1.

Asezarile rurale din Banat (sec 8 12)

Stefan al Ungariei rezerva terit intre Tisa si Mures bisericii episcopiei de Cenad (M. Sandor)? Orsova
Moldova Noua Garma; pe culoarul Timis Cerna; in depresiunea Almasului; Valea Carasului Ilidia;
Valea Barzavei; zona de munte era in general bine locuita Dalboset, Bozovici
Campia Banatului Sosdea + Folea (sec. 48/10); V. Begeului asezari intre sec 3/4 - 8/10 prelucrare a
metalului (dese cuptoare de reducere, zgura); Gataia, Sosdea;
Zona Timisoarei Sacalaz, Remetea Mare/Recas, Cioreni; zona Lugoj Bega Superioara, sec. 7-8 Belint,
Jabar (8-10), Stiuca (6-10); Biled Satchinez epoca prefeudala (zona de grinduri); Sanicolau Mare
Saravale (3/4 10/12 cercetare prin periegheze); Besenova Veche-Dudestii Vechi-Cenad descoperiri din
epoca neolitica, se continua cu asezari feudale timpurii sec. 8-12; tumuli de pe morminte care atesta
prezenta pecenegilor (cazane), cumanilor, ungurilor timpurii (sec. 11-12). Arad Lipova nuclee fortificate.
In zona Tudor Vladimirescu + Felnac vestigii avare (7-8). Valea Muresului sec.8/10 11 Varadia,
Savarsin, Lipova, Cladova (cetate fortificata). Nuclee mai importante de locuire pe cursurile raurilor
(Dunare Orsova-Moldova Moua, Bega Timisoara, Timis)
Ducate in bazinul Carpatilor mentionate de Anonymus.
In Panonia transdanubiana: la N era ducatul lui ZUBUR, intemeiat de ducele Boemiei dupa uzurparea
drepturilor ungurilor. Cnezatul Moraviei (830) cu capitala la Niculzice (se imparte in 894). Intre Dunare si
Tisa era ducatul lui Soloni (Salanus), locuit de slavi si bulgari. In jurul anului 800 se consolideaza m multe
formatiuni statale romano-slave: Voievodatul lui Gelu (roman - quidam blachus) in Transilvania propriu-zisa
(Portile Mezesului pana la izvoarele Somesului), centrul in apropiere sau chiar in Cluj. Voievodatul lui
Menumorut in Crisana (terit dintre raurile Somes si Mures), cu centrul in cetatea de la Biharea. Voievodatul
lui Glad in Banat (intre Dunare si Mures), centrul in cetatea Cuvin. Acestia aveau in subordine alti feudali
(cnezii pomeniti in oastea lui Glad si jupanii atestati in partile Banatului), oaste numeroasa formata din
taranii din obsti.
2. Asezarile rurale in Transilvania (sec 8 12)
N-V intre Crisul Repede(S)-Somes(N)-Portile Mezesului(E), mare concentrare de asezari (~40) (centrul la
Biharea). In centru asezari imp in zona Alba Iulia (sec 8-11; se gaseste si necropola de 1500 de morminte de
incineratie din sec 8/9 11/12), la sud de linia Tarnava-Mures (~50); in zona Iernut-Ludus densitatea scade.
Pe cursul superior al Tarnavelor ~20 asezari; jud. Covasna (Olt+Mures) ~10 asezari; Sighisoara-Dealu Viilor
locuire prefeudala si feudala pana in sec. 10-12; situl de la Bratei de langa Medias (morminte de incineratie
de sec. 6-8; cimitir gepidic sec. 7-8, la care se adauga si unul stra-romanesc); zona Brasov (sec 8-10) ~20
asezari, ex. Harman vestigii gotice; Fagaras (sec 8-10) cetatea de la Breaza; zona Zalaului, spatiul locuit
de Gelu, mentionat de Anonymus perioada prefeudala si feudala; zona Maramuresului (monografie Radu
Popa), descoperiri sec. 6-10, insule de locuire.
Ducatul lui Menumorut
Zona Crisurilor, Mures, Somes si Portile Mezesului, centrul la Biharea. Cucerirea ducatului lui Menumorut:
Anonymus prezinta inaintarea ungurilor. Arpad trimite soli (Usubuu si Velec) la Menumorut, cere cedarea
unei parti a tarii. Menumorut refuza, iritat, Arpad trimite armata in frunte cu Zoltan sa il supuna. Expeditii
militare in mai multe etape: 1. se ataca cetatea Satmarului, care e cucerita dupa 3 zile, astfel e cucerita partea
de N a voievodatului, pana la Zalau si Poarta Mezesului; 2. pleaca dinspre N-E spre S, ungurii sunt infranti
la Setholom? 3. in aceasta expeditie ungurii se aliaza cu secuii, trec Crisul si asediaza Biharea, care dupa 13
zile de asediu e cucerita. Se incheie pace, lui Menumorut ii este lasat ducatul, acesta dand mana fiicei sale
lui ZULTA (Zoltan), fiul lui Arpad. Se obtine astfel o alianta politica si matrimoniala, nu o ocupatie si
dominatie. Conducatorii ostilor maghiare: Velec primeste ca rasplata regiunea Zarandului, iar Usubuu a
primit o cetate la vest de lacul Balaton. La moartea lui Menumorut, in lipsa de mostenitor, este lasat fiicei.

3. Asezarile rurale in spatiul extracarpatic, T.R si Moldova (sec 8 12)

T.R. in zonele de ses si de campie, in general asezari mai dense, in zonele colinare si premontane, mai
rare, mai ales pe vaile raurilor. Dinspre E spre V, mare grupare de populatie in zona Brailei 40-50 de
asezari. Densitate sporita intre Calarasi si Mostistea. Intre Dunare si Arges, asezari mai dense in V. La
varsarea Teleormanului in Vedea. Zona dens populata intre apa Colentinei si Dambovitei ~30-40(Bucuresti).
