ERNEST HEMINGWAY

PENTRU CINE
BAT CLOPOTELE

I I I K I'I'N'TKU I..IT~~KIZTURA t ~ S I V E l < S ; l li.

BUCURESTI - 1968
 Coperta de Ion State

FOR WHOhf THE BELL TOLLS

Ernest Hemingwny
Penguin Books
1962
Copyright 1940, by Erncst Hemingway
 Sc vor implini in nceasti toam115 douazcci 8i cinci do a d
de cind ;I apiirut ronlanid lui IIeminqvay Pcntrr~ cine bat
clopotclcz. :\llii care au trccut au mai potolit \~t?hrmcntndintru
inceput a cZl+i, tonul ei patctic nu mai trcze~te mi acela$
ccou ca ~i altildabd, totugi intcnfiile ci umaniste au devenit parcii
mai cvidcntc, iar strflucirea scrisului h c n ~ i n ~ a y anui a pxlit.
Trccind p r a ~ w l celor douiizeci si cinci dc ani, romanul paro
a fi sortit unei vieti ~ n a iP~~~lclr~ngate,
depunincl marturic pen-
tru nnul din momcl~tclc, celc mai dramatice ale con~tiintei
epocii nonstre : monlc~>tulprirn1.i Enfruntiri armate a fascis-
mului.
Come~~tatorini opc?rci lui 11emingwny din diferitc tdri au
clemonstrat adcsca, $i u~leori cu argumentc pe c u c e dificil
SG lc ignori, neaclevirul mull-ora Jin i~~limplilriled q i i . Iar
unul dintrc cunoscritii critici spanioli C ~ T C au plccat fn exil
la sfir~itul rizboiului civil, Arturo Barea, +a intitulat chiar
articolul Prlcllinat dmviiluirii celor mai in~portaute:dintre aceste
'.
neadevinlri : Nu Spania, ci llen~i?agrotry Firegte, foarte rar
~i in foarte putine din aceste articole sau studii era \ . o r b
de o elementar5 sau simplisbi confruntare a faptelor pctrccute
pe plluintul Spaniei in acei ani i n s i n g ~ ~ a fcu
i acelea relatate
in roman; lnajoritatca obscn7a~ilor aveau h~ v d e r e destine
hiscrisc intr-url timp $i o arie determinate istoric. Nu se p a t e
vorbi ayadar de inmtnprehensiune, c r d totr~gi di acestc co-
mentarii pun un accent nmult p r a stirnitor $i oarccum uni-
lateral asupra valorii do ,,document" a c'aqii. Homanul a r a
d e s i y , $i o valoare de doc~iment, dar accastil valoare ii este
asigurata prin veridicitatea unor atitudini umane posibile ~i
semnifiative in lmotiiritoarea infruntare de atnnci, ~i nu in

' Arturo Barea, Not Spain but IIerning~o~j-.- Ilorlzon, nr. 3, May 1941,
London.
scnsul unor minutioasc gi nu Bltotdrau~la cloctentc amiinunte
cu caracter istoric. Este semnificativ faptul c.3 Hcmingwny
cunogten bi~lr, In d.tta scricrii romanului, Spnnia gi locuitorii
ei, vista orqelor $i a qczgrilor pierdute prin munti aspri $i
stincogi. The Stin Also Rises (1926), Dentl~ itt the Af-
ternoora (1932), T11c Spnt~ish Earth (1936), The Fifth Colttmfl
(1936), precum gi o seam5 de povcstiri din Tllc First Forty-
Xine Stories (1936) viidc:tu o cunoqtero pasionatZ a poporu-
lui spaniol gi o intelcgere intinis a psihologiei sale, pc care
o participare direct5 ~i prclungitd' la lupta impotriva rebelilor
fasci~ti avea sP le adinccasc;. Ar piirea atunci cu atit mai
ciudat, tinind seama dc toatc accste Emprcjurlri, ca IIe-
mingway, cel care absorbise ill opera sa in prirnul rind propria
53 via@, sZ fi trecut peste fal~tclc rmle ilitr-atit incit s5 fi
ajuns la ignorarea lor. Se produce aici - gi in acrasta const;,
d u p i pZrerea mea, grqeala cclor care-i repro~cnzii scriitodxi
o seam% d e ,,infidelititi" fat3 dc adevrir - o relativii defor-
mare a intentiilor romanului. Aga a fost posibil sri sc ajung,'I
chiar la negarca scnsului pozitiv al luptci lui Jordali?, la
afirmarca unui scns mistic e x p ~ l a tprintr-o ,,a cincea dirnrn-
siunc"3, la negarea momcntului mai avansat in gindiren social5
a autorului viidit in acest roman. CBci dincolo cle indoidilc
luptei dusc de y p u l dc gtterrilla din Pcrlin~ cit~c bat
clopotcle - indoicli ale eroului central Robert Jordan, ca ~i
ale autorului c i i - de o comprchensiune politic3 nu intot-
deauna cla~liqi dcplinl a evenimentelor, nii se pare rnai scm-
~lificativii, rnai subliniatii stridania de a sc afima valabilitatea
acestei lupte, dusii de omul care nu rnai cste singur, care,
--
1 EIemingwily a stat in tirnpul rizboiului civil In Spania, in calituta
clc corcspondcnt a1 agentiei nmcricnne NANA (.,Kortb Amcricm Iic~vs-
pnpcr Allinncc"), in patru rinduri : inffi din fcbruario pind in rnai 1937 ;
apoi din august 1937 pin5 in innuario 1938 ; apoi din martic pins in
rnai 1938 gi din scptcmbrio 1938 pin5 la rctragcrcn de pe Ebm.
* Maxwell Geismar, Writers In Crfsis, Boston, 1942. ,,fn ccntrul [roma-
nului] Pcntru cine hat clopotele exist; o confuzic cle b a d Pn intentiile
lui Hcmingway: Romanul lnccarcil s i fie o nfirmare constructiva a
victii umane, totuqi, sensul subjncent distructiv a1 lui IIcmingway contra-
zice aceastn in dcsc rinduri" (p. 82).
8 F.I. Carpcntcr, American LItcraturo and tlie Dream, Ncw York.
1955 : ,,Aceasti idcc mistic5 a unei expericnte ~cinci-dimensionalc)> a
uprezentului pcrpctuua 81 putca pPrea fantastic5 numai cP Hemingway
a sugcrat-o rnai intii explicit, gi apoi o rcalizat-o Pn chip constient in
cel mai bun roman a1 s i h (Pentru cfne bat c l o p ~ t e l e ) ~ .
p e n m a trsi cu sine, trebuie s i poati trii pcntru coilalti si
uneori... sii $i moarl. $i nli se pare deoscbit dc graitor pcntru
ace as^ interpretarc faptul d ping gi intr-o secunda ipostaz3
a inJividu&smului exacerbat 8i animalic, dominat $i inf6nt
la u m i , Pablo, conduc2torul triidiitor a1 grupului dc
guetril& din roman este silit a spune, dupl ce a revenit din
temporara lui dezertiune : ,,Dupd ce faci asernenea trealci, te
ctrprinde o insi~tgtlrare cu ncprtirzfd d e itldurat". De la ,,pa-
tea sepuati" $i fuga locotenentului Hairy (Adio artne), dc la
intalcga~a tirzic a 1ui Harry hlorgm (.Iaoea si a nu aoea)
J il~efioacititii opozitici solitarc i n ~ p t r i v a fortolor sociale
potri~rllice, de la renuntare. lui Philip Rawlings (Coloanu (8
cincea) la o viati de futile satisfacfii, drumul a fost lung pin3
la afirmarca c3 lupta pe c*uo o duce Jordan gi cei care-]
ajutY inseainn: un lucru de ,,deosebiti importan@" gi are In
v d e r e ,,intcresele umanitritii", gi d ~ i a rdacii la capgtul lui pin-
d q t e o infringere, ea nu anuleazii sensul pozitiv pe care-1 are
acest drum.
Cu o deosebita inrelegere artistid a acuitl~ii yi intensiGQi
c u cxe faptelc trcbuic s i incliege o asernenea concluzie, He-
mingway a ales o constructie oarecurn special,; a desf3urZirii
intimplirilor din romanul szu, accc~ituind intr-un fel asupra
caracterului lor csemplar. Actiunea, ca $i locul in care trgiegtc
gn~pulde gizrrilla par a fi izolate - gi intr-un sens material
ole sEnt chiar izolate -- de restul celorlalte ac#iulli ale rkboiu-
Lui; ~ i ,totu~i, in accastii lumc aparcnt inchisii $i limitatii,
cletcrminante sEnt Icg3turile $u tog ceildti, cu lumea d a t a
dincolo de hotarclc nluntilor gi ale podului caro trebuie distms,
toc~nai ca lcgitura. cu lumea s6 nu fie amenintatj;.
Nu mi sc par, dc aceca, a fi de loc retorice cuvintele in-
berise, aseincni unci invocatii, pe prima pagin6 a romanului :
,,A'ici uiz on1 pe lrrme nu-i char trn ostrov, stitlgker $i de
airtc stGGtor; ficcc on1 cste o btmtci ditl continent, o p8lti-
cicd dirt intrcg111 c ~ ltit. ciipctcnie ; thzcd maren Oi smulge cti
calurilc ult bulgirc, 1;uropo e irr~j~u~inrrtri, ai;a Clint at fi orice
lim1)3 dc pimint, snrc mo~ia ta ori a prietenilor t3i ; momtea
oricircti orn tri(i ~~(ztiitrt2PC mine, fiirzdcli ma' oflu cfrprins 3n
omcnirc. $i d e aceca niciodatd sZ ttu jaci irltrebare pesttrtr
cir~ebat clopotele ; pctltru tine bat."
Cuvintelc sint ale poetului. englez din veacul a1 XVII-lea
John Donne vi paginile romanului cliruia ii servcsc do epi-
graf cauti sii lc d e s u n sens mai profund decit acela doar a1 soli-
daritiitii umano in fata mortii. CPci accste pagini sint o emo-
VonanG mirturie a solidaritgtii umane, viditi in apararea
a d e v W u i $i a frumusetii, a d r e p w i $i a vietii, amenintatc
d e pieirc gi moarte.
In anii in care ap8roa rornanul. solidaritatoa acoasta se v P
dea, ca ~i in anii despre care vorbqte romanul, in lupta
fmpoMva fascismului.

In emisiunile postului d e radio din micul orii~el d e p e

coasta Afiicii, Ccuta, sc repeta mereu i n ziua d e 18 iulie 1936
o propozitic in aparen@ complct nevinovatg : ,,In toat6 Spa-
ilia cent1 e senill''. Aceasta era parola rebeliunii fasciste Pm-
potriva poporului spaniol, aceasta era pamla w e anunta
dezlintuirea agresiunii facisto impotriva tinerei republici ibe-
rice. Ceru11 Spanici avca si se acopere d e nori, furtuna d e
singe gi clurere avea s3 bintuie peste cimpiile $i muntii Spaniei
timp de aproapc trci ani.
fnc5 din primul an, N e m i n ~ a y , caro salutase cu bucurie,
in 1951, ink-un articol, risturnarea regimului monarhic din
Spania, se algtur5 cauzei poporului spaniol. Aclunind suma
dc 40.000 dc dolari pcntru dotarea trupelor republicane cu
ambulante $i cu material sanitar, cl nu socote~te totuqi cri-qi
face datoria fapa d c oamcnii $i d e tarn ponb-u carc nutrea o
deosebitz dragoste. A participa la lupt;, a spunc intregii lumi
ce so petrecc fn Spania, aceasta consider3 el c5 e prima sa
datorie. In februaric 1937 pleaci Entr-o lung$ prea lun$
c5litoric pcntru nerabdarea sa d e a fi in rinclurila cclol carc
aparau cu arma libcrtatca gi dcmnitatca unui popor carc n u
so l5sa ingenunclieat de fortelo intercentioniste reunite ale
Gcrmanici hitlmistc, ale Italici musolinieric qi ale gencrdilor
rebeli spanioli.
Tinta final5 a cAliitorici : hiadrid. Intii cu vapoml pin; En
Franta. apoi d c la Toulousc cu avionul la Barcelona, Valen-
cia $i Alicantc, apoi p e cimpul d e lupti do la Guaclalajara,
la Brihucga. In aceastz pcrioad5 Herningway este prozcnt pre-
tutindeni unde fascbtii siut Pnfrfnti. Rcportajele trimise zia-
relor americane sEnt scrisc cu obi~nuita$i cunoscuta sobrietate
a wlui care spunea cl esentialul e s& qtii s5 trans& do ajuns
de curat ce a1 viizut. De data accasta, insi. vilratin partici-
pgrii, ~i nu doar atitudf~cad e observator, se simtc intens. Pen-
tru c.2 Hcrningnay nu poatc rLmine un simplu corespondent
dc rgzboi a1 agentici ,,Nortll A m e r i c , ~ Newspaper Alliance",
p*n intcrn~cdiul cgrvia mesajelc sale de prctr~ire6i solidaritate
faw de lupta dusii cle repnblicani sc r5spindeau in lurne. El
fncepe, impreiu13 CII Jnris Ivens, cu~~oscutulcincast olalldez,
turnarea unui film desprr Spani.1, a1 rzrui scennriu $i comea-
tariu il scrie. Timp de clteva siptlmini, po frontul din jurul
hfndridu~lui,cchipa de filmare din carc ficca partc, bineintelcs,
qi Ilemingnay, trii viafa celor care luptnu i l l trangce, lug
partc la actiunile rlasf,i$urate cle guerrilleros, intcrveni in b2-
tgliile care sc desfg~urau f5rL incetarc.
Intr-un articol publicat intii in revista Verocl, qi apoi in-
clus intr-o dr\ulie carc euprmclea $i sccnariul filmului Spanisk
Eartla (PZmint spaniol) e, Hemingway, care nu scrisese nu&
comcntariul fdmnlui, ci il $i rostise, relatoazi fmprejuririlo b
care a fost fgnriti accast5 mgrturic despre un cms hotkitor
din istoria luptci popoarelor pentru libertate. $i din nou iti
dai seama eg Hemingway n-a fost qi n-a putut rilminc pe fron-
tul spaniol un eorespondeut de rizboi, ci s-a comportat mcrcu ca
un combatant :
,,Abrgaa' CIJ aparakrl - scrie el - scbldnt in sudonre, SI
fe aa%posteai dupu ridicdtzcrile terenzrlui, pc tlup; colincle
lipsite de eegetatie. Acrai praf in ildri, prof in oclri, $-ti era
tngrozitot rle sefe drrpb o guru' de apb ctl~atu', $i-n guru' sim-
feal clsca'cizelca nceca ps core nztntqi ba'trilia ti-o procooc n'...
$iaceastci parte din filin tlc care imi adrrc ainintc 1111 era
&&t sudonre, scte $1' praf ?n citlt pi cred CC acest IUCTUse
...
cede putin $i icl film Actrin, cb totirl s-a tcrminat, cil aye-
zati intr-o salu' deodnta' se uutle intrzica, pi ce.edeli crrin
tnalntsazi, aseosemeni unfu' z'as, zm tnnc cnre-$i irlcetine$te
~ s u l inobkrit
, 911 praful acelo d e care-ti amlntegti atit de
bine ~ ainltd din norc uscilciuneo aceea in gn~d."
In acest a1 doilca an a1 rizboiului civil din Spania, care
$i a1 lui, prccum se v d c d c ajuns d e limpedc, Hemingxay

-
se fntoarce in S.U.A. dup: dtcva luni pchecuto pe front $i ia
PWe la a1 doilca Congres d Scriitorilor Americani. Aici el
' The IIeat and tlte Cold, Spring, 1938, p. 46.
' Spmfsh Earth, ,,J. B. Savage Co.', Ohio, V.S.A., IW.
rostcs~tcprirnul s i u ,,tliscurs ptlblic", in care-~i cxplicii atitu-
dinea ~i ratiunile care I-au fiicut sH plece in Spania. Cuvinta-
rea sc caracterizeazi prin afirmarea categorici a convingerilor
sale antifascisto :
,,Un scriitor care nib nainte nu poate trcii pi lctcra intr-trrr
regini fascist ... Fascisrnul estc o ininciunci, gi de aceea e cola-
dantnat la sterilitate literati. 0 doti dispitut, el nu oa ntiea
alti ktorie decit istoria sitageroas5 a asasinatului, care e foarte
cunoscutci gi pe care citiua dintre noi au uizut-o cu ochii lor
in aceste Zuni din ur mii... Cind oamcnii luptci pentru liberta-
tea tcirii lor impotriua inuazici strciinc, pi cind acepti oanzeni
sint prieteraii tiii (utaii dc rlui putinci uret~ze, altii nzai demult),
pi ciid ~ t i icurn au fost atacnti, cum au luptat, la inceput
fdrci a r m , atunci iti dai seama, privindu-i cum trciicsc, ticptii
$i mor, c i sint l u c M nzult nlai rele dccit rciaboittl !"...
Cuvintele, precum se *e, n-au ajuns Pntotdeauna acestui
scriitor ; el a h i t adesea f-apta, scrisului. Do aceea Hemingway
nu riimine multri vreme En Statele Unite, ci se raintoarce in
Spania, aliituri dc prietenii szi, care SnfTuntau zilnic prirnejdiile
frontului. $i intr-un hotol din hladrid, hotelul ,,Florida", expus
focului bateriilor intenrentioniste nemtqti care trigoau d e p e
n i ~ t e dealuri din clpropierea capitalci, scrie picsa Coloana
u cinceca (The Fifth Column), a1 cHrei erou, Philip Radings, se
raxpune tn rnisiuni periculoase de lupti $i-gi regiisegte demni-
tatea m opozitia fa$ de minciuwi gi smvitute, transfomindu-$i
probabila moartc dintr-o Enfringere intr-o victoric.

Relatiile dillbe viafa 5i opera h i Ifemingway sint, iircyle,

mai complage decit simpla legzturii de la cauzi la efect. .4m
d u t a t sii amintesc oameni, locuri ~i fapte pentru a sugera o
airnosferg $i unele idei care se vor regbi intr-un fel in ro-
rnanul Inceput d e Hemingway &nd dupZ Enfringerea trupelor
republican0 fn Spania. $i elliar d a d e l i i p e d e c3 nu toate
faptele trzite de scriitor se vor gzsi in xeastg carte, ca qi i n
altele din d d e lui, $i mai ales nu in sensul lor ,,doctunen-
tar", se poate spune 15,rnai muIt decit de obicei, matcri'11ul
biogafic, trecut prin filtrul convingcrilo~~i a1 unei cxpcriente
d e via@ de o d i n c l umanitatc, are mtdtiplc ecouri gi r;sfr!n-
gmi in opera. Se mnfirnlii astfrl inci o data un principiu
 ~ I I~cnlingtvny - atlcvcrit gi afirmdt fn
cssrlltial PI C S ~ C ~ I Clui
repetate rinduri - care reclam; o conditie principali a
activitgtii scriitoricegti 0 cunoqterc terncinica 8 rcalititilor
despro care se scrie. $i astfel dctaliul biografic sewcgte la
sporirea autcnticitifii relatArii unei cxperientc unranc, care din-
cola de scmnificatiile rcstrins individuale, poatc: cXpSta un sens
trlult mai larg.
pentrtr ciiie btrt clol~otelc a fost inceput la citeva luni dupg
c5derea hlndridului, ~i scriitorul $-a continuat lucml timp
de 18 luni, cu pasiunca $i foqa pe m e i lo d3dce necesi-
taka impcrioasi dc a-$i mirturisi concluziilo asupra idrun-
t5rii dintre adcvia ~i minciuni, dintre ridicarea $i injosiren
omului, Rlfruntare la care asistasc ~i luasr partc. Romanull a
agiirut in 1940, gi prir~ mcsajul lui a constituit o condamnare
direct5 a agresiunii fasciste care sc porncn in Europa.
Cfndirea social2 gi artistici a lui IIcmiagway h.ccusc, dupi
timpul petrccut pc p5mintul i~lsingcrat a1 Spaniui, d r lu con-
&zia croului siiu din romanul 11 avcn ~i n l i r r occo (To IIaue
ond Hacc Not, 1939): ,,['it onl singur 11-ore nici o $of~sci",la
cpigraful nould s5u roman : ,,h'ici rrn om pe ltrme nzr-i tlonr
111% ostrov, stinghcr ,si dc sine stdtcitm ; fiece ont cste o LtrcutuY
din continent". Cuvintelc acestca, departc dc a riminc un sim-
plu moto, cnacterizmzH destinul majoritgtii personajc~lor din
roman $i mai cu seam5 a1 croului principal, intelectualul ame-
rican Robmt Jordan. Trcbuie s,i rnc-ritiorlim di~itru inccput c-2
rapunilo pentru care cl sc afli pc: p51nintul Spanici nu sEnt
politice, fntimplaree I1 face s3 fie acolo : dar prezenta G? 8i
faptele sale vor Ciip5t;l Ell imprcjuririlc .igrcsiunii fasciste un
caracter politic.
Trimis in spatclc frontcllui inamic s i arunlr un pod 511 aer,
cu a j u t o d unui p u p tic* gztcrrilla repuljlican care actioneazk
in muno, Jordan igi nlanifcst5, in difcritr circurnstanfi, convin-
gcrile sale antifasciste.
Intrebat ce e, Jordan rbsp~mdt!: ,,Sil~tcrnfifascist", +i i n ~ c b a t
fiind iar : ,,De mtrltci t m n e 2", r6spundn : ,,De cird am infe-
1 ~ s ce Insearnna' fascimul". Eroul iyi dcfinqte astfal o
atitudino care nu se M dcminti, ci va aibtiga o red& continui-
tato in decursul intregii actiuni. De accea, c h a r daci e privit
Cu 0 anume suspiciune la inceput dw cHtre grupul do guerrilla,
 $i indcfinirea misiunii lui nu se desfii~oargfiirii dificultiti, el
nu poato pirisi nici grupul, nici misiunca pe care o are.
,,Nu. N-aoea ain~icde cifligat dacd ii la'sa in pace ... Ltrpta
acttna irt aceastd incleptarc fiitzdcii rkboiul inrepuse Eiltr-o tar;
pe care o izcbca pi deonrccc crcdea in republied, h r dacci repu-
blica ar fi fost ilin~icitri,uiuta ar fi dcucttit iiascrportabiZ2 pentrcc
tofi cri ce aoeau acceayi crerlittfd ca gi el... iiici, Fn Syutiia,
contnniytii ofcreatc disciplina cea inai potrioitd, cpa nlai truinicd
ai n ~ a i sZnZtoasd pentru conducerea rizboiului. Accepta disci-
pliiw contunistZ pentru toatd clurata ostilitdtilor, fiindcri, in ceea
ce pricefle contlzcceren rrizboiului, partidul cor~~uttiytilorera sin-
gcrrlcl partid a1 ciircci prograin 8i a cu'rtri disciplinii putea s l le
rbsl~ecte."
Reflectiile salo in legGturG cu moclul En care intelego sii actio-
neze ne arati cg acoste convingeri sint o mai tirzie concluzie
3 unorn dintre gindurile iscate cle condifiile in care se duce
lupta do d t r e republicani, Evocir~d atmosfera secliilor central0
ale co~nuniytilordin hiadrid, el se giruleyte :
,Jia amindo~criaceste locuri sinlfsai ca' iei parte la o crucMdoMd
Era sirguru1 cuoitzt it^ stare sci expriine ceca .ce siinteai, cu
toote cri era atFt de tocit pi dononetizat, iwit nu-,vi mai pZIstmse
sensul propriu ... Era senmtia cd te cortsacri perhtru uecie indo-
tori7ibr fntd de toti obiditii lutnii, iar aceasta' consacrare yutea
la fel de greu fi expriirwtci ita oorbe pi ?ti produceu aceeagi
ctbtretnurare ca 8i adinca trzire religioasd ; cu toate acestea
r5miilea la fe1 ile avterldicd pi profun& ca pi emotia ce t e CO-
ple$e+te cind il asculti pe Bach, ori stai in catedrala din Chop
tres sau ira catedrah din Ledra pi oezi lumina reucirsindu-se ptin
oitrdlille ime~ue,ori cirtd ii adniiri pe Motategnu gi El Greco
.ri pe Bruegl~el in Prado. Te fa'cea pdrtay a1 unei lumi En care
ptcteai ~ i icrezi pe tle-a-tztregul yi f6rZ indoieli .# utade sirnteai
frdtie deplit& cu toti cei y m i f i pe acceayi cale ca ili tine. A
fost ceoa C E ftu m i trdisegi pinci attrnci, dar ai trdit Sn ace0
irnprejurare pi i-ai acordat aseinenea intportantd, ai avut me-
naenea respect pentru tenzeiurile ei, incit propria-ti moarte f j
S-o pa'rut un an&nuiat cu totul lipsit de iinportanfa' : u n acci-
dent ce se cerea eoitat doar fiindcii te-ar fi stitalenit in impli-
nirea dotoriei. Dar lucrul cel mai important era c6 ueneu sdi-14
ofere putinla de a actiona in sprijinul ocestui simjdmint d , d
trebcrinfei ce-1 complete. Puteai sli lupji.'
 ~ t ~ a r n e n t u laparellt
, cu uncle nuante misticc sau naive,
p a t e , a1 acestui tFnHr intclectual amcrican, se convertegte, pen-
tru raouni atit intimc, cit $i gmcral uniane, in coilvingeres
necaiGtii luptei impotriva du$manilor rcpublicii. Desigur, nu
fntotdeauna perspectiva pe a r e o are el asupra desfquririi eve-
nimentelor, atit p e front cit $i in cadrul relatiilor dintre f o ~ e l e
~i personalit5tile politicc ~ulgajatein lupta impotriva fasck.mudui.
este cea justi. Situatia din Spania se doveclqte adescori mult
prea complicatii pcntru ca el - ca $i Hemingway - s l o fi
putut judeca atunci sau in perspectiva p e care cei doi ani
scurgi d e la sfireitul rBzboiului civil ar fi putut s i o asigurc
autorului.
Evenimentclo d r t i i se desfigoari intr-un ritm rapid. IIe-
mingvay concentrcazi fdptcle $i concluziile ron~anuluu sPu in
s p t i u l a aproape qaptezeci d e orc, dindu-lc astfel o dimcnsiune
care d e p a q t o intentionat, d e multe on, cadrul material al Pn-
timpllgrilor descrise vi le proiecteazii la nivclul destinului uman
in genere. Construcva ciQii, a$a cum s-a remarcat, estc con-
centricli, avind in n u n u l ei p o d d carc trebuic distrus, podul
care, o data aruncat in aer, deji va duce la moartea eroului,
dii sens qi prclunggtc viata lui peste pripastia timpului. Den-
sitaka cilqii crqte prin modul in care Hcmingway face ca
personajcle d r t i i sl trPiascH in acest spatiu scurt de tiinp ex-
periente decisive, definitorii, care le schimbi existenfa gi le in-
scriu intr-un timp aproapc fPri de -rnoarte. Robert Jordan nu
trece prin aceasti Encercare esential5 a victii sale, 3 transfonnirii
oredintelor neclarc gi uneori naive Pntr-o convingcro a indepli-
nhii datoriei fafi de sino prin reaharea obligatici fati de abii.
fSr5 a cunoqte o real& implinire qi pe alte planuui ale vietii.
Implihire care contine in ea + germend
i sfirgitului siu, dar 6i
projectarea lui in viitor, peste timp.
Dragostea adauga acestor ultirne trei zile p e cara le trzegte
Jordan frumuseti noi, nccunoscute lui p T 3 atunci. hlaria, o
tin;r% fa% spaniolj. d e o purltate nqtirbiti do tnccrcirilc curn-
phte prin caro a trecut, d l acestor zilc, umbrito d e tragica
~ r e s i m F i , un sens de ciudatii $i gcncroasg plcnitudine. Dra-
W t e a se deschide pentru cei doi solar& esplozivi, 4nfrunh"nd
sentimentul moqii, acceptaa dar nu qi anihilant;.
,,Dar pinii atunci, toatd ciufa ce-ti este hdrcizitd sau t;a fi
hdfdzitd ereodatd se timitead lo astazi, IQ noapic, la miirle, 8i
iarafl la ostilzl, la noapte, la mitne, 8t P$Q mernr PI meretr (spcr),
 i.ri S ~ U Sltotiirit
~ Jordu~~,pi, prin ~ ~ r r n ( ~ rnuli e , birle ai folosi
tirnq~ul ce-1 ai la indeinin& n~ulfutnuul totodut; sorfii cii ti-a.
fiicut pal-te de el. Dacir trcaba cu potlul nu iese Oirte... Dcocain-
...
datci nu pare de loc prom.ifcitoare Pontc cd astn e insZ$i V@O
rnea, fi in loc sci dureze $aizeci ak a.ni pi incir zece, are patru-
~ c gi i opt de ore sat& chinr ~aizecide ore pi in& zece, ori ,nmi
&grab2 doucisprezecc ...
Imi Sttchiprri cci ira gaptczeci de c*et~trripoti trcii o cinfci la
fel de pli& ca in $uptezeci tle or~i ... Ucci, tlncd oinfa t o
scltintbii cei pqtezeci ds nni pe goptezeci de cemuri, nrn irz
c l i p de fatii ocest Jar fdrci l~rct gi sint tlzstrtl rle norocos cci
ana aout pnrtc de el. $i d m i 1111 exist(7 CCC(I cc J.C I I L O ~ C ~u~nC
lung @a=, nici r e s t 1 cictilor noastrc, nici ttrx clc: clclini irtcob~,,
(

ci donr (acunu,, iilseamni cci tloar i,ncurtLx tmbuie pretuit, ~i

sint i~cspust l ~fvric:it cri-E C J I L . . Acnrrr, :~hor:i, m:tintcnant, Ileutc.
Acunt - cit de c i u h t snnci dncci tc gindegti cci trebuie sri ccr-
prindii luir~caintreagn' pi t.in/u tu tontci. Esta noche, astii-sear;,
oe w)ir, hcutc .ibend."
Sentimentul unui sfirvit incvitabil d3 pu\inelor zile pe care
le petrec Pmpreunii cei din grupnl de girerrilln un accent grav
de unicitatc. I I c m i n p a y izbutqte s5 facg scnsi1)il acest accent
atit in actiunile personajelor care so petrec in prezent, cit $i
in luminarca lor semnificativi prin rememorzri sau proiecGri
En trccut. El este prezcnt ~i in fervoarca csractcristic3 tonului
in cnre este scrisa aceastii carte, ton care cor~tribuic,uncori cu
note Je patt-tism, la tcnsiunca carnctcristicil, rarmri stirllit3, n
i~ltrcguluiroman.
Alegind un monlcnt dc masimH tcnsiune, cind conytiinta
urn:tii;i st, I.($~Fc:~c intr-o s11pren15 idvntificare cu sine ins?qi,
seriitorul a f5c11t ca natura croilor szi s3 so rrvt.11: in profnnzi-
luca ci. Aceasti rcvclatie nu P lipsit: tle aspcctc contradictorii :
duritcltc alzturi dc dclicatctc, ln~itntc alzturi c!e curaj, tradarc
alzturi d c 1caIitatr. 111 lun~ina apropintului siirgit, personajelc,
ca qi faptclc lor, o-~palii un contc~r n ~ +~i pregnant, ficcare
fiind dcscmnat C I I triiszturi sig~uc.
PabIo, fostul conduc2tor a1 grupului tic jirtcrrillu, dcvmit
acum un duqman posibil tlatoriti ~ircteniei Illi, eare-l facc s~
\.ad8 pribugirea Entregii actiuni ~ i - 1impinge s; cnutc un rofug;iu
mai sigur. $itotu$i cl cstt3 :tcc!n care sc i~ltonrcn~- printre ]l,Dp;-
torii tic gzrerrilk, mPnat ~i dc imposi))ilit;lte:l gssi r c f u ~ i l l l
ciutdt, dar si pelltru c5, ,,tbrpci ce fuci a s e ~ ~ t e ~treabu',
~ e a te ni-
I l r i n d ~o irlsirzgtrlarc ctr nepzrtirlfd dc irldtirat".
Pllar, ferncia lui, care iubcgte plricerile acestui pknint $i ale
tictli, pune inai presus dc incertitudinea sfir$itului actiunii lor
ncresitatea ei gi-1 indeamnri p e Pablo sri revini in luptg.
Este intercsant modul in care se imbinz in aceasti femeie
drlicatct~acu duritatea, reactiile umane cu intclegerea necesita-
tilor necrut;itoare ale luptei. D a d multi comentatori ai &qii
au reprogat, pe bun2 drcptate, scriitorului cruzimea pi detaliile,
feroce uneori, ale episodului executiei fascigtilor din micul orii~el
do unde veneau Pilar q i Pablo, mai nici unul nu a semnalat
semnificatia reactiilor lui PJar la fiecare din momentele accstei
rrecutii, reactii care vorbesc desprr felul in care erau totugi
privitc aceste excese. Iar concluzia povestirii, cu toati duritatea
,si conciziunea ei, nu poate rimine d e aceea doar Ja putinele.
(la1 f o a t c clocventele, cuvinte cu care Pilar igi incheie povesti-
rea : ,,PC utnu? am intrat inddrcit fn odaie @ ana stat acolo, fl
iau voiam sci 7nci gindesc, fiindcii a fost cea mai tristii ni pe
care ain trciit-o in uiaf(~mw, pitzd a oenit ziua realalra'.
- Care a fost cealoltii ? intreb; Mario.
- A trcia z i dupci aceea, cind au h a t fasci$tii ora$ul.'
hl'lria, victinla inocenti a violen#elor fasciste, igi g h q t e bin-
dccarca cllinurilor ci morale En dragostea nerevnut5 $i curat3
clintrc ca gi Jordan. Momentele acestci dragoste sfnt caracteri-
Late prin puritatea $i tragismul lor, abia sugcrat, dar t o t u ~ inu
deprimant.
Din pcrspectiva apropierii dragostei de moarte ca de o su-
premi limit& intilnirca dintre Maria $i Jordan, En muntii unde
acri~ncazj. g u p u l de guerritla, caprit3 scmnificatia unei reale
impliniri. Hemingvay transform% astfel scnsul aparent tragic a1
intilnirii intr-und de ylcnitudine a vietii, pe care eroul il va
incerca la capztul celor trei zile. Dragostea cclor doi devine
in aceate improjuriiri un simbol a1 acclci dragoste care-l inscrie
pe om in mcrsul luminos al stclclor, a1 anotimpurilor, a l mi$&-
rilor nqtiute ale priinhtului. Descxisi c3 o explozie solar&
\ital8, ca lumineazi in chip efectiv ultimcle zile ale lui Jordan.
blaria ne e prezentatg intr-un fel ca o fii& a soarclui generos
a1 Spaniei, cu pirul ci de ,,ailoarea grii~luip2rguitU, cu fata ei
de tur cafeniu, cu ochii ,,aurii ar peie inai intunecate". Pcisajul
win care, in peregrinzrile lor, trec cci doi indr8gostiti evocii de
multe ori t a b l o d e lui Van Go&, cu izbucnirea lor de luminH
$i soare.
Mai mult decit in alte romane ale sale, Hemingway, prin va-
lorile pc care le comunic5 acestei dragostc, nu-$ proicdeaz3
eroii intr-un timp far8 dimensiuni, d e fapt in afar2 dc timp gi
d s lume, ci ii face sP triiasd intens, dar $i dureros, prezentul.
In lupta accnsta cu timpul, in lupta aceasta pe deplin umani
de a domina timpul gi EmprejurZrile adverse, Hcmingway face
ca ambele planuri d e viatj, - acela a1 faptei menite sii d u d
la Pndeplinirc o actiune care reprezinta redizarea unor convin-
geri, ca $i accla a1 dragostei - s2 se co~npletaein chip firesc,

Jordan, impreun; cu gn~puldc gtterrilla, reusqtc sli-$i d u d

la bun sfiqit misiunea, dar in cursul retragerii igi zdrobqte un
picior. NeputEnd fi transportat, el trebuic s5 riiminil p e )oc gi
sii-i Enfrunte singur pc m i r i t o r i . Despirtirea d e Maria $i d e
tovadgii 1ui de lupta e tragic& firqte, scriitorul r e a l i z d fnsli
En acest episod o admirabila paginl, fn care dragostea trans-
forma tragismul clipei Entr-un tulburator sentiment a1 continui-
afii, a1 solidaritstii umane in fata distrugerii ~i a pieirii.
,,...Acunu pleci cuminte yi te duci repcde ,pi te duci departc
ri anJiadoi pie ducem ptia tine. A c u m puile ntina aici. Aculna
bii capul in ios. Nu, lmd-l in jos. Aga e bine. Acunln pun eu
vninla acolo. E bine. &.ti crtit de bunri. Acoma nu te niai gindt.
Acuinu fzci ce se cuvine sd faci. Acuma te supui. Nu d e , n d
amindurora. M e , cel care s h t una cu tine. Acurna pleci pentru
wi ainlfadoi. Si-i adeva'rat. Amindoi pleclim cu tine, acuma. Ago
ti-am fa'gciduit. Eyti folarte b u d , fiindcd pteci, ,vi foarte ascul-
Wtoare...
- Ntr, zise Maria yE El cuprinse drills cu bratele pe d w l i git.
Atunci el vorbi tot cump&it fi domol, dar cu glas foarte po-
rfuicitor:
- Ridicd-to. Actcnua tu e,vti pi eu. Egti tot ce oa m i fi din
n~ine.Ridicri-te."
$i clin nou, ca in primele pagini ale romanului, Robert Jordan
wtcapti, lungit printre ramurile de pin, rezcmat d e trunchiul
nnui copac, ivirea dqmanilor. A rilmas singur, dar nu este sin-
gur. Nu este singur pentru c2i a plecat o dab5 cu ceilalv.
,,Se Emplinqte un an de cind 2upt pentru caum Zn care am
crezut. S i dac3 inokagena aici, vom lnvlnge pretutindeni. Lumeo
 ; t , ~ loc mintrtaat fi tneritl sci lupfi pewtrrs ea, iar mie itni pdre
crrmplit de r2u c2 o pIr2sesc. $i ai avrrt noroc crr carrrl, 2ji
5pr;se Robert Jordan, cci ai avrtt parte de o viajii atPt de fra-
Ai avut o vial2 crrm tzu se poate mai frrrmoasci datorita
ncestor zile din urml."
$i aici sc lncheie ultima zi din viafa atft de plinP a lui Robert
Jordan, carc, aya cum a apgnut in prima paging a romanului, 11
agteapt: pe dugman. Cu arma Pn mPnl. $i aici, a$a cum au
observat unii comcntatori, obscsia moryii, mai veche In scricrile
lui Hcmingway, csw PnvinsZ. Pentru cK accastP moarte este
Pnchinats vicfii pc care o qteptcz. De data accasts omul qi-a
Pnvins moartca.

