Analiza cost-volum-profit

Descrierea modelului de analiză

Analiza cost-volum-profit reprezintă analiza modului de evoluție a costurilor ce pune în evidență

relațiile dintre:cost,volumul vânzărilor și respectiv profitul obținut.

Relația fundamentală ce stă la baza analizei cost-volum-profit are ca punct de plecare contul de
rezultate:

Rezultatul din exploatare(Re)=

Venituri din exploatare - costul bunurilor vândute - cheltuieli din exploatare (fara impoz pe profit) (1)

Rezultatului din exploatare i se mai adaugă profitul/pierderea din afara exploatării, din activitatea
de investiții și din activitateade finanțare, pt a obtinr rezultatul brut al perioadei din care se scade
impoz pe profit.

Din motive de simplificare se consideră că rezultatul activității din investiții și din finanțare e
nul.

Rezultatul net = Re - impozitul pe profit (2)

Dacă în relația (1) regrupăm elementele costul bunurilor vândute și cheltuielile din exploatare și
le reclasificăm grupându-le în fixe și variabile obținem următoarea relație:

Re =Venituri din exploatar e- costuri variabile de exploatare-costuri fixe de exploatare (fara impoz pe profit) (3)

Înlocuim relația (3) în (2) și obținem:

Rezultatul net =

Ven din exploatare- costuri variabile de exploatare-costuri fixe de exploatare -impozit pe profit (4)

Deoarece veniturile din exploatare sunt reprezentate în mare parte din veniturile din vânzări și
presupunând ca activitatea se încheie cu profit:

Profit =Venituri din vânzări-costuri variabile-costuri fixe (5)

1
Ecuația reprezintă fundamentul analizei cost-volum-profit.Aceasta permite analiza modului în
care evoluează veniturile,costurile și profitul din exploatare atunci când apar modificări ale
prețurilor de vânzare,cantităților produse și respectiv costurilor.

Principalii indicatori ce stau la baza orientărilor strategice ale unei companii sunt:

-marja contribuției

-pragul de rentabilitate

-profitul din exploatare țintă

-intervalul de siguranță și indicele de siguranță dinamic

-levierul operațional

-factorul de acoperire

-indicele de prelevare

1)Marja contribuției reprezintă diferența dintre venituri totale și costuri variabile.

Mc=Vt-CV (6)

Vt-venituri totale

CV-costuri variabile

Marja contribuției ca indicator derivă din metoda costurilor variabile.

CA - CV = Marja contribuției - costuri fixe (CF)

=profit/pierdere

Contribuția marginală poate fi calculată și pe unitate.

Marja contribuției unitare(Mcu) = Pvu-Cvu (7)

Pvu=preț de vânzare unitar

2
Cvu=cost variabil unitar

Marja contribuției totale=Mcu*Nr.de unități vândute (8)

Maja contribuției unui produs=contribuția sa la acoperirea costurilor fixe și obținerea unui

profit.Dacă din marja contribuției scădem costurile fixe(CF) obținem profit/pierdere

Rata contribuției marginale= *100 (9)

Exemplu: Compania Alfa produce diverse accesorii de birou. Unul din produsele pe care aceasta
le comercializează este suportul de hârtie pe care compania îl vinde la prețul de 20 lei/bucată.
Costul variabil unitar este de 9 lei/bucată iar costurile fixe sunt de 86.400 lei. În cursul acestui an
s-au vândut 10.500 bucăți.

Mc=CA-CV

CA=p*q=20*10.500=210.000 lei

CV=Cvu*q=9*10.500=94.500 lei

Mc=210.000-94.500=115.500 lei

Mcu=Pvu-Cvu

Mcu=20-11=9 lei/bucată

Mc=Mcu*q

Mc=9*10.500=94.500 lei

Mc-CF=profit/pierdere

115.500-86.400=29.100 lei(profit)

Marja contribuției unitare este de 11 lei iar marja contribuției totale este de 115.500lei. Această
valoare va acoperi cheltuielile fixe de 86.400 lei și va permite realizarea unui profit de 29.100 lei

3
Mc%= *100

Mc%= *100=55%

Marja contribuției este de 55% din total venituri adica0.55 bani la fiecare leu vândut.

Exemplu de modificare a marjei contribuției în funcție de modificarea cantităților vândute.

V1→10.500 bucăți

V2→14.000 bucăți

V3→18.000 bucăți

Vom calcula marja contribuției pentru cele 2 variante: V2 si V3. Prima valoare a fost calculată
anterior.

