Proca Gabriela

Murariu Roxana-Madalina
Clivet georgeta-Lider

ELEMENTE DE OPTICA
BIOLOGICA

01/08/2021 1
Ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia

 Ochiul este un organ a cărui principală funcție este cea de a detecta lumina. Se compune dintr-un sistem sensibil
la schimbările de lumină, capabil să le transforme în impulsuri nervoase. Ochii simpli nu fac altceva decât să
detecteze obiectele din jur care sunt luminate sau obscure.Ochiul nu detecteaza doar lumina, ci si culoarea si
miscarea vietatilor din jur. Iar durerile de cap pot fi uneori si de la ochi fiindca acestea se trag de la mult citit de
carte sau de la multa lumina ( calculator, telefon s.a. )
 Ochiul are o formă sferică, este umplut de o substanță transparentă, gelationoasă numită umoare vitroasă. Are o
lentilă de focalizare numită cristalin și un mușchi numit iris, care reglează cantitatea de lumină care intră.
 Ochiul are o formă aproape sferică cu diametrul de 22 mm. Învelişul extern este constituit
din sclerotică, restul este corneea transparentă în partea anterioară.
Pe partea interioară a scleroticii se află coroida care se continuă cu irisul. Retina este membrana cea
mai internă a globului ocular şi este constituită din prelungirea nervului optic.
Globul ocular conţine trei medii transparente: umoarea apoasă, umoarea sticloasă şi cristalinul.

01/08/2021 2
Optica

 Optica se ocupă cu studiul luminii. Lumina este un fenomen ondulator, obiectiv, care pune în
legătură organismele cu mediul, producînd prin analizatorul vizual senzaţia subiectivă de vedere.
 Factorul obiectiv în procesul vederii este lumina; acţiunea ei asupra retinei dă naştere la fenomene
fotochimice şi electrice complexe, care determină impulsuri nervoase transmise de la receptor.
 Lumina pătrunde prin partea din față a ochiului printr-o membrană transparentă numită cornee, înconjurată de o
zonă numită albul ochiului sau sclerotică. În spatele corneei se găsește irisul, un disc colorat (acesta are un
caracter unic pentru fiecare individ). Între cornee și iris există un lichid numit umoare apoasă. Irisul este perforat
în centru de un orificiu de culoare neagră, denumit pupilă. Pentru ca ochiul să nu fie deteriorat, atunci când
lumina este foarte puternică, pupila se contractă (și prin urmare, se micșorează); iar în caz contrar, atunci când
este întuneric, pupila se mărește. În continuare, lumina traversează cristalinul, acesta având funcția de 
lentilă biconvexă, apoi umoarea sticloasă, în final imaginea fiind proiectată pe o membrană numită retină. 
Pleoapele și genele au rolul de protecție a ochilor. O membrană subțire transparentă, denumită conjunctivă,
căptușește interiorul pleoapelor și o parte din sclerotică

01/08/2021 3
Actiunea luminii asupra retinei

  Factorul obiectiv în procesul vederii este lumina; acţiunea ei asupra retinei dă naştere la
fenomene
fotochimice şi electrice complexe, care determină impulsuri nervoase transmise de la receptorul
periferic la scoarţa cerebrală, ceea ce caracterizează senzaţia vizuală.
Perceperea luminii
Sistemul optic al ochiului da pe retină o imagine reală, inversată şi mai mică a obiectelor aflate în
afara ochiului. În locul în care intră nervul optic în ochi, lumina nu este percepută (pata oarbă).
Elementele fotosensibile ale retinei sunt conurile şi bastonaşele, care au roluri diferite în formarea
senzaţiei vizuale. Bastonaşele au o sensibilitate mult mai mare decît conurile, dar nu funcţionează ca
elemente de distingere a culorilor. Senzaţia de culoare se produce numai la excitarea conurilor.
Vederea diurnă este legată de excitarea conurilor şi funcţionează la iluminări suficient de mari
permiţînd distingerea culorilor şi perceperea unui număr mare de amănumte. Vederea
nocturnă(periferică) este legată de excitarea bastonaşelor. De obicei, ambele moduri de vedere
funcţionează simultan, iar în cazul iluminării foarte slabe funcţionează numai vederea periferică.
Adaptarea ochiului la diferite străluciri se produce în două feluri: prin reflexul pupilar şi prin
migraţia pigmentului retinian. Adaptarea de la lumină la întuneric cere mai mult timp decît invers.

