Istoria politica a Egiptului

Spre sf. mil IV i.Hr. se formeaza statul egiptean prin unirea celor 2 regate, de N si
de S n timpul faraonului Menes Narmer; tot acum se cristalizeaza structurile politice si
administratia, concentrate in jurul faraonului.
Egiptul era organizat ierarhic, de la mici duncionari locali i scribi, la nomarhi,
conductorii celor 38 de provincii (nome), i vizir, principalul sfetnic regal.
In vremea regatului vechi (mil. III i.Hr.) suveranul absolut a fost identificat initial
cu Horus, apoi cu fiul lui RA, zeul soarelui, ceea ce ii dadea faraonului rolul central prin
ascendenta sa divina. In aceasta perioada e construita si Marea piramida a lui Keops.
In vremea regatului mijlociu (sec. XXII XVIII i.Hr.) divinitatea principala
devine Amon-Ra, iar Osiris domina cultul funerar. Cel mai important faraon al acestei
perioade este Sesostris al III-lea care a pus functionari regali in provincii, pe care le
mareste pana in Nubia si a doua cataracta a Nilului.
Apogeul si prabusirea statului egiptean
Regatul nou (sec. XVI XI i.Hr.) Amon-Ra devine zeitatea suprema iar in Valea
Regilor sunt inlocuite piramidele cu morminte sapate in stanca.
Tutmes al III-lea organizeaza 17 campanii in Asia si extinde regatul egiptean pana
la a patra cataracta a Nilului.
In sec. Al XIV-lea Akhenaton incearca sa schimbe cultul lui Amon cu cel al lui
Aton (discul solar); dupa moartea sa, fiul sau, Tutankhamon restabileste cultul lui Amon.
Ramses al II-lea (1304 1237 i.Hr.) in timpul lungii sale domnii de 67 de ani,
Egiptul trece o perioada de prosperitate si ample programe de constructii (ex. templul de
la Abu-Simbel). Faraonul isi afirma puterea si in Asia, ducand razboi cu hititii. Dupa
batalia de la Kades, hititii incheie un tratat de pace cu Ramses al II-lea, primul cunoscut
in istorie.
In vremea regatului tarziu (1085 525 i.Hr.) imperiul Asiatic a fost definitiv
pierdut. La sfarsitul sec. VI, Egiptul e cucerit de persi si intra intr-o lunga perioada de
dominatie straina.

Antica Hellada
Cetatea
Se transforma in centru economic si politic; locuitorii se imparteau in cetateni,
straini (meteci) si sclavi.
Conducerea: la inceput cetatea era condusa de regi, apoi de aristocratie; uneori se
convoca si Adunarea poporului; in armata, aristocratia forma cavaleria si poporul
pedestrimea; in sec. VIII apare orasul-stat (polis).
Marea colonizare
- grecii intemeiaza colonii cu caracter agricol, commercial si mestesugaresc in
bazinul Mediteranei.
- Coloniile sunt organizate dupa modelul metropolei
- Creste cererea de produse din colonii si se dezvolta noi mestesuguri; la minerit si
la munci sunt folositi sclavii
- Se dezvolta comertul maritim, apare moneda, care usureaza schimburile

Atena o cetate democratica

-

cetate a ionienilor, primul rege, conform legendei a fost Tezeu

la inceput a fost condusa de rege si de aristocratie; in sec. VII e inlaturata
regalitatea, in fruntea Atenei fiind alesi 9 arhonti ; Adunarea poporului (Ecclesia)
avea inca un rol secundar
Dracon 621 .Hr. impune primele legi scrise, celebre prin asprimea lor
Solon, ales prim arhonte in 594 i.Hr. elaboreaza reforme democratice:
- imparte cetatenii dupa avere n 4 categorii, se interzice sclavia din datorii, se
limiteaza marea proprietate
- sporeste rolul Ecclesiei, se infiinteaza Sfatul celor 400 (Bule); se infiinteaza
tribunalul poporului (Heliaia), compus din 6000 de ceteni desemnai anual prin
tragere la sori
Clistene 510 .Hr. fondatorul adevratei democraii ateniene
- reorganizeaz instituiile limitnd atribuiile arhonilor
- creeaza Colegiul celor 10 strategi
- introduce ostracismul
- mparte cetenii n 100 de circumscripii teritoriale (deme) pe care le-a grupat n
10 triburi
- sporete rolul Sfatului, mrit la 500 de membri
Pericle 443 429 .Hr cetatea acorda o indemnizatie celor saraci pentru a le permite
participarea la functii.
- femeile, metecii si sclavii erau exclusi de la treburile publice
- Constituia organiza ntreaga via a Atenei, pe baza suveranitii poporului
- Cetenii sunt egali n faa legii
- Adunarea poporului era cel mai important organ al puterii n stat
- Consiliul celor 500 era compus din ceteni peste 30 de ani, cte 50 de fiecare
trib, trai la sori
- Magistraii, alei pe timp de 1 an reprezentau puterea executiv ; primul loc l
ocupau arhonii ; cei 9 arhoni (la care Clistene adugase pe al zecelea), alei prin
tragere la sori, se ocupau fiecare de cte un trib
- Funciile militare de comand reveneau celor 10 strategi, alei de Adunare ;
acetia puteau fi alei de mai multe ori; atribuia lor principal era aprarea
militar a statului
Lupta pentru hegemonie va afecta Atena, care dupa razboiul peloponesiac (431 404
i.Hr.) e trecuta pe loc secund, dupa Sparta.

