Cornu Luncii – cea mai dezvoltata comună a județului Suceava

de Dragoș Huțuleac

Comuna Cornu Luncii este una din marile comune ale judeţului Suceava, formată din
9 sate cu peste 7000 de locuitori şi are o suprafaţă de 84,01 kmp.
Satele componente, clasificate în ordinea mărimii după numărul locuitorilor sunt:
Băişeşti, Brăieşti, Cornu Luncii, Sasca Mică, Păiseni, Sasca Mare, Dumbrava, Sasca Nouă,
Şinca. Această comună se învecinează la nord cu localitatea Drăgoieşti, la nord-est cu comuna
Horodniceni, la est cu Rădășeni, la sud cu Baia, la sud-est cu comuna Râșca și la vest cu
comunele Mălini și Valea Moldovei.
Comuna Cornu Luncii este aşezată în partea sud-vestică a judeţului Suceava, pe
cursul mijlociu al râului Moldova şi se întinde pe o distanţă de circa 18 km pe şoseaua Gura
Humorului-Fălticeni (de sub dealul de la Berchişeşti până la Podul Vacii între Sasca Nouă şi
Fălticeni), iar la înălţime pe o distanţă de 9-10 km din Dealul Porcului (hotarul cu moşia
satului Brădăţel, comuna Horodniceni), până în culmea Obcinii Stînişoara (Vârful Trei Hotare
- la hotarul cu satele Slătioara, comuna Răşca şi Mălini)

Din istoria comunei

Indisolubil, istoria comunei Cornul Luncii este legată din punct de vedere a
documentelor istorice de satul Băișești, care pe lângă faptul că este cel mai mare sat din
componența sa, este și cel mai vechi.
Primul stăpânitor al satului Băişeşti a fost Oană Băeșeșscu, un mic boier al locurilor
de la numele căruia derivă şi denumirea satului, în baza daniei primite de la Domnitorul
Alexandru cel Bun.
Prima informatie scrisă despre satul Băişeşti apare câțiva ani mai târziu din 15
septembrie 1499, când domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare îi confirmă la curtea de la
Suceava, lui Giurgiu, gumelnic (recompensă, pedeapsă) pentru 300 de zloti tătărăşti,
moştenitorilor boierului Băeşescu.
La cererea Mănăstirii Humor, la 4 ianuarie 1663 Eustratie Dabija, domnul Moldovei,
reconstituie mai multe acte de danie de la Ştefan cel Mare, Ştefănită Vodă şi de la Alexandru
Lăpuşneanu ce au fost stricate în timpul războiului purtat de moldoveni cu Timuş Hmelniski
şi cu ungurii şi odată cu acestea întăreşte mănăstirii printre altele a patra parte din jumătatea
de jos a satului Băeşeşti şi şase jirebii (bucăți de pământ, ogoare) din același sat, cu vatra
satului, câmpuri şi pădure cumpărate cu 80 de taleri de la Huhuroaia, călugărita, achiziție
întărită şi de Vasile Lupu.
Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei la 23 ianuarie 1735, în urma jalbei lui
Tofan, egumenul mănăstirii Humor, scrie de la Iaşi lui Ion Balş fost mare vornic şi lui Şerban
Cantacuzino fost mare medelnicer să meargă la tinutul Sucevei şi să judece cu dreptate şi
după drese pricina mănăstirii pentru jumătate din satul Băeşeşti, cu silişte în partea de jos, pe
care o împresoară Ştefan Gherghel moşinaş în partea de sus.
 În 1774 satul făcea parte din Ocolul Siretul de Sus. După înglobarea Bucovinei la
Imperiul Habsburgic, satul a făcut parte din districtele Moldova, Suceava, Gura Humorului,
Ocolul Şomuzul şi Moldova şi Ocolul Gura Humorului.
Din 1869 satul a devenit comună încorporând pentru perioade mai lungi satul
Stânileşti (Cornu Luncii). După 1918, Băeşeşti a cunoscut o evolutie administrativa –
teritorială frământată, marcată de modificări continue, astfel: - 1921 – comună în judetul Gura
Humorului; - 1925 – comună în plasa Mălini, judetul Fălticeni, fiind format din satele
Băişeşti, o parte din Brăieşti si Stănileşti; - 1926 – comuna pierde satul Brăieşti; - 1929 –
comuna Băişeşti este desfiintată, satul făcând parte din comuna Măzănăieşti; - 1932 – comuna
este reînfiintată, în plasa Ilişeşti, format din satele Băişeşti, Brăieşti, Cornu Luncii. - 1943 –
comuna intră în plasa Solca; - 1945 – comuna intră în plasa Ilişeşti; - 1950 – comuna Băişeşti
apartine raionului Fălticeni şi are în componentă satele Băişeşti, - 1968 – comuna Băişeşti este
desfiintată, satul făcând parte din Comuna Cornu Luncii.
Trebuie de spus că satul Cornu Luncii a fost localitate de frontieră după anexarea în
1774 a părții de nord a Moldovei (Bucovina) de către Imperiul Habsburgic. La 6 mai 1809, pe
moșia Cornu Luncii a fost înființat un oficiu vamal; clădirea fostului pichet de grăniceri de pe
teritoriul românesc se mai păstrează și astăzi. În noiembrie 1918, Cornu Luncii (partea din sat
ce se numește Stănilești, și care făcea parte din Austro-Ungaria) a fost prima localitate în care
au intrat trupele române pentru eliberarea Bucovinei.
Localitatea Cornu Luncii a fost renumită până în anul 1990 pentru Topitoria de In și
Cânepă, una dintre cele mai productive întreprinderi de acest gen din România. Desființarea
acestei întreprinderi în 1995 a dus la o perioada grea din punct de vedere economic pentru
locuitorii comunei, perioada care pare să fi fost depășită totușiîn prima decadă a anilor 2000.
Cu toate astea, o mare parte a tinerilor a emigrat și continuă să emigreze în țările Europei de
Vest, în special în Italia, Anglia, Germania, Belgia și Spania.