01/08/2021 4
Biofizica receptiei vizuale
 ELEMENTE DE BIOFIZICA ANALIZORULUI VIZUAL
 Analizorul vizual este un sistem de comunicare a organismului cu lumea înconjuratoare care permite
receptionarea, analiza si traducerea în impuls nervos a informatiilor privind forma, dimensiunile, pozitia,
miscarea, culoarea obiectelor acesteia.  Semnalul fizic ce poate fi receptionat de catre analizorul vizual este
radiatia electromagnetica cu lungimea de unda cuprinsa între  400 - 750 nm.
 Elementele principale ale analizorului vizual: ochi, traiectele nervoase aferente si eferente, statii de prelucrare
intermediare si proiectia corticala. În cele ce urmeaza va fi abordat numai segmental periferic - ochiul.
 Structura ochiului
 Forma globulara cu diametrul de cca. 2,5 cm. În ordine, antero-posterior, elementele ochiului sunt:
 - corneea (transparenta)
 - sclerotica (tesut opac, fibros si elastic)
 - camera anterioara cu umoarea apoasa
 - irisul (diafragma inelara pigmentata)
 - cristalinul (lentila transparenta)
 - camera posterioara cu umoarea vitroasa
 - retina (cu foveea, pata galbena si papila)
 - coroida (tesut puternic pigmentat care absoarbe lumina parazita, împiedicând difuzia acesteia)

01/08/2021 5
Structura retinei

 Dupa ce strabat mediile transparente ale ochiului, razele luminoase care provin de la diferitele obiecte ale mediului
înconjurator cad pe retina, structura complexa având o suprafata de cca 2 cm 2 si grosimea de 350 mm. Cele 6 tipuri
de celule prezente în retina si dispuse în straturi succesive sunt:
 Celulele epiteliului pigmentar - alcatuiesc stratul distal format dintr-un singur sir de celule epiteliale. Contin un
pigment - melanina- care absoarbe lumina (pentru a evita difuzia).
 Stratul urmator: cel al celulelor fotoreceptoare, celulele cu conuri si bastonase, care contin pigmentii fotosensibili.
Celulele fotoreceptoare sunt orientate cu extremitatea fotosensibila înspre coroida, fiind partial îngropate în epiteliul
pigmentar. Repartitia lor în retina nu este uniforma. În fovee se afla numai celule cu conuri, în timp ce densitatea
celulelor cu bastonase creste înspre periferie. În fovee celulele sunt mai expuse luminii prin scaderea densitatii
straturilor anterioare. În pata oarba, pe unde ies fibrele nervului optic, celulele fotoreceptoare lipsesc complet.
 Urmeaza stratul de celule orizontale, care fac sinapsa cu celulele fotoreceptoare (6-50 celule fotoreceptoare).
 Celulele bipolare - alcatuind primul strat al neuronilor vizuali (de aceea retina poate fi considerata o portiune de
creier periferic)(se mai numesc si neuroni bipolari) realizeaza legaturi între celulele receptoare si cele ganglionare.
În zona foveala corespondenta este biunivoca. - fiecare con realizeaza legaturi sinaptice cu o bipolara si fiecare
bipolara cu o ganglionara. Fiecare ganglionara primeste astfel informatii de la un singur con. Spre periferia foveei si
în afara acesteia, mai multe celule receptoare realizeaza conexiuni sinaptice cu o bipolara si mai multe bipolare
trimit informatii unei singure ganglionare.
 Celulele amacrine realizeaza conexiuni între neuronii bipolari, la fel cum celulele orizontale interconecteaza
celulele fotoreceptoare. Sunt lipsite de axon si trimit informatii dinspre centru spre periferie.
 Ultimul strat - celulele ganglionare - fac sinapsa cu cele bipolare, iar axonii lor alcatuiesc nervul optic. Pata oarba
(papila) - lipsita de celule fotoreceptoare- locul în care nervul optic se îndreapta spre corpii geniculati laterali, dupa
ce strabate învelisul globului ocular.

