Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Componenţa costului de intrare diferă în funcţie de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare
de sine stătător, primire în schimb, sub forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică
etc.
Costul de intrare a obiectului procurat se formează din:
1) preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele nerecuperabile, cu scăderea tuturor reducerilor,
rabaturilor şi sconturilor comerciale la procurare;
2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării şi în starea necesară pentru
folosire după destinaţie (costurile de transport, încărcare, descărcare, de pregătire a locului de instalare şi montaj,
de testare şi inspecţie a funcţionalităţii obiectului, de pregătire a terenului pentru folosire după destinaţie (nivelarea,
curăţarea, demolarea construcţiilor vechi, costul drenajului etc.)).
Terenurile şi clădirile se contabilizează separat, chiar dacă sînt achiziționate la un preţ unic. În asemenea caz,
costul de intrare se repartizează între obiectele cumpărate proporțional valorii juste a fiecărui obiect în parte.
Exemplul. O entitate a achiziționat un teren cu clădirea amplasată pe acesta cu 1 800 000 lei. Dacă aceste obiecte
ar fi fost cumpărate separat, valoarea de piață a terenului ar fi constituit 1 600 000 lei, iar a clădirii – 400 000 lei.
De determinat costul de intrare a terenului și a clădirii.
Costul de intrare a imobilizărilor create (elaborate, construite) de entitate în regie proprie se evaluează la costul
efectiv care include: costul proiectului, valoarea materialelor consumate, costurile cu personalul, contribuţiile
pentru asigurările sociale şi primele de asistenţă medicală aferente, costurile indirecte de producţie etc.
În costul de intrare al imobilizărilor nu se includ costurile prezentate mai jos.
Costurile indicate în subpunctele 1), 3)–5) trebuie contabilizate ca cheltuieli administrative (în contul 713), iar cele
din subpct. 2) – ca cheltuieli de distribuire (în contul 712) – dacă au fost suportate în procesul de comercializare a
produselor/serviciilor sau ca cheltuieli anticipate (în contul 171 sau 261) – dacă au fost suportate până la
comercializarea produselor/serviciilor şi depăşesc pragul de semnificaţie stabilit de către entitate.
Evaluarea ulterioară
Imobilizările corporale se evaluează în bilanț/la data raportării la:
valoarea contabilă (model bazat pe cost cost):
VC=CI - Amortizarea - Pierderile din depreciere acumulate
sau în baza modelului reevaluării (surplus sau reducere de reevaluare).
În cazul aplicării modelului reevaluării, imobilizările se evaluează la valoarea reevaluată care reprezintă
valoarea justă la data reevaluării, diminuată cu suma amortizării şi pierderilor din depreciere cumulate.
În urma reevaluării obiectelor de IC, pot fi înregistrate diferenţe sub formă de surplus sau reducere de
reevaluare.
Diferențele din reevaluare (surplusul sau reducerea/dificitul) se contabilizează:
Surplusul de reevaluare recunoscut în componenţa capitalului propriu la contul 343 „Rezerve din reevaluare”.
Surplusul de reevaluare recunoscut ca venituri curente (în contul 621):
1) reflectarea surplusului de reevaluare:
• Dt 123 Ct 621
2) reflectarea sumei surplusului de reevaluare:
• Dt 123 Ct 343
2
Suma reducerii de reevaluare, recunoscută ca cheltuieli curente, se reflectă în contul 721, iar suma reducerii
decontată la diminuarea capitalului propriu – în contul 343.
1) reflectarea sumei reducerii de reevaluare:
• Dt 343 Ct 123
2) reflectarea sumei reducerii de reevaluare care depăşeşte mărimea surplusului de reevaluare decontat anterior la
capitalul propriu:
• Dt 721 Ct 123
6
Exemplu. O entitate a vândut un computer a cărui: CI – 15000 lei, amortizare acumulată 2000 lei, pierderi din
depreciere 1000 lei, preț de vânzare 14000 lei fără TVA. Cheltuieli de vânzare: salarii 300 lei, CAS și PAM,
materiale 100 lei.De reflectat formulele contabile de vânzare a computerului.