Moment important Pn opera lui Hemingway, rornanul Pe?atr:r

cine bat clopotele a fost comparat uneori, ca amploare epic;,
cu Iliada. Comparatia avca Pn vedere o seam: de elemente
mai mult dc cadru, care nu ni sc par, dcsigur, determinante, de
aceea a$ considera mai potrivitP o apropiere a rnersului
acfiunii cHqii d e desfggurarea unei tragcdii anticc. $i
cPnd spun aceasta nu mPgPndesc numai la elementele
formale - o anume unitatc a timpului gi a spafiului -
ci la Infruntarca tragic:, la antici, a destinului. Este aici, In
acc~st: Pnfruntare, o mZsurZ gi o nuanrare carc dau un relief
sesizant PntPmplLrilor $i personajelor, definindu-le cu o vigoare
necontestabill. De aceastl datf omul P$i doming destinul,
Pgi d o n ~ i n i timpul gi moartea prin forfa cu care-gi realizeazi
convingerile, prin forfa cu care sentimentul damriei f a t i de
aceste convingeri sc Pmpletc~te cu sentimentul solidarititii Pn fafa
primejdiei comune. $i In acest fel, chiar dacl fnfruntarea are
un sftr~it tragic, ea nu e mai putin o victorie asupra morfii,
asupra ameninfirilor unor forte Pntunecatc. Intcnsitatea cu care
ne slnt comunicate aceste idci se datorejte artci cu care He-
mingway a conceput $i a construit romanul acestor ultime
~aprezecidc ore din viafa unuia dintre miile dc combatalqi care
luptau pe pPmPntul PnsPngcrat a1 Spaniei i'mpotriva agresiunii
fascine.

Robert Young, Ernest Hemingway, New York, 1952, p. 86.

 A+a cum S-A rcmarcat adesca, Hcmingway folosejte pcntru
caractcrizarca pcrsonajclor sale, de cole mai multe ori, sugestia
comunicati prin clcmcnte descriptive, cstcrio~rc inrr-un scns.
Aici pcrsonajele capit5 a n rclicf scsizant, prin implicarca In acyi-
unilc $i faptclc lor a clcmentclor caractcrizante din trccutul lor.
Dcsfi~urarca IntPmpliirilor nu mai c rcdus5 astfcl la dimcnsiu:lile
timpului $i spaliului, intervine ca o nous $i pregnant5 dimensiune
wnjtiinqa accstor personaje, nu sugerati ca a l t i dat5, ci esprimati,
ca un factor mereu prczent. Ea leagi prczentul accstor personaje
dc formaria lor morali, oamcnii sPnt mai putin, ca In alte romane,
nijte personaje date, ci evolucazi $i sc Prnplinesc pc misura
noilor cxpericntc dc viati, judccatc prin prisma trccutului cPt
~i prin accca a prczcntului. Numai astfcl ideca gcncroasi5. a Pn-
tregului roman nu rimlnc o simpla cnuntarc, ci se transformi
Pntr-o emorionanti rclatare a luptci unor oamcni care-gi lnfrunti
destinul. Particularizatl astfcl, aceasts lupta capSti valori gene-
ralizante, iar actiunea grupului dc guerrilla, a lui Robcrt Jordan,
ne aporc avPnd valorile $i dimensiunilc unci adcviratc tragedii.
De data accasta, Ens& lupta nu c picrduti ci e ctgtigati, cu
un prct grcu, dar c cf$tigad.
Nu mi sc pare de accca justificati opinia acelor critici
(Al. Kazin, M. Geismar 8.a.) carc consider5 c i ro~nanul ,,real*-
zeazri rareori profunzimile fi nrrantele te~nei sale" sau c i ,,per-
sonajele principale sZnt cci tot161 ireale ..."
Intrcgul roman e scildat Pntr-o a'uri particulars datoritii re-
latiilor de un tip special carc sc stabilesc Pntre Jordan ji ccilalgi
luptiitori din gf6errilla, Pntre Jordan $i Maria. Personajelc gi
atmosfera romanului sc dcfincsc $i sc contureazi gi cu ajutorul
unui limbaj particular dc o mare frumuscrc, inlprcgnat adese-
ori de o anume dcmnitatc solcmni ji de pocric, altcori caractc-
rizat printr-un umor real $i suculcnt. Scriitorul a rccurs uneori.
a$a cum s-a obscrvat, la un limbaj & carc sc PmLinZ valorilc
stilisticc ale lui Marlowc $i ale lui Shnkcspcare pcntru a asigura
$i pe aceastii calc substantci cpice a Pntlmpldrilor o nnume den-
sitatc dramatiel. '
In scrisul lui Hcmingway a existat Pntotdcaun~ o deoscbit de
strPnsf relatic Entrc ce ,,avea dc spus' $i ,,cum spuneaa, In
Pentru cine bat clopotele accastii relarie cunoaste nuanre subtile
~ide o dcoscbitii sugestivitate.
' C a r b s Bakcr, The Writer and A~rlist,Princenton, 1956, p. 248.
 Fkfi a dori s5 intru aici intr-o serie de amBnunte cerute c1e
0 andizi PII care particularitili itparent lingvistice definesc de
fapt o anumc conceplie literad, o ariume atitudine stilistid (ar
fi necesarct pcntru aceasta nulncronse esemplifidri privind
nuante ~i etimoiogii mai putin frecvrnte ale limbii englezc qi
spaniolc), simt ncvoia s5 stirui asupra sugcstiilor oferite ~ i d, c
signr, intontionate prin fiurirea acelui limbaj neolol,i$nuit in care
comunid personajcle csflii. Fa~niliaridimbinat cu pateticul, 'wl-
gnrul crl grandiosul, naturaletea cu artificjalitatca, toate acestea
nu sint doar nuanfe lingvistice. De fapt, a$a cum obscl-va ~i
csritirul uncriem Edward Fenimorc I , aura pa~ticularz care En-
vZIuie intrcaga clesf.'l~itrare a cirtii nu cstc dati, firqte, nnmai
dc rclatiilc vcrbalc cnrc se stabilcsc intre cei ce o populea75.
Elc contril)r~ieins: Fn mod determinant la fiurirea acestci aurc.
SI)dniol~ folosit5 dp Jordan fn convorhirile sale cu grupul dc
gtierrilleros scrvqte a~itoruluila nerespectarea ~i In transfonnarea
intr-u11 ollumc sens a englcaei familinre, rle fiecare zi, dfi posihili-
t . l t c x I I I ~ illsnljlqway dc a rcface acestc convorbiri p i de a bflndi
as11pr:i lor intr-o anume constructie verbalii, intr-un anumc ton.
D e ~ i sp~niola nu cstc uitat5 cu totul niciodatz, scriitorul, in
traducerc:~ sau transpunerea ei in englczs - Fntr-o cnglez5 rlr
rnulte ori putin o b i ~ n u i t isau familiars, ba cl~iarcum all obser-
vat lingvigtii, chiar cu o constructie artificial: uueori - isi reali-
zeaz6 intentia de a obtine accl ton poetic, viguros )i solcmn.
,,a a c e ~ tton al ctnor expresii de form6 elizabctho~~ci-- scrie
Edward Fcnimorr - clceo sci Oirltuie paginilc scrivc cle Ile-
7~zi1zguotj, era irzecitobil. 0 mare parte a epicii pouesfirii sole
rezidci in amplitridh~ca so, in si?nl~ltil fopt (5 pcrtor~ujele sale

trlcrgincl ccitre tin prrrtct nri~zdoios crrlntiizat~t, cletcrtr~ir~otrifiirad

de forte profurld natioilole, sau rlucci acccptd~lt itt~/~licc~fiilc
tlin
titlu, d e forte unioersalc. 171 li~ttba elizabrtllnrtci, cnglrzn are In
irtdettlinci tin iir11Daj cpic ..." 2
A$a cum am mrnlionat ~i I;I irlcepat, n:ltura ctpir: a romanu-
lui sc dcfineSte printr-o participarc a ;tcti~~nii ~i croilor la unul
din momcntcle cclc mai f~iunintated c istorici rlowtre contempo-

' Edward Fcnimorr, Englirh ailrl 'Spanis11 it1 ..Tor l l ' l ~ o i l ~!Re Be,!!
.
To!lsu, in A Journal of Englislr I.itsrary l l l s l o r ! ~ ,J u n r , 1843.
* Edu.anl Fcr~imorr. nl,. cit.
$i totugi, prirl feld in care ne relatoazg faptele, scriitorul obtine
un anume efect de proitwtare a acgunii $i croilor lui la nivelul
simboliziirii fortclor ~i l u p t ~ iprezentatc in roman. Accasta dhi o
deosebitA pregnant; faptelor ~i idcilor cdrtii.
Firqte cg dialogul, mai ales intr-o carte scrisi dc Hemingway,
va contribui En mod important la dofinirea atmosferei $i substan-
tei dm. Aici dialogul sau reflectiile asupra lui sint scrise, a$a
cum am amintit, in aceasti particular3 imbinare de e n d e d $i
spanioll, sau in aceasti englezg d e o cvnstrucfia ~i o intenvo-
&!ate specials. In felul acesta, atmosfera mdtora din egi-
soadele. romanului, d e lume aparent izolati in tirnp $i spatiu,
d e lume a unui timp $i unui spatiu imaginat doar, este accen-
tuati, dar aceastg imaginarl conditie a clesfquririi faptclor pro-
pune prin ca Pnshigi o dezbatere pasionat5 tocrnai a necesi6tii
integriirii omului in lumea inconjuriitoare actuali. Concluzia po-
zitivhi a acestei dczbateri este obtinutii cu sacrificii $i e liotirt-
toare pentru destinul at3t individual, d t $i colectiv uman, ~i la
ea se ajunge prin luptg ...
E prezent5 $i aici acea permanent3 tendinpi do depiigire din.
tre substan@ $i intcntio a erprcsiei artistice din scrisul lui He-
rningway, in care natura wmportamentistti a stilisticii sale este
de multe ori transformat: sau reevaluatd dintr-o nouhi per-
spectivP.

Este lesne dc inteles c i deosebitele d i t i t i ale romanului Pen-

tm cine bat clopotele 1-au impus irncdiat atit publicului cititor
cit $i criticii literarc. Editat tiraje d e masil d e milioane de
exemplars, Pe1ltr.r~ cine bat c l o p t e k a cunoscut o largti
apreaiere.
Interesante mi se par, ~i htr-un sens n a i mult poatc dccit
amlea ale criticilor, opiniile altor scriitori despre acest roman.
Amintcsc aici doar citeva. ,,Hemingway, qunoa, de p i l d i scrii-
torul i d i a n Cesare Pavese vorbind despm roman, este Stetdltal
a1 epocii noastre."
,,aPentnr cine bat clopotele,, scria rmancierul frmcez
Fnnvis hlauriac, docedese ctmoa+tarea de catre Hemingicay
a w f I d e b r tari $inefnfricate. N-ana Entilnit niciodatd ut*
scriitor care sd dezociluie atft de multe adec2lruri &spre poporor1
sp~nlol. Hemingway e instrid dartrl frdemftail personijicot."
 Seriitorul sovietic Ilpa Ehrerlburg aprecia ,,credinta irl orn, dra-
gostea prrrLlu gi sortit2 pieirii, eroisrrttbl gsuptrllti de partizr~i",
care sc vticlesc Fn roman. ,,Ultiirtelc pagiiai ale ccirtii, scrie el,
oorbesc tlespre trilrnlftrl oieiii, tlesprc biirbcitie, despre eroisrtt."

Sint douheci ~i cinci de ani d e cind a apirut Perrtru cine

bat clopotelc. Anii care au trecut au viizut crescind popularita-
tea mmauului ~i a crollor sii, au dat putinfa unei plai, lucida
aprecieri a lui ~i JU i1it;irit htr-un scns cuvintele scriso d e an
critic americnli In aparitia cirtii :
,$at; o cirrte pc care oizrttertii o oor citi de aci ir~ziiatctizultd
vrente, ntit de int~ltcicrcnu, incit cizrtca on trebtri sci fie, piid
In urntci, precetlntci, de o introdztcere care sd reamintcascu altor
generatis curla s-ats Prrtin8plat coeniinentelc dira Spaitta, cine o
hcptat acolo yi trrrrlc pi de ce. IS cel rnni btcia rotnarz a1 lui
Heiningwa!~si urwl cli#atrc cele inui b~rtae roillane desprs adeH
^bnger niuritor case este o~~tul."
Si aceasta s-a intimplat poate +i pentru ci, inspirat de cu-
vintele lui John Donne, Hemingway ne illdcamlld si mcditim
iwii o ciati, prin ron~anulsiu, la conoluziilo ce se desprind din
faptul cii : ,,nici tm ont pe lunre nu-i (loor un ostrov, stingher gi
de sine stlititor; fiece om este o brtcatii ditt continent, o pdrticicii
dfn intregul cel de cdpetenie".

R d u Lupan
Cavtea aceasta estc 2nchinatd'
MARTHEZ GELLHORN
 Nici un om pe lurne nu-i doar
un ostrov, stingher gi de sine stci-
t5tor ; ficce om este o bucati din
continent, o plirticicg din intregul
cel de cPpetenie ; dacg mnrea ii
smulge cu valurile un bulgiire,
Europa e imputinatri, aSa cum ar
f i orice limbii de pa'nzint, sau m.0-
gia ta ori a pri~tenilortUYi ;moor-
tea oriciirui om mci vaGm5 pc
mine, fiindcri mS aflu cuprins in
omenire. $i de aceea niciodatci sii
nu faci intrebare pentru cine bat
clopotcle ; pentru tine bat.
 Capitolul 1111u