In Oltenia, la V de Olt, asezari din sec. 8-12, raspandite pe intreg sudul Olteniei. Nuclee grupate pe
suprafata mai restransa de teren in zona Corabia-Calafat-Craiova-mergand pe linia Dunarii-Drobeta T.S. N
Olteniei si Munteniei mai slab populata, asezari mai mult sporadice si izolate. La Bucov (langa Rm. Valcea),
Slon, Buzau, Prahova asezari de sec. 8-10.
Moldova intensitate deosebita in bazinul Bahluiului si bazinul inferior al Prutului. Asezarile din campia
Jijiei, podisul Sucevei, zona subCarpatilor, podisul central moldovenesc is zona Hancestilor (Basarabia) sunt
mai rare, la distante mai mari unele de altele. Continuitate exprimata prin suprapunerea asezarilor din
diferite perioade. Baiceni-Siliste, Spinoasa (jud Iasi), Dodesti (Vaslui), Izvoare-Bahna (Neamt), Lozna si
Fundu Hertii (Botosani).
Ducatul lui Gelu Romanul
De la Portile Mezesului pana la izvoarele Somesurilor, centrul la sau in apropiere de Cluj (terra
ultrasilvana). In tara de dincolo de paduri, Tuhutum afla de un anume duce roman, Gelu (dux blachorum,
dux ultrasilvanus, quidam blachus). Acesta vrea sa cucereasca formatiunea lui Gelu, formata din peste 20 de
asezari situate intre Somes si Mures, si il trimite Ocmand ca spion. Cetati de pamant fortificate: Dabaca,
Moigrad, Chinari, Moresti, Moldovenesti; cetatea lui Gelu s-ar fi aflat la Gilau, dar aici nu exista o cetate
medievala timpurie, dar cele mai multe localizari s-au concentrat la Dabaca. Teritoriul era locuit de romani
si slavi, aveau ca arme arcuri si sageti. Cronica lui Anonymus spune ca nu era f puternic si ca nu avea osteni
f buni, dar pamantul era foarte fertil. Locuitorii au avut de suferit de pe urma pecenegilor si cumanilor. Gelu
incearca sa opuna rezistenta la Portile Mezesului. Pe raul Almas se da o batalie, ducele Gelu se retrage spre
cetatea de langa raul Somes (ad castrum suum), dar e prins si omorat langa raul Capus. Dupa moartea lui
Gelu, capetenia tribului maghiar, Tuhutum, devine conducator si e recunoscut de locuitori. Urmasii lui
Tuhutum au stapanit acest teritoriu pana cand Stefan cel Sfant l-a cucerit.
4. Fortificatii de lemn si pamant in Evul Mediu timpuriu
Prefigureaza viitoarele asezari cu caracter urban fiind mai mult decat intarituri de aparare. Sec. 8-9, fortif
prevazute cu val de pamant si sant. La Dabaca (Cluj), Biharea (Bihor), Moresti (Cluj), Fundul Hertii, Dersca
(Botosani), Mircea Voda (Constanta), Orsova, Pescari (Banat). Unele dintre cetati Vladimirescu, Zarand,
Pancota, sunt asezate in campie, prevazute cu cate un singur sant si val de aparare. Cele situate pe inaltimi
Cluj, Manastur, Ibanesti, Tudora, Moigrad, Bulci, sunt prevazute cu palisade, cu val de pamant si intarituri
de lemn. Dabaca, Fundul Hertii, Dersca mai multe valuri de pamant si santuri de aparare. Slon, Breaza,
Pescari, Garvan, Capidava, Paiunul lui Soare cetati din piatra zidite in tehnica bizantina, rol de resedinta.
Structurile teritoriale se clasifica: dupa locul de amplasare (campie, lunca, pe boturi de deal, promontorii),
tehnica de constructie si dimensiuni, materiale de constructie si dupa rolul functional al cetatii. Moldova: pe
promontorii, sistem natural de aparare din trei parti, pante abrupte. Fortif de lemn si pamant sunt reduse ca
dimensiuni comparativ cu cele slave Cobala 3 ha. Dersca, Tudora, Fundul Hertii (Moldova) exista si valuri
de pamant laterale, amenajate pe marginea abrupta a locului de amplasare. Sistemul de fortif cu sant si val
de aparare cu palisade de lemn, a constituit prima faza a fortif medievale incepand din a doua jum a sec 8.
Ducatul lui Glad-Ahtum (sec 10 11)
Intre Dunare si Mures, Orsova, avand centrul la Cuvin. De origine din Vidin, Glad opune rezistenta, cu oaste
formata din calareti si pedestrasi pecenegi si bulgari (condusi de 3 cnezi) bulgari, si romani (cumani et
bulgari atque blachi) pe raul Timis. Se refugiaza lin cetatea Keve (Cuvin), care e cucerita si ea, ca si Orsova.
