Sunteți pe pagina 1din 11

1

Acomodarea cristalinului
Cristalinul are forma unei lentile asimetrice biconvexe si poate fi mai bombata sau mai
putin bombat sub actiunea reflexa a muchilor ciliari, modificndu-i astfel
convergena, inct imaginea s cad pe retin. El are o structura stratificata
prezentnd spre margine indicele de refractie de apoximativ 1, 38, iar in interior de
aproximativ 1, 41.
Acomodarea cristalinului inseamna modificarea curburii cristalinului, care permite
ochiului s vad clar obiectele aflate la diferite distane de el.
Acomodarea este proprietatea cristalinului de a-i modifica puterea, astfel nct
imaginea retinian s rmn net, cnd obiectul de deplaseaz se afla ntre punctul
remotum i punctul proxim.
Acomodarea se realizeaza prin modificarile de curbura ale cristalinului, care modifica
refractia razelor luminoase.

4. Ce este punctul remotum si punctul proxim?


Punctul remotum este punctul obiect a crui imagine se formeaz pe retin cnd
ochiul nu este acomodat.
Punctul proxim este punctul cel mai apropiat care este vzut clar.
n timpul acomodrii cristalinul i modific raza anterioar cu 4 mm i cea posterioar
cu 0,5 mm. Creterea curburii nu este uniform. n acelai timp se modific, crete
indicele de refracie. n timpul acomodrii zonula lui Zinn se destinde.
Acomodarea este procesul prin care imaginile obiectelor mai apropiate de 6 m de ochi
sunt proiectate pe retin. Acomodarea se obine prin creterea capacitii de refracie
a cristalinului..
Concomitent cu modificarea curburii cristalinului, formarea imaginii clare a obiectelor
apropiate necesit i alte modificri dinamice oculare, printre care, corectarea axelor
oculare prin contracia musculaturii extrinseci, astfel nct imaginea obiectului s cad
pe macul.
Apropiind un obiect de ochi, acomodarea ncepe de la aproximativ 6 m, distan care
reprezint pentru ochiul normal limita vederii clare fr acomodare punctul remotum

- i se continu pn ce este atins capacitatea maxim a cristalinului de a-i mri


curbura, cnd imaginea obiectului devine din nou neclar.

FIZIOLOGIA OCHIULUI
stimuli: lumina
receptori: celulele cu conuri si bastonase de pe retina
calea de conducere: nervul optic
centrul nervos: scoarta cerebrala - aria vizuala (lobul occipital)
Procesele prin care se realizeaza vederea au la baza 3 etape succesive:
1. receptia vizuala
2. transmisia vizuala
3. formarea senzatiilor vizuale
1. Receptia vizuala - este un proces de natura chimica
Razele de lumina reflectate (respinse) de pe suprafata unui obiect strabat mediile
transparente ale ochiului, suferind 3 refractii (la nivelul corneei si pe fata anterioara si
posterioara a cristalinului) apoi se focalizeaza (aduna) pe retina, in pata galbena, unde
se formeaza o imagine mica, reala si rasturnata.
In cazul unui ochi normal (emetrop), razele de lumina refractate de mediile
transparente converg intr-un punct (centru optic) focar, situat aproape de fata
posterioara a cristalinului. Din acest punct razele de lumina se imprastie pe retina
unde imaginea persista 1/30 - 1/50 secunde.
Pentru ca imaginea pe retina sa fie corecta irisul si cristalinul sufera un proces de
acomodare.
Acomodarea cristalinului se realizeaza prin:
- bombarea sa pentru a privi obiectul situat mai aproape de ochi
- aplatizarea sa pentru a privi obiectul situat mai departe de ochi
Punctul cel mai apropiat de ochi,la care cristalinul este bombat la maxim este situat la
10 - 15 cm si se numeste - punctul proxim - (acesta creste cu varsta).
Intre 15 cm si 6 m - punctul remotum - se realizeaza o vedere clara prin acomodare
(bombarea cristalinului din ce in ce mai mult de la 6 m pana la 15 cm).
Peste 6 m vederea este clara fara acomodare.
Acomodarea irisului se face prin contractia muschilor sai:
- la lumina puternica se ingusteaza pupila prin contractia muschilor circulari
- la intuneric se mareste pupila prin contractia muschilor radiari
Adaptarea ochiului la lumina / intuneric
Adaptarea la intuneric a celulelor fotosensibile se realizeaza in 20-30 minute iar
adaptarea la lumina se realizeaza mai rapid in 5 minute.
Celulele cu conuri au un prag de excitabilitate mai inalt fata de cele cu bastonas =>
celulele cu bastonas sunt stimulate de cantitati mici de lumina.
In celulele fotoreceptoare ale retinei, in prezenta luminii, au loc reactii fotochimice
care declanseaza impulsul nervos prin descompunerea pigmentilor fotosensibili.
Adaptarea la lumina (vederea diurna = fotopica) determina descompunerea masiva a
rodopsinei.