Pentru V2

CA=p*q=20*14.000=280.000 lei

CV=Cvu*q=9*14.000=126.000 lei

Mc=CA-CV=280.000-126.000=154.000 lei

Mcu=Pvu-Cvu=20-9=11 lei/bucată

Mc=Mcu*q=11*14.000=126.000 lei

Mc-CF=profit/pierdere

154.000-86.4000=67.600(profit)

Pentru V3

Mc=CA-CV

4
CA=p*q=20*18.000=360.000 lei

CV=Cvu*q=9*18.000=162.000 lei

Mc=360.000-162.000=198.000 lei

Mcu=Pvu-Cvu

Mcu=20-9=11 lei/bucată

Mc=Mcu*q

Mc=11*18.000=198.000 lei

Mc-CF=profit/pierdere

198.000-86.400=111.600 lei

Observăm că odată cu creșterea volumului vânzărilor, marja contribuției exprimată în valoare

absolută la nivel total crește de la 115.500 la 154.000 și apoi la 198.000 dar marja contribuției
unitare rămâne aceeași de 11 lei/bucată prețul de vânzare și costurile variabile unitare nu s-au
modificat!

Exemplu:

Managementul companie Beta își evaluează mixul de produse în încercarea de a-și maximiza
profitul. Obiectul de activitate al companiei este comercializarea produselor de îngrijire
corporală. În ultimul an compania a comercializat 5 game de produse toate având o piață de
desfacere amplă care permite majorarea cotei deținute de fiecare dintre ele. Se cunosc
următoarele date referitoare la vânzările companiei:

Element Gama A Gama B Gama C Gama D Gama E

Valoare de 71.000 91.000 91.920 97.440 156.800
Achiziție
Chelt.de 10.200 54.000 12.480 30.160 26.880
comercializare

5
 Chelt.administrati 23.800 27.000 35.360 28.560 31.360
v
Fixe
Total vânzări 122.000 136.000 156.400 161.200 224.000
Produse vândute 85.000 45.000 26.000 14.000 32.000
O re de vânzare 17.000 18.000 20.800 16.800 22.400
Necesare
Profit 17.000 12.600 16.640 5.040 8.960

Controlul companiei se realizează prin sistemul de bugete conform bugetului întocmit și aprobat
pentru anul în curs.Compania nu poate să mai angajeze cheltuieli suplimentare de personal prin
urmare va trebui să își facă treaba cu personalul existent.

Utiizând marja contribuției să se stabilească care este gama de produse care ar trebui vizată
pentru extinderea cotei de piață.

Preț de vânzare=

Cost de achiziție=

Cost de comercializare=

Total cost variabil=Cost de achizitie+cost comercializare

Marja contribuției=Preț de vânzare-Total cost variabil

Nr.de produse vândute/oră=

Marja contribuției/oră=Marja contribuției*Nr.produse vândute pe oră

Pv A= =1.44

Pv B= =3.02

6
Pv C= =6.02

Pv D= =11.51

Pv E= =7

Cost de achiziție A= =0.84

Cost de achiziție B= =2.02

Cost de achiziție C= =3.54

Cost de achiziție D= =6.96

Cost de achiziție E= =4.9

Cost comercializare A= =0.12

Cost comercializare B= =0.12

Cost comercializare C= =0.48

Cost comercializare D= =2.15

Cost comercializare E= =0.84

Total cost variabil A=0.84+0.12=0.96

Total cost variabil B=2.02+0.12=2.14

7
Total cost variabil C=3.54+0.48=4.02

Total cost variabil D=6.96+2.15=9.11

Total cost variabil E=4.9+0.84=5.74

Marja contribuției A=1.44-0.96=0.48

Marja contribuției B=3.02-2.14=0.88

Marja contribuției C=6.02-4.02=2

Marja contribuției D=11.51-9.11=2.4

Marja contribuției E=7-5.74=1.26

Nr.produse vândute/oră= =5

Nr.produse vândute/oră B= =2.5

Nr.produse vândute/oră C= =1.25

Nr.produse vândute/oră D= =0.83

Nr.produse vândute/oră E= =1.43

Marja contribuției/oră A=0.48*5=2.4

Marja contribuției/oră B=0.88*2.5=2.2

Marja contribuției/oră C=2*1.25=2.5

Marja contribuției/oră D=2.4*0.83=1.99

Marja contribuției/oră E=1.26*1.43=1.80

8
Gama de produse vizată pentru extinderea pieței este gama ce generează cea mai marre
contribuție/oră. Astfel vom avea: C,A,B,D,E.

2)Pragul de rentabilitate

Analiza pragului de rentabilitate este focalizată pe utilizarea informațiilor oferite prin costuri
pentru a înțelege dacă un produs sau un serviciu după caz produce bani,produce o pierdere sau
doar acoperă costurile legate de producerea sau prestarea de servicii.

Pragul de rentabilitate este acel nivel de activitate la care cheltuielile sunt egale cu veniturile,deci
nu exista nici profit și nici pierdere.