Trimite soli de pace ungurilor si ramane conducatorul ducatului; le face daruri ungurilor si le cedeaza o
parte din pamantul de langa Tisa, condus apoi de Boyta. Ahtum (Gesta Hungarorum + Legenta Sf. Gerard
2

2 parti: minor si maior), urmasul lui Glad, botezat in ritul grecesc la Vidin, are 7 neveste obicei bulgaresc;
stapanea Banatul si Sudul Crisanei (Cris-N, Vidin si Severin-S, Tisa-V, Tara Hategului-E); Construieste in
cetatea Muresului o biserica cu hramul Sf. Ioan Botezatorul; la Morisena, capitala sa, avea o manastire de
calugari greci. Se emancipeaza de sub suzeranitatea lui Stefan I; vamuieste sarea de pe Mures, ceea ce
starneste nemultumirea regelui ungar. Avea ostasi numerosi, pusi sub comanda lui Chanadinus. Acesta fuge
si se pune in slujba lui Stefan, fiind rebotezat in rit apusean. Regele Stefan a pregatit o expeditie pt a pune
mana pe regatul lui Ahtum. Are loc o batalie, in urma careia Ahtum isi pierde viata. Este ingropat la o
manastire de rit bizantin.
5. Probleme confuze/controversate (sec 8 12)
Ducatul lui Gyla
Stapaneste teritoriile voievodatului lui Gelu (de la Portile Mezesului pana la izvoarele Somesurilor)
intinzandu-se pana la Alba Iulia. Este nepotul lui Tuhutum. La unguri si pop turcice gylas=judecator,
comandant de oaste; dsila-jula (C-tin Porfirogenetul); gylas=trib peceneg si capetenia acestuia din S-E
Transilvaniei; urmasul lui Tuhutum. Pretextul razboiului a fost refuzul lui Gyla de a se supune lui Stefan I si
de a se crestina. Dupa un greu razboi (1002 1003) Gyla a fost infrant si luat prizonier impreuna cu familia
sa si tezaurul. Ulterior printul Gyla a fost boteza la Constantinopol si hirotonisit de patriarh.
6. Argumentul tacerii surselor si continuitatea romaneasca
Un argument capital in privinta contestarii continuitatii romanilor (271 1200/1300). Acest argument apare
pt prima data la Franz Schulzer. Stiri despre romani ca popor neo-latin deja constituit apar in cuprinsul
cronicilor maghiare, in actele cancelariei maghiare din sec. 12-14. *Romanii apar ca popor constituit in SDunarii, in spatiul balcanic, ei s-au retras odata cu administratia romana, si au revenit mult mai tarziu, astfel
se incearca explicarea lipsei stirilor despre romani in sec 3-10 si prezenta romaneasca la S-Dunarii. Teza
discontinuitatii e adoptata si de istoricul francez Ferdinand Lot. Fontes historiae daco-romanae texte
selectate din conicari bizantini. Unii cercetatori cred ca romanii au venit mai devreme din spatiul balcanic
sec. 8-10; altii cred ca au venit pe tot parcursul mileniului 2. Unii afirma ca romanii provin din spatiul
balcanic albanez. Se pare ca dupa 271 la N de Dunare avem de a face cu o populatie romanica pana la
sosirea hunilor, in special in Transilvania D. Protase. La S de Dunare avem o absenta a stirilor bizantine
care sa ateste o prezenta masiva a populatiei daco-romane aici. In sec 6 avem semnalari ale romanicilor, pt
sec 7-9 nu prea avem surse, in sec 10 sunt semnalati vlahii de la S Dunarii, in timpul lui Vasile II
Bulgaroctonul (Thessalia, Macedonia, M-tii Balcani, in spatiul sarbesc de mai tarziu primele stiri despre
vlahi apar in jurul anului 1200).
Cucerirea Transilvaniei de Unguri
Stefan I trecand codrii Salajului, ajunge in voievodatul lui KEAN, pe care il infrange, acesta fiind ucis, si i
se iau numeroasele comori de aur si pietre pretioase. Este pus conducator Zoltan (~1000-1010). Infiinteaza o
episcopie latina la Cluj. Cucerirea formatiuniii lui Ahtum (1038). Ladislau I, profitand de biruintele sale
asupra cumanilor isi extinde dominatia pe valea Muresului si pe valea Tarnavei pana la m-tii Harghitei.
Construieste o catedrala la Alba si muta aici episcopia infiintata de Stefan la Cluj. Colonizeaza cu secui la
Sebes, Orastie, V. Muresului, V. Gurghiului, acestia avand rol de a apara frontiera impotriva cumanilor. Pana
la jumatatea sec. 12 stapanirea maghiara se extinde ingloband cursul superior al Muresului si al Tarnavei
Mari, ajungand pana pe valea Oltului, unde vor fi asezati colonistii sasi (1143-1150), adusi de regele Geza
II. Ultima etapa a cuceririi maghiare o reprezinta ocuparea Tarii Barsei, cu tinutul Trei Scaune la inc sec 13
(~1210); in Tara Barsei vor fi colonizati cavalerii teutoni si asezati secuii in scaunele secuiesti.
7. Vlahii S-Dunareni, raspandirea lor, teoria imigrationista

Sec 7-9 nu prea sunt mentiuni ale acestora, acestea apar din sec 10. Teoria roesleriana: slavii migratori ii
imping pe roamanicii invinsi in S teritoriului (Grecia, Thessalia, Dalmatia); traco-romanii sunt mentionati in
sec 9-10 in S-Dunarii. Izvoarele bizantine si latine occidentale fac referire la clanul politico-militar
conducator din pen Balcanica; acesta era alcatuit din slavi, dar si vechii locuitori ai zonei (romanici). Statul
protobulgar (regnum bulgarorum) era locuit de slavi, greci, bizantini, romanici. Conform scrierilor lui C-tin
Porfirogenetul (sf sec 9) romanicii plateau tribut sclaviniilor vecine. In timpul lui Vasile II, Imp Biz duce o
pol de expansiune si restabilire a granitei pe Dunare (971 1018); izvoarele interne bizantine reflecta
situatia etnica a pop de aici, o diploma din 1020 mentioneaza ca populatia vlahilor e adm direct de catre
imperiu. In anii 1070 1080, Kekaumenos scrie in Strategikon despre vlahi si populatia romanica de la SDunarii.