!$&a pe hurts, culcat peste covorul cafeniu a1 sol-

zilor d e cetini d e la umbra piidurii, cu bsrbia proptitg
pe bratele impreunate, iar in inzlfimi vintul foqnea
printre crestele brazilor. In locul acela coasta muntelui
se inclina domol ; dar ceva mai jos se prri.vIlea dintr-o
data, dindu-i putinta sZ deslu$easc5 panglica intune-
cat2 a soselei gudronate ce gerpuia prin trcciitoare.
De-a lungul 9oselei se scurgea o pin25 de apri., ~i de-
parte, in vale, dincolo de trecstoare, vedea un joagtir
Ia marginea piriului qi undele reviirsindu-se peste st5-
vilar, albe in biitaia saarelui d e varH. h t r e b s :
- Acela e joagilrul ?
- Da.
- Nu mi-1 mai aduc aminte.
- A fost ridicat dupri. ce fusese~idulnneata pi aici.
Joagiirul cel vechi e mai deyarte. &re vale : mult mai
in jos de trecstoare.
lntinse peste covorul psdurii harta fotografica mili-
tars ~i o cercetii cu luare-aminte. Biitrlnul privea Ixste
umgrul tovariiqului sSu. Era un om in virst;, scurt si
indesat, imbriicat cu o bluz; ncagr2, fiiriincasc2, ~i pan-
taloni s c o q o ~ i ca tinicheaua, de culoare cenugie, iar
in picioare avea pantofi cu talpg de sfoar;. Gifiia din
greu de pc urma urcu~ului si i ~ odihneai o mins pe
una din cele douY ranite grele pe care le csrascrii
amindoi pin8 acolo.
- Atunci, inseamnil c3 din locul Gsta nu se vede
podul.
- Nu, rsspunse bgtrinul. Aici e partea mai ling
a trecatorii, pe unde apa curge domol. Mai la vale, la
locul in care Soseaua se pierde printre copaci, piiiul
se przvale clintr-o dnti ~i sc face o strlnlga priipis-
..
tioasP.
- Mi-aduc amix~te.
- Peste strunga aceea se Pntindc podul.
- $i unde-s posturile de paza ?
- Unul e acolo, la joagiir.
Tinzrul, ocupat acum s5 cerccteze imprejurimile,
scoase binoclul dill buzunarul c2m;gii lui decolorate,
de flancla kaki, $terse lentilelc cu o batistii yi potrivi
focarele, pill5 ce scindurile perefilor joagarului i se
a z t a r s dintr-o dat; deslqit ~i v5zu banca de lemn din
preajma u ~ i i ;v k u , de asenienen, nionnanul inalt d e
rurneguq din closul bariicii dcschise, unde se aflau
fiersstraiele circularc, gi o p r t c a jglicabului prin care
erau adusi din ntunti butucii cle pe celslalt inal a1
piriului. Pinza apei i sc ariita in lentile limpede qi ne-
increrit=i, ins ceva nlai hlcolo, din josul buclei de ap$
reviirsatii pc$ste stavilar, slmmele sc risipeau in lint.
- Nu st3 vcde nici o santinels.
- Iosc fun1 clc In czsoaia joagSn~lui,spuse batrinul.
$i be viid ~i rufe 2ntinse pe fringhie.
- Astea le-am viizut yi eu, dar nu zPresc nici o
santinrl5.
- Poate c-o fi stind la nmbrii, liin~uribiitrinul. Acolo
acunla-i z5puyenlii. Eu aya cred, ci st2 la umbra, in ca-
piltul undc nu putem vedea noi.
- A9a o fi. S;i postul celPlalt uncle-i ?
- 1Iai in jos d e pod. La cantonul picliemlui, la
kilomctrul ~iricipornind dc la cuhnea trecztorii.
- Cifi oameni siilt acolo ;' fntreb; tinZru1, argtind
dtre joagsr.
- Cred d vrtlo patrn yi un caporal.
- Si la vale ?
- Alai multi. ,4111 sX atlu.
- Dar la p o d ?
- Totdeauna h i . Cite unul la fieuarc capst.
- 0 s-avem nevoie d e ceva oameni, zise t i l l s ~ l .
Dumneata civ pofi sii aduni ?
- Pot s-adun cif$ pofte~ti,rssyunse batriqul. Acu-
ma-s mulfi pe-aici, prin munp.
- Cit de nlulp ?
 - i de-o sua. Da-s stringi in cete mici. De
~ a bine
citi oameni o sii ai nevoie ?
- Am sii-fi spun dupP ce-om cerceta g i podul.
$i vrei s t 1 cercetezi acuma ?
- Nu. Acuma vreau sii mergem la locul unde tre-
buie sP ascundem explozinl iista ping i-o veni vremea.
Dacg e cu putinfii, mi-ar plzcea sli-1 tin ascuns in cea
mai deplinii siguranti, la o depirtarc nu mai mare de
o jurnztate de ceas de la pod.
- Asta e treabli upa~il, rgspunse biitrinul. De la
locul ciitre care mergem noi n-avem decit drum la vale
pin2 la pod. $i ca sii ajungm acolo, avem de urcat
acuma o m s t i i piept+i tare. Ti-e foame ?
- Da, zise tiniirul. Dar nu face nimic, o sii Inindm
mai tirziu. Cum te d~eanl%pe durnneata ? Am uitat.
!ji uitarea asta i se pPru a fi un semn riiu.
- Anselmo, riispunse biititrinul. M% cheamii Anselmo
gi-s de felul meu de la-Barco de Avila. Lasti-mI si-0
dau o minP de ajutor la ranita asta.
Celalalt, un tingr inalt gi subfiratic, cu par blond
ini~istatcu guvite plilite de soare gi obraz ars de \int qi
argitii, imbrzcat in czmagii de flanelii decolorati gi
nigte yantaloni tzrPngti, Enciiltat ~i el in pantofi cu
talpll de sfoarli, se p l e d spre p h i n t , biigii bratul pe
sub una dintrc curelele ranitei g i o sSltP cu greu pe
umzr. Apoi f g i indesP braful pe sub cealaltii curea gi-gi
agezl pe spate grcutatea ranifei. .CPmaga Pi era fncii
~unedii pe locul unde stPtuse povara.
- Acuma-s gata, vesti tinirul. fncotro apucsm ?
- Pieptig la deal, r5spunse Anselmo.
fncovoiati sub greutatea ranitelor, asudind din greu.
prnirii s3 suie cu nadejde prin piidurea de brad ce in-
vegminta coasta muntelui. Tinarul nu putea s% deose-
bras5 nici mzcar urmr de potecli, dar urcau mercu la
deal gi pupn piezig pe ~ o a s t amuntelui, pill3 ce a j u -
serS la un piriia~,il trecurii, gi brtrinul porni cu ace-
pa$ invergunare in sus pe marginea albiei stincoas'e a
firului de spa. Urcu~ulse fiicuse acum mai prlipiistios
gi mai greu, pin5 cind, in cele din urmii, piriiagul piiru
a se prhPli peste marginea unei stinci netede de granit
ce se inslta deasupra lor, iar acolo bZtrin111 se opri la
piciorrll stincii ~i z&bovi in avteptarea tinsrului.
- Ei, cum inerge ?
- E-n regulli, r'5spunse tin3rul.
Nidugise tare, gi din pricina greutstii urcu~uluii se
puseserli circei la inugcl~iipicioarelor.
- Stai aici gi agteaptz-m5. Eu mS duc inainte, s5-i
vestesc. Doar n-Gi fi wind sti tragli in dulnneata cilld
ai ce ai in spillare !
- Nici mlicar in glum& riispunse tinlirul. hlni avem
mult ?
- Nu, e foartc aproapc. Dar dumitale cum iti zice ?
- Roberto, rlispunse tinsrul.
ISi scosese ranifa din spinare gi o ayezase incct In p i -
mint, intre clouB pietroaie mari de pe marginc:l nlbiei.
- Atumcea ayteaptli-mi in locul rista, Roberto, pin5
m i intorc sB te iau.
- Bine, incuviint; tiniirul. Tot pe-aici ai dc girid s5
coborim la pod ?
- Nu. Cind om cobori fnspre pod, o s5 apuc5m
prin alt2 parte. Pe-un drum inai scurt yi mai lcsnicios.
- N-ag vrca s2 lzslim materialul lista prra drparte
de pod.
- Agtenptii, gi-ai sli vezi. Dacti 11-0 sii fii inultunlit,
o s5 nlegem alt loc.
-- 0 sB vedem, spusc tiilSruI.
Sc a~ezrilings ranife ~i privi cum st> cafzrz blitiinul
in sus pc stinc3. Urcu~ulnu era prea grca, si dupB felul
cum gssea, fSr5 s2 caute, scobituri ale stincii de c u e
s5 st* prind; cu miinile, tinBrul intelcsc c.5 pin5 atunci
mai urcasc de multe ori pe stinca nccca. Oricuin nr fi
fost, 71x5, cei ce se aflau dcasupra avuwasc~.tir i ~ ~ u - t .
grijs s5 nu lase nici cea mni micB urln5.
l'insrul acela, pe care il chema Hobcrt Jordiun cc.ra
lihnit tlr foame yi cllinuit d c griji. FlGlnilicl txra tlt~scori,
dar griji de obicei nu a r e a , fiindcli nu acordn nici un
fvl de imlmrtantii celor c c i se puteau intiinpla yi ~ t i a
C ~ U I espcricnt3 cit de ugor este s5 te m i ~ t iprin spatele
liniilor inamice oriunde in #ara asta. Puteai urnbli prin
spntele liniilor inamice la fel dtt uSor cum te puteni stre-
cula printre elc dac; atreai o ciiliiuzii priceputs. Numai
gindul la ce ti s-ar intinlpla data ai fi prim f5cea ca o
asclnenea inccrcare s5 ti se para dificil5 ; g i n d d acesta
~i alegerca celor in care s5 te hlcrezi. f n oamenii cu
care lucrai trebuia sii te increzi ori pinli in pinzele
albe, ori de loc, iar in privinta asta hotiirirea se cerea
neapiirat luati. Despre lucruri de felul acesta n u - ~ i
fzcea nici un soi d e griji. Dar erau altele.
BGtrinul Anselmo era o crull5uzii stra~nicrulgi urea pe
~ n u n t edc mai marc dragul. Robert Jordan era el Ensugi
un ctit5riitor iscusit, dar tot mergiild in urmn dlguzei
inc5 clinninte de rev5rsatul zorilor, hltelesese cB 'lgtri-
riul ar fi fost Pn stare s5-1 poarte prin munti pi115 I-ar
ti vazut dlndu-~iultinia suflare. D e aceea, Robert ~ o r d a n
avca deplin5 increderc in Anselmo En orice privintii,
afar5 dc discernknint. Inca nu avusesc nici un prilej
de a-i pune la incercare discern5rnintu1, $i, de alhninteri,
dotoria tle a Izin hot5riri c2dc.a in sarcina sa. Nu, nu
in l ~ r i v i n klui
~ .4nselmo era el ingrijorilt, iar trcaba pe
care o a\-ea cu podul nu putea fi nlai anevoioasii decit
multc altele. Stia cum trebuie aruncat in aer orice fel
cle ~>odde pe lume vi liilnicise poduri de toate fclurile
gi de toate n~zrimile.Avea in cele douK r;mitc destul
esploziv gi toatc niaterialele trcbuincioase ca s5 arunce
in aer ~,odul accla, chiar daca a r fi fost de dou; o r i
mai n u r e decit spunea Anselmo, dct:it gi-1 anintea el
d r pa vrcmea c i i ~ dtrccuse pe aici, in 1033, cu prilejul
unei cscursii f5cutc pe jos c 3 r e La Grania. sau dccit
se nr5ta in descrierea pe care i-o citise Golz cu dous
nopti in uim8, acolo, in camera de In etai a c;asei d e
ling5 Escurial.
- S5 aru~icipodul in aer e un liinlic:, spusrsc Golz,
ar5tind cu crcionul un punct pc harta uria~li.hi vrcme
ce lumina l5rnpii ciidea asupra testei lui rase $i crestate
d e cicatrice. Pntelegi ?
- Da, infeleg.
- Absolut nimic. Doar s5 arunci podul in aer este
chiar un esec.
- Da, tovarli~egeneral.
- Aruncarea in aer a podului trebuie sii aibg loc
la o or2 dinainte fixat;, in raport cu momentul ltotgrit
pentru inceperea atacului. Pricepi, uici vorbz. Durn-
neata singur hotiirzgti cum yi in cc fel procedezi.
Golz igi privise creionul gi pe urmj. se ciociinisc cu el
peste dinfi.
Robert Jordan nu spusese nimic.
- lnfelegi cii dumneata singur hotiirsgti cmll vi in
ce fel procedezi, continuase Golz, uitindu-se la el yi
cl5tinind din cap. Pe urmii se apucase din nou srri bats
cu creionul in hart;. Ar trebui s-o fac cu. Numai c5 n-o
putern face.
- De ce, tovarii~egeneral ?
- De ce ? repetase Golz infmiat. ,4i vazut atitea
atacuri gi intrebi de ce ? Cine p a t e garanta cii orcli-
nele mele n-au sB fie schimbnte ? Cine poate garanta
c% atacul nu-i contramandat ? Cine p a t e garanta crri
n-o sB fie amfnat ? Cine poate garanta c5 incepe la cel
mult vase ccasuri de la ora stabilitj. ? A fost vreodats
vreun atac q a cum ar fi trebuit ?
- DacS e atacul dumnea\~oastr8,arc s5 incea1)Z la
orn stabilit;, spuse Robert Jordan.
- Nu esista niciodat2 atacurile mele, raspunsese
Golz. Eu le organizez. Dar nu sint ale mele. Artileria
nu-i a mea. Este lucrul de care trebuie sX fin seama.
Niciodatii nu mi-au dat ce am ceiut, chiar cind puteau
s8 dea. $i nu numai asta conteazH. Existi ~i altele.
Stii doar cum sint aici oamenii. NU are rost s-o luam
iar2qi de la capiit. Totdeauna e ceva. Totdeauna se
amestec5 cinevn. Acu~na cred c-ai infeles, sint sigur.
- Prin urmare, cind trebuie aruncat in aer p d u l ?
intrcbase Robert Jordan.
- Dupi't ce porneSte atacul. Imediat dup8 ce por-
negte atacul, ~i nu inainte. ,49a ca nici un fel d e int5-
riri sH nu p a t % veni pe Sosea. $i aratase cu creionul :
Trebuie sii fiu sigur cG ninlic n-are s5 lmatii s t r h t e
pe yoseaua asta.
- !$i cind o sS incealSi atacul T
- Am sB-ti spun. Dar trebuie sii consideri data qi
ora pe care am si ti le dan doar ca un indiciu de pro-
babilitate. La vremea aceea urmeazii s; fii gata pre-
giitit. Ai ss arunci podul in aer indatii dupi inceperea
 atacului. Infelegi ? Pe unnrci ariituse din ilou eu cre-
iollul pe hart; : Asta e singura cale pe uiide ar putea
sd aducii inttiriri. Este singura cale pe care pot trimite
tancuri, artilrrie sau chiar ilumai un singur canlion
cstre trecatoarea atacat; de' mine. Trebuie s5 fiu si-
gur c; podul va fi distrus. Nu inai inaiiite, pentiv
ca nu cumva sZ poata fi reparat in cazul cind atacul
se amilid. Nu. Trebuie distrus atunci cind incel,e ata-
cul, gi cu ill11 nrvoie sZ fiu sigur cB a fost clistrus.
Nu-s la pod dccit doud santi~icle.Omul cart. o sZ te
insoteasd abia a \.enit cle acolo. Mi sc spul~c cd e
demn d c toat5 incredercn. 0 sZ irezi. $i are oameili
de-ai lui in inunfi. Ia oriciti o r s5-ti fie de trrl1uinf5.
Cit inai pu\ini, dar sd fie tle ajuns. Su-i nts\.c)it. .;;-ti
explic eu.
- $i cull1 am sd pot $ti c i atacul a incrput ?
- La atac ia parte o intreagli di\izic. Peiltru pre-
glitire vom folosi un bombardainciit d r aviatic. Doar
nu egti surd, nu-i aga ?
- Prin urmare, pot considera cii atunei cind avioa-
nele igi vor lansa boinbele atacul a inceput '!
- Nu totdeauna este caznl sb tragi o asemenea
concluzie, spusese Golz cliitinind din cap. Dar de data
asta poti proceda .ava. E atacul meu.
- fnteleg, zisese Robert Jordan. N-ag putt.;1 spune
c; imi place in mod deosebit.
- Nici mie nu-mi place prea mult. Daca nu vrei
sii primegti misiunea, spune-mi-o a w l , pe loc. D a d
ti se pare cii n-ai s-o poti duce la bun sfirgit, spune-mi-o
aici, p e loc.
- Am s-o indeplinesc, r;spunsese Robert Jordan.
Bineinteles c-am s-o indeplinesc.
- Asta-i tot ce vreau sd gtiu, spusese Golz. CB ni-
mic n-are s5 p a t 5 trece peste podul acela. E indis-
pensabil !
- Tnteleg.
- Nu-mi place s5 cer oamenilor indeplinirea unor
asemenea misiuni gi in astfel de imprejurgri, contiiluase
Golz. Nici nu ti-ag putea da ordin s-o indeplinegti.
fnteleg la ce te-ag sili punindu-ti asemenea condifii.
ffi ofer ins5 explicatii amznunfite ca sri pofi plicepe
 gi. s5-ti dai seania ce mari greutliti ti se pot ivi in
case gi cit dc inil>ortantii este niisiunea ce ti-a fost
incrcdintatii.
- $i cum o s i inaintati catre La Granja d a c l po-
dul \:a fi aruncat in ner ?
- Vom fi pe deplin prck5 i i pentsu repararea lui
"I
cle inclat5 ce vom lua cu "asa t treclitoarea. Este o
operafiune foarte con1plic:it5 ~i dc mart1 fruniusefe.
Tot atit d e complicat5 si de frumoas; ca si toate cele-
lalte. Planul a fost alcituit la hiadrid. Estc o alki ca-
podoper; a lui Vicentt; Rojo, profesorul acela gliinio-
nist. Eu conduc atacul, si il conduc la fel ca totdeauna.
cu forte insuficiente. Totuvi. estc o operatiune care
p a t e fi foarte lcsne dusii la bun sfir~it.De clata asta
sint mult mai feri'cit decit in alte prilt?juri. Poate fi in-
cununat8 de succes d;ic; izbutini s; distrugm podul.
An] putea s5 lulim Sego\-ia. Uite. si-ti arzt cum stau
lucrurile. Nu lu5m cu asalt chiar culmea t r e c h r i i .
Aici sthn pe lmzitii. Ataciim mult mai incolo. Uite ...
aici ... uite-a$a...
-- Prefer s5 nu Stin. spusese Robr:rt Jordan.
- Bine, continuase Golz. .4i ntii putinc bagaje d e
carat cu tine de partea ccalalt5. a ~ a - ?i
- Totdeauna prefer s5 nu ~ t i u . 111 cazul actasta,
oricc se vr) inti~npla pe urmL nu eu voi f i eel care
a ~rorbit.
- E mai bine sii nu ~ t i i ,convenise ~i Ciolz. lo\.irl-
du-se in frunte cu capiitul creion~dui. Dr. multc ori
parci a$ 1-rea sB 1111 9 t h nici en. Dar lucrul actalu, sill-
gurul. pe care trc,buic sii-1 ~ t i i dcspre pod. il tii
minte. tla ?
- Da. Pe acela il 8 t h .
- Cred si eu cii-1 ~ t i !i ullnase Golz. N - i u ~ !sii-ti ~n:li
tin deci nici un fel cle cm7iiitare. Hai s5 beln ccva.
Atita 1-orbsrie ?mi face o sete culnpliti. toi.arB~cHor-
dan. PC spaniole~te nulnele du~nitale sun5 caraghios.
tovariise Hordown.
- Dar Golz cuin se spune pe spaniole~te. to\,arii$c
general ?
- Hotze. r5spunsese Golz rinjind, rostind c u \ i ~ l t u l
din fundul gitului ~i cu glas eft inai ingro~at. c.a si
 cum ar fi suferit de o r5cealP gravg. Hotze, ciriise el
incii o dats. Tovarsgul heneral Khotze. DacSi ag fi ~ t i u t
cum pronun!; 5$tia Golz in spaniolegte, mi-q fi ales
un nLune mai potrivit hainte de a veni sZ mSi rgzbo-
iesc aici. Cind m5 gindesc cii am vcnit incoace sg co-
mand o divizie gi mi-ag fi putut alege orice nume mi-ar
fi fost pe plac, iar eu 1-am des tocmai pe Hotze I I-Ie-
neralul Hotze I Acuma e prea tirziu sZ mi-1 mai schimb.
Cum fG place munca dc partizan ?
Folosise cuvhtul rusesc pentru luptgtorii de guerrilla
din spatele liniilor inamice.
.- Foarte mult, rgspunsese Robert Jordan. A p i , ri-
zind s W n b : E szniitos s5 lucrezi 9n acr liber.
- $i mie mi-a plPcut tare mult pe vremea cind
ernm dc virsta duinitale, continuase Golz. Mi s-a spus
cii te pricepi foarte bine s5 arunci podurile in aer. Lu-
crezi foarte 5tiintific. kZai mult nu ~ t i u , dar aSa se
spune. Cu ochii mei nu te-am v k u t niciodatz' la treab;.
Poate cj. de fapt n-ai figcut niciodat5 nimic. Chiar tc
pricepi s,? le arunci in aer ? De data astn incercn s5-1
neciIjeasc5. I a ~i bca, urmsse el, intinzindu-i lui RO-
bert Jordan paharul cu rachiu spaniol. Chinr lc anlnci
in aer ?
- Citeodat5.
- Cu podul Gsta nr f i mai bine sH nu eslste nici
un Eel de ,,citeodat2". Gata. hai s5 nu niai pornenin1
cle loc dcspre pod. Acuma stii desh~lde bine desprc
cc cste vorbn. Sintem amindoi indeajuns de serio~i,avn
c:l putem spune glume oricit de piperate. .4scult5. sin:
multe fete dc parteil cealalt5 a frontului ?
- yu. acolo n-avem vrelnc de Fetc.
- Nu tint dc accea~ipiircrc. Cind slujhn Q - e rGvI-
yitz: ~i viata trebnie sii fie riivZ~it8.Inr slujba ti-c c!lm
ntl se poatc n~ai rcivs~itii. Afl5. dc ascmcnen. c5 ar
trebui s5 te t~mzi.
- M i tund dc cite ori e ne~roic,r5spunscse Robert
Jordan. Iar in sinm lui gindise : S5 fiu eu al nnibii
dacz m-a? radc in cap a w ccum se rade Golz ! Apoi
adsugase: incruntat : ,4m destule griji pc cap, ~i f.<rS
fete.
Ccva mai tirziu Robert Jordan intrebase :
 - Ti ce &elde uniform5 ar trebui sii port ?
- Nici una, rispunsese Golz. $i eyti tuns destul d e
bine. Am vrut sii t e neciijcsc. Ai o fire cu totul dcose-
b i t i d e a mea, spusese Golz qi umpluse din nou
.paharele.
Apoi unnase :
-. Nu te ginclt~gti niciodatii la vreo fati. Eu nu 1115
gindesc ~liciodatiila nhnic. De ce 111-as gindi ? Eu sint
G l n k r n l SociJt.iqzrc. Nu gindesc niciodats. Xu incerca
sii mii prinzi in curs; ~i sii m;i faci s;i gindc?sc.
LTn ofiter de stat-major, a ~ e z a tptb sc;iun diliaintca
unei hiirti intinse plangeti. il ~nustrnse rnonniiipd
ce\,a in limba ptx care Robert Jorclai~n-o intrlegea.
- - Lasii vorba ! strigase Golz in englezegte. Clumesc
de cite ori an1 dief. Tocniai fiu~dciisint aga de scrios,
am drcl>.tul sii glumcsc. Ac11m.a bea paharul si pleacii.
Ei. ai inteles ?
- Da. r5sputrsc:at~Robert Jorclnli. :\III il~tcl(hs.
Iyi strit~scserli miinilc. yi. dup5 c.c, s;ilr~tas~~.pjrnise
ciitre niagina Statr~hi-XIajor. iri carc8 b5triliul ;igtc,,ta
dormincl : yi cu aceeayi masin5 strsb5tusc gust?arla ~>inci
dinculo . d e C;u:idarran~a, al5turi tlr bdtrintil I,ltbrc.it
adonnit. npoi o luaser5 pc tlrurnl~lc.;itrcb Nai.ac.~rrad;c
gi ajilnseserii la cabana clubului ..Alpin". dar acolo, c1.
Robert Jordan. dor~~iisc. trrbi ceasuri ii~aintrd~ a pleca
mni departe.
Atunci $1 viizuse pentru ultima oars 1)t: Golr. si-i cer-
cetase straniul obraz alb, ce nu se bronza niciodutii la
soare, ocliii vulturc~ti. nasul Inare ~i buzele stdtiri $i
teasta rasg, br5zdatii de zbircituri ~i cicatrice. -4 doua
zi seara aveaw sZ se afle in intunerii., dincolo dc Escu-
rial, inaintind de-a lungul ~oselei; in bcznli, ~ i r u r lungi
i
de'jeamioane inczrcau illfanterigti ; ouneni impo~:iirati
de echipament urcau in'calnioane ; unitsti de lnitraliere
s5ltau:piese p e platformele camioanelor ; tancuri erau
impinse peste planuri inclinate pin3 pe rcnlorcile spe-
ciale ale upor camioane uria~e,cu platforme lxklungi ;
in toiul noppi divizia se pregiitea d e plecare pentru
atacul impotriva trecztorii. Dar gPndurile nu-i stiiteau
la asta. Nu era Qmba lui. Era treaba lui Golz. E l
n-avea de fiia~tdecit un singur lucru, gi doar la ace1
 lucm trebuia sP se gindeascP ; trebuia s2 ji~dece t a
meinic ~i s5 cuml1gneasc5 toate ainhuntele pe mPsur5
ce unnau s5 se iveasci, f2ri s2-gi facli griji inai dina-
iilte. Ingrijorarea e la fel de rea ca Si frica. Nu face
decit s5 ingreuneze ~i mai mult lucrurile.
Iar acum ~ e d e ape illarginea piriului, privea clerita-
rul apei ce luneca printre stinci ~i blig5 de seainii cg
pe inalul celilalt se intinde un covor gros de cardam&
Trecu piriul, culese doi pumni din iarba aceea, spa12
in ~u\ioiulapei riidiicinile mocirloase, apoi se a ~ e z 5din
i ~ o uling5 ranite qi inestecii frunzele verzi, curate ~i 1.5-
coritoare, iar la u n n i tulpinile aspre ~i iuti la ~ 1 s t In-
.
genunche la marginea piriului, ~i dup5 ce h p i n s e pis-
tolul automat de-a lungul centurii pin5 il aduse la
spate, ca s i nu se ude, se aplecii, sprijinindu-se cu fiece
ming pe cite o piatr5, gi bgu din unda piriului. h p a
era atit de rece, cg il dureau dintii.
Se ridicii proptindu-se in miini, intoarse capul ~i il
v5zu pe b5trin cum coboari stinca. ~mpreuniicu bii-
trinul venea ~i un alt bsrbat, iinbricat tot cu bluzii
neagr8, tiirGneasc5, Si pantaloni de un cenu~iu-inchis,
ce p5reau a fi un fel de unifornlii prin piirtile acelea,
incgltat cu pantofi cu talpg de sfoarii $i ducind o cara-
bing atirnatii pe umir. Biirbatul acesta n-avea niinic pe
cap. Ainindoi coborau pe stincii in jos cu iscusinfa
unor capre.
Ve~liriicitre el, ~i Robert Jordan se ridicii in picioare.
- S a l z ~ d ,canaara&a! il intiinpin2 ziinbind pe omul
cu carabin5.
- Salud! rgspunse acela, Encruntat.
Robert Jordan privi fata masivg, impinzit5 de barb;
tepoas5, a noului-sosit. Era aproape rotund& iar capul
il avea tot rotund $i a ~ e z a t de-a dreptul pe umeri.
Ochii ii erau mici ~i parcii prea depgrtati, urechile mici
gi lipite de \east& Argta voinic, fiind h a l t d e v r m
',
cinci picioare ~i zece inci $i avea miinile ~i picioarele
mari. Nasul ii fusese sfsrimat ~i gura tUat2 la un colt,
iar dira cicatricei ii str5bgtea obrazul de pe buza de
sus ping in jos spre falcr qi se vedea deslu~itprin pi-
ienjeni~ulde tepi a1 bsrbii.
1 hproximativ 1,78 m.
 B5tr",ul fdcu semn cu capul cGtre onlul acela, pe
urn3 zimbi pi zise :
- El e mai mare aici. Apoi ii indoi brawl. ca ~i cum
ar fi vrut ss sileascii mugchii a iegi la ivealli, gi se u i a
la bsrbatul cu carabing avind in ochi o admirafie pe
jumgtate zeflernitoare. E voinic ca un taur 1
- Se vede cit de colo ! zise Robert Jordan, gi iarli
z:rnbi.
Nu-i pl5cea infliti~area brirbatului aceluia, gi in
sinea lui nu zimbea de loc.
- Cu ce poG clovedi cine e ~ t?i intrebs bzrbatul CII
carabina.
Robert Jordan desfacu incet acul de sigurantii cu care
prinsese capacul buzunarului de la piept, din stinga cci-
mligii de flanelii, de unde scoase o h i e impgturitg si
o htinse biirbatului cu carabina ; cellilalt o despzturi
gi o cercetii neincrezgtor, intorcind-o pe toate piir#ile.
Va s2 zicii, nu $tie s5 citeascli, igi zise Robert Jordan.
$i spuse tare :
- Uits-te la ~tampilii.
Bdtrinul ii ar5t2 gtainpila. iar biirtntul cu carabilla
o cercet: pi o pipsi intre degete.
- Ce gtampilb e asta ?
- N-ai n ~ a ivzzut-o pin: acuma 1
- NU.
- Siilt dous, spuse Robert Jordan. Una este cle la
S.I.A. - adicii de la Serviciul de Informafii a1 Arma-
tei. CeaIaltli e a Statului-Major.
- Da, pe asta am vlizut-o cu ~i mai inainte. Dar
aicea nimeni nu d5 pomnci afar5 de mine, zise omul,
mereu incruntat. Ce ai acolo, in ranite ?
- Dinamits, rlispunse tare lninclru bktrinul. Astb-
noapte am trccut peste linia frontului, la adgpostul in-
tunericului, ~i toatri ziua ain cKat peste inunte Jina-
mita de-aici.
- Mi-ar trebui dinanits, zise bzrbatul cu carabina.
Ii inapoie lui Robert Jordan hirtiile ~i PI cercetli din
cap pin,?-n picioare. Da. Chiar a\ream nevoie de dina-
mitli. Citd mi-a\i adus ?
 - Nu +am adus nici urn fel d e dillamits, ii raspunse
Robert Jordan cu glas potolit. Dinamita e pcntru alte
treburi. Cum te cheamB ?
- Da' ce te prive~te? '
- Pablo i1 cheams, rsspunse bgtrinul.
Omul cu carabina continua sa-i priveasc5 pe amin-
doi, :nc5 pi mai incruntat.
- A, foarte bine 1 An1 auzit despre dumncata multe
vorbe bune, spuse Robert Jordan.
- Ce vorbe ai auzit despre mine ? intrebj. Pablo.
- Am auzit cB e$ti un stra~nic conduc5tor d e
gzterdla, c5 egti oredincios republicii gi-ti dovede~ti
credinta prin fapte, precum ~i c5 c ~ t iun bsrbat pe cit
de asezat, pe atit d e viteaz. Ifi aduc felicitgri din par-
tea Statului-Major.
- Unde ai auzit dumneatn toate astea ? intrebri
Pablo, iar Robert Jordan i ~ d5du
i seania cB laudcle um-
flate nu-1 emotionaser; de fel.
- Pretutindeni, de la Buitraqo ~i pins la Escurial,
rgspunse el atunci. indicind astfel toat; intinderen de
tar5 de dincolo de linia frontului.
Nu cunosc pe nimeni nici la Buitrago qi nici la
Escurial. zise Pablo.
- De cealalts parte a munfilor se afl5 acum niulti
oameni care n-au cslcat niciodatz n ~ a iinainte pe acolo.
De und(1 e ~ t ide fel '?
- Dc la A d a . $i ce ai de gind sB faci cu di-
namita ?
- S-arunc un pod in aer.
- Cc pod ?
- Asta-i treaba rnea.
- Dac5 e din tinutul Zsta, atunci e trenba mea.
Xu sc poatc s2 arunci hl aer podurile din' preajina
locului unde triiiegti. Trebuie 3; triiievti intr-un loc
~i de luptat sii lupfi Entr-altul. Stiu foarte bine care
e treaba mea. Cine a izbutit s5 r5minii in viatP pins
astzd, dupH un an intreg de zile, inseamn: c2 $tie
care e treaba lui.
- 0 fi, clar treaba cu podul e numai a mea, zise
Robert lorclan. Nc putem sf:itui asupra ei. Vrei s5 ne
dai o minii de ajutor la ranitele astea ?
 - Nu, rtispunse Pablo, scutur!nd din cap.
Bgtrinul rgsuci deodatii inspre el gi-i \.orbi re-
pede, cu furie, intr-un dialect pe care Robert Jordan
fl putea u n n k i . Era ca gi cum nr fi citit din
Qllev&. Anselmo vorbea in castiliana \.eche, ~i \?or-
bele lui sunau cam a$a :
- G i n d e ~ t ia te ar5ta oarr cn o lighioans 'i Da.
E ~ t icumva siilbiitciciune ? Da. in mare noian de pri-
lejuri. Ai glagorie la capul t5u ? Nu. IVici fiirmiih~rci.
Purcedem noi intr-aceste locuri ~ L Itreburi de niare in-
semngtate, iar tu stai impotrivii? cum c5 siilagt~l t h
cat; a nu suferi tulburare, vi cu a ta \,izuinli dc v111p
te zbati a trece naintea unei lumi intregi. Si \.rc!i s-o
iei naintea foloaselor asteptate de norodnl tli11. I7ac ayn
. ~ pei dincolo in aceea ~i in celelalte nlc t5thit.lt1i tiill.
Fac aSa gi pe dincolo in aceea ~i in celelalte toatc. itle
tale. Salt6 in spi1ln1.c clC$ngcr !
Pablo cobori ocliii in piinlint.
-- Fiecare este finut sti f w i i cec!a ctl ponte i~~clc,l>l
dupii puterile sale. zise el. De trliit. traicsc i1ic.i. d;u. clt.
luptat, lupt tocmai dincolo de Sego\,ia. Dac; aveti s5
faceti vreo striccicimlc pe-aici. o sii fim hziti~itigi alun-
gati din muntii iiytia. Numai fiindcii 1111 fiil)tuim nilliic:
prin irnprejurimi nvem putinta s5 trliim in 1n1111\iidt'
aici. Legea asta o urmeazli ~i \-u1pc.a.
- Da. se impotrivi Ansekno cu rliotnte. Nr tillem
de legea vulpii, cind rloi trebuie sii fin1 lupi.
- 1s rnai lup eu decit tine, raspunse Pablo. ~i In \.or-
bele acestea Robert Jordan intelesc cii de acum n-avea
sri mai duc5 el rariita.
- Hi, ho I... exclams Anselmo, uitindu-sc iar la omul
cu carabina. Ai fi fiind ti1 mai lup decit mine. care-s
om de qaizeci gi opt de ani 1
Scuip5 cu scirbci inspre piimint ~i clstinii din cap.
- Ai chiar atitia ani ? intrebii Robert Jordan, vci-
zind cci deocamdatii lucruriie se limpeziserii si iucer-
oind s5 lc lnai linigteasca qi el.
- Saizeci qi opt in luna lui iulie.
- Daca mai apuciim weodat; luna aceea, zise Pa-
blo. LasT-mii sri-ti dau o minci de ajutor la rauitii, urmci
apoi cgtre Robert Jordan. Cealalt; ST ramiie in seama
 bgtrhului. Nu mai vorbea cu furie, ci,aproape eu tris-
tete. Btitrinul e tare voinic.
- Ranita o duc eu, rsspunse Robert Jordan.
- Ba nu, se Impotrivi blitrinul. Las-o vliijganului
celuilalt.
- Am s-o iau eu. ii spuse Pablo, ~i in minia cu care
vorbea se amesteca o tristete ce-1 cam ingriiorbi
pe Robert Jordan.
Cuno~teaacest soi de tristete, ~i prezenfa ei in ase-
menea im$rejuriiri il nclini~tea.fi spnse lui Pablo :
- Atunci d5-~nimie carabina.
Iar dup5 ce Pablo i-o Encredin@, $ i s trecti peste
ulniir ~ i mergincl
, in unna cclorlalfi doi, inccpurii sti
urce din greu, trudindu-se ~i ciitiiriudu-se pe stin&
pin5 la marginca ei de sus. unde se deschidea o pa-
ji~te\-erde in mijlocul p8durii.
0 luars pc marginea pajigtii, iar Robert Jordan,
usurat acun de poiiara ranitei. in ail it:^ ell pagi sprin-
teni, simtind peste umzr tiiria plscutii a carabinci in
locul greutiitii ce-1 ficuse s5 nklust~;tsc~. Bsgs cle
seams c5. din loc in loc, iarba fusese pGscutG si se
vedeau lilnl~cdeurmcle unor fiiru~icc stGtuserli bstuti
In piimint. Zsri de aseinenea o potccs in tins^ clc-a
cunnezi~ulpoienitei. pe ~unde fuseser; duvi cnii sG se
adape la piriu. iar de-a lungul potecii. bslignr proasplit
d e cal.
fi priponesc deci noaptea aici ca sii 11asc.S. ~i ziua ii
tin ascungi En piidure, gindi el. Citi cai o f i avind
Pablo Psta ?
Jtgi aminti cri observase la pantalonii lui Pablo un
lucru cPruia la inceput nu-i intelesese rostul : erau un-
suro~i$i tocifi tare in gen~nchigi pe pulpe.
0 fi avind vreo pereche de cinne, o n clil2re~teaga,
chiar cu a c e ~ t ialpargcitas ai lui ? gindi Robert Jordan.
S a r putea s2 aibri un echipament comnplet. Dar bistefea
aceasta nu-mi place, i ~ urn15i el fiml gindurilor. 0 astfd
de tristete e prhnejdioasii. E tristetea care ii, cuprinde
inainte de a &I bir cu fugitii, sau inainte de a tr5da.
E tristefea ce se aratii inaintea vinziirii.
Din fat; se auzi necllezat de cal inliiuntrul psdurii, gi
atunci, printre trunchiurile cafenii ale brazilor, d e ~ doar
i
 pufine gi firave raze de soare se puteau strecura prin
desigul crestelor rhuronse gi aproalw i~~gemhnate, zIri
oborul, alcgtuit din funii petrecute in jurul copacilor.
Caii igi vneau capetele hdreptate ciitre oamenii ce se
apropiau, iar in afara oborului, la poalele unui brad,
veile stgteau grlimad;, acoperite cu o foaie de cort.
Cind ajunserii chiar Ymgg obor, cei doi biirbati care
purtau ranifele se opririi, iar Robert Jordan inrelese cli
facuser5 aga pentru a-i da lui puti~itasii adn~irecaii. $i
atunci spuse :
- Da. Sint foarte frumogi. Apoi se intoarse spre
Pablo : Prin urmare, ai gi cavalerie, ~i toate celelalte.
Se aflau acolo, h oborul imprejmuit cu fringllii, cinci
cai : trei murgi, un roib ~i un garg. Cercetindu-i cu
atenfie pe fiecare, dupii ce mai i~itiiii privise pe toti
laolaltz, Robert Jordan li cintiiri iariigi dill ochi, U ~ I U
cite unul. Pablo gi Anselmo gtiau bine ce cai de soi sint,
iar in vreme ce Pablo le nruinca priviri pline de dragoste
~i se arzta mindnl ~i mai putin supsrat, britrillul sc pultn
d e p a r d ar fi fost vorba de o mare surpriz8, pe care el,
~i numai el, o scosese. pe ncpreg;tite, la iveali. Si-1 in-
trebii pe Robert Jordan :
- Ei, cuun ti se psr ?
- Eu am pus mina pc toti. spuse Pablo, ~i Robert
Jordan se bucurii auzindu-I cs \.orbegte cu mindrie.
- .Kla de colo, zisc Robert Jordan arztind spre unul
dintre murgi - nn uml3sar inalt. tintat cu alb in frunte
gi pintenog la un singur picior, la stinguI de dinainte -
Pla e un cal grozav.
Era un animal fr~imos,ce pIrea s5 fi coborit chiar
atunci de pe o pinz5 dc Vel6squez.
- Tofi sint straqnici. zise Pablo. Te pricepi la cai ?
- Da.
- Asta nu-i riiu, incuviinf5 Pablo. Vezi cumva un
bete~ug la' vreunul dintre ei ?
Robert Jordan iiq dd$du seaina cB, in olipa aceea, omul
fhirg ~tii11fLid e carte ii cerceta, in felul sgu, hirtiile.
Caii stPteau nemigcati gi, cu capetele inZltate, se uitau
inspre oarneni. Robert Jordan se streourZ printre cele
doug funii ale oborului, se apropie de ~ a r ggi il b3tu cu
palma peste $old. Apoi se rezemli cu spatele de funii
 ~i urmliri cu privisea caii ce dlideau roatg oborului.
Rhlase aga incP un minut dupli ce caii incremenir;
iarggi, pe urmli se aplecli ~i i e ~ ila IPrgime.
- Roaiba ~chioapgt8 de dreptul de dinapoi, 4i
spuse el lui Pablo far5 s5-1 p~iveascs.Are copita crP-
pats, yi cu toate cli s-ar putea foarte bine sii nu-i
xncargii rliu dacli e potcovitli c ~ u ntrebuie, pop ~i s-o
pierzi de-o umbla cale lung2 pe p5mint tare.
- Aga i-a fost copita de cind a n luat-o, rlispunse
Yablo.
- Calul 1.ost1-u cel nxri bun, annisarul murg, tintat
in frunte, are o umfliituri la fluierul piciorului, chiar
~ n a ijos de gcnunchi, care nu-mi place.
- E-un fleac, zise Pablo. S-a lovit acurn trei zile.
Dac5 ar fi fost ceva riu, de atuncea s-ar fi argtat.
Pe urm; trase la o parte foaia de cort yi arititg geile.
Erau printrc~ ele doua ~ e obisnuite,
i de vaquero sau
de alt fel de slug%, cum sint geile cele mai ordimre,
o .ga d e vnqLtcro foarte ornamentatii, din piele incrus-
tat; de mi115 ~i cu scPri grele, cu gard; lati, $i douH
yei militare cle pieIe neagr8.
- Am impu~cat doi insi din gzrnrdia ciuil, zise
Pablo ca s i IimureascP prezenta celor doui vei mi-
litare.
-- Asta-i binat de pret.
- DescPlecaser2 pe Soseaua dintre Segovia ~i Santa
hlaria deI Real. Desc5lecasers ca sS cerceteze hirtiile
unui om care mergea pe drum cu clin~ta.Am izbutit
$2-i ucidem fir5 sg vStiimsm caii.
- Ati omorit multi din garda civil; ?
- Vreo citiva, rPspuase Pablo. Dar numai pe jgtia
doi f5ri sP facem vreun rPu cailor.
- Pablo e cel de-a aruncat in aer trenul d e la
Arevalo, zise Anselmo. El a fscut isprava asta.
- A fost cu noi un striiin, ~i lila a fscut ce trebuie
pentru explozie, unni Pablo. IT1 cunogti ?
- Cum il cheamg ?
- Nu-mi mai aduc arninte. Era un numc tare ciudat.
- Das de arztat, cum arita la h1fZti)are ?
 - Era bzlai, cum egti gi dumneata, dar nu chiar
aga de inalt, gi-avea m i h i mari pi nasul sfgrimat.
-- Ka~kin,rosti Robert Jordan. Kagkin trebuie sg fi
fost.
- Da, bcuviintli Pablo. Era un nunle tare ciudat.
!ji cain q a suna. Ce s-o fi intimplat cu el ?
- A murit i n d din aprilie.
- Asta il agteaptli pe fiecare, spuse Pablo, in-
tunecindu-se. Aga o sii sfirpim cu totii.
- Aga sfirgesc toti muritorii, ad5ugg AnseImo. Tot
aya au sfirgit oamenii incii de la zidirea lumii. Ce-i cu
tine, miii ? Ce ti s-a agternut pe suflet ?
- Aia sint tari de tot, rosti Pablo. $i par& gi-ar fi
vorbit doar lui insugi. Privea intunecat inspre cai. Nici
nu vli dati seama cit de tari sint. I[i viid cii-s din ce in
ce mai tari, din ce in ce mai bine inarmati. Au mereu
inai multe materiale. Iatii, stau aici cu asemenea
inindrete de cai, gi la ce mii pot qtepta in viitor ? S2
fiu hiiituit gi ucis. Atita tot.
- Hiiituiepti gi tu pe altii cit te hiiituiesc gi al9i pe
tine, zise Anselmo.
- NU, se iinpotrivi Pablo. Nu mai este aga. Iar dacj.
acuma o sii ne p s r t i m muntii iiptia, incotro putem
apuca ? Riispunde-mi mie la asta ! fncotro ?
- In Spania sint munti surnedenie. Dacj. am pleca
de-aici, ne-om duce clitre Sierra de Gredos.
- Nu mai am poftli, zise Pablo. M-am sciturat sii tot
fiu hiiituit. Aicea stiim in bun5 pace. Da' dc vri-\i apuca
sii aruncari un pod in aer prin pzrfile astea, au s5
porneascii hiiituiala impotriva noastrz. Dac5 or s i afle
c5 sintem pe-aici gi-or sii ne caute cu avioanele, au s5
dea peste noi. De-or trimite mauri sii ne hiiituiascii, au
sj. dea peste noi pi va trebui s5 pleccim de-aici. hf-am
s5turat de toate astea. Auzi ? Apoi, intorcindu-se critre
Robert Jordan : Ce drept ai dumneata, un strciin, sH vii
la mine gi s5-mi spui ce trebuie sY fac ?
- Nu fi-am cerut s5 faci nimic, ii rzspunse Robert
Jordan.
- Da' ai sii-mi ceri, fir5 incloialz, u r m j I'rtblo.
Asta-i. Aici e tot rsul.
 ArSti cHtre cele dou; ranite grele h a t e la prmfnt in
r a & p ~ l cit se uitaserg la cai. S-ar fi zis cli vederea
tailor ii adusese in minte toate Gndurile accstea, iar
faptul cS Robert Jordan se pricepea la cai ii dezlegase
limbs. Toti trei stgteau acurn ling6 oborul de funii, gi
e e cle soare strSluceau pe pielea arm5sarul~u murg.
pablo PI privi o clip;, a p i impinse cu piciorul ranita
tea pea gi zise iar :
- Aici e tot rgul I
- Eu am venit doar ca s5-mi fac &toria. ii spuse
Robert Jordan. Am venit fiindcB aS;a mi-au ordonat cei
ce conduc r5zboiul. Dac; ti-oi cere ~ r c u najutor, poti siI
mg refuzi, qi s-or g6si alfii s3 1115 ajute. Dar @pin5 acuma
nu ti-am cerut nici un fel de ajutor. -4111 datorii sll in-
deplinew ce mi s-a ordonat sli duc la bun sfirgit, gi te
pot incredinfa cli e vorba de o trcabY inyortant8. C; sint
strsin, asta nu-i vina mca. SI-ar f i bucurat 5 5 m5 fi
n5scut in tara asta.
- Pentru mine lucn~lcel mai de se'umii. ac.Luna. e
sli nu fim tu~lburatiprin locurile astca, rispunse Pablo.
ELI,acunla, am indatoriri fat; dc cei ce sint cu mine ~i
fat: de mine insumi.
- Pentru tine, da. zise .4nsehno. Acest .,actmla" a1
tiiu tine de h~delungii\reme. Tu ~i caii tYi. Pi113 ce n-ai
agonisit caii, erai fiir5 g r q laolaltii cu noi. Acuma ai
ad5ogit incii un suflet In tagn-ra capitnli~tilor.
- Asta nu-i \orb% cu dreptate 1 se burzulu~ Pablo.
Pentru cauz5, lnereu pui caii in prirnejdie. -
- Atita-i foarte pufin, zise Anselmo dispre.plitor.
DupS cit mg duce pe mine capul, e tare putin. Ca s5
furi, cu adevXrat ai infruntat primejdii. Ca s5 mzninci
bine, da, e-adeviirat. Ca sli ucizi, avijderea. Dar ca sg
lupti - nu I
- E ~ t iun biet blitrin care are s5 dea de ~nulte
bucluouri din pricina limbii lui veninoase.
- Sint un blltrin c5ruia nu-i e fricri de ni~neneape
lumea asta I il infn1nt5 Anselmo. $i ~ n a isint un b6trin
care n-are cai.
- Evti un bctrin care s-ar putea $5 nu mai aibH zile
multe.
 - Sint un biitrin care o s,i tr6iascli pins in ziua cind
va rzposa, zise .4uselmo. Iar de vulpoi nu mi-e frics.
Pablo nu mai spuse nici o vorb6 .ji ridicg de jos r a l i p .
- Si nici de lupi, urn16 Ansehlo, ridic9nd-o de jos
pe cealalts. Dac5 e ~ t icumva asemenea sglb5t3ciune.
- Tacli-ti gura ! se rristi Pablo. Esti un sgrman b5-
trin, care totdeauna vorbegte mai mult decit se cuvine.
- $i care totdeauna va indeplini ceea ce .a frgzduit
s6 hdeplineasd, rrispunse Anselmo, incovoinclu-se sub
povara ranitei. $i care la ceasul acesta e f1Simind. $i in-
setat. Dii-i drun~uliiuinte, msi, cgpetenie de guerrilla cu
chipul ve~nic.trist. fndrumii-ne clitre un loc unde s5
avam ce minca.
Incepe destul de prost. @ndi Robert Jordan. Dar ,411-
selmo e tin on1 itdev6r:it. Pe aici, cei mre-s omt'ni de
isprav; sint cu adrvdrat minumti. gindi el rnai de-
parte. Nu cxistg pe lume altj oameni ca ei : dacH sint
buni. sint fZr5 seamgn, iar &cii apuc6 pe c5i rele, ni-
meni w-i intrew in ticido$ie. De b u n i seams cii .4n-
s e h o a $iut ce face c h d a hotarit sii venirn aici. Dar
povestea asta nu-sni place. Nu-mi place de loc.
Singurul seunn bun era cii Pablo c k a acmm rani@ ~i
c i ii dzduse lui carab Ina.
'
Poate d aw o fi el mereu, i$i spuse Robert lordan.
Poatc cZi e doar unul dintre cei totdeaum incruntati I
Nu. igi spuse iar3si in sinea hi. nu te pcicgli singur.
Nu stii cum a fost omul acesta inaintr : dar ~ t i icii a
apucat pe un drum greqit ~i cii inainteazii pe el grabnic
qi f5r5 sB se ascund:.
Cind o incepc sB sc ~i ascund5, inscannH c5 s-;1
hotiirit definitiv. SB tii minte lucrul zstn. se d;isczli cl
s i n p r . Primul semn de prietenie \.a nrsta cii s-a hotstit.
Dar stra~nicicaj rnai are I i ~ iurln3 el rnai departe girl-
clurile. Tare-s frun~ogicaii hi1 obor ! Mii intreb ce ;mame
m6 poate Face s2 trsiesc chinr simt8mintelt. pc c;1rcb lo
stirnesc caii aceia in sufletul lui Pabit) ? B8trinul ;tvca
dreptate. Caii I-a11 F3cut om bogat. ai dc indat; c r s-a
irnbogiitit, a \rut sB se bucurr de via\%.N u \:a mai trece
mult, te pomene$ti, gi are s5 sufere cii nu pwte intra
la .,Jo&cy Club", i ~ zise
i n u i departe. Patrcrc Prrl~lo.
11 a nmnc/t~tson ,,Jockey''. '
Gindd acesta il fTcu sli se sinltP mai ugurnt. ZEmbi
ainar pritind la cele douli spinhi inc~vointegi 1'1 rani-
tcle grele dc. dinaintea lui, care sc strecurau printre
copaci. Toat5 ziua nu glurnise de loc cu sine in\tqi,
iar actun, dup5 ce f5cuse macar o singur; glumli. se
simtea nlult mai bine. Egti pe a l e de a ajunge 1;1 frl
cu tofi ceilalti, i ~ ispuse Robert Jordan. Devii bi tu
moroc5no\ ~i intunecat. F5rb indoialii ciI fati dc Golz
se arlihse solcmn ~i moroclinos. Misiuneii a s h il co-
ple~iseputin. Te cam coplegise, igi spuse. Te cople~ise
ciun mult. Golz fusese vesel, ~i a r fi vrut $i a1 5.i se
arate vesel inainte de dcspiirtire, dar nu izbutise.
Cei mai buni dintre cei buni, cind stai sli te gintlqti
temeinic, sint vcseli. E mult mai bine s5 fii vescl, iar
afar% de astit. \cselia mai indicli gi altceva. E ca si cum
ai deveni nemuritor incZ de rind e ~ t iin via{;. Trenb5
complicatli. $i, cu toate astea, nu rnai r5nliseserri n~ulti.
NU, nu mai rrimliseserli multi dintre cei \reseli. Rliinsse-
sera c~unplitde putini, a1 dracului de putini ! $i clacli ai
d mai gindebti mult ava, fl5cliule. nici tu 11-ai sP intirzii
pe-aici cine $tie cit. SchimbT-ti ~ i r u lgindurilor, \.ete-
rane, bPtrine tovarlig ! AstTzi e ~ t distrugritor
i de poduri.
Nu ginditor. h/lamZ, cP foame ?mi mai e ! gindi el. Sper
c.2 lui Pablo ii place s5 lnrinince bine.

S i ~ r n n ~ i rPnl~lo.
~l Nu i-a fost dat s5 ajurlg5 In .,Jockey Club".
(Franc.)
 Capitolul doi

