sau o clădire ori o parte a unei clădiri), deţinute pentru a fi transmise în leasing
operaţional sau în scopul creşterii valorii.
II. După apartenență:
 Imobilizări corporale proprii;
 Imobilizări corporale străine.
III. După limitarea termenului de utilizare:
 Imobilizări corporale amortizabile;
 Imobilizări corporale neamortizabile.
IV. După destinație:
 Imobilizări corporale productive;
 Imobilizări corporale neproductive.

2. Recunoașterea și evaluarea imobilizărilor corporale

Recunoașterea inițială a imobilizărilor se efectuează pe obiecte de evidentă, a căror nomenclator se stabilește
de entitate de sine stătător.
Obiect (element) de evidenţă a imobilizărilor – o imobilizare separată destinată utilizării în mod individual sau
un complex de componente, destinate utilizării în ansamblu (spre ex. computer).
Condițiile de recunoaștere:
1. obiectul este identificabil şi controlabil de entitate;
2. proprietăţile şi particularităţile lui corespund definiţiei imobilizărilor corporale;
3. este probabil că entitatea va obţine beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului;
4. costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil.
Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare.

1
Componenţa costului de intrare diferă în funcţie de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare
de sine stătător, primire în schimb, sub forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică
etc.
Costul de intrare a obiectului procurat se formează din:
1) preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele nerecuperabile, cu scăderea tuturor reducerilor,
rabaturilor şi sconturilor comerciale la procurare;
2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării şi în starea necesară pentru
folosire după destinaţie (costurile de transport, încărcare, descărcare, de pregătire a locului de instalare şi montaj,
de testare şi inspecţie a funcţionalităţii obiectului, de pregătire a terenului pentru folosire după destinaţie (nivelarea,
curăţarea, demolarea construcţiilor vechi, costul drenajului etc.)).
Terenurile şi clădirile se contabilizează separat, chiar dacă sînt achiziționate la un preţ unic. În asemenea caz,
costul de intrare se repartizează între obiectele cumpărate proporțional valorii juste a fiecărui obiect în parte.
Exemplul. O entitate a achiziționat un teren cu clădirea amplasată pe acesta cu 1 800 000 lei. Dacă aceste obiecte
ar fi fost cumpărate separat, valoarea de piață a terenului ar fi constituit 1 600 000 lei, iar a clădirii – 400 000 lei.
De determinat costul de intrare a terenului și a clădirii.
Costul de intrare a imobilizărilor create (elaborate, construite) de entitate în regie proprie se evaluează la costul
efectiv care include: costul proiectului, valoarea materialelor consumate, costurile cu personalul, contribuţiile
pentru asigurările sociale şi primele de asistenţă medicală aferente, costurile indirecte de producţie etc.
În costul de intrare al imobilizărilor nu se includ costurile prezentate mai jos.

Costurile indicate în subpunctele 1), 3)–5) trebuie contabilizate ca cheltuieli administrative (în contul 713), iar cele
din subpct. 2) – ca cheltuieli de distribuire (în contul 712) – dacă au fost suportate în procesul de comercializare a
produselor/serviciilor sau ca cheltuieli anticipate (în contul 171 sau 261) – dacă au fost suportate până la
comercializarea produselor/serviciilor şi depăşesc pragul de semnificaţie stabilit de către entitate.
Evaluarea ulterioară
Imobilizările corporale se evaluează în bilanț/la data raportării la:
 valoarea contabilă (model bazat pe cost cost):
VC=CI - Amortizarea - Pierderile din depreciere acumulate
 sau în baza modelului reevaluării (surplus sau reducere de reevaluare).
În cazul aplicării modelului reevaluării, imobilizările se evaluează la valoarea reevaluată care reprezintă
valoarea justă la data reevaluării, diminuată cu suma amortizării şi pierderilor din depreciere cumulate.
În urma reevaluării obiectelor de IC, pot fi înregistrate diferenţe sub formă de surplus sau reducere de
reevaluare.
Diferențele din reevaluare (surplusul sau reducerea/dificitul) se contabilizează:
Surplusul de reevaluare recunoscut în componenţa capitalului propriu la contul 343 „Rezerve din reevaluare”.
Surplusul de reevaluare recunoscut ca venituri curente (în contul 621):
1) reflectarea surplusului de reevaluare:
• Dt 123 Ct 621
2) reflectarea sumei surplusului de reevaluare:
• Dt 123 Ct 343