Dobrogea sec. 7 11, surse, probleme istorice
Pana in sec. 6 d.Hr. Dobrogea tine de istoria romana cunoscuta din datele istorice descoperite in vechile
orase romano-bizantine. Dupa invazia slava avem si in Dobrogea o noua structura politica bine definita in
timpul lui Heraclius care organizeaza themele, un fel de judete ale imperiului. Puterea pol, adm interna si
militara o are strategul themei. S-a integrat sistemului adm-mil al lui Heraclius si al lui C-tin IV Pogonatul
stim de la C-tin VII Porfirogenetul, care spune ca in eparhia Scitiei existau 15 orase (Tomis, Dionisopolis,
Callatis, Istros, Axiopolis, Capidava etc). In aceasta zona apar ca populatie bulgarii, asezati ca federati, cu
rol de aparare a granitelor imperiului; formatiune politica bulgara cu capitala la Plisca. Flota bizantina
controleaza delta, avand sediul la Lykostomion (Gura Lupului), pe bratul Chilia. La Dunarea de Jos s-a
format thema Paradunavorum sau Paristrion, adica de langa Dunare cu resedinta la Durostolon (Silistra).
Bulgarii ies din calitatea de federati ai Imp Bizantin, cu care vor discuta de la egal la egal, vor avea dispute
cu bizantinii pe parcursul sec 8, 9 si 10. Delta si N-Dobrogei e sub control bizantin. 968 971, Nichifor
Pocas, il cheama pe Sviatoslav, cneazul de la Kiev impotriva bulgarilor. Cronica lui Nestor Sviatoslav ia in
stapanire 80 de orase de-a lungul Dunarii (cronica Povestea vremurilor de demult). Sviatoslav cocheteaza cu
ideea de a se aseza in Novindunum (Dobrogea). Ioan Tzimiskes va incepe tratative cu Sviatoslav (scrie Leon
Diaconul, cronicar bizantin). Ioan Tzimiskes e invins dupa 3 luni de lupte cu Sviatoslav, pe care l-au ajutat
si conducatorii locali Dobrogeni. Dupa moartea lui Sviatoslav, conducatorii Dobrogeni vin si cer iertare
imparatului Tzimiskes ca s-au aliat cu rusii. Piese arheologice: sigilii apartinand lui Pocas, spatar si strateg
al themei Paristrion; Anatolios, spatar imperial si temah, Nichita idem. 971 ca rezultat al razb impotriva
rusilor s bulgarilor, Ioan Tzimiskes cucereste o parte din taratul bulgar. Plisca e cucerita de bizantini.
Sviatoslav e invins la Durostorum si obligat sa se retraga. La 1018 Vasile II cucereste Bulgaria rasariteana.
Tzimiskes cucereste Durostorum si intareste thema Paradunavorum. 971 1018 se instaureaza stapanirea
bizantina in Dobrogea care va dura pana in sec XII. Anonimul lui Hase (insemnatrile toparhului grec)
cronica al unui toparh necunoscut, de la 972-1050/1; mentioneaza in reg Dunarii de Jos 10 orase-cetati si
500 de asezari omenesti; existau conducatori locali care manifestau tendinte de despartire de dominatia
bizantina. La sf sec 11 - 3 formatiuni politice dobrogene Tatos (Dirstor-Silistra), Seslav (Vicina) si Satza
(Ana Comnena Alexiada) lupta pentru autonomie.
8. Teoria imigrationista
n ceea ce privete procesul de etnogenez a romnilor s-au emis n timp mai multe teorii istoriografice
dintre care s-au detaat dou: teoria autohtoniei, conform creia vatra de formare a poporului romn
corespunde spaiului carpato-danubiano-pontic i teoria imigraionist sau roeslerian, dup numele celui
care a fundamentat-o, Robert Roesler, care susine c poporul romn s-a constituit undeva n Pen. Balc., de
unde a emigrat la N de Dunre n secolele XII-XIII. Aceast ipotez nu are nici un fundament tiinific.
Pentru aceast problem un izvor extrem de important l constituie lucrarea lui Anonymus - Gesta
Hungarorum, el fiind notar personal al regelui Bela al-II-lea. Pe la 1200 i redacteaz lucrarea, folosind
att tradiia oral dar i izvoare scrise (un prototip din sec. XI i materialele care i-au fost accesibile ca
notar). El i menioneaz la sf. Sec. IX, ca locuitori pe romni-blachi, alturi de slavi i bulgari n Panonnia,
4

deci la N de Dunre. Simon de Keza(cronicar ungur de sec. XIII), noteaz c romnii care fuseser pstorii
romanilor i ai coloniilor romane au rmas de bun voie n Panonnia. El arat c din cauza jafurilor hunilor
n sec. V, elementele citadine s-au retras din Panonnia n Italia, doar agricultorii i pstorii romanicilorromnii- au rmas pe loc, dup retragerea stp. Romane. Migraia trzie a romnilor ar fi trebuit s aib
apogeul n sec. XII-XIII, dar izvoarele nu menioneaz un eveniment de colonizare masiv, dac s-ar fi
petrecut acest eveniment cu adevrat el ar fi trebuit s fie consemnat n izvoare. Unii spun c romnii vin n
stg. Dunrii dup ce s-au pus bazele aratului lui Petru i Asan. Alt variant ar fi Albania de unde romnii
ar fi pornit spre sp. N-Dun., romnii ar fi fugit de colectorii de impozite bizantini i de bulgarii din I arat.
