Internetul

Elaborat:Galușca Nicolae
Grupa:DR-318
Verificat:Rotari Vera
 Cînd a apărut internetul

• Termenul internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte englezești
: interconnected = interconectat și network = rețea.Cuvântul are două sensuri care sunt strâns înrudite, în
funcție de context:
Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și
alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare
„Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul
Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a
Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects
Agency, DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numele ARPAnet.
Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din
extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este
uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP,
Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.
Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic
World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe
Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.
• Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele
speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare
depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate
printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată:
rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate
cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.
 Cum s-a dezvoltat internetul

• Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația

protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. În 1969 S. Crocker a inițiat o serie de
„note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și
devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). Marea schimbare a început în
1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva
(CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
• O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, National Center for Supercomputing
Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic", care era bazat pe o
interfață grafică (Windows). Enorma creștere a webului a început aproape dintr-o dată: în
iunie 1993 erau înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.
 Funcția de bază

• La baza tuturor serviciilor din rețeaua Internet stă comunicarea mesajelor de

la sursa la destinație. Informația circula prin această rețea sub formă de
pachete, fiecare pachet avînd un expeditor si un destinatar.
• Initial rețeaua Internet a fost construita in scop stiintific si educational, iar
functiile predominante ale retelei Internet erau cele de documentare si
comunicare. Ea putea fi folosita ca o imensa biblioteca digitala care permitea
schimbul de informatii intre cititorii ei. industria de software.
 Utilizarea
• Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ
83 % din populația globală nu folosea Internetul.
• În iulie 2016, o rezoluție ONU a declarat că accesul la internet este un drept
uman de bază.
• Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats,
în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului în România a atins nivelul
de 31,4 % din totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori, iar
numărul de conexiuni broadband era de 1.769.300.
• Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a
crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii
Europene au fost 54 % și 73 %.
 Construcția

• Inițial rețeaua Internet a fost construita in scop stiințific si educațional, iar funcțiile
predominante ale rețelei Internet erau cele de documentare si comunicare. Ea putea
fi folosită ca o imensă bibliotecă digitală care permitea schimbul de informații int
re cititorii ei. Ulterior, crescînd numărul de calculatoare conectate la Internet,
a crescut si numărul de siteuri ale diferitelor organizații si, implicit, numărul de
vizitatori virtuali ai acestor siteuri. Acești vizitatori ai unui site Web, ca orice
vizitator al unei locații fizice, sunt posibili consumatori de produse sau servicii. D
e aici, pînă la a transforma un site Web intr- un panou publicitar, drumul a fost foa
rte scurt. Companiile interesate în a-și prezenta produsele sau serviciile si în
a- și face publicitate șiau creat propriul site, prin care iși promovează
propriile produse sau servicii. Prezentarea acestor informații prin intermediul
paginilor Web este realizată de obicei de firme specializate, astfel incat aceasta
funcție a rețelei Internet a dus la apariția unei ramuri noi in industria de software.
 Principiul de lucru

• Internetul permite interconectarea calculatoarelor indiferent de platformă. Acest lucru a devenit

posibil prin faptul că s-au stabilit o serie de reguli privind comunicaţia între calculatoare.
Aceste reguli sunt denumite protocoale şi definesc modul de lucru al aplicaţiilor pentru a se
face înţelese între ele. Dacă reţeaua la care suntem conectaţi este Internet, atunci vom depinde
de o colecţie de protocoale reunite sub denumirea TCP/IP. Suita TCP/IP este constituită dintr-o
mulţime de protocoale, fiecare dintre ele asigurând transferul datelor în reţea într-un format
diferit şi cu opţiuni diferite. În funcţie de necesităţile aplicaţiei, putem utiliza unul sau altul
dintre protocoalele suitei TCP/IP pentru transmiterea informaţiilor pe Internet.
• Internet formează un mediu informaţional şi de calcul, oferind un volum imens de servicii şi
resurse: biblioteci şi baze de date, fiind în acelaşi timp şi o imensă comunitate de persoane din
toate domeniile vieţii economicosociale, situate în diverse puncte geografice, care pot oricând
să partajeze informaţii.
 Avantajele internetului

• creșterea controlului asupra circuitului informațiilor interne.