01/08/2021 6
Structura retinei

01/08/2021 7
Structura si functia celulelor fotoreceptoare

 Celulele fotoreceptoare realizeaza functia de traducere a semnalului vizual - radiatia electromagnetica din

domeniul vizibil în semnal electric.
 Celula cu bastonas este alcatuita din doua parti: segmentul extern (SEB), sub forma alungita, cilindrica, de
bastonas, si segmentul intern(SIB). Segmentul extern este fotoreceptorul propriu-zis, cel intern are rol metabolic.
Bastonasele asigura vederea scotopica (la lumina crepusculara) având o mare sensibilitate. SEB are o structura
speciala, continând un mare numar de discuri membranare (pâna la 2000) suprapuse. Membrana discurilor este
formata din subunitati membranare (cca 5 nm diametru) în centrul carora se gaseste pigmentul fotosensibil -
rodopsina (107-108 molecule/bastonas). Rodopsina - proteina transmembranara care traverseaza membrana de 7
ori (a - helixuri) - este alcatuita din opsina (partea proteica) si cromoforul retinal (aldehida vitaminei A, partea
prostetica). Membrana bastonasului contine numeroase canale de Na si Ca, astfel încât, la întuneric, exista un
influx pasiv de Na si Ca (curent de întuneric) (10-15% Ca). În întuneric membrana este polarizata negativ (-20 -
-40 mV). Ionii de Na intra în celulele fotoreceptoare prin  canale, dar nu se acumuleaza deoarece sunt evacuati
pe masura ce intra de catre pompele ionice din SIB. 
 În urma fotoexcitarii si activarii rodopsinei, se închid canalele de Na (Ca), curentul de întuneric dispare si
membrana  se hiperpolarizeaza. Potentialul celular poate ajunge la  -80 mV, depinzând de intensitatea luminii.
Variatia de potential declanseaza excitatia neuronilor bipolari, astfel încât potentialele de actiune aparute în
acestia ajung în final la sinapsa cu neuronul ganglionar pe care-l excita. De la neuronul ganglionar vor porni
trenuri de potentiale de actiune tot sau nimic care, pe calea nervului optic, ajung în corpii geniculati si apoi în
scoarta cerebrala (scizura calcarina) unde produc senzatia vizuala. Bastonasele au o sensibilitate foarte mare: un
singur foton poate duce la blocarea intrarii în celula a 106 sarcini pozitive - amplificare de putere. Fotonul este
doar trigger (declansator), restul se datoreaza energiei proceselor metabolice.

01/08/2021 8
Celulele cu conuri

 Permit perceperea culorilor (vedere fotopica - diurna). Ele sunt activate în conditii de luminozitate accentuata -
au un prag crescut de activare. Au  forma de con , iar în loc de discuri au o membrana faldurata. Pigmentul
fotosensibil al conurilor este iodopsina. S-au identificat trei tipuri de conuri, cu sensibilitate cromatica diferita si
care contin trei tipuri de pigmenti iodopsinici: eritrolab (l -570 nm), clorolab (l-535 nm) si cianolab (l - 445 nm

Discromatopsiile
 Sunt alterari congenitale ale senzatiei cromatice.
 Acromatopsia - lipsa perceptiei culorilor (lipsa conurilor).
 Dicromazia - perceperea a doua culori: protanopie - lipseste rosul, deuteranopie - lipseste verdele, tritanopie -
lipseste albastrul.
 Existenta celor trei tipuri de conuri vine în sprijinul teoriei tricromatice a vederii colorate (Young, Maxwell,
Helmholtz) conform careia orice culoare se poate obtine prin combinarea a trei culori. 