Strecurindu-se printre copacii uriagi, ajunserii la ca-

piitul scobit ca o c5ldare a1 viiii, gi atunci ghici locul
unde trebuia s5 se afle tabgra, ~i anume sub strea~ina
unei stinci ce se ziirea inaintea lor, printre trunchiuri.
Da, acolo se afla tabiira gi era o tab5r5 bine agezatii.
Nici nu biinuiai nirnic pin5 nu ajungeai chiar in preajma
ei, iar Robert Jordan iyi diidu seama cii din avion ar fi
fost cu neputinf5 de reperat. De sus nu se putea
distinge nimic. Era la fel de bine ascuns5 ca o vizuin5
d e urs. Dar p5rea a fi mult mai putin bine p5zit5.
Pe cind se apropiau, o cercet5 cu atentie.
Era o pe~teriimare, scobit5 la poalele unui perete
d e stincii, ~i ling5 gura pegterii ~ e d e aun om cu spatele
rezelnat de bolovani gi picioarele intinse pe p i h i n t , iar
carabina o avea aliituri, sprijinit5 de stinci. Curata cu
cutitul o creang5 gi se uit5 la ei cind ii ziiri apro-
piindu-se, apoi i ~ viizu
i mai departe de treabii.
- Hoh ! strig5 omul a ~ e z a tla gura pegterii. Cine e ?
- Bgtrinul gi unul care se pricepe s5 pun5 dinarnit&
rzspunse Pablo, Igsindu-~i ranita chiar la intrarea
pegterii.
Anselmo diidu ~i el jos ranita din spinare, iar Robert
Jordan iqi luii carabina de pe urniir gi o sprijini de pe-
retele stincii.
- N-o lisa a$a de-aproape de pegter5, zise cel cu
q i t u l , un om cu ochi albagtri pe-un chip frumos de
tigan, nepgsiitor gi smolit, de culoarea pielii afumate.
E foc in5untru.
- Mi@-te gi du-o tu ceva mai incolo, ii zise Pablo.
Pulle-o h poalele copacului 5luia.
 T i p n u 1 nu se clinti ~i spuse o vorbs ce nu poate fi
puss pe hirtie, apoi adgug: alene :
- Las-o acolo. Poate o sii sari in aer cu ea. Are sg
te lecuiasci de toate bolile.
- Ce faci cu creanga asta ? intrehs Robert Jordan,
qezindu-se alsturi de tigan. $i tiganul ii aritii. Era o
capcans de forma cifrei 4, gi acum ajunscse sz-i cio-
pleascg bara transversals.
- Pentru vulpi, zjse tiganul. Aicea a ~ e z iun butuc.
Le zdrobe~tespinarea. Si rinji ciitre Jordan : Uite-aga,
vezi ? Agezii capcalla astfel ca sB poatii arZta cum se
desprinde bara g i cade butucul, pe urmii cliitin; din
cap, b i g 5 mina pe dedesubt vi intinse bratul, ca sB
inchipuie vulpea cu spinarea zdrobitii. Lucreazg pe
cinste ! lBmuri el.
- Prinde iepuri, se amested Anselmo. Da' cum e
tigan, cind prinde iepuri, zice cii-s vulpi. DacZ ar
prinde vreo vulpe, i-ar zice elefant.
- $i dacii prind un elefant ? intrebg tiganul, arstin-
d u - ~ idin nou dintii albi gi fgcind cu ochiul cztre
Robert Jordan.
- Atuncea ai sB spui cii-i tanc, ii rtispunse .4nselmo.
- Am sii prind ~ i - u ntanc, spuse tiganul. Am sii
prind un tanc, gi-atunci ai sZ-i poti zice cum ti-o plzcea.
- Tiganii vorbesc mult gi ucid putin, i-o intoarse
Anselmo.
Tiganul ii f5cu cu ochiul lui Robert Jorilan gi-vi viizu
mai departe de treaba lui cu cutitul.
Pablo pierise din vedere ~i intrase in pevterg. Robert
Jordan spera c5 se dusese dup5 mlncare. Se intinse pe
jos, al5turi de tigan, iar soarele amiezii cobora printre
crestele brazilor 8i-i incglzea picioarele. Sirntea miros
de mincare venind dinzuntrul pe~terii, miros de unt-
delemn, de ceapii ~i carne priijitg, iar in trup stomacul
i se contracta, chinuit de foame.
- Putem prinde un tanc, ii spuse el tiganului. Nu-i
lucru prea greu.
- Cu asta ? intrebZ tiganul, ar5tind spre cele dou;
ranite.
- Da, ii spuse Robert Jordan. Am s5 te inviif cum.
Faci o capcan;. Nu-i prea greu.
 - Tu ti cu mine 2
-- Sigur, zise Robert Jordan. De ce nu ?
- Hei ! strig8 figanul cstre Anselmo. Du ranilele
astea intr-un loc unde s; se afle la adzpost, vrei ?
Is lucru de pref.
Anseho mormiii ceva. .4poi ii spuse lui Robert
Jordan :
- hI5 duc dup; vin.
Robcrt Jordan se ridics, lug cele dou3 ranite, le duse
In oarocare distant; de pgterl'i ~i le age23 de o park
$i de c&lza a unui m c h i de brad. $tia bine ce se
aflG in ele ~i nu-i plzcea s5 le gtie prea apropiate una
de cealalts.
- Ads-mi ~i mie o can5 ! strigs figanul.
- Aveti \in ? intrebi Robert Jordan, fntinzindu-se
din nou alsturi de tigan.
- Vin ? De ce sii n-avem ? Un burduf plin. Adicii
o jumatate de burduf, pe putin.
- Dar de Inincare ce atreti ?
- Dc toate. m5i omule, r5spunse figanul, h.linc5rn
ca generalii.
- Si ce fac figanii la razboi ? il hltreba departc
Robert Jordan.
- Rrimin figani, cum sint.
- Bun; meserie.
- Cea mai bunii, zise tiganul. Cum tr cheamR
pe tine ?
- Roberto. $i pe tine ?
- Rafael. $i cl~estiacu tancu! e serioasa ?
- Sigur. De ce n-ar fi ?
Anselrno iegi pe gura pegterii, aducind un \as Illare
de piatrii plin cu vin rogu gi wind toartele a trci ciini
petrecute printre degete.
- Uite, zise cl. Au yi c h i , gi de toate.
f n urnla lui se arritz Pablo. l i vesti :
- fndat; e gnta ~i mincarea. Tutun aveti ?
Robert Jordan se duse la ranite, o desfgcu pe prima,
c5utii intr-o desprirtiturz diniiuntru ~i scoase ulla din
cutiile plate de figzri nlse~tiluate de la cartierul ge-
neral a1 lui Golz. Trecu unghia degetului mare de-a
l u ~ ~ g marginii
ul cntiei, o deschise $i i-o intinse lui Pablo,
 care luii o jumiitate de duzins. Piistrindu-le in pumnul
sdu u r i a ~ ,Pablo alesc unn yi o ccrcetli in liuninii. Erau
niyte tigiiri lungi ~i subtiri, cu cilinclru de carton la un
caplit.
- .4er n ~ l l t~i tutun putin, 1norm5i el. Le 8 t h Ce-
liilalt, cel cu nurne ciudat, ui-en ~i el dintr-nstea.
- Kagkin, zise Robert Jordan gi intinse cutia ciitrc
tigan qi chtre Ansehno, care luarli doar cite tin+.
- Luati mai multc, ii indemna Jordan, ~i fiecare
mai lu5 cite (I tigar;. htunci le mai diidu cite patru ;
drept semn cle mutturnire. tiganul gi hnselmo ridicarli
dc douS ori purnnii plini c11 t i ~ 5 r i . iar tig5rile i ~ iarii-
tar5 ~i i ~ iasc:unscrii mpetelt., amintind telul cum s:1-
lutri cinc\.n cu sabia.
- Dn. urn~ii Pablo. Avca 1111 numtL tare ciudat.
- A sosit gi \linul, zise Anselmo, cufundind o ~3115
i n vasul dc pintrd ~i .intinzind-o apoi lui Robert Jordan,
t111p5 onsc rnai urnplu u r ~ n pentru sine vi rlna pentrr~
tigan.
- Da' eu n-an] parte In vin P i~itrcbsPablo. !jecleau
cu totii Inolalt5. irr fats pestc?rii.
Anselnlo ii dddu calla lui $i intrH iniiuntru sii a d u d
aha. Cintl veni irldlirst. st2 uplcc5 asupra \.usului. i$i
umplu calla gi 1 ~ 11r1n5' ciou1ir;i cu totii.
Vinul ern bun. ;i17ea 1111 asor iz de ~*liginii.ciipiitat de
la burdat, dar cu gust c ~ c c l e n t .$1 ininqiin lin $1 cati-
Felat liniba. Rol>c~rtJ o r d a ~il~ sorbi d o ~ n o l~i shn'(i cuin
i se riis1)indegtr ciiltlura in trup~ilobosit.
- Nurnaidecit vine $i n~incarea. nniw1fB Pablo. $i
striiiilul gsta cu numc ciudat. cum ;I rnur~t2
- A fost prins ~i s-s olnorit singur.
- $i cum s-a intfmplat ?
- Fusesc rsnit .;I n-a \,rut sii Fie luat prizonier.
- Da' in cc tcl S-uu 1 > ~ ~ t r ( ~lucrurile,
cut cu de-am5-
nuntul ?
- Nu gtiu. minti R:)bc~t Jordan. Cunostea foarte
bine amlinuntelc. tlar i ~ idiidea seama cii n-ar fi fost
potrivit sii 11ovt~stcasc5 atunci.
- Cind cu isttxia cu trend. ne pusese sli-i Fiigiiduim
c-o sii-l impugcsm dac5 o sii cad5 rliilit ~i n-o sii ~ n a i
]mat5 fugi. zise Yablo, Vorbea intr-un chip tare ciudat
str5inul accla.
Probabil cl~iarde pe atunci il prinsese spaima, giildi
Robert Jordan. Bietul Ka~kin!
- Nu se putea impzca de loc cu gindul s i se
omoare singur, urn15 Pablo. Mi-a spus-o cu gura lui.
$i. la fel, tare ii mai era tcanl5 sri nu fie pus la cazne.
--- Si asta ti-a spus-o ? intrebii Robert Jordan.
- Da. r,'lspunst\ tiganul. A9a ne-a spu\ tuturor.
- Ai fort bi tu cind cu trenul 2
- Da. Toti CIIII fost acolo cind cu trenul.
- \'orbea intr-un chip tare ciudat, repet: Pablo. Da'
era $i toarte 1-iteaz.
Bietul Ka~Lin,gindi Robert Jordan. Probabil c5 prin
locurile astea a f5cut mai mult r2u decit bine. Ce ie-
ricire ar ti fost dacli +tiam c5 chiar de pe vremea aceea
$1 chinuia frica. ,4r fi trebuit sii fie scos din formatiile
d e operatiuni. Nu pofi trimite la treburi dintr-astea oa-
meni care \ orbesc aba cum vorbea el. Nu se poate sii
vorbe~tiin telul acesta. Oameni ca el, care vorbesc ava.
chiar dac.5 isi indeplinesc miriunea, fac mai mult r5u
decit binr.
- Era un om cam sucit, ziw el cu glas tare. Crcd cS
trebuie s; ti fost putin intr-o cloagR.
- Da' talc indeminatic cind era \orbs de ekplozii,
lorbi tiganul. Si tale viteaz.
- Da' hltr-o cloagli, unnli Robert Jordan. In treburi
d e astca trebuie sB ai cap, nu glum;, qi s5-1 tii tot-
deauna bine pe umeri. Un om intreg la cap nu vorbe$te
cum vorbea el.
- Da' dumitalc. zise Pablo, dacr ai fi rinit intr-o
treabli cum e cea cu podul, ti-ar placea sri fii llisat
acolo, in plata Domnului ?
- Uitc ce e. rsspunse Robert Jordan, gi aplecindu-se
inainte, i ~ umplu
i inc5 o dat5 cana cu vin. Sii ne in-
felegem bine. Dac5 ag fi silit vreodatii s: cer o mics
facere de bine cuiva, oricine ar fi, i - q cere-o in clipa
cind ag avea nevoie de ea.
- A$a e, incmiinfii tiganul. In felul ista vorbesc
oamenii de isprav;. Aha ! Uite c5 vine gi mincarea.
- Tu ai mincat. ii zise Pablo.
 - $i-a9 putea sS mai mPninc incP d e doug ori,
rispunse figanul. Da' ia te uitii cine-o aduce I
Fata se aplecase de spate ca sii poaG iegi pe gura
pe9terii cu tava cea mare de fier, iar Robert Jordan ii
v;zu chipul inclinat intr-o parte gi in aceeqi clipii simfi
d e stranie ii era infiitigarea. Ziinbi gi spuse : ,,Hola,
tovariige", iar Robert Jordan riispunse : ,,Saluda, 9i avu
grijg sg nu-vi mute privirea $i s2 nu se uite in alti parte.
Fata agezg tava platii de fier la picioarele lui, vi miinile-i
frumoase, cu pielea bronzatii, ii atraserii atenfia. Pe
u m g il privi drept in ochi vi zimbi din nou. Albei~#adin-
tilor striilucea pe chipul smead, gi ochii aveau aceeagi
lucire de bronz aurit ca gi pielea. Avea pomew pufin
iegiQ, ochii juciiugi gi gura tiiiatj. drept, cu buze pline.
piirul Pi era ca aurul cafeniu al holdelor pirjolite de
soare, dar fusese tuns scui-t pe tot capul, aga c5 ariita
doar putin mai lung decit blana de castor. Zimbi fiirg
'sfialii, infruntindu-i privirea, ridicii mina bronzatii gi
gi-o trecu peste cap, netezindu-gi piirul scurt, ce se
zburlea la loc imediat dup2 trecerea degetelor.
Are fata frumoasz, gindi Robert Jordan. Ar fi intr-a-
deviir frumoasii dacii n-ar avea piirul tiiiat.
- Eu aga mii pieptiin, ii spuse rizind lui Robert
Jordan. Hai, ia gi miinincii. Nu te uita la mine. La Val-
ladolid m-au tuns aga. Aculna aproape cii a crescut
la loc.
Se agezii dinaintea lui gi-1 cercetii cu privirea. 0 privi
gi el, iar fata zimbi gi igi ^mpreunii miinile, cuprinzindu-~i
genunchii. Cum ~ e d e aaga, cu miinile impreunate peste
genunchi, picioarele inclinate se ariitau lungi ~i zvelte
din mangetele pantalonilor, gi putea sii-i vadz sub bluza
cenuvie contururile sinilor mici, izbucnifi in sus. D e
cite ori se uita la ea, parcii i se punea un nod in git.
- Farfurii nu avem, zise Anselrno. Scoate-fi cufitul gi
f ~ l o s e ~ t e - tde
e el. Fata le pusese la indeming patru
furculite, sprijinindu-le cu dintii de marginea tiivii.
Mincau toti din tavg gi, dupii obiceiul spaniolilor,
nimeni nu scotea o vorbg. Era carne de iepure giititii
cu ceapii gi ardei, iar prin sosul de vin inotau boabe de
n5ut. Mincarea fusese giititii cu pricepere, carnea se
des~rindeaca fulgul de pe oase, gi sosul era cu adevzrat
gustos. In tilnpul mesei, Robcrt Jorclan mai b5u o can;
de \;in. Cit tinu masa, fata rPmase cu ochii rrfintiti
la el. Toti ceilalti erau atenti doar la mincare. Robert
Jordan adunii cu o bucatii d e piine ultimele picPturi Je
sos din fata lui, oasele le a ~ e z i ig r h a d l i alHturi, pe
urmii le dsdu la o parte ca sii poatii aduna sosul LT se
scursese din ele, sterse bine furculi[a cu a c e e a ~ ibucatli
de piine, qterse ~i cutitul, apoi il Ilis5 jos yi nllncii plinea.
Sc aplecg yi iyi umplu inci o data cana cu vin, iar in
vremea asta fata nu-1 sliibise din ochi.
Biiu cana pe jumitate, dar nodul tot nu i se clusese
din git.
- Cum te cheam5 ?
Cind ii auzi sunetul glasului, Pablo Esi an~nc; repede
privirile asupra lui. Pe urmri se ridicli d e jos yi plec;.
- Maria. Dar pe dumneata ?
- Roberto. De mult5 vremrl e ~ t iin m~lnti?
- De trei luni.
- De trei luni ? !
Ii privi p5nlI. care riimase la fel de des, d e sctirt vi de
zburlit, en un Ian r5viisit d e vint pe o coast5 d e deal.
cl~iar~i dupii ce fata, foarte stinjenitii d e data asta. i ~ i
trecu palma peste cap.
- A fost ras cu briciul, zise ea. Acolo, la puyc5ria
din Valladolid, era regula sii ne rad; cu briciul. Trei luni
i-a trebuit ca sii crease; aga cum e acluna. Am fost in tre-
nu1 acela. M5 duceau undeva inspre miazlizi. Dupii ce
trenul a s%it in aer, pe multi dintre noi i-au prins iar,
da' p e mine nu. Si am \.enit cu oamenii rigtia incoace.
- g5sit-o ascuns; printre stillci, I5n1uri tiganul.
Tocmai cind ne pregitcaln dc plccarc. TvIam:, da' urPti
mai era ! Am luat-o cu noi, da' de nlulte ori mi-am zis
cii a r trebui s-o 12sZrn in pluta Domnului.
- Da' celglalt, care a fost cu ei la tren ? intrcbii
Maria. Celglalt, tot bglai. StrZinuI. El uncle mai este ?
- A murit, r5spunse Robert Jordan. I n aprilie.
- In aprilie ? P5i in aprilie a fost povestea cu trenul.
- Da, rzspunse iar Robert Jordan. A murit la zece
zile dupg intimplarea cu trenul.
- Sirmanul, zise Maria. Era tare liteaz. Ti durn-
neata tot de treburi dintr-astea te tii ?
 - Da.
. - -4i aruncat trenuri in aer, gi dumneata ?
- Da. . Trei trenuri.
Pe-aici ?
.--

- In Estramadura. Inainte de a veni incoace, am

fost in Estramadura. Am f5cut treabii bun3 tn Estra-
madura. hlulti de-ai nogtri lucreaz5 acolo.
-- !ji-acuma de ce ai venit aici, in muntii 5gtia ?
- Am venit s2 iau locul celuilalt, a1 blondului care-a
murit. De altnlinteri. cunosc tinutul inc5 dinainte de
inceperea migc5rii.
- f l cunogti bine ?
- Nu, nu chiar aSa de bine. Dar inv5t repede. Am
o hart3 bun2 gi o cfilriuz2 stragnic3.
- Britrinul, zise Maria, incuviinlind din cap. B5trinul
e un om ~i jurniitate.
- Foarte multuinim, spuse Anselmo .adresindu-se
fetei, ~i abia atunci Robert Jordan intelese cri nu e nu-
nlai el singur cu fata $i in acela~itimp v5zu cit de
grcu ii vine s5 se uite la ea, fiindcs asta fiicea ca vocea
s5-i sunc straniu. Inc~lcaseultima dintre cele dour po-
runci pe carc trebuic sii le respecte cine vrea sii triliascii
in bun5 inrelegere cu oanlenii ce vorbesc spaniole~te:
bsrbatilor sli le dai tutun, iar de femei sri nu te legi
niciodat;. Dar in clip:! aceea i$i diidu searna, cu totul
pe neasteptate, cii nici nu-i plisa. Erau atit de multe
lucrurile de care 1111 trebuia s3-i pese ; ~i de ce s-ar
sinchisi tocmai dc treaba asta P
- Ai chip foarte frumos, ii spuse el Mariei. Tare
mi-ar fi pl2cut s5 te fi intilnit pin5 nu apucaserri sri-ti
taie p5rul.
- Are s5 crcasc5 la loc, r2spunse fata. Peste gase
luni o sS fie destul de lung.
- Ar fi trebuit s-o vezi cind am adus-o de la tren.
Era aga de uritz, c2 te bHga in sperieti.
- $i a cui femeie egti ? intrebH Robert Jordan, in-
cercind s; schimbe vorba. A lui Pablo ?
Fata il privi lung, izbucni in ris, apoi il lovi cu palrna
peste genunchi,
- A lui Pablo ? I-ai v5zut mutra ?
 - Bine, atunci a lui Rafael. Pe Rafael 1-am vlizut
cum aratii.
- Nici a lui Rafael.
- NU-i a nici unuia, interieni tipanul. E o femeie
tare ciudatli. Nu-i a nirn5nuu. Da' face mincare buns.
- Adevrirat, a nici unuia ? o intrebii Robert Jordan.
- A nici unuia. A nimsnui. Nici in glum5 >i nici
de-adc\.Grat. $i nici a dumitale.
-- Nu ? ! c\clamri el ~i simti cum nodul i se urcli
iar in git. Asta-i bine. N-,an vreme pentru nici un fel de
femcie.
- Nici m5car un sfert d e ceas ? intrebii pro\.ociitor
tiganul. Nici mricar cincisprezece minuturi ?
Dar Robert Jordan nu-i rrispunse. Se uita la fdtli, la
Maria. ~ i - ~ i im t e agitlejul prea inteprnit ca 45 p a t 5
indrXzni a scoate vreo verb;.
h l a ~ i a5e uitB la el $i izbucni ill ri\, apoi r o ~ deodat;.
i
dar continu5 55-1 priveascii.
-- Ai robit, ii spwe Robert Jordan. Ai obicei 45 io-
~ e ~ deseori
ti ?
- Nu rope niciodat;.
- Dc data asta ai r o ~ i t .
- At~mci 111ri duc En pe~terg.
-- Riinii aici. hidria.
- Nu I 4e impotri~i fata, ~i ~ilnbetuli~ j,it>i I clts ptb
chip. Acwna mii duc inriuntru.
Ridicj. de jos t a w de fier din care inincases2 bzrbatii
vi strinse cele patru furculife. hli~cririleii ernu stingace.
ca ale unui ciilut neclat la ham. dar tot atit de
gratiaxse ca ale unuu animal tingr.
- De ciini mai aveti nevoie ? intreba ea.
Robert Jordan continua s-o pri~eascii, ~i fata roS1
d'In nou.
- Nu in5 mai face ~5 r o p e . El rug5 hla~ia.Nu-mi
place.
- Las5-le aici, ii spuse figanul. Tine, u1m2 el. mfun-
dind cana in vasul de piatr; q i intinzind-o, plinil. lui
Robert Jordan, care se uita dupli fat5 : o vKzu cuin 9 9
apleac: repede capul ~i intrii in peqterii cu tavii prca
de fier.
 - Multumesc, zise Robert Jordan. Glasul i se lim-
p z i s e din nou acum, cind fata glecase. Asta-i ultima,
Am b5ut destul.
- S5 terminzm vinul, spuse Rafael. Mai avem
inguntnt inci mai mult de jumgtate de burduf. L-am
adus incoace pe spinarea unui cal.
- Aia a fost cea din u r n 3 ie~irea Iui Pablo, I&muri
Anselmo. De-atuncea n-a mai f;icut nirnic.
- Citi sinteti cu totii ? iiitrebii Robert Jordan.
- Sintem ~ a p t e .gi rnai sint ~i douP femei.
- Doug ?
- Da, hlai e ~i tnrrier a lui Pablo.
-B
i ea unde-i ?
n pester& Fata se pricepe ~i en o!eac& la fiicut
mincare. Am spus cii face nlincare bun5 aSa, ca s-o
bucur. Dn' cea mai mare parte de thnp doar o ajut5 pe
mtrjcr a lui Pablo.
- $i cealaltii cum arat5. aclic; nttrjer a lui Pablo ?
- Aoleu ! rPspunse tiganul rinjind. Ceva c~unplit!
Dncli ~ o c o t e ~c&
t i Pablo e urit. atuilci af;teapM sG-i tczi
nelasta. Da' bdrbat5 femeie ! De o sut5 de ori mai
~iteaziidecit Pablo. Kunni cG e ceva cumplit.
- Pablo a fost liteaz la inceput, se anlestec-G in
\orb; Anselmo. La inceput era biirbat cle nGdejde.
- A ucis oauieni rnai ~nultidecit holera. adSug5 ~i
tiganul. Atuncea, cincl a inceput mi~carea. Pablo a
omorlt oalneni mai multi clecit febra tifoidP.
- Da' e lungs vreme de cind a ajtlns r)lu!j flojo, urmZ
Anselmo. Acuma e tare mrilliiet. lntr-una se cutremur;
de frica morgii.
- S-ar putea s5 fie din pricinii cri n omorit aqa de
multG l~unela inceput, zise tiganul pe un ton filozofic.
Pablo a omorit mai multi decit ciuina bubonic%.
- Asta, g i avufia, adGugi Anselmo. fji pe urm;, bea
~i prea mult. Acunla i-ar pliicea s5 se trag5 deoparte,
ca un wzntndor de torus. Ca unul dintre cei ce lupt5 cu
taurii. Da' n-are cum se trage deoparte.
- D a d ar trece de pnrtea cealaltii a frontului, spuse
tiganul. i s-ar Iua caii ~i ar fi trirnis la armat5. Nici
mie nu mi-ar pllicea s5 mii clue la armat;.
 - Nu se afli tigan s5-i plac; treaba asta, observil
Arrselmo.
- Si pentru ce sg-i plac3 ? intreb; vganul. Cine vrea
de bunivoie s5 se d u c i la armat5 ? De asta facem noi
revolupe, ca s i ne ducem la armat; ? Eu s5 lupt .vreau,
da' nu s; mP duc la armat;.
- $i ceildti unde-s ? intrebg Robert Jordan.
Acum se simjea bine, iar din pricina vinului il cu-
prinsese toropeala ; gi stind acolo, intins pe covorul de
frunze a1 pridurii, vedea printre crestele brazilor norii
micup, ce se ridk; dup5-a,miaza peste munfi, alunecind
h c e t pe cerul halt al Spaniei.
- Doi dorm insuntru, in pqter;. Doi stau de san-
tine15 acolo sus, unde avem arms. Ntul stti de santinelz
in vale. Cred cH acuma dorm tofi.
Robert Jordan se rzsuci pe o parte :
- Ce fel de arm5 aveti ?
- Are un nume tare ciudat, rgspunse tiganul. 111
clipa asta nu mi-1 pot aduce aminte nici dacH mii
omori ... o mitralierii.
Probabil c5 e pu~cli-mitralierti,P9i spuse Robert Jor-
dan. $i Entreb5 :
- Cit de grea e ?
- Poate s-o dues un om. da' e tare gren. Are trei

picioarc care se pot stringe. .4m capturat-o In cea din

unns ie~ircmai serioass. Chiar inaintea celei cu vinul.
- $i cite cartu$e ayeti la ea ?
- .4vcm cartu9e friri numsr, rzspunse tignnul. 0
lad5 intreag;, p e a cit nici cu gindul nu poti gindi.
Par s5 fie vreo cinci sute de cartuve, gindi Robert
Jordan.
- Si se alirnentenz5 cu bands, ori cu inc5rc;tor ?
- Cu n i ~ t ecutii de tier care se a ~ a z 5densupra.
Drace, pare s5 Cie o mitralier; de tip ,,Lewis", i$i
spuse Robcrt Jordan.
- I>umneata $tii ceva despre mitraliere P PI intrel,5

el 1)' bGtrin.
- Nu&, riispunse Anselmo. Nimic.
- Da' tu '2 il intreb5 apoi pe tigan.
 - Stiu d trag cu mare repeziciune ~i se Pncdzesc
*a de tare, cii teava iti arde mina dacii o atingi,
rgspunse tiganul, umflindu-se in pene.
- Asta o gtie oricine, rosti Anselmo disprepitor.
- Se pwate, zise figanul. Da' dinsul mi-a cerut sil-i
spun ce gtiu despre o mdyuina, Si eu i-am spus. Iar pe
ad5ug5 : Afar3 de asta, lucru care nu se intimp1I
cu o arm2 obQnuitP, a noastrG varsii foc intr-una cArt5i
vreme a p g i pe trsgaci.
- Nunai dacg nu se blocheazi, dacii nu rgrntne
fPr2 munwe gi d a d nu se infierbinti aga de tare incit
sii se topeascz, zise Robert Jordan in engleze~te.
- Ce-ai spus 3 Pntrebii Anselmo.
- Nirnic, rsspunse Robert Jordan. Prive'm doar ia
% iitor, pe engleze~te.
- Asta-i alp3 nrizbitie ! zise tiganul. S5 privegti viito-
rul ye Inglks. Stii cumva sG cite~tiin yalmii ?
- Nu, spuse scurt Robert Jordan ~i igi umplu i n d
o dat3 cana cu vin. Dar dac;? tu egti atit de iscusit,
te-a$ pofti sii citgti In pahna mea ~i sii-mi spui ce-are
sri se petreaca in cele trei zile ce vor veni dupii cea
de astrizi.
- Mujcr a h i Pablo $tie sii citeasc;? in palms, fl
l h u r i tigmul. Da' e ava de supiiriic:ioas5 ~ i - agai de
aprigg la suflet, cG nu ti-a$ putea spune dac-o sZ vrea.
Robert Jordan se ridicii in capul oaselor ~i sorbi o
inghititurg de vin. Pe urm; spuse :
- Atunci, haideti s5 vorbim cu muicr a lui Pablo.
Dacii-i o treabg atit de incurcat5, mai bine s-o
descurciim nurnaidecit.
- Eu nu m5 duc s-o sicii, zise Rafael. M5 iube~te
ca sarea-n ocl~i.
- De ce ?
- Zice cG-s un pierdc-varG.
- Auzi ce vorbg fiirii socotealii ! spuse Anselmo
batjocoritor.
- Are ea ce are impotriva tiganilor.
- Tii, ce mare gre~ealri! comentg Anselmo.
- Are singe vgiinesc in vine, urmii Rafael. Va d
zicci. $tie ce vorbe~te.$i rinji cu gura ping la urechi.
Da' limba ei frige ca focul Si usturi ca gfichiul hwap
 nicului. Cu lirnba asta a ei e in stare s5 jupoaie pielea
de pe oricine. F i ~ i i - f i ~ julwaie
ii pielea de 1~ om. E
a~lanlicS qi cwnplitii cunl nu s-a mai lmiaenit sub
soare.
- $i cu fata, cu Maria, cum se impacii ? intrebg
Robert Jordan.
- Bine. PC fat5 o iubeqte. Da' ia sii se apropie
vreunul de cn cu vreun gind ... Nu lnai spuse niinic,
dar cliitinii clin cap ~i plescgi din limb;.
- Cu fata e bun5 ca piinea caldii, zise Anselino.
0 ingrije~tecum nu se ptrate mai bine.
- Cind am adunat-o noi, pe vremea pove~tii cu
trenul, zise Rafacl, tare ciudatii era fata asta. 0 vorb5
nu scotea yi doar bocca intr-una, iar de se intimpla s-o
atingii cineva. se xutura cum se scuturz ciinele d e ap5.
De-abia lnai incoacc yi-a venit putin in fire. $i numai
acuin, in urinii, s-a inzdriivenit pe de-a-ntregul. Acum,
uitati-vii la ea : o tat5 de mai mare dragul ! Cind a stat
mai adineauri de \.orb; cu dumneata. ai viizut ce fru-
mos s-a purtat. .4tuncea, dupii povestea cu trenul, am
fost cit pe ce s-o lSs5m in plata Domnului. Nici nu
.fiiwa SS l)ierdei11 tiinp pentru ea, ava era de arn5rit5,
de uritii ~i pare5 far5 insemniitate. Dar bztrina a le-
gat-o cii o fUnie peste inijloc, ~i de cite ori spunea c i
nu mai p a t e sii meargz, o izbea cu celiilalt capiit a1
funiei gi o silea sii piiqeascli inainte. Pe urm5, cind cu
ade1.5rat 11-au mai ajutat-o puterile, a luat-o bgtrina
in spinare qi a dus-o ea. Iar cind nici bztrina n-a mai
putut-o duce, am hat-o eu. Urcam pe-o coastii de deal,
~i mergeam prin n i ~ t etufiiriyuri ~i mSr8cini de ne-ajun-
gcnu pinii la piept. $i cind nici eu n-am mai putut-o
ducc in spinare, a luat-o Pablo. Da' cit a trebuit s5
dea din clant5 biitrina ca s5 ne sileasc5 a purta ase-
menea po17arii ! N5vala amintirilor il f5cu s5 scuture
din cap. Ce-i drept, are ea picioare lungi, day de grea.
nu-i prea grea. Oasele-s uSoare ~i n-atirna inult. Da'
nici u ~ o a r gnu ni se piirea cind trebuia s-o d r g m in
spinare, sZ ne opriin $i sZ tragein in urmzritori, pe
urmii iar s-o s5ltaln pe umiir, in vreme ce biitrina il
tot altoia pe Pablo cu funia ~ i - ipurta carabina, i-o
indesa in mina cind se pregitea s-o lase jos pe fat5,
pe urmi iar il silea s-o salte in spinare ~ i - iincsrca
&grab5 carabina, blestemindu-1 de inam:L focului ; ii
scotea cu mina ei cartugelc din buzuuar. i le indesa
fn fnc5rcGtor, ~i nici o clipit: nu contenc:a cu bleste-
mele. Tocmai incepusc sri nrn11rgea~c;i. icir ciild s-a
Issat noaptea cea neagr5, cram sclipati. Da' c(l noroc
pe noi cri n-at-cau ca\.:~lerie!
- Trebuie c-a fost cuml)ii~id grtha acolo la tren,
zise Anselmo. Eu nu in-am aflnt dc i a t i lslnuri bstri.
nul. iiltorcindu-se ccitre Robert Jordan. .4colo nu fost
cctelc lui Pablo gi El Sordo. lxb cnrr o s5-1 \.e.tlrm in
seara asta. gi inc: alte do115 cetcb. tot tlin muntii
de-aici. En. In jrenira ncceii. txl.alli dc. c~iilitlt5parte
n frontului.
- $i undr-1 m:~i pui pe omul ucel:t \ ~ ; l l , ~ isi cu nume
ciudat ... continu$ tiganul.
- KayLin.
- Da. Nici in rul~tul C;LPLI!II~ nu pot \: f i l l mink,
I ~ L I I ~ I ~ 5sta.
* ~ C ~ .4\.cam- cloi onmclli cu - I ) 1iiitrnlier5. $i
25th. trimisi tot rlr armat;. CPnd a fost cu f q a , 11-au
putut s5 due5 n~itralicu~i nu piertlut-o. Poti f i sigur
cLi LIU era nlai yrca dccit fat~t.~i dc-ar li cLtzut blitrina
asupra lor. ar f i c5rat-o fdr5 cloar bi poatc.. Din nou
cllitin2 din citl,. dc pa1cB w i m l x ) t n \ c ~ ctmintirilor,
~i unnli: Dr cilirl sint t.11 pe lumct Il-~irn mai vrizi~t
asemellea lucru c.:i c~ploziaacet3a. I'rrnul 1 riiea. in-
tins. drept spre noj. 1,-am zcirit incli de dclxlrtc. Mg
apucase un tremurici, cri nici nu ain torbc s2 \,'t spun.
Am vizut intii fuinul. ~i ce1.a mai tirziu an1 auzit
~uieratul ina~inii. Pe urn15 s-a apropiat - puf-puf~
puf-puf-puf-puf - ~i se f k e a ~ n a imare si n w e u mai
mare, apoi deodatB, cind a trosnit explozia, rotile din
fat: ale ma~iniiau ssltat de pe Sine, qi parcli tot p%
mintul s-a ridicat intr-un nor inare ~i negru qi cu
tunet de-fi lua a u n ~ l ,iar m a ~ i n a a sririt in SLIS im-
preund cu norul acela de pimint, qi p5rjile de lemn
se iniilfau in vgzduli de-ai f i zis cLi le vezi in vis, qi ma-
~ i n as-a praviilit deodatri pe-o coast;, ca un animal
u r i a ~rinit de moarte, ~i de rindul ista a fost in& o
explozie d e fum albicios, cind nici nu conteniserg s5
cad5 peste noi bulgirii azvirli@ de explozia dintii, ias
atunci nlaquinu a inceput s5 latre - lil-ta-ta-ta -
urmB figanul s5 povesteascB, zbritintlu-qi in fata pit>p-
tului amindoi pumnii strin~i~i cu degetelc mari ri-
dicate drept in sus, ca ~i cind ar f i l o ~ i tintr-o mi-
'

tralieri inchipuitri. Ta-ta-tat-tat-tat-ta ! striga el ca

apucat. NiciodatB in viata mea n-ain mai \!rizut nscmc-
nea minune, cu s~lclatiia r e sc n5pusteau jus din tn.11
gi o luau la fug;, ~i ma'quina litra asupra lor, iar oa-
menii c5deau ca spicele. Atuncca s-;L intimplat c5, clc
zgpgcit ce eram, a m pus milts pe nticlllirm $-am viizul
c5 frigea ca jarul, ~i tot atuncea bztrina m-a plesnit
stragnic peste obraz 8i a r5cnit la nine : .,Trage, do-
bitocule 1 Trage, sau Pti fririm capill ca la VaLrpe !"
Indatg am inceput s2 trag, da' imi venea tare grcu s5
tin arma drept, iar soldavi incepusers sii urcc in goal15
coasta unui deal mai deprirtat. Peste o \.relnc, dupB cr
am coborit noi ping la tren, ca sB vedcm ce fir fi dc
agonisit de pe-acolo, un ofiter a adunat cu sila citiva
soldati gi i-a pornit imptriva noastrH, mfnindu-i cu
revolverul de la spate. Zbiera intr-una la soldati ~i
flutura ca nebun revolverul prin v3zduh, iar noi tofi
am tras h el, nvmai c5 nici unul nu 1-,an putut nimeri.
Pe urns, o seam5 de soldati s-au .aSezat in ~ i por primint
~i au hceput sEi tragli ?n noi, iar ofiterul uinbla de
colo pins colo prin spatele lor, tot cu re\,ol\,t>rul in
rnin;, gi noi de loc nu-1 puteam lovi, ~i nici ?t~ciclrri~
nu putea trage in el din pricin5 cri-i ~ c d e atrtxnul in
cale. Soldatii r5m;seserg culcati acolo ~i nu inai voiau
s5 se ridice, ~i-atunceaofiterul a impu~catdoi dintrc
ei, 8i ceilalti tot nu S-au ridicat, da' de-atitea blesternc
qi injurzturi, au inceput s2 se ridice cEte unu, cite doi
sau cite trei deodat; gi s-o porneasc; in goani spre
noi ~i spre tren. Pe urn5 iar s-au intins la pBmfnt !ji
au inceput s5 trag;. Atuncea am hotsrit cZ sosiso vre-
mea s-o gtergem, ~i cind plecam, nta'qnina incs mai
clBnt5nea pe deasupra capetelor noastre. $i atuncea
am gisit-o pe fat;, printre sti~lcile unde st'tCL ea as-
cunsil dupB ce fugise de la tren, ~i a venit ~i ea cu
noi. Solilatii aceia ne-au hiiituit pe umlB pin; noaptea.
- Trebuie sZ fi fost greu cle tot, zise Anselmo. $i
mare tulburare de suflet.
 - A fost singura trcab; buns pe care an fiicut-o,
rosti o voce groass. Acunia cu ce t e inai h~deletnicegti
tu, miii impuficiune dc golan puturos gi beti\;, fecior
rfios de c u n 4 figiincascii ? Ce faci aicea ?
Robert Jordan v&zu o femeie de k ~ c ocincizeci de
ani, apsoape la fel de voinics vi vinjoasli ca vi Pablo,
lilt; in umeri p c?t era de inaltii, imbrscatii cu fustii
pi bluz; neagrii, tiiriineasc:, ciorapi grovi de linP tragi
PC picioare butuciinoase ~i pantofi negri cu talpa d e
sfoar5 ; chipul negricios ii era intmlecat. c a o cfigie
siiptii in granit. A\-en iniini mari, clar frumoasc, iar
p s s ~ lncgru, des ~i cirliontat, il avca strhls In ccafa
intr-un
'
conci.
-- HGspu~ide la ce te-am intrcbat ! ii poruilci ea ti-
ganl~lui. fSr8 a-i lua in seam; pe ceilalfi.
- Stiitcam de vorbg cu tovarli~ii iigtia. Dinsul se
pricepc la pus dinamitii si abia a sosit.
- Asta o gtiu eu. zise nl~cjcra Iui Pablo. Acun~aia-o
din loc si scliimb5-1 pe Andsks, care-i cle santinels pe
cre:ut#.
- 1.1~~co!/, rlispunse tiganul. 315 clue. Pe urm5 se
intoarsc ciitre Robert Jordan : A111 s5 tt, v5d In vremea
rnesei.
- Vorba asta nici in glum; sii 11-0 mai spui, ii zise
femeia. Dupa cite am finut eu socote~ala,azi ai inincat
rle trei ori. Ia-o din loc gi trimite-mi-] pe Andri,s.
Pe urmii ii spuse lui Robert Jordan, intinzhldu-i mina
~i zimbind :
- Holn ! Ce faci ~i cum mai mcrg trcburile in re-
publicii ?
- Bine. r5spunse Robert Jordan ~i ii strinse mina
c11 aceeqi tiirie. Bine gi eu gi republics.
- M2 bucur, zise femeia. It1 privea drept in ochi ~i
zimbea, iar el b5g5 de seams cP are odii foarte fru-
m o ~ igi de culoare cenu~ie.Ai venit incoace ca sii mai
wunclim un tren in aer ?
- Nu, r5spunse Robert Jordan, si chiar din clipa
aceea awl tn ea h~credese deplin;. Pentru un pod
am \,enit.
 - No es &a, zise femeia. Un pod e niinica toatii.
Cind o sii niai aruncih in aer alt tren, cii doar actinla
avem Vi cai 2
- Mai tirziu. Poclul iista e treab; foarte insen~natii.
- Fata mi-a spus cS to\-i~riig~l dumitalc, care 3 fost
cu iloi la trcn, a murit.
- Da.
- blare piicat ! NiciodntB 11-am mai vGzut asenlenea
esplozie. Tare iscusit om mni era. Mi-a pliicut foarte
mult. Si-acmna n-ar fi cu putinfii s5 nlai alvilcgln in
aer un twll 2 S-au strins aicea in rnunfi o inulfilne de
oameni. Cl~iarprea nlulti. .A gi inceput sii ne fie greu
sii maj g5si1n de mincurc. ,4r fi mai bine sB plec5m.
$i-avem gi cai.
- 'TrCbuic s5 tc>rlni~liimcu podul.
- Si iinrle-i podul 5sta ?
- Clliar itivi, lw-aproape.
- Cu-atit nisi bine, zise ttlrijer. a lui Pablo. Haideti
sri dGri1n5in toate podurile de prin imprejuriini ~i sg
plecSm. 31-am siiturat de locurile de pe-aici. E prea
mare adun2tur2 de luine. Din asta nu poate s5 ias5
nimica bun. hici, la noi, e o lincezealii de-ti face greag.
.4tunci il ziiri pe Pablo printre brazi gi striga la el :
- Borrucho ! Befivule ! Betiv imputit ! Apoi se in-
toarse iar, veselli, spre Robert Jordan $-i spuse : A luat
un burdufel de vin gi s-a dus sii-l bea de unul singur
in piidure. Bea intr-una. Via@ asta are s5-1 dea gab.
Biiiete, imi pare grozav de bine c5 a i veniit ! Si il b 5 t ~
cu palma pe spate, apoi urm; : Aha ! E ~ t imai voinic
decit arBti. $i-gi trecu palma peste uiniirul lui, ca sg-i
shntii mu~chiisub ciiina~a de flanelii. Bun ! lmi pare
grozav de bine cii ai venit.
- Si mie la fel.
- 0 sii ne intelegem de minune, spuse femeia. Bea
o cand de vin.
- Am mai b5ut ,oiteva pin2 a m a , r5spunse Ro-
bert Jordan. Da' bei 8i dumneata ?
- Nu beau niciodatii inainte de mass. MB nrde la
linguric5. Pe urm5 din nou il z5ri pe Pablo .;i stl.i$ :
Borracho 1 Befivule ! Se intoarse iar spre Robert Jordan,
clgtinind din cap : A fost un om gi jumiitate. Da acuina
s-a sfir~itcu el. Si-ascults aici, si-ti mi spun un lucru r
SB fii bun cu fata gi s i iei seama cum te poqi cu ea.
Cu Maria. A trecut prin multe nenorociri. Ai priceput 2
- Da. Da' de ce-mi spui asta ?
- Fii~ldcgatunci cind s-a intors in yegter$ am luat
a~nintela ce s-a petrecut in sufletul ei dupi ce te-a
v ~ z u t .$i-am luat aminte cu ce ochi te cerceta incii
inainte de-a i e ~ din
i pegerg.
- Am glumit pufin cu dinsa.
- A fost intr-o stare de plins, spuqe femeia lui
Pablo. Acuma e mai bine qi ar trebui 65 plece d e aici.
- E treabg qoarri ; o puteti trirnfte cu Awlmo,
s-o treacg dincolo de linia frontului.
- Dumneata ~i cu Anselmo o puteG lua c A d se
terming povestea asta.
Robert Jordan simQ o durere in gitlej, qi g l a d ii
sung spart cind spuse :
- S-ar putea d facem ~i cum spui.
Mujer a lui Pablo se uitg la el ~i clitins din cap r
' - Ay, ay, ay !Tog birba* sint a p ?
- N-am spus nirnic. E fat; frumm3, doar ~ t i bin& i
- Nu, nu-i frumoasi. Da' incepe s5 fie frumaas&
asta mei sg spui, zise femeia lui Pablo. BPrbafii I Mare
r u ~ i n epe capul nostru, a1 femdlor, cg tot noi fi q t e m .
Nu. S5 vorbim drept. In republic; m e nu se afl5
c h h e care s5 se ingrijeasci d e uua ca ea 2
- Ba da, r5spunse Robert Jordan. $i incP foarte
bune. Pe coasta mgrii, pe ling2 Valencia. $i pin alte
pgrti. Acolo au s5 w poarte foarte bine cu ea vi poate
sii munceasc5, sg ingrijeascg de copii. Copii d e prin
satele evacuate. Or s-o invete sH ingrijeascz de copii.
- Ar fi bine, spuse mujer a lui Pahlo. Inc; de pe
acuma Pablo tinje~ted u p i fati. Asta e in& un l u m
care il nirnice~te. Cind dg cu ochii de ea, parci se
las; asupra lui o boali. E naai bine si?i plece de i d a t &
- 0 putem lua cu noi dupi oe ispr2vim treaba.
- $i o s5 ai grijg de ea, acum, ci3 #iaplaritat in-
credere ? 1ti vorbesc de parci3 te-ag cunoaqte d e cind
lumea.
- ASa se intimpl5, zise Robert Jordan, cind oamenii
se Enteleg intre ei.
5 - Pentm cine bat clopotele 66
 - Stai jos, il indernnz femeia lui Pablo. Nu-ti cer
&-mi fggauiegti nimic, fiindc5 ce e s5 se intimple tot
are s5 se intimple. Doar dac5 nu vrei s-o scoti de aici,
doar atunci te rog s5-mi faci o fgggduial5.
- De ce nurnai dac5 n-am s-o scot de aici ?
- Pentru cg nu vreau s-o am ling5 mine ie~itGdin
minti dup5 c e a i s5 pleci dumneata. Am avut-o mai
inainte iegit5 din miqi, gi am destule griji pe cap
chiar gi fgr5 asta.
- 0 s-o l u h cu noi dup3 ce ispr5vim cu podul,
spuse Robert Jordan. Dac5 mai rgminem in viaf5 dup5
ce isprgvim cu podul, o 8-0 l u h cu noi.
- Nu-mi place s5 te aud vorbind ap. Vorbe din-
tr-astea n-aduc niciodat5 noroc.
- V o b c aga numai fiindc5 vreau s2-ti fac o fZ-
gzduiala, urm5 Robert Jordan. Altminteri, nu sint din-
tre cei ce spun vorbe amare.
- Intinde mina aici, s5 ti-o cercetez, zise femcia.
Robert Jordan intinse mina, ~i femeia Pi desficu
palma, i-o @u in mirra ei bZt5torit5, i-o frecz uSor cu
degetul mare gi se uit5 la ea cu incordare, apoi ii dZdu
drumul, I5sind-o s5 cad;. Se ridic5 in picioare. Se ridicG
gi el, iar femeia il privi f 2 5 zimbet.
- Ce-ai v5zut acolo, in palm5 ? o intreb5. Sa ~ t i i
c5 nu cred in istorii de astea. N-ai cum sG 11-15sperii.
- Nimic, rgspunse femeia. N-am vcizut nimic fn
palm;.
- Ba da, ai vzzut. $i sint curios s5 aflu. Dar nu
cred in prostii dintr-astea.
- Da' in ce crezi ?
- In multe, dar In asta, nu.
- 111 ce ?
- In munca mea.
- Da, am v5zut.
- Spune-mi, ce altceva ai mai vzzut ?
- N-am mai v5zut nimic altceva, rsspunse en 130-
solnorit5. Ziceai c5 podul e treab5 primejdioas; ?
- Nu, am spus c5 e foarte imemnatri.
- Da' p a t e s5 fie gi cu primejdie ?
- Da. $i-acuma am s5 m5 duc acolo, sg-1 v5d ~i
eu. Cifi b5rbati avefi aici ?
 - Cinci pe care sli te poti bizui. Tiganul nu face
nici doua parale, cu toate c5 gindurile i-s curate. Are
inirn5 buns. In Pablo nu mai am nici o 'Encredere.
- Da' El Sordo cifi bhrbati de niidejde are P
- Sii ziceni cii opt. 0 sh vedem disearh. Vine ~i
el hcoace. E un om tare istet. $i are ~i ceva dinamitii.
Da' nu cine $tie citii. 0 sil stai de vorbi cu el.
- La-fi che~iiat?
- Vine in fiecare searii. Sintem vecini. Ne este gi
prieten, ~i tovarb~.
- $i despre el ce crezi ?
- E un om ~i jumiitate. $i totodatj. foarte priceput.
La povestea cu trenul .a filcut treabs cit zeue.
- $i prin cetele celelalte ?
- Dacii li se trimite veste din vreme, s-ar plltea
sii stringem laolaltii cincizeci de pugti, pe care s i ne
putem oarecum bizui.
- Cit de tare ne putem bizui ?
- Asta tine de miirirnea primejdiei.
- $i cite cartuge de fiecare p q c i ?
- Yoate & vreo dougzeci. Cite or vrea sil ia pentru
treaba cu podul. Dacli or veni pentru treaba asta. Sa
nu uiti c i la pod n-au s i fie nici bani d e luat ~i nici
lucruri de prhdat, iar fercda ce-o pui in vorbe a r a t i
lii~lpede mirimea primejdiei. $i dup; ce s-o termina,
va trebui sii p l e c h din munpi ligtia. Mulfi a u sii fie
impotriva ispriivii cu podul.
- E limpede.
- De aceea, e mai bine s2 nu vorbegti despre treaba
cu podul rnai mult decit e neapgrati nevoie.
- $i eu cred la fel.
- Pe urmli, dupli ce ai sli cexetezi cu luare-aminte
podul, la noapte o sli s t h de vorbli cu El Sordo.
- Mli duc chiar acurna acolo, cu Anselmo.
- Atuncea malP-1, 11 sflitmi fmeia. yrei ss-ti dau
o carabing ?
- Mulpmesc, ii r5spu.n~. Ar f i bine s-o am, aa'
n-ag vrea s-o folosesc. M5 duc s5 cercetez locurile, nu
sP stirnesc zarvli. I#i multurnesc pentru tot ce mi-ai
spus. ltmi place foarte mult felul cum vorbegti.
- Incerc gi eu sP vorbesc pe fat& -
 c- Atuncea spune-mi ce-ai vizut in palm5.
- Nu, rosti ea cu t h i e gi cl5tinP din cap. N-am
vPzut nimic. Gata, ia-o spre pod. 0 sii am eu grijii de
ranite.
- AcoperZ ranitele qi ai grij5 s5 nu urnble nimeni
la ele. Acolo unde sint, stau mai bine decit in pgter;.
- Am s5 de invelesc, qi nimeni n-are s5 se ating5 de
ele, 21 asigur5 femeia lui Pablo. Gata, du-te sP vezi
I>odul.
- Anselmo, zise Robert Jordan, punhnd d m pe
u m h l b5trinului, care dormea intins pe jos gi cu capul
qnijinit pe brate.
Biitrhul in5lt5 privirile gi zise :
F Da. Numaideait. Hai s5 mergm.
 'Capitolul trei

