Formarea statului unitar roman 1918

Rzboiul purtat de Romnia pt eliberarea provinciilor naionale aflate sub stpnire strain s-a mpletit
strns cu miscarea politica a romanilor din aceste provincii pt desvrirea unitii naionale.
Unirea, cea mare din 1918 a fost insa si rezultatul contribuiei aciunilor romaneti din marile state ale
lumii. In timp ce in Regatul Roman unirea era nscrisa in tratate si era pregtita prin aciuni militare, in celelalte
provincii s-a amplificat micarea naionala, iar diaspora a desfurat o ampla aciune de sprijinire a idealului
unitii naionale.
In prima parte a rzboiului mondial, la propaganda in favoarea unitii si la convingerea opiniei publice
internaionale au contribuit ambasadele, consulatele romane, delegaii trimise cu scopul de a spune adevrul
despre intrarea Romniei in rzboi.
In a doua parte a rzboiului mondial, mai ales in. 1918, dup ncheierea pcii din 7 mai, rolul principal il
va, avea emigraia. Un loc aparte ocupa aciunile emigraiei romaneti din SUA. Aici inca in mai 1917 s-a trimis
o misiune de romani ardeleni (V. Lucaciu. V. Stoica, etc.) pt a mobiliza coloniile de romani americani n
susinerea cauzei naionale. Dei nu s-a aprobat constituirea unor uniti speciale de romani care sa lupte in
armata SUA, totui in armata americana se vor nrola peste 30000 de romani americani care se vor angaja in
luptele mpotriva Puterilor Centrale. In marile orae ale SUA s-au organizat adunri publice, iar in vara anului
1918 s-a organizat un congres al romanilor americani (10000 de oameni); s-a creat in SUA Liga naionala
romana si Comitetul naional roman care vor fuziona in septembrie 1918 si vor avea o contribuie importanta la
argumentarea cauzei unirii naionale. Au adresat mai multe memorii preedintelui SUA, Congresului, au stabilit
contacte cu factorii politici importani, obinnd un sprijin important din partea factorilor politici americani. n
toamna 1918 preedintele Wilson a informat pe Ferdinand ca SUA va recunoate aspiraiile de unitate.
n Anglia,n decembrie 1917 s-a format Societatea anglo-romana care va antrena
numeroi oameni politici englezi, mai ales oameni de cultura, in susinerea cauzei unirii romanilor prin publicri
in presa, prin cuvntri.
La Paris s-a desfurat o ampl aciune propagandistica, in acelai sens, iar in armata franceza s-au nfiinat mai
multe uniti de voluntari romani care vor participa la lupte. La
Paris s-a nfiinat in 30 aprilie 1918 un Comitet National Roman in frunte cu T. Vuia, care ia 3 octombrie 1918 se
reorganizeaz n Consiliul National al Unitii Romane, avandu-1 ca preedinte pe Take Ionescu, ca.,
vicepreedinte pe O. Goga, .iar ca membrii pe T. Vuia, S. Mndrescu, etc. Consiliul Naional a fost recunoscut
oficial de-Antanta la mijlocul lui octombrie ca un guvern romanesc in strintate. Prin ziarul comitetului "La
Roumanie" se exprima o vasta activitate in strintate pt lmurirea corecta a opiniei publice occidentale asupra
problemelor legate de unire.
n Italia s-a desfurat o activitate similara. Se constituie si aici o serie de uniti de voluntari romani, care
vor lupta sub drapelul romanesc in cadrul armatei italiene.
Aciuni similare au loc in Suedia, Elveia, etc. In numeroase orae europene (1918) s-au creat comitete proRoumanie. In acest fel s-a creat un important curent de opinie in favoarea unirii romnilor si s-a combtut
propaganda ostila.

Unirea Basarabiei cu Romnia

In 1917, dup revoluia din februarie 1917 din Rusia, micarea naionala din Basarabia s-a intensificat,
concentrndu-se in jurul gazetei Cuvnt moldovenesc si a Partidului Naional Moldovean (martie 1917).
'
n vara anului 1917, in condiiile in care Rada Ucrainei i manifesta intenia de a ocupa Basarabia, au loc
Congrese naionale ale soldailor, ranilor, etc. basarabeni. La toate s-a cerut rezolvarea dezideratelor naionale
si sociale.
La 2 noiembrie 1917 s-a desfurat la Chisinu Congresul ostailor moldoveni care proclama autonomia
teritoriala si politica a Basarabiei. S-a constituit atunci Sfatul rii, organism reprezentativ (adevrat Parlament
democratic alctuit din 150 de membrii - 105 romani, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 rui). La 2 decembrie 1917 Sfatul
1