Ecuația generală de determinare a punctului de echilibru exprimată în u.m.(valoric)este:

Venituri din vânzări=CF+CV

Reluăm problema din exemplul dat la indicatorul marja contribuției.

Cvu=9 lei/bucată

CF=86.400 lei

Pvu=20 lei/bucată

P*q=CF+Cvu*q

20*q=86.400+9*q

11q=86.400→q= =7854.5≈7855 bucăți

CA=20*7.855=151.700 lei(vânzări pe care ar trebui să le facă compania pentru a-și acoperi

integral costurile)

Ecuația de determinare a marjei

Venituri din vânzări=CV+CF}→ Mc-CF=0

9
Mc=Venituri din vânzări-CV}→

Determinarea pragului de rentabilitate cantitativ= *100

Mcu=Pvu-Cvu=20-9=11 lei

Pragul de rentabilitate cantitativ= =7854.5≈7855 bucăți

Dacă dorim să calculăm pragul de rentabilitate valoric atunci vom avea următoarea formulă:

Pragul de rentabilitate valoric=

Rata contribuției marginale= *100

Rcm= *100=55%

Pragul de rentabilitate valoric= =157.091

Cunoscând această informație putem calcula pragul de rentabilitate valoric.

Pragul de rentabilitate nu este un indicator static. El se schimbă cu fiecare decizie a

managementului(pragul de rentabilitate se modifică dacă:

-se modifică prețul

-CF înregistrează variații

-o să crească/scadă Cvu)

3.Profitul din exploatare țintă

Acest instrument al analizei cost-volum-profit este util managementului pentru a ști ce cantitate
trebuie să vândă pentru a obține un anume profit.

10
În cazul problemei noastre se dorește a se obține un profit de 34.000 lei.

Cantitate necesară a fi produsă=

Cantitate necesară a fi produsă= =10.945 bucăți

4. Intervalul de siguranță.

Reflectă în mărime absolută cu cât poate să scadă CA pentru ca nivelul afacerii să ajungă la
punctul critic. Se calculează ca diferență între CA și CA aferentă punctului de echilibru.

Pentru a calcula acest interval de siguranță trebuie să se cunoască nivelul CA care poate
înregistra valori efective și/sau valori previzionale.

Intervalul de siguranță=CA-CA/Pe

CA/Pe=Q(Pe)*Pvu

Q(Pe)=pragul de rentabilitate determinat cantitativ

CA/Pe=7.855*20=157.100 lei

Is=210.000-157.100=52.900 lei

Compania a înregistrat un interval de siguranță de 52.900 lei raportat la CA.

Vânzările companiei pot să scadă în limita a 52.900 lei în condițiile în care compania
înregistrează profit. Dacă vânzările scad peste această limită atunci compania va înregistra
pierderi din exploatare deoarece a coborât sub pragul de rentabilitate.

Calculul intervalului de siguranță utilizând valori previzionate.

Dacă lucrăm cu date estimative sau previzionate deoarece trebuie să întocmim un buget al
activității pentru N+1,atunci se lucrează cu o CA estimată. Reluând datele anterioare pentru a
atinge profitul brut de 34.000 lei compania trebuie să producă 10.945 bucăți,astfel CA estimată

11
de manageri va fi:10.945*20=218.900 lei iar intervalul de siguranță va fi:218.900-
157.100=61.800 lei

Indicele de siguranță dinamic indică același lucru ca și intervalul de siguranță dar exprimat
relativ. Se determină ca raport între intervalul de siguranță și CA.

Isd= *100

Isd= *100=25%

5. Levierul operațional

Este raportul dintre risc si rentabilitate și măsoară efectele CF asupra modificărilor profitului din
exploatare.

Levierul operațional=

Cu cât valoarea levierului operațional este mai mică cu atât riscul suportat este mai mic!!!

Valoare %A Valoare %B Valoare %C

A B C
Venituri 100.000 100% 100.000 100% 100.000 100%
Costuri variabile 30.000 30% 40.000 40% 20.000 20%
Marja contribuției 70.000 - 60.000 - 80.000 -
Costuri fixe 20.000 - 10.000 - 30.000 -
Profit din exploatare 50.000 - 50.000 - 50.000 -
Levierul operațional 1.4 - 1.2 - 1.6 -

6.Factorul de acoperire

Acest indicator exprimă procentul contribuției fiecărui produs la acoperirea CF și la obținerea de

profit.

Factorul de acoperire se poate calcula prin una din următoarele metode:

12
1)Prin raportarea Mc la CA totală= *100

Fa= *100=55%

2)La nivel unitar prin raportarea: *100

Fa= *100=55%

3)Prin raportarea CF la CA aferentă pragului de rentabilitate

Fa= *100=55%

Factorul de acoperire orientează decizia managementului spre produsele sau serviciile care au un
factor de acoperire cât mai ridicat!!!