01/08/2021 9
Biopotentialele retinei

 Potentialul receptor initial - are o amplitudine proportionala cu intensitatea stimulului.

Reflecta transferul de sarcina în moleculele de pigment fotosensibil. Depinde de pastrarea
intacta a structurii discurilor (poate fi obtinut si în lipsa membranei bastonasului).
 Potentialul de receptor - potentialul celulelor fotoreceptoare, obtinut în urma
hiperpolarizarii membranei. Depinde de intensitate, iar în cazul conurilor si de frecventa
radiatiei luminoase.
 Electroretinograma - potentialul întregii retine. Raspunsul ON: a) celulele fotoreceptoare,
b) celule bipolare si Müller, c)  epiteliu pigmentar si celule fotoreceptoare. Raspunsul
OFF: d) depinde de densitatea conurilor si bastonaselor.

01/08/2021 10
Focalizarea imaginii

 Stratul alb exterior al globului ocular,conjuctiva,are o membrana anterioara transparenta,de forma rotunjita care
permite trecerea luminii:corneea,ea refracta lumina si o dirijeaza spre centrul ochiului.Partea rotunjita a corneei
urmeaza o curba,spre margine se indreapta,si astfel,se reduce la minimum de formarea imaginii.
 Vazuta din afara pare o membrana alba,mata,dar parte interioara este bogat vascularizata.In special,in coroida se
realizeaza aprovizionarea ochiului cu hrana.Coroida contine un pigment maro numit melanina,el absoarbe
lumina prea puternica.Coroida asigura ca interiorul ochiului sa ramana intunecat-asemena camerei obscure din
aparatul de fotografiat-cu conditia formarii imaginii pe retina.Corneea este un tesut viu,are nevoie continuu
pentru existenta de oxigen si substante nutritive.Alte tesuturi primesc aceste substante prin fluxul de sange.In
cornee,vasele de sange stau in drumul luminii,de aceea,oxigenul este luat in parte din aer,prin intermediul
lacrimilor.Substantele hranitoare sosesc prin canalele lacrimale aflate in spatele corneei.

01/08/2021 11
Reglarea luminozitatii

 In spatele corneei,coroida ia o forma proprie.Prin transparenta ei apre irisul in centrul caruia se afla orificiul
pupilar.Irisul are forma unui inel pigmentat,prin contractia si dilatarea lui permanenta ingusteaza si largeste
pupila,regland in acest fel cantitatea de lumina.
 La o lumina puternica diametrul pupilei se poate micsora la sutimi de mm iar la intuneric poate creste chiar si la
8 mm pentru a permite patrunderea unei cantitati cat mai mari de lumina in ochi.Aceasta functionare este total
automata,produsa de intensitatea luminii pe retina,dar marimea pupilei depinde si de trairea unor sentimente
puternice,de pilda,manie si teama,de anumite substante chimice:toxinele sau drogurile,medicamentele pot
provica ingustarea sau largirea pupilei.
 Irisul este partea colorata a ochiului.Culoarea ochilor este generata de un singur pigment-melanina-care se afla
in toate celelalte parti ale coroidei.Culoarea verde sau albastra este data de o cantitate mica de
melanina,cresterea cantitatii de melanina genereaza celelalte culori de ochi.Nou-nascutii au ochii
albastrii,deoarece melanina se afla inca ascunsa in interiorul irisului si se misca abia dupa cateva luni spre
suprafata,fixand culoare definitiva a ochilor.