2
Suma reducerii de reevaluare, recunoscută ca cheltuieli curente, se reflectă în contul  721, iar suma reducerii
decontată la diminuarea capitalului propriu – în contul 343.
1) reflectarea sumei reducerii de reevaluare:
• Dt 343 Ct 123
2) reflectarea sumei reducerii de reevaluare care depăşeşte mărimea surplusului de reevaluare decontat anterior la
capitalul propriu:
• Dt 721 Ct 123

3.Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs de execuție

Imobilizări corporale în curs de execuție –– imobilizări corporale procurate sau aflate în procesul de creare şi
de pregătire pentru utilizare după destinaţie, pînă la transmiterea lor în exploatare.
La ele se referă:
- construcții în curs de execuții;
- utilaje;
- echipamente destinate instalări;
- mijloace fixe transmise în exploatare;
- costuri de modernizare;
- reconstruirea imobilizărilor etc.
Pentru imobilizări corporale în curs de execuție nu se stabilește DU și nu se calculă amortizarea.
Evidența analitică – se ține pe tipuri de imobilizări corporale, surse de intrare, locuri de utilizare și alte direcții
stabilite în Politicile contabile ale entității.
Evidența sintetică - se ține la contul de activ 121”Imobilizări corporale în curs de execuție”.
În Dt - intrarea/majorarea valorii imobilizărilor corporale în curs de execuție
În Ct – ieșirea/diminuarea valorii imobilizărilor corporale în curs de execuție.
 Costurile aferente creării obiectelor de mijloace fixe în regie proprie sau în antrepriză se reflectă în contul
121, subcontul 1211 «Construcții în curs de execuție» care se utilizează în cazul în care entitatea planifică
să utilizeze obiectul creat (procurat) pentru necesități proprii în calitate de mijloace fixe. În cazul punerii
în funcțiune a obiectelor de mijloace fixe create (construite) nemijlocit de către entitate, costul de intrare
format în contul 121 se reflectă în debitul contului 123.
- Dt 121 Ct 211,213,214,521,533,544,812…
- Dt 123 Ct 121
 Dacă entitatea planifică vânzarea obiectului creat, contul 121 nu se utilizează, iar costurile aferente creării
(construcției) obiectului specificat se reflectă în contul 811 «Activități de bază» sau în contul 812
«Activități auxiliare», prin decontarea ulterioară la finele fiecărei perioade de gestiune în contul 215
«Producția în curs de execuție», iar la finalizarea construcției – în contul 216 «Produse».
Contabilitatea costurilor se ține la antreprenor, iar beneficiarul înregistrează operațiunile de primire și
decontările cu antreprenorii.
Dt 121
Dt 534
Ct 521,522,544
Alte surse de intrare a imobilizărilor corporale în curs de execuție:
- Dt 121, 534 Ct 521,522,544
- Dt 121 Ct 313,314
- Dt 121 Ct 424
- Dt 121 Ct 211,213,214,531,533,521,544,812…
- Dt 123 Ct 121

4. Contabilitatea mijloacelor fixe

Mijloace fixe – imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depășește plafonul valoric
prevăzut de legislația fiscală sau pragul de semnificație stabilit de entitate în politicile contabile.
La ele se referă:
- clădiri,
- construcții speciale,
- mașini şi utilaje,
3
 - instalații de transmisie,
- mijloace de transport,
- instrumente, inventar,
- costuri capitale privind ameliorarea terenurilor,
- alte mijloace fixe (investiții capitale pentru mijloace fixe primite în leasing operațional, fonduri de
bibliotecă etc.),
- mijloace fixe primite în leasing financiar.