Sparta
-

ntemeiat n Laconia (Pelopones) de ctre rzboinicii dorieni

populaia era format din 3 categorii : cetenii spartani cu drepturi depline
(homoioi), care alctuiau aristocraia Spartei; hiloii, urmaii aheilor supui de
dorieni, aveau o situaia asemntoare sclavilor, puteau fi ucii de spartani, dar nu
vndui; periecii, oameni liberi fr drepturi politice, aezai n zonele de margine
ale cetii
Sparta era un stat militarist, cu un regim oligarhic
Regalitatea era reprezentat de 2 regi (mari preoi i comandani militari)
2

Sfatul Btrnilor (Gerusia), alctuit din 28 de membri peste 60 de ani

Adunarea poporului (Apella) reunea spartanii aduli capabili s poarte arme ;
aveau doar dreptul de a aproba sau de a dezaproba, fr a discuta ns legile
5 Efori, sau supraveghetori, aveau atribuii foarte largi ; n timp, acetia vor
dobndi puterea suprem n stat

Rzboaiele greco-persane (medice)

492 .Hr. Darius pornete mpotriva grecilor, dar flota i este nghiit de ape iar armata de
uscat i epuizeaz forele n Tracia.
490 .Hr. o nou armat condus de Darius pornete direct spre Atena. Atenienii cer
ajutorul Spartei, ns aceasta refuz acordarea de ajutor pe baza unui vechi obicei de a nu
lupta nainte de a fi lun plin. Sub conducerea lui Miltiade, grecii obin celebra victorie
de la Maraton.
480 .Hr. urmaul lui Darius, Xerxes pornete din nou mpotriva Greciei. El ntmpin
rezistena regelui Leonida la strmtoarea Termopile. Leonida, n fruntea a 6000 de soldai
din care doar 300 de spartani, i va ine piept lui Xerxes n aceast strmtoare. Trdat de
Efialtes, Leonida d drumul soldailor s plece, rmnnd doar cu cei 300 de spartani i
400 de tebani. Toi vor lupta, pn la ultimul.
n acest timp, Temistocle a repurtat o victorie naval rsuntoare la Salamina, n aceast
strmtoare, vasele (trireme) greceti avnd o manevrabilitate sporit au distrus flota
persan, greoaie.
479 .Hr. la Plateea, armata greac aliat, condus de spartanul Pausanias i atenianul
Aristide, nfrng definitiv armata persan a lui Xerxes.

Roma, de la oraul-stat la imperiu

-

ntemeiat n 753 .Hr., condus iniial de regi, primul fiind Romulus

odat cu venirea etruscilor (2 secole mai trziu) se amenajeaz forul i se ridic fortificaii
regele avea puteri limitate, era judector i preot, era ajutat de Senat i Adunarea poporului
Populaia era format din patricieni (ceteni) i plebei (restul populaiei)
Dintre patricieni se alegeau 100 de senatori; Senatul elabora legile, confirma alegerea regilor
i le controla activitatea
Al 7-lea rege, Tarquinius Superbus e nlturat de la putere n 509 .Hr. n urma unei rscoale,
i se instaureaz Republica