01/08/2021 12
Reglajul fin al imaginii

 Pupila se gaseste in partea interioara a cristalinului.Are culoarea neagra,deoarece ea nu este decat cavitatea
ochiului care se deschide spre interior.Lumina patrunde mai intai prin cornee,iar claritatea imaginii pe retina este
reglata de cristalin.Cristalinul este sustinut de 70 de panglici dispuse radial,asemenea unei panze de
paianjen.Acesta este ligamentul suspensor al cristalinului.
 Panglicile se leaga de coroida printr-un muschi in forma de inel,muschi ciliar(musculus ciliaris).In timp de
repaus muschiul ciliar largeste si lateste lentila.In acea stare cristalinul regleaza claritatea obiectelor aflate la mai
mult de 6m.
 Pentru reglarea obiectelor in focar lentila trebuie sa fie mai rotunjita.Prin contractia muschiului,incordarea
ligamentului suspensor se reduce si lentile se rotunjeste.
 Dar granitele de acomodare nu sunt definitive:ochiul sanatos nu poate regla in focar obiectele aflate la o distanta
mai mica de 15-16cm de punctul de apropiere.
 Cristalinul este format din mai multe straturi.Lumina se reflacta pe fiecare cate putin,astfel efectul lor general
este gradat si echilibrat.Inaintand in varsta se formeaza mai multe straturi dintre care cele imbatranite se
aglomereaza si formeaza un corp solid.Aceasta formatiune rigida reduce elasticitatea cristalinului si ca
urmare,odata cu imbatranirea scade acomodarea si punctul de apropiere se indeparteaza tot mai mult.
 Punctul posterior al cristalinului se afla la o treime din drumul spre retina.Ultimul drum al razelor de lumina este
spre corpul vitros,posterior cristalinului,transparent,dar cu o consistenta gelatinoasa.Intocmai ca aerul intr-o
minge de fotbal,corpul vtros tine globul ocular sub presiune din interior dand forma globulara ochiului.

01/08/2021 13
Sistem de scanare

 Situatia spatiala a ochiului este determinata de 3 perechi de muschi incordati si elastici care isi echilibreaza unul
altuia forta de intindere.
 Muschii superiori asigura miscarile ochilor inapoi si in sus,dar pentru aceasta trebuie sa invinga rezistenta
muschilor inferiori.Aceeasi situatie se observa in cazul muschilor oblici la incordarea carora opun rezistenta
muschii interni nazali.Sensul muschilor oblici corespund sensului acelor ceasornicului,adica,ei misca globul
ocular in sens invers.Muschii motori ai globului ocular asigura miscarea concomitenta a celor doi ochi.Miscarile
ochiului sunt deosebit de rapide din cauza starii permanente de incordare a muschilor.
 Activitatea comuna a muschilor ochiului realizeaza 7 tipuri de miscari armonioase care permit urmarirea unui
numar apreciabil de obiecte in miscare.Primele 3 tipuri de miscare-tremurul,deplasarea si saltul-sunt rezultatul
permanentei contractii antagonice a muschilor.Tremurul provoaca o vibratie abia vizibila a punctului
luminos(ex:intr-o camera intunecata).Deplasarea produce miscarea lenta de indepartare a punctului luminos de
focar,dar inainte ca miscarea sa fie vizibila,un salt rapid aseaza punctul in focar.Desi aceste miscari par incurcate
prin descriere,ele sunt acelea care asigura caderea punctului luminos mereu pe o noua suprafata a
retinei.Multumita acestui lucru nici un punct al receptorului nu este prea solicitat si astfel vederea nu se
strica.Urmarirea lenta seamana cu deplasarea,cu deosebirea ca aici limitele miscarii sunt mult mai mari si
servesc in general la urmarirea obiectelor in miscare.Miscarile de mare viteza,saltul,misca ochiul in pasi mari si
brusc-de ex,la citit-de pe un cuvant pe altul,de la sfarsitul randului la inceputul altui rand.Unii pasi sunt dinainte
programati de creier in asa fel,incat sa poata completa imaginile sterse in timpul miscarii bruste.Cu toate ca
miscarile in salt ale ochiului sunt voluntare,miscarile efectuate rapid in apropierea ochilor pot fi declansate
automat-indreptand aparatul vizual spre un posibil pericol.