7) Indicele de prelevare

Indică procentul din CA care este necesar pentru a acoperi CF.

Ip= *100

Ip= *100=41%

Exemplu:

O companie importă din UE hârtie pe care o distribuie tipografelor din țară. Ea importă 2 tipuri
de hârtie:Hârtie tip 1→80 g/m2

Carton lucios→320 g/m2

În perioada de referință compania a vândut 800 t hârtie la prețul unitar de 1000 lei și 450 t de
carton la prețul unitar de 2000 lei. Pentru acest nivel al vânzărilor se cunosc următoarele
informații:

13
 Hârtie Carton Total
Venituri din vânzări 800.000 900.000 1.700.000
Cheltuieli variabile 650.000 675.000 1.325.000
Marja contribuției 150.000 225.000 375.000
Cheltuieli fixe - - 300.000
Rezultat - - 75.000

a)Să se determine pragul de rentabilitate și structura sorto-dimensională punctului de echilibru.

b)Să se calculeze și să se interpreteze următorii indicatori:factorul de acoperire,intervalul de

siguranță și indicele de prelevare.

Rezolvare:

a)McuH= = =187.5

McuC= = =500

Pragul de rentabilitate egal cu:

Pv*q=CF+CV

Pv*q-CF-CV=0

Dar Pv*q-CV este de fapt marja contribuției,de aici rezultă:

Mc-CF=0

187.5*qH+500*qC-300.000=0 (1)

Aflăm procentul cantității de hârtie și carton din total cantitate.

H%= *100=64%

C%= *100=36%

qH=0.64*Q

14
qC=0.36*Q

Din cele rezultă:qH=0.64* (2)

Înlocuim în relația (1) și obținem:

187.5* +500*qC=300.000

qH =640 t

qC=360 t

Punctul de echilibru va fi atins dacă se vor vinde 640 t hârtie la prețul de 1000 lei și 360 t carton
la prețul de 2000 lei,rezultatul fiind de 1.360.000 lei

b)Se determină factorul de acoperire total

Fa= *100

Fa= *100=22.05%

Se determină factorul de acoperire pentru cele două produse

FaH= *100= *100=18.75%

FaC= *100= *100=25%

Observăm că 18.75% reprezintă contribuția produsului hârtie la acoperirea cheltuielilor fixe și la

obținerea profitului. (18.75<22.05)

Pentru produsul carton contribuția este de 25% care este superioară contribuției globale
(25%>22.05%). Prin urmare se recomandă creșterea volumului vânzărilor de carton acesta având
un grad de acoperire mai mare. Dacă compania ar fi în situația de a elimina unul din cele 2

15
produse ar trebui să aleagă produsul cu cea mai mare rată de acoperire(cartonul) pentru că
generează o marjă a contribuției raportată la vânzări mult mai mare decât hârtia.

Intervalul de siguranță=CA-Pragul de rentabilitate

Is=1.700.000-1.360.000=340.000 lei

Dacă CA scade cu 340.000 lei compania atinge pragul de rentabilitate.

Indicele de siguranță dinamic= *100

Isd= *100=20%

Dacă scade cu 20% compania atinge pragul de rentabilitate.

Indicele de prelevare= *100

Ip= *100=17.65%

Cheltuielile fixe de 300.000 sunt acoperite de 17.65% din CA. Restul de 82.35% din CA
contribuie la acoperirea cheltuielilor variabile și la obținerea de profit.

Analiza de sensibilitate reprezintă o tehnică ce examinează modul în care variază rezultatul

atunci când se înregistrează fluctuații ca ale datelor previzionate.

Analiza de senzitivitate este cunoscută în literatură și sub denumirea de What IF și răspunde unor
întrebări cum ar fi:

-care ar fi nivelul profitului dacă vânzările scad cu 10% din valoarea estimată?

-ce profit va înregistra compania dacă CF cresc cu 5%?

Avantajele și dezavantajele analizei cost-volum-profit

16
Avantajul analizei cost-volum-profit se concretizează în faptul că permite analiza pe termen scurt
evidențiind produsele cele mai rentabile.

În schimb ca dezavantaj,ea poate fi aplicată doar în anumite condiții și numai când sunt verificate
anumite ipoteze:

-evoluția CV și CF poate fi cunoscută cu exactitate;

-costurile și veniturile au evoluții liniare aproximativ identice în timp;

-eficiența și productivitatea sunt constante în intervalul relevant de producție;

-variabilele costurilor și prețurilor sunt relevante în intervalul relevant de producție;

-structura mixului de vânzări de produse nu se modifică în timpul perioadei planificate;

-volumul producției și al vânzărilor sunt aproximativ egale.

17