4.1. Contabilitatea intrării mijloacelor fixe

Contabilitatea intrării mijloacelor fixe depinde de sursa de intrare a acestora:
- creării (construcției) nemijlocit de către entitate;
- procurării contra plată (inclusiv importul) de la alte întreprinderi şi persoane fizice;
- primirii de la fondatori sub formă de aport la capitalul statutar al entității sau în contul achitării valorii subscrierii
la acțiuni;
- primirii sub formă de subvenții şi cu titlu gratuit;
- primirii în arendă finanțată (leasing financiar);
- transferării din proprietatea investițională şi din activele curente;
- obținerii la casarea resurselor naturale;
- altor operațiuni (recuperarea pierderilor entității pe seama contribuțiilor cu destinație specială ale fondatorilor;
înregistrarea plusurilor constatate la inventariere; majorarea (ajustarea) valorii de intrare a mijloacelor fixe intrate în
anii precedenți etc.).
La data transmiterii în exploatare în baza documentelor de intrare se întocmește actul de primire-predare. Documentul
se transmite în contabilitate pentru înregistrarea mijlocului fix în evidența sintetică și analitică.
Evidența analitică – se ține pe fiecare obiect de inventar sau pe grupe de obiecte omogene, se ține în fișe de
inventa (registru analitic).
Evidența sintetică - se ține la contul de activ 123”Mijloace fixe”, în care se înregistrează obiectele de mijloace
fixe aflate în exploatare sau obiectele intrate care nu necesită costuri suplimentare de pregătire pentru utilizare și
de pregătire pentru utilizare după destinație.
În Dt - intrarea/majorarea valorii mijloacelor fixe
În Ct – ieșirea/diminuarea valorii mijloacelor fixe.
Formulele contabile la intrarea mijloacelor fixe:
1. Crearea, construirea, instalarea mijloacelor fixe Dt 123 Ct 121
2. Cumpărarea Dt 123, 534 Ct 521,522,544
3. Primire ca aport în capitalul social Dt 123 Ct 313,314
4. Primire cu titlu gratuit Dt 123 Ct 612 (611)- I variantă
Ct 424 - II variantă (2.Dt 424 Ct 535
3.Dt 535 Ct 612,611)
5. Sub formă de subvenții Dt 123 Ct 424
6. Transmiterea din componența stocurilor Dt 123 Ct 215,216,213,217
7. Plusuri de inventar Dt 123 Ct 612

4.2. Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe

La calcularea şi decontarea sumei amortizării mijloacelor fixe este necesar să se respecte următoarele reguli
de bază:
 Amortizarea se calculă lunar pe fiecare obiect de evidență în același mod ca și pentru imobilizările
necorporale.
 Nu se calculează amortizarea pentru: fondurilor de bibliotecă, cinematecilor, obiectelor din muzee şi
de artă, clădirilor şi construcțiilor speciale considerate ca monumente de arhitectură şi artă, obiectelor amortizate
integral, dar care continuă să funcționeze.
 Durata probabilă de utilizare a unui obiect de mijloace fixe se determină de către entitate luând în
considerare: modul de utilizare a obiectului, starea reală a acestuia şi uzura fizică preconizată, care depinde de
condițiile de exploatare, învechirea morală a obiectului etc.
 Calcularea amortizării mijloacelor fixe nu se întrerupe pentru obiecte aflate în procesul de reparație, de
modernizare, în rezervă, în conservare sau nefolosite din alte motive.
4
  Amortizarea se calculă după una din metodele:
- La data transmiterii în exploatare sau
- Începând cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în utilizare.
 Calcularea amortizării mijloacelor fixe încetează:
- la data expirării duratei de utilizare şi/sau ieșirii obiectului; sau
- începând cu prima zi a lunii care urmează după luna expirării duratei de utilizare şi/sau ieșirii obiectului.
 În scopuri fiscale uzura se calculă o dată în an (31.12) pe categorii de proprietate stabilite în Codul
Fiscal.
Metodele de calculare a amortizării mijloacelor fixe:
 metoda liniară,
 metoda unităţilor de producţie,
 metoda de diminuare a soldului.
Entitatea alege de sine stătător metodele de calcul a amortizării mijloacelor fixe în funcție de modul de utilizare a
mijloacelor fixe.
Pentru evidența amortizării mijloacelor fixe este destinat contul pasiv, rectificativ 124 ”Amortizarea
mijloacelor fixe”.
În Ct – calcularea/majorarea amortizării mijloacelor fixe
În Dt – decontarea/diminuarea amortizării mijloacelor fixe
Calculul amortizării imobilizărilor necorporale:
Dt 712, 713, 721, 811, 812,821,111, 121, etc
Ct 124
Casarea amortizării acumulate a imobilizărilor necorporale ieșite:
Dt 124
Ct 123
Exemplu. 1. Costul de intrare a mijlocului fix 42000 lei, Du 4 ani, Valoarea reziduală 2000 lei.
2. Obiectul are capacitatea de a fabrica 60 615 unități de produse. Efectiv entitatea a fabricat în 1 an –
15000un., al 2 – lea an – 18000 un., anul 3 – 14000 un., anul 4 – 13615 un.
3. Norma – dublată reieșind din metoda liniară.
De calculat suma amortizării anuale, acumulate și a valorii contabile aplicând metodele metoda liniară, unităților
de producție și metoda de diminuare a soldului.