Adaptarea la intuneric (vederea nocturna = scotopica) se realizeaza in 2 faze:


faza 1 - rapida, dar de intensitate redusa
- se realizeaza adaptarea la intuneric a celulelor cu conuri
faza 2 - mai lenta, dar mai importanta
- se realizeaza adaptarea la semiintuneric a celulelor cu bastonas prin
refacerea
rezervelor de rodopsina
Vitamina A este necesara in special pentru a sintetiza rodopsina => avitaminoza a
afecteaza adaptarea ochiului la intuneric.
2.Transmisia vizuala - este un proces de natura fizica
Se realizeaza prin nervul optic. Impulsul nervos este condus prin celulele bipolare,
apoi multipolare a caror prelungiri formeaza nervul optic. Nervul optic transmite
informatii din jumatatea nazala si temporala a retinei. Doar fibrele care vin din
jumatatea nazala a retinei se incruciseaza la nivelul chiasmei optice. Cele care vin
din jumatatea temporala nu se incriciseaza.
3.Formarea senzatiilor vizuale
Impulsurile venite de la fiecare ochi, pe calea nervilor optici, se contopesc la nivelul
creierului intr-o singura imagine => se realizeaza vederea binoculara.
Campul vizual reprezinta spatiul pe care ochii il cuprind atunci cand privim fix la un
obiect. La formarea lui participa campul vizual propriu fiecarui ochi.
Formarea senzatiei vizuale se realizeaza la nivelul scoartei cerebrale, in aria vizuala
din lobul occipital.
Colorile creaza unele iluzii senzoriale de temperatura, distanta si iluzii psihice:
- verdele favorizeaza echilibrul mental
- galbenul stimuleaza sistemul nervos
- portocaliul favorizeaza digestia
Ilutiile optice = erori in aprecierea formei, culorii, dimensiunii sau sensului miscarii
obiectelor.Exista:
- efecte primare
- iluzii secundare
- iluzii spatiale
- iluzii de culori
- iluzii de miscare
- iluzii psihologice
DEFECTE ALE VEDERII SI BOLI ALE OCHIULUI
. Miopia: - globul ocular este mai mare decat la ochiul normal (emetrop)
- imaginile se formeaza inaintea retinei
- se corecteaza cu lentile divergente (biconcave), care sa imprastie lumina
. Hipermetropia: - globul ocular este mai scurt decat la ochiul normal
- imaginile se formeaza inapoia retinei
- corectia se face cu lentile convergente (biconvexe), care aduna
lumina
. Prezbitismul: - apare la persoanele in varsta (peste 45 ani)
- se datoreaza scaderii elasticitatii cristalinului
- se corecteaza cu lentile convergente (ca si hipermetropia)
. Astigmatismul: - se datoreaza denivelarilor de pe cornee

- se formeaza 2 imagini pe retina


- se corecteaza cu lentile cilindrice
. Strabismul: - ,,privirea in crucis"
- se datoreaza slabirii unuia din muschii externi (extrinseci) ai globului
ocular
- se recomanda exercitii cu ochiul ,,lenes"sau se corecteaza chirurgical
. Cataracta: - pierderea transparentei (opacifierea) cristalinului, in special la
persoanele in varsta
- se corecteaza chirurgical
. Daltonismul: - incapacitatea ochiului de a deosebi rosul de verde, deoarece lipsesc
conurile
pentru rosu; apare in general la barbati
. Conjunctivita: - se manifesta prin inflamarea conjunctivei datorita infectarii cu
microbi sau
patrunderii unor corpuri staine sub pleoape
. Conjunctivita gonococica: - se manifesta printr-o secretie purulenta la nivelul
ochiului
- apare la nou nascut datorita infectarii cu un microb
numit gonococ
. Trahomul: - boala infectioasa a ochiului cauzata de un virus care ataca pleoapele
sau corneea
. Xeroftalmia: - boala a ochilor provocata de lipsa vitaminei A din alimentatie
- corneea devine opaca
. Orbirea: - poate aparea in urmatoarele situatii:
- tumori sau hemoragii la nivelul lobului occipital
- lezarea sau distrugerea nervului optic
- tumori ale hipofizei
- desprinderea retinei
- opacifierea corneei sau cristalinului
- ranirea corneei si a conjunctivei sau infectarea lor cu microbi
- hipertensiune la nivelul vaselor de sange din coroida
IGIENA OCHIULUI
Factori de risc
mecanici
.particule de metale
.obiecte dure,taioase
.obiecte murdare
fizici
.lumina puternica
.lumina prea slaba
chimici
.acizi sau baze puternice
.alcool metilic
biologici
.virusuri