Tarii proclama Basarabia Republica Federativa Rusa. Se anuna totodat mprirea fr plata a pmntului la
tarani, libertatea tiparului, a cuvntului, a credinei, adunrilor, asocierii, drepturi depline pt toate naionalitile,
etatizarea nvmntului, formarea armatei moldovene.
La 8 decembrie 1917 Sfatul Tarii nfiineaz Consiliul Directorilor care era ca un guvern al Basarabiei.
Preedinte a fost numit Pantelirnon Erhan. Sfatul Tarii are ca preedinte pe Ioan Incule. Ambele organisme vor
conduce lupta pt unire.
Lucrurile se complica ulterior. In Chisinau au ptruns grzile roii bolevice. Acestea au arestat pe Erhan,
Incule, unii membrii. Au ncercat sa dezarmeze grzile nationale moldovene si sa inabuse micarea naionala. In
aceste condiii Consiliul Director cere guvernului Romniei sa trimit forte militare care sa protejeze viata si
aviutul basarabenilor.
La 8/21 ianuarie 1918 intr n Basarabia divizia generalului Ernest Birosteanu care obliga retragerea
grzilor bolevice din Chisinau. Diviza romana asigura ordinea si desfurarea panic a evenimentelor. A fost
pusa sub ordinele Sfatului Tarii, fara sa intervin in problemele interne basarabene. Dup intrarea diviziei,
guvernul sovietic a rupt relaiile diplomatice cu Romnia. In urma atitudinii ostile a Rusiei si in acord cu voina
populaiei, la 22 ianuarie/4 februarie 1918 Sfatul Tarii in unanimitate a proclamat Republica Democratica
Moldova ca sloboda, de sine stttoare si neatrnat. S-a proclamat deci independenta, Republicii Moldova fata
de Rusia. Era un pas decisiv spre unirea cu Regatul romn.
Situaia s-a agravat. In februarie Ucraina sovietica si Rusia bolsevica au adresat
guvernului romn un ultimatum, ameninnd cu represarii militare in Basarabia. Guvernul
1918 Sfatul Tarii a proclamat unirea cu Romania. De acum si pt totdeauna se unete cu Mama Romnie. Aceasta
a fost prima treapta spre unire.
Unirea Bucovinei cu Romnia
In toamna anului 1918, in condiiile prbuirii si destrmrii monarhiei austro-ungare si a. zdrnicirii
planurilor de anexiune ale Ucrainei sovietice. In cursul rzboiului, cu toate masurile luate de autoriti, lupta
naionala din Bucovina a crescut in amploare, concentrandu-se in jurul "Junimii literare" care cuprindea
intelectualitatea bucovinean. Un rol important in micarea politica l-au avut cele 2 partide bucovinene: Partidul
ranesc si Partidul National Romn. Mii de oameni bucovineni au rspuns apelului voluntarilor de la Davita
(aprilie 1917) si s-au inscis n uniti de voluntari pt a participa la btliile de la Marasti, Marasesti, Oituz.
In toamna 1918rada Ucrainei ncearc sa alipeasc Bucovina la Galiia i apoi la Ucraina. Ca urmare,
deputaii romani din parlamentul de la Viena se constituie in Consiliul
National Romn si intensifica legaturile cu Transilvania pt o aciune comuna. Resping si ncercrile de
reorganizare federativ a monarhiei habsbureice. ncercri formulate in manifestul mpratului Carol IV (17
octombrie 1918). La 22 octombrie 1918 deputaii bucovineni Constantin Isopescu Grecul si Gh. Grigorovici
rostesc in Parlamentul de la Viena voina ca Bucovina sa fie restituita Patriei. La Viena. in octombrie, 1918 s-a
constituit o secie militar romana condusa de Iuliu Maniu care activa in cadrul Consiliului National Romn de la
Viena. Iuliu Maniu ncepe organizarea de regimente romneti din militari aflai n armata austro-ungara aflata in
descompunere.
Deoarece Ucraina planuia ocuparea cu forta a Bucovinei, Consiliul National Roman, din initiative lui Sextil
Puscariu si Iancu Flondor a convocat la Cernauti o adunare national ape 27 octombrie 1918. la adunare au
participat deputati romani bucovineni din Parlamentul de la Viena, deputati din fosta Dieta a Bucovinei si
primarii localitatilor Bucovinei. Adunarea s-a proclamat Adunare Constituanta, alege un comitet executiv
(guvern) ]n frunte cu Iancu Flondor. Adunarea Constituanta decide convocarea Congresului general al Bucovinei
pentru 28 noiembrie 1918 si se pronunta pentru unirea Bucovinei cu Romania.
In primele saptamani din noiembrie 1918 se instaureaza o conducere romaneasca in covarsitoarea parte a
a localitatilor bucovinene. Interventia militara initiata de Ucraina este zdrobita de garzile nationale romane. La
solicitarea lui Iancu Flondor, a intrat in Bucovina divizia a 8-a ramana, condusa de generalul Zabic? Pentru a
proteja viata populatiei bucovinene. La 28 noiembrie 1918, la Cernauti, s-a intrunit Congresul General al
Bucovinei, cu reprezentantii alesi de populatia bucovineana din toate straturile sociale si toate nationalitatile.
2