Pecenegii si cumanii la Dunarea de Jos
Cumanii neam migrator care a aprut n stepele N-pontice i care a afectat reg. Extracarpatice. n Mold. au
aprut ntre 1067-1071. !097-ntreprind un atac mpotriva biz. pt. a-l nscuna pe un pretins fiu al lui Roman
al IV-lea Diogene, n locul lui Alexios I, ajutat de Budil un frunta al vlahilor. n sec. XII sunt din nou n
rz. cu imp. Biz.-sprijin rscoala vlahilor din Balcani 1185-1187. Trebuie menionat c n sec. XII cumanii
se aflau pe terit. viitoarei T.R. Isac Anghelos mp. Biz., org. 3 camp. mpotriva lui Petru i Asan dar
rsculaii recurg la ajut. Cumanilor ne spune Nicetas Choniates, cronicar biz. Dup ce cumanii intr n zona
situat la V de Nipru acest sp. e numit Stepa Cumanilor. Sec. XIII-XV-n reg. nord-pontice apare i o Terra
Cumanorum. Termenul se pstrez i dup invazia ttar, acest lucru reiese din mputernicirile acord. de
papalitate clug. franciscani i dominicani care trebuiau s-i converteasc pe pgni i schismatici (Terra
Cumanorum) Giovani Piar del Carpine ne vorbete despre Terra Cumanorum o reg. strb. de Neper(Nipru),
Don, Volga, Uralul. n 1152 o cronic ruseasc vorbete despre Terra Cumanilor, bolovilor care se extinde
ntre Volga i Nipru. ntr-un act din 1435 de pe vremea lui Sigismund de Luxemburg, Cumania ar fi
pmntul vlah, aezat de la Olt la rsrit, ntre Carpai i Dunre, vecini de teritoriu cu Tartaria, care acum e
locuit de vlahi i romni, inut transalpin, parte a Moldovei. Jofrain de Villehardoin(cronicarul cruciadei a
IV a) ne spune c la ntoarcere a trecut prin ara Cumanilor, acetia l ajutaser pe Ioni Caloianul
mpotriva lui Balduin. Robert de Claris(alt cronicar cruciada cavalerilor) spune Cumania e o ar
nvecinat cu Vlahia. Pn la 1241 Cumania era considerat teritoriul dintre Carpai i Dunre la E de Olt.
Dup nfiinarea episcopiei Cumaniei regii unguri i spun rex Cumanus. Rogerius n Carmen Miserabile,
spune c n drumul lor spre Rodna otile ttare au trecut prin Comania. Turoi(cronicar ungur) ne spune c
Mold. e Cumania Neagr n sec. XIV. Cumania Neagr Cmpia Munt., i S Mol., n sec. XIII-XIV, e un
termen de cancelarie i nu ine de populaie. Existau 2 Cumanii: Alb, n rsritul Eur., ntre Ural i Nipru
unde se afla centrul politic al cumanilor; Neagr n inuturile periferice ale dominaiei cumane. Teritoriile
negre cucerite mai trziu se bucurau, fa de centrul puterii pol., de un regim de oarecare autonomie.
9. Anonymus si opera sa
Notar al regelui Bela III; s-a incercat identificarea lui cu diferiti magistri, prepoziti, sau episcopi; temeinicia
cunostintelor istorice, geografice si etnografice ale lui Anonymus este recunoscuta de majoritatea istoricilor
moderni; cunostinte vaste dobandite la Univ din Paris, in calitate de notar al regelui Bela III; a consultat
documentele din arhiva cancelariei regale si/sau din cea episcopala de la Alba Iulia. Cronica sa reprezinta
unul dintre izvoarele de baza ce relateaza pe larg situatia formatiunilor politice romanesti din Transilvania,
la sf sec 9 si inc sec 10.
Romnii la E de Carpai n sec. 11-14. O formaiune romneasc la E de Carpai este cea de la denumit
n vechime Codrii Herei, cu centrul n fortificaia de la Fundu Herei. Tot la E de Carpai, tradiia
localizeaz ara Sipeniului i Codrii Cosminului, grupnd aezrile ntrite din sec. IX-XI, identificate n
jurul localit. Cernui i care, din punct de vedere etno-cultural, aparin populaiei vechi romneti. Codrii
Orheiului i Codrii Lpunei, pot delimita alte zone ale unor formaiuni politice romneti din jurul anului
1000; la fel, cunoscutele cmpuri (Cmpul lui Drago, Cmpul lui Vlad), coble (inuturile
Dorohoiului, Neamului, Bacului, Vasluiului) sau ocoale (Cmpulung, Vrancea). n 1222 n doc., cav.,
teutoni, se spune c terit., cuman., ineau pn la terit. brodnicilor. 1250-Brodnicorum provincia-termenul
5

se ref., la partea meridional a Mold. Pt., sec.IV, apar n diplomele regale ungare termeni care se refe., la
sp., E-Carpat. 1345-1346-ac., Angevinilor ndreptate mpotriva zonei Tartariei. Gheorghios Monahos
afirm c regiunilor de la N Dun de Jos li se spune Tartaria. Lista provinciilor i viocariatelor franciscane
men. Trgul Clicum din sp., Tartariei. 1386-un act pstrat la Lwow-o nsemnare apar., unui clugr
dominican despre o invazie ttat n Valahia petrecut n 1377. Valahia apare n docu., care pomenesc despre
rela., pol., cu tnrul stat moldovenesc. Filip de Mezier vorb., de 2 state rom., din cadrul cruciadei occid.,
sf., dezastr., la Nicopole. ntlnim term., Vlahia Mic, Vlahia Neagr-indentificat cu Mold. Valahia Mareechiv., cu Ungro-Vlahia sau .R. Mama lui Petru I Muat al Mold., apare n coresp., papal ca fiind doamna
Vlahiei mici. Gilbert de la Noir-mica Vlahie(Moldova). n lista mitropoliilor subord., Patriarhiei de la
Constantinopol (1386) apar denum., Valahia Neagr, Valahia rus. Carabogdan sau Bogdania Neagr astfel
denumesc turcii Moldova. Ian Duglotz(cronicar polon) tera Moldavie-e denu., Mold., cnd vorb., de sp.,
Mold., la 1359. Ioan de Trnave vorbete i el de terra moldavie-dux moldaviensis la 1370-1371; moldavien
dux-1371-72. n 1389-tratatul dintre Mircea cel Btrn i regele Ung., apare expresia terra Moldavie; terra
Moldavia. Molda numele rului e precedat de numele oraului-originea germanic; muldamuldea=adncitur, albie. Moldo-moldova-origine thraco-dacic, termenul ar putea proveni de la molid.