'
Cei din urmg doui sute de yarzi ii coboriserl as-
c q i in umbra pgdurii, furi~indu-se cu multii grijg d e
la un trunchi la altul, iar acum, cind ajunseserg la
ultimii brazi de pe coastl, podul li se ariitii la numai
chcizeci de yani depiirtare. Soarele dupg-arniezii tinii
incg igi azvirlea cele de pe urmg raze peste cuhnile
cafenii de munte gi lumina podul intunecat, proiectin-
du-i umbra pe coastele abrupte gi golage ale defileului.
Era un pod de fier cu un singur arc, gi la fiecare capgt
a w a cite o gheretl pentru santinele. Destul de larg
ca sii paat2 trece pe el doug w i n i deodatg, se arcuia,
cu grafia robust; a metalului, peste defiled prgpiistios,
in fundul ciiruia, la mare adincime, un torent i ~ re-i
pezea firul spumos peste stinci gi bolovami, indreptin-
du-se c5tre piriul ce strlbgtea trecgtoarea.
Soarele ii b5tea 9n ochi, gi Robert Jcmrdan nu putea
~distitng5 dedt silueta construcfiei. A p i soarele
oobri, scgp5tind dinwlo de creastg, gi atuntci, privind
printre brazi spre culmea cenugie qi rotunjitg ce aco-
perise astrul, vgzu de data asta, cind nu rnai avea de
infruntat lurnina orbitoare, coasta de un verde proas-
pgt ~i gingag ~i pete de zHpadZi veche risipite pe sub
c m a muntelui. '
fncepu sg cerceteze din nou podul, folosind neagtep-
tata revirsare de lumini blind; ce n-avea s i mai dii-
nuiascg mult, qi ii sttadie atent consbuqia. Nu era de
b c greu sg-1 w c i in aer. In vreme ce privsa intr-a-
colo, scoase un carnet din buzunarul de la piept $i
ficu repede vreo citeva schite lineare. Cft deseng, nu
1 yard = aproximativ 0,91m.
 so gindi sii calculeze ~i cantit5file de exploziv. Asta
avea s-o fa& mai tirziu. Acum igi insemna doar punc-
tclo undo trebuia plasat5 dinamita, aSa fel ca s5 dis-
trug;i punctele de sprijin ale deschiderii gi s;i pr2vj.-
IeascB o intreag5 secfiune in adincurile defileului.
Putea s-o lac5 fgr5 grabii, ~tiinfific~i cu precizie, folo-
sind o jum2tate de duzing de inc&rcZturi legate in serie,
aga fel ca s2 explodeze sirnultan ; sau ar fi putut-o
face mai grosolan, cu douii inciirciituri mari. Ar fi tre-
buit atunci sii fie doug inciirc5turi deosebit de mari,
plasate in puncte opuse, gi sg expladeze in acela~itimp.
Desena repede ~i cu bucurie ; fericit cii, in fine, finea
in minii toate datele problemei ; fericit c5, in fine,
pomise cu adev5rat la treabii. Pe urmg inchise carnetul,
strecur5 creionul in imlul de piele de pe marginea
scoarfei, bZg2 totul in buzunar gi incheie nasturele.
In vreme ce el desenase, Anselmo cercetase Soseaua,
podul ~i gheretele santinelelor. I se pgrea cg veniser5
p r a aproape d e pod ca s5 se mai poatii ~ocotiin sigu-
rant& a p cii rgsuflg ugurat cind v5zu c5 s-a isprgvit
cu desenele.
Vgzindu-1 cii-~i incheie buzunarul ~i se iniinde pe
burtz la adiipostul unui trunchi de brad, ca sj. poat5
privi mai bine de acolo, Anselmo il prinse de cot yi ii
argt5 ceva cu degetul.
In ghereta de pe Sosea, a~ezatiicu fafa spre ei, se
vedea santinela s t h d pe un scaun $i ti~lindintre ge-
nunchi anna cu baionetj. la feavii. Fuma o tigar2 ~i
avea pe cap o bonet5 impletitii, iar pe urneri, o pelcring
ce p5rea f2cut5 dintr-o p2tur5. De la cincizeci de
yarzi era cu neputint5 s2-i distingi tr5s5turile fetei.
Robert Jordan duse binoclul la ochi, fYcind grijuliu
streaging lentilelor cu palmele, d e ~ inici o razii nu mai
venea. pin5 la el ca sii se poat5 reflects, ~i atunci v5-u
parapetul podului atit d e aproape, de p a r d ar fi putut
lntinde mina s5-1 apuce, gi chipd sa~tineleiatit de lim-
pede, cii putea distilnge obrajii scobifi, scrumul figiirii
~i lucirea unsuroasz a baionetei. V2zu un chip de fgran,
cu obraji scufundati sub pametii fnalfi, barb5 tepoas5,
ochi umbrifi de sprincene stufoase, miini mari, incle7-
tate pe arm;, gi cizrne grosobne ierind de sub poalele
pelerinei de ptiturs. Pe peretele gheretei atirna un bur-
dufel de vin din piele innegritii gi se mai vedeau acolo
citeva jurnale, dar nici urm5 de telefon. S-ar fi putut,
bineinfeles, ca telefonul s5 se afle pe peretele celzlalt,
care rjminea nevizut ; dar nu se zirea vreun fir ple-
cind d e la ghereti. Link telefonicti se intindea de-a
lungul goselei gi se vedeau firele trecute peste pod.
Afari, l i ~ ~ gintrare,
ii agezat5 pe dou5 pietre, se afla o
sobiti de mangal, f&cut5 dintr-un bidon vechi de ben-
zinii, cu fundul triiat ~i laturile giiurite ; dar foc nu era.
Sub sobitii, in cenqii, ziceau citeva tinichele .innepite
de foc.
Robert J0rda.n intinse binoclul spre Anselmo, care
ststea lungit pe burti, aliituri de el. BBtrinul zimbi g i
c1;itinii din cap. Se b5tu cu degetul pe frunte, lingi
ochi.
- Ya lo veo, spuse el pe spaniolegte. 11 vlid. Dar
vorbea din virful limbii, aproape fiirii s i migte buzele,
in felul acela mai stins decit ~ o a p t a .
Robert Jordan ii zimbi, iar batrinul igi indreptti ia-
riigi privirile ciitre santineli ~ i ,aritind cu un deget
intr-acolo, i ~ trecu
i palma cealalt,? prin dreptul bere-
gitii. Robert Jordan incuviinti din cap, dar fiirli si
mai zimbeasci.
Ghereta din celBlalt c a p 3 a1 podului, mai depgrtat,
era a~ezat'i cu spatele la ei gi cu fata spre gosea, aga
c i n-aveau cum sii vad5 iniiuntru. Largti, gudronati gi
bine construitii, goseaua cotea la capiitul podului ctitre
stinga, apoi fticea o cotituri la dreapts gi pierea din
vedere. In locul acela, vechiu! drum fusese lsrgit pin3
la lstimea de acurn a goselei, printr-o sipituri in pe-
retele masiv al stincii in partea opusi defileului ; latura
sting;, adici cea dinspre apus, care venea mai jos decit
trectitwrea gi podul, era marcati ~i ap5rat5 printr-un
gir de pietre mari, cioplite din stinci, de-a lungul ma-
lului abrupt ce se prgvalea fn adincurile defileului.
Defileul pgrea un adevgrat canion in locul acela, unde
torentul ce trecea pe sub pod se vgrsa in piriul tre-
ciitorii.
- $i postul celglalt ? 91 intrebg Robert Jordan pe
Anselmo. ,
 - E la cinci sute de metri mai jos de cotitura
goselei. La cantonul, sgpat in stincg, a1 picherului.
- Citi o m e n i ? intrebg Robert Jordan.
Din m u se uitg la santinelg prin binoclu. Omul
strivise mucul tigirii de peretele de scinduri a1
gheretei, pe urmg scosese din buzunar o pungg de
piele, desfgcuse foip de pe ce mai rgmhsese din tigarg
qi vgrsase in pungg resturile de tutun. Se ridicg in
picioare, i ~ irezemg arma de peretele gheretei gi se
intinse, apoi igi aruncg arma pe umBr gi f5cu vreo
citiva p q i pe pod. Anselmo se lipi de pamint, iar
Robert Jordan igi viri binoclul in buzunan~lcgmggii gi
tyi ascunse cit rnai bine capul in dosul trunchiului d e
brad.
- Sint gapte soldati gi un caporal, ii qopti Anseho
foarte aproape de ureche. Am aflat amiinuntele astea
d e la tigan.
- De indatg ce se linQtqte santinela, plechl, zise
Robert Jordan. Am vmit prea aproape.
- Ai v5zut tot =-ti fPcea trebuintg sg vezi ?
- Da. Tot ce trebuia.
Frigd se llgsa repede la ceasul acela, cind soarele
apusese $i lumina se ^mpuWa pe mburg ce ultimele
raze Qi stingeau lucirile aruncate peste muntii din
spatele lor.
- Cum socote~ticii stau lucrurile ? intrebg Anseho
cu glas soptit, in vreme ce anaindoi urmgreau cu pi-
virile santinela : cu silueta desfiguratg de pelerina de
pgturg, porniss inainte pe pod, cgtre ghereta cealaltii,
gi baimeta ii lucea in ultimele unde de luming tirzie.
- Foarte bine, rgspunse Robert Jordan. Foarte,
foarte bine.
- Mg bucur, zise Anselmo. Nu mergem ? Acurna
nu mai are cum sg ne vadg.
Santinela stgtea in picioare, cu spatele d t r e ei, la
capiitul cel mai depgrtat a1 podului. Din adincurile
defileului se ridica vuietul torentului ce se izbea d e
pietre. A p i , peste vuietul acela se intinse altul, un
zumzet continuu gi puternic, gi v5zur5 cum santinela igi
inalt5 ochii spre cer gi boneta irnpletitg ii alunecg pe
ceaf; ; intoarserg gi ei capetele ~i privi~g in sus, iar
 atunci vkurj. in inaltul ceru!ui, pe care cobora inse-
rarea, trei monoplane in formatie de V. micute si
argintii la iniiltimea aceea, uncle soarele inc5 rnai ajun-
gea, aluneoind pe bolt5 cu o viteza de necrezut $i cu
rntoarele huruind din ce in ce mai puternic.
- Ale noastre ? intreb5 Anselmo.
- &a s i pare, zise Robert Jordan, d e ~ i~ t i ac5 la
bgltimea aceea niciodat5 nu pofi fi sigur. Putea fi o
ptrulg de sear5 a unora, la fel de bine ca a c e l o r h l ~ .
Dar despre avioanele de vingtoare oricine spunea cg
sint ,,ale noastre", fiindcg asta ii imbgrbiita pe oameni.
Cu bombardierele era altceva. Anselmo, bineinteles,
fgcea la fel, a p c5 spuse :
- Sint ale noastre. Le recunosc. Sint Jloscas.
- Bine, zise Robert Jordan. $i mie mi se pare ci4
&t Moscas.
- Moscas s k t , st5rui Anselmo.
Robert Jordan ar fi putut sB pun: binoclul la ochi
i s5 se conving5 intr-o clips, dar prefer5 s5 n-o facg.
f n seara asta fi era cu totul indiferent ale cui sint, iar
dac5 b5trinului ii f5cea pl5cere s: le creadri ,,ale
mastre", n-avea rost s5-i rZpeasc5 aceast5 satisfaqie.
Acurn, in vreme ce avioanele piereau din vedere, h-
dmptindu-se d t r e Segovia, n-avea de loc impresia c5
ar fi fost monoplanele verzi, cu virfurile aripilor vopsite
fn ro+u, adaptate de rugi dupg ,,Boeing Psl" vi ciirora
spaniolii le spuneau Moscas. Culorile nu le put- dis-
tinge, d a ~siluetele nu erau cele care ar fi trebuit s3
fie. Nu. F u m e o patrulz fascist5 in drum spre bad.
Santinela stgtea tot in picioare, ling5 ghereta de la
cel&lt cap5t a1 podului, cu spatele cstre ei.
- Hai S5 mergem, spuse Robert Jordan.
Porni in sus pe coast5, inaintind cu mult: grijg qi
hlosindu-se de acoperirea brazilor, pin; ce igi d5du
seama c5 nu mai pot fi v k p . Anselrno venea in u m a
hi, la dlstanig de o sutg de yarzi. Dup5 ce se dep&ta-
serg bine de pod, st5tu pe loc ping ce bBtn^nul il a j w
dm d ~i trecu el in fati, contindnd, in ciuda h-
tunericului, sg inaintezo cu pas fern peste trecgtmre,
pe oaasta pieptigg.
 - Avem o aviafie grozavg, rosti bgtrinul, nespus d e
fericit.
- Da.
- Si o sii invingem.
- T r e b ~ ~siie invingem.
- Da. Si dupii ce-om invinge, trebuie s5 vii $i s8
vinezi.
- Ce sS vinez ?
- Mistrefi, urqi, lupi, capre...
- l f i place viniitoarea ?
- Mamii, ce-mi mai place ! Mai mult decit orice.
In satul meu tofi sintern viniitori. Dumitale nu-ti place
sii te duci la viniitoare ?
- Nu, rgspunse Robert Jordan. Nu-mi place sZ ucid
ani~nale.
- Cu mine e pe dos, zise batrinul. hlie nu-mi place
s5 ucid oameni.
- Nim5nui nu-i place, afari de cei care-s scrintifi
la cap, spuse Robert Jordan. Dar n-am nimic impotriv;
d n d e meapiiratg nevoie. Cind e pentru cauzii.
- Orice-ai spune, e altg treabg, urmZ biitrinul. La
mine acasii, oind aveam gi eu cas5, fiindcg acuma nu
mai am, piistram coltii mistretdui pe care I-am ucis
in piidurea din vale. P5stram gi pieile lupilor impugcati
de mine. Iarna ii impugcam, cg le luam urma prin
ziipadii. Unul, mare cit toate zilele, 1-am ucis in amurg,
chiar la marginea satului, cind rng intorceam acasg
intr-o sear5 de noiernbrie. Acasg la mine aveam patru
piei de lup intinse pe jos. Se cam tociserg ele d e cit
fusesera cglcate in picioare, da' se cheamg c5 tot piei
de lup erau. Mai aveam ~i coarnele fapului vinat toc-
mai pe fancurile din Sierra. Aveam acasg la mine gi un
vultur imp5iat de un megter din Avila, tare priceput
la impiiiat pgsgri, ~i-1fgculse c u aripile intinse gi ochii
la fel de galbeni jxi lucitori ca ai vulturului viu. Tare
mai era frumos ~i m d t h i mai pliicea sZ privesc la
toate lucrurile astea I
- Da, rosti Robert Jordan.
- Pe qa bisericii din sat d e la mine era b i k t j ! in
tinte laba unui urs pe care 1-am ucis intr-o primgvarg ;
am dat peste el pe-o coastg d e munte, in zZipadZi, pi se
trudea s2 intoarc5 un bugtean chiar L'U laba ce-am
tintuit-o apoi pe uSa bisericii.
- Cind s-a intimplat asta ?
- Acum p s e ani. $i de cite o n vedeam laba aceea,
chiar ca o minii de om, doar cii avea niyte gheare
cumplit de lungi, uscatii gi fintuitii prin palm2 de uga
bisericii, mi se bucura inima.
- De mindrie ?
- De mindrie, fiindc5 ^mi aducea aminte de intil-
nirea cu ursul pe coasta muntelui, in primiivara de
atunci. Da' dacii ucizi un om, unul care-i om cum
sintem gi noi, nu r b i i cu nimica bun.
- Nu-i pofi fintui laba in biseric5, zise Robert
Jordan.
- Nu. Aqemenea oiino~enienici nu-i d e gindit. Da'
mina omului seamiin8 cu laba ursului.
- La fel ~i pieptul omului seam5n5 cu pieptul
ursului, spuse Robert Jordan. Dac5 jupoi ursul de piele,
mu~chii de pe piept seamiinii in multe privinfe cu
mugchii omului.
- Da, incuviinfr Anselmo. Tiganii cred cii ursul e
frate cu omul.
- ASa cred qi indienii din America, urmii Robert
Jordan. Dac5 omoarii un urs, il roag5 sii nu fie sup5rat
pe ei ~i s5-j ierte. Ii atirrl5 c5p5fina intr-un copac, gi
Pnailzte de a pleca, se roag5 s5 le dea iertare.
- Tiganii zic c5 ursul e frate cu omul fiindcii sub
blang are t n ~ pla fel ca a1 omului, fiindc5 bea bere,
fiindcr ii plac cintrrile ~i fiindc5 ii place sii joace.
- La fel cred ~i indienii.
- Atuncea cum, indienii sint Pgani ?
- Nu, dar au aceleayi credinte despre urs.
- E limpede. Tiganii mai cred cii ursul li-i frate si
fiuldc5 ii place s;i fure nurna aga, de pl5cere.
- Dumneata ai ceva stnge Pghesc ?
- Nu. Da' am avut mult de-a face cu ei ~ i fzr5 ,
Pndoial;, inc5 yi mai mult de cind cu mi~carea.Acuna
sint o multime de tigani prin munti. La ei nu-i picat
s5 omori un om din altii spifg. Zic ei cii nu-i aga, da-i
adevzrat.
- Ca la mauri ?
 - Da. N w a i cg tiganii au multe legi pe care nu
vor sii le miirturiseascii drept adevgrate. Pe tigani r b -
boiul i-a fiicut iar la fel de r5i cum au fost odinioarg
in vremuri de demult.
- Ei nu inteleg de ce f a m rkboi. Nu $tiu pentrv
ce l u p t h mi.
- Nu, conveni Anselrno, $tiu doar cP la noi acuma
e rkboi yi oamenii pot iar sg ucidg, aSa cum ucideau
in vremurile de demult, .fir5 sii se t e d c-au sg-+
primeascti pedeapsa.
- Dumneata ai ucis vreodati ? intreb5 Robert Jor-
dan, folosind intimitatea creatg de htuneric ~i de ziua
ce-o petrecuserg impreung.
- Da. De rnai multe ori. Da' nu cu bucurie. Eu
zic cti e p k a t sP omori un om. Chiar ~i cind e vorba
de fasci~ti,pe care trebuie sg-i o m h . Pentru mintea
mea e mare deosebire intre u ~ s~i om, ~i nu cred in
bazaconiile Gganilor despre frgtia cu lighmanele. Nu.
Sint impotriva oricui face moarte de om.
- Si totu~iai omorit.
'- Da. $i am sti rnai omor. Da' de-oi apuca s2 rnai
riimin in via@ ~i dupP asta, mti voi striidui s5 trgiescr
aya fel. s5 nu fac n k i cel rnai mic riiu nimiinui, in&
cred c-am sg fiu iertat.
- De cine ?
- ParcZ poG sg ~ t i ?i De cind nu-l mi a.irern de loc
a ~ c ipe Dumnezeu, nici pe Fiul lui ~i nici pe Duhul
Sfimt, oare cine o fi rnai iertind ? Habar n-am.
- Si a m nu rnai crezi de loc cii exist5 Dumnezeu 3
- Nu. Vai de mine I Nici vorbg nu rnai poate s3
fie. Dac5 ar fi existat Dumnezeu, niciodatii n-ar fi
putut inggdui pe Jume ce am viizut eu cu ochii mei.
Las5-i pe ei sti treads d existi Dumnezeu.
- $i ei il trec de partea lor.
- Bineinteles cP ii duc Epsa, fiindcg aga am fost
crescut : in credintg. Da' in ziua de azi m u l trebuie
sP fie riispunzgtor fat; de sine i q i .
- Inseamn~cP singur spgla-te-vei de pgcatul uci-
derii. I
 - A v cred, rispunse Ansellno. Ai spus-o atit d e
]impede, incit socotesc cP aSa se cade s5 fie. Da' ori
este Dumnezeu, ori nu este, eu cred c2-i pBcat s i
ucizi. S5 iei v i a p cuiva, mie mi se pare o fapti cum-
pliti. Am s-o fac ori de cite ori are si fie nevoie, cZa'
nu sint om de teapa lui Pablo.
- Ca sii invingi in rgzboi trebuie &-ti ucizi d q -
m n i i . Asta a, fost twtdeauna adev5rat.
- Sigur. La r5zboi trebuie s5 ucidem. Da' s5 gtii
c5 am n i ~ t eg a d u r i tare ciudate.
P g ~ e a u prin intuneric unul al5turi de ceI5lalt, pi
Anselmo vorbea domal, urcind intr-urn vi intorcind din
vreme in vreme capul catre cel5lalt.
- N-a? fi in stare s5 omor nici m5car un episcop.
N-a? omori barem un bogatan, de orice soi ar fi el.
1-aq pune s5 munceascg in fiecare zi, a p cum munceam
noi pe c h p gi a@ cum munceam la t5iat copaoi h
pidure, pini la cap5tul zilelor ce le mai au de triit.
Atuncea ar vedea ~i ei de ce se na9te m u 1 sub soare.
SP doarmi ~i ei acolo unde dormim noi. S5 minince
qi ei a v cum rninciim noi. Da' mai presus de orice,
ar trebui sP munceascg. Doar aSa s-ar inv5p minte.
- $i ar tr5i ca s2 te bage din nou in robie.
- D a d - i omori, nu invat5 nimic, urmP Anselmo.
De stirpit, nu-i pop stirpi, fiindc5 din s5mfnta lor r5sar
altii, cu ~i mai crinceni u r i in suflet. Pu~c5rianu slu-
j e ~ t e la nimic. Pu$cPria nu zPmisle~te decit urP. Da'
dugmanii n q M ar trebui toti s5 se fnvete minte.
- $i totugi, ai ridicat viep omenegti.
- Da, r5spunse Anselmo. De multe mi, ~i incH a m
s-o mai fac. Dar fgr5 bucurie ~i socotid-o mare piicat.
- $i santinela ? Ai glumit cu privire la uciderea
santinelei ?
- Aceea a fost o glumi. Santinela a? ucide-o. Da.
F i r 5 govsiali gi cu inirnli ugoari, fiindci a p ne cere
datoria. Da' nu cu bucurie.
- 0 s5. l b h treaba asta pe seama celor care o
fac cu bucurie, zise Robert Jordan. Smt opt, qi EncP
cinci. Asta fac treisprezece din cei ce ucid cu bucurie.
 - Sint mulfi cei ce ucid cu bucurie, rosti Atlselmo
in intuneric. Avem multi dintr-ii~tia. Mai mulfi decit
cei pe care te-ai putea bizui intr-o luptii.
- Ai luat vreodatti parte la o luptti ?
- Nu, rispunse biitrinul. Am luptat la Segovia
atunci, la inceputul mi~czrii,da' am fost biruiti pi am
rupt-o de fugti. Am rupt-o pi eu la fugii, dimpreun;
cu ceilalfi. Nici nu $tiam de-adeviirat ce fgcem ~i nici
cum trebuie indeplinitti asemenea faptii. De altminteri,
eu n-aveam decit o pugcii de viniitoare ~i cartuSe cu
alice mari, iar guardin civil aveau arme ,,Mauser". Cu
alicele nu-i p u t e ~ mlovi nici la o sutii de yarzi, da' ei
de la trei sute triigeau in noi cum le pliicea, de parcii
am fi fost iepuri. Triigeau ca ploaia, pi tr2geau bine,
qi in fata lor noi e r m ca oile. Tiicu o vreme. Apoi
intrebii : Socotepti cZ la pod are sg se dea o luptti ?
- S-ar putea.
- N-am vgzut niciodatii o luptii la care sii mii pot
stjpini pi sii n-o iau la fugii, zise Anselmo. Nu ~ t i uce
fel m-q purta. Sint om btitrin, gi de multe ori rn-am
intrebat.
- Pentru dumneata pun eu chezzgie, il incredintz
Robert Jordan.
- Dar dumneata ai luat parte la multe lupte ?
- La citeva.
- $i cum socote~tic-are sz fie lupta asta d e la pod ?
- lnainte de toate, mie la pod pi numai la pod mi-e
gindul. Treaba mea asta e. Podul nu-i greu de nimicit.
Pe ur~nii o sg hotiirim ce trebuie sii mai urmeze. Ca
qi pentru pregstiri. Are s; fie scris tot pe hirtie.
- Prea putini dintre oarnenii nogtri gtiu s5 citeasc;,
zise Anselmo.
- Are s l fie scris dupP priceperea fieczruia, apa
fel ca top sii $tie ce au d e fzcut, +-am sg lgmuresc
limpede gi cu vorba.
- E u a m sii Eac treaba ce mi s-o incredinp, fP-
gPdui Anselmo. Da' cind imi aduc aminte ce-a fost la
Segovia, zic cP de-are sg fie ~i aici o luptii sau multe
impugcgturi, ar fi bine sg am limpede in minte ce tre-
buie s2 fac, oricum s-ar petrece lucrurile, ca s5 nu rn:
pomenesc c-o iau la fugi. Mi-aduc aminte cZ la Segovia
tare m2 mai trzgea inima spre fugti.
- 0 s5 fim impreung, il linigti Robert Jordan. Am
s;-ii spun tot timpul ce ai de fgcut.
- Atuncea, n-are s; iasii nici o incurc5tur5, m5rtu-
risi Anselmo. Pot s5 fac orioe dac5 mi se dB poruncg.
- Las; in seama noastrg gi podul, y i lupta, dacri are
sg fie lupt5, zise Robert Jordan, gi rostind vorbele
acestea in htuneric, igi dtidu seama cP sint cam tea-
trale, dar in spaniolegte sunau frumos.
- Are sti fie lucm de minunq, gi abia agtept 62-1
vsd, zise Anselmo.
!ji auzindu-1 pe bgtrh cum vorbegte deschis gi lim-
pede gi f5r5 nici un fel de afectare, nici afectarea re-
ticenielor englezegti gi nici cea a bravadei latine, Ro-
bert Jordan igi spuse cti e un am faarte norocos dacri
il are pe bgtrin ling2 sine gi dac; a fast in stare s5
vadg podul gi s5-gi facg planurile, iar simplifidnd lucru-
rile, totul s-ar reduce la Juarea prin surprindere a
santinelelar gi aruncarea in aer a podului, f5r5 intEm-
pl2ri aeagteptate, d a ~atunci se rgzvriiti impotriva ordi-
nelor lui Golz qi a obligatiei de a li se supune. Se
r2zvr5tea impotriva lor din pricina urm5rilor ce le-ar
fi putut avea asupra lui gi asupra acelui bgtrin. Erau,
firs indoial5, n+te ordine haine pentru cei c h e m ~ \ i
s5 le aduc; la indeplinire.
Dar 5sta nu e un fel de a gindi, igi spuse el, gi nu
este inggduit sti crezi c i exist: lucruri care n-ar trebui
~5 ti se intimple tie sau oricui altcuiva. Nici tu gi nici
britrinul nu insernna9 nimic. Sinteti doar nigte simple
unelte, menite s5-gi fac5 datoria. Exist; ordine ineluc-
tabile, de care nu poti fi f5cut vinovat, gi exist5 un pod,
iar padul acesta poate deveni un punct de cotiturri in
destinul rasei umane. Dup5 cum orice htimplare din
rrizboiul de acum paate deveni o asemenea cotitur;.
N-ai de ficut decit un singur lucru, gi trebuie s2-l faci.
Un singur lucru - drace I igi zise el. DacZ ar fi doar
un singur lucru, ar fi simplu. Nu te mai da cu capul
de pereii, nepricopsitule ! Gmdegte-te la altceva.
 Ass &iincepu sP se gindeascg la fati, La Maria, la
pielea, la yard ~i la h i i ei, toate de a c e q i culoare
cafenie aurit8, pPml putin m i inchis dedt celelalte,
dar desigur cii avea sP par5 mai deschis pe mZsurP
ce pielea se va innegri la soare, pielea aceea catifelati,
de aur stins la suprafat5 qi aur vechi dedesubt. Cati-
felatg trebuie sii fie, catifelatg peste tot trupul, ~i cu
citg sfiiciune se mipca fata a m , de par& in insP$i
fiinga, ha &iar in jurul propriei sale fiinte s-ar fi aflat
ori ar fi plutit ceva, ceva ce-o stinjenea, de parcg ar
fi putut fi v8zut, d g i nu era vizibil, fiindcg nu exista
decit in mintea ei. !ji cum roqea ck fiecare dats cind
o privea, ~i cum ~ e d e aacolo, cu miinile hpreunate In
jurul genunchilor, pi bluza deschisg la git, pi cupa rgs-
turnatg a sinilor impungind bluza, iar pe cind se gin-
dea la ea, i se usca gitlejul ~i parcs se impleticea in
mers, a p c2 nici el, nioi bitrinul nu maii scoaserg o
vorbz, pin5 ce Anselmo zise :
- Dupii ce cobarim printre stkcile astea, a j u n g m
la tabiirg.
$i in vreme ce coborau pe intuneric printre stinci, m
om strig8 la e i :
- Stai ! Cine-i acolo ?
AuzirS tric5nitul unui incfiizGtor de arms, ca si cind
ar fi fost tras indgriit, Si pe urmg lovitura pe lemn a
inchiz5torului impins inainte $i l5sat in jos dupP in-
czrcare.
- TovarQi, diidu riispuns Anselmo.
- Care tovarii~i?
- TovarQi de-ai lui Pablo, u d s i rbpundi b5-
trind. Oare nu ne-ai recunoxut ?
- Ba da, riispunse g k s d acela. Da' aSa am ordin.
$titi paroh ?
- Nu. Venim din vale.
- Am afbt, zise omul din intwzeric. De la pod
venifi. Cunosc toat; povestea. Da' nu eu am dat