01/08/2021 14
Flux de informatii spre centrul vizual din cortex

 In creier,impulsurile ajung la o statie releu,in corpul geniculat(corpus geniculatum laterale),de unde se indreapta
prin tractul optic spre locul unde semnalele se formeaza in imagini mintale(in cortex).
 Prima statie este scoarta primara(stratium) care recunoaste pozitia spatiala o obiectelor impreuna cu forma si
relatiile lor cu lumina.De aici semnalele se proiecteaza pe scoarta secundara a vazului,aria prestriatala.Probabil
acea stare asigura functii de mai mare importanta ca de exemplu,recunoasterea modelului-deoarece
imbolnavirea acesteia face imposibila recunoasterea obiectelor.Unele segmente ale scoartei corespund nemijlocit
anumitor parti ale retinei,ceea ce inseamna refacerea imaginii punct cu punct.
 Suprafata foveala este mult mai mare decat oricare alta,fapt ce permite o analiza detaliata,adica,o acuitate
vizuala mult mai crescuta.

01/08/2021 15
Recunoasterea caracteriala

 Vederea si recunoasterea unui obiect solicita munca de prelucrare a retinei si a celulelor nervoase.Celule
ganglionare ale retinei reactioneaza mult mai bine la caracteristici de contrast-discuri intunecate pe fundal
luminos sau discuri luminoase pe fundal intunecat-realizand prin aceasta prima discrimare,prima treapta de
distingere a obiectelor.Si celule nervoase din scoarta reactioneaza la stimuli nervosi dar intr-un mod mai
complex.
 Se disting 3 tipuri de celule:simple,complexe si hipercomlexe.
 Celulele simple reactioneaza cel mai bine la benzile luminoase(sau intunecate),bine delimitate,mai bine-zis la
liniile de marcatie intre intunecat si luminos.Dar imaginea trebuie sa ocupe campul receptor determinat si sa se
aseze in directia corespunzatoare.Celulele complexe reactioneaza de asemenea, la linii si la margini,independent
de pozitia si de directia imaginii.Celulele hipercomplexe scot in evidenta particularitati ca:unghiuri,colturi si
linii determinate,lungime,directie si pozitie.
 Aceste tipuri de celule formeaza impreuna un sistem de prelucrare ierarhica care porneste de la nivele de
prelucrare simple a imaginilor spre nivele complicate.
 Semnalele din scoarta secundara,prestriatala,trec lateral in lobul temporal si acesta le adauga procesele de
recunoastere si de memorie.O alta suprafata a scoartei,colicul cvadrigemen(colliculus superior)este organul de
control al atentiei vizuale.La vederea obiectelor plasate la periferia punctului vizual,coliculul cvadrigemen
comanda capului sa se intoarca in directia excitantului si sa fixexe imaginea in focarul campului vizual.Cealalta
grupa a fibrelor nervoase transporta semnalele in cerebel.Aceasta parte a creierului este responsabila cu
coordonarea musculara.Informatia sosita astfel in ochi este utila in armonizarea activitatii musculare
dispensabila in conducerea auto sau in prinderea unei mingi.

01/08/2021 16
Spectrul

 In imaginea cromatica(spectru)cea mai mare lungime de unda este ocupata de culorile galben,portocaliu si
rosu(550-700nm),lungimea medie este ocupata de verde si celei mai scurte ii corespund albastru si
violet.Lumina alba este rezultatul amestecului acestor culori.Ea se poate descompune ca la curcubeu doar atunci
cand este trecuta printr-o prisma.
 Este surprinzator ca retina reactioneaza si la culori ce trec de ultraviolet,deci plasate in afara spectrului
normal.Acest lucru nu este evident,deoarece cristalinul filtreaza razele ultraviolete inainte ca acestea sa ajunga
pe retina.