Efecte
.hemoragii
.distrugerea globului ocular
.orbire
.rani pe retina
.dezlipirea retinei
.orbire
.defecte de vedere
.arsuri
.rani pe cornee
.orbire
.conjunctivita
.infectii ale globului ocular

.bacterii
.ciuperci microscopice

orbire

I.Defecte oculare
Ochiul normal=emetrop
Ochiul cu
deficiente=ametrop

Miopia
Pentru o persoan cu miopie obiectele de aproape sunt clare, dar cele de la distan cum ar fi tabla de la coal, semnele de circulaie sau o fa din cellalt col al
camerei - sunt neclare i greu de distins.
Care sunt cauzele?
Miopia apare atunci cnd ochiul este n mod neobinuit mai lung, situaie n care
razele de lumin de la distan sunt focalizate n faa retinei. Este o condiie motenit
care se descoper de obicei n jurul vrstei de 8 - 12 ani.
Pe parcursul adolescenei, cnd organismul se dezvolt
rapid, miopia avanseaz. Apoi, ntre 20 i 40 de ani
modificrile devin nesemnificative.
Persoanele cu miopie mare au i un risc crescut de a
suferi dezlipire de retin.
Persoanele care sufer de miopie i pot corecta vederea
prin mai multe mijloace:
Ochelari de vedere
Lentile de contact
Chirurgie oftalmologic
Intervenie chirurgical cu laser
Keratotomie Radial
Ortokeratologie (Remodelare
cornean)

Miopia
Mecanismul miopiei

Hipermetropia

Persoanele cu hipermetropie vd neclar la toate distanele i trebuie s depun


constant efort de acomodare pentru a focaliza, fapt care duce la ncordare, dureri de
cap i oboseal ocular.
Hipermetropia apare atunci cnd ochiul este mai scurt dect n mod normal. Acest
lucru face ca razele de lumin s nu fie focalizate pe retin ci n spatele acesteia. Este
o condiie de obicei motenit.
Hipermetropii, pentru c vd neclar la toate distanele trebuie s depun constant
efort de acomodare pentru a focaliza, fapt care duce la ncordare, dureri de cap i
oboseal ocular. De fapt, nou nscuii i copii sunt n mod obinuit uor hipermetropi;
pe msur ce cresc, cresc i ochii lor i se alungesc, astfel c aceast condiie se
corecteaz de la sine, n general pn la vrsta de 7 - 8 ani. Totui, unii tineri la care
nu se corecteaz aceast hipermetropie, nu sunt contieni de acest lucru, deoarece
pot acomoda i focaliza corect (datorit flexibilitii cristalinului) fr a avea nevoie de
ochelari sau lentile de contact.
Persoanele care sufer de hipermetropie i pot corecta vederea cu ajutorul:
ochelarilor de vedere
lentilelor de contact

Hipermetropia Mecanismul
hipermetropiei

Asigmatismul
Pentru persoanele cu astigmatism, toate obiectele, att apropiate ct i ndeprtate,
sunt deformate. Imaginile sunt nceoate datorit faptului c unele raze de lumin
sunt focalizate, iar altele nu. Vezi un exemplu de astigmatism:
Globul ocular i corneea n mod normal sunt rotunde ca o minge de fotbal. n caz de
astigmatism, corneea i globul ocular i modific forma i devin ca o minge de rugby.
Astigmatismul se poate i moteni i poate apare n combinaie cu miopia i
hipermetropia.
Pentru persoanele cu astigmatism, toate obiectele, att apropiate ct i ndeprtate,
sunt deformate. Imaginile sunt nceoate datorit faptului c unele raze de lumin
sunt focalizate, iar altele nu. Acest fenomen este similar cu distorsionarea produs de
o bucat de sticl ondulat.
Astigmatismul poate fi corectat prin curbarea razei de lumin pe un singur plan.
Persoanele cu astigmatism i pot corecta vederea prin mai multe mijloace, incluznd:
Ochelari
Lentile de contact