-
ordinul. Trebuie s i @i\i a doua jumPtate a parolei.
Da' prima care-i ? intrebg Robert Jordan.
 - Am uitat-o, rilspunse omul din htuneric gi incepu
s; r?di. Duoeti-v5 dracului k tabiirg, cu spurcticiunea
gees de dinamit: cu tot I
- Asta se cheamil disciplina luptiitorilor de per-
ri&, zise Anselmo. Descarcii-g arma.
- E descilrcatil, zise omul din intuneric. Am tinut
cartugul in incirciltor cu degetele.
- Ai sil faci a p o datil cu un ,,Mausera, care n-are
nici ghearil, nici piedid, ai sii scapi cartup1 pe feavg
giio sil ia foe.
- ,,Mauser" ~i este, riispunse omul din intuneric.
Da' eu am o putere ~i o dibilcie in degete ce nu s-a
pomenit I Totdeauna minuiesc arma w.
- $i incotro pi arma indreptatii ? intrebil Anselrno
in intuneric.
- Ciltre tine, rzspunse omul, toatil vremea cit am
minuit-o. Iar c h d ai sg sose~tila tabiril, dil porunca
sil vie cineva sil mil schimbe, fiindcii mi-e o foame ce
nu s-a vizut gi nu S-a dovedit gi am uitat ~i parola.
- Da' cum te cheamil ? intrebil Robert Jordan.
- Agustin, riispunse m u l . Agustin mil cheamii, gi
mor de plictiseaEi in lacul ilsta m d e mg aflu. .
- 0 sii ducean veste la tabilril, spuse Robert Jordan,
~i ii veni in minte cil vorba aburmiento, care in spanio-
l q t e inseamng plictisealg, era o vorbii oe n-ar fi fost
folositil de nici un t k a n din lume in nici o alti limb5 ;
$i cu toate astea, era unul dintre cuvintele cele mai
obhnuite pentru o gur; de spaniol, indiferant din ce
chs5 ar fi f5cut garte.
- Ia ascult5-ncoace, zise Agusltin, apropiindu-se de
Robert Jordan qi pmindu-i mina pe umilr. Apoi trase
cu amnarul pe cremene, iniltil firul de iasca ~ i ,suflind
in captitul aprins, cercetil h lumina aceea s i r a d chipul
t i n h l u i . Semeai cu celiilalt, zise el pe u d . Da' e ~ t i
oleaci altfel. Ascultg. Lilsil in jos find de iascii ~i ra-
mase cu m a in minil. Ia spune-mi, e-adevilrat cu
padul ?
- Ce-i cu podul ?
 - Cg trebuie s;i aruncgm in aer porcrria de pod
gi pe urmii, fir-ar mii-sa a dracului sii fie, trebuie s5
ne c5rZ.m imputiciunile din muntii 5gtia ?
- Nu gtiu.
- Tu nu gtii ! exclam; Agustin. Auzi scirbgenie !
Atunci a cui e dinamita ?
- A mea.
- $i zici c5 nu qtii ce-i cu ea ? Ia nu-mi spune mie
povgti I
- Stiu ce-i cu ea, qi-ai s i ~ t i gi
i tu la vremea potri-
vitg, rgspunse Robert Jordan. Da' acuma s5 mergeln
la tab5r5.
- Du-te hvirtindu-te, zise Agustin. Poate dati de-un
rahat mare. Da' vrei &-ti spun eu ceva ce ti-ar fi de
folos ?
- Da, rgspunse Robert Jordan. N u m i dacP nu e
tot o vorb5 de rugine, urn2 el, repetind principala
pordrie ce murdzrise discutia.
Fiindc5, de fapt, Agustin f o v ~ e acuvinte atit de ne-
ruginate, adgugind fiecsrui substantiv o porcgrie cu
rol d e adjectiv gi foloshd aceeagi porcHie drept verb,
Pncit Robert Jordan se Pndoia c5 omul ar fi fost in stare
sg rosteascr o singurz propozitiune ca lumea. Agustila
rise tn intuneric cind auzi cuvintul acela ~i spuse :
- Aw-i vorba mea. Pmte c5-i urit5. Cine ?tie ?
Fiecare mrbegte cum il taie oapul. Ascult5 aici. Podul
pe mine nu mP privqte. Nici podul gi nici altceva,
orice o fi. De asemenea, mi-e lehamite de muntii Qtia.
$i o s5 plecgm dac5 e nevoie. Muntii Pgtia nu-s nimic
pentru mine. N-avem dedt sg plecgm. Da' am s5-ti
spun o vorbg. P5zegte-ti cu lwe-aminte dinarnita.
- Multumesc, zise Robert Jordan. De tine s-o p5-
zesc ?
- Nu, rgspunse Agustin. De oameni mult mai dati
in mil-sa dedt mine.
- Cum adicP ? intreb5 Robert Jordan.
- Vgd cg pricepi spaniolegte, zise Agustin, foarte
serios de data asta. Ai grij: mare de rahatul acela de
dinarnit;. ;
 - Mulpmesc.
- Nu, n-ai de ce-mi multurni. Vegheazi bine asu-
pra lucrurilor tale.
- S-a intiinplat ceva cu ele ?
- Nu. Altminteri, nu ti-ag irosi timpul vorbindu-ti
ap cum ifi vorbesc.
- Totu~i,ifi mulpmesc. Sj. mergem la tabZr5.
- Bine, conveni Agustin, yi s i triiniti incoace pe
cineva care $tie parola.
- 0 sii ne vedein la tab5r5 ?
- Da, omule. S i - n d degrabz.
- Hai sj. mergem, il indelnnr Robert Jordan pe
Anselmo.
Acum coborau pe marginea poienii, printr-o picli
cenuqie. Dupii ce merseserz atita pe co\orul de cetinY
a1 piidurii, iarba li se piirea moale sub picior, qi roua
le uda pinza pantofilor cu talp5 de sfoar5. Drept in
fat& printre trmchiurile de brad, Robert Jordan vedea
o gem5 de lumin5 gi-gi dridu seama cii acolo trebuie sY
se afle gura pe~terii.
- Agustin e om tare de ispravri, zise Anselmo. E
spurcat la gur5 cum nu se mai poate ~i vorbqte numai
in glume, da' e om cu adeviirat dintr-o bucatii.
- 11 cunoyti bine ?
- Da. De mult5 vreme. Am mare incredcre in el.
- $i c e a vrut s5 spun; ? Si-n asta te increzi ?
- Da, omule. Acuma Pablo a1 nostru s-a ticilo~it
d e tot, doar a i putut &-ti dai singur seama.
- $i care a r fi cel mai bun lucru ce I-am avea de
fricut ?
- Cineva trebuie sii piizeascii mereu ranifele.
- Cine ?
- Dumnaata. Eu. Ftemeia $i Agustin. C;i cloar el e
cel ce-a vizut primejdia.
- Te-ai gindit c5 luomrile a u s5 stea aicea a p de
prost pe cit se aratii ?
- Nu, rbpunse Anselmo. S-au inriiutiitit in vrelnca
din urmii. Da' tot trehia sP venirn incoace. Aici e
tinutul lui Pablo qi d lui El Sordo. In tinutul lor cu ei
trebuie sii l u c r h , dacg nu cumva este vorba de o
treabii pe care o p u t m face gi singuri.
 -- $i El Sordo ?
Bun, riispunse Anselrno. Tot atit de bun pe cit
de rliu e celglalt.
- Chiar crezi cg e aSa de r5u ?
- Toatii dupii-amiaza m-am gindit la asta, ~i dupj.
ce am auzit tot ce mi-a fost dat sii aud, cred cii da,
a p este. De-adevgrat.
- N-ar fi oare niai bine s5 pleciim de aici, spunind
cii e vorba de alt pod, qi sii aduniim oameni de la alte
cete ?
- Nu, riispunse Anselmo. Asta e tinutul Iui. Nu poG
sP te m i ~ t ifgr5 s5 afle' el. Da' trebuie s,i ne m i g c h
cu multii grijs.
 Capitolul patru

'
Coboriri hspre gura pe@erii, unde lumina striibitea
p la m g i n i l e unei piituri atirnate la intrare. Cele
doui ranite erau tot la poalele bradului, invelite cu o
scoartii, iar Robert Jordan ingenunche pi pipii scoarta
unedii pi a s p i intinsi peste ele. C i u t i prin intunaic
sub scoarg, gisi unul dintre buzunarele exterioare ale
ranitei, s c w e d e acdo un bidon imbricat in piele $i
81 strecuri in buzunarul pantalonilor. Descuie lacitele
cu cirlige lungi trecute prin giurile de pe ~narghea
gurilor de raniti, desfgcu ~ireturile amindurora ~ i ,
pipiind cu miinile, cerceti con@nutul fieciireia : pe
h d u l celei dintii gisi calupurile de dinamiti invelite
in d t e o pungi pi toate pungile infi~uratein sacul de
dormit. Strinse ~ireturileqi incuie Ja loc lacitul ; vM
miinile in cealalti pi simp muchia ascutit; a cutiei de
lemn in care se afla vechiul detonator, cutia de @g5n
in care tinea capsele, fiecare mic cilindru fiind hfiigunat
a e jur imprejur cu cele douii fire de sirmi (taate im-
pachetate cu aceeaai griji cu care Qi impacheta in co-
pilirie colectia d e o u i de p i s k i silbatice), patul
puptii-mitralieri detqat de teavi ~i infi~uratin bluza
de piele, cele douii cutii pi cele cinci incircitoare
virite intr-un buzunar interior a1 ranitei, colacii
mici de sirmi de cupru pi colacul mare de sirmi q o a r i ,
izulatii, in d5lalt. Tot aiai simQ cleqteie gi c e k doui
sub cu mtner de lemn qentru fiicut giiwi in capetele
calupurilor de dimmiti, apoi din ultimul buzunar
scaase o cutie mare d e t i g i ~ irusqti, dintre cele l u t e
a e la cartierul general a1 lui Golz, ~i stringind gura
rmitei, incuie bcitul, g r h e in catarame olapele d e
 ileasupra ~i la urm; trase din nou scoarta peste ranite.
A~lselmointrase in peqter5.
Robert Jordan se ridicj s5-1 urmeze, dar se rgzgindi,
dzdu la o parte scoarta de pe ranife, lu5 cite una in
fiecare minii ~i porni cu ele, abia izbutind d le care,
inspre gura pe~terii. LLis5 una jm, gi cu mina liber5
irnpinse pgtura in Isturi, apoi, aplechd mult capul gi
ducind in fiecare mill5 cite o ranif5 prins5 de curele,
i1itr5 insuntru.
111 p e ~ t e r 5 era cald ~i fum5rie mult5. De-a lun,vul
unui perete se vedea o mas5 qi pe ea o luminare d e
seu infipt5 intr-o sticl5 ; imprejur qedeau Pablo, trei
bgrbati necunoscuti ~i tiganul, Rafael. Luminarea a r u m
umbre pe perete, in spatele oarnenilor, qi Anselrno qedea
Pn picioare pe lwul unde ajunsese atunci, la dreapta
mesei. Nevasta lui Pablo stiitea aplecat5 asupra focului
de mangal, la vatra de piatr5, neacoperit5, din colpl
pryterii. Fata se I h s e in genunchi, ling5 ea, qi mwteca
intr-o oal5 de tuci. Ridicri lingura de lemn deasupra
ficrtmii ~i se uit5 la Robert Jordan, care r5mZsese
acolo in gura pe~terii, iar atunci el v k u , la luminl
jarului atitat de femeie cu ni~Le foale, chipul fetei,
bratul qi picjturile ce alunecau pe linguri gi ciideau
in oala de tuci.
- Ce cari acalo ? intreb5 Pablo.
- Lucrurile mele, raspunse Robert Jordan qi a ~ e z Z
ce!e dou5 ranite ceva mai departe, intr-o scobiturg a
peyterii, in partea opus; mesei.
- Afarii nu ststeau bine ? intrebs din nou Pablo.
- Ar putea sLi se impiedice careva de ele, in inyu-
neric, rbpunse Robert Jordan, pe urm; p 5 ~ icritre ei
qi puse pe mas5 cutia de tigsri.
- Nu-mi place s5 am dinainitg aici, i11 pegter;, zise
Pablo.
- Am pus-o departe de foc, spuse Robert Jordan.
Luati tigiri. 1 ~ trecu i unghia degetului mare pe margi-
nea cutiei de carton, CLI un uriaq m s de r5zbd zugdvit
pe capac, qi o ilnpinse inspre Pablo.
Anselmo Pi aduse un scaun cu fundul de piele net,?-
b5oit5, yi Robert Jordan se ayezg la masi. Pablo se
uit5 la el ca ~i cum a r mai fi vrut s5 spun: ceva, apoi
pntinse mina dup5 figkri.
Robert Jordan impinse apoi cutia c5tre ceilalti. Inc5
indreptase privirile spre ei. Dar observri c i unul
ia tig5ri gi ceilalti doi nu. Toatii atenfia ii era concen-
tratii asupra lui Pablo. Intrebri :
- Cum mai merg treburile, Rabel ?
- Bine, riispunse tiganul.
Robert Jordan era sigur c5 despre el vorbeau cind
intrase in pegterii. Nici m5car tiganul nu se simfea la
largul siiu.
- S-a induplecat &-ti rnai dea o datti de millcare ?
intreb5 el din nou.
- Sigur. De ce nu ? r5spunse figanul.
Dar felul cum vorbea acurn nu rnai sem5na de loc
cu discutia arnica15 gi glumeafg ce-o purtaserg dup5-
amiazi. Femeia lui Pablo nu scotea nici o vorbi gi
continua s,i sufle in foe cu fozilelle.
- Unul pe care-1 cheamri Agustin zice c5 moare
de plictiseal5 acolo sus, anunfri Robert Jordan.
- De asta n-a murit nimeni, r5spunse Pablo. L5-
safi-1 s5 moarii oleac5.
- Vin avefi ? intreb5 Robert Jmdan adresindu-se
intregii mese, pleoindu-se inlainte gi spijinindu-~imii-
nile pe tiiblie.
- A mai r,imas olwcZ, zise Pablo morocsnos.
Robert Jordan hotzri c5 sosise tirnpul sii se uite la
cecilalti trei ~i sii vadri cum stau lucrurile.
- Dacii-i aSa, dati-mi o can5 cu ap5. Tu ! strig5 el
ciitre fatz. Adu-mi o can5 cu ap5.
Fata se u i t j la nevasta lui Pablo, dar vgzind c5 nu
spune nimic ~i nici macar nu p5rea s5 fi auzit, se duse
la o csldare cu ap5 qi 11-15 o can5 plin5. 0 aduse la
mas5 gi i-o puse dinainte. Robert Jordan ii zimbi. In
acelagi timp igi supse pufin pintecele gi se smuci scurt
catre stinga, a p fel ca pistolul sti alunece pe centur;
~i siii vin5 mai la indamin;. htinse r 1 - 6 in ~ jos spre
buzunarul pmtalonilor, gi F b b b ii urm5rea din ochi
toate rni~ciirile.$tia c5 toti il um5resc cu atentie, dar
el nu-1 supraveghea decit pe Pablo. Mina se ridicri de
la b u z m r , purtind un bidan i m h h t in pide. Robert
 Jordan d v r u b t i capad, lug cana de pe mas5 qi o
b i u jpe jumztate, apoi bcepu s i toarne foarte incet din
bidon in can5.
- Pentru tine e pea tare, altminteri t e q 'hbia
sa gugti o picgturi, spuse el fetei, zhbindu-i iarPG.
Pe urn8 ii spuse lui Pablo : A r h a s cam putin, c ~ l t -
minteri te-aq pofti s i @$ti.
- Nu-mi place anasonul, r&spunse Pablo.
Mirmul fntapiitor se riispindise ping dhcolo de m d ,
qi Pablo simfise aroma lngredientului cel rnai bine
cunoscut lui.
- Se potrive~te bine, rPspunse Robert Jmdan.
FiindcP n-a mai riimas decit putin.
- Ce b5uturii e a h ? intreb; figand.
- 0 dootorie, il I h u r i Robert Jordan. Vrei sP
gqti ?
- La ce-i bun; ?
- La toate. Lecuie~te toate bete~ugurile. Dac5 ai
m v a vreo suferinti, kta ti-e leacul.
- DP d gust ~i eu, zise 9ganul.
Robert Jordan impinse cana spre el. Amestecat; cu
ap5, liuaarea se fiicuse de un galben-lgptos, gi el trggea
naejde c i tipnu1 n-avea sH soarb5 decit o singur3
hghititurg. Ii mai r5mkese in bidon doar foarte puW5,
gi o can5 din litooarea aceea mica low1 ziarelolr de
sear;, a1 tuturor serilor petrecute odiniaarr; p i n cafe-
nele, a1 tutnror castador de bun5 s w S inflorifi in
acaast; lung, al cailor mari gi domoli de pe bulevardele
rn;r@mqe, load librzriilor, chiogcurilm ~i galeriilor de
art5, a1 p a d u i ,,Montsouris", a1 lui Stade Buffalo gi
Butte Chaumont, a1 h i ,,Guaranty Trust Company" qi
Ile de la CitC., a1 b i t r h d u i hotel ,,Foyot" gi 11-
rigazului de a citi qi a te d i h n i la vremea serii ; l d
tukror lucmrilm ce-1 desfZtase6 gi pe care le uiwe,
dar care ii reveneau in preajang &nd gusta dm acea
alchimie lichidi, qpacg gi mar;, in stare s i a m o r p a d
h b a , sP afite mintea, s5 inci,lzmscg stomacul gi sil
r&stoarne p S d e .
Tiganul se shimbai qi-i dZdu cana indgrgt, zSmd:
- Miraase ea a awmn, da' e ama5 ca fierea. Mai
b e sP fii bolnav dedt s3 iei asemenea dmtorie.
 - As-i anasonul, ii spuse Robert Jordan. In bsu-
mra asta, care-i absint adeviirat, e anasmi curat. Se
spun0 cii iti cam ctricli minGle, dar eu nu cred. Doar
f\i gchirnbii piirerile. A p trebuie s-o torni in el h r t e
incet, piciiturii ou piciiturs. Da' eu am turnat liaoarea
fn apg-
- Ce spui amlo ? intrebg Pablo b r u n t a t , simtind
imnia.
- Explic cum e fiicutii doctosia asta, ii riispunse
Robert Jordan zimbind. La Madrid am cumpiirat-o.
Era ultima sticlii gi mi-a ajuns bei siiptihini. Sorbi o
bghititurii z d r a v M gi o simti cum alunecii pe limb2
ca un anestezic suav. Se uitii la Pablo gi dmbi din nou.
Intrebii : Cum merg treburile ?
Pablo nu rgspunse nimic, gi Robert Jordan se uitg
cu atentie la ceildti trei biirbati de la masii. Unul avea
f a p m e , tqitii qi intunecat5 ca o gun& de Serrano,
cu nasd IiitZret gi zdrobit, iar figara ruseascii, lungii ~i
subfire, GZiTld in unghi ascutit, fiicea ca fata s;i par5
i rnai plat;. Omul acesta, cu p5r scurt gi ciirunt,
$arb; ciiruntS pi tepoasii, era imbracat in obipuita
bluzii neagri, hcheiatg p'in;i la git. Cind Robert Jordan
se uiti la el, m u 1 igi pironi privirile in tsblia mesei,
dar ochii ii erau limpezi gi nu dipeau. Ceilalfi doi se
vedea l h p a d e cZ a t hfi.Sem&au foarte mult gi
erau amindoi mici de stat gi indesati, cu piir negru
pomind din prejma sprincenelor, ochi negri gi fat5
smeadi. Unul dintre ei avea o cicatrice pe frunte, dea-
supra ochiului sting, ~i cind se uitii la ei, amindoi ii
infiuntarii fiirii fereali privirile. Unul piirea sii aibg
doukizeoi gi wse ori dougzeci ~i opt de ani, iar celglalt
p a t e CH vreo doi ani mai mult.
- La oe te uiti ? intrebii unul dintre hati, cel cu
cicatrices pe frunte.
- La tine, recunoscu Robert Jordan.
- $i vezi ceva ciudat ?
- Nu, riispunse Robert Jordan. Iei o tigarii ?
- De ce nu ? zise fratele cu cicatrices. Dar iminte
nu luase slioi una. Sint la fel cum avea gi celilalt. Cel
Cu trenul.
- Ai fost acolo la tren ?
 - Tofi am fost la tren, zise el domol. Tofi, afar; de
b5trin.
- Asta ar trebui s5 facem noi acuma, spuse Pablo.
S5 lovim alt tren.
- Putem s-o facem, incuviint; Robert Jordan. Dup5
ce terminim cu podul.
Cu coada ochiului putea sti vadZ c5 femeia lui Pablo
se intorsese cu spatele la foc pi asculta. Cind rosti
cuvintul pod, ot+yi rSnaser5 t5cuti.
- Dupg ce termin3m cu podul, repets el apzsat 6i
sorbi incZ o inghifitur; de absint. Nu-i rau s-aduc
vorba despre pod, Igi spuse h gind. Oricum, tot ajun-
geam aici.
- Nu vreau sG m-amestec in treaba asta cu podul,
zise Pablo, cu privirile fintuite Pn t5blia mesei. Nici eu,
si nici oamenii mei.
Robert Jordan nu spuse nimic. Se uit& la Anselmo,
ridica incet c a m gi rosti :
- Atunci o s i facem treaba asta nunlai noi doi,
bfitrine. Apoi zimbi larg.
- Fir; lap1 &sta, completg Anselmo.
'- Ce-ai spus 2 il intreb5 Pablo pe bgtrin.
- Nimic pentru tine. N-am vorbit cu tine, ii rgs-
punTe Anselmo.
Robert Jordan se uit; atunci peste mas2 c5tre locul
uncle nevasta lui Pablo st5tea in picioare lings foc.
Pin: in clipa aceea nu scosese nici o vorb5 gi nu fgcuse
nici u n gest. Dar aaun ii spuse fetei ceva ce el nu putu
s; audl, iar fata se sculi de ling5 vatrg, se strecurs
de-a lungul peretelui, d i d u la o parte p5tura de la
intrare ~i iegi afar;.
De data asta cred c-are s5 izbucneasc5, gindi Robert
Jordan. A p are s5 fie. N - q fi vrut ca lumurile sg
ajungli aici, dar se pare cg n-avem hcotro.
- Prin urmare, o s l implinim treaba cu podul f g r i
lsprijinul t5u, ii spuse Robert Jordan lui Pablo.
- Nu I se hpotrivi Pablo, gi Robert J o r h v h
cP fata i se amperg de sudoare. Nu vei nimici nioi un
pod prin pgrfile astea.
- NU T.
 - N-ai sii nimicegti nici un pod, repet5 PabIo
ap3sat.
- Si tu ? 17orbi Robert Jordan cztre nevasta lui
Pablo, care stztea lingi foc, neclintitg gi masivg.
Femeia se intoarse cgtre d gi rosti :
- Eu sint pentru pod.
Focul ii lumina obrazul, iar fata, cum era gi firesc,
fi era incinsi gi strglucea cald Ti smead ~i frurnos in
bgtaia jarului.
- Ce tot spui acolo ? strig3 Pablo inspre ea, gi oind
intoarse capul, Robert Jordan ti v5zu expresia niucitg
a chipului gi broboanele de sudoare de pi frunte.
- Sint pentru treaba cu podul gi h p o t r i v a ta, zise
nevasta lui Pablo. Atita tot.
- Si eu sint pentru p d , spuse btirhtul cu fafa
teqittP gi nasul zdrobit, strivind de mas3 mucul tighii.
- Perltru mine podd nu imeamnP nimic, zise gi
unul dintre frati. Eu sint de partea unde-i mujer a lui
Pablo.
- Si eu, adgug5 celglalt frate.
- !$i eu, rosti figand.
Robert Jordan i1 supraveghea pe Pablo Ti, in ace-
lagi timp, 1 3 s ~myna dreapt5 siI cadi mai jos qi tot
rnai jos, gats sa actioneze dac5 ar fi fost nevoie vi pe
jum3tate doritor sg fie (dindu-~iprobabil seama c5 ar
fi ie~ireacea mai rapid3 gi lesnicioasg, dar totodata ne-
dorind sg spulbere ce realizase in chip atit de fericit
pin3 atunci si gtiind cit de repede se intoarce fmpotriva
unui strgin, Ia incgierare, o familie, un clan sau o teats
intreagg, dar gindindu-~e~5 acum, cind ajunsese ping
aici, ce era in stare sii faca direct, cu mina lui, ar fi
lucrul ce1 mai simplu, mai hotgritor gi mai sgniitos ce se
putea intimpla), si o vedea pe nevasta lui Pablo stind
neclintitg gi imbujorindu:se, mindrg, vajnicg ~ ; ivigu-
roasg, pe mgsurg ce auzea mgrturisirile de credintii ale
celorlalfi.
- Eu sint pentru republic5 l declar5 fericitii femeia
lui Pablo, Iar republics inseamnil podul. Pe unnP o s5
avem vreme gi pentru alte planuri.
 - $i tu I zise Pablo cu incrincenare. Va sP zici ~i
tu, cu mintea ta de bivol gi inima ta d e curvi I Ti-i ti
incl~ipuindd dupi istoria cu podul are sti se mai afle
un ,,pe urmic' ? Te duce oare mh~teala ce are sii se
intiinple acolo ?
- Ce trebuie s i se intimple, rgspunse femeia lui
Pablo. Ce trebuie s5 se intimple are s5 se intimple.
- $i pentru tine nu insearnni nimic c5 ai sli fii
hgituiti ca o silbiticiune dupg isprava aceea, de pe
m a cireia nu o sli tragem nici un folos ? Nici dacg
ai s5 mori acolo P
- Nimic, rispunse femeia lui Pablo. Si nu incerca
s i m5 infriqezi, lagule I
- Lag I exclami Pablo cu amirgciune. Faci omul
lag numai fiindcg se pricepe la treburi de astea. Fiindci
e in stare sg vadi dinainte urmirile unei fapte lipsite
de noimg. Dacli dai seama de o prostie, nu inseamns
cg e ~ t ilag.
- Nici d egti prost dacP vezi unde st8 lqitatea,
zise Anselmo, neputindu-se opri s i q i rosteascg gndul.
- Vrei neapirat s i mori ? 11 intrebg grav Pablo, gi
Robert Jordan igi d a u imediat seama cit de nedibace
era intrebarea.
- NU.
- Atunci tine-ti gura. Vorbe~tiprea mult despre lu=
cruri pe care nu le infelegi. Nu pricepi c?i asta a treabs
serioasg ? zise el aproape cu mil:. Oare numai eu
singur dintre voi toti inteleg cit de serioasi e treaba
asta ?
Cred c i da, gindi Robert Jordan. Biet Pablo, sirmane
flgcgu, cred cg aSa este. In afar5 de mine. Tu infelegi,
gi eu inteleg, gi ferneia a citit in palrna mea, dar nici
ea nu intdege b c i . Nu, nici ea nu inplege Pncg.
- Oare sint cornandant doar aga, de florile mirului ?
intreb; Pablo. E u 8 t h ce vorbesc. Voi nu gtifi. Biititrf-
nu1 gsta spune prostii. E un biet mogneag, gi nimic
altceva decit gtafetii gi c5liuzi pentru striini. StriinuI
a venit aici s i f a d o treaM in foIosul strginilor. $i de
aragul lui trebuie sg fim jertfiti noi. Eu sint pentru
binele $i apfirarea de primejdie a tuturor.
 -esistg
FJU
Apgrare de primejdie 1 exclam2 nevasta lui Pablo.
un asemenea lucru, apiirare de primejdie.
Atit de multi caut5 apiirare pe aici, d au ajuns sP fie
,i ingigi primejdie. Astizi, dacii umbli dup5 asemenea
apPrare, pierzi totul.
Acum stitea ling2 mass, cu polonicul Pn min5.
- Ba existg apzrare, zise Pablo. La vreme de pri-
rnejdie apgrare inseamni sg qtii ce trebuie s i infrunfi.
La fel face $i luptjltorul cind infruntli taurul in aren5 :
gtie ce are de fgcut, nu face decit asta, si e aparat de
primejdie.
- Ping cind e luat in coarne, zise femeia cu am;-
riciune. De cite ori nu i-am auzit pe matadori \orbind
la fel cu putin inainte de a cidea stripun~i.De cite gi
de cite ori nu 1-am auzit pe Finito spunind cii totul
e chestie de tii inti gi cg taurul niciodatg nu-1 strlipunge
pe om ; rnai degrabg omul se strgpunge in coarnele ta-
umlui. Mindria nemgsuratg fi face s5 vorbeasc5 tot-
deauna aga, $i pe urmg sint stripungi. $i noi ne ducem
sP-i vedem la spital. Incepu s5 joace scena unei vizite
la cZpgtiiul rgnitului : ,,Ce faci, bgtrine, cum merge 3"
rosti ea cu voce umflatri. $i pe urmg 1-auzi : ,,Buenas,
cornpadre. Ce mai faci, Pilar ?" continus femeia, imi-
tind vocea stinsri a matadorului rgnit. ,,Da' cum s-a
Pntimplat, Finito, chico, cum de fi s-a intimplat tie o
porn2 aga de ticiloasi ?" de data asta cu vocea ei fi-
reasc5. $i din nou cu glas slab gi gifiit : ,,Nu-i nimic,
mii femeie. Pilar, nu-i nimic. N-ar fi trebuit s5 se in-
timple. L-am ucis cum scrie la carte, infelegi ? Nimeni
nu 1-ar f i putut ucide aga de frumos. Pe u ~ m i ,dupii
ce 1-am ucis chiar cum se cere gi era aproape mort gi
se clgtina pe picioare gi stitea gata sri cadi, tras de
greutatea trupului, m-am depsrtat de el plin dc falri,
da' tare frumos, gi el pe la spate mi-a infipt cornul
intre buci gi mi 1-a scos prin ficat." Incepu s5 ridi,
15sind deoparte imitafia glasului aproape feminin a1
matadorului gi vorbind iar cu vocea ei puternicg : Tu
!i cu apgraraa ta d e primejdie 1 Oare degeaba am
tr%t _eu cu trei dintre cei mai prost plIti9 matadori
 din lume, ca s j nu fi invatat ce e frica gi ce e apirarea
de primejdie ? Poti s5-mi spui dcspre orice, numai des-
pre ap5rarea de primejdie nu. $i unul ca tine I Ce n5-
dejdi mi-am pus eu in tine, ~i cuin mi s-au mai spulberat
toate ! D u p i un an de riizboi, ai ajuns un puturos, un
befiv gi un lag.
- Nu ti-e ingiduit s i vorbegti aSa, zise Pablo. $i cu
atit mai putin in fata oamenilor gi de fati cu un str5in.
- Ba aSa am s5 vorbesc, urm5 nevasta lui Pablo.
Ce, n-ai auzit ? Crezi cunlva c i tot tu nlai poruilcegti
aici ?
- Da, rispunse Pablo. Aici eu comand.
- Nici sii nu-ti treaci prin minte, rosti femeia. Aici
eu poruncesc ! N-ai auzit ce spune la gentc ? Aici cu
comand, gi nimeni altul. Pofi sd r5mii daci-ti place, sii
m5ninci din mincarea noastr5 gi sii bei din vinul nostru,
da' nu pin5 n-o mai inc5pea in tine, ~i s5 dai o minii
de ajutor d a c i a i s i binevoiegti. Da' de poruncit, eu
poruncesc aici.
- Ar trebui sZi te i m p u ~ c~i pe tine ~i pe striin, pe
amindoi, zise Pablo fncruntat.
- Incearc;, il indemng femeia. $i-ai s2 vezi ce se
intimpli.
- Vreau o can; cu ap8, zise Robert Jordan, fir5
si-gi ia ochii de la birbatul cu chip mare gi incruntat
~i de la femeia ce sta algturi, mindr5 qi increzitoare,
tinind polonicul in mini ca pe insemnul unei inalte

-
dregstorii.
Maria l strigi femeia lui Pablo. Iar cind fata
apzru la intrare, ii spuse : A d i apP pentru t o v a r i ~ u l
Ssta.
Robert Jordan viri mina in buzunar ca s i caute bi-
donul, ~i pe cind il scotea, siilti putin pistolul din toc
~i il ridicg deasupra coapsei. Turn5 din nou absint in
cnna lui, lug cana de ap5 adusi de fat; gi incepu sii
toarne putin cite putin peste absint. Fata riirnzsese
ling; cotul s i u $i I urmirea migczrile.
Oamenii, lumea.
 -- Afar; I porunci femeia lui Pablo, fzcindu-i semn
cu polonicul.
- E frig afar5, rgspunse fata. $edea cu obrazul
qropiat de-a1 lui Robert Jordan gi se uita s3 vad2 ce
sc intimplg in cana unde licoarea incepuse s5 se tulbure.
- 0 fi, zise femeia lui Pablo. Da' aici e prea fier-
binteal5. $i adgug; cu glas duios : Nu mai tine mult.
Fata clgtin2 din cap gi iegi afar;.
Nu cred c-are sg m i pmt; indura mult istoria asta,
gfndi Robert Jordan.
Cu o minH duse cana la gur;, iar pe cealalt; o ti-
nea, in vgzul tuturor acum, sprijinit; de pistol. Ridi-
case piedica gi simtea cunoscuta fmbzrbitare a patului
zimfat, dar aga de purtat, c; aproape se netezise, gi
pip5h cu un sentiment de tovgrggie rotunjimea r5coroasS
a gardei trggaciului. Pablo nu se mai uita la el, ci
numai la ferneia care continua s8-i vorbeasc; :
- AscuIt5 incoace la mine, berivule ! Ai inteles cine
comandP aici ?
- E u comand.
- NU. Ascult; aici. Scoate-ti ceara din urechile alea
piroase. Ascult2 bine. Eu comand.
Pablo se uita la ea ; dac5 i-ai fi cercetat atunci chi-
pul, n-ai fi putut afla nin~icdin ce gindegte. 0 privi
o vreme cu inults hotsrire, apoi igi mut5 privirilc, peste
mas;, asupra lui Robert Jordan, 11 cercet; $i pe el inde-
lung, cu priviri grele de ginduri, pe urm2 se u i t i din
nou la femeie.
- Bine. Tu comanzi, zise in cele din urms. $i dac5
vrei, poate s2 ia gi el comanda. $i a~nindoiv2i putefi
duce dracului. 0 privea drept in ochi gi nu p5rea s=i fie
nici dominat gi nici impresionat de ea. Poate c2 sint
htr-adevzr cam puturos gi beau prea mult. Puteti sZ
m2 credeti ~i la?, dar aici v i ingelati. $i nici prost nu
sint. Fgcu o pauzg gi continug : N-ai decEt sg comanzi
gi n-are decit s2-ti yi plac5. Da' dac; egti gi femeie pe cit
egti de comandant, ar trebui si ne dai ceva de mincare.
- Maria I strigi femeia lui Pablo.
Fata viri capul pe dupg pgtura atinlat; in gura pea-
terii,
 - Intrli insuntru ~i di la masP.
Fata pQi in peyterii ~i se indreptg cgtre masa scundri
d e lings vatrg, lug strgchinile smiiltuite gi le aduse la
rnasi.
- Avem vin destul pentru toat; lumea, il a n u q i
nevasta lui Pablo pe Robert Jordan. Nu lua seama
la ce spune befivul bta. Si cind 1-om termina, om
face rost de altul. Isprrivegte biutura aceea nemoi-
vkutg din care tot sorbi g i ia o can& cu vin.
Robert Jordan inghiti ce mai rgmtisese pe fundul
cgnii ~i simG cum ii lunecP pe git, aducind dupi
sine acea czlduri potoliti, alinztoare, umed5, discreti
$i nelZmuritri, apoi intinse cana s5 i se Jea vin. Fata
i-o umplu $i zimbi.
- Ei, afi v5zut podul ? intrebi tiganul.
Ceilalti, dintre care nici unul nu deschisese gura
dupri ce fgcuserz mgrturisirile de supunere, striteau
aplecati peste mas5 qi doar ascultau.
- Da. rgspunse Robert Jordan. E-o treabP lesne
de dus la capgt. Vreti s5 vP argt cum o s i facem ?
- Da. mrii omule. Abia a~teptim.
Robert Jordan scoase carnetul din buzunar si le
ar5t5 schitele.
- Ia te uitg cum aratg ! exclam5 omul cu fata
tegitg, pe care il chema Primitivo. Parc5-i chiar podul.
ArGtind cu creionul pe schite, Robert Jordan ex-
plici in ce fel urma s5 fie aruncat in aer podul $i
din ce pricing explozivele trebuiau aSezate in locuri
anumite.
- Ce uSor e ! zise fratele cu cicatricea pe frunte,
c h i a i se spunea Andrhs. $i cum ai sg le dai foc ?
Robert Jordan le limuri gi asta, dar in' vreme ce
&dea explicatii, sirnti pe umiir mina fetei, aplecats
~i ea s5 priveasci. Femeia lui Pablo urm5rea ~i ea
lgmuririle. Numai Pablo nu se sinchisea de nimic ~i
stritea stingher intr-un colt, doar cu cana de vin,
pe care ~ i - ocufunds ill vasul cel mare umplut de
Maria din burduful atirnat pe peretele de la stinga
intrgrii.
 - Te-ai indeletnicit de multe ori cu asemenea is-
privi ? i1 intrebi fata cu glas stins.
- Da.
- $i-o s3 putem vedea gi noi cum o indeplinegti ?
- Sigur. De ce nu ?
- Ai s-o vezi, rosti Pablo de acoIo, d e la cap3tul
mesei. Eu aga zic, caai s-o vezi.
- TacP-fi fleoanca ! strig3 femeia lui -Pablo. $i
reamintindu-~i deodati ce v3zuse dup3-amiaza in
palm;, izbucni cu o furie s3lbatic3, nestipinitii : Ta-
cP-ti fleoanca, h u l e l Taci-ti fleoanca, miii cobe l
TacP-9 fleoanca, ucigqule l
- Bine, riispunse Pablo. Iaca tac. Acurna tu evti
cornandant Si pfi s i te uifi cit ifi place la zugril-
velile alea. Da, sP nu uifi cii nu sint prost.
Femeia lui Pablo simti atunci cum furia i se pre-
schimbg in am2r;ciune vi in durerea de a vedea spulbe-
rat; orice nidejde $i orice fggzduiali. Sirnt5mintul acesta
i1 cuno~teainci din vremea cind era fetitP gi cunog-
tea gi pricinile care i-1 scoseseri in cafe toate vista.
Acurna se ivise iar pe nea~teptate, gi il indep3rtP de
la sine, pentru a nu-i inggdui s-o coplegeascii, nici pe
ea gi nici republica, vi zise :
- Haidefi sZi stgm la mas& Ia mincarea din ca-
zan Sf pune-o in strgchini, Maria.

p - Pam afne bat clopotelr

 Capitolul cinci

Robert Jordan dZdu la o parte pstura 3 e ga atir-

nntg la gura pegterii, gi pii~ind afar& trase adinc in
piept aeivl rece a1 noptii. Picla se risipise gi stelele
striluceau. Nu se simtea nici o adkre d e vint, gi
scspat acum din aerul- cald a1 pe~terii, imbicsit de
fumul tigzrilor .yi de fumul mangalului, de mireasnln
orezului gi a c5rnii fierte, a gofranului, ardeilor ~i
~intdclt~mnului, de mirosul intepgtor gi taninos a1 vi-
nului din b ~ d u f u lcel mare de piele spinznrdt lingX
us;, iitirnat de git ~i cu cele patru picioare intinse in
IBturi, a1 vinului scos din cepul dat la un picior de
dinapoi gi care picura incet pe tirina podelei ~ i - $ i
amesteca mirosul cu cel a1 prafului ; scgpat acum de
miresmele feluritelor ierburi a1 ciror nume nu-1 cunoS-
tea, atirnate in maldsre pe tavan, dimpreun; cu funii
lungi de usturoi, departe de izul de siricie, d e vin
rosu gi usturoi, de sudoare de cal gi de om intrate in
imbr8climinte (acri gi enervantg aceea de om, dulceagii
gi grefoasi aceea adus5 de pe pieile cailor) gi rispinditii
de cei agezafi in jurul mesei, Robert Jordan respirii
adinc aerul noptii senine de munte, parfumat de aro-
mele brazilor gi de roua picurat: pe iarba poienii din
preajma pin"u1ui. Roua cizuse groasi d u p i conteni-
rea vintului, dar pe cind gedea acolo, Robert Jordan
se gin& c5 spre dimineat8 are s5 se lase inghet.
$i fn vreme ce respira adinc gi asculta in noapte,
auzi mai intii nigte fmpugc5turi depirtate, apoi ti-
pgtul unei bufnite in piidurea din vale, unde se afla
oborul cailor. Pe urmi, dinzuntrul pegterii ajunse ping
la el zvonul celor dintii cuvinte ale unui cintec pe
care incepuse sg-1 cinte tiganul gi tremurul fin a1
unor coarde de ghitarii.
- An1 o nzngtcrzire de tata ZGsatn', se in5ltH aspr3
vocen voit groasii ~i riimas5 parcii suspendat; in aer.
Apoi urmg :
Soarcle ~i lirna mi le-a hn'rzzit ;
Ci cu vi~ltnrat-ambln~ea asta toata',
S i 1,2orca-nai avere tot n-am clacltuit.