01/08/2021 17
Corectarea defectiunilor cristalinului

 Discromatopsia este o defectiune a retinei mostenita si,din acest motiv,netratabila.Dar exista in ochi o serie
de defectiuni structurale care pot produce tulburari de vedere.Unele sunt in majoritate congenitale,altele
provocate de anumite leziuni sau de batranete.Actualmente,in examinarea functiilor si recunoasterea
anomaliilor vederii se folosesc instrumente oftalmologice complexe.Cele mai frecvente probleme ale
tulburarilor de vedere sunt legate de deficiente mai mici de structura care impiedica proiectarea imaginii pe
retina.Cele mai cunoscute tulburari sunt:miopia,hipermetropia,astigmatismul si prezbiopia.
 Persoana mioapa vede mai clar obiectele apropiate decat pe cele departate.Miopia nu este o vedere
avantajoasa,desi este mai buna decat hipermetropia.Tulburarea este cauzata de curbura exagerata a
corneei,intinderea globului ocular sau combinatia celor doua.Razele de lumina paralele,venite de pe
obiectele indepartate se aseaza inaintea retinei,la o anumita departare in focar,dar se descompun pe cand
ajung la retina si,in loc de o imagine clara,apare o imagine stearsa.
 Asa cum ii spune si numele,hipermetropia este contrara miopiei:obiectele indepartate se vad mai clar decat
cele apropiate.Corneea nu refracta indeajuns lumina,raze de lumina ajung la retina inainte de focar si
rezultatul este tot o imagine stearsa.Un astfel de bolnav aduce obiectele in focar folosindu-se cel mai adesea
de acomodarea cristalinului,dar acesta nu functioneaza la privirea obiectelor foarte apropiate.
 Prezbiopia este asemanatoare hipermetropiei,intrucat si in acest caz obiectele apropiate se vad neclar,dar
cauza este alta,si anume,odata cu imbatranirea capacitatea de acomodare a ochilor se reduce.
 Ochiul sanatos are o cornee neteda,cu suprafata curbata,refracta in mod egal lumina primita si asigura o
imagine clara pe retina,proiectand lumina in focarul corespunzator.In astigmatism corneea are o forma
neregulata,de aceea imaginea este neclara si nici focarul nu este corespunzator.

01/08/2021 18
Imagine dubla

 Vederea stereoscopica solicita functionarea celor doi ochi.Aceasta capacitate se dezvolta in cursul primului an
de viata.Uneori aceasta functie reglatoare ramane nedesavarsita sau se pierde si un ochi o ia razna pe cand
celalalt isi pastreaza vederea focala.Acesta este strabismul.Defectele de miscare ale ochiului se pot corecta pe
cale chirurgicala,dar nu este sigur ca vederea in spatiu isi revine.
 O alta problema de vedere a copiilor este ambliopia,numita si ochi lenesi.In acest caz un ochi nu se dezvolta in
ritmul celuilalt.Creieul nu ia in seama informatiile venite din ochiul lenes.Daca defectul este descoperit din
timpuriu,cu ochelari si cu acoperirea ochiului sanatos din cand in cand,se poate vindeca.Prin aceasta modalitate
copilul este obligat sa-si foloseasca ochiul mai slab.

Leziuni,boli si deficiente
 Cea mai grava tulburare a analizatorului vizual este orbirea.Orbirea poate fi ereditara,dar poate aparea in urma
unor leziuni sau a unor boli.Cauza frecventa a acesteia este imbolnavirea corneei(atac viral sau bacterian),dar
vederea se restabileste din fericire,prin transplant de cornee.Partea lezata se opereaza si se implanteaza corneea
provenita de la un donator recent decedat.

01/08/2021 19
Bibliografie
 http://www.scritub.com/biologie/biofizica/ELEMENTE-DE-BIOFIZICA-ANALIZOR
 http://www.referat.ro/referate/Ochiul_uman
 Atlas de anatomie,editura STEAUA NORDULUI

01/08/2021 20