4.3. Contabilitatea costurilor ulterioare aferente mijloacelor fixe

În procesul exploatării imobilizărilor corporale sunt posibile costuri ulterioare pentru:
- menținerea în acțiune a acestora, care pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a imobilizării
corporale,
- majorarea beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului.
Costuri ulterioare se reflectă la contul 1214 ”Costuri ulterioare în curs de execuție” sau 812.
Costuri ulterioare suportate pentru menținerea în acțiune a acestora (cu scopul îmbunătățirii
caracteristicilor inițiale a acestora) care nu generează majorarea beneficiilor economice se înregistrează ca
cheltuieli/costuri curente în funcție de locul utilizării imobilizărilor:
Dt 712,713,811,812,821,141,251 Ct 121
În cazul în care costurile ulterioare generează majorarea beneficiilor economice, acestea se
capitalizează prin adăugarea acestora la valoarea contabilă a obiectului respectiv:
1.suma costurilor ulterioare:
Dt 121 Ct 211,213,214,521,522,544,531,533,812 etc
2.capitalizarea costurilor:
Dt 123 Ct 121
3. valorii juste a pieselor de schimb utilizabile obţinute în urma modernizării utilajului sau a altor lucrări:
Dt 211 Ct 121
4. suma costurilor ulterioare ce depășește valoarea recuperabilă se reflectă drept cheltuieli curente sau
anticipate:
Dt 721 Ct 121
După capitalizarea costurilor ulterioare se recalculează valoarea uzurabilă și se revizuie DU a
imobilizărilor. Amortizarea se calculează din valoarea (costul) colectat a imobilizărilor.
5
 Exemplul. După 3 ani de exploatare a computerului, entitatea a operat modificări de modernizare a acestuia,
costurile constituind: servicii terților 3000 lei, salarii 1000 lei, CAS și PAM, costuri acoperite pe seama titularului
de avans 500 lei, valoarea contabilă a mijlocului fix la data modernizării constituie 8000 lei. După modernizare
DU s-a majorat și constituie 5 ani. De întocmit formulele contabile și calculele aferente costurilor ulterioare.
Exemplul. O entitate a modernizat un strung în regie proprie (în secția de reparație), costul modernizării fiind de
46000 lei, fără TVA. CI a strungului – 90000 lei, VR -0, DU – 10 ani. Expertiza tehnică a atestat creșterea DU a
strungului cu 3 ani fată de durata stabilită la recunoașterea inițială.
Modernizarea s-a petrecut după 7 ani și 4 luni de exploatare a strungului. Valoarea recuperabilă stabilită –
63000 lei. De întocmit formulele contabile și calculele aferente costurilor ulterioare.

1.4 . Contabilitatea ieșirii mijloacelor fixe

Conform pct. 31 din SNC „INC”, imobilizările se derecunosc la ieşirea acestora în cazul:
1) lichidării din motivul uzurii fizice şi/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.;
2) transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc.;
3) altor operaţiuni (returnării proprietarilor din gestiunea economică, înregistrării lipsurilor la inventariere,
transferării în alte categorii de active etc.).
Formulele contabile la ieșirea mijloacelor fixe:
1. Lichidarea/casarea mijloacelor fixe:
- Dt 124 Ct 123
- Dt 129 Ct 123
- Dt 721 Ct 123
- Dt 721 Ct 521, 544, 812, 531, 533, 226, 532 etc.
- Dt 211,213 Ct 123
- Dt 211,213 Ct 621
- Dt 721 Ct 123
Exemplu. Entitatea a casat un strung. CI - 185000 lei. VR - 5000 lei. DU - 10 ani, iar efectivă – 8 ani. Cheltuieli
de demontare suportate de către terți – 2400, inclusiv TVA. Costul efectiv al materialelor obținute – 6000 lei.
De reflectat operațiunile contabile de casare a strungului.
2.Vânzare:
- Dt 124 Ct 123
- Dt 129 Ct 123
- Dt 721 Ct 123
- Dt 721 Ct 521, 544, 812, 531, 533, 226, 532 etc.
- Dt 234
Ct 621
Ct 534
3.Transmitere ca aport în capitalul social al altor entități:
Aceleași formule (1-5) ca în cazul vânzării mijloacelor fixe
Dt 141, 142 Ct 234
4.Transmiterea cu titlul gratuit:
Dt 722 Ct 123
5.Casare în urma calamităților naturale:
Dt 723 Ct 123
6. Lipsuri de inventar
Dt 714 Ct 123
7. Transferare din alte categorii de active:
Dt 213, 151 (investiții), 217 (MF destinate vânzării) Ct 123

