Legături fizice si chimice

Leg fizice

Sunt forte de atracție manifestate intre atomi sau intre molecule.

1. Legături de hidrogen
Forte de atracție electrostatice realizate intre molecule care conțin atomi de hidrogen legați de
atomi de oxigen.

Formula

Rezultatul acestor leg. Il constituie asociatele moleculare, formare care are drept rez cresterea puncetlor
de fierbere ale substantelor.

2. Legături pol de pol

Sunt atractii electrostatice intre molecule care contin atomi de hydrogen legati de elemente mai
putin electronegative decat oxigenul

Formula 2

3. Forte Van der walls sunt atractii intre moleculei nepolare care se realizaeaza prin intermediul
puncetlor de atingere intre molecule

Leg chimice

Sunt leg care se pot realiza intre atomi sau ioni cu participarea electronilor de pe ultimul strat

1. Leg ionica(electrovalenta) aceasta se poate realiza intre un el electropozitiv si unul

electronegative
Mecanismul de realizare ale acestei legaturi este transfgerul de electroni de la elementul
electropozitiv la cel electronegativ

formula 3

2. Leg covalenta se paote realiza intre 2 atomi cu caracater electronegative sau unul
electronageativ si unul electroneutru sau 2 atomi cu caracter electronetru ( numai elementele
cu caracter nemetalic participa)
Mecanismul de realizare al leg covalente este punerea in comun de el ce pe ultimul strat al
atomilor participanti ( atomii participa la leg cu acelasi nr de electroni )

Altfel spus, leg covalenta se realizaeaza prin interpradtrundeerea orbiataalilor atomici monoelectronici
ai ultimului strat de la 2 atomi.

Clasifcare dupa 3 criterii

a. Dupa nr de electroni pusi in comun

 Leg covalenta simpla, formata din 2 electroni
Formula
Este leg covalenta simpla formata din 2 electroni, cate 1 de la fiecare atom

B. leg covalenta dubla, formata din 4 electroni ( cate 2 de la fieacre atom)

Formula

b. Formula covalenta tripla, formata din 6 electroni ( cate 3 de la fiecare atom)

Formula

A. Nr de electroni pusi in comun de fiecare atom

B. Dupa diferenta de electronegativitate dintre atomii legati direct

Legaturi nepolare se realizaeaza intre atomi din aceeasi specie avand acelasi Z, atrag cu aceeasi forta
electronii pusi in comun de aceea ei vor apaartine = atomilor participanti la legatura

Formula

Formula

Aceasta legatura ( nepolara) este foarte puternica deoarece creeaza un system simetric intre atomi.

O exceptie de legatura nepolara este legatura carbon hydrogen care desi este realizata intre atomi din
specii diferite este nepolara pentru ca atat carbonul cat si hidrogenul au caracter electroneutru aproape
identic.

Formula

Legatura covalenta polara se realizaeza intre atomi din specii dif care au si electronegativitati apropiate
dar nu identice , in acest caz, elementul cu electronegativitate mai mare atrage catre el mai putenic
electronii pusi in comun ceea ce il inbogateste in sarcina negative, celalalt dezvelindu se de electroni.

Formula

C. Geometira de intrepatrundere a orbitalilor atomici monoelectronici de pe ultimul strat.

Se pot intrepatrunde 2 orbitali de tip S monoelectronici

Formula

Situatii:

1.Orbitalii care se intrepatrund au centrele pe aceeasi axa

In acest caz se formeaza legaturi Sigma( formula 11)

 Intrepatrunderea a 2 orbitali de tip p care au centrele tot pe aceeasi axa:

Se formeaza tot legatura Sigma

Intrepatrunderea unui orbital de tip s cu un orbital de tip p- leg. Sigma

Intrepatunderea a 2 orbitali de tip hibrizi – leg Sigma

Intrepatrunderea a unui orbital de tip hybrid cu s – leg sigma

Intrepatrunderea unui orbital hybrid cu unul de tip p- leg sigma

In acesc caz, suprafata de intrepatrundere a orbitalilor e mare si leg Sigma sunt puternice.

2.Orbiatlii care se intrepatrund au centrele pe axe paralele, este cazul orbiatlilor p care se intrrepatrund
lateral, generand legaturile Pi (cauta pe net si scrie formula)

Aici suprafata de intrepatrundere este mica, deci leg Pi sunt slabe, se rup usor.