Intruniti in Palatul Mitropolitan de la Cernauti, Congresul a hotarat in unanimitate unirea neconditionata a

Bucovinei in vechile hotare si pe vecie cu Regatul Romaniei.
Unirea Banatului si Transilvaniei cu Romania
La 27 septembrie 1918 imparatul Carol IV a solicitat incheierea pacii cu Antanta, promitand organizarea
Imperiului Habsburgic pe baza federativa in 6 state autonome: austriac, maghiar, ceh, iugoslav, polonez,
ucrainean. Nationalitatile au respins acest ultim act de ipocrizie diplomatica habsburgica. Imperiul Habsb a
intrat practic in descompunere. Armata s-a destramat. Rand pe rand populatiile isi proclama in octombrie vointa
de existenta nationala independenta.
In acest cadru general, fortele nationale romane s-au pregatit pt lupta decisiva. La 24 sept 1918 PNR isi
reia activitatea militanta si stabileste contacte cu PSD (in 1905 s-a creat sectia romana a PSD din Ungaria). In 12
octombrie, la Oradea, s-a intrunit Comitetul executiv al PNR si, in acord cu PSD se adopta o declaratie de
principii prin care se proclama independenta natiunii romane din Imp. Habsb. Declaratia va sta la baza tuturor
actiunilor romanilor pana la 1 decembrie 1918. pt a pune in practica hotararile din aceasta declaratie, s-a
constituit un comitet de actiune cu sediul la Arad, Consiliul National Roman Central, format din sase membrii ai
PNR: Iului Maniu, V. Goldis, Aurel Vlad, Al. Vaida-Voevod, St. Ciceo-Pop, Ion Suciu, si sase ai PSD: Ioan
Flueras, I. Jumanca, Tyron Albany, Iosif Renoiu, Baziliu Surdu. Acesta (CNRC) va prelua conducerea luptei pt
unire. Din 31 octombrie 1918 lupta incepe sa aiba un caracter democrat-national in Transivania. Autoritatile
maghiare sunt inlaturate. Se constituie consilii si garzi nationale. Avand in vedere componenta lor nationala va fi
instalata o administratie romaneasca, sub conducerea CNRC. La sfarsitul primei decade a lunii noiembrie,
Transilvania va avea o administratie si o conducere romaneasca.
La 9 noiembrie 1918 CNRC trimite o nota ultimativa guvernului maghiar, cerand renuntarea la putere in
Transilvania. Au loc tratative romano-maghiare intre 13-15 noiembrie, la Arad. Delegatia maghiara promite
autonomie. Dupa intreruperea tratativelor, la 18 noiembrie este redactat actul Catre popoarele lumii, prin care
se subliniaza ideea de unitate pe baza dreptului istoric. Pe 20 noiembrie este data Proclamatia de convocare a
Adunarii de la Alba-Iulia.
La 1 decembrie 1918 sunt prezenti in Sala Unirii din Alba-Iulia 1228 de delegati oficiali. A fost cel mai
mare si democratic parlament roman.
Rezolutia adoptata a fost deplina expresie a vointei romanilor si stipula
-unirea Banatului, Crisanei, Maramuresului si Transilvaniei cu Romania
-libertatea confesionala
-regim democratic in domeniile vietii publice
-vot universal, secret si egal
-libertatea presei
-libertatea de asociere si intrunire
-libera propagare a gandurilor
-drepturi pentru muncitori
Adunarea Nationala de la Alba-Iulia isi exprima dorinta si speranta ca urmatorul Congres de Pace sa
elimine razboiul.
Hotararea din 1 decembrie 1918 a reprezentat unirea intr-un stat a tuturor romanilor si formare Romaniei
Mari.