10. Vlachi ad pastores romanorum (romanicii din Panonia)
Episcopia cumana si romanii in sec. 13 14
Episcopatul cuman era org pol si ecleziastic, necanonic, in acceptiunea papei, cu viata ec agrara, iar
societatea rom din acest episcopat se ocupa de asemeni cu agricultura, traind sub forma obstii satesti. Soc
rom din acest episcopat se ocupa si cu mestesugurile, org in obsti satesti se mentine in acest terit pana in sec
12-13.
Valurile migratoare venite dinspre stepa rasariteana a Europei au impus timpuriu coabitarea cu populatia
autohtona romaneasca. Cumanii s-au statornicit pe teritoriile locuite de romani la sf sec 11 Cumania.
Teritoriul romanesc preferat de cumani pentru raidurile lor transdunarene, era tinutul de la sud de Carpati si
cel de la rasarit de Olt, erau denumiti Valwen. S-a amintit de aducerea si asezarea cavalerilor teutoni in Tara
Barsei (1211 terra Borza) de catre regele Andrei II, ca un fel de scut fata de pericolul cuman. Politica papala
miza indeosebi pe crestinarea cumanilor, pe atragerea lor la catolicism. Calugarii dominicani din regatul
Ungariei au contribuit la infiintarea unui episcopat cuman, in anul 1228, in frunte cu Teodoric, fost prior
al dominicanilor. Localizarea exacta a acestui episcopat este incerta, dar este amintit ca el depindea canonic
de arhiepiscopul de Stigoniu. In general se admite ca este vorba de un teritoriu al Tarii Barsei, situat pe la
cotul Carpatilor, in N-E Munteniei si S-V Moldovei; este maturata de invazia tatara, vatra fostului episcopat
va fi preluata de altul, numit episcopatul Milcoviei. Regalitatea ungara si papalitatea urmareau acapararea
teritoriilor romanesti extracarpatice, a Cumaniei, acest tinut fiind numit in documentele papale provincia
Cumania.
11. Romanii in sec 13 (privire de ansamblu)
Dezvoltarea procesului de feudalizare, consemnata de izvoare. Sunt mentionati romanii in armata comitelui
de Sibiu, Ioachim, in 1210, care ii acorda ajutor militar tarului de Vidin Asan Borila impotriva cumanilor. In
1222, Andrei II, prin Bula de Aur acorda drepturi si privilegii nobililor maghiari; este mentionata Tara
Romanilor (Terra Blachorum). Sf sec 12-inc sec 13, in Cantecul Nibelungilor, epopee germana, e pomenit
un duce Ramunc din tara valaha. Bula de Aur din 1227 permite feudalilor cumani si bastinasi care au
acceptat colaborarea cu Biserica Catolica si statul maghiar sa obtina dreptul de stapanire asupra pamantului
uzurpat obstilor satesti; li se acorda si alte libertati si scutiri. 1234 o scrisoare a papei Grigore IX catre
printul Bela, in care sunt pomeniti romanii (wallati). 1247 Diploma cavalerilor ioaniti precizeaza ca dezv ec
atinsese un nivel apreciabil, societatea era impartita in clase antagoniste de tip feudal; d p d v pol terit lor era
org in tari, cnezate si voievodate; sunt mentionate cnezatele lui Ioan si Farcas, Tara Severinului si
voievodatele lui Litovoi si Seneslau. Feudalii din aceste parti, pe baza privilegiilor de imunitate, isi sporesc
6

mereu puterea, iar ca urmare, pe plan politic manifesta tendinta de a obtine o autonomie cat mai mare. In a
doua jum a sec 13, ist Eu de rasarit e dominata de marea putere a Hoardei de Aur; acestia au trecut prin
Polonia, Transilvania, Ungaria, pana la M. Adriatica, peste teritoriile extracarpatice pana la S-Dunarii. Al
doilea tarat bulgar, respectiv vlaho-bulgar, constituit in S-Dunarii la inc secolului a ramas sub dependenta
tatarilor. Formatiunile statale romanesti par sa fi oscilat intre dependenta (influenta) cumano-mongola si
dominatia regatului maghiar.
Formarea Moldovei ca stat feudal
-marca militara cu o dubla misiune: de a prelungi zona dominatiei maghiare la rasarit de Carpati si de a
impiedica invaziile tatarilor in Transilvania. In fruntea acestei marci, ce-si avea centrul, probabil, la Baia,
este asezat Dragos, unul dintre vitezii maramureseni, colaboratori ai regelui maghiar. Lupta feudalilor
locali din Moldova s-a desfasurat paralel cu lupta pentru apararea vechii autonomii maramuresene a
voievodatului, fata de tendintele introducerii institutiilor feudale ale regalitatii maghiare, comitatul. Lupta
condusa de voievodul Bogdan un voievod puternic, dupa cum rezulta si din descoperirea de la Cuhea a
curtii sale si a bisericii voievodale. Bogdan s-a bucurat de o primire favorabila din partea feudalilor locali.
