ORL ŞI NURSING ÎN ORL

NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Cavitatea nazală este despărţită de septul nazal în 2 cavităţi numite fose nazale, care
comunică cu exteriorul prin nări, iar cu rinofaringele prin coane (sinusuri). În oasele vecine
foselor nazale sunt situate sinusuri paranazale care sunt nişte caviţi pneumatice cu rol de cutie
de rezonanţă şi de menţinere constantă a temperaturii. in punct de vedere fiziologic,
cavitatea nazală se împarte in 2 eta!e"
# $nul inferior# respirator #
$nul superior# olfactiv
$rec%ea este organul cu funcţie acustic#vesti&ular. 'ste formată din urec%ea externă care
conţine pavilion şi conduct, urec%ea medie sau cavitatea pneumatică localizată în stnga osului
temporal, este separată prin timpan de urec%ea externă şi urec%ea internă care este formată dintr#
un sistem de încăperi numit la&irint osos în interiorul cărora se află un sistem de camere numit
la&irint mem&ranos.
$rec%ea externă are funcţie auditivă, pavilionul avnd rol de cornet acustic care captează
undele sonore.
$rec%ea medie transmite undele sonore de la timpan prin oscioare (ciocan, nicovală, scăriţă) la
fereastra ovală.
În urec%ea internă se află organul corticoreceptor auditiv.
aringele este segmentul căilor respiratorii situat la încrucişarea acestora cu calea alimentară.
'ste situat su& pielea gtului, pe linia mediană. 'ste un organ cu du&lă funcţie# aerovector şi
organ al fonaţiei.

Fiziologia analizatorului acustic

vibratii
Sunet * timpan    oscioare * perilimfă * mişcări * deplasează ondulatoriu endolimfa
     → 
+erianondulatorii
mpresionează cilii organului lui Corti

-C
Co%leea transformă unda sonoră în impuls nervos
/irusul temporal superior face analiza excitaţiei * senzaţie de auz

C!" au#iti$ % totalitatea sunetelor "erce"ute

1
 Fiziologia analizatorului $esti&ular
E'citant * macule auditive impuls
* +mpulele canalelor calea n. vesti&ular * centri &ul&ari
semicirculare
     
→  0
  scoarţă
cere&el
 ucleul vagului
uclei oculomotori
 

1ăd
uvă
0
fi&re nervoase motorii
0
  1uşc%i
1iscarile sesizate de aparatul vesti&ular sunt numai cele accelerate sau decelerate. 1acula
utriculei informeaza despre pozitia in rectitudine a capului sau capul atarnat in !os, capul cu fata
in sus sau in !os, precum si miscarea accelerata in sens vertical in sus, in !os, inainte sau inapoi.
1acula sacculei receptioneaza pozitia de decu&it lateral si micarile in sens lateral. 1iscarile de
rotatie sunt captate de canalele semicirculare. nformatiile vesti&ulare a!ung in trunc%iul cere&ral
si intra in sistemul de ec%ili&ru al organismului, alaturi de sensi&ilitatea proprioceptiva profunda si
de vaz.
olul de integrare ii revine cere&elului. nformatiile vesti&ulare actioneaza, su&
controlul cere&elului, pentru modificarea tonusului muscular si pentru reflexele de postura, prin
intermediul fasciculului vesti&ulo#spinal. a fel sunt controlate si miscarile glo&ilor oculari.
esi oricare om normal stie in ce pozitie se afla capul sau si ce miscari sufera, aceasta senzatie este
su&constienta

IDENTIFIC(RE( )RO*LE+ELOR DE DE)ENDENŢ, ŞI

ST(*ILIRE( DI(GNOSTICULUI DE NURSING L( )(CIENŢII CU
(FECŢIUNI ORL
 I) Efectuarea culegerii de date
Culegerea datelor este prima etapă în care asistenta medicală culege informaţii necesare despre
 pacient. 3rintre metodele de culegere a datelor su&iective şi o&iective putem enumera"
• o&servarea4
• interviul cu pacientul pentru o&ţinerea de date personale sau legate de istoricul &olii4
•  palparea4
• auscultaţia4
• discuţia cu familia, mem&rii ec%ipei medicale4
• examinarea documentelor (5.6, &ilet de ieşire, scrisoare medicala, etc)
 II ) Sinteza informaţiilor:
a- +ani.est/ri #e in#e"en#en0/1 pacient conştient, cooperant, funcţii vitale în limite fizio#
logice, %idratare şi alimentare conform vrstei, mo&ilitate păstrată, comunicare eficientă, somn
nealterat, nevoi fiziologice satisfăcute.
&- +ani.est/ri #e #e"en#en0/1
 • 2i"oacuzia1scăderea acuitătii auditive4
• Sur#itate1 tul&urare a audiţiei în care persoana nu aude vocea şoptită nici în apropierea
urec%ii.
• Co.oza1 persoana nu distinge nici un sunet4

• Cor"ii str/ini1
 Fiziologia analizatorului $esti&ular
E'citant * macule auditive impuls
* +mpulele canalelor calea n. vesti&ular * centri &ul&ari
semicirculare
     
→  0
  scoarţă
cere&el
 ucleul vagului
uclei oculomotori
 

1ăd
uvă
0
fi&re nervoase motorii
0
  1uşc%i
1iscarile sesizate de aparatul vesti&ular sunt numai cele accelerate sau decelerate. 1acula
utriculei informeaza despre pozitia in rectitudine a capului sau capul atarnat in !os, capul cu fata
in sus sau in !os, precum si miscarea accelerata in sens vertical in sus, in !os, inainte sau inapoi.
1acula sacculei receptioneaza pozitia de decu&it lateral si micarile in sens lateral. 1iscarile de
rotatie sunt captate de canalele semicirculare. nformatiile vesti&ulare a!ung in trunc%iul cere&ral
si intra in sistemul de ec%ili&ru al organismului, alaturi de sensi&ilitatea proprioceptiva profunda si
de vaz.
olul de integrare ii revine cere&elului. nformatiile vesti&ulare actioneaza, su&
controlul cere&elului, pentru modificarea tonusului muscular si pentru reflexele de postura, prin
intermediul fasciculului vesti&ulo#spinal. a fel sunt controlate si miscarile glo&ilor oculari.
esi oricare om normal stie in ce pozitie se afla capul sau si ce miscari sufera, aceasta senzatie este
su&constienta

IDENTIFIC(RE( )RO*LE+ELOR DE DE)ENDENŢ, ŞI

ST(*ILIRE( DI(GNOSTICULUI DE NURSING L( )(CIENŢII CU
(FECŢIUNI ORL
 I) Efectuarea culegerii de date
Culegerea datelor este prima etapă în care asistenta medicală culege informaţii necesare despre
 pacient. 3rintre metodele de culegere a datelor su&iective şi o&iective putem enumera"
• o&servarea4
• interviul cu pacientul pentru o&ţinerea de date personale sau legate de istoricul &olii4
•  palparea4
• auscultaţia4
• discuţia cu familia, mem&rii ec%ipei medicale4
• examinarea documentelor (5.6, &ilet de ieşire, scrisoare medicala, etc)
 II ) Sinteza informaţiilor:
a- +ani.est/ri #e in#e"en#en0/1 pacient conştient, cooperant, funcţii vitale în limite fizio#
logice, %idratare şi alimentare conform vrstei, mo&ilitate păstrată, comunicare eficientă, somn
nealterat, nevoi fiziologice satisfăcute.
&- +ani.est/ri #e #e"en#en0/1
2
 • 2i"oacuzia1scăderea acuitătii auditive4
• Sur#itate1 tul&urare a audiţiei în care persoana nu aude vocea şoptită nici în apropierea
urec%ii.
• Co.oza1 persoana nu distinge nici un sunet4

• Cor"ii str/ini1

3
  3 auriculari *%ipoacuzie, acufene4
 # nazali * rinoree, o&strucţie nazală4
• In.ec0ii 4nso0ite #e .e&r/5 in.la!a0ie5 e#e!5 #urere 6otalgie5 #is.agie-5 #is.onie5 anos!ie1
3 otice7
3 rinosinusale7
3 .aringo3a!ig#aliene7
3 laringiene7
• (lterarea res"iratiei1 8 #is"nee7

• Otoree 9 eliminarea secreţiilor purulente din C.+.'.

• Otoragie 9  %emoragie auriculară produsă la diferite segmente ale urec%ii şi exteriorizată
prin conductul auditiv extern.
• (cu.ene 9 zgomote în urec%i4

• Dis.onie 9 răguşeală4

• (.onie 9 pierderea vocii4

• (n'ietate7

• Verti:7

• 2i"os!ie 7 scăderea mirosului4 anos!ie  7 pierderea mirosului4

• Cacos!ie 9 miros dezagrea&il4
• 2i#roree 9 secreţie nazală apoasă4
• Rinoree !uco3"urulent/ 9 secreţie nazală găl&uie, purulentă4
• 2i"erter!ie7
• E"ista'is (%emoragie ce ia naştere în fosele nazale), cauzată de iritaţie mecanică locală,
leziuni ale vaselor mucoasei nazale, sau traumatisme ale oaselor nazale4 apare şi în cadrul
unor
 &oli generale 89+, 8emofilie, +vitaminoza C, :4
-emnele însoţitoare sunt în funcţie de cantitatea de snge pierdut
• greţuri şi vărsături la mişcările &ruste ale capului
c- Surse #e #i.icultate
Cele patru surse de dificultate pot fi clasificate astfel"
• surse de ordin fizic" tul&urări de ec%ili&ru, verti!, traumatisme, administrarea unor
su&stanţe medicamentoase, etc.
• surse de ordin psi%ic" stress, anxietate, pierderea cuiva drag, etc4
• surse de ordin social" condiţii de locuit insalu&re, izolare, sărăcie, situaţii de criză.
• lipsa cunoştinţelor despre &oală;despre sine4
 III) Enunţarea diagnosticului de nursing 
iagnosticul de nursing (îngri!ire) este o pro&lemă de sănătate actuală sau potenţială pe care
asistenta medicală este capa&ilă să o trateze.
În formularea diagnosticului de nursing se utilizează formula
3.'.-. 3 < pro&lema de sănătate, de dependenţă4
' < cauza;etiologia4
- < semne; simptome prin care se manifestă4

EL(*ORE(;, )L(NUL DE ÎNGRI<IRE=

I- For!ularea o&iecti$elor #e 4ngri:ire
6&iectivele permit orientarea intervenţiilor asistentei medicale, modul cum să controleze dacă
rezultatele sunt o&ţinute.
6&iectivele pot fi 7 de termen scurt" ore, zile4
#  de termen mediu "= săptămnă4
 #  de termen lung" săptămni, luni4

)ro&le!e #O&iecti$e
e # e"en#enta
3acientul sa afirme o stare de &ine fizic si psi%ic in termen de cateva zile(6.9.-)
Comunicare ineficienta senzoriala
3acientului sa ii dispara senzatia de dis# comfort fizic in termen de...minute...ore (6.9.-
auditiva
3acientul sa se deplaseze fara dificultate in termen dezile(6.9.-)
Corpi straini auriculari;intranazali
6prirea'pistaxis
9ul&urari de ec%ili&ru %emoragiei in termen min. (6.9.-)
3acientul sa fie ec%ili&rat circulator si respirator in termen de... orezile (6.9.-)
urere 3acientului sa ii diminueze durerea in termen de....minute (9.-)a exprime a&# senta d
termen deore(9.-)
+nxietate
-a e xprime diminuarea fricii i n t ermen d ezile si
+lterarea respiratiei
a&senta fricii ...saptamana (6.9.1)
3acientul sa ai&a un ritm respirator regulat in
termen de...minute...ore..zile(6.9.-)

II- Ierar>izarea "rioritatilor #e ingri:ire

# normalizarea functiilor vitale
# monitorizarea functiilor vegetative #
profilaxia infectiilor4
# prevenirea complicatiilor4
III- Sta&ilirea inter$entiilor "ro"rii si
#elegate1 (- Inter$entii "ro"rii
• asigurarea conditiilor de mediu" saloane mici, &ine aerisite, incalzite(t><=?#2@>C), ferite de
curentii de aer4
• asigurarea repausului fizic" patul sa fie prevazut cu accesorii care sa permita o pozitie
conforta&ila si pentru a preveni escarele4
• monitoarizarea functiilor vitale si vegetative4
• asigurarea igienei corespunzatoare, iar daca pacientul nu are posi&ilitati fizice de ingri!ire
asistenta medicala a!uta in satisfacerea nevoii, efectuand toaleta pe regiuni4
• %idratarea si alimentarea pacientului cu =,A 7 2 l lic%id;zi.+limentatia va fi normocalorica
si normoglucidica, normolipidica daca nu exista alte afectiuni asociate. a pacientii
alimentati
 pe sonda nazo#gastrica numarul de mese va fi fractionat la A# B;zi, iar cantitatea de &ulion
alimentarD va fi E@@ ml per masa.
• comunicarea eficienta cu pacientul4
•  profilaxia infectiilor" personalul medical sa poarte masca de protectie pentru a preveni
infectiile cu transmitere aerogena4 asigurarea unui mediu nepoluat in saloane4 umidificarea
aerului din saloane4temperatura constanta in saloane(=? 7 2@FC)4suflarea corecta a nasului4
•  prevenirea complicatiilor prin respectarea normelor de igiena, a precautiunilor universale,
 prin administrarea corecta a tratamentului indicat4
• educaţia sanitară"
a= +,SURI DE )ROFIL(?IE )RI+(R,
 -unt măsuri ce se adresează fortificării organismului prin sport şi activităţi în aer li&er,
asigurarea unui mediu curat, nepoluat cu praf şi su&stanţe c%imice în oraşe sau la locul de muncă
şi învaţă pacientul să#si sufle corect nasul.
$mezirea aerului din încaperi, saloane şi locuinţe, asigurarea unei temperaturi constante de
=B#=?>C , evitarea su&stanţelor iritante pentru cavitatea respiratorie, evitarea alcoolului,
tutunului şi a condimentelor. $tilizarea mecanismelor de curăţare prin folosirea măştilor de
protecţie la locul de muncă. În mediile în care poluatrea fonică este mare, se recomandă
folosirea de căşti
 pentru amortizarea zgomotelor şi efectuarea periodică a controlului auzului.
&= +,SURI DE )ROFIL(?IE SECUND(R,
Constau în depistarea tuturor îm&olnăvirilor acute ale nasului, gtului, urec%ii şi tratarea
corectă pentru a preveni cronicizarea şi apariţia unor infirmităţi cum ar fi surditatea, tul&urări
de fonaţie şi respiraţie, repaus vocali la persoanele cu afecţiuni 6.
c= +,SURI DE )ROFIL(?IE T(RDIV,
-e adreseaza pesoanelor cu surditate medie, pentru protezarea auditivă.
 'ducarea pacienţilor purtători de proteze, cum să o utlizeze pentru a se adapta progresiv
la mediul sonor.
 'ducarea pacientului cu privire la examenele periodice pentru a se putea aprecia din timp
accentuarea surdităţii şi necesitatea sc%im&ării protezei.
 'ducarea familiei pentru a susţine din punct de vedere psi%ic pacientul cu %ipoacuzie.
*- Inter$entii #elegate1
•  pregatirea pentru analize si investigatii4
• administrarea tratamentului local si general4
•  pregatire preoperatorie4
• supraveg%ere postoperatorie4