• Acces foarte rapid şi facil (de regulă) la toate avantajele internetului. Internetul
oferă informaţii din toate domeniile (politică, administraţie, sport, agricultură, vreme,
informaţii juridice – legi, hotărâri etc.) prezentate sub tot felul de forme: ştiri,
articole, imagini, videoclipuri etc.
• Comunicare cu instituţiile publice şi companii private (găsirea numerelor de telefon
şi fax, posibilitate de comunicare prin mail – poştă electronică etc); socializare prin:
mail, siteuri de socializare, messenger, skype etc; există posibilitatea de a vorbi ca la
telefon, gratuit; comunicare cu rude şi prieteni, comunicare cu colegi de
şcoală/facultate/serviciu, comunicare cu profesori etc.
• Instruire. Acces la cursuri online (unele gratuite), şi alte informaţii/documente utile în pregătirea
profesională şi carieră (valabil în perioada şcolii, liceului, facultăţii, serviciului şi tot restul
vieţii). Posibilitatea de a învăţa limbi străine gratuit
• Comerţ electronic. Posibilitatea de a găsi şi cumpăra produse de care ai nevoie, la cel mai mic preţ de
pe piaţă. Posibilitatea de a vinde chiar tu diferite produse, ca persoană juridică, sau chiar fizică.
• Publicitate.Posibilitatea de a da, gratuit, anunţuri referitoare la orice: cumpărări-vânzări,
matrimoniale, evenimente, proteste etc.
• Posibilitatea de a-ţi face publică o părere (de a te face auzit) – prin comentarii la diferite ştiri,
articole, pe forumuri, pe diferite siteuri etc, prin administrarea unui propriu site de internet / blog, unde
poţi posta (poţi publica) ce informaţii doreşti.
• Poţi învăţa gratuit să faci tot felul de chestii utile vieţii cotidiene (prin videoclipuri, tutoriale,
prezentări, puse la dispoziţie ricui pe internet).
• Economie de timp. Internetul îţi poate asigura o foarte mare economie de timp. În loc să pierzi timpul
(în diferite moduri), pentru a obţine ceva/a rezolva ceva, prin intermediul internetului foarte multe
probleme se rezolvă mult mai rapid.
 Dezavantajele Internetului

• Accesul la internet este permis oricui, indiferent de vârstă, indiferent de pricepere şi experienţă în
domeniul informatic. Astfel, oricine poate intra pe internet, însă şi oricine poate dăuna internetului, în
diferite moduri. Internetul este de cele mai multe ori ”poluat” de următoarele categorii de persoane:
copii/tineri incompetenţi care publică informaţii false; persoane de rea-credinţă care încearcă să
manipuleze, prin publicarea de informaţii false.
• Calitatea şi veridicitatea informaţiilor de pe internet este nesigură. Pentru că oricine are acces la internet,
oricine poate posta informaţii pe internet, oricine poate spune neadevăruri, poate dezinforma, sau poate
minţi.
• Informaţiile personale nu sunt în siguranţă când folosim internetul. Această securitate a datelor personale
pe care o promovează site-urile ce oferă, de exemplu, căsuţă de mail, este falsă. Adică, tot ce este în
calculator este expus în momentul în care este conectat la internet.
• Infracţiunile / ilegalităţile / fraudele / ţepele care pot avea loc, şi care pot afecta,
legate de: tranzacţii bancare online, ţepe economice, ţepe în comerţul electronic, ţepe în
diferite oferte de afaceri, de muncă, ţepe în diferite colaborări online etc. Pe internet nu
există siguranţă 100% legat de contul bancar sau de orice alte conturi online
deţinute! Lipsa unei identităţi reale a colaboratorilor/partenerilor pe internet, creşte
riscul de a fi minţit.
• Pierderea de timp este o altă problemă pe internet. Oricât de multe avantaje şi
informaţii utile ar avea internetul, foarte mulţi oameni ajung să piardă foarte mult timp
pe internet, fără să câştige ceva real, concret, inteligent, util din asta (este cazul pierderii
a prea mult timp pe siteuri de socializare, privind filme, jucându-ne etc).
• Dăunează sănătăţii. În cazul filmelor, distanţa faţă de monitor este mai mare, deci e
mai puţin dăunător ochilor. Chiar şi în cazul jocurilor, distanţa se poate mări (mai ales
cu tastatură şi mouse fără fir). Însă navigarea pe internet, dăunează cel mai mult ochilor,
pentru că presupune o distanţă mică faţă de monitor. Ochii se vor obişnui să facă focus
la distanţă mică, şi îşi vor pierde încet încet abilitatea de a vedea clar la distanţă.
 Ce a descoperit

• Apariţia internetului nu poate fi atribuită unei singure persoane. Tehonologia ce stă la baza internetului
este atât de complexă şi în continuă schimbare încât este mai mult decât evident că o serie de persoane
şi-au adus aportul la această invenţie care a schimbat cu totul lumea în care trăim.
• Internetul este rezultatul muncii a zeci de cercetători, programatori şi ingineri care au dezvoltat diferite
tehnologii care aduse împreună au format ceea ce se numeşte “Information superhighway”. Povestea
internetului începe cu mult timp înainte ca tehnologia care a permis crearea acestuia să fi apărut. Unul
dintre primii oameni care au jonglat cu ideea unui system “world wireless” a fost Nikola Tesla la
începutul anilor 1900. Cu toate acestea prima schemă practică a internetului a apărut abea la începutul
anilor ’60, când J.C.R. Licklider de la MIT a popularizat ideea unei “reţele intergalactice”. La scurt
timp cercetătorii au creat conceptul de “packet switching” o metodă de transmitere electronică a datelor
care mai târziu va deveni una din pietrele de temelie a internetului.
Mulțumesc de atenție