Ghitara iztucni puternic, qi coardele se cutremurar8,

aPlaudi~idu-l parcii pe cintiiret. Robert Jordan nuzi
pe cineva zicind :
- Bravo ! Zi-ne cintecul catalan, tigane 1
- Nu.
- Da. Da. Aqa. Cintecul catalan.
- Bine, zise Gganul gi incepu s% cinte cu tris-
tefe :
ATasrll mi-e turtit
Si negru-s la fat;;
Dnr qi-ayn menit,
Tot o m slnt Bn uiata'l
- 018 ! strig5 cineva. Zi-i inainte, tigane !
Glasul tiganului se iniltii dureros qi ,batjocoritor :
Eu Celui-de-Sus
Mul$ltmesc avan :
Narap m-a fgcut,
Si- nu catalan I
- Prea mare g515gie faceti, se auzi glasul I d
Pablo. Taci din gur5, tigane !
- Da, rosti ~i vocea femeii. Prea mare-i giil5gia.
Cu glasul iista poti sg chemi incoace Vi guardia civil,
da' tot nu face nici douii parale.
- Stiu alt vers, riispunse tiganul, Vi din nou se
auzi zumzetul coardelor.
- IsprZve~te odatii l porunci femeia.
Gllitara tiicu.
 - In noaptea asta nu prea-mi merge glasul. A$a
c2 nu-i nici o pagubii, zise tiganul gi, dind piitura
deoparte, iegi afar& in intuneric.
Robert Jordan il urmgri cu privirea gi-1 vizu du-
cindu-se pini la un copac gi pe urmi venind spre el.
- Roberto, zise tiganul in goapt5.
- Da, Rafael, ii rgspunse.
Cunogtea dup5 glas cii vinul avusese urmtiri asu-
pra tiganului. $i el Muse cele doui cgni de absint
gi nigte vin, dar capul ii rimisese limpede gi nein-
fierbintat de pe urma incord5rii pricinuite de infrun-
tarea cu Pablo.
- De ce nu 1-ai ucis pe Pablo ? in'trebii vganul
cu glas foarte sci%zut.
- Pentru ce s5-1 ucid ?
- Mai devreme sau mai tirziu, tot trebuie sg-1
omori. De ce nu te-ai folosit de prilejul gsta ?
- Vorbegti serios ?
- Da' ce-fi inchipui c2i a~teptau tofi ceilalti ?
Pentru ce crezi c-a trimis-o bitrina pe fats afarg ?
Crezi cumva cg e cu putintg s i meargs lucrurile rnai
departe dup5 vorbele ce s-au spus ?
- Atunci ar fi trebuit s5-l ucideti voi.
- Qud ua 1 zise pganul in goapti. Asta e trea6a
ta. De trei sau patru o n am agteptat s%-1 omori. Pablo
n-are prieteni.
- Mi-a venit glndul Psta, riispunse Robert Jordan.
Da' 1-am dat deoparte.
- Bineinteles cg toti am bigat de seami. Fiecare
a vizut cum te pregiteai. Da' de ce n-ai ficut-o ?
- M-am gindit cg v-ali fi putut supira vreunul din-
tre voi, sau femeia.
- QuB v a ! $i femeia agtepta cum q t e a p t i curvg
sg-i pice pleaqca cea mare. V5d cg egti mai necopt
decit te aratii infsfigarea. I
- Se poate.
- Omoars-1 acuna, il imboldi tigantil.
- Ar fi o ticglogie.
- Ba ar fi mult rnai bine, spuse tiganul In goapt3
abia auzit5. E mai f5r3 primejdie. Hai, omoarP-1 acuma !
 - Nu pot s-o fac in felul ista. Nu mag putea
b p i c a niciodati cu asemenea gind gi nu aga trebuie
6g lupte cineva pentru cauzg.
- Atuncea cautg-i ceartg, zise tiganul. CB de omorit
tot trebuie Gi-1 omori. N-ai incotro.
$i cum stiiteau a$a ~i vorbeau, o bufnitg zburi printre
copaci f5rg sg tulbure linigtea tgcerii depline, d z u
*supra lor, pe urmi se iniilfti, qi aripile bitaau iute, dar
fgrg nici un fognet de pene ce ar fi p u b t trgda umbletul
dupg pradP a1 qgsirii.
- l a uite-o, rosti tiganul In intuneric. Ava ar trebui
sfi se migte gi omul.
- Iar ziua sti stea orb, cocotat pe-o creangg vi in-
conjurat de cloncani, zise Robert Jordan.
- Daar din cind in cind, urmi Atiganul. !$i atunci
numai din intimplare. Omoari-I, starui el. N-aqepta
ping o fi prea greu.
- A trecut vremea potrivit5.
- Cautg-i pricin& se inverguati tiganul. Sau folo-
s e ~ t elinigtea de-acuma.
Pgtura ce inohidea gura peqerii se didu la o parte,
8i lurnina izbucni afari. Cineva venea cZtre.10~~1 unde
6e aflau ei.
- Frumoasg noapte, spuse omul acela, cu voce
groasg qi plictisitz. 0 sg avem vreme bung.
Era Pablo.
Fuma una dintre tigtirile ruse*, $i cind trase din ea,
chipul rotund ii apgru in lumini. La lucirea .stelelor ii
vedeau trupul voinic, cu brate lungi.
- S i nu iei de loc in seamti vorbele femeii, ii spuse
el lui Robert Jordan. Tigara strgluci aprins in intuneric,
apoi dispgru in paling cind Pablo cobori braful. Cite;
odatii e tare greu sg te intelegi cu ea. Da' e femeie de
treabg. Cu adevgrat credincioasi republicii.
Lumina tig8rii sglta ugor in vreme ce Pablo vorbea.
Probabil c-o tine in colful gurii, igi spuse Robert Jordan.
- S5 nu ne mai i n c u r c h cu fleacuri. Va sii z i d ,
ne-am inteles. Imi pare bine c i ai venit la noi. $i
tigara strliluci cu putere. Sg nu iei in seami vorbe q u s e
la minie. Egti binevenit print= mi. Apoi s&imbi vorba:
Acuma pe mine mB iertati. hi2 duc sB vgd cuin au
priponit caii.
$i plecZ printre copcii ce miirgineau poiana, iar dupG
scurt timp auzird din vale ilechezat de cal.
- Vezi ? intrebB tiganul. Ai vBzut ? Uite cum ai
sciipat prilejul.
Robert Jordan nu r5spunse nimic.
- MB duc qi eu acolo, devale, zise figanul, suparat.
- Ce sB faci ?
- Quk va, ce s5 fac ! Cel putin s5 nu-1 las s5 fug;.
- Ar putea s5 fugg cu un cal din poianB ?
- NU.
- Atuncea du-te intr-un loc unde El pofi opri.
- Acolo e Agustin.
- Du-te gi vmbegte cu Agustin. Povestegte-i ce s-a
intimplat.
- Agustin ar fi bucuros sli-1 omoare.
- Cu-atit mai bine ! zi5e Robert Jordan. DU-te' cus
gi povestegte-i totul lui Agustin, aga cum s-a intimplat.
- $i pe urmH ?
- Eu m6 duc devale, s5 m.5 uit prin poian5
- Bine, omule, bine. N u putea s2 vad2 t'ata lui
Rafael prin intuneric, dar silnti c5 z i ~ n b e ~ t eBaq. de
seams cii te-ai hotgrit s5 iei taurul de codrne, adiiugb
tiganul mulfumit.
- Du-te la Agustin, El EndemnZ iar Robert Jordan.
- Da, Roberto, mB duc, r5spunse riganul.
Robert Jordan porni printre brazi, bijbiind de la un
trunchi la altul, ping ce ajunse la marginea poienii.
Cercetindu-i intinderea prin intunericul imputinat, la
lsrgime, de str5luclrea stelelor, z5ri mogildefele intu-
necate ale cailor priponiti. l i num.5r5, aga cum stiiteau
risipiti intre el ~i piriu. Erau cinci. Se a ~ e z 5la rBdBcina
unui brad gi-gi arunca privirile peste poiang.
Sint ostenit, se gindi Robert Jordan, gi poate c5 nu
judec cum trebuie. Dar datoria mea este podul, qi ca
s s mi-o pot indeplini, trebuie sB nu-mi asum nici un
fel de risc necugetat pill2 ce nu duc totul la bun sfir~it.
Ce-i drept, citeodatg riscul se rniirevte dacZ nu accepti
sB faci fat5 unor prirnejdii intimplZtoare, cind se cer
Snfruntate, dar ping scum aga am procedat ~i am 15sat
lucrurile sB meargg de la sine. D a d e drept ce spunen
tigailul, cii toti a ~ t e p t a usii-1 omor pe Pablo, atunci ar
f i trebuit s-o fnc. Dar nici o clip; n-am vgzut limpede
~5 asta a~teapt5.Cind omoarg pe unul dintre oamenii
cu care trebuie sg lucreze. un str5in i ~ preggtegte
i m:lri
llecazuri pentru mai tirziu. Poate face lucrul 5sta i11
c u r s ~ ~unei
l actiuni, sau atunci cind are in fata sa
mmeni clestul de disciplinati, dar intr-o situatie c : ~ a
mea cred cs ar fi o solutie foarte proastii, degi tentatia
a fost putrrnic,? ~i p5rea s5 fie calea cea m.ai simpli
9i mai rapids. hili se pare ins5 cii in tara asta nu esisti
nirnic atit de simph sau d e . rapid, ~i cu toate c8 am
deplin3 incrtdere in nevasta lui Pablo, n;aS putea spune
cum ar fi reactionat la o m8sur8 a$a de drastic5.
h~loarteaintr-un aseinenea loc poate fi foarte uritii. mur-
dar5 gi resl1ing5toare. N-am de unde $ti cum ar fi reac-
tionat. FBrB femeia asta nu ar esista aici nici urms d e
orgarlizare ~i de disciplinz, iar prezenta ei trebuie folo-
sit5 cu socotealfi. Ar fi ideal da.cii I-ar ucide ea. sau
(lac8 1-ar ucide tiganul (dar tiganul n-are s-o facB),
ori dacr I-ar ucide santinela. Agustin. Anseln~o I-ar
omori dacg i-a5 cere-o, d e ~ ispune c5 e impotriva omo-
rului. 11 urgyte, cred, gi inc; de pe acuiila se bizuie ~i
are incredere in mine, socotindu-1118 o intruchipare a
lucrurilor in care @-a pus toate ngdejdile. Dup5 cite
imi dau seana, numai el ~i fcmeia cred cu adev5rnt in
republic5 ; dar incg e prea devreme ca s8 pot fi sigur.
Dup5 ce ochii i se mai obignuira cu lulnina slab5 a
stelelor, putu s5-1 vad5 pe Pablo stind in picioare ling:
un cal. Calul 18s5 iarba ~i in5ltZ capul ; apoi, nelinigtit,
se scutur5. Pablo st5tea ling5 cal, se sprijinea de el,
il b5tea mereu cu p.a!ma pe git, mi~cindu-se inainte
intr-un pas cu calul, in vreme ce anilnalul SP smucea
la cap5tul priponului. hjingiierile enervau calul, care
s5 pascP. Robert Jordan nu putea s5 v a d i ce f5cea
Pablo gi nici s5 aud5 ce-i spunea calului, dar era limpede
c i nici 1111-1 dezleag5, nici nu pune Saua pe el. Ri(mase
deci acolo? cu ochii la Pablo, dar cu gindurile preocupate
de limpezirea necazurilor lui.
- Ho-110, c5luful meu cel cuminte, zicea P,ablo in
intuneric, adresindu-se calului - era chiar armisarul
cel mare ~i murg. Frumosul tatii cel voinic gi tintat I
Cum rnai tine el gitul arcuit, chiar ca viaductul din
satul tatii. T5cu o clip5, apoi urmii : Da' tot rnai arcuit5
qi rnai frumoas5 e &ma-ciilufului tatii. Calul smulgea
iarba ~ i - ~smucea
i eapul in lgturi, tr5gind de pripon,
enervat de om $i de vorbele lui. CSlujul tatii nu-i muiere
~i nici n5t5r5u, spunea Pablo ciitre murg. MBi, mlii, m5i,
minzocul tatii cel frumos gi voinic ! El nu-i muiere a
dracului, ca piatra pirjolitg in foc. NU-i o fetigcang
tuns5 vi stingace ca un minz abia iegit din pintecele
m5-si ~i inc5 ud leoarc5. El nu batjocore~te, nici nu
minte $i nici nu se face c5 nu intelege. Miii, miii, m5i,
minzocul tatii cel frumos $i voinic I
Ar fi fost faarte interesant pentru Robert Jordan
&c5 ar fi auzit ce vorbea st5pinul cu murgul lui, dar
nu-1 rnai auzea, fiindc5, incredinfat cii Pablo nu face
decit s5-gi cerceteze caii, ~i socotind c5 n-ar fi fost
infelept s5-l omoare intr-un asemenea moment, se sculase
gi pornise indgfit spre peqter5. Pablo r5mase nlultg
vrerne in poianii, vorbind cu murgul. Calul nu intelegea
nimic din ce-i spunea ; dhar din mlzdierile glasului
pricepea c5 sint alintiri, dar st5tuse toat5 ziua inchis
in obor, era f l h i n d $i pcigtea grlbit prin locurile unde
fiinia ii ing5duia sg ajungg, iar omul i l siciia cumplit. In
cele din urm8, Pablo mut5 t5ruyul priponului $i riimase
tot ling5 cal, dar f8rg s8-i rnai spun8 nimic. Calul fgi
v5zu de p h c u t $i se simfea mult rnai la largul szu de
cind sclipase de ciciilelile omului.
 Capitolul gase

In pegter5, Robere Jordan se a~ezj.in coltul de ling3

foc, pe unul dintre scaunele acoperite cu piele netgbgcitti,
gi ascult5 ce spunea femeia. Nevasta lui Pablo sp5la
strgchinile, iar fata, Maria, le gtergea gi le ageza, In-
genunchind de fiecare dat5, intr-o scobitur5 sgpatg in
peretele de stinc5 gi care finea loc de politi.
- Mi se pare ciudat, zicea nevasta lui Pablo. De
ce n-o,fi venit El Sordo ? Trebuia s5 fie aici de-acum
un was.
- I-ai spus dumneata s2 ving ?
- Nu. Vine h fiecare nuapte.
- Poate o fi avind ceva. Vreo treab5.
- S-ar putea, hcuviinfg femeia. Dac5 n-o veni, mline
trebuie sti ne ducem gi s5 vedem ce-i cu el.
'- Da. gi-i departe de aici ?
- Nu. Are sti fie o plimbare frurnoasg. Tot am ne-
voie sti m3 deprind cu drumul.
- Pot s5 merg gi eu ? intrebi Maria. Pot s5 merg
pi eu, Pilar ?
- Da, frumoasa aamei, zise femeia. Pe urmi, intor-
c'md capul cgtre Robert Jordan, intreb5 : Nu-i aqa c5-i
frumoasP ? Cum ti se pare ? Putin cam subtiricg ?
- Mie mi se pare cg aratg foarte bine, rgspunse
Robert Jordan.
Maria fi umplu cam cu vin gi-i spuse :
- Bea. D a d bei, are sg ti se par2 c5 arZt g i
mai bine. Trebuie s2 bei mult dintr-gsta ping ti s-o
pgrea d - s frumoasg.
- Atuncea 'qface mai bine s2 m2 opresc, zise Ro-
bert Jordan. Inca de pe a c w ?mi pari frunloasz, ba
chiar mai mult decit atita.
 - Ei, iaca, a$a se vorbe~te,spuse femeia. Vorbegti
ca oamenii buni de gur;. $i cum ti se mai pare ... altfel
decft frumoasg ?
- Degteaptg, rgspunse Robert Jordan cu limba im-
piedicatg.
Maria rise infundat, iar femeia clPtini din cap cu
tristefe :
...
- C e bine a i inceput gi uite cum sfirgegti, don
Roberto.
- Nu-mi spune don Roberto.
- Asta-i a p , o gluing. Aicea la noi spunem clon
Pablo ca sg facem haz. Dup5 cum spunein gi sciiorita
Maria, tot ca s5 facem haz.
- Eu nu glumesc cu asemenea lucruri, zisc Robert
Jordan. Cred cg in rgzboiul 5sta tubLlror trebuie sP le
spunem tovar5~e, $i cu toat5 seriozit.atea. Din glum;
incepe stricgciunea.
- VBd cg e ~ t iadinc credincios in trebile politice~ti,
91 necsji femeia. Nu obignuie~tisg spui $i vorbe de gaps.
- Da. fmi plac foarte rnult glumele, da' nu cind
e vorba d e felul cum vorbe~ti cu odmenii. Asta-i ca
un soi de drapel.
- Eu a$ putea s5 glumesc gi despre drapel. Despre
orice drape], spuse feineia rizind. Sorotesc cB omul
poate sB glumeascg despre ce-i place, orice o fi. Despre
vechiul drapel galben $i auriu noi spunearn c5-i copturri
gi singe. Despre drapelul republicii, care gi-a ad3ue;at
vi royu, Spunem c5-i copturg, singe gi pernlangi~nat.
Asta-i ava, o glum%
- El e comunist, spuse Maria. A~tis-sg o ~ t cprazav
d e seriogi.
- Egti comunist ?
- Nu, sint antifascist.
- D e mult5 vreme ?
- D e cind am in\eles ce inseamnP fascismul.
- !ji e mult de-atunci ?
- Aproape zece ani.
- Nu-i timp prea indelungat, zise femeia. Eu am
fost republicang inci de acum dougzeci de ani.
- Tata a fost republican toati vista lui, interveni
gi Maria. D e asta l-au impuscat.
 - $i tata a fost republican toat5 viata lui. Tot aga
~i bunicul meu, zise Robert Jordan.
- In ce tar5 ?
- 111 Statele Unite.
- Si i-au ilnpugcat pe arnindoi ? intreb5 femeia.
- QzcB cn ! interveni din nou Maria. Statele Unite
sint o far5 de republicani. Aco'lo nu te impugcg dacii
e ~ t republican.
i
- Oricuin ar fi, tot e frumos s5 ai un bunic care
a fo'st republican, spuse femeia. filseamni cg ai
singe bun.
- Bunicul meu a fPcut parte din Colnitetul National
Republican, spuse Robert Jordan.
Asta o impresiona chiar qi pe Maria.
- $i tat21 t5u inc5 m i lucreazli pentru republic: ?
intreb5 Pilar. ,'
- Nu. A murit.
- Se poate s5 intrcb cum a murit ?
- S-a impugcat singur.
- Ca s5 scape de cazne ? intrebg femeia.
- Da, rzspunse Robert Jordan. Ca sg scape de cazne.
Maria il privi cu lacrimi in ochi ~i spuse :
- Tata n-a putut face rost de arm;. 0, imi pare
tare bine c5 tat51 t5u a avut norwul s5 poata face
rost de o armz.
- Da. A fost norocos, incuviinfj, Robert Jordan. Da'
n-ar fi mai bine s5 vorbim despre altceva ?
- Atuncea tu ~i cu mine sintem la fel, zise Maria.
l i puse mina pe brat vi il privi drept in ochi. Ii privi
gi el fafa smeadii gi ochii, care, de cind Pi vgzuse prima
oar& nu fuseserii niciodatii la fel de tineri ca restul
chipului, dar acum arlitau deodatg infometati, tinefi
~i plini de dorinfe.
- Dupg infiifi~are,ati putea fi frate qi sorii, spuse
femeia. Da' aveti noroc cii nu sinteti. E u a w zic.
- Acuma gtiu de ce am simtit ce-am shnfit, mgrturisi
Maria. Acuma e limpede.
- Qu6 va l spuse Robert Jordan, gi aplecindu-se
Enainte, iyi trecu palma peste cregtetul fetei. Toatg ziua
ayteptase s5 fac2 gestul acesta ; acum il f5cu gi s h f i
dill nou cum i se urc5 nodul i11 git. Fata cl5tinli capul
sub mingiierea lui ~ i - izimbi, privindu-1 in ochi, iar el
simti asprimea pirului des, dar mitisos, de pe capul
tuns strecurindu-i-se printre degete. Apoi mina ii ajunse
pin; la ceafi ~i $i-o trase indirit.
- Mai f5 o d a t i aga, il rug; Maria: Toati ziua am
agteptat s-o faci.
- Mai tirziu, rgspunse Robert Jordan, qi glasul abia
ii i e ~ e adin gitlej.
- Ia te uitii 1 zise femeia lui Pablo cu vocea ei
puternicg. Cine ar fi zis c i am s; stau gi s; privesc
la toate astea ? Si cine ar fi zis cg aproape n-am s 3
le iau in seami ? Nimenea n-ar fi putut s-o spun&
Altceva m i bun n-am de ficut. W c a r de-ar veni
Pablo Bla odati I
Maria n-o mai lua de loc in seam3, nici pe ea ~i nici
pe birbatii ceilalti, aqezafi la masi gi ocupap sii joace
ciirfi la lumina lumingrii.
- Mai vrei o cani de vin, Roberto ? intrebg Maria.
- Da, zise Robert Jordan. De ce nu ?
- 0 s i ai ~i tu un befiv ca a1 meu, ii prevesti femeia
lui Pablo. Cu drgcia aceea pe care a biut-o din can3
gi cu toate celelalte, eu cam @a zic. la asculti, InglBs ...
- Nu Ingl6s. American.
- Atuncea, ia asculti, americanule l Unde ai de
gind s i te culci ?
- Afari. Am un sac de dormit.
- Bine, incuyiinfi Pilar. E senin ?
- $i-are sB se lase frig.
- Atuncea, afari. CulcB-te afar;. Lar lucrurile tale
pot s i doarmi aici, cu mine.
- Bine, conveni Robert Jordan. Lasg-ne o clipi, o
rug; apoi pe fatii, punindu-i mina pe umir.
- De ce ?
- Vreau s2 vorbesc ceva cu Pilar.
- $i trebuie s i plec ?
- Da.
- Ce e ? intrebg femeia lui Pablo d u p i ce fata se
dusese pin5 la gura peqterii ~i rimgsese acolo, lings
burduful cel mare, privind la bsrbatii care jucau carti.
- Tiganul mi-a spus c-ar f i trebuit ... incepu el,
- Nu, il intrerupse femeia. Tiganul gregegte.
 - D a d trebuie neapsrat sZ... urmii Robert Jordan
cu glas linigtit, dar vorbind cu greutate.
- Erai gata s-o faci, eu aga socotesc, zise femeia.
Nu, nu-i de trebuintz. Te-am vgzut bine. Dd' ai cum-
pinit cu intelepciune.
- Da' dacg totugi e nevoie ...
- Nu, repets femeia, ffi spun eu c5 nu e de tre-
buinfs. Mintea tiganului gluia e pocitg.
- Dar sliibiciunea il poate face pe un om foarte
primejdios.
- Nu. Tu nu intelegi. Din omul acesta a pierit orice
putinti3 de a fi primejdios.
- Nu te infeleg.
- Egti h c g prea necopt, zise femeia. Ai ss intelegi
odatg. Apoi strig5 spre fat5 : Vino incoace, Maria. A n
terminat de vorbit.
Maria se apropie, iar Robert Jordan intinse mina
~i o mingiie pe cregtet. Fata se riisfsti sub mingiiere
ca un pisoi. Apoi lui i se piiru c; are sg izbucneasc;
in plins. Dar buzele i se destinserg din nou, il privi in
ochi gi-i zimbi.
- Ar fi bine sP te duci la culcare acuma, Ei spuse
Pilar lui Robert Jordan. Ai biltut azi cale lungs.
- Bine, fncuviints Robert Jordan. S5-mi string
lucmrile.
 Capitolul gapte

Adormise in sac ~i i se pi3ru ci3 dormise multi vreme.

Sacul era intins pe covorul de cetinii a1 pgdurii, adz-
postit de vint in dosul stincilor de lingri gura pe~trrii,
iar el se riisucise in somn, ~i riisucindu-se, venise peste
pistolul prins de incheieturg cu un Snur, ~i pe care il
pusese in sac, alrituri de el, in clipa cind se culcase, cu
wnerii qi spatele amorfite, picioarele intepenite, mu~chii
z\.icnind de-efort indelungat, aga c2 piimintul i se psru
inozie, iar simpla intindere in sac $i atingerea c5ptu~elii
flar~elate devenea, din pricina oboselii, o adeviirntz
voiuptate. Se trezi f i r i s i $tie uncle se afli, igi dgdu
sealna, apoi trase pistolul de sub waste gi se cuibiiri
fericit cii se poate intoarce la somn, rezemindu-~ipalma
d e perna alciituiti din imbrriciimintea strins infii~urat5
in jurul pantofilor cu talpii de sfoarH. Celglalt Lrsf
inconjura perna.
Atunci ii simfi mina pe umsr ~i se intoarse brusc, cu
dreapta incle~tatzpe patul piftolului din sac.
- 0,tu e ~ t !i exclamii Robert Jordan, ~i 15sind pisto-
lul, intinse ainindoui bratele in sus vi o trase spre
sine. Bratele ce-o inlgntuiau ii simteau intreg tremurul
trupului. Vino in sac, o indemng cu glas domol. E frig
acolo, afarri.
- Nu, NU trebuie s i vin.
- Hai vino, gopti el iar. 0 sii vorbim pe urini
despre asta.
Tremura toatz, Si el o tinea cu o mini3 de incheieturl,
iar cu bratul celiilalt o trigea lin citre sine. Fata in-
torsese capul intr-o parte.
- Vino incoace, iepura? fricos, o indemni iar $i o.
s5rutij pe ceafii.
 - Mi-e fric#.
- Nu. N-are de ce s2-ti fie fric5. Vino incoace.
- Cum ?
- Strecoarz-te intiuntru. Avem loc destul. Vrei s5
te-ajut ?
- Nu, rzspunse fata, dar peste o clip5 se afla in
sac, gi el o stringea tare la piept gi incerca s-o sgrute
pe buze, iar fata igi indesa fafa in perna fiicut3 din
vegminte, ins3 il tinea strins cu brafele pe dup3 git.
Apoi simti cum bratele i se destind g i cum incepe din
nou sii tremure in strinsoarea imbrgtigsrii.
- Nu, nu, ii spuse el gi incepu sii ridi. Nu te speria.
E pistolul. 11 ridicg gi gi-1 trecu la spate.
- Mi-e rugine, gopti fata, tinind capul tot intors
Pntr-o parte.
- Nu. Nu trebuie s k t i fie. Hai, lasi.
- Nu trebuie s-o fac, nu. Mi-e rugine gi mi-e fricz.
- Nu, iepuragul meu drag. Te rog.
- Nu trebuie s-o fac. Nu. Dac; nu ti-s drag;.
- Mi-egti drag;.
- Mie mi-egti drag. Of, cit de drag imi egti. Mai
agazii-ti palmele pe capul meu, qopti fata departe de
urechea lui, cu chipul incii infundat in perng.
l i puse palma pe cregtet gi o alintii duios, qi deodat5
capul fetei se depgrti de pern3 $i-i veni cu tot trupul
in brate, strinss tare de el, gi f a p ii stiitea lipitjl de
a lui, gi lacrimile i se scurgeau pe abraji.
0 simti nemigcat; $i lipit3 de el, ii simti forma
prelung3 a trupului tin& ~i o mingiie pe cregtet ti-i
siirutii urnezeala sgratii d e pe ochi, iar pe cind se
cutremura de plins, il h p u n g e a cu formele rotunde gi
vfrtoase ale sinilor acoperiti de cZmag;.
- Nu pot sii sirut, gopti fata. Nu gtiu cum se
srlruti.
- Nu-i nevoie s i siruti.
- Ba da. Trebuie sii sirut. Trebuie s; fac totul.
- Nu-i nevoie sii faci nimic. St3m bine ass. Da'
ai prea multe vqminte.
- Ce trebuie sii fac T.
-
- Am sii te ajut eu.
E mai bine aga ?
 - Da. hlult rnai bine. Pentru tine nu-i rnai bine ?
- Ba da. Mult rnai bine. $i pot s i plec cu tine, aga
cum spune Pilar ?
- Da.
- Da' nu la un ctimin. Cu tine.
- Nu, nu la un cgmin.
- Nu. Nu. Nu. Cu tine, gi s5 fiu femeia ta.
$i-arurna, cind gedeau culcati impreunfi, tot ce inainte
r h g s e s e ascuns se argtg la luming. Acolo unde fusese
asprimea pinzei, totul deveni mingiiere catifelatg, cu
apgsare molaticg de rotunjimi tari $i o prelungg alcgtuire
caldg 9 rgcoroasg, rgcoroasg in afar2 $i caldg in adincuri,
prelungg gi uvoari, ce imbrgtiga strins $i r h i n e a strins
PmbrZ\i$at&, singuraticg, abis ametitor cu contururi
vrgjite, irnbgtgtor de fericire, tinilr ~i plin de dragoste,
numai moliciune gi numai mingiiere, dar aducind go1
dureros in inimi gi asemenea insmgurare d e nepiltruns,
incit Robert Jordan simti cg nu ma1 p a t e indura
gi zise :
- Ai mai iubit gi pe alfii ?
- Niciodaa.
Apoi, brusc. inlemnindu-i in brafe .
- Da' mi-au fficut gi mie.
- Cine ?
- Mai multi.
Rilmgsese cu totul neclintitg. de parc5 trupul i-ar fi
fost mort, gi doar intorsese capul. depgrtindu-$1 fata
d e a lui.
- Acuma n-am &-ti rnai fiu &a@.
- Ba mi-egti tare dragi.
Dar ceva se petrecuse in sufletul lui, $i fata simti.
- NU, zise ea, gi glasul ii suna stins, f5r5 viat5.
N a i sg mi3 rnai indr5gevti. Da' poate ai s; mP duci la
un c5min. Iar eu am sg r h i n acolo, gi niciodatg n-o
-sfi rnai fiu femeia ta.
- Mi-e~titare drag& Maria.
- Ba nu. Nu-i adevgrat, zise fata. $i-apoi, cu o
ultimg ngdejde, jalnicg, dar t o t u ~ i increzatmre : Da'
niciodata n-am s5rutat vreun b5rbat.
- Atunci sgrutg-mg pe mine.
 - AS vrea, spuse fata. Da' nu gtiu cum. Atuncea,
mi-au fgcut, m-am luptat pin5 n-am vgzut nimic in
...
fats ochilor. hl-am luptat ping cind... pin5 cind ping
cind unul s-a agezat pe capul meu... $i 1-am muvcat ...
pe.. urmi m-au legat peste gur.5 gi mi-au intepenit
..
lniinile pe d u p i cap. $i alfii imi fliceau.
- Mi-e$ti tare drag;, Maria, rosti Robert Jordan. $i
nimeni nu ti-a f5cut niciodatg nimic. De-o f5pturg ca
tine nimeni nu s-a putut atinge. Nirneni nu te-a atins
mgcar, iepuragul meu sperios.
- Crezi tu a$a ?
- Stiu, nu cred.
- $i poti s5 mii indrggegti ? intrebg fata, iarH$i
fierbinte aliituri de trupul lui.
- Te indragesc vi m i mult.
- Am s5-ncerc s5 te sgrut aga cum trebuie.
- S5rutS-n15 m%carputin.
- Nu ~ t i ucum s i fac.
- Sgrutci-m5... $i-atit.
f l szruti pe obraz.
- NU.
- Da' nasurile unde incap ? Totdeauna m-am minu-
nat ce s-o fi intimplind cu nasurile.
- Uite, intoarce capul, ~i gurile se-mpreunarg strins,
fata rgmase lipits de trupul lui $i buzele i se deschiscr5
putin cite pufin, $i intr-d clips, brusc, pe cind o stringea
tare la piept, il ngpiidi o fericire cum nu mai triiise
niciodata $i se sirnti u p r ca fulgul, amefit de dragoste,
beat de bucurie, cople~itde fericire, striin de ginduri,
striin de obosealg, str5in de griji ~i doar iniiltat pe
nevisate culmi de desfgtare. $i-atunci murmur5 : Iepu-
r a ~ u lmeu... Odorul meu... Bucuria ma...Dragostea mea
cea f5r5 seam% ...
- Ce spui ? intreb5 ea ca de la o nemirginitg
depsrtare.
- Dragostea mea f5rZ seaman ...
Stliteau intin~iacolo $i ii simfea inima bltind lings
a lui, $i cu piciorul go1 ii mingiie ugor tglpile. Spuse
goptit :
- Ai venit dcscult3.
- Da.
 - Atunci gtiai c5 vii sz te culci aici.
- Da.
- !ji nu ti-a fost team5 ?
- Ba da. Mi-a fost tare fric5. Da' $i mai fric5 mi-a
fost cind mZ gindeam cum am s5 m5 descalt.
- $i cit o fi ceasul acurna ? Lo s ~ b e ?s '
- Nu. N-ai ceas ?
- Ba da. Da' e la spatele tgu.
- Scoate-1 de-acolo.
- NU.
- Atuncea uit5-te peste um5rul meu.
Era 1. Cadranul strglucea puternic in intunericul
diniiuntrul sacului.
- lmi zgirii um5rul cu b5rbia.
- Iarti-mi. N-am scule pentru b5rbierit.
- lmi place. Ti-e bglaie barba ?
- Da.
- Si-ai s-o l a ~ sS
i creasc5 lung5 ?
- Nu, pin5 ispriiviin cu podul. Maria, ascult;. Oare ...
- Ce oare ?
- Oare vrei gi tu ?
- Da. D e toate. Te rog. $i dac5 le-om face pe toate
fmpreunz, poate c5 celelalte a u s5 fie ca $i cum 11-ar fi
fost niciodat5.
- Te-ai gindit tu la asta ?
- Nu. Eu doar am avut-o 'in gind, da' Pilar mi-a
spus-0.
- E o femeie foarte infeleapt5.
- $i incii ceva, u r n 5 fata in goaptL M-a in\-;\at
s3-ti spun c5 nu sint bolnav5. Ea se pricepe la treburi
dintr-astea gi m-a indemnat s5-ti spun. ,
- Te-a lndemnat ea &-mi spui ?
- Da. Am stat de v o h 5 cu ea ~i i-am spus c5-mi
epti drag. Te-am indr5git d e cind te-am zririt astgzi,
ei totdeauna mi-ai fost drag, da' pin5 acllnla nu te-am
v5zut niciodatz, gi i-am mgrturisit asta lui Pilar, iar ea
mi-a zis cii dacg vorbim vreodat5 despre ce vorbim, sri-ti
spun c5 nu sint bolnav5. Treaba cealaltii mi-a spus-o
fncg de multri vreme. Curind dupii tren.
Stii T.
 - Ce ti-a spus ?
- Mi-a spus c5 nimic nu-i poate fi f8cut oniului
&cg el nu vrea s5 i se fac5, vi c8 de-o sH am drag
Lreodat5 pe cineva, asta are s5 gtearg5 tot ce-a fost
atuncea. Voiam s5 mor, gtii ?
- Ce-a spus ea e adeviirat.
- Si-acuma imi pare bine c5 n-am murit. Sint asa cle
fericit5 cg n-am n~urit.Si se paate &-ti fiu drag: ?
- Da. lmi e$ti tare drag5.
- Si se poate s5 fiu femeia ta ?
- Cine face treburile pe care le fac eu nu poate
avea femeia lui. Da' aculna e$ti femeia mea.
- D a c i sint o datH, apoi arn s5 ramin mereu. $-a-
cuma sint femeia t a ?
- Da, hlaria. Da, i e p u r a ~ u meu.
l
Se lipi strins de el, ~i buzele i le c5utai-5 pe alk lui,
apoi le g5sir5 $i se pr8bu~irgasupra lor, iar atunci o
simfi proaspSt5, nouH $i mingiioas5 gi t i n 5 5 $i fermecdtz,
cu r'5coreala-i calda, arzgtoare gi de neinc11ipu;t in
sacul ce-i era la fel de bine cunoscut ca $i hainele. ori
ca pantofii, ori ca datoria ce-o avea de indeplinit, vi-o
auzi spunind cu spaim5 :
- Acuina, hai repede s5 facem ce trebuie s2 facem,
pentru ca din cealaltg s5 nu inai rHininii nici urm5.
- Vrei ?
- Da ! r5spunse fata aproape cu furie. Da ! Da ! Da I
 Capitolul opt