E?)LOR(RE( FUNCŢION(L, ( (N(LI;(TORULUI

(CUSTICO3VESTI*UL(R (= E?(+ENUL (U;ULUI
'xamenul funcţiei auditive se face cu scopul sta&ilirii capacitătii auditive şi a sediului
topografic al leziunii.
În acest sens se practică urmatoarele examinări"
-acumetria fonică " se foloseşte vocea4
-acumetria instrumentală : se folosesc ceasul , acumetrele şi diapazoanele;
#audiometria cu aparat.
@=(CU+ETRI( FONIC, # este explorarea funcţională a capacitătii de auz folosindu#se
vocea.
3rin aceasta metodă se măsoară distanţa la care urec%ea percepe distinct,în mod clar, vocea
şoptită.
Eta"e #e e'ecutie"
a).Asigurarea condiţiilor de examinare şi pregătirea bolnavului4
#&olnavul este adus într#o încapere cu izolare fonică unde este aşezat pe un scaun, în profil cu
urec%ea de examinat spre direcţia de unde vine vocea examinatorului,la distanţa de Bm4
#se execută o 696-C63' ( inspecţie# să nu fie dop de cerumen )4
#urec%ea cealaltă se astupă cu mna.
b). xaminarea
#examinatorul pronunţă cu voce şoptită cuvinte &isila&ice de tonalitate !oasa (nouăD,DlunăD) şi
de tonalitate înaltă (treiD,DcinciD)
#dacă persoana examinată nu aude, examinatorul se apropie progresiv şi repetă cuvintele.
#se notează distanţa de unde persoana repetă cuvintele.
 c). !nterpretarea
#vocea şoptită se aude în mod normal la distanţa de B metri4
#vocea de conversaţie se aude în mod normal la 2@ metri4
#cnd vocea nu se aude dect su& A metri înseamnă că este o surditate uşoară4
#cănd nu se aude su& =m vor&im de surditate accentuată.
6G-'H+9'" 3rin aceasta metoda nu se poate defini tipul de surditate, ci numai gradul.
A=(CU+ETRI( INSTRU+ENT(L,
-e efectueaza o serie de pro&e cu +3+I6+'' pentru a face diagnosticul diferenţial
între surditate de tip transmisie şi cea de tip percepţie (pro&a einneJ, pro&a -c%Ka&ac%,
pro&a Le&er). 3entru examinare, +3+I6$ se pune în vi&ratie strngnd între police
şi index extremitatea li&eră a celor două ramuri ale +3+I6$$ şi eli&erăndu#le &rusc (ca
o
 pişcătură).
iapazonul pensat cu degetele se pune în vi&raţie în faţa pavilionului urec%ii (pro&a einneJ),
 pe mastoidă (pro&a -c%Ka&ac%) şi pe vertex (pro&a Le&er) .-e compară audiţia pe cale
o&işnuită aeriană ( timpanică ) cu audiţia pe cale osoasă şi în acest fel se sta&ileşte sediul
leziunii, deci şi tipul de surditate.
B=E?(+ENUL (UDIO+ETRIC
'ste o metodă modernă prin care se sta&ilesc tipul de surditate şi gradul deficienţei auditive.
-e efectuează cu +$61'9$ prin care se înregistreză grafic pierderile auditive pe
frecvenţe din scara tonală. +udiometrele au posi&ilitatea de a înregistra, pe cale aeriană,
intensităţi păna la
==@ deci&eli. +stfel se o&ţin diferite cur&e audiometrice.
G.E ?(+ENUL FUNCŢIEI DE EC2ILI*RU 3 se controlează prin semne
spontane vesti&ulare şi pro&e provocate.
@=SE+NE S)ONT(NE
# Nistagmusul spontan (mişcarea ritmică a glo&ilor oculari, care poate fi orizontală, pe
verticală sau rotatorie ).
-Proba braţelor întinse (persoana examinată tre&uie să ţină &raţele întinse, în poziţie fixă,
timp de două minute, cu oc%ii înc%işi). În cazul unei alterări funcţionale &raţele deviază pe
partea la&irintului în %ipofuncţie.
-Proba Romberg (cănd &olnavul stă în poziţie verticală, cu &raţele lipite de corp şi picioarele
apropiate, cu oc%ii înc%işi). 'xistă trei posi&ilităţi" poziţia capului nu deviază (normal), deviază
în dreapta sau deviază în stnga.
-Proba mersului în stea (eil-!abins"#):  &olnavul legat la oc%i şi supraveg%eat de un a!
utor face A paşi înainte şi A pasi înapoi într#o direcţie indicată. acă există o leziune
la&irintică,
 &olnavul, în loc să urmeze o linie dreaptă, va devia progresiv spre la&irintul în %ipofuncţie.
 A=SE+NE )ROVOC(TE
-Proba caloric$  (irigaţia timpanului cu apă caldă E@MC şi apă rece 2AMC4 se urmăresc
nistagmusul şi celelalte reacţii vesti&ulare).
-Proba rotator ( &olnavul este aşezat pe un scaun rotator care se învarteşte cu =@ turaţii în 2@
secunde, apoi se opreşte &rusc4 se măsoară durata nistagmusului, care în mod normal este de =@
# 2@ sec.).
-Proba pneumatic$ cercetează nistagmusul prin compresiunea şi decompresiunea cu un duş de
aer cu para 3olitzer a la&irintului mem&ranos în cazul unei fistule la&irintice.
-Proba electric$ se face cu un curent continuu de intensitate mică. oi electrozi înveliţi în tifon
se aplică, unul pe un tragus şi al doilea pe celălalt tragus. a trecerea curentului electric, de la un
 pol la altul, la un individ normal se constată deviaţia capului întodeauna spre polul pozitiv.
 EV(LU(RE( +ORFO3FUNCŢION(L, ( ORG(NELOR OTO3RINO3
L(RINGOLOGICE
E'a!ene en#osco"ice
→  %ateriale necesare:

 6glindă frontală
 -pecule nazale
 -pecule auriculare
 -tilete pentru vată
 +păsător de lim&ă
 3ense cudate 6
 6glinzi mici cu mner pentru rinoscopie posterioară
 6glindă laringiană
 -ursă lumină la cca 2A cm
 aringoscop
 9ăviţă renală, şorţuri de cauciuc, prosop
→ *uco.aringosco"ia examinează

  "aţa anterioară linguală

  #ereţii lat. ai cav. $ucale, gingiile
  #eretele post. al faringelui
 %ălul palatin
  Amigdalele
→ Narinosco"ia exam. interiorul nărilor 
→ Rinosco"ia ant. 7 cu a!utorul speculului nazal

→ Rinosco"ia post. 7 cercetează cu a!utorul oglinzii mici permea&ilitatea trompei prin

@
cateterismul trompei 'ustac%e (oglinda se încălzeşte la lampa de spirt la N?  C pentru a
nu se a&uri). 3entru prevenirea reflexului de vomă se cere inspir adnc pe gură.
→ Otosco"ia

 -e face cu a!ut. speculului auricular 

 -e examinează pereţii conductului auditiv extern
 -e examinează timpanul
 -e evaluează prezenţa de cerumen, corpi străini
→ 2i"o.aringosco"ia i laringosco"ia in#irect/ (cu oglindă)

 'xaminarea &azei lim&ii

 5oliculii amigdalieni
 5oliculii linguali
 eg. gloso#epiglotică
 aringele
 3rimele inele tra%eale
→ Laringosco"ia #irect/  (cu laringoscop)

• -e adm. cu N@J înainte luminal

• -e pulverizează local cocaină =@O
• -e examinează # %ipofaringele, interiorul laringelui
• -e pot face 7 recoltări pt. Giopsii, recoltări tumorale, extrageri de corpi străini
• +limentaţia se reia cu lic%id şi numai după dispariţia efectului anestezic

@= E'a!enul r a#iologic
 •adiografii cu diferite incidenţe şi te%nici speciale pentru casa timpanului
•adiografia sinusurilor (normal apar cu aer şi în contrast cu restul structurii osoase)
2. Dia.anosco"ia (transiluminarea sinusurilor frontale şi maxilare)
• -e execută în cameră întunecată
• 5oloseşte sursă luminoasă puternică în dreptul căreia se aşează calota pentru
evidenţierea infiltratelor %emoragice şi a ec%imozelor osoase
B= E'a!en &acteriologic
# secreţie otică # se recoltează în condiţii de asepsie pt. examen &acteriologic
# secreţie nazală
# exudat faringian pt. examen &acteriologic4 # snge

ÎNGRI<IRE( )(CIENŢILOR CU (FECŢIUNI OTO3RINO3L(RINGOLOGICE

ÎNGRI<IRE( )(CIENŢILOR CU (FECŢIUNI (LE UREC2II E?TERNE

(dopul de cerumen, corpi străini, plăgi, contuzii, arsuri şi degerături ale pavilionului urec%ii)
Culegerea #atelor# circumstanţe de apariţie"
@-=  &op de cerumen # persoane cu %ipersecreţie a glandelor ceruminoase
 &op epidermic # este format din lamele de descuamaţie a tegumentului conductului
auditiv extern. 'liminarea lui prin spălătură necesită prudenţă, deoarece, în general, în spatele
lui există o perforaţie timpanală. Înlăturarea dopului necesită în preala&il o macerare.
'raumatismele pailionului # expunere la temperaturi scăzute sau înalte, accidente
de muncă, traumatisme.
+ani.est/ri #e #e"en#en0/ 6 se!ne si si!"to!e ) "
#diminuarea auzului4
#discomfort auricular4
#verti!4
#prezenţa plăgilor, arsurilor, degerăturilor, %ematoamelor la nivelul pavilionului4
#secreţii purulente, sanguinolente la nivelul pavilionului urec%ii4
#durere4
#cicatrici vicioase cu îngustarea orificiului conductului auditiv extern.
)ro&le!e"
#comunicare ineficientă senzorială auditivă
#discomfort fizic cauzat de durere sau senzaţii auditive violente (în cazul corpilor străini
animaţi)
#risc de complicaţii" infecţii ale timpanului urec%ii medii şi cicatrici vicioase..
#O&iecti$e1
#cicatrizarea plăgilor, arsurilor,degerăturilor fără complicaţii4
#pacientul să afirme stare de &ine.
Inter$en0ii"
 SIS'EN' # pregăteşte materialele şi pacientul pt. spălătura auriculară în vederea
înlăturării dopului de cerumen sau epidermic4
#aplică tratamentul în plăgile, arsurile sau degerăturile pavilionului urec%ii (spală tegumentele
sănătoase din !ur cu apă călduţă şi săpun, le dezinfectează cu alcool, face dezinfecţia plăgii prin
tamponare cu apă oxigenată, acoperă plăgile cu comprese uscate fixnd pansamentul cu faşă)4
#aplica comprese umede cu soluţii de rivanol =;=@@@ în cazul plăgilor infectate4
#educă pacientul să se prezinte în continuare pt. sc%im&area pansamentului pnă la vindecarea
 plăgilor.
 A-= *orpi str$ini auriculari # sunt de două categorii"
a) +*orpi str$ini animaţi " purici, ploşnite, ţnţari, viermi, urec%elniţe, fluturi,muşte, larve
de muşte, gndaci.
b) +*orpi str$ini neanimaţi " sm&uri de fructe, vegetale &oa&e de fasole, &ete de c%i&rit ,
sco&itori, corpi străini metalici.
SI+)TO+E1
#senzaţie de înfundare a urec%ii4 #!
enă4
#%ipoacuzie4
#acufene ( v!ituri
).
În cazul în care se lezează conductul apare" #
otalgie4
# escoriaţii sau plăgi4
# secreţii4
# tumefiere 4
# zgomote auriculare 4 #
gdilaturi4
# ameţeală.
INTERVENTII1
#se verifica existenţa, natura, sediul corpului străin cu a!utorul -3'C$$$ +$C$+4
#se face spălătura auriculară cu a!utorul seringii /uPon4
#dacă extracţia corpului străin nu a reuşit prin spălătură, se va scoate cu o pensă.
S),L,TUR( (URICUL(R,
DEFINIŢIE"
 #rin spălătura auriculară se &nţelege spălarea conductului auditiv extern prin
introducerea unui curent de lic'id .
SCO) TER()EUTIC 3 îndepărtarea secreţiilor ( puroi, cerumen )4
3îndepărtarea corpilor străini a!unşi în urec%ea externă accidental sau voluntar4
3tratamentul otitelor cronice.
+(TERI(LE NECES(RE"
# &e protecţie" # două şorţuri de cauciuc, muşama, prosop, aleză.
-Sterile" #seringă /uPon, vată
#lic%idul de spălătură la NQMC
#soluţia medicamentoasă prescrisă, sol. de &icar&onat de a ="=@@@
-Nesterile " masa de tratamente, tăviţă renală, scaun.
)REG(TIRE( )(CIENTULUI1
3) si>ic3 se anunţă pacientul, i se explică scopul te%nicii.
3Fizic:
-,n cazul dopului de cerumen: cu 2E% înainte se instilează în conductul auditiv extern de
Nori;zi sol. de &icar&onat de a în glicerina =;2@.
-,n cazul dopului epidermic se instilează sol. de acid salicilic =O în ulei de
vaselină. # ,n cazul corpilor str$ini idrofili (&oa&e de legume si cereale), se
instilează alcool.
# ,n cazul insectelor ii  ,se fac instilaRii cu ulei de vaselină, glicerină sau se aplică un
tampon cu alcool cu efect narcotizant.
#pacientul se aşează în poziţie şeznd pe scaun4
#se prote!ează cu prosopul şi şorţul4
#se aşează tăviţa su& urec%ea pacientului care va ţine capul înclinat spre tăviţă.
E?ECUTIE1
 (sistenta, se spală pe mini şi îm&racă şorţul de cauciuc4
#verifică temperatura lic%idului de spălătură şi încarcă seringa /uPon4
#solicită pacientului să desc%idă gura (conductul se lărgeşte şi conţinutul patologic
se îndepărtează mai uşor)4
#trage pavilionul urec%ii în sus şi înapoi cu mna stngă, iar cu dreapta in!ectează lic%idul de
spălătură spre peretele posterosuperior şi aşteaptă evacuarea4
#operaţia se repetă la nevoie4
#se usucă conductul auditiv extern4
#medicul controlează rezultatul spălăturii prin 696-C63'4
#se introduce un tampon de vată în conduct4
#se aşează pacientul în decu&it dorsal =;2#=oră4
#se examinează lic%idul de spălătură.
REORG(NI;(R '"
NOT(RE IN F=O=  #se notează te%nica şi rezultatul spălăturii (corpi străini extraşi etc.)
DE STIUT 3 3ot apărea accidente ca vărsături, ameţeli, lipotimie, dureri, traumatizarea
timpanului datorate presiunii prea mari sau temperaturii scăzute sau crescute a lic%idului de
spălătură.

ÎNGRI<IRE( )(CIENŢILOR CU OTIT,

DEFINIŢIE1 6tita este o infectţie a urec%ii medii care netratată în faza congestivă determină
supuraţia. 6tomastoidita este complicaţia otitei medii supurate ce apare la 2#N săptămni de la
de&utul otitei.
CULEGER( D(TELOR "
- *IR*.%S'N/E &E PRI/IE - în timpul unei faringite
# la orice vrstă, mai frecvent la copii şi sugari.
- %NI0ES'1RI &E &EPEN&EN/1 (semne 2i simptome-1
# ,N 3'I' *.'1 S.P.R'1 "
#durere, la început, moderată, treptat devine vie şi insuporta&ilă, iradiază spre maxilar4
#senzaţie de tensiune în urec%e4
#fe&ră NS#E@MC, frisoane4
#%ipoacuzie4
# ,N 3'3%S'3I&I' *.'1 S.P.R'1 "
#durere vie în regiunea mastoidiană4
#fe&ră4
#dispnee4
#ta%icardie.
)RO*LE+E1
3durere4 #
%ipertermie4
#anxietate,
insomnie4
#comunicare ineficientă la nivel senzorial auditiv4
#risc de complicaţii" alterarea respiraţiei şi circulaţiei, des%idratare, paralizia nervului facial.
DI(GNOSTIC DE NURSING "
- nsomnie din cauza durerii în conductul auricular manifestată prin ore insuficiente
de somn.
- es%idratare din cauza fe&rei manifestată prin tegumente uscate.
- 8ipertermie din cauza procesului inflamator otic, manifestat prin fe&ră NS#E@MC.
O*IECTIVE1
 #pacientul să afirme stare de &ine4
#temperatura corporală să se menţină în limitele fiziologice4
#să se o&ţină vindecarea fără complicaţii.
INTERVENŢII1 sistenta# asigură repausul la pat în perioada fe&rilă într#o cameră liniştită
cu temperatura 2@#22MC4
#măsoară temperatura, pulsul şi le notează în foaia de temperatură (5.6)4
#administrează tratamentul" cu at&., cu simptomatice pt. com&aterea fe&rei şi a durerilor4
#face instilaţii auriculare cu soluţii călduţe decongestive şi analgetice4
#aplică instilaţii nazale cu soluţii dezinfectante4
#aplică comprese călduţe pe regiunea mastoidiană4
#asigură alimentaţia %idroza%arată în perioada fe&rilă, &ogată în vitamine şi lic%ide, pe care o
completează ulterior cu alte alimente4
#pregăteşte pacientul şi participă la puncţia otică (paracenteza otică).
)(R(CENTE;( OTIC,

 &efiniţie
→ 3aracenteza otică sau timpanotomia (miringotomia) reprezintă incizia timpanului
'enica:
→ -e face o incizie la nivelul căreia se lasă o meşă de drena!
→  ecesită îngri!ire atentă

→ -e interzic după incizie instilaţiile

→ -e fac spălături călduţe cu # ser fiziologic, apă oxigenată diluată, apă &oraxată
→  einfectat orificiul incizat se vindecă fără sec%ele, iar supuraţia se vindecă fără afectare
auditivă
SCO)UL )UNCŢIEI"
-E4P53R'3RI.#  recoltarea secreţiei otice4
-'ERPE.'I* # evacuarea secreţiei urmată de spălătură.
Îngri:iri ulterioare"
- 'ducă pacientul să se prezinte la control (îi explică rolul meşei pt. drena!, este informat
că orificiul creat se vindecă fără a afecta audiţia)4
# 3regăteşte pacientul, atunci cnd este cazul, pt. intervenţia c%irurgicală # +961+-96#
'C961' # şi îl îngri!eşte postoperator.

