Anatomia analizatorului vizual

Fiziologia analizatoului vizual

➲ Globul ocular poate fi comparat cu o camera de fotografiat,
format din trei sisteme optice :
● o cameră obscură (camera posterioară a globului ocu-
lar),
● un sistem de lentile (aparatul dioptric al ochiului) și
● o suprafață fotosensibilă (stratul celulelor cu conuri si
bastonașe din retină , unde se desfășoară procese-
le fotochimice ale recepției vizuale).

➲ În interiorul globului ocular, un stimul luminos(o rază lumi-

noasă) străbate succesiv următoarele medii:
● Corneea
● Camera anterioară a ochiului (umoarea apoasă)
● Pupilă (prin orificiul circular)
● Cristalinul
● Corpul vitros - de aici incepe calea optica.
 Mecanismul fotorecepției
➲ Spectrul luminii (realizat prin refractarea unei unde luminoase
printr-o prismă) cuprinde următoarea gamă de culori vizibile de
către om , în ordine descrescătoare a lungimii de undă:

● Raze cu lungime de undă > 725 nm = infraroșii

● ROȘU – 725 nm
● PORTOCALIU
● GALBEN
● VERDE
● ALBASTRU
● INDIGO
● VIOLET – 400nm
( ROGVAIV)
● Raze cu lungime de undă < 400 nm = raze ultraviolete
●
● Stimulii luminoși sunt transformați de către celulele fotorecep-
toare din retina în potențiale de acțiune care se propagă
pe calea optica pană la aria vizuală din cortex , situat în
lobul occipital, unde se produc senzațiile vizuale.
➲ Vederea alb-negru și vederea cromatică
Stimularea bastonașelor produce senzația de lumină albă, iar lipsa stimulării
senzația de negru.

Corpurile ce reflectă toate radiațiile luminoase apar albe, iar cele ce absorb
toate radiațiile apar negre.

Stimularea conurilor produce senzaii mai diferențiate, deoarece conurile sunt

de 3 feluri, în funcție de pigmentul vizual ce îl conțin.
● Conuri ce conțin pigment sensibil la culoarea ROSIE (conuri rosii)
● Conuri ce contin pigment sensibil la culoarea VERDE ( conuri verzi)
● Conuri ce conțin pigment sensibil la culoarea ALBASTRU (conuri albastre)
● Excitarea egala a celor trei tipuri de conuri provoacă senzația de ALB.
● Excitarea unei singure categorii de conuri provoacă senzația culorii absorbite

Culorile roșu, albastru și verde = culori primare sau fundamentale. Prin

amestecul lor se obțin toate celelalte culori ale spectrului, inclusiv culoarea
ALBĂ. Pentru a vedea culoarea negru e nevoie de activitate retiniană : celulele
multipolare nestimulate transmit senzația de NEGRU.
Vederea diurnă, cromatică - retina centrala( maculară, în special foveei unde
se află exclusiv conuri)

Vederea nocturnă, în alb-negru – retina periferică (predomină bastonașele)

➲ Celulele cu bastonașe = rol în adaptarea lentă a veriderii cre-
pusculare și la întuneric, permițand perceperea obiectelor în
semiobscuritate.
RODOPSINA ( din celulele cu bastonașe)

SCOTOPSINA RETINENUL
(sintetizat din vit A)

➲ Celulele cu conuri = sunt mai sensibile, realizand funcția

vizuală la lumină puternică și percepția culorilor.
IODOPSINA este diferențiată în trei tipuri pentru perceprea
celor trei culori fundamentale : roșu, verde și albastru.

➲ Adaptarea completă a vederii la întuneric durează până la 20

min, iar readaptarea vederii la lumina durează un timp mai scurt
de 5 min.
➲ Formarea imaginilor pe retina se datorează acțiunii celulelor
fotoreceptoare și operațiunilor de analiză și sinteză care au
loc la nivelul cortexului vizual.
➲
➲
➲
➲
➲
➲
➲
➲
➲
➲
➲
➲ Razele luminoase paralele dintr-un fascicul, provenite de la o
sursă așezată la o distanță de peste 6m, traversând o lentila
biconcavă sunt refractate și converg toate într-un punct situat
în spatele lentilei, numit focar principal.
➲ Focarul principal este situat pe axul care trece prin centrul de
curbură al lentilei.
➲ Distanța focala = distanța dintre centrul lentilei si focarul prin-
cipal.
● Este cu atât mai mică cu cât curbura lentilei este mai accentuată.
● Distanța focală a globului ocular este de 17mm

➲ Dioptrie = unitatea care măsoară capacitatea de refracție a

unei lentile.
● O dioptrie - puterea unei lentile cu distanța focală de 1 m

➲ Axa antero-posterioara a ochiului are lungime normală de

24mm.
➲
➲ Punctul remotum = distanța cea mai mică de la care un obiect
poate fi văzut clar, fără acomodare . 6M
➲
➲ Punctul proximum = distanța cea mai apropiată ce permite
formarea unei imagini clare a obiectelor, fără mecanisme de
acomodare.
Acomodarea
= variația puterii de refracție a cristalinului
în raport cu distanța la care privim un
obiect.