Comuna Cornu Luncii azi

De când la conducerea primăriei Cornu Luncii se află primarul Gheorghe Fron,

Această localitatea cunoaște o dezvoltare fără precedent. Este campionul județului la
depunerea și accesarea diferitor fonduri de finantare, de la cele europene, pana la cele
guvernamentale sau ale Băncii Mondiale. Astă vară, primarul din Cornul Luncii ne declara
următoarele „Avem 65 de proiecte depuse spre finanțare. Avem, de asemenea, 20 de proiecte
în lucru, comuna noastră fiind un continuu șantier. Comuna noastră este una foarte mare, cam
de două ori cât Fălticeniul și Gura Humorului la un loc, ceea ce înseamnă că nu putem să le
facem pe toate odată. Suntem însă hotărâți ca în câțiva ani să existe o singură Românie, să nu
mai putem vorbi despre România de la oraș și cea de la țară”, a declarat primarul comunei
Cornu Luncii.
Este omul pe care n-o să-l găsești niciodată stând la birou și așteptând să treacă ziua,
întrucât acest primar aleargă zilnic cu proiecte, se zbate pentru a obține finanțări sau este pe
șantiere. Îl găsești și cățărat pe o casă, dacă se întâmplă vreun necaz unui om, ajutând la
reconstruirea locuinței, îl găsești între oameni atât atunci când le este bine, dar mai ales când
au nevoie de ajutor.
 Dovedind încă o dată că „omul sfințește locul”, primarului Fron nu îi este rușine
astăzi nici să se uite în ochii locuitorilor din comună și asta pentru că timp de patru ani n-a
avut timp să se plictisească și a arătat cât de mult îi pasă de comuna sa.
Astăzi, când spui Cornu Luncii, spui și infrastructură rutieră, aproape toate drumurile
din comună fiind betonate și pietruite, spui și școli modernizate, spui și dispensar medical
dotat la standarde europene, spui și activități culturale.
„Este drept că nu prea cred în expresia «nu se poate» și încerc să găsesc o rezolvare
pentru fiecare problemă care apare în comunitate. Nu poți să mulțumești 7.000 de oameni, dar
poți să le dovedești tuturor că sunt la fel de importanți pentru tine ca primar”, afirmă
Gheorghe Fron.

Comuna Cornu Luncii, evoluție clară de la an la an

Gheorghe Fron a înțeles rolul educației într-o societate, astfel că, școlile din comună
au fost reabilitate și modernizate, cu fonduri proprii, de la Guvern sau de la Banca Mondială.
Drumurile din comuna Cornu Luncii arată astăzi cum ar trebui să arate toate drumurile din
această țară dar pentru această reușită, primarul Fron recunoaște că nu i-a fost chiar ușor.
Tot din fonduri proprii a fost alocată suma necesară finalizării Căminului Cultural
din Cornu Luncii și a celui din satul Băișești, pentru care s-au obținut fonduri de la Uniunea
Europeană.
Tot la capitolul realizări putem aminti și de îndiguirea râului Moldova pe ambele
maluri, betonare albiei pârâului Sasca Mare, realizarea unui pod peste acesta și îndiguirea sa,
întabularea gratuită a terenurilor din comună, de modernizarea rețelei de energie electrică prin
înlocuirea transformatoarelor, dar și de extinderea rețelei de canalizare, a podului de acces
căre Șinca, etc.. Biserica pe stil vechi Sf. Pantelimon, cât și Biserica Sf. Arhangheli Mihail și
Gavriil au fost dotate cu centrale termice.
Tot în comuna Cornu Luncii există și două cabinete medicale individuale de
medicină generală, precum și un cabinet stomatologic care nu se diferențiază cu nimic față de
unul de la oraș, dar și un cabinet medicină veterinară.
Un alt lucru cu care se mândrește primarul Gheorghe Fron este acela că, deși nu au
fost mărite taxele și impozitele, veniturile Primăriei s-au triplat în ultimii patru ani.
„La nivelul comunei Cornu Luncii își desfășoară activitatea în prezent 649 de agenți
economici și există 1000 de locuri de muncă. 42,5% din impozitul pe salarii și 18% din TVA-
ul plătit de cele 649 de societăți economice intră în bugetul Primăriei. Am reușit să atragem
agenți economici pe teritoriul comunei. La Sasca Nouă se construiesc în prezent un hotel de
patru stele, un restaurant cu 500 de locuri și o spălătorie auto. De asemenea, pe teritoriul
comunei funcționează mai multe firme de transport internațional”, explică primarul din Cornu
Luncii.
Gheorghe Fron a mai spus că localnicii sunt foarte mulțumiți și de iluminatul public
din comună, de care el însuși este foarte mândru.