6
Exemplu. O entitate a vândut un computer a cărui: CI – 15000 lei, amortizare acumulată 2000 lei, pierderi din
depreciere 1000 lei, preț de vânzare 14000 lei fără TVA. Cheltuieli de vânzare: salarii 300 lei, CAS și PAM,
materiale 100 lei.De reflectat formulele contabile de vânzare a computerului.

5. Contabilitatea altor imobilizări corporale (terenuri, investițiilor imobiliare și resurse minerale)

Investiția imobiliară (II) este un teren sau o clădire ori o parte a unei clădiri sau ambele deținute de
proprietar sau locatar în baza unui contract de leasing financiar, mai degrabă în scopul închirierii și/sau pentru
creșterea valorii acestora, decât pentru a fi utilizată în producție, pentru furnizarea de bunuri, prestarea serviciilor
sau în scopuri administrative; sau vândută în procesul desfășurării normale a activității.
În componenţa II se includ elementele de proprietăţi imobiliare care sunt prezentate mai jos.

Terenurile şi clădirile se includ în componenţa II în funcţie de destinaţia acestora. Obiectele de II se reflectă în

contul  151, indiferent de faptul dacă acestea se află sau nu în exploatare.
Potrivit pct. 67 din SNC „INC”, în componenţa II nu se includ elementele de proprietăţi imobiliare prezentate mai
jos.

Elementele indicate în subpct. 1) se contabilizează ca producţie în curs de execuţie,

produse sau mărfuri (în conturile 215, 216, 217, 811, 812 etc.), elementele din subpunctele 2) şi 3) –
ca IC (în conturile  121 şi 122), iar elementele din subpct. 4)  – în contul extrabilanţier 913 „Imobilizări
corporale transmise în leasing financiar”.
Formule contabile:
► la transferarea IC în categoria II
7
1) decontarea costului de intrare sau a altei valori a obiectelor de IC transferate în componenţa II, care îl
substituie:
• Dt 151 Ct 121, 122, 123,
2) decontarea amortizării acumulate a obiectelor de MF transferate în componenţa II:
• Dt 124 Ct 152,
3) decontarea pierderilor din deprecierea obiectelor de IC transferate în componenţa II:
• Dt 127, 128, 129 Ct 152;
► la transferarea II în componenţa IC
1) decontarea costului de intrare sau a altei valori care îl substituie a obiectelor de II transferate în
componenţa IC:
• Dt 121, 122, 123 Ct 151,
2) decontarea amortizării acumulate a obiectelor de II transferate în componenţa MF:
• Dt 152 Ct 124,
3) decontarea pierderilor din deprecierea obiectelor de II transferate în componenţa IC:
• Dt 152 Ct 127, 128, 129.
Resursele minerale sunt imobilizări corporale sub forma de costuri capitalizate ale lucrărilor de
explorare (pregătire spre extracție), pentru care este demonstrată fezabilitatea tehnică și viabilitatea
comercială.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea resurselor minerale aflate în curs de
execuție și/sau transmise în extracție este destinat contul de activ 125 „Resurse minerale”.

Contul 125 „Resurse minerale”

În debitul contului se reflectă intrarea/majorarea valorii resurselor minerale.
În creditul contului se înregistrează ieșirea/diminuarea valorii resurselor minerale.
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea resurselor minerale.