Acestia, nemultumiti de influenta feudalilor maghiari, il recunosc, in 1359 pe Bogdan drept voevod si domn,
asa cum procedasera feudalii munteni cu 4-5 decenii in urma, prin alegerea lui Basarab.
12. Formarea Tarii Romanesti
Voievodatul Transilvaniei, origine si dezvoltare
13. Invazia tatara si romanii
Rogerius episcopul de la Oradea, martor ocular al acestor evenimente, vorbeste despre invazia tatara in
cartea sa Carmen Miserabile (Cantec de jale); atesta distrugerile mari cauzate de navalitori. Obiectivul
tatarilor era Buda, de unde ar fi continuat cucerirea intregii Europe. O armata comandata de Kadan, coboara
in Moldova de Nord, de unde, prin pasul Rodnei patrunde in Transilvania, devasteaza si apoi distruge
asezarile intalnite in cale: Rodna, Bistrita, Dej, Cluj etc. O alta oaste tatareasca strabate Moldova de la nord
la sud, devastand totul in cale. Dupa un popas in sudul Moldovei, tatarii trec prin pasul Oituzului in
Transilvania. La trecatorile muntilor romanii si secuii (Olaci et Siculi) au incercat, fara succes insa, sa-i
opreasca, dupa spusele cronicarilor apuseni Ioan de Ypres si Marino Sanudo. In anii urmatori retragerii lor
din unele teritorii cotropite, adica dupa 1242, sub dominatia tatarilor raman teritoriile Moldovei si Tarii
Romanesti de la rasarit de Olt, iar asupra Transilvaniei s-au abatut numeroase alte invazii. Pe teritoriile
ramase sub dominatia sa, stapanirea mongola s-a exercitat cu intensitate, si pe perioade diferite: mai
apasatoare si mai indelungata asupra Moldovei fapt care explica descoperirea, in acele parti, a celor mai
numeroase monede tataresti, singuratice sau impreuna cu unele tezaure, ca cel de la Oteleni - , mai usoara si
mai scurta asupra Tarii Romanesti.
Teritoriile ramase sub dominatia mongola s-au bucurat de o relativa autonomie politica, cu conducatori
proprii, dependenti de han, raspunzatori fata de acesta de linistea si buna randuiala, precum si de plata la
timp a darilor si a tributului. Masurile de organizare, de asigurare a comunicatiilor si a legaturilor cu curtea
hanului au dat o oarecare unitate acestei vaste stapaniri a Hoardei de Aur. Lupta popoarelor subjugate insa a
subminat zi de zi puterea tatarilor, care n-a putut fi asigurata de numarul mic al ocupantilor, o patura subtire
de privilegiati, mai ales ostasi. De acea, dominatia tatara a fost, treptat, inlaturata mai intai din Tara
Romaneasca si apoi din Moldova, deschizandu-se posibilitati sporite dezvoltarii societatii din sudul si estul
Carpatilor, care isi va putea organiza astfel state feudale de sine statatoare.
Dupa retragerea tatarilor, s-au pastrat si doveztatarilor, s-au pastrat si dovezizatiile lor politice. La 1247,
misionarul franciscan Giovanni da Pian del Carpini, intalnea pe drum spre curtea hanului tatar un voievod
cu numele Olaha, socotit de unii istorici un voievod roman. Peste 30 de ani in timpul cand Transilvania era
cuprinsa de miscari generale, iar voievozii dintre Carpati si Dunare desfasurau lupta pentru autonomie
sunt pomeniti romanii (blaci), foarte probabil din nordul Moldovei, in conflict cu rutenii, ceea ce presupune
existenta unei formatiuni politice in aceste parti. Aceste teritorii, ca si altele din partea sudica a Moldovei,
7

unde la 1288 este pomenita o tara a romanilor (Vlacorum), erau sub o dominatie mai mult nominala a
tatarilor sau erau cu totul libere.
Crestinismul la romani pana in sec 14, schita istorica
Pentru epoca dinaintea invaziei mongole viata spiritula se poate reconstitui anevioe, din informatiile textelor
narative , din crampeie de documene ale institutiilor bisericesti si ale cancelariilor aulice din Bizant,Ungaria
sau Roma papala. Pt. Dobrogea secolelor 10-11, gasim date mai numeroase in ceea ce priveste organizarea
Dristrei, dioceza in care era inclus acest tinut; sec. 12 pune la dispozitie informatii directe, marturii scrise si
arheologice sau sfragistice.In Notitia Patriarchatum a lui Nelios Doxoprates,1143-1144, sunt amintite 5
episcopii apartinand de mitropolia de Rodostolon ce apartinea de patriarhia de la Constantinopol. In 12491250, la sf unui catalog al arhiep bisericii rasarit era ment pt prima oara scaunul Vicinei. In sec 12-13 tinut
rom au intrat sub autorit regala ung; din datele arh presup exist unor struct bise locale ortod(Bihor, Banat ,
Hateg). Dupa 1300 atest in doc si inscrip popi de rit rasarit(inscrip bis Streisangeorgiu). In sec 12-13 3
episcop catolice, Cenad, Oradea si Alba Iulia, manastiri catolice la Arad, Cluj-Manastur. In Banat, sf sec 12
manastirile de la Hodos si Bizere. Pe malul Muresului, abatia cisterciana de la Igris. 1227 episcopia
cumana; 1229 dioceza misionara catolica dependenta direct de scaunul apostolic. N-Moldovei episcopat
catolic la Siret 1371. Intemeierea mitrop ortod de la Arges si Suceava. In T. R., 1359, intemeierea mitrop
roma sub Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab, condusa de Iachint.