Republica
-

plebea lupt pentru a obine drepturi egale cu patricienii, i obin dreptul de a avea 2 tribuni,
care se puteau opune prin veto
- prin Legea celor 12 table plebeilor li se acord drepturi egale cu toi cetenii
- dintre plebeii bogai i vechii patricieni se formeaz nobilimea, care va deine puterea politic
i economic n Republic
- strinii, femeile i sclavii nu dispuneau de drepturi politice
Puterea politic era mprit ntre:
- Senat principala instituie politic, avea rol de a conduce finanele i politica extern a
statului
- Magistrai superiori (consuli, cenzori, pretori); consulul reprezenta cea mai nalt treapt a
ierarhiei politice
- Magistrai inferiori (chestori, edili)
- Adunarile poporului votau legile, decideau n problemele pcii i a rzboiului i i alegeau
pe magistrai
n vremuri de mari primejdii se desemna un dictator cu puteri nelimitate pe 6 luni; acesta, mpreun
cu magistraii superiori conduceau armata.

Cucerirea Mediteranei
-

Cartagina era principala rival a Romei

De-a lungul a 3 rzboaie, numite punice, Roma ctig mpotriva Cartaginei; armata
cartaginez, condus de Hannibal pierde n faa armatei romane condus de Scipio Africanul
(146 .Hr.)
Grecia devine provincie roman (Ahaia) n acelai an, 146 .Hr.
Macedonia a fost supus n 168 .Hr.
n 63 .Hr. sunt anexate Asia Mic i Siria, cucerite de la seleucizi
Egiptul este anexat de ctre Octavianus Augustus n 30 .Hr.
n vest sunt ocupate i Hispania i Galia (Iulius Caesar)
Astfel Mediterana devine mare nostrum (marea noastr)

Sfritul Republicii
-

n urma rzboaielor civile se formeaz primul triumvirat, puterea se mparte ntre Crassus,
Pompei i Caesar
moartea lui Crassus duce la lupta pentru putere ntre Caesar i Pompei (populari i optimai)
btlia decisiv se d la Pharsalus (48 .Hr.), ncheindu-se cu victoria lui Caesar
4

dup moartea lui Caesar, Octavianus Augustus mpreun cu Marcus Antonius i Lepidus pun
bazele celui de-al doilea triumvirat
Octavianus stpnea Occidentul, Marcus Antonius Orientul, iar Lepidus Africa
Lupta pentru putere pornete iari dup retragerea lui Lepidus; Octavianus ctig n faa lui
Marcus Antonius la Actium (31 .Hr.), astfel inaugurndu-se imperiul

Principatul lui Augustus

-

oficial Octavian este doar princeps (primul dintre senatori)

n 27 .Hr. Senatul i acord titlul de Imperator, devenind treptat stpn absolut al
statului
se menine Senatul (600 membri), al crui prim-senator era Octavianus Augustus;
el era de asemenea consul i tribun al plebei
era pontifex maximus, deci avea controlul asupra vieii religioase, introducnd
cultul mpratului (era venerat ca un zeu)
prin adugarea la Augustus a numelui de Caesar, el devine Imperator Caesar
Augustus, stpn absolut al Romei
epoca inaugurat de Octavian datorit prosperitii i climatului de siguran e
cunoscut ca Pax romana i atinge apogeul n timpul lui Traian
Principatul a avut 4 dinastii: Iulia-Claudia, Flavia, Antonin i a Severilor
n sec. III d.Hr. apare anarhia militar care va duce la stingerea dinastiei i
introducerea monarhiei militare

Dominatul
-

cu dinastia Severilor (nc. sec. III) imperiul a intrat ntr-o epoc de profund criz
politic, militar i economic
anarhiei militare i pune capt Diocleian (284 305); el renun la calitatea de
princeps, lund-o pe cea de dominus, stpn absolut al supuilor si
adopt titulatura de Dominus et Deus (era i conductor i zeu)
introduce tetrarhia ca sistem de guvernare (2 auguti i 2 cezari), organizeaz
Imperiul ca un stat centralizat, cu friele puterii n minile lui
Roma i pierde acum rolul de capital unic
Constantin cel Mare renun la tetrarhie i inaugureaz noua capital imperial la
Consantinopol n 330
n 313, prin Edictul de la Milano, acord libertate de cult cretinismului; proclam
cretinismul ca religie oficial, mpratul devenind alesul lui Dumnezeu pe
pmnt
n 395, mpratul Teodosius mparte statul fiilor si, n Imperiul Roman de Rsrit
(Arcadius) i Imperiul Roman de Apus (Honorius)
n 476, cpetenia germanic Odoacru l detroneaz pe Romulus Augustulus dup
ce cucerete Roma, punnd astfel capt Imperiului Roman de Apus; acest moment
marcheaz sfritul Antichitii