- se datorează elasticității cristalinului,

aparatului suspensor al acestuia și
mușchiului ciliar.

-organul activ al acomodării este mușchiul

ciliar.

- când ochiul privește la distanță, m. cil-

iar este relaxat, si zonula lui Zinn tension-
ată, iar diametrul pupilar crește = midriază.
Axele vizuale ale celor doi ochi sunt para- Acomodarea este un act reflex, reglat
lele. de centrii corticali și de coliculii
cvadrigemeni superiori, care, prin inter-
mediul nucleului vegetativ parasimpatic
- când privim obiecte la o distanță mai anexat nervului oculomotor din mezence-
mica de 6 m, m. ciliar se contractă și fal, comandă contracția mușchiului ciliar.
zonula lui Zinn relaxată; = mioza.
Axele vizuale ale celor doi ochi converg tot Cristalinul nu se acomodează nici la
mai mult pe masură ce obiectul pe care îl vederea la distanță, nici de aproape =
privim se apropie de ochi. PRESBIOPIE, PRESBIȚIE
 Adaptarea ochiului la intensitatea luminii
- se realizează tot pe cale refexă
- stimulul luminos parcurge următoarele etape:
Celule fotoreceptoare retiniene In cazul scăderii intensității lumioase , in-
tervine sistemul simpatic, fibrele folosind
Celulele bipolare retiniene
aceeași cale și trecând tot prin ganglionul
Celulele multipolare retiniene din stratul ciliar. Ajungând la iris, impulsul nervos
glanglionar al retinei simpatic determină contracția firelor mus-
culare netede, provocând dilararea pupilei
Nervul optic (II)
(midriaza)
Corpii geniculați laterali cu sinapse laterale

Coliculiii cvadrigemeni superiori

Nucleul vegetativ accesor al n. oculomotor

(III) din mezencefal

Nervul oculomotor (III)

Ganglionul ciliar
(din spatele globului ocular)

Fibrele parasimpatice
care ajung la m. circulari ai irisului

MIOZA
(la o intensitate luminoasă mai mare)
➲ Reflexul pupilar fotomotor

- este un reflex mult mai simplu, cu centrii in

mezencefal

- contracția mușchilor circulari ai irisului, urmată de

mioză ca reacție la stimularea cu lumină puternică a
retinei;

- contractia mușchilor radiari și relaxarea mușchilor

circulari ai irisului, urmată de midriază provocată de
scăderea intensității stimulului luminos (la
întuneric).
În funcție de distanța la care se află retina față de centrul op-
tic, exista trei tipuri de ochi:

● Ochiul emetrop – retina se află la 17 mm in spatele centrului op-

tic, iar imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără
acomodare.
● Ochiul hipermetrop – retina situată la mai puțin de 17 mm de
centrul optic.
● Ochiul miop (hipermetrop) - retina situată la distanțe mai mari
de 17 mm.
➲ Ochiul hipermetrop
● - nu are punct remotum

● - necesita un efort de acomodare permanent, indiferent de dis-

tanța la care privește.

● - acomodarea pentru vederea de aproape începe încă de la infinit

și se epuizează înainte de atingerea distanței de 25 cm,
ducând la îndepărtarea punctului proxim.

● - se corectează cu lentile convergent.

➲ Ochiul miop
● - are punct remotum mai aproape de 6m.
●
● - pentru a vedea clar, miopul apropie obiectul privit.
●
● - razele ce sosesc pe suprafața corneei au un traseu divergent și,
în conseință, se vor focaliza la distanțe mai mari de 17 mm de
centrul optic, pe retina acestora.
●
● - acomodarea incepe sub distanța de 6 m și poate continua până
la distanțe mai mici, de 25cm, ducând la apopirea punctului
proxim.
● - miopia se corectează cu lentile divergente
➲ Astigmatismul
● = viciu de refractie datorat existenței mai multor raze de curbură
ale suprafeței corneei.

● - corneea determină formarea mai multor imagini retiniene ne-

clare pentru punctele aflate în meridianul spațil corespunzător

● - se corectează cu lentile cilindrice.