Așadar, pentru generalizarea informației aferente costurilor lucrărilor de explorare (resurselor

minerale în curs de execuție) se propune contul de gradul II 1251 „Costuri de pregătire a resurselor
minerale”.
Astfel, costurile lucrărilor de explorare se contabilizează, în cele mai dese cazuri, prin următoarele
înregistrări contabile:
 utilizarea stocurilor:
Dt 1251 „Costuri de pregătire a resurselor minerale”
Ct 211 „Materiale”
Ct 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”
Ct 214 „Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”
 amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale utilizate:
Dt 1251 „Costuri de pregătire a resurselor minerale”
Ct 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”
Ct 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”
 salarii calculate, contribuții la asigurările sociale și alte datorii față de personal:
Dt 1251 „Costuri de pregătire a resurselor minerale”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”
Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”
 servicii primite de la terți:
Dt 1251 „Costuri de pregătire a resurselor minerale”
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
Ct 522 „Datorii curente faţă de părţile afiliate”
Ct 544 „Alte datorii curente”
În cazul în care în rezultatul lucrărilor de explorare se obțin substanțe minerale conexe (nisip, pietriş,
argilă etc.), acestea se evaluează la valoarea realizabilă netă și se înregistrează la intrări ca majorare a
stocurilor şi diminuare a imobilizărilor corporale:
8
 Dt 216 „Produse”
Ct 1251 „Costuri de pregătire a resurselor minerale”
După finalizarea lucrărilor de explorare, confirmând documentar volumul şi costul, resursele
minerale se transferă în componenţa resurselor minerale în extracţie:
Dt 1252 „Resurse minerale în exploatare”
Ct 1251 „Costuri de pregătire a resurselor minerale”
Amortizarea resurselor minerale pregătite spre extracţie se calculează în baza costului şi duratei de
amortizare a acestora. În acest scop entitatea aplică metoda unităţilor de producţie sau altă metodă (liniară,
diminuarea soldului) stabilită în politicile contabile, permisă de SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
Pentru generalizarea informației privind amortizarea resurselor minerale transmise în extracţie şi
deprecierea resurselor minerale aflate în curs de execuție este destinat contul de pasiv 126 „Amortizarea
și deprecierea resurselor minerale”.
Contul 126 „Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”
În creditul contului se înregistrează calcularea/majorarea amortizării și recunoașterea
pierderilor din deprecierea resurselor minerale.
În debitul contului se înregistrează decontarea/diminuarea amortizării și deprecierii,
precum și reluarea pierderilor din deprecierea resurselor minerale.
Soldul contului este creditor și reprezintă suma amortizării și deprecierii acumulate a
resurselor minerale.
Amortizarea calculată se înregistrează prin formula contabilă:
Dt 811 „Activități de bază”
Dt 821 „Costuri indirecte de producţie”
Ct 126 „Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”
La amortizarea integrală a obiectului de evidență a resursei minerale suma acumulată pe parcursul
perioadei de extragere va fi reflectată prin înregistrarea contabilă:
Dt 126 „Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”
Ct 125 „Resurse minerale”

6. Dezvăluirea informației privind imobilizările corporale în situațiile financiare

În situaţiile financiare ale entităţii se prezintă cel puţin următoarele informaţii privind imobilizările
corporale:
a) metodele utilizate la calcularea amortizării;
b) costul de intrare (sau altă valoare ce substituie valoarea de intrare în situaţiile financiare), amortizarea
acumulată şi pierderile acumulate din depreciere la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune, precum şi
modificările în perioada de gestiune pe fiecare categorie de imobilizări corporale;
c) valoarea contabilă a imobilizărilor corporale care nu se utilizează temporar;
d) costul de intrare (sau altă valoare ce substituie valoarea de intrare în situaţiile financiare) a obiectelor
amortizate integral şi care continuă să funcţioneze;
e) costurile ulterioare capitalizate în perioada de gestiune;
f)valoarea imobilizărilor corporale gajate sau ipotecate, sau acordate drept garanţie pentru anumite datorii
ale entităţii.
În noua redacţie a pct. 85 din SNC „INC” este inclusă doar informaţia suplimentară ce urmează a fi prezentată în
nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete, în care, pe lângă informaţiile prevăzute
în Legea nr. 287/2017, se conţin informaţii privind:
■ valoarea contabilă a imobilizărilor corporale care nu se utilizează temporar;
■ costul de intrare (sau altă valoare ce substituie costul de intrare în situaţiile financiare) al obiectelor amortizate
integral şi care continuă să funcţioneze;
■ valoarea şi denumirile obiectelor transferate în/din componenţa investiţiilor imobiliare;
■ valoarea imobilizărilor corporale gajate sau ipotecate, sau acordate drept garanţie pentru anumite datorii ale
entităţii;
■ metoda de constituire a provizioanelor incluse în costurile de extracţie a substanţelor minerale utile;
■ suma provizioanelor constituite şi utilizate în perioada de gestiune.
9