14. Diploma cavalerilor ioaniti si feudalismul romanesc in Evul Mediu timpuriu
La 2 iunie 1247, regele Bela IV incheie cu Rembald o intelegere pentru teritoriul dintre Carpati si Dunare,
unde aveau a fi asezati ioanitii, acestia aveau privilegii, si li se acorda Tara Severinului, cnezatele lui Ioan si
Farcas, voievodatul lui Litovoi, deci toata Cumania de la raul Olt si muntii Transilvaniei, in afara de tara
lui Seneslau, voievod roman; veniturile se imparteau intre cavaleri si rege, stapanii de pamant (maiores
terrae) aveau dreptri egale ca si nobilii (nobiles); taranii (rusticii) se puteau aseza cu aprobarea regalitatii;
prada de razboi revenea cavalerilor si regelui. Existau 5 formatiuni: Tara Severinului, cnezatul lui Ioan
(Romanati), cnezatul lui Farcas (Valcea) sub suzeranitatea regelui ungar, voievodatul lui Litovoi (Tara
Hategului, Tg Jiu) si voievodatul lui Seneslau (Brezoi). Cavalerii ioaniti nu au intrat niciodata in stapanirea
teritoriilor dobandite prin diploma din 1247. In a doua jum a sec 13, are loc slabirea dominatiei tatare,
moare hanul Batu si Berghe, ce fac loc luptei pentru autonomie ale voievodatelor romane. Perioada
feudalismului timpuriu incepe in sec 10, cand se poate constata cristalizarea noilor relatii sociale pe
teritoriul Rom. si dureaza pana pe la mijl sec 14, adica pana la desavarsirea proc de formare a statelor
feudale de sine statatoare, T.R. si Moldova. Procesul de formare a relatiilor feudale presupune o populatie
sedentara cu asezari permanente, avand ca ocupatie agricultura, pastoritul de tip transhumant; relatiile
feudale de productie au luat nastere pe baza destramarii obstilor satesti. Continutul principal al perioadei
feudalismului timpuriu, consta in aparitia stapanirii feudale asupra pamantului, in aservirea treptata a
obstilor satesti taranesti libere, in constituirea celor 2 clase fundamentale ale societatii feudale: taranimea
dependenta si stapanii feudali. Per feud timp se carac printr-un nivel scazut al dezv fortelor de prod,
pretutindeni predomina economia naturala.
Europa de E in sec 10-11 si romanii
15. Poporul roman, o enigma si un miracol
Titlul cartii lui G. I. Bratianu in care expune opiniile medievistului Ferdinand Lot in legatura cu invaziile
barbare si influenta lor asupra popoarelor din Eu, inclusiv asupra protoromanilor. Cocluziile lui Bratianu
difera intr-o oarecare masura de studiul lui Lot, in care pop rom e prezentat ca o enigma si un miracol al
istoriei. Istoricul rom considera ca retragerea romana din Dacia ar trebui privita din perspectiva tuturor
surselor si realitatilor istorice, nu doar a unui singur text. Retragerea aureliana trebuie privita ca una
strategica pe malul Dunarii pentru o aparare mai usoara a imperiului. Acest lucru nu a intrerupt relatiile
dintre cele 2 maluri ale Dun si nu a impiedicat schimbul de populatie si migratiile succesive. Romanitatea
orientala s-a extins dincolo de Carpati si pana in pen Balcanica. Invazia slavilor a avut efecte mai profunde:
8

un vocabular administrativ si profesional care a modificat toponimia regiunilor ocupate. Totodata a impins o
parte din populatia romanica in S-V pen Balc si alta in N-E. Sursele istorice pastreaza tacerea pentru
secolele 7-9. Majoritatea cancelariilor si cronicarilor au scris despre stapanii acestei regiuni, slavii sau turcii,
fara a manifesta un interes deosebit fata de populatia dominata. Chiar denumirea de ruman a capatat un sens
peiorativ, desemnand straturile de jos ale societatii alcatuite din taranii legati de pamant, care trebuiau sa isi
achite obligatiile in munca si bani catre cuceritori. Denumirea de vlahi a aparut in sec 10 in zona muntilor
Balcani. Romanii au asimilat elementele slave, si s-au opus tendintelor expansioniste maghiare in
Transilvania. Treptat se formeaza statele medievale care s-au aflat fie sub influenta bulgarilor, a Imp Biz sau
a maghiarilor. Al doilea tarat bulgar si al romanilor din Balcani ia nastere la sfarsitul sec 12. La S si E de mtii Carpati se cristalizeaza in sec 14 statul feudal al lui Basarab I (suzeranitate maghiara), de la Carpati la
posesiunile tatare de le gurile Dunarii, cuprinzand si Dobrogea, si cel al lui Bogdan (suzeranitate poloneza),
de la Nistru pana la M. Neagra. Aflate aproape in permanenta sub influenta sau protectoratul statelor vecine,
Ungaria, Imp Otoman si Rusia, principatele romane nu mai constituie o enigma (pana in sec 18). Este totusi
un miracol dobandirea unitatii nationale in sec 19 si 20.
Romanii in sec 14, schita istorica
-se cristalizeaza relatiile feudale, cu reminiscente de obsti satesti; sat condus de cnezi, juzi sau vatamani; jus
valachium; in Transilvania evolutie feudala de tip apusean, autortitatea centrala s-a consolidat pe baza
nobilimii; in principal sec 14 e marcat de formarea statelor feudale romanesti