ÎNGRI<IRE( )(CIENŢILOR CU +(STOIDIT,

'5R'" 1astoidita reprezintă infecţia şi inflamaţia spaţiilor de aer cuprinse în osul
mastoidian.
1astoida face parte din osul temporal al craniului. 3oate fi palpată ca o proeminenţă osoasă
 posterior şi uşor superior lo&ului urec%ii. Conţine spaţii mici pline cu aer (celule aeriene). 'ste
conectată cu urec%ea medie, şi astfel atunci cnd există o colecţie lic%idiană în urec%ea medie,
este prezentă o cantitate mică de lic%id şi în spaţiile cu aer din mastoid.
C(U;E 6 circu!stan0e #e a"ari0ie-1
+fecţiunea se dezvoltă de regulă cnd o otită medie acută este netratată sau
tratată necorespunzator şi se extinde de la urec%ea medie la osul încon!urator.
-everitatea mastoiditei variază de la simplă (puţin lic%id a!uns în celulele aeriene
ale mastoidei), la complexă, atunci cnd infecţia invadează periostul osului mastoidian, sau la
foarte gravă cnd este distrus c%iar osul.
 SI+)TO+E6 !ani.est/ri #e #e"en#en0/-1
#apar la zile sau săptămni după dezvoltarea otitei medii acute, pe măsură ce infecţia distruge
 porţiunea internă a mastoidului4
#se pate forma o colecţie de puroi (a&ces) în os4
#simptomele iniţiale pot fi aceleaşi cu simptomele din faza iniţială infecţiei urec%ii mi!locii4
#pielea care acoperă mastoida devine eritematoasă (înroşită), inflamată şi sensi&ilă, iar urec%ea
externă este împinsă în lateral şi inferior4
#fe&ră4
#durere în !ur sau în urec%e, tinde să fie persistentă şi pulsatilă4
#scurgeri de lic%id de colecţie purulent#cremos din urec%e4
#afectarea auzului se poate înrăutăţi progresiv.
)RO*LE+ELE )(CIENTULUI1
#discomfort4
#risc de
complicaţii4
#anxietate4
#alterarea integrităţii tegumentelor4
#alterarea eliminărilor.
DI(GNOSTIC DE NURSING1
#iscomfort din cauza durerii manifestat prin agitaţie, nelinişte.
#+nxietate legată de pierderea auzului manifestată prin agitaţie, nelinişte.
#+lterarea integritătii tegumentelor legata de formarea a&cesului manifestată prin
piele eritematoasă şi scurgeri cremoase din urec%e.
O*IECTIVE1
#pacientul să fie liniştit, să nu prezinte durere4
#să#si diminueze anxietatea la un nivel uşor sau moderat4
#să nu prezinte complicaţii.
ÎNGRI<IRI1
(sistenta pregăteşte pacientul psi%ic şi fizic pt. C94
#recoltează secreţii purulente pt. examen &acteriologic4
#pregăteşte şi efectuează spălătura auricultară4
#la indicaţia medicului administrează anti&iotice4
#explică pacientului complicaţiile posi&ile ale afecţiunii şi importanţa administrării
tratamentului indicat.
TER()I( +(STOIDEI (CUTE1
#anti&iotice folosite " Hancomicina plus Ceftriaxona (cefalosporină de generaţia a# a) pt.
3seudomonas sau com&inaţia unei 3eniciline cu un in%i&itor de &eta#lactamază #enzime secretate
de numeroase &acterii grampozitive (TT-tap%Ploccocus) şi gramnegative
CT'ntero&actenaceae, care sunt rezistente rezistente la anti&ioticele şi le fac ineficiente4
#terapia parenterală tre&uie administrată pt. cel puţin Q# =@ zile4
#terapia orală poate înlocui tratamentul parenteral dacă se o&servă ameliorări pt. un total de E
săptămni4
#agenţii orali cuprind Clindamicină (acţionează asupra &acteriilor anaero&e, dar şi asupra
unor tulpini sensi&ile ale &acteriilor aero&e /ram pozitiv" streptococi, stafilococi şi pneumococi)
plus o cefalosporină de generatia  sau +moxicilina plus +cid Clavulanic
(+ugumentin).
TER()I( IN +(STOID( CRONIC(1
#9ratamentul este similar cu cel al otitei cronice medii supurate, cu anti&iotice topice.
acă acesta eşuează se practică toaletarea urec%ii şi terapie sistemică.
 +legerea empirică a anti&ioticelor sistemice tre&uie să acţioneze asupra &acteriilor aero&e si
anaero&e. +proape !umătate din &acteriile anaero&e gram#negative sunt rezistente la peniciline
 pt. că produc &eta 7 lactamaza. Clindamicina, Cefotaxinul, 1etronidazolul, Cloramfenicolul sau
com&inaţia +moxicilină şi +cid Clavulanic sau 3iperacilina si 9azo&actam acoperă &acteriile
anaero&e.
#9erapia orală poate înlocui terapia parenterală şi se va menţine pt.o durată de B saptămni.
TER()I( C2IRURGIC(L(1
#1iringotomia şi timpanocenteza sunt folosite de o&icei pt. a o&ţine specimene şi a ameliora
discomfortul din otita medie acută. 3laga timpanică se vindecă în cteva zile.
#În timpanostomie se plasează un tu& care menţine mem&rana timpanică desc%isă şi permite
acces la urec%ea medie şi mastoid pt. administrarea picăturilor anti&iotice, steroide sau am&elor 
 pt. drena! fără pro&leme asupra permea&ilitătii tu&ei 'ustac%e.
#1astoidectomia se efectuează prin interiorul urec%ii sau in spatele urec%ii printr#o incizie.
C%irurgul desc%ide osul mastoid şi înlătura celulele aeriene infectate. 1em&rana timpanică este
incizată pt. a drena urec%ea medie. -e vor administra picături anti&iotice în urec%e.

ÎNGRI<IRE( )(CIENŢILOR CU OTOR(GIE

DEFINITIE1)rin otoragie se intelege scurgerea #e snge "rin con#uctul au#iti$ e'tern=
C(U;E"
-6emoragii auriculare postraumatice rezultate din plăgi tăiate, înţepate sau zdro&ite ale
 pavilionului urec%ii4
#leziuni traumatice pe conductul auditiv extern4
#fracturi ale peretelui conductului auditiv extern in urma unor perforatii sau rupturi traumatice a
timpanului4
#traumatisme cranio 7cere&rale cu fracturi auriculare.
# 6emoragii auriculare din cursul bolilor infectioase" otite medii acute, otomastoidita, diverse
tumori.
-6emoragii auriculare grae survenite dupa" accidente, erodarea arterei carotide, fracturi de
 &ază de craniu sau leziuni prin arme de foc.
SI+)TO+E1
3senzaţie de infundare a urec%ii, !enă4 #
%ipoacuzie4
#acufene4
#durere4
#sngerare.
)RO*LE+E1
#risc de
complicatii4
#anxietate4
#alterarea eliminărilor4
#alterarea integrităţii mucoaselor şi tegumentelor4
#alterarea igienei personale.
DIGNOSTIC DE NURSING"
#+lterarea igienei personale din cauza %emoragiei manifestata prin tegumente si vestimentatie
murdara.
#isc de complicatii legat de %emoragie, manifestat prin pierdera ec%ili&rului.
#+nxietate din cauza fricii de moarte, manifestata prin neliniste si agitatie.
O*IECTIVE"
#sa nu#i mai fie afectata igiena si
vestimentatia4 #pacientul sa nu prezinte
complicatii7 #pacientul sa nu mai prezinte
anxietate.
 INTERVENTII1
Indiferent de cauza %emoragiei vor fi respectate riguros masurile de asepsie a conductului
auditiv extern si se mai tine seama de doua elemente"
 #existenta sau nu a unui traumatism asupra urec%ii sau craniului urmat de otoragie4
#aparitia otoragiei in cursul unui proces inflamator.
+stfel in cazul otoragiilor posttraumatice se va aplica un tampon la locul %emoragiei si un
 pansament auricular steril si se trimite &olnavul la un serviciu 6.
n cazul otoragiilor survenite in cursul unui proces inflamator primul a!utor este aplicarea
unui pansament steril auricular si trimiterea &olnavului intr#o unitate spitaliceasca.
IN S)IT(L in functie de intensitatea si cauza otoragiei se face"
#toaleta c%irurgicala a plagii4
#pensarea si ligatura vasului sangerand, iar la nevoie spalatura auriculara.
 IN *7.5 PR3*ESE53R IN05%'3RII  se instileaza solutie cu glicerina si
vasoconstrictoare.
#se administreaza medicatie generala" antitermice, vit.C, anti&iotic, dezinfectante nazofarin#
giene.
 IN 3'3R8II5E 8R9E  se face mesarea conductului cu mese im&i&ate cu sol. %emostatice
TR(T(+ENTUL este general cu" transfuzii si %emostatice si se intervine c%irurgical.

INGRI<IRE( )(CIENTILOR CU TU+ORI (LE UREC2II +EDII

#Tu!orile &enigne ale urec>ii e'terne  provin din elementele %istologice din care este format
 pavilionul sau conductul auditiv extern . 3e tegument putem intalni papiloame ( trumori de
dimensiuni mici care se dezvolta pe suprafata tegumentului sau a mucoaselor ), care necesita
extirpare, iar in conductul auditiv extern apar osteoame ( tumori osoase &enigne ), ce determina
%ipoacuzie numai cand devin o&struante. 6steoamele se extirpa c%irurgiucal.
9umorile maligne sunt destul de rare. Carcinoamele pavilionului ( carcinom 7 tumora
maligna cu originea in orice tip de tesut care contine cellule epiteliale ) apar cu predilectie la
 &ar&atul varstnic si necesita extirpare. Cancerele conductului auditiv sunt de mare gravitate, pt.
ca afecteaza precoce osul. ezultatele c%irurgiei sau ale radioterapiei sunt modeste.
Tu!orile urec>ii !e#ii
3Tu!orile &enigne ale urec>ii !e#ii sunt foarte rare. Cea mai frecventa este tumora
glomusului de !ugulara, care naste pe golful (cur&ura) venei !ugulare (tumora glomica !ugulara),
evolueaza la gaura rupta posterioara dar mai ales in urec%ea medie(tumora glomica timpanica),
unde patrunde prin erodarea peretelui inferior al casei timpanului.

COLESTE(TO+UL
 &efinitie: Colesteatomul este o tumora &enigna, cauzata de o infectie cu capacitate de
distrugere a structurilor osoase invecinate (asemanator cariei dentare), aparuta ca urmare a
 proliferarii epidermului (pielii) in interiorul urec%ii medii.
Colesteatomul poate constitui si o sursa de infectie al sistemului nervos central, ducand la
aparitia a&ceselor cere&rale, meningitelor, unele avand c%iar prognostic rezervat si evolutie
grava.
ncidenta colesteatoamelor nu este foarte &ine cunoscuta.
CULEGERE( D(TELOR 
Circu!stante #e a"aritie 6cauze-1
a) +ccidentale (dobandite) :
# introducerea unor o&iecte ascutite in urec%e
 #lovituri peste urec%e
 #spalatura auriculara pt. extragerea dopurilor de
ceara #retractia mem&ranei timpanice
 #in urma timpanoplastiei
 #perforare de timpan ca urmare a unei otite medii acute sau traumatism
 #iatrogen (termen care desemneaza o &oala determinata de rezultatul unui tratament, ca efect
advers fie nedorit, fie neasteptat,inevita&il
#otita medie
#in timpul unor interventii c%irurgicale.
b) +*ongenitala 7 apare ca urmare a sec%estrarii de tesut epitelial scuamos in interiorul osului
temporal in timpul perioadei fetale.
#devine clinic manifest in primii ani ai copilariei (B luni 7 A ani) cu evolutie rapida.
+ani.estari #e #e"en#enta 6se!ne si si!"to!e -1
#cefalee
#tinitus (tiuituri, fasait, zgomot in am&ele urec%i
) #durere in urec%e
#ameteala, verti!
#otoree nedureroasa, ce nu dispare sau care are caracter recurent
#scurgere colorata din urec%e (&run gal&uie, de cele mai multe ori si foarte urat mirositoare
(miros fetid)
#scurgeri de puroi din urec
%e #sla&iciune a musc%ilor
fetei
# modificari ale auzului 7 %ipoacuzie (mergand pana la pierderea lui )
#etc.
)RO*LE+ELE )(CIENTULUI
#discomfort
#risc de complicatii
#insomnie
#alterarea integritatii tegumentelor #risc
de caderi
DI(GNOSTIC DE NURSING
#iscomfort din cauza durerii , manifestat prin agitatie, neliniste.
# nsomnie din cauza durerii manifestata prin ore insuficiente de somn
# +lterarea integritatii tegumentelor din cauza scurgerilor purulente manifetata prin iritatia
tegumentelor
O*IECTIVE
#pacientul sa nu prezinte durere
#sa nu apara complicatii
#sa doarma ore suficiente
#sa fie ferit de riscuri
INTERVENTII
+sistenta asigura repaus la pat intr#o camera linistita44
#urmareste functiile vitale ale pacientului" temperatura, puls, 9+ si le noteaza in foia de
temperatura4
#recolteaza sange pt. analize de la&orator4
#administreaza tratament medicamentos la recomandarea
medicului4 #pregateste pacientul preoperator, il insoteste la sala de
interventii4 #il ingri!este postoperator 4
#educa pacientul ca dupa externare sa se prezinte la controale periodice.
 INGRI<IRE( )(CIENTULUI CU SINDRO+UL +ENIERE
-indromul 1''' apare in cadrul im&olnavirilor acute ale canalelor semicirculare din
la&irint, din cursul infectiilor rinofaringiene sau otice sau independent de ele. Goala 1'''
reprezinta distensia la&irintului mem&ranos prin acumulare de endolimfa.
CULEGERE( D(TELOR "
-*ircumstante de aparitie ( cauze ) :
#infectii rinofaringiene si otice4
-%anifestari de dependenta ( semne si simptome ) :
#tul&urari de ec
%ili&ru4 #ameteli4
#senzatie de zgomot in urec%e (acufane)4
#greturi4
#varsaturi , mai ales la miscarile capului4
#surditate de perceptie uni# sau &ilateral.
)RO*LE+E"
#dificultate de deplasare si de mentinere a ortostatismului4
#intoleranta digestiva4
#comunicare ineficienta la nivel senzorial auditiv4
#anxietate4
#risc de complicatii # surditate.
DI(GNOSTIC DE NURSING1
ificultate de a se misca si a avea o &una postura din cauza tul&urarii de ec%ili&ru
, manifestata prin imposi&ilitate de mentinere a ec%ili&rului.
+nxietate din cauza surditatii, manifestata prin agitatie , neliniste.
isc de complicatii din cauza greturilor si a varsaturilor manifestat prin des%idratare,
tegumente uscate.
O*IECTIVE1
#3acientul sa#si pastreze o &una pozitie, sa se deplaseze fara dificultate.
#3acientul sa#si pasteze integritatea fizica si psi%ica.
#3acientul sa nu prezinte greturi si varsaturi.
INTERVENTII"
+sistenta asigura camera o&scura,linistita pt. repausul pacientului4
#asigura alimentatie desodata si cu reducerea cantitatii de lic%ide;2E%4
#administreaza medicatia recomandata pt. scaderea presiunii intrala&irintice" diuretice, sulfat
de magneziu =AO intravenous(i.v.) , glucoza %ipertona i.v. si antivomitive4
#insoteste pacientul in micile deplasari in salon, la toaleta, prote!andu#l de caderi4
#reeduca pacientul pt. mentinerea ec%ili&rului4
#il invata sa se culce pe partea sanatoasa si sa#si intoarca oc%ii pe partea &olnava.

INGRI<IRE( )(CIENTILOR CU INFECTII N(;OF(RINGIENE SINU;(LE SI

L(RINGIENE
DEFINITIE1
 Rinita acuta este inflamatia mucoasei nazale de natura virala sau alergica.
 Sinuzita este inflamatia unuia sau a tuturor sinusurilor , oaselor fetei (frontal, etmoidal,
sfenoidal, maxilar).
 5aringita este inflamatia acuta a mucoasei laringiene si a corzilor vocale.
CULEGERE( D(TELOR "
 #*ircumstante de aparitie ( cauze )"
#sezonul rece4
#primavara, pt. rinitele alergice4
#in%alare de pul&eri iritante, persoane cu eforturi vocale mari, in cazul laringitelor4
#sinuzitele si laringitele pot aparea ca urmare a unei rinite acute sau cronice.
 %NI0ES'RI &E &EPEN&EN' ( SE%NE SI SI%P'3%E ):
-In rinite"
#o&structie nazala4
#respiratie pe gura4
#secretie apoasa din nas.
-In sinuzite
-durere la nivelul fetei4
#secretie purulenta nazala4
#tul&urari respiratorii si ale mirosului, fe&ra ,fotofo&ie, cefalee4
-In laringita"
#disfonie " care poate merge pana la afonie4
#tuse seaca4
#disfagie4
#anxietate.
)RO*LE+E1
#alterarea respiratiei 4
#lipsa confortului fizic4
#risc de complicatii ( cronicizare, prinderea si a altor segmente a cailor respiratorii )4
#anxietate.
DI(GNOSTIC DE NURSING1
3+lterarea respiratiei din cauza o&structiei cailor respiratorii manifestata prin dispnee.
#isc de complicatii din cauza extinderii infectiei manifestata prin septicemie.
#+nxietate legata de necunoasterea prognosticului &olii manifestata prin agitatie, neliniste.
O*IECTIVE1
3 pacientul sa respire li&er pe nas, sa ai&a stare de &ine psi%ic si
fizic4 #pacientul sa poata comunica eficient ver&al4
#sa nu prezinte complicatii, sa se previna cronicizarea infectiei.
INTERVENTII1
(sistenta3asigura repausul la pat in incapere aerisita cu umiditate BAO , in pozitie care sa
favorizeze scurgerea secretiei (decu&it ventral in sinuzite )4
#asigura repausul vocal pt. pacientul cu laringita, invatandu#l sa comunice in scris, reluarea
vor&irii facandu#se treptat cu voce soptita si apoi cu voce normala ( atentie la profesionisti"
cantareti, avocati )4
#asigura aport crescut de lic%ide calde in rinite , laringite4
#invata pacientul sa#si evacueze secretiile nazale fara violenta,pe rand fiecare nara, iar la
sugar aspira secretiile cu o para de cauciuc4
#participa la punctia si spalatura sinusala efectuata de catre medic4
#administreza tratamentul recomandat"
• instilatii nazale cu solutii dezinfectante astrigente in rinitele infectioase si instilatii cu anti
%istaminice in rinitele alergice4
• anti&ioticoterapie pe cale generala , in%alatii aerosoli cu solutii antiseptice astrigente in
laringite4
 •  pregateste psi%ic si fizic pacientul pt. interventie c%irurgicala si pt. repararea
viciilor castigate sau congenitale care intretin sinuzita cronica ( deformatii ale nasului, deviatia
de sept nazal,polipi nazali ).
#educa pacientul sa evite fafctorii care favorizeaza aparitia infectiilor" fumatul, alcoolul,
condimentele, vaporii iritanti, consumul de &auturi reci.
RECOLT(RE( E?UD(TULUI F(RINGI(N
 DEFINIŢIE"
'xudatul faringian este un lic%id rezultat în urma unui proces inflamator faringian.
SCO)-E4P53R'3R
#depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului4
#depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni .
+(TERI(LE NECES(RE"
-de protecţie" # mască de tifon.
-sterile" # spatulă linguală4
# epru&etă cu tampon faringian sau ansă de platină4
# epru&ete medii de cultură4
# ser fiziologic sau glicerina =AO.
3nesteril e" # taviţă renală4
# stativ pentru epru&ete 4 #
lampă de spirt4
# c%i&rituri.
)REG,TIRE( )(CIENTULUI "
)regatirea "si>ic/1 #se anunţă şi i se explică te%nica.
)regatirea .izica" #se anunţă să nu mănnce, să nu &ea apă4
#să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas4
#să nu facă gargară4
#se aşează pacientul pe un scaun.
TE2NIC( RECOLT,RII
#se recoltează înainte de administrarea anti&ioticelor sau sulfamidelor.
(sistenta se spală pe mini şi se dezinfectează cu
alcool4 #îşi pune masca de protecţie4
#invită pacientul să desc%idă gura şi inspectează fundul de gt4
#desc%ide epru&eta cu tamponul faringian4
#flam&ează gtul epru&etei şi o înc%ide cu dop steril4
#roagă pacientul să desc%idă gura, apoi apasă lim&a pacientului cu spatula linguală4
#cu tamponul faringian şterge depozitul de pe faringe şi amigdale, dezlipeşte o porţiune din
falsele mem&rane (cnd este cazul)4
#flam&ează gura epru&etei şi introduce tamponul faringian în epru&etă care se înc%ide cu
dopul flam&at4
#la indicaţia medicului, întinde produsul o&ţinut pe lame de sticlă pentru frotiuri colorate sau
însămnţează imediat pe medii de cultură, succesiv două epru&ete din aceeaşi recoltare4
#se spală pe mini cu apă şi săpun.
)REG,TIRE( )RODUSULUI )ENTRU L(*OR(TOR 
3se transportă produsul la la&orator evitnd suprainfectarea4
#dacă nu este posi&ilă însămnţarea la patul &olnavului, tamponul se umezeşte în preala&il cu
ser fiziologic sau glicerina =AO.
REORG(NI;(RE(
NOT(RE( ÎN F=O= 6 .oaia #e o&ser$atie -
 3se notează data recoltării4
#numele persoanei căruia i s#a efectuat recoltarea4
#dacă s#au făcut însămnţări sau nu.
 &E 'I.';;;
3timpul scurs de la recoltare la însămnţare să nu depăşească A#B ore4
#înainte de recoltare se inspectează regiunile de unde urmează să se recolteze4
#recoltarea se face nu numai în angine ci şi în alte &oli care pot fi declanşate de o infecţie
faringiană ( '59', .+.+.#reumatism articular acut ).
DE EVIT(T
#îm&i&area tamponului cu salivă4
#atingerea dinţilor.

RECOLT(RE( SECREŢIEI N(;(LE ŞI

OTICE @=RECOLT(RE( SECREŢIEI N(;(LE 6 RINOREE( -
inoreea este termenul medical ce descrie orice scurgere de materii fluide ( adesea avnd
consistenţa mucoasă ) din nas.
ecoltarea se face cu un tampon mai su&ţire fixat pe un porttampon de srmă uşor îndoită,
cu care se poate pătrunde în nazo#faringe.
3t. examinări virusologice, recoltarea se face fie prin suflarea puternică a nasului într#o
cutie 3etri sterilă, fie prin spălare nazo#faringiană.
E?ECUŢIE"
#recoltarea se face dimineaţa, după trezirea pacientului4
#pacientul este aşezat în poziţie şeznd, cu capul în extensie forţată4
#se in!ectează în fosele nazale o soluţie izotonică de aCl sterilă cu a!utorul unei seringi ce se
 prelungeşte cu un tu& de cauciuc de 2#Ecm4
#capătul li&er al tu&ului tăiat o&lic se introduce în una din fosele nazale şi se in!ectează soluţia
de spălătură4
#pacientul apleacă imediat capul înainte şi lasă să se scurgă lic%idul într#o cutie 3etri
sterilă4 #se trece imediat lic%idul în epru&ete etic%etate şi se trimite la la&orator4
#dacă se întrzie trimiterea la la&orator, atunci produsul va fi aşezat la g%eaţă.
A=RECOLT(RE( SECRETIEI OTICE
-ecreţia otică (otoreea)" este un simptom caracterizat prin scurgerea din urec%e a unei secreţii
care poate fi seroasă, mucoasă, muco#purulentă, %emoragică etc.,în funcţie de patologia care a
determinat#o.
ecoltarea se face, cu tamponul5 su& control vizual (696-C63), din conductul auditiv
extern. #flora normală a pavilionului urec%ii şi a conductului auditiv extern este
reprezentată de
 &acteriile ce se întlnesc pe piele4
#în etiologia otitei medii acute se întlnesc " stafilococi, streptococi, 8aemop%Plus4
#la nou născuţi şi copii se întlnesc " '.coli, :le&siella, stafilococ, 3seudomonas etc.
.

INGRI<IRE( )(CIENTILOR CU (+IGD(LIT(

DEFINITIE1  migdalita este inflamatia amigdalelor+ Poate fi acuta sau cronica<
fiind determinata in mod deosebit de streptococ emolitic+
CULEGERE( D(TELOR1
-*ircumstante de aparitie ( cauze ):
#anotimpul rece4
 #sc%im&ari &ruste de temperatura4
#frecventa scazuta la copii4
#persoane astenice, convalescente cu rezistenta scazuta.
-%anifestari de dependenta (semne si simptome ):
#dureri la deglutitie4
#usoara senzatie de
sufocare4 #fe&ra NS#E@MC,
frisoane.
)RO*LE+E"
#alterarea respiratiei si circulatiei4 #
%ipertermie4
#incapacitatea de a se alimenta4
#risc de complicatii # flegmon amigdalian4
#alterarea comunicarii4
#disfagie.
DIGNOSTIC DE NURSING"
#8ipertermie din cauza procesului inflamator infectios, manifestata prin fe&ra(NS#E@MC).
#+lterarea comunicarii din cauza disfoniei ( raguseala ), manifestata prin dificultate de
comunicare cu personalul.
#isfagie din cauza o&structiei laringiene manifestata prin dificultate de a se alimenta.
#isc de complicatii din cauza propagarii infectiei manifestata prin septicemie.
O*IECTIVE1
3 pacientul sa afirme stare de &ine fizic si psi%ic4
#sa ai&a respiratie li&era, usoara, eficienta4
#pacientul sa se poata alimenta pe cale naturala4
#pacientul sa#si mentina temperatura corpului in limite fiziologice4
#sa nu intervina complicatii.
INTERVENTII1
 SIS'EN'- asigura repausul la pat in camera calda,cu umiditate corespunzatoare, pe fata
anterioara a gatului aplica comprese alcoolizate4
#asigura alimentatie lic%ida ( ceai, zeama de compot, lapte supe caldute ), in perioada fe&rila4
alimentatia se im&ogateste cu alimente semiconsistente in functie de reducerea durerilor la
deglutitie4
#masoara temperatura ,pulsul ,respiratia4
#administreza tratamentul" anti&ioticoterapie, antitermice4
#recolteaza exudatul faringian, sange pt. cercetarea H-8#ului, +-6, leucogramei4
#pregateste pacientul care prezinta flegmon amigdalian de urgenta pt. incizia si evacuarea
 puroiului4
#invata pacientul caruia i s#a facut incizie sa stea cu capul aplecat in fata pt. a se scurge puroiul
in tavita renala si periodic sa faca gargara cu 8262 4
#educa pacientul care prezinta amigdalite repetate sa se supuna interventiei c%irurgicale pt. a
 preveni reumatismul articular acut ( .+.+.), glomerulanefrita.
 Pregateste pacientul pt+ amigdalectomie:
#masoara pulsul , tensiunea arteriala(9+), respiratia ,temperatura4
#recolteaza sange pt. determinarea %emoleucogramei, 9-, 9C4
#recolteaza urina pt. examen de la&orator.
 Ingri=este postoperator dupa amigdalectomie:
#supraveg%ere permanenta B#? ore, internare 2E de ore4
#asigura repausul complet la pat in decu&it ventral cu capul spri!init pe ante&rat sau sezand
cu capul aplecat in fata cu tavita renala pe coapsa4
 #educa pacientul sa nu ing%ita saliva, sa nu faca miscari de deglutitie, copiii sa nu planga pt. a
nu se accentua sangerarea4
#examineaza secretia care se scurge in tavita renala si informeaza medicul in cazul
%emoragiilor mari pt. a se reinterveni c%irurgical4
#alimenteaza pacientul dupa atenuarea durerii si opririi %emoragiei cu lic%ide reci in ing%itituri
mari4
#invata pacientul sa nu suga cu paiul lic%idele, sa nu faca gargara, sa evite sa tuseasca, sa
stranute , sa vor&easca tare ( acestea putand determina %emoragii ) 4
#educa pacientul ca timp de sapte zile sa stea in casa si il informeaza ca in a B#a#?#a zi este
 posi&ila o mica %emoragie datorita desprinderii mem&ranelor al&icioase formate in lo!
ele amigdaliene.

INGRI<IRE( )(CIENTILOR CU VEGET(TII (DENOIDE 6 )OLI)O;(  )

DEFINITIE" 9E8E''II5E &EN3I&E  reprezinta 'ipertrofia amigdalei faringiene.
(e intalnesc mai frecvent intre -*+ ani.
CULEGERE( D(TELOR1
-*IR*.%S'N'E &E
PRI'IE " #copii cu infectii
repetate# rinite4 #anotimpul rece4
#alimentatie deficitara, avitaminoze.
-%NI0ES'RI &E &EPEN&EN'(semne s i simptome):
#o&structie nazala care se accentueaza in perioadele acute ale &olii4
#secretie nazala a&undenta4
#respiratie pe gura4
#apetit diminuat4
#astenie4
#somn agitat4
#apatie4
#intelect
redus4
#tul&urari in dezvoltarea sc%eletica ( facies c%aracteristic cu prognatism )4
#cutie toracica deformata ( torace glo&ules ).
)RO*LE+E"
#alterarea respiratiei4
#intoleranta la activitatea fizica4
#comunicare ineficienta la nivel afectiv4
#comunicare ineficienta la nivel intelectual4
#insomnie4
#modificarea sc%emei corporale4
#risc de complicatii 7 otite, tra%eite, &ronsiectazie.
DI(GNOSTIC DE NURSING "
+lterarea respiratiei din cauza o&structiei cailor respiratorii manifestata prin respiratie
ingreunata.
nsomnie din cauza durerii localizata in gat manifestata prin ore insuficiente de somn.
O*IECTIVE1
#copilul sa prezinte respiratie li&era pe nas4
#sa ai&a apetit prezent, somn odi%nitor4
 #sa recupereze deficitul ponderal4
#sa atinga greutatea corespunzatoare varstei4
#sa fie comunicativ, sa se !oace ,sa invete.
INTERVENTII1
-SIS'EN' din am&ulatoriu 7 dispensar, cresa camin, scoala , informeaza familia, educatorii
,invatatorii privind consecintele negative ale vegetatiilor adenoide asupra dezvoltarii copilului4
#indruma parintii copiilor catre medicul specialist 696#6# +/66/4
#asistenta din serviciul 6, am&ulatoriu sau spitalicesc, pregateste copilul pt. interventia
c%irurgicala ( ca si pt. amigdalectomie )4
#supraveg%eaza post operator copilul N#E ore pt. ca secretiile &ucale sa se scurga in tavita
renala4
#linisteste copilul sa nu planga , sa nu se agite pt. a prevenii %emoragiile4
#timp de 2E ore recomanda regim %idric rece4
#daca intervin %emoragii, administreza %emostatice4
#asistenta din am&ulatoriu va ingri!i copilul in continuare pt. com&aterea sec%elelor (anemia,
ra%itismul si reeducarea respiratiei ).

INGRI<IRE( )(CIENTILOR CU E)IST(?IS

DEFINITIE1
 EPIS'4IS.5 sau RIN3R8I reprezinta emoragia care ia nastere in fosele nazale<
aand cauze locale si generale+
CULEGERE( D(TELOR "
-*IR*.%S'N'E
#persoane &E PRI'IE (cauze ) :
tinere, copii4
#persoane cu inflamatii sau tumori nazale4
#persoane cu leucemie, %emofilie, 89+, avitaminoze4
#traumatisme.
-%NI0ES'RI &E &EPEN&EN'(semne si simptome)"
#scurgerea sangelui prin fosa nazala de o&icei unilateral ( cand %emoragia este a&undenta se
elimina si pe gura )4
#neliniste4
#ta%icardie , %ipotensiune arterial ( in functie de cantitatea de sange pierdut )4
#paliditate.
)RO*LE+E1
#alterarea respiratiei si circulatiei 4
#anxietate4
#stare de discomfort4
#risc de soc
%emoragic.
DI(GNOSTIC DE NURSING "
#+lterarea respiratiei si circulatiei din cauza unui traumatism la nas manifestata prin respiratie
ingreunata si %emoragie.
#-tare de discomfort din cauza unei lovituri survenite in zona nasului manifestata prin durere si
lacrimare.
#isc de soc %emoragic din cauza cantitatii de sange pierdut in urma traumatismului la nas,
manifestata prin ta%icardie, %ipo9+, paliditate.
O*IECTIVE1
3oprirea %emoragiei in cel mai scurt timp4
 #pacientul sa fie ec%ili&rat respirator si circulator4
#pacientul sa fie linistit4
#sa se inlocuiasca masa de sange pierduta ( daca este cazul ).
INTERVENTII1
 SIS'EN' 7aplica masurile de prim a!utor"
# prin compresiune digitala asupra narinei care sangereaza cel putin =@ min. #prin
tampon compresiv im&i&at in solutie %emostatica ( antipirina =@O, 8262 )4
#a!uta medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dupa caz, posterior in vederea
%emostazei4
#evlueaza gravitatea %emoragiei prin masurarea pulsului si a 9+ 4 recolteaza sange
pt. determinarea %emoglo&inei, %ematocritului4
#asigura repausul la pat pe partea care sangereaza pt. pacientii cu tendinta la
ipotimie4
#administreaza medicatia %emostatica recomandata de medic si inlocuieste pierderile cu sange
integral sau masa eritrocitara4
#aplica ingri!iri specifice epistaxisului cauzat de &oli generale 7 89+ ,
8'165',
+H9+16I'.

INGRI<IRE( )(CIENTILOR CU STO+(TIT( 6 +UGUETUL 9 

+(RG(RIT(RELUL -
DEFINITIE"
 %.8.E'.5 sau %R8RIT(RELUL este o in.la!atie a gurii 6 sto!atita -5
"ro#usa #e ciu"erci sau leziuni=
C(U;E1
3carii dentare, tartru, dia&et, lipsa vit.+ si C4
#organism sla&it, dupa &oli acute sau cronice4
#apare la copiii sugari, stari fe&rile, cu tul&urari digestive4
#tratament indelungat cu anti&iotic favorizeaza infectia gurii cu levuri mai ales cu Candida.
SI+)TO+E1
#lim&a &olnavului este al&icioasa incarcata4
#adesea sunt prinse si gingiile, mucoasa o&ra!ilor care sunt rosii, inflamate, acoperite cu o
secretie purulenta4
#durere la mestecatul alimentelor si la ing%itit4
#&olnavul nu se poate alimenta4
#copilul nu poate suge4
#fe&ra in cazul suprainfectiei cu micro&i4
#sangerare usoara.
)RO*LE+ELE )(CIENTULUI"
#disfagie 4 #
%ipertermie4
#discomfort4
#risc de complicatii.
DI(GNOSTIC DE NURSING "
#isfagie din cauza lim&ii incarcate si inflamate, manifestata prin
inapetenta. #8ipertermie din cauza procesului infectios manifestata prin
fe&ra. #iscomfort legat de disfagie, disfonie, manifestata prin agitatie
,neliniste.
#isc de complicatii din cauza unei alimentatii deficioase, manifestata prin casexie,anemie, etc.
 O*IECTIVE1
#sa nu prezinte
fe&ra4 #sa se
alimenteze4
#sa nu prezinte complicatii.
INTERVENTII1
 SIS'EN'# invata pacientul sa mentina o igiena orala adecvata 4 sa evite alimentele
 picante, excesiv de reci sau fier&inti, acide care pot provoca noi iritatii 4 sa faca spalaturi ale gurii
de maimulte ori;zi cu infuzie concentrata de musetel, salvie ceai pt. gargara.
Trata!ent 7 clatire cu sol. sla& antiseptic , atingeri ale veziculelor cu sol. de nitrat de argint si
sol. tricloracetic, folosirea pastelor cu corticoizi, spraP#uri antiseptic, aplicatii de colutorii cu
anti&iotic, corticoterapie si vitaminoterapie complex C si G si anti%istaminice.
#anti&ioticele sunt recomandate doar daca starea generala se altereaza4
)re$enire" igiena orala adecvata, alimentatie sanatoasa, renuntarea la fumat, evit. alim.
fier&inti sau prea reci,consum moderat de alcool,vizite regulate la dentist ( pt. carii dentare ,
 proteza, aparat dentar )

INGRI<IRE( )(CIENTULUI CU 2ER)ES

De.initie 1
 'ste o afectiune a pielii si mucoaselor, produsa de virusul %erpetic. -e intilneste mai
frecvent la &uze ( %erpes la&ial ) si la organele genitale ( %erpes genital ).
Cauze1 nfectii &acteriene si virale, indigestii, intoxicatii, ciclul menstrual (
%erpes catamenial ), sarcina,stresul nervos si psi%ic, mici traumatisme ale gurii (extractii
dentare,
 plom&e, gingivita ), expunerea la soare, la frig sau la vant.
Se!ne si si!"to!e 1
#+par cateva vezicule ( &asicute
) #-enzatii de mancarime ( prurit
) ##urere
Se!ne generale 1
#dureri de cap ( cefalee )
#lipsa poftei de mancare,
#indigestie, indispozitie generala.
)ro&le!ele "acientului 1
#+lterarea integritatii tegumentului si
mucoaselor #iscomfort
#+nxietate
#isc de complicatii
Diagnostic1
=.+lterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor din cauza infectiei virale manifestata prin
vezicule si prurit la&ial.
2.isconfort din cauza pruritului, senzatia de arsura manifestata prin agitatie, neliniste. N.
+nxietate legata de modificarea aspectului fizic, manifestata prin izolare, neliniste.
E.+lterarea integritatii corporale legata de modificarea aspectului fizic, manifestata prin
alterarea stimei de sine.
Inter$entii1
#-e va trata leziunea locala ferind#o de infectii
micro&iene. #-e evita scarpinarea si ruperea crustei.
#-e vor pune pe leziuni, comprese reci cu infuzie de musetel.
 #-e administreaza vitamina + si C
#n faza initiala se aplica pe leziune o &ucata de g%eata timp de =@#=A minute si se repeta de
mai multe ori pe zi, aceasta duce la calmarea mancarimii sau a durerii si scurteaza evolutia
leziunilor locale.
#n faza a doua, de crusta, se vor aplica unguente cu anti&iotic ( +ciclovir) sau ta&lete cu
+ciclovir, plasturi.
#a femeile gravide cu %erpes genital, medical va indica un tratament special cu /amma
/lo&ulina, pentru a preintimpina trecerea virusului la fat, caruia ai poate produce complicatii
grave.
#-ugarii si copii mici vor fi izolati de &olnavii cu %erpes, deoarece ei se infectza cu virusul
%erpetic facand forme grave de %erpes generalizat cu distrugerea sistemului nervos central

INGRI<IRE( )(CIENTILOR CU F(RINGIT( 6 (NGIN( -

De.initie 1 'ste inflamatia acuta a istmului &ucofaringian format din palatine, lueta, lo!ele
amigdalelor palatine.
Cauze 1 +ngina sau faringita este o infectie a fundului gatului ( a faringelui ) produsa de
diferiti micro&i ( stafilococi, streptococi, &acilul difteriei, etc ), de sinusuri sau de levuri
( ciuperci microscopice).
Si!"to!e 1
#e&uteaza cu !ena la ing%itit, alterarea starii generale, frisoane, fe&ra moderata N?#NS>C
#nstalarea progresiva a durerii locale ( in gat ) de intensitate moderata
#9use, o&structii nazale sau rinoree
#-enzatie de corp strain, uneori cu durere difuza cu iradiere spre urec%e
#nsuficienta respiratorie, facies caracteristic
#nrosirea si edematierea faringelui, mucoasei
#3e suprafata amigdalelor se o&serva o secretie de fi&rina
#urere de cap (cefalee )
#6&oseala ( fatiga&ilitate )
#ipsa poftei de mancare
#ureri de articulatii
)ro&le!ele "acientului1
#isconfort si alterarea respiratiei
#isc de complicatii
#+lterarea
tegumentelor #8ipertens
iune
#+nxietate
Diagnostic 1
#isconfort din cauza cefaleei manifestata prin agitatie, neliniste
#+nxietate legata de reactia la spitalizare, manifestata prin neliniste, frica, plans.
#8ipertensiune din cauza procesului infectios, manifestat prin su&fe&rilitate NQ#N?>C
#6&structionarea cailor respiratorii din cauza sangerarii si inflamatiei.
#isc de complicatii din cauza diseminarii infectiei, manifestata prin dureri articulare.
Inter$entii 1
#a primele semne de laringita, &olnavul va face o &aie generala calda sau o &aie fier&inte la
 picioare. +poi se va culca intr#o camera calda, va &ea ceaiuri calde de soc, musetel sau ceai
sudorific.
#3acientul va face gargara cu infuzie de musetel, cu apa oxigentata sau solutie de permanganat
 de potasiu care are un efect dezinfectant local sau sugerea de comprimate 5aringosept,
5enosept, Hitamina C.
#a indicatiile medicului se va administra antinevralgice si antitermice"
+spirina,
+ntinevralgic, 5asconal, 3aracetamol.
#aca simptomele si mai ales fe&ra nu cedeaza in =#2 zile iar fundul gatului se acopera de
depozite al&icioase, medicul va prescrie un tratament cu anti&iotice.
#+sistenta recolteaza sange pentru analize.
#nvata pacientul sa evite consumarea &auturilor sau alimentelor reci, sa evite praful, tutunul,
su&stantele c%imice profesionale, etc.
#-e va intari rezistenta organismului prin alimentatie corespunzatoare, odi%na rationala si prin
vitaminizare ( polivitamine ).
#3ersoanele mai sensi&ile la frig vor antrena organismul la variatii de temperatura prin frictiuni
 pe piept si pe spate cu apa calda si rece sau prin alte metode de calire.
nterventii specifice si o&iective la copii"
#Copilul sa fie linistit si convins de prezenta personalului de ingri!ire, implicarea familiei in
ingri!ire
#urerile sa se diminueze intr#un interval =#N ore
#9emperatura corpului se se regleze in limite fiziologice
#espiratia sa devina li&era pe nas
#+sigurarea conditiilor de mediu cu un microclimat corespunzato.
#+&ordarea copilului cu calm, &lindete si ra&dare
#Castigarea increderii copilului si incura!area comunicarii cu ceilalti copii din salon
#+dministrarea tratamentului prescris de medic cu &lindete pentru evitarea traumatizarii
#'fectuarea de spalaturi faringiene.
#+limentarea c cu alimente pastoase si lic%ide pentru evitarea
durerilor #ndepartarea secretiilor nazale
#$mezirea aerului din incapere.
n cazul interventiei c%irurgicale "
#3acientul nu va consuma alimente si lic%ide in ziua operatie
#+sistentul pregateste pacientul, fizic si psi%ic
preoperator #ecoldeaza sange si exudat faringian pentru analize
de la&orator 
#3ostoperator se urmaresc functiile vitale ale pacientului" puls, respitratie, temperature, 9.+.
#especta masurile de prevenire a suprainfectiilor 
#$tilizeaza instrumente de unica folosinta in aplicarea tratamentelor locale
#+sigura &aia partiala a corpului cu un tampon umed si asigura len!erie curata de corp si de pat
#+!uta pacientul sa se im&race si sa se dez&race
#-upraveg%eaza permanent copilul B#? ore, se asigura repaos complet la pat in decu&it ventral
cu capul spri!init pe ante&rat sau sezand cu capul aplecat in fata cu tavita nazala pe coapse
#+limentatia se reia, dupa atenuarea durerii si oprirea %emoragiei, cu lic%ide reci si ing%itituri
mari.

INGRI<IRE( )(CIENTILOR CU FURUNCUL IN CONDUCTUL (UDITIV E?TERN

De.initie 1 'ste o infectie a pielii situata la radacina unui fir de par. -pre deose&ire
de foliculita ( cos ) cu care adesea incepe, infectia din furuncul este localizata adinc in piele.
 Cauze 1 nfectia este produsa de -tafilococ, care patrunde pe linga firul de par datorita
unor mici leziuni sau iritatii ale pielii" zgarieturi, rosaturi la picioare, frecaturi la ceafa de
gulerul
%ainei, dupa &ar&ierit, etc.
$nele &oli care sla&esc rezistenta la infectii a organismului si de pielea mai groasa.
Se!ne si si!"to!e 1
#a inceput se manifesta printr#o roseate in !urul unui fir de par, adesea insotita de mancarime
(prurit )
#upa cateva ore, locul respectiv devine dureros iar roseata se intinde si la pielea din !
ur #urerea devine violenta local cu iradieri in zona si care exacer&eaza la palpare
#8ipoacuzie
#1odificarea starii generale.
)ro&le!ele "acientului 1
#iscomfort
#iminuarea auzului
#isc de complicatii
Diagnostic 1
+lterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor legat de aparitia &ur&ionului manifestata
prin eritem , prurit, durere.
isc de accident din cauza %ipoacuziei, manifestat prin verti!, risc de caderi.
isc de complicatii legat de diseminarea infectiei manifestat prin 5urunculoza.
O&iecti$e 1
-a se opreasca din evolutie infectia.
3acientul sa nu prezinte durere.
Inter$entii 1
#n faza initiala , infectia poate fi oprita daca se aplica pe leziune un tampon cu spirt, apa de
colonie cu tinctura de iod diluata cu apa pe din doua ( =;= )4
#9amponul tre&uie fixat cu leucoplast sau un pansament si tinut pina cand infectia cedeaza4
#+dministrarea de antialgice de com&atere a infectiei si durerii4
#+sistenta educa pacientul sa pastreze o igiena riguroasa local si sa nu palpeze zona4
#n faza a doua, cand apare umflatura si durerea cu senzatia de zvacnire, simtome ce indica
coacereaD furuncului, se vor aplica comprese calde, umede sau uscate, care gra&esc delimitarea
infectiei si formarea puroiului4
#Golnavul este invatat sa nu stoarca &u&oiul pentru a nu raspindi infectia in singe. +ceasta
operatiune va fi efectuata de catre medic4
#+sistenta pregateste pacientul si instrumentele necesare4
#n faza de colectie se practica incizia si se dreneaza cu mese umezite cu solutii dezinfectante4
#9ratamentul general, dupa caz, se face cu anti&iotic sau sulfamide4
#-e vor trata &olile care favorizeaza infectiile pielii, dia&etul, etc.4
#3ersoanele cu furunculoza repetata vor mentine o igiena corespunzatoare a pielii si a rufariei
de corp si de pat.

URGENTELE OTORINOL(RINGOLOGICE
@=COR)II STR(INI IN ORG(NELE OTORINOL(RINGOLOGICE
 Corpii straini care pot sa a!unga in organele otorinolaringologice pot fi de provenienta
externa (exogene) si de provenienta endogena (dopul de cerumen, false mem&rane, dop
epidermic, colesteatom, etc )
A=COR)II STR(INI (URICUL(RI
Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi de doua categorii "
a-=*orpi straini animati ( ii ) : insecte ( purici, plosnite, tintari, fluturasi sau larve de muste ),
viermi, paian!eni, urec%elnite.
b)+*orpi straini neanimati ( inerti ) :  sim&ure de fructe, vegetale, &oa&e de fasole, &ete de c
%i&rit, sco&itori, margele sau corpi straini metalici, etc.
$rgentele adevarate pot fi considerate doar corpii straini, vii sau inerti, care au provocat
leziuni ale conductului sau timpanului.
Corpii straini inerti, latenti, de o&icei asimtomatici, nu constituie urgente.
Si!to!e 1
#aca nu este lezat conductul, &olnavul acuza"
# -enzatii de infundare a urec%ii, !ena
# 8ipoacuzie, acufene.
# n caz de leziune a conductului data de corpul strain, fie ca urmare a introducerii &rutale, fie
 prin stagnarea indelungata sau prin tentative necorespunzatoare de extragere, apar urmatoarele
simtome"
# 6talgii
# 'xcoriatii sau plagi ale conductului, timpanului urec%ii medii
# 9umefiere, tegument infiltrat, rosu, secretand produse de stagnare indelungata de vegetale
sau corpi straini iritanti.
# n cazul corpilor straini vii,apare o simtomatologie su&iectiva intensa, manifestata prin"
# Igomote auriculare insuporta&ile (produse de miscarile insectei) care fac sa
vi&reze timpanul.
# $neori apar dureri, gadilaturi,
# ameteala.
+asuri #e urgenta1
a-=OTOSCO)IE " se verifica existenta, natura si sediul corpului strain cu a!utorul speculului
auricular.
&-=S)(L(TUR( (URICUL(R( corecta pentru extragerea corpului strain.
Cor"ii straini inerti " spalatura se face cu a!utorul unei seringi /uPon, folosind apa incalzita
la NQ>. Uetul de apa va fi diri!at pe peretele postero#superior al conductului pentru a evita
eventuale traumatizari ale timpanului.
)recizare 1 in cazul cand corpul strain este o graminee, aceasta va fi des%idratata inaine de
extragere, instilandu#se in conduct alcool a&solut.
 tentie ; 9e%nica este indicata numai dupa ce prin 6toscopie s#a precizat ca nu s#au
produs leziuni ale timpanului si ale conductului, iar corpii straini nu sunt inclavati.
c-=Daca e'tractia cor"ului strain nu a reusit "rin s"alatura5 se recomanda sa nu se
insiste cu alte mi!loace ( pense ) care ar putea sa provoace leziuni ale timpanului. Golnavul va
fi trimis la serviciul 6 din policlinica sau spital.
# Cand corpul strain este viu,va fi transformat intr#unul inert prin"
- nstilare de ulei de parafina in conduct, ulei comesti&il sau glicerina, care asfixiaza insecta4
- +plicarea in fata conductului a unui tampon im&i&at cu eter, mentinut timp de N#=@ minute
ncetarea zgomotelor, provocate de miscarea insectei, dovedeste moartea acesteia.
#'xtragerea se va face prin spalatura auriculara.
#aca nu a reusit extractia insectei prin acest procedeu, se va trimite &olnavul la serviciul 6.
  &e retinut  " daca pe conduct exista leziuni de otita externa, &olnavul va fi trimis la serviciul de
specialitate 6 pentru tratamentul leziunilor. 'xtragerea se va face su& control vizual.
$neori cand corpii straini inclavati sau foarte profunzi, aderenti, nu pot fi extrasi pe caile
naturale, vor fi extrasi pe cale c%irurgicala su& anestezie locala sau generala ( in special la copii
mai mici ).
B=COR)II STR(INI N(;(LI
Copiii isi introduc in nas diferite o&iecte ( nasturi, margele, pietricele, &oa&e de fasole, seminte,
%artie, etc. )
+dultii, introduc corpi straini de o&icei cu scop terapeutic ( tampoane de vata sau tifon ,
introduse si uitate in fosele nazale ).
Si!to!e 1
• n cazuri recente, simtomatologia este data de o&structia nazala
unilaterala" #senzatia de infundare a nasului
#%idroree ( secretie nazala apoasa )
#stranut
#lacrimare
• n cazuri mai vec%i, apare infectia"
#rinoree mucopurulenta ( secretie nazala gal&uie, purulenta ), uneori secretie sanguinolenta,
fetida unilaterala.
#eczema si ragade perinarine.
• a rinoscopia anterioara ( examenul foselor nazale cu speculul nazal ) facuta de medic, se
constata prezenta corpului strain si modificari locale"
#mucoasa congestionata, acoperita cu secretii purulente
#uneori ulceratii.
+asuri #e urgenta 1
• Cand corpul strain este situat anterior in fosa nazala si este mo&il, extragerea o face fara
anestezie orice cadru medical, folosind un stilet cudat sau c%iureta ce incarca de sus in !os
corpul strain si il extrage.
3bseratie " daca este vor&a de un copil, acesta este imo&ilizat intr#un cearsaf sau va fi tinut in
 &rate de un a!utor care cu o mana va imo&iliza capul copilului iar cu cealalta mainile acestuia,
iar cu picioarele incrucisate peste ale copilului va imo&iliza picioarele acestuia, copilul sa fie la
distanta de sol.
 tentie ; Goa&ele de fasole nu se extrag cu pensa V
• n toate celelalte cazuri, &olnavul va fi trimis la serviciul 6, unde extragerea corpului
strain se va face in conditii de luminozitate optima si su& anestezie locala prin"
#introducerea unor tampoane cu solutie vasoconstrictoare si anestezica ( solutie Wilina 2O cu
+drenalina sau 'fedrina )
#imo&ilizarea ferma a
capului
#extragerea se va face cu un stilet incur&at.
 &e retinut  " n afara serviciilor 6 este interzisa incercarea de a extrage un corp strain nazal
mai profund situat, cu suprafete netede rotunde,deoarece se pot produce accidente grave,ca "
- nclavarea corpului in treimea posterioara a fosei4
- Caderea corpului in faringe, putand fi astfel aspirat in laringe, tra%ee cu ocazia unei
inspiratii adinci in timpul plansului.
=COR)I STR(INI F(RINGIENI
Corpii straini orofaringieni si %ipofaringieni sunt retinuti in aceste cavitati datorita
anfractuozitatii , neregularitatii regiunii care favorizeaza inclavarea lor, fiind fie de volum mare,
fie ascutit ( coa!a de nuca, &utoni de mansete, fragment de oase, os de peste, cuie, ace de
gamalie, fragmente de proteze dentare, cio&uri de sticla, etc.)
Cauze favorizante " rasul, stranutul, tusea in timpul alimentatiei precum si scaderea
sensi&ilitatii faringiene in e&rietate sau paraliziile faringiene.
$rgenta acestor cazuri este data de anxietatea &olnavului de faptul ca unii corpi straini fiind
mai voluminosi pot comprima orificiul laringian, determinand insuficienta respiratorie.
Si!to!atologie 1
n caz de corpi straini voluminosi, &olnavul prezinta"
- isfagie
- isfonie ( raguseala )
- 9ul&urari respiratorii
- -enzatii de intepatura
- +cuza durere la deglutitie
- -tari de anxietate
- -ialoree ( salivare exagerata )
6&iectiv ,corpii straini orofaringieni se pun in evidenta prin "
#Gucofaringoscopie 4 in unele cazuri corpul strain este patruns aproape in totalitate in tesuturi
(corpi straini mici, peri din peria de dinti ), evidentierea lor nu se poate face si necesita trimiterea
la exemen de specialitate 6.
#Corpii straini %ipofaringieni se pun in evidenta cu a!utorul oglinzii laringiene sau cu a!utorul
directoscopiei.
#Corpii straini metalici se pun in evidenta prin examen radiologic4
#$neori corpii straini anorganici (metale,sticle etc.) pot fii tolerate timp indelungat fara sa
determine reactii inflamatoare4
#Cel mai adesea corpii straini care nu au fost extrasi la timp produc leziuni inflamatoare si
supurative.
(TITUDINE( DE URGENT(
n caz de corp strain vizi&il in orofaringe, medicul generalist va proceda la extragerea
acestuia cu pense potrivite , apoi va recomanda in continuare gargarisme cu ceai de musetel sau
apa oxigenata NO.
Corpii straini inclavati in %ipofaringe vor fi extrasi numai de medici specialisti in serviciul
6, su& anestezie.
3La CO)IL , dupa preanestezie4 su& anestezie generala , extragerea se va face in pozitie
culcat, &ine imo&ilizat prin directoscopie4
3La (DULT , dupa anestezie locala de suprafata (cocaina sau xilina ) fie in pozitie sezanda
# cu pensa laringiana , fie in pozitie culcat. 'xtragerea se va face cu a!utorul pensei pt. corpi
straini esofagieni.
 'EN'IE V n toate cazurile de corpi straini faringieni exista pericolul de cadere a corpului
strain in caile respiratorii.
Cadrele medii nu vor incerca manevre de extragere a corpilor straini.-e va incerca prin
interogatorii sta&ilirea naturii corpului strain si in lipsa medicului se va trimite &olnavul urgent
intr#un serviciu de specialitate.
=COR)II STR(INI L(RINGIENI
ocalizarea corpilor straini in laringe este mai rara prin faptul ca o parte din corpii straini se
fixeaza in faringe, iar alta parte patrund mai departe in ar&orele tra%eo#&ronsic.
Corpii sraini patrund in laringe prin aspirare.
SI+)TO+(TOLOGIE "
e&ut &rusc cu fenomene de insuficienta respiratorie acuta manifestata prin"
 #dispnee inspiratorie,
#tira!, corna!,
#cianoza, tuse spasmodica, agitatie.+ceasta faza dureaza de la cateva minute la X ora, dupa
care simptomatologia respiratorie acuta cedeaza.
Golnavul prezinta o insuficienta respiratorie mai usoara"
#9+U$,C6+U$ de mai mica intensitate4
#9$-'+ -3+-16C+ intermitenta, -56'.
1369+9" uneori &olnavul este vazut numai in aceasta faza . e aceea anamneza are o
mare importanta pt. sta&ilirea momentului aspiratiei corpului strain si natura lui.
DI(GNOSTIC DIFERENTI(L
n lipsa datelor anamnestice se va face diagnosticul diferential ( la copil )
cu
+/6-3+-1$.
#aringita acuta su&glotica ( pseudocorp )
#aringita striduloasa
#Crupul difteric
#+stmul &ronsic in criza.
CONDUIT( DE URGENT(
#Cand exista suspiciunea unui corp strain laringian este o&ligatoriu internarea &olnavului de
urgenta intr#un serviciu de specialitate.
#'vitarea oricarei manevre de extragere ce poate declansa spasme laringiene.
 I%P3R'N';
iagnosticul se face prin laringoscopie sau directoscopie cu anestezie generala la
copil,iar la adult cu anestezie locala.
=COR)II STR(INI TR(2EO*RONSICI
5recventa si varia&ilitatea corpilor straini tra%eo&ronsici sunt mai mari decat a celor laringieni.
6&isnuitele victime ale acestui accident sunt copiii nesupraveg%eati, dar accidentul survine si la
adulti, mai ales la persoanele care tin anumite o&iecte in gura in timpul lucrului
( tapiteri , pantofari ), la cei care mananca foarte repede.
3atrunderea corpilor straini poate sa ai&a loc in timpul unui acces de ras al unei c%inte de
tuse sau al unui stranut. n tra%ee si &ron%ii pot patrunde aceeasi corpi straini, care au fost
descrisi la capitolele anterioare.
6 gravitate deose&ita este data de corpii straini vegetali, %idroscopici ( &oa&e de fasole,
 porum& etc.)care isi maresc treptat volumul, ducand la o&structia completa a &ron%iei sau de cei
iritanti pt. mucoasa &ronsica prin uleiurile pe care le elimina ( sam&ure de nuci ).
Corpii straini tra%eali sunt in general mo&ili. Cei &ronsici, cand sunt mici, pot migra dintr#o
 &ron%ie in alta. $nii se instaleaza intr#una din &ron%ii, mai in dreapta care este o &ron%ie mai
mare, aproape vertical, in continuarea tra%eei.
SI+)TO+E# faza de de&ut
-imptomatologia se traduce printr#un ta&lou dramatic"
#e&ut &rusc ,in plina sanatate ( in impre!urari cunoscute sau nu de antura! ) cu "
#un acces de sufocare &rutala spasmodica4
#cianoza , tira!, corna!4 #c
%inte de tuse exploziva
#!ena retrosternala4
#spaima, agitatie, voce pastrata.
(TENTIE  +ceste fenomene pot sa duca la +-5W', mai ales cand corpul strain este mare
si o&strueaza complet $1'$ 9+8'+.
e cele mai multe ori tul&urarile respiratorii se calmeaza, corpul strain fixandu#se in &ron%ie"
-3''+ si 9$-'+ apar in crize paroxistice.
 #n faza secundara simptomatologia este in functie de localizarea corpului strain.
Cor"ul strain tra>eal !o&il #a o si!"to!atologie inter!itenta1
#c%inte de tuse paroxistica la miscarea corpului4
#accesele survin noaptea, in pozitie culcata, !ena retrosternala4
#la auscultatie " zgomot in clapa la expiratie, zgomot de drapel in inspiratie (asemanator cu cel
 produsde panza unui drapel &atut de vant ).
3recizarea diagnosticului se face prin control '6-
C63C. In cazul cor"ilor straini incla$ati in &ron>ii5
&olna$ul are1 #6 -3'' continua , dar de mai mica
intensitate4
#9$-'+ la inceput este seaca, apoi cu expectoratie mucopurulenta sau sanguinolenta4
#&olnavul nu are 9+U4
#C6+U$ este inlocuit de un suierat +-1+95614
#H6C'+ este clara.
upa un anumit timp apar modificari ale peretilor conductului"
#iritatii 4
# edem4
# eroziuni4
#supuratii.
-u& nivelul o&stacolului se dezvolta fenomene de +9''C9+I' ( imposi&ilitatea unei parti
a
 plamanului de a se extinde ).
iagnosticul se face prin +6/+5' toracica.
nflamatiile supraadaugate fenomenelor de -9+I+ duc la 3'$163+9 +C$9'.
O*SERV(TIE1 aceste tul&urari sunt precoce si &rutale in cazul corpilor straini organici4 cei
metalici dau reactii mai putine si sunt mai &ine tolerati.
iagnosticul se pune usor cand se cunoaste momentul aspiratiei si natura corpului strain.
3recizarea diagnosticului ( in lipsa anamnezei ) se face prin examen +66/C si
'6-C63C ( 9+8'6G686-C63C ) .
+(SURI DE URGENT(
#n orice suspiciune a unui corp strain tra%eo&ronsic, &olnavul va fi transportat de urgenta intr#
un serviciu de specialitate 6 sau 3'$166/'4
#n timpul transportului ( daca este posi&il ) se administreza 6W/'4
#-e anunta telefonic serviciul specializat pt. a se putea intervenii de urgenta.
TR(T(+ENTUL consta in"
#extragerea corpului strain prin caile naturale prin G686-C63' ( de medici instruiti
 pt. '6-C63' )4
#la copii su& E#A ani este de preferat la nevoie executarea unei 9+8'6961, prin
orificiul careia se scoate corpul strain.
Cadrul mediu de teren !oaca un rol important in masurile de prevenire a patrunderii
corpului strain in ar&orele tra%eo&ronsic, printr#o munca sustinuta de educatie sanitara.e
asemenea, recunoasterea simptomatologiei si o anamneza corecta pot constitui informatii
 pretioase pt. medic, in vederea atitudinii terapeutice.
3rofilaxia incepe in mediul familial. Copiilor sa nu li se puna la dispozitie &oa&e de
orice fel pt. !oaca.
H=COR)I STR(INI ESOF(GIENI
6rice o&iect care se opreste in tranzitul lui in lumenul esofagului constituie un corp strain
esofagian.
1ai frecvent se intalnesc la copii, alienati mintal, la anumiti meseriasi ( croitori , cizmari
etc. ) care au o&iceiul sa tina in gura ace sau cuie, la &olnavi care sufera de stenoza
esofagiana, la
 persoane in stare de e&rietate.
 6&iecte care devin cel mai frecvent corpi straini esofagieni sunt" monede, oase ( de vita sau
de peste ), diferiti sam&uri de fructe, proteze dentare,&ol alimentar etc.
 ivelul la care se opresc este de o&icei situat in dreptul stramtorilor fiziologice
ale esofagului" Q@O in =;N superioara la strictura CC696++. estul in treimea
medie a esofagului la C++.
SI+)TO+E1
 In faza initiala
-imptomatologia este in functie de momentul examinarii"
#durere puternica
#disfagie ( dificultate la ing%itire )
#odinofagie ( durere la deglutitie )
#!ena retrosternala, uneori intrascapulara
#%ipersalivatie ( sialoree )
#n inclavarile inalte, dispnee prin edem inflamator sau in cazul corpilor straini mari care
comprima laringele sau tra%eea.
 In faza de toleranta
#n aceasta perioada exista o senzatie de !ena exacer&ata de deglutitia alimentelor.
 In faza de complicatie
+par fenomene infectioase"
#fe&ra, care traduce reactii inflamatoare
#apar leziuni de 'sofagita, ulceratii de decu&it, a&cese esofagiene
Corpul strain poate perfora esofagul, producand %ematemeza si toate consecintele perforatiei
esofagiene ( a&ces periesofagian,mediastinita purulenta acuta, a&ces mediastinal ).
aca nu sunt tratate, leziunile supurative pot provoca moartea fie prin fenomene %ipertoxice,
fie prin %emoragie masiva, datorita erodarii vaselor importante din vecinatate ( aorta, carotida,
 !ugulara, su&claviculara ).
iagnosticul pozitiv se &azeaza pe anamneza, examen radiologic si examenul endoscopic.
 tentie;
'sofagoscopia este contraindicata cand sunt semne de perfortie esofagiana ( emfizem
cervical si mediastinal ,fe&ra si odinofagie ), care pot sa fie puse in evidenta prin radiografia
toracica.
+(SURI DE URGENT(1
 Asistenta medicala ( in lipsa medicului ) va face anamneza amanuntita.
#Ha lua masuri de"
#suprimare a alimentatiei pe cale naturala ( repausul esofagului )4
#administrare a antispasticelor si calmantelor.
#Ha transporta &olnavul de urgenta la un serviciu de specialitate pt. precizarea diagnosticului
si extragerea corpului strain prin '-65+/6-C63'.
#n cazurile de des%idratare, la indicatia medicului, va instala o perfuzie cu glucoza AO.
-5a copii  extragerea corpului strain se face  < su& anestezie generala.
# 5a adult  anestezie de &aza ( 5'6G+G9+ Y +963+ ) si anestezie locala
a
-91$$ G$C65+/+ si a -$-$6 3561'.
#se folosesc tu&uri si pense speciale potrivite pt. extragerea corpilor
straini4 #in caz de infectie se administreaza +9G69C'.
 tentie; -unt contraindicate"
#procedeele oar&e de extragere sau impingere a corpului strain in stomac4
#provocarea de varsaturi4
#ingerare de miez de paine ( aceste procedee pot determina leziuni grave ale esofagului ).
 2E+OR(GIILE OTO3RINO3L(RINGOLOGICE
@=2E+OR(GI( N(;(L( 6 E)IST(?ISUL-
DEFINITIE1
3rin epistaxis se intelege orice %emoragie care ia nastere in fosele nazale ( pierdere de
sange prin nas ). -e mai numeste si rinoragie.
n functie de sediul epistaxisului distingem"
3 Epista>is anterior  din pata vasculara ( zona Halsalva # :issel&ac% )4
- Epista>is posterior?
-Epista>is iu< difuz in mai multe puncte ale mucoasei pituitare ( indica de cele mai multe ori
existenta unei discrazii sanguine, tul&urari de goagula&ilitate sanguine ).
C(U;E 3 sunt local , generale si traumatice.
@+*auze locale :
#grata! digital4
#tusea4
#stranutul4
#prezenta unor ulceratii ale septului naza ( ulcer 8aPeZ )4
#afectiuni inflamatoare ( viroze )4
#unele tumori &enigne sau maligne4
#polip sangerand al septului.
A+*auze generale:
#%ipertensiune arteriala ( 89+) 4
#lipsa vit.C si : ( avitaminoze )4
#&oli ale sangelui" eucemie, 8emofilie, 3urpura, +granulocitoza etc.4
#&oli cardiovasculare ( stenoza mitrala) 4
#insuficiente %epatice si renale4
#&oli contagioase ( -carlatina,/ripa,5e&ra 9ifoida etc.).
B+*auze traumatice:
#accidentale sau c%irurgicale.
T(*LOUL CLINIC1
@= IN E)IST(?ISUL *ENIGN
a).Golnavul este agitat, speriat.
3rin anamneza se va sta&ili daca %emoragia a survenit prin grata!, tuse , stranut, expunere la
rece sau la caldura, efort fizic ,traumatism extern.
 &).8emoragia este de o&icei unilateral (se sta&ileste prin inspectie sau daca sunt conditii prin
rinoscopie anterioara, dupa o preala&ila suflare a nasului si crearea conditiilor unei &une
vizi&ilitati).
A=IN E)IST(?ISUL GR(V
38emoragia nazala a&undenta , pe una din fose cel mai adesea4 rar pe am&ele fose nazale.
nundand faringele , sangele este eliminate si pe gura.
3-tarea generala a &olnavului este alterata"
#palid ( uneori cu facies normal colorat )4
#transpiratii reci4
#puls noprmal sau usor accelerat4
#9+ este normal , la %ipertensivi ridicata sau scazuta , in raport cu tensiunea anterioara4
3n cazul %emoragiilor mari"
#sete4
#9+ pra&usita4
#lipotimii.
O*SERV(TII1
 +cest ta&lou clinic dramatic este determinat de"
#epistaxisul grav al %ipertensivilor ( este epistaxisul salvator, cu rol de supapa de siguranta
, care evita %emoragia cere&ral )4
#epistaxisul grav posttraumatic4
#epistaxisul grav dat de &olile amintite la cauze generale.
(TITUDINE( DE URGENT(
#&olnavul va fi asezat pe un scaun si asistenta medical il va linisti4
#va fi eli&erat de orice compresiune (guler, centura)4
#se va indeparta antura!ul4
#se va incerca sta&ilirea cauzei locale si locul %emoragiei, putandu#se alege atitudinea de
urgenta.
8emostaza locala in %emoragiile simple se o&tine prin"
#compresiunea digitala4 se apasa aripa narinei care sangereaza , cel putin =@ min4
#aceasta se poate face si dupa ce au fost introduse tampoane narinare im&i&ate cu solutii
%emostatice (9rom&ina, solutie de +ntipirina =@O, +pa 6xigenata, solutie de otet etc.), pelicula
de 5i&rina, /elaspon, +drenalina ="=@@@4
#aplicarea de comprese reci pe regiunea frontal # nazala.
aca %emoragia continua se practica"
#tamponamentul anterior al fosei nazale.
+(TERI(LE NECES(RE"
#oglinda frontala, o sursa de lumina4
#speculum nazal, o pensa lunga si su&tire ( u&et Gar&on ) 4
#pensa anatomica4
#mesa de tifon ( lunga de N@ # A@cm si lata de = # 2cm ) sau comprese sterile ( patrate )4
#lu&refiante sterile" ulei de parafina, oleu gomenolat sau unguent cu tetraciclina , tavita renala.
TE2NIC(
#sedega!eaza fosele nazale de c%eagurile de sange, invitandu#se &olnavul sa sufle nasul, nara
cu nara, intr#o tavita renala4
#se im&i&a mesa cu su&stanta lu&refianta4
#cu a!utorul speculului nazal si al pensei, su& controlul vederii, lasand A # Bcm inafara, se
introduce mesa in nas cautand#o dinapoi inainte ( in acordeon ) in straturi suprapuse, astupand
complet fosa nazala4
#dupa aceea se pune &olnavului la nas un pansament su& forma de capastru sau prastie4
#tamponamentul anterior se mentine 2E # E? de ore sau mai mult4
#demesarea se face cu multa atentie, inmuind continuu mesa cu apa oxigenata, cu a!utorul
unei seringi.
DE RETINUT"
n anumite impre!urari, tamponamentul anterior al fosei nazale se poate face cu comprese
sterile, asezate in straturi suprapuse si tasate.
n centrele dotate, tamponamentul anterior se practica ideal, cu &aloane de cauciuc sau
 &ureti resor&a&ili de fi&rina sau trom&ina.
ndiferent de metodele intre&uintate , controlul %emostazei va fi facut o&ligatoriu ,prin
Gucofaringoscopie.
9amponarea unei fose nazale necesita o&ligatoriu asocierea anti&ioterapiei de protectie
( tampoanele im&i&ate cu sange din fosele nazale fiind mediu de cultura propice pt.
dezvoltarea unor germeni patogeni ).
+dministrarea de %emostatice generale"
#Henostat,Calciu, +drenostazin, vit.:, pe cale parenterala4
 #pt. %emoragiile care vin din pata vasculara si se repeta, se va face cauterizarea punctelor 
%emoragice cu creion de nitrat de argint sau termocauterizare ( electrocoagulare ).
#dupa cauterizare se indica dezinfectante nazale (..5.)
(TENTIE
upa tratamentul de urgenta se va recomanda repaus fizic timp de 2E#E? de ore ( in
functie de a&undenta sangerarii, eventual internare ).
a nevoie se administreza calmante pt. linistirea &olnavului.
3t. epistaxisurile este indicate internarea de urgenta a &olnavului in spital. 3ana la internare
se aplica"
#primele masuri de urgenta care sunt cele amintite la epistaxisul &enign (%emostaza locala "
comprimarea narinei, tampoane narinare, tamponament anterior, %emostatice generale )4
#transportul se va face in pozitie semisezanda sau culcat cu capul usor ridicat4
#in caz de colaps se va aseza &olnavul culcat in decu&it lateral, cu capul decliv.
In e"ista'isul gra$
+ceste %emoragii de intensitate mai mare, la varstnici, %ipertensivi, necesita de cele mai
multe ori tamponament posterior care tre&uie facut de medici specialisti 6.
IN S)IT(L
Te>nica ta!"ona!entului "osterior
#se confectioneaza un tampon dintr#o fasa ( 2cmx2 pt. adult ) pregatit anterior si sterilizat4
#tamponul este legatla mi!loc cu un fir de ata de matase ale carui capete se lasa lungi (2@cm )4
#se introduce in fosa nazala care sangereaza o sonda su&tire eJlaton al carui capat se scoate
 prin gura4
#de acest capat se leaga firul de ata al tamponului si se retrage sonda4
#in felul acesta tragem tamponul prin gura si#l introducem in rinofaringe (inapoia valului
moale)4
#la narina se leaga firele tamponului posterior la un alt tampon, care astupa complet narina4 se
formeaza astfel o cavitate inc%isa care favorizeaza formarea de c%eaguri sanguine si oprirea
%emoragiei4
#se asociaza tamponamentului posterior anti&iotic, %emostatice, calmante, la nevoie transfuzii
de sange.
De retinut
#'ste &ine ca tamponamentul posterior sa nu fie tinut mai mult de 2#N zile.
#3ersonalul mediu va avea permanent materiale sterile pregatite pt. cazurile de urgenta .Ha
supraveg%ea &olnavul spitalizat si va semnala medicului orice modificare aparuta in starea
 &olnavului.
2E+OR(GIILE (URICUL(RE 6OTOR(GIILE-
DEFINITIE1
3rin otoragie se intelege scurgerea de sange prin conductul auditiv extern.
C(U;E1
@= 6emoragii auriculare posttraumatice benigne:
#plagi taiate, intepate sau zdro&ite ale pavilionului urec%ii4
#leziuni traumatice pe conductul auditiv extern (prin manevre intempestive de grata! , cu
ocazia manevrelor de scoatere a corpilor straini)4
#in fracturile peretelui anterior al conductului auditiv extern si al condiliului mandi&ular in
caderile pe &ar&ie4
#in urma unei perforatii sau rupturi traumatice a timpanului ( corpi straini, instrumente
intepatoare )4
#in traumatisme cranio # cere&rale, cu fractura stancii temporalului.
 A+6emoragii auriculare din cursul bolilor infectioase:
#6tite medii acute gripale4
#6tita medie, 6tomastoidita supurata cronica polipoasa4
#9umoare glomica.
B+6emoragii auriculare grae< otoragii surenite prin:
#accidente dupa timpanectomie, prin lezarea sinusului lateral ( din casa timpanului )4
#erodarea arterei carotide interne ( in cazuri de tu&erculoza ulcerativa a stancii temporale,
tumori maligne ale urec%ii, ale &azei craniului4
#fracturi sau leziuni ale regiunii otomastoidiene ( posttraumatic ) prin arme de foc.
+(SURI DE URGENT(1
ndiferent de cauza, in cazul otoragiilor vor fii respectate riguros masurile de asepsie a
conductului auditiv extern.
n aplicarea masurilor de urgenta se va tine seama de doua elemente"
- existenta sau nu a unui traumatism asupra urec%ii sau a craniului , urmat de otoragie4
- aparitia otoragiei in cursul unui proces inflamator otic.
(st.el5
@ +In cazul otoragiilor posttraumatice benigne survenite in pavilionul urec%ii sau
conductul auditiv extern, in lipsa medicului, cadrul mediu va aplica un tampon la locul
%emoragiei si va aplica un pansament auricular steril, sau tamponament al conductului4 va
trimite &olnavul la un serviciu 6 sau neuroc%irurgie.
(TENTIE
n cazul otoragiilor survenite in cadrul unui traumatism, cranio# cere&ral, masurile de
urgenta se adreseaza traumatismului craniocere&ral ( vezi capitolul corespunzator ).
-e evita instilatiile auriculare, spalaturile auriculare.
A+In cazul otoragiilor surenite in cursul unui proces inflamator , primul a!utor in
am&ulator este aplicarea unui pansament steril auricular si trmiterea &olnavului intr#o unitate
spitaliceasca.
 In s"ital # in functie de intensitatea si cauza otoragiei medicul va face"
#toaleta c%irurgicala a plagii4
#pensarea si ligatura vasului sangerand.
La ne$oie1
#spalatura auriculara4
#instilatii auriculare cu solutii de glicerina si vasoconstrictoare ( in cazul proceselor inflamatorii)
#tratamentul general de fond" antitermice, vit.C, dezinfectie nazofaringiana, anti&iotic4
#tratament c%irurgical.
DE RETINUT1
n otoragiile grave ,tratamentul corect este facut numai de specialist, in unitati sanitare &ine
dotate, unde in functie de cauza se vor face tratamente locale"
- mesa!ul conductului cu mese im&i&ate cu solutii %emostatice ( trom&ina AO )4
- tratament general" transfuzie , %emostatice4
- trepanarea mastoidei (operatie prin care se desc%ide ta&la externa a mastoidei si
se indeparteaxa leziunile ).