Chirurgie laser

Presbiopia
Presbiopia este un fenomen natural asociat cu naintarea n vrst, caracterizat prin
faptul c lentila ochiului - cristalinul - n mod normal moale i flexibil, devine tare i
mai puin elastic. Acest lucru face ca aceast lentil s nu mai poat focaliza la fel de
bine lumina care ptrunde n ochi de la obiectele de aproape, cauznd astfel vederea
n cea la distan de citire.
Presbiopia nu este o boal, este o parte normal i natural a procesului de
mbtrnire, i are loc la aproape toat lumea n jurul vrstei de 40 de ani.
La oamenii tineri, cristalinul este moale i flexibil i i modific imediat forma pentru
focalizare (prin procesul de acomodaie). Pe msur ce naintm n vrst, cristalinul
i pierde elasticitatea. Acest lucru face ca ochii notri s nu se mai poat adapta la fel
de rapid la schimbrile brute de focalizare, de la distan la obiectele apropiate. n
final, ochii i pierd abilitatea de a focaliza la distane diferite.
Oamenii cu presbiopie cred adesea c au nceput s aiba hipermetropie; n timp ce ei
pot citi semne de pe strad i pot privi filme confortabil, nu pot citi tiprituri mici, ca
de ex. cartea de telefon, sau nu pot realiza munca de aproape, ca de ex. broderia. De
fapt, n timp ce hipermetropia este cauzat de un ochi deformat, un ochi mai mic,
presbiopia este pur i simplu rezultatul faptului c, cristalinul devine mai puin flexibil.
Persoanele cu presbiopie au mai multe opiuni:
ochelarii progresivi
ochelarii bifocali
ochelarii de citit
lentilele de contact

II.Boli ale ochiului

Cataracta este o boal care atac ochiul i se manifest prin opacifierea cristalinului
sau a capsulei lui. Se clasific n mai multe categorii:
congenital - este consecina unui proces patologic intrauterin. Are diferite
forme: zonal, capsular anterioar, capsular posterioar i nuclear, dar nu
progreseaz. Se poate trata prin secionarea unei poriuni a irisului i a capsulei
cristaliniene.
senil - apare n urma tulburrii nutriiei cristalinului la unele persoane trecute
de vrsta de 50 de ani, cel mai des din cauza diabetului zaharat. Se
caracterizeaz prin schimbarea treptat a culorii pupilei n alb-cenuiu, scderea
progresiv a vederii i, uneori, prin dublarea sau deformarea imaginii. Poate fi
evitat prin extragerea cristalinului i nlocuirea lui cu o lentil biconvex de 10
dioptrii sau prin folosirea ochelarilor.
traumatic - reprezint o urmare a lezrii capsulei cristaliniene prin lovituri.
complicat - este consecina unor boli intraoculare (iridociclit, glaucom).
radiativ - este rezultatul expunerii la radiaii ionizante (neutroni, raze
Roentgen).
Cristalinul reprezinta o lentila transparenta. Insa se poate intampla ca acesta sa
devina opac. Afectiunea care provoaca opacifierea cristalinului se numeste cataracta.
Modificarea transparentei cristalinului impiedica patrunderea razelor de lumina in
interiorul ochiului si vederea omului se inrautateste. Cataracta poate afecta cristalinul
in intregime sau doar o parte din acesta.
Glaucomul este o boala de ochi ce produce atrofierea nervului optic si ingustarea
campului vizual. Campul vizual ,tensiunii intraoculare si scaderea acuitatii vizuale.
Glaucomul este deseori asociat cu o crestere a presiunii intraoculare dar poate exista
si atunci cand presiunea este normala. Si invers putem avea o presiune intraoculara
mare fara insa a avea glaucom.
O serie de factori duc la cresterea riscului de glaucom:
- istoricul familiei (cazuri de glaucom in familie)