Era o noapte friguraasg, gi Robert Jordan dormi somn

adinc. Se trezi o data gi, intinzindu-se, igi diidu seama
cii fata e acolo, ghemuitii inspre fundul sacului, rgsuflind
lin pi regulat, iar atunci, pe intuneric, igi trase capul
din frig, de sub cerul sticlos gi spuzit de stele, ~i
piist~indin niiri aerul ca gheata, se viri in ciildura din
cuprinsul sacului gi sgrutli umgrul catifelat. Fata nu se
trezi, ,yi el se intoarse pe-o coast;, triigindu-se ceva mai
departe, scoase iar5~i capul din sac in frigul naptii,
stiitu o clipii treaz, simtind prelunga, insidioasa volup-
tate a oboselii, apoi mingiietoarea desfiitare tactilg a
atingerii celor douii tmpuri, apoi, intinzindu-se cit ii
inggduia lungimea sacului, alunecii somnoros sub st5pi-
nirea somnului.
Se degteptii la cea dintii licgrire a zorilor pi vgzu cg
fata plecase. ISi dgdu searna de asta chiar pe cind .se
trezea, pi intinzind mina, simti sacul cald in locul unde
fusese trupul e'i. Privi &tre gura pgterii, acolo unde
patura gedea acum tivit: cu promoroacg pe margini,
vlizu firul subtire de 'fum alburiu inliltindu-se prin
criipiitura din stincz ~i intelese cg focul fusese aprins
in vatrii.
Un om iegi din piidure cu plitura aruncatii peste cap,
ca un poncho l . Robert Jordan il recunoscu pe Pablo
giL viizu cii fuma o tigar;. Se gindi cii fusese devale,
sii bage caii in obor.
Pablo diidu deoparte rr;'arginile pliturii si intrg In
pe~teriifiirii sii se uite spre el.
-
Un fel de haing fZrZ mineci care se imbracg peste cap.
 Robert Jordan pip% cu mina bruma subtire ce se
aSezase pe foaia exterioarg de m5tase impenneabili,
roas5 ~i p5tat5, a sacului vechi de, cinci ani, apoi se
cuibiiri la loc. Bueno, igi spuse el, simtind atingerea
familiar2 a ciptu~eliiflanelate, in vreme ce-si intindea
picioarele in IPturi. Pe urmP le strinse iar qi se' intoase
pe o parte, aya feI ca sP stea cu spatele cPtre direcfia
de unde $ia c5 avea sP bat5 soarele. Qud mm da, pot
foarte bine s2 r n a i dorm incP.
Dormi pin5 ce il trezirP vuietele motoarelor de avion.
Intins pe spate, putu s5 le vad5 bine : o patruli
fascist&, format; din trei ,,Fiat6'-uri micute, lucitoare,
alunecind repede pe cerul muntilor, in directia de unde
Anselmo $i el veniser5 in ziua dinainte. Cele trei
trecurg, apoi venir5 altele nouii, la in5ltime mult mai
mare, in formafiile acelea strinse de trei, trei gi incii
trei.
Pablo ~i tiganul st5teau la gura pe~terii, t r a ~ i in
umbrii, qi se uitau pe cer, iar in vreme ce Robert
Jordan riiminea intins pe spate ~i inaltul se umpluse de
huruitul sacadat a1 motoarelor, se auzi un alt vuiet, ~i
lnc5 trei avioane trecurii in zbor, la mai p q i n de o mie
de piciaare deasupra poienii. Acestea trei erau bombar-
diere ,,Heinkel lll",cu cite doug motoare.
Stind cu capul la adiipostul stincilor, Robert Jordan
~ t i acii nu pot s5-1 vad5, ~i c5 chiar dacP 1-ar fi vizut,
nu avea nici o irnportantii. Stia, de asemenea, c2 ar fi
putut vedea caii inchi~iin obor, dacg ar fi czutat ceva
pe-acolo, prin munti. Dac5 nu c5utau nimic, tot ar fi
putut s5-i vad5, ins5 de bun5 seam5 c5 i-ar fi socotit
drept o unitate de-a lor de cavalerie. Apoi se apropie
un nou ~i incg mai puternic vuiet sacadat de motoare,
gi alte trei aparate ,,Heinkel 111" se ar5tar5, nsvglind
suple, masive, la iniiltime inc5 ~i mai mic5, striibgtind
cerul in formatie strins5. cu vuiet ce crgtea u r i a ~pe
misurg ce se apropiau $i devenea asurzitor, apoi se
imputina treptat dup5 ce se depiirtau de poian:.
Robert ,Jordan desfiicu sulul cu imbrZc5minte ce-i
slujise drept p e n 5 ~i ivi trase c h a p pe el. Tocmai o
punea pe5te cap ~i o triigea. in jos, cind auzi vuietul
valului um~iitor, ~i-atunci i ~ trase
i pantalonii stind in
sac ~i rHmase nemigcat, pe cind alte trei bombardiere
birnotoare ,,Heinkel" treceau pe deasupra capului sau.
fnc5 nu apucaser5 s5 treac5 peste creasta muntelui, cind
el i ~ incinsese
i pistolul, infX~urdse sacul de dormit ~ i - 1
rezemase de stinc5, apoi se aSezase jos, Iipit de peretele
d e piatr5, ~i-gi i n n d a ~ireturile pantofilor cu talpri
de sfoar5, iar atunci uruitui ce se apropia deveni vuiet
mai putefnic decit oricind inainte, ~i alte nouii bom-
bardiere uSoare de .tip ,,Heinkel'' trecurg in e~aloane;
~i par& spiirgeau cerul cind alunecau pe deasugra
muntilor.
Robert Jordan se strecur5 pe ling: stinci pin; la
gura pe~terii, unde ~ n u 1dintre frati, Pablo, tiganul,
Anselmo, Agustin ~i femeia stiiteau chiar la intrare $i
priveau afar5.
- Au mai trecut pe-aici avioane dintr-astea ? in-
treb5 el.
- Niciodat;, r5spunse Pablo. Intrii insuntru. Au
s5 te vadii.
Soarele nu ajunsese inc5 ping la gura pe~terii.Acum
Eqi reviirha razele doar peste poiana de ling5 piriu,
~i Robert Jordan igi d5dea seama c5 nu puteau ii
v5zuti in intunecimea umbrelor diminetii, aruncate de
brazi ~i de stincile masive, dar intra in pe~terH,ca sii
nu-i irite pe ceilalfi.
- Sint multe, zise femeia.
- Si-au s5 mai fie, zise Robert Jordan.
- D e unde ~ t i ?i intrebii Pablo, biinuitor.
- Astea care au trecut acunia trebuie sii aib5 escort5
de avioane de vingtoare.
$i chiar atunci le auzirz biziitul, ca un nechezat,
subtire, ~i pe cind treceau la cinci mii de picioare
Pngltime, Robert Jordan num5rii cincisprezece ,,Fiatg'-uri
in e ~ a l o nde formatii mai mici, ca un cird de g i ~ t e -
siilbatice, in grupuri de trei, aqezate in forms de V.
Fetele oamenilor aflati la intrarea in p e ~ t e r aargtau
foarte ingiijorate, ~i Robert Jordan intreb5 :
- N-ati mai viizut nicioclatg atitea avioalie ?
- Niciodat5, r5spunse Pablo.
- La Segovia nu sint avioane multe ?
 - N-au fost niciodat; atitea, ~i d e obicei am v5zut
cite trei. Uneori cite vase dintr-acelea d e vingtoare.
poate ~i cite trei ,,Junker"-e, alea mari cu trei motoare,
~i cu avioanele lor de vi115toare. Dar din astea n-am
mai vcizut niciodat5.
Asta-i riiu, gindi Robert Jordan. E foarte rgu. E o
concentrare de avioane care preveste~te ceva foarte
rgu. Trebuie $5 ascult $i si-mi dau seama u n d e - ~ i
descarc5 boinbele. Dar nu, e cu neputintci s5 fi terminat
tnci de pe acum concentrarea trupelor pentru atac. Fcirci
tndoialii cii nu-i posibil mai devreme decit la noapte,
sau c h a r miine noapte, in nici un caz mai curind. E
sigur cH nu pijate fi vorba de nici un fel de operatiune
la ora asta.
Auzea incci zumzetul care devenea din ce in ce m l i
slab., Se uitii la- ceas. Acum trebuie s5 fi ajuns deasupra
Iiniei frontului, cel putin Priinele valuri. ApHsi butonul
secundarului $i urmiri .zvicnetul limbii pe cadran.
,,Heinkel 111" face dou; sute cincizeci de mile pe or5.
In cinci minute sint acolo. In clipa de f a t i au trecut
de mult peste treclitoare ~i au sub ele Castilia, toatci
g a l b ~ n g ~i cafenie in luinina diminetii, cu galbelid
strjlbjltut de drumuri albe vi presirat cu sate micute,
iar umbrele ..Heinkel''-elor alunec5 pe pzinint a53 cum
alunecci uinbrele rechinilor peste fundul nisipos al
ocea~lului.
h'u auzea de loc detun5turile bombelor. Ceasul con-
tinua sci ticliie n ~ a departe.
i
Se due la Colmenar, la Escurial, ori la aerodromul
de la Manzanares el Real, gindi Robert Jordan, la
aerodromul cu ace1 castel vechi, in5ltat deasupra lacuIui
plin de rate-siilbatice, ascunse in pciouri~,vi cu imitatia
de aerodrom plasat5 algturi de eel adev5rat $i acoperitci
de siluetele avioanelor false, intentionat prost camuflate,
cu elicele zbirniind in vint. Intr-aco!o trebuie s5 se
indrepte. N-au de unde gti despre atacul planuit, i$i
spuse el. $i ceva dinliuntrul s i u se intreba : De ce
oare n-ar ?ti ? Despre toate celelalte au gtiut.
- Crezi c-au vcizut caii ? Pntrebci Pablo.
- Nu se uitau ei dupci cai, rbpunse Robert Jordan.
- Da' i-or fi vcizut %
 -
- Nu, dac5 n-aveau ordin s5-i caute.
Si-ar fi putut s5-i vadg ?
- Probabil c5 nu, zise Robert Jordan.
soarele ar fi cPzut asupra copacilor.
Numai d a d
- Ajunge - foarte devreme acolo, observ3 Pablo,
nefericit.
- Au ei alte griji, ca sg nu le mai pese de caii tPi,
spuse Robert Jordan.
TrecuserP opt minute de cind pusese in functiune
secundarul,- si, inc5 nu se auzea nici un bubuit de
bombe.
- De ce te tot uiti la ceas ? intrebi ferneia.
- Ascult s5 vzd i n d e s-au dus.
- Aha I exclam5 femeia.
Dar dup5 ce se implinirZ zece minute, nu se mai
uit5 la ceas, deaarece @ia c5 ar fi prea departe ca sP
mai p a t 5 auzi acum, chiar dac5 ar fi socotit un minut
pantru drumul inapoi a1 zgomotului, gi ii spuse lui
Anselmo :
- A? vrea s5 vorbesc ceva cu tine.
Anselrna iepi din gura peflerii pi se duserg ^mpreung
ceva mai departe de intrare, oprirtdudse la poalele
unui baad.
- Qud tal 2 il intrebg Robert Jordan. Cum merge
treaba ?
- Bine.
- Ai mincat ?
- Nu. N-a mincat nimeni.
- Atuncea m5nincP ?i s5-ti iei ceva de mincare ~i
pentru pr'inz. Vraau sg te duci pi s5 supraveghezi
goseaua. S5 insemni pe hirtie tot ce trece pe gosea, $i
in sus, pi in jos.
- Nu Stiu s5 scriu.
- Nu-i nevoie sP scrii. Rupse doui file 'din carnef
gi Gie cu cufitul un cap% de creion. Ia astea. Pentru
tancuri s5 faici un s m a v - $i desenti o siluetii de
tanc - $i pentru fiecare fiaci dte un semn, ping ajungi
b patru, iar pentru a1 cincilea faci alt semn peste
primele patru. ,

- $i noi tot la fel socotim.

 - Bine. Faci alt senln, dou5 roate ~ ; oi cutie, pentru
camioane. Dac5 sint goale, faci un cerc. D a d sint
Snc5rcate cu trupe, o linie dreapt5. lnsemni ~i tunurile.
Cele mari, aqa. Cele mici, aga. fnsemni qi mayinile. !ji
ambulanfele, uite aqa : dou5 roate ~ i - ocutie cu cruce
la mijloc. Dac5 trec soldati pede~tri, insemni fiecare
companie aqa, vezi ? Un p5trat mic gi o linie aliituri.
Dac5 e cavalerie, insemni aqa, vezi ? Ca un cal. 0 cutie
cu patru picioare. Asta inseamn5 un pluton de dou5zeci
de cai. fntelegi ? Pentru fiecare pluton, un semn.
- Da. E lucru tare iscusit.
- Uit5-te ~i aici, u r n 5 Robert Jordan ~i desen5
dou5 roate mari, cu cerculefe imprejur, ~i o linie sc1lrt5,
fnchipuind teava tunului. Astea sint antitanc, roatele-s
cu cauciucuri de autmobil. Sii le insemni. Astea, anti-
aeriene - doug roate ~i o teav5 de tun indreptatg
fn sus. fnseamn5-le qi pe astea. fntelegi ? Ai v5zut vre-
odat5 tunuri dink-astea ?
- Da, rsspunse Anselmo. Sigur. E limpede.
- Ia-1 qi pe tigan cu tine, ca s5 qtie unde ti-ai ales
Iacul de pind5 ~i sii poti fi schimbat. Aleg'e-fi un colfiqor
ferit, nu prea apropiat de Sosea, de unde s5 poti vedea
bine gi sZ stai in voie. Ranii acolo pin5 vine cineva
65 te schirnbe.
- fnteleg.
- Bine. !ji cind ai s5 vii inapoi, trebuie s5 pot afla
tot ce s-a miqcat pe Sosea. 0 fuaie e pentru cele care
trec la deal. Cealalt5 pemtru cele care trec la vale.
Pe u r n 5 dZdur5 sg porneascg amindoi spre pqter5.
- Trimite-mi-1 pe Rafael, zise ins5 Robert Jordan
qi r h a s e pe loc, ling5 trunchiul bradului.
n urm5ri cu privirea pe Anselmo pin5 ce intr5 in
peyter5 gi p5tura ciizu in spatele lui. Tiganul iegi ne-
pb5tor din peqter5, eergindu-se la gur5.
- Qub tal ? intrebg el. Ai petrecut azi-noapte ?
- Am dormit.
- Atunci e bine, zise tigmul zimbind. Ai o tigar5 ?
- Ascult5, vorbi Robert Jordan, cgutind cu mina in
buzunar dup5 tisari. As vrea s5 te duci cu Anselrno ping
intr-un loc de unde bgtrinul s5 poat5 supraveghea
p e a u a . Pe urm5 il lagi acolo si catii sii tii bine minte
locul, ca sli n18 poti c515uzi pin3 la el, pc mine SLI pe
cine s-o ducc sj-1 schimbe rnai tirziu. Dup5 asta te
duci undeva de unde s5 poti veden binr. joaglirul yi sZ
bagi de seam8 dac8 s-a petrecut vrev s,chin~bareacolo,
la pos'tul de paz5.
- Ce fcl de schimbare ?
- Cifi oamcni sint acuma la postul d e paz5 ?
.. - Opt. Atitia erau ultima oars.'

- Vezi citi sint acuma: k7c'gi la ce inten.al se

schirnbg garda la pod.
- Interval ?
- Cite 'ceasuri stau sarrtinelele in post gi la ce or5
sint schimbate.
- N-am ceas.
- Ia-1 pe-a1 meu. $i il desf8cu de la.minG.
- Ce ceas,'mamii ! exclam5 Rafael. plin de admiratie.
I a te uitii ce marafeturi ! Un ceas ca Hsta trebuie c5
gtie s5 scrie si s5 citeascg. Ia te uits ce de numere !
Asta e tata la toate ceasurile !
- Nu te juca aga cu el, zise Robert Jordan. Stii sP
citegti ora ? '

- Cum s5 nu 9 t h ? Ceasul dou8sprezece - amiaza.

Foame. Ceasul dou,?sprezece - rniezul noptii. Somn.
Ceasul gase dimineata - foame. vase seara - befie.
Dac5 ai noroc. Ceasul zece seara...
- Lass vorba ! se r8sti Robert Jordan. Nu-i ne\.oie
s5 faci pe m5scZriciul. Vreau s5-mi insemni cum se
schimb5 g5rzile la podul cel mare gi la postul de pe
gosea, la fel ca gi la postul de la joagsr ~i de la podul
cel mic.
- E treabii mult; gi grea, zise tignnul zimbind. E ~ t i
sigur c5 n-ai pe altul rnai potrivit s5-1 trilniti in
locul meu ?
- Nu, Rafael. E o treabii foarte importantz. Ai
numai grij5 s-o faci cu cea mai mare atentie ~i s5 stai
cit nlai bine ascuns.
- C-am sii stau bine ascuns, sint e u sigur, zise
tiganul. D e ce imi mei spui s5 stau ascuns ? Ce, crezi
c5 am poftZ s5 fiu impugcat ?
- I a lucrurile ceva mai in serios, ?I indernn5 Robert
Jordan. E-o treabii serioas5.
 - Tu imi ceri s2 iau lucrurile mai in serios ? DupZ
cele ce ai tiicut azi-noapte ? Cind era de trrbuintii sj.
ucizi un om, yi in loc de asta ai fiiptuit ce ai fiiptuit ?
S-ar fi zis c i te calca" datoria sii omori un om, nu s i
faci unu ! Cind abia am vBzut cerul acoperit de atitea
aeroplane cite s5 ne poat5 ucide in sus ping la bunici
~i in jos pin5 la toti nepotii incii neniiscuti, cu pisici, cu
capre vi cu plovnite cu tot ! Aeroplane care ficeau o
zarvii de se acrea laptele in titele man~elor noastre
cind treceau intunecind cerul ~i zbierind ca leii. ~i iini
ceri s i iau lucrurile mni in serios ? AflA c,i am $i inceput
sri le iau foarte in serios.
-- E-n rcgulri I zise Robert Jordan rizind ~i puilind
prietene~te ~ n i n ape um5ml tiganului. Atuncea, nu le
lua prea in serios. Tenninz de mincat ~i du-te.
- $i tu ? intrebB figanul. Ce ai de gind sj. faci ?
- RIB due sB vorbesc cu El Sordo.
- D u p i aeroplanele astea, e foarte cu putinti sX
nu mai afli picior d e om prin toti muntii ditnprejur,
spuse tiganul. Pe multi trebuie c5 i-au trecut toate su-
dorile azi-dimineat5 cind au v5zut alea.
- Au ele altii treabs, nu umblii s; vineze 1upt;itori
J e gucrrilln.
- Da, incuviintZ tiganul. Apoi cliitiili, din cap : Da'
gi cind le-o arde de treaba asta...
- QuS vn ! zise Robert Jordan. Alea-s cele mai bune
bombardiere ugoare ale nemtilor. Nu le trimit ei s;i
vineze tigani.
- Mi-au tras o spaimB de moarte, m5rturisi Rafael.
D e dr5cii dintr-astea mi-e f r i d , ziiu cg d a I
- Se duceau s5 bombardeze un aerodrom, ii spuse
Robert Jordan pe cind intrau in pegterz. Sint aproape
sigur cii intr-acolo se duceau.
- C e spuneai ? intrebri femeia lui Pablo.
l i turn5 -fea intr-0 strachinB gi-i intinse o cutie d e
lapte condensat.
- Aveti lapte ? Oho, ce mai b e l ~ u g!
- Avem de toate, zise femeia. Iar de cind cu aero-
pIanele, avem ~i fricii multii. Unde spuneai cii s-au dus ?
Robert Jordan turn3 in cafea citeva piczturi de lapte
gros, ce curgea prin spiirtura fGcutB i n cutia de tinichea,
 terse cutia de marginea strichinii vi amestec5 pin5 ce
cafeaua czpiitii o culaare deschisg.
- Cred c5 s-au dus s5 bombardeze un aerodrm.
Poate gi la Escurial gi la Colmenar. Ori poate la
citeaitrei.
- Duce-s-ar cit mai departe ~i n-ar mai da niciodatd
pe aicea ! le ur5 Pablo.
- $i de ce s-au ar5tat acuma ? irrtreb5 kmeia. Ce
le-a 'adus incoace ? Niciodatg n-am mai vSzut noi aero-
plane dintr-astea. $i nici aga de multe. Or fi preg5tind
vreun atac ?
- Ce miwlri au fost pe Bosea noaptea trecut5 ?
fntrebj: Robert Jordan.
Fata, Maria, era ling; el, dar n-o privi nici o clip%
- Auzi, Fernando, zise femeia. Noaptea trecut5 ai
fost in La Granja. Ce mi~careera pe-amlo ?
- Nirnic, rbpunse un barbat scund, de vreo treizeci
gi cinci de ani, cu fata sincer5 ~i uin ochi cam sa~iu,
pe care Robert Jordan nu-1 mai v l m e niciodatl pin5
atunci. Citeva camioane, ca de obicei. Citeva ma@.
N-am v5zut nici o mivcare de armate cit am fost acolo.
- Te duci in La Granja in fiecare noapte ? intreb3
Robert Jordan.
- Ori eu, ori altcineva, rzspunse Fernando. Cineva
se duce.
- Se duc s i mai afle vefli. Se duc pentru tutun.
Sau pentru alte druni$guri, ICimuri femeia.
- Avem oameni de-ai novtri pe-amlo ?
- Da. Cum s5 n-avem T Muncitorii de la uzina elec-
tric& $i altii.
- $i ce v g t i sint ?
- Pues nu&. Nici o veste. Treburile merg tot prost
En n d . Da' asta nu4 o veste noug. In nord treburile
~u mers prsst incg de la inceput. .
- De la Segovia ai auzit ceva ?
- Nu, hombre. N-am intrebat.
- Pe la Segovia te duci ?
- CiteodatP, rgspunse Fernando. Da' acolo e cu
primejdie. Smt controale, $i te intreabs de acte.
c Aerodromul II qtii T,
 - Nu, hontbre. $tiu unde e, da' n a m fost niciodatg
pe aproape. Acolo la tot pasul te intreabg de acte.
- $i nimeni n-a pomenit de aviaanele astea azi-
noapte ?
- fn La Granja ? Nirneni. Da' la noapte sigur au
s5 v o r k c 5 . Vorbeau despre cuvintarea la radio a lui
'.
Queipo de Llano Despre altceva nu spuneau nimic.
A, ba da. S-ar p a r a c5 republica preggte~teo ofensivs.
- Ce s-ar pgrea ?
- C5 republica preggtegte o ofensivg.
- Unde ?
- Nu se $tie sigur. Poate c5 aici. Poate c5 in altP
parte, in Sierra. N-ai auzit de asta ?
- Ava vorbe~te lumea in La Granja ?
- Da, hombre. Uitaseni. Da' despre ofensive tot-
deauna merg vorbe cite vrei.
- $i de unde porneau vorbele astea ?
- De unde ? P5i de la fel de fel de lume. Ofiterii
vorbesc in cafenele la Segovia ~i la Avila, iar chelnerii
trag cu urechea. $i zvonurile aleargg ca vintul. De-o
vreme incoace se cam vorbegte de o ofensiv5 a republicii
prin p53ile astea.
- A republicii, sau a fasci~tilar?
- A republicii. Dac5 ar fi fost de-a fascigtilor, toat2
lumea ar fi ~ t i u t .Nu, asta are s5 fie o ofensiv5 mare,
nu aga. Unii zic chiar c5 au sg fie dou5. U r n aici gi
alta h t r e Alto del Lebn, aproape de Escurial. Vorba
asta ai auzit-o ?
- $i altceva ce-ai mai aflat ?
- Nu&, hombre. Nimic. A, ba da. sptneau unii c?i
de-o fi s5 fie ofensiv5, republicanii iau sg-ncerce sP
arunce in aer podurile. Da' podurile sint p5zite.
- Nu cumva vorbe~ti in glum5 ? Pntreb5 Robert
Jordan, sorbind din cafea.
- Nu, hombre, r5spunse Fernando.
- Asta nu glumegte, zise femeia. $i-i pzcat cii nu
$tie sP glumeasc5.
'E vorba de generalul fascist Gonzalo Queipo de Llano y:
Sierra.
 - Bine, inchLie Robert Jordan. ffi mulfumesc pentru
toate veytile. N-ai lnai au2i.t nimic altceva ?
- Xu. Lumea vorbe~te, ca totdeauna, c-au s5 fie
trunise incoace trupe, sii curete muntii. Ba chiar merge
vorba cii se pregiitesc s5 inceap;. C,? au gi fost t r i m i ~ i
soldati de la Valladolid. Da' lumea nlereu v o r b e ~ t eaSa.
N u merit2 sii-i dai crezare.
- T u auzi ? ! sguse femeia, adresindu-se lui Pa1310
aproape cu r,?utate. Nu vrei s5 mai v o r b e ~ t i despre
apgrarea de primejdie ?
Pablo o privi ginditor ~i se scliyinS in barb;. Rosti :
- 1-1013 ~i tu cu podurile tale !
- Carr poduri ? Intreb5 vesel Fernando.
- E-un prost, ii r5spunse femeia. Greu d e cap.
To~zto.Mai ia o can,? de ca'fea ~i incearcg s5-ti acluci
aminte ~i al.te v e ~ t i .
- Nu te supiira, Pilar, spuse atunci Fernando, vesel
~i lini~tit.Nilneni nu se sperie de zvonuri. V-am spus,
tie ~i tovar,?~ului Zstuia, tot ce mi-am adus aininte.
- Nu-fi mai aduci aminte altceva nimic ? intrebii
Robert Jordan.
- Nu, r5spunse Fernando plin de demnitate. E
mare noroc cii mi-am adus a~nintechiar ~i atita, c2Ei
fiind ele do.ar zvonuri, nu le-am dat nici un fel d e
atentie.
- Atunci s-ar putea sZ mai fie ~i altele ?
- Da. S - a , putea. Da' n u le?arn luat in seam;. De-un
an incoace nu aud decit zvonuri.
Robert Jordan prinse cu urechea o izbucnire scurt2i
d e ris, reped5 stZpinit5, care venea din partea fetei,
a Mariei. aflatii in spatele lui.
- hlai spune-lie un zi70n, Fernandito, zise Maria, ~i
iar i se scuturarii umerii.
- Chiar dac5 mi-as mai aduce aminte, tot n-as
spune, diidu r5spuns Fernando. Nu face de obrazul
unui om i n toat5 firea sii asculte ~i s3 ia seama la
zvonuri.
- $i fiicind aga, o s2 salv5m republics, zise femeia.
- Nu. Tu ai s-o salvezi nunicind poduri, o apostrofg
Pablo.
 - Acuma vedeti-v2i de drum, le spuse Robert Jordan
lui Ansehno yi lui Rafael. Dacd ati terminat cu masa.
- Plecdm numaidecit, rlispunse blitrinul, Si arnindoi
se ridicarii in picioare.
Robert Jordan sirnfi o min5 pe um5;. Era Maria.
- Ar trebui sd mlininci, ii spuse fata, f5r5 sli-~i
ia n ~ i n ad e pe umdrul lui. fndestuleazli-ti pintecele, ca
sii poatii face fat5 ~i la alte zvonuri.
- Zvonurile mi-au alungat pofta d e mincare Si i-au
luat locul.
-,Nu. Nu trebuie sd fie ava. Mznincd asta pin5 nu-ti
mai ajung la ureche ~i alte zvonuri. $i ii puse strachina
dinainte.
- Nu m5 , 1 peste picior, ii spuse Fernando. Eu
sint priete.nu1 tdu credincios, Maria.
- Glumesc ~i eu, ~i nu glumesc pe socoteala ta,
Fernando. Glulrlesc doar cu el, ca sli miinince, fiindcii
altminteri o sii rlimind flamind.
- 0 sri mincrim cu totii, spuse Fernando. Pilar, ce
S-a intimylat d e nu ne dai s; m i n c h ?
- Nu s-a intimplat ni~nic, miii omule, rzspunse
femeia lui Pablo vi ii umplu strachina cu fierturfi de
carne. Mlininc5. Da, asta-i ce poti sli f a d acuma.
hliinincd.
- E foarte bun:, Pilar, zise Fernando, p b t r i n d u - ~ i
mai departe demnitatea ne~tirbitd.
- hlultumesc, rzspunse femeia. J[fi mul~umescfoarte
frumos qi de o mie d e ori. .
- E ~ t isupzratii pe mine ? intreb5 Fernando.
- Nu. hCininc5. D5-i inainte qi vezi-ti d e mincare.
- Aqa am s5 fac, zise Fernando. Mulwmesc.
Robert Jordan se uit5 la Maria, dar ea intoarse capul,
qi umerii incepurii din nou s5 i se cutremure. Fernando
nlinca zdra~Gn, cu o expresie mindrii qi demnii inti-
pzritli pe chip, o demnitate ce nu putea fi risipitii nici
de lingura uria~iice-o tinea in mins qi nici de subtirile
firi~oarede sos ce i se scurgeau pe 1a.colturile gurii.
-' Pti place ~nincarea? il intrebj. femeia lui Pablo.
- Da, Pilar, rdspunse omul cu gura plind. E la fel
ca totdeauna. -
 Robert Jordan sirnti pe brat myna blariei ~ i - isirnti
degetele stfingindu-1 cu duiqie.
- Din pricina arb ifi place ? il fntreb5 femeia pe
Fernando. Da, u r n 5 Pilar. Inteleg. Fiertura : ca tot-
deaua. C m siempre. Treburile merg prost in nord :
ca totdeauna. Are sP fie o ofensiv5 aici : ca totdeauna.
Armata are s5 vin5 sP ne vineze : ca totdeauna. Ai putea
s i fii un fel de statuie iniilptg in cinstea lui ,,ca
totdeauna".
- Astea doui de Ia urmg sint numai zvonuri, Pilar.
- S p n i a ! exclam5 femeia lui Pablo, plini de- am5-
rPciune. Apoi se intaarse c5tre Robert Jordan : Oare
or fi -oamenica gsta gi prin alte #5ri ?.
- Nu mai sint alte fgri ca Spania, rgspunse politicos
Robert Jordan.
- Ai dreptate, incuviinf5 Fernando. Nu se m i a f l i
pe lume alt5 tar5 ca Spania.
- Ai fost tu vreodatli in a l t i tar5 ? il intrebi
femeia.
- Nu, recunoscu Fernando. $i nici nu vreau s i
mP duc.
- Vezi ? ! zise femeia lui Pablo crtre Robert Tordan.
- Fernandito, spuse Maria, povestegte-ne despre
vremea cind ai fost pe la Vdencia.
- Nu mi-a pl5cut la Valencia.
- De ce ? intreb5 Maria ~i strinse din nou bratul
lui Robert Jordan. Din ce pricin5 nu ti-a fost pe plac ?
- Oamenii nu ~ t i a u s5 se poarte ~i nu izbuteam
s5 inteleg ce spun. Nu fsceau decit s;i-$i strige chQ
unul altuia.
- Da' ei ifi infelegeau graiul ? intrebr Maria.
- Se f5ceau c5 nu fnteleg, rlispunse Fernando.
- $i cu ce te-ai lndeletnicit tu acolo ?
- Am p l e a t f5rP mjcar sli v5d qi eu narea, zise
Fernando. Nu-nii plgceau de fel oamenii.
- A, i e ~ iafar5 de-aici, fat; bZtrin5 ce eyti ! strigi
femeia lui Pabla. I q i afar5 de-aici pin5 nu-mi vine
great5 ! I n Val-encia a m trliit eu cele rnai frurnoase zile
din viata mea. V6mos ! Valencia. SP nu-mi spui tu mie
de Valencia !
- Cwn ai petrecut acolo ? o intrebg Maria.
 Femeia lui Pablo se agezi la mas; punindu-gi dinainte
o strachini de oafea, o bucati de piine gi o strachinii
d e fierturg.
- Qu6 ? Cum am petrecut noi acolo ? Am fost la
Valencia in vreinea cind Finito avea contract pentru
'.
trei lupte cu tauri cit a finut feriu De cind sint n-am
vizut atita lume. Niciodati n-am mai vizut cafenele aja
d e pline de oameni. Puteai sj. agtepo ceasuri intregi, $i
tot nu ggseai un locgor, iar in tramvaie era ou neputintsi
sii te urci. Era atunci in Valencia fierbere de lume
toati ziua ~i toat5 noaptea.
- Da' tu ce ficeai acolo ? intrebg Maria.
- De toate, riispunse femeia. Ne duceam pe plajg
si ne bglriceam in apii gi ne uitam la bgrcile cu pinze,
cum erau trase la ma1 cu boii. h/linau boii in apg de-
parte, ping ce trebuiau sii inoate ; de-abia atuncea ii
injugau la birci, gi dacg atingeau piimintul cu picioa-
rele, incepeau sg se impleticeascg pe nisip. Dirnineafa
vedeai cite zece perechi de boi injugati la bgrcile cu
pinze gi le trggeau la ma1 peste dunga valurilor m i -
runte ce se sprirgeau pe plajri. Asta-i Valencia. (

- Da' ce mai friceai afari cg te uitai la boi ?

- Mincarn in chiogcuri a~ezate pe nisip. Plicinte
facute din p e ~ t efiert tiiat felii, cu ardei rogu gi ardei
verde ~i nigte nucgoare mititele ca bobul de orez. Pli-
cinte moi gi fragede, $i pegtele avea un gust ce nu-fi
poti inchipui. !ji crevete atunci scoase din apg, pe care
storceai zeamg de lrimiie. Erau rogii gi dulci gi de pa-
tru ori mugcai dintr-o creveti. 0 multirne am mincat.
Pe urmi am mai mincat paella 2, cu pegti~orimici de
mare, scoici cu grioace cu tot, rnidii, raci gi fipari mici.
Pe u r n 8 am mai mincat gi fipari gi mai mici incg, sub-
Grei ca firigorul de iarbi abia rbgrit, prijio in unt-
delemn, risucifi in toate felurile gi aga d e fragezi, cZ
se topeau in gurg f h 5 sg mai mesteci. Si toati vremea
beam nigte vin alb, rece gi ugor ~i bun, cu treizeci d e
centimos sticla. $i, culrnea culrnilor : pepenii. Acolo
raiul pepenilor.
Tirg, bilci.
Pilaf.

9 - Pentru cine bat clopotcle

 - Pepenii de Castilia sint mai buni, o intrelupse
Fernando.
- Qui va ! spuse femeia lui Pablo. Pepelui de Cas-
tilia is buni sii faci p e grozavul cu ei. Pepenele de Va-
lencia e de mincat. Cind imi aduc aminte d e pepenii
aceia lungi cit b r a p l omului, verzi ca marea, care pi-
riiau sub cutit si erau zemogi ~i mai dulci decit zorile
diminetilor de varg ! Ay, cind imi aduc aminte d e ti-
parii cei mici de tot, subtirei gi fragezi, agezao in mal-
d5re pe farfurie ! $i berea in c5ni mari, pe care o beam
toat5 dupG-amiaza, rece de asudau c h i l e acelea mari
C L C o cota de apg !
- Da' cum iti petreceai timpul cind n u beai gi nu
minciii ?
- Fiiceam dragoste in odaia cu obloane din gipci
de lemn atirnate pe balcoane, gi adierea mgrii intra in&
untru pe ferestruica de deasupra ugii, prinsii in bala-
male. Acolo fiiceam noi dragoste, gi odaia era intune-
cat5 ziua din pricina obloanelor, iar dinspre stradii ve-
neau miresmele din piata de flori gi mirosul prafului de
pu~cii de la jocurile d e artificii aruncate de traca ',
fiindcii atita cit a tinut feria, la fiecare amiazii pocnea
pe striizi de-ti lua auzul. Focurile de artificii erau in-
@rate prin tot oragul, legate unul de altul, iar pocni-
torile stiiteau ingiruite p e stilpii qi pe sirmele tramva-
ielor, detunau de se cutremura piimintul gi siireau din
stilp in stilp, bubuind gi trosnind cum nici cu gindul
nu poti gindi !
Fiiceam dragoste gi pe urm; trimiteam dupK alte cZni
de bere, cu sticla acoperitii de picsturile aburelii, c-aga
de rece era, iar cind venea fata cu ele, Pi iegeam ina-
irite la ug5, i le luam din minii gi lipeam riicoreala
c h i l o r de spatele lui Finito, cum gedea el in pat ~ ; i
dormea, gi nu se degtepta la venirea fetei cu berm,
gi zicea mai mult adormit decit treaz : ,,Astimp?irg-te,
Pilar. Astimplirii-te, femeie, lasii-mii sii dorm." Iar eu
ziceam : ,,Ba nu, scoalii-te ~i bea asta, sii vezi cit e de
rece", si el bea fiirii sii deschidii ochii gi adormea la
loc, iar eu mii intindeam la piciorul patului, cu spatele
Petardl.
sprijinit de-o perng. ~i m2 uitam la el cum doarme ca
un prunc, cu pielea smeadii ~i piirul negru, ~i tingr mai
era, ~i eu beam cana pinii la fund ~i ascultam cum cint5
o ceats trecind pe stradii. Da' tu, urmii Pilar adrcsin-
du-se lui Pablo, tu ai fgcut vreodatg la vista ta lucruri
dintr-astea ?
- Am fiicut ~i noi n i ~ t elucruri impreunii, zise Pablo.
- Da, vorbi din nou femeia. Cum s5 nu facem ? !ji
la vremea ta erai mai biirbat decit Finito. Da' noi
niciodatii n-am fost la Valencia. Niciodatii n-am stat noi
ainindoi in pat s-ascultiim cum cint5 o ceat5 de lzutari
pe strszile Valenciei.
- N-a fost cu putintg, rgspunse Pablo. N-am avut
niciodatii prilej sii ne ducem la Valencia. Ai mjrturisi-o
singurii dacii ai fi femeie cu scaun la cap. Da' cu Finito
n-ai aruncat nici un tren in aer.
- Nu, recunoscu Pilar. Acuma atita a mai rjmas cle
capul nostru. Trenul. Da. Mereu trenul, ~i iar trenul.
Nimeni n-are de spus ceva ^unpotriv5. Atita r5mine din
toatii leneveala, trindgvia si putreziciunea noastr;. Asta
r5mine din nlmicnicia de-acurn. Da' ~i inainte au fost
multe. Nu vreau sB fiu nedreaptg. Si nici impotriva Va-
lenciei nu sufiir s5 spun5 nimeni vreo vorbii de rzu.
Auzi ?
- Mie nu mi-a plgcut, mgrturisi Fernando cu glas
domol. Nu mi