2E+OR(GIILE F(RINGIENE
8emoragiile pot survenii dupa traumatisme faringiene, dupa interventii c%irurgicale
(+'6+1/+'C961'#extirparea vegetatiei adenoide si a amigdalelor palatine ),
 &iopsii, drena!ul flegmonului periamigdalian etc.
$neori au loc %emoragii spontane , putin a&undente, dar repetate.
 n aceste cazuri se pune pro&lema diagnosticului diferential cu %ematemeza, %emoptizia.
Golnavul v#a fi trimis intr#o unitate spitaliceasca pt. investigatii.
n %emoragiile faringiene survenite dupa interventii c%irurgicale si care apar in spital ( in
sectiile de specialitate ), %emostaza este facuta de medici specialisti, cadrelor medii revenindu#le
sarcina de a semnala urgent medicului aparitia %emoragiei sau a altor semne ( paloare marcata,
varsaturi de sange negru, puls ta%icardic, 9+ scazuta ) si de a a!uta medical la interventia de
urgenta, avand pregatit material steril si medicamente de urgenta.
De retinut1
8emoragiile dupa amigdalectomie sunt de trei tipuri"
#precoce, in primele patru ore de la interventii, de o&icei survin prin desc%iderea unor
vase ( vene sau artere )4
#dupa opt ore de la actul opertator ( aceleasi cauze < leziuni de vase )4
#tardive, la Q#=@ zile de la actul operator.
+(SURI DE URGENT(
$rgenta propriu # zisa ce solicita a!utorul medicului din teren este %emoragia survenita
tardiv dupa interventiile c%irurgicale.
3e &aza anamnezei se poate constata ca &olnavul a fost operat in urma cu Q#=@ zile si
sangereaza &rusc din faringe.
#se administreza %emostatice generale ( vit. :, venostat, +drenostazin, '.+.C.<acid
aminocaproic etc.)
#se transporta &olnavul de urgenta la serviciul 6.
In s"ital3 %emostaza o face medicul specialist"
#suprimarea reflexelor faringiene si a durerii prin tamponarea sau pulverizarea plagii si a
mucoasei faringiene cu Wilina 2O , sau solutii anestezice in spraP (stomacaina)4
#comprimarea lo!ei amigdaliene prin tampoane din tifon steril, im&i&ate in apa oxigenata solutii
de 9rom&ina, Coagulen sau alcool4
#compresiune prin compresorul
1iZulitz4 #pensarea sau ligatura vasului4
#tratament medical4
#refrigerare locala prin suctiune de g%eata si aplicare de comprese reci4
#administrare de %emostatice4
#la nevoie, transfuzie de sange.
(tentie
Golnavul va fi supraveg%eat atent, va fi pus in pozitie sezand sau semisezanda, va fi sfatuit
sa nu ing%ita.

2E+OR(GIILE L(RINGIENE
8emoragiile laringiene sunt rare si pot sa survina"
3In ca#rul unui trau!atis! laringian1
#plagi4
#fracturi ale laringelui4
#corpi straini4
#rupturi ale corzilor vocale ( la cantareti )"
#eforturi puternice de tuse4
#varsaturi.
3)osto"erator 1
#&iopsii4
#aringectomii.
 3In a.ectiuni in.la!atoare sau tu!orale ale laringelui7
3In ca#rul unei a.ectiuni generale1
#discrazii sanguine ( 8emofilie, 3urpura,+vitaminoza C si :
)4 #89+4
#eucoze acute si cronice4
#nsuficienta %epatica4
#&oli infectioase cronice.
#8emoragiile laringiene sunt periculoase prin patrunderea sangelui in caile pulmonare, cu
riscul de asfixie ( sufocare).
(titu#ine #e urgenta (vezi atitudinea in %emoragii tra%eo&ronsice)

2E+OR(GIILE TR(2EO*RONSICE
n %emoragiile tra%e&ronsice , %emoptizia este simptomul frecvent (sangele care se elimina
 prin tuse ).
#8emoragia poate fi cosecutiva unui corp strain, secundara unei interventii c%irurgicale (tra
%etomizati , larigectomizati,dupa exereza pulmonara) sau dupa manevre endoscopice.
32e!oragia "oate sa sur$ina si in ca#rul unei1
#afectiuni tra%eo&ronsice4
#&ronsita %emoragica4
#tur&eculoza &ronsica4
#cancer tra%eo&ronsic4
#polipomatoza laringotra%eala4
#tumori &enigme.
#2e!oragia "oate sa a"ara si in ca#rul unei a.ectinui generale1
#discrazii sanguine4
#89+4
#stenoza mitrala4
#insuficienta %epatica4
#astm &ronsic.
+asuri #e urgenta1
#repaus fizic a&solute, repaus vocal4
#pozitie semisezanda4
In s"ital
# transportul &olnavului in spital , unde in cazul riscului de asfixie se face tra%eotomie4
#exceptand cazurile cu inundatie &ronsica si iminenta de asfixie, se face calmarea tusei si
anxietatii.
(tentie
#aca nu exista inundatie tra%eo&ronsica si iminenta de asfixie,la indicatia medicului se poate
administra 1orfina, care are efecte sedativ asupra tusei , starii psi%ice.
+ai "ot .i a#!inistrate1
#&ar&iturice4
#preparate de
ionina4
#+tropina sau 9usocalmin.
#%emostatice cu actiune asupra vascularizatiei &ron%opulmonare si %emostatice pulmonare.
#uneori se recurge la trasfuzii de sange in cantitate mica ( =@@ml ), cu scop %emostatic.

2E+OR(GIILE ESOF(GIENE
 #8emoragiile din esofag au o etiologie foarte variata.
C(U;E1
Trau!atis!e eso.agiene1
#manevre endoscopice4
#corpi straini esofagieni, tentative nereusite de extragere a unui corp strain4
#traumatism caloric sau coroziv al esofagului4
#plagi penetrante sau perforatii, rupturi spontane ale peretilor esofagieni.
Eso.ago"atii1 #esofagita
peptica4 #cancerul
esofagian4
#tumori &enigne sau tur&eculoza esofagiana.
*oli >e"ato&iliare1
#varicele esofagiene in cirozele %epatice.
(.ectiuni generale"
#cardiopatii4
#scleroza
vasculara4 #89+4
#discrazii sanguine4
#leucemii.
SI+TO+(TOLOGIE1
#$neori de&utul %emoragiei este &rusc, fara semne premonitorii ( la cirotici, traumatisme, corpi
straini ). +lteori este precedat de stare de rau, o !ena sau apasare retrosternala.
#n %ematemeza esofagiana ( eliminarea sangelui prin varsatura ) sangele este rosu, neaerat
(%ematemeza rosie ) in cantitate varia&ila.
#6data cu producerea %ematemezei, mai ales cand aceasta este a&undenta, se instaleaza
semnele de anemie acuta ( pulsul se accelereaza,9+ se pra&useste, &uzele si extremitatile
 &olnavului se cianozeaza, paloare, transpiratii, colaps ).
#n cursul %emoragiilor esofagiene moderate sangele se varsa in stomac, de unde este eliminat
su& forma de %ematemeza cu sange negru si prin scaun ( melena ). +ceste cazuri nu se manifesta
 prin ta&loul dramatic descris.
+(SURI DE URGENT(1
#epaus strict la pat in decu&it dorsal, fara perna ( in %emoragiile masive pozitia
9rendelen&urg, pt. mentinerea unei circulatii cere&rale corespunzatoare ).
#-e interzice orice efort fizic ( efortul fizic poate accentua %emoragia sau poate agrava ta&loul
clinic ).
#+s. med. va linisti &olnavii si apartinatorii, recomandandu#le calm si convingandu#i in acelasi
timp si de necesitatea repausului.
(tentie
+ceasta masura trapeutica tre&uie aplicata atat la domiciliul &olnavului, in timpul transportului
catre spital , cat si in spital. epausul la pat dureza cel putin N zile dupa oprirea %emoragiei.
#+s. med. va colecta intr#un vas sangele eliminat de &olnav si#l va prezenta
medicului. #Ha curata gura &olnavului, cu capul asezat intr#o parte, fara sa
deplaseze &olnavul.
#3revenirea socului %emoragic tre&uie sa se faca imediat la orice esalon al as. med., fie ca este
vor&a de dispensar rural ,de dispensar comasat, dispensar policlinic, camera de garda de spital
etc. 'volutia unui 8..- .(%emoragie digestiva superioara ) fiind imprevizi&ila, se recomanda ca
medicul care vede prima data &olnavul sa puna o perfuzie cu solutii cristaloide, fie glucoza AO,
fie ser fiziologic.ndicatia de transfuzie se face mai tarziu, la aprecierea medicului.
#Golnavul cu 8..-. tre&uie in mod o&ligatoriu sa fie internat, tocmai pt., a evita evolutia
fatala in caz de agravare a %emoragiei, eventualitate care este imprevizi&ila.
 Con#uita in s"ital
#-upraveg%erea functiilor vitale. n %emoragiile masive se face din ora in ora.
E'a!inari #e la&orator
La in#icatia !e#icului1
#-e recolteaza sange pt. determinarea %ematocritului nr. %ematiilor,
%emoglo&inei (%emograma).
#-e recolteaza scaunul pt. a#l trimite la la&orator in vederea punerii in evidenta a sangelui
din materiile fecale (reactia +dler sau /recersen).
#n cazuri grave (stari de soc) se determina azotemia, ionograma , rezerva alcalina, testele
de coagulare.n clinicile mari se face si determinarea volumului sanguin cu metode izotopice.
("licarea !asurilor tera"eutice in#icate #e !e#ic
3(s= !e#=aplica punga cu g%eata.
#3regateste sange izogrup, izo% si instaleaza transfuzia de sange.
#+dministreaza (in cazul ca se asociaza) medicatia %emostatica (CaCl2, gluconat
de calciu,vitaminele :, C, venostat, trom&ina, adrenostazin).
#nstaleaza perfuzie cu su&stituenti de volum" macrodex (dextran Q@), r%eomacrodex (dextran
E@). n lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau glucozat, dar acestea
au actiune mai sla&a pt. refacerea volemiei.
#3regateste si administreza, in cazurile indicate, sedative ( feno&ar&ital, diazepam ) pt.
calmarea starii de agitatie.
De "recizat. iagnosticul cauzei 8..-. poate fii precizat (in afara anamnezei si examenul
clinic) prin endoscopia digestiva, care tre&uie sa se practice de urgenta dupa ce &olnavul a
iesit din socul %emoragic.
(li!entatia
#-e suprima alimentatia pe gura, &olnavul putand primi numai lic%ide reci cu lingurita si
 &ucatele de g%eata in prima zi. 'ventual lapte rece in cantitati mici ( 2@ # N@ ml ), din ora in ora.
#n functie de evolutie, a doua zi de la sangarare sunt permise =2 # =E mese, compuse din =A@
#2@@ ml lapte, regim %idroza%arat.
#ncepand cu a treia zi regimul se im&ogateste, adaugandu#se supe mucilaginoase , gris cu
lapte,piureuri de legume, &udinci, creme, ou moale, carne sla&a de vita sau pasare, legume fierte,
adaugandu#se in cateva zile ( A # Q ) la o ratie calorica de =A@@ # 2@@@ calorii.
)articularitati tera"eutice
3Cand %emoragia este data de ruptura varicelor esofagiene, se introduce in esofag, pt. 2E#NB de
ore, sonda speciala cu &alonas esofagian compresiv ( tip -engstaZen # GlacZmore ) sau se recurge
la scleroza vaselor esofagiene.
#n %emoragiile de orice sursa se administreza o fiola noratrinal peroral, cu B@ ml ceai.
n cazurile in care %emoragia nu cedeaza se repeta dupa incercarea metodelor terapeutice
descrise , se recurge la interventia c%irurgicala.

TR(U+(TIS+E CR(NIO3ENCEF(LICE
→ -unt asociate sau nu cu leziuni asociate maxilo#faciale şi oculare
→ -e pot întlni diferite tipuri de com&inaţii lezionale care prin însumare dau gravitatea

 prognosticului
→ /ravitatea leziunilor depinde de"

 Întinderea leziunii
 1ultiplicitatea organelor lezate
 3osi&ilitatea evoluţiei leziunii în 2 timpi
→ Gilanţul în urgenţă cuprinde"
  -tarea funcţiilor vitale
 -imptomatologia lezională
 -ta&ilirea priorităţilor de rezolvare a leziunilor 
→ -copul intervenţiilor"
 +sigurarea supravieţuirii
 Conservarea leziunilor lezate
 ecuperarea funcţiei (în ultimul
rnd - E'a!inarea #e urgen0/ la locul
acci#entului
→ dentificarea victimei (medico#legal)

→ +lcoolemia
→ -e sta&ilesc data şi condiţiile producerii accid.
→ 'valuarea stării generale"

 ocul impactului
 'voluţia alternantă
 3ierderi de cunoştinţă (caracter, reversi&.)
 3rezenţa vomei (caracter, conţinut, culoare)
 8emoragia (origine, cantit., organ)
In#ici #e gra$itate
→ -tare de conştiinţă (pierdută, alterată, normală)
→  istagmus

→ eacţii pupilare şi palpe&iale

→ espiraţie (tip, frecvenţă, amplitudine)

→ 3uls, 9+
→ eflexul de diglutiţie

Inter$en0ii #e urgen0/1
→ În trau!atis!e 4nc>ise  co!/  se!ne neurologice

 ntu&aţie
 9ra%eostomie la nevoie
 -e com&ate edemul cere&ral
 /lucoză NNO (max =2@g;2E%) (cu E $ insulină;g glucoză)
 8gsoE contraind datorită reacţiei vasomotorii
 1anitol
 1ed. +ntistresantă
 Wilină =O sau procaină
→ În >e!oragiile !ani.este "rin e"ista'is sau otoragii se interzic tamponamentele de
orice fel al orificiilor pentru a nu mări retrograd %ematomul intracranian
→ În trau!atis!ele #esc>ise  co!/  su.erin0/ cere&r=

o 3rioritară este leziunea cere&rală

o 3laga se rezolvă după reec%ili&rarea funcţională generală sai reec
%ili&rarea şocului
o 9oaleta plăgii se face"
 1ecanic
 C%imic
 'xcizie şi de&ridare
 -utură (su& B %)
 → )ro.ila'ia antitetanic/
→ Trans"ort asistat
o a spital # supraveg%ere minim Q zile
o epaus prelungit la pat
o 9rat. simptomatic 7 cefaleea
9raumatizaţii cranio#cere&rali care prezintă şi leziuni ale feţei Y %emoragii ce prezintă
pericol de asfixie vor fi transportaţi în decu&it ventral cu capul într#o parte şi spri!init pe &raţe.

Leziunile craniene "ot .i1

Contuzii 9 clinic manifestate
prin"
→ Cefalee
→ /reaţă, vărsături

→ 3ierderea cunoştinţei
→ 5e&ră, facies congestiv
→ 3aralizia n. 5acial, paralizia mem&relor 
→ eviaţie oculară, inegalitate pupilară (anizocorie), fotofo&ie
→ 8ipertens. intracraniană
→ Ga&insZi Y
→ Gradicardie
→ Convulsii
→ Comă
→ edoarea cefei

)l/gi 3 leziuni desc%ise (tăiate, scalpate etc.)

→ 9ratate per prima sau per secunda
LeziunileJ.racturile craniene 9 complete şi incomplete
Fracturile &azei craniului
→ 'ta! anterior # fracturi Y epistaxis

 Y C pe nas
 Y ec%imoze [în oc%elari
→ 'ta! mi!lociu # fracturi Y otoragii

 Y C prin urec%e

 Y paralizie facială periferică
 Y ec%imoză mastoidiană (retroauriculară)
→ 'ta! posterior# fracturi Y otoragii

 Y paralizie facială
 Y tul&. de ec%ili&ru
Fracturile cere&rale
→ -unt leziuni grave
→ nteresează oasele de la &aza craniului (etmoid, sfenoid, oasele temporale, porţiunea
orizontală a occipitalului.)
→ 5racturile pot fi înc%ise sau desc%ise cnd lezează şi mucoasele nasului, gurii, urec%ii

→ -emnele caracteristice fracturilor &azei de craniu

 -curgere de C Y sg. sau su&st. cere&rală pe nas, urec%e, gură
 eziuni de tip infecţios (Y comă * moarte) (meningite, meningoencefalite,
a&cese cere&rale)