- imbatranirea
- diabetul si bolile vasculare
- miopia severa.
Presiunea intraoculara - forma rotunda a ochiului este mentinuta de o presiune
usoara a lichidelor secretate in interiorul ochiului - este ceea ce numim presiune
intraoculara. Daca eliminarea acestor lichide este limitata, presiunea va creste putand
dauna nervului optic care transmite imaginile de la ochi la creier. este suprafata
perceputa de ochi atunci cand fixam privirea drept inainte. Aceasta boala a ochiului se
caracterizeaza prin cresterea presiunii intraoculare.
Iluzia optic (sau iluzia vizual) reprezint perceperea unei imagini care conduce la
o estimare eronat a realitii. Iluziile optice sunt studiate de psihologia percepiei.
Iluzii cognitive
Aceste iluzii apar la interaciunea diverselor idei predefinite privind lumea exterioar
i care conduc la aa-numita "deducie incontient". Sunt cele mai interesante i mai
bine cunoscute. Nu au o cauz fiziologic, acioneaz la nivelul interpretrii vizuale, al
ipotezelor preconcepute. Au fost studiate n secolul al XIX-lea de ctre Hermann
Helmholtz.

Iluziile cognitive se mpart n:


Iluzii de ambiguitate: Imaginile obiectelor sufer schimbri semnificative de
aspect. Putem admite mai multe interpretri ale imaginii: "cubul lui Necker",
"vaza lui Rubin", "iepurele-raa"
Iluzii de distorsionare: "peretele de cafenea", "iluzia Mller-Lyer".
Iluzii paradoxale: "triunghiul Penrose", "scrile imposibile", "cascada".
Iluzii fictive: produse de
halucinaii.

Perceptia Cromatica

10

Omul primete 80 pn la 90% din totalul informaiilor despre mediul nconjurtor,


prin vedere i numai vreo 10% prin celelalte simuri.
Ochiul omului este un organ transparent ce comunic creierului impresiile primite din
ambientul cromatic, prin intermediul retinei. Sistemul optic datorit cruia se
formeaz imaginile pe retin este constituit esenialmente din trei elemente
transparente, aezate naintea retinei: corneea, umoarea apoas i cristalinul.

Exist trei tipuri de celule cu conuri, fiecare sensibile la raze cu diferite lungimi de
und i anume: unde lungi, medii i scurte (corespunznd culorilor: rou, albastru i
verde). Aceste celule, mpreun cu alte celule nervoase specializate, transmit
informaia necesar creierului pentru perceperea culorilor.

Absorbia luminii de ctre pigmenii vizuali


Curbele de absorbie spectral ale celulelor
fotosensibile de pe retin (vedere tricromat
normal) n funcie de lungimea de und.
(S scurt), (M medie) i (L lung)
corespund respectiv curbelor pentru conuri
albastre, verzi i roii iar (B) corespunde curbei
pentru bastonae.

Ochiul nu distinge, ca avnd culori diferite, orice surse luminoase cu distribuii


spectrale diferite. Explicaia este c pe retin se gsesc trei tipuri de receptori,

11

receptorii din fiecare tip fiind sensibili n mod diferit la diferitele componente din
spectrul luminii. Rspunsul fiecrui senzor este un nivel de excitaie, care poate fi
reprezentat ca un numr real. Dou culori sunt percepute identic dac oricare dintre
ele declaneaz acelai rspuns din partea fiecrui tip de receptor.
1
Clasificarea tulburrilor de sim cromatic
2
Discromatopsii ereditare
3
oTricromati anormali :
1. Protanomalie (deficit pentru Rou) 1 % B i 0,02 % F
2. Deuteranomalie (deficit pentru Verde) 4,9 % B i 0,38 % F
3. Tritanomalie (deficit pentru Albastru) 0,0003 %
- Dicromati:
1. Protanopie (absena de Rou) 1 % B i 0,02 % F
2. Deuteranopie (absena de Verde) 1,4 B i 0,01 % F
3. Tritanopie (absena de Albastru) 0,002 % B i 0,001 % F
- Monocromati
Caracteristicile discromatopsiilor ereditare:
Sunt prezente la nastere.
0
Sunt bilaterale, cu asemnare ntre cei doi ochi.
1
Nu sunt evolutive
2
Nu beneficiaz de tratament,
3
Cel mai frecvent sunt descoperite ntmpltor fr a produce o jen subiectiv
persoanei n cauz.
Caracteristicile discromatopsiilor dobndite
0
1
Insotesc unele patologii oculare (nevrite optice, glaucom, maculopatii,
corioretinite, patologii vasculare retiniene,) sau generale (diabet, leuconevraxita)
2
Sunt evolutive cu patologia care le-a generat
3
Beneficiaz de tratament
4
4