Intrepatrunderea se face simultan, prin lobul superior si lobul inferior .

Legaturile Pi fiind instabile nu pot exista independent ci numai cuplate cu leg Sigma.

Este vorba de legaturile multiple ( duble si triple ), leg dubla fiind formata dintr o leg Pi si una Sigma iar
cea tripla din 2 Pi si una Sigma.

Un caz particular de leg covalenta este leg coordinative, aceasta se realizaeaza tot prin punere in comun
de electroni, dar punerea se face numai de catre unul dintre partenerii particicpanti la legatura, celalalt
nu mai beneficiind de acesti electroni.

Conditia de a se forma o leg coordinativa este ca unul dintre participant sa contina la un atom electroni
neparticipanti, iar celalalt sa aiba o lipsa de electroni

Formula

Formula

Hibridizare

Fenomenul de amestecare a oribiatlilor de pe ultimul strat electronic al unui atom se numeste

hibridizare.

In cazul elementlor organogene exista 3 tipuri de hibridizaari, dupa numarul si natura orbitalilor care se
amesteca

Formula 15
Hibridizarea sp3, se amesteca un orbital s cu 3 orbitali p, rezultand 4 orbitali hibrizi.

Orbitalii hibrizi au alta forma decat cei puri, au energia mai mica decat fostii orbitali si la carbon asezarea
electronilor pe orbitali se modifica.

Hibridizarea sp2 consta in amestecarea unui orbital s cu 2 orbiali , rezultand 3 orbitali hibrizi egali ca
forma marime si energie intre ei, si Ramanand un orbital p pur ( isi mentine forma si energia initiala)

Hibridizarea sp consta in amestecearea unui orbital s cu un orbital p rezultand 2 orbitali hibrizi egali ca
forma marime si energie si 2 oribitali p puri.

FORMULA

Pe orbiatlii hibrizi sunt electoni Sigma, iar pe orbitalii p puri sunt electroni Pi.

Formula

In eceasta situatie, carbonul formeaza 4 leg. Sigma, simple.

La sp2, in aceasta stiuatie carbonul face 3 legaturi Sigma cu cei 3 hibrizi, si o leg Pi cu orbiatlul p pur.

Altfel spus, carbonul realizeaza 2 leg simple si una dubla

Formula

In aceasta situatie carbonul realizeaza 2 leg sigma si 2 leg Pi, adica ori 2 leg duble ori 1 tripla + una simpla

Nesaturarea echivalenta si Paritatea covalentelor

Paritatea covalentelor (P.C.)

Este o metoda de verificare a corecittudinii formulelor moleculare. Se face suma produselor dintre nr de
atomi din fiecare specie si valenta corepunzatoare. Daca rezultaul este nr par inseamna ca substanta
pare sa fie corecta. P.C. = 3x4 + 6x1 + 2x1

Nesaturarea echivalenta (N.E.)

Este marimea care ne arata gradul de nesaturare al unei substante provocat de prezenta leg Pi sau a
ciclurilor in moleculele acestora

In acelasi timp nesaturarea echivalenta este folosita pentru atestarea corectitudinii unei formule
moleculare.

Pentru ca o formula moleculara sa fie corecta, trb ca N.E. sa fie egala cu 0 sau oricare alt nr intreg si
pozitiv.
P.C. si N.E. trb sa verificce simultan corecitudinea unei formule.

N.E. = formula 21

Fiecare unitate din valoare lui N.E. arata prezenta unei legaturi Pi sau a unui ciclu in molecula respective

N.E. = 0, substanta aciclica saturate

N.E. = 1 ,ori o legatura Pi sau un ciclu

N.E. = 2 ,leg Pi care se pot gasi fie in 2 legaturi duble fie intr o leagatura tripla, 2 cicluri, 1 ciclu + o leg Pi

N.E. = 3, leg Pi, 3 cicluri, 1 leg Pi si 2 cicluri, 1 ciclu + 2 leg Pi, 2 cicluri + 1 leg PI

N.E. = 4, variante, dar de cele mai multe ori este vorba despre prezenta unui nucleu benzenic

N.E. = 5, variante, 1 nucelu benzenic + o legatura Pi sau un ciclu

N.E = 6 variante, un nucleu benzenic + variante 2

N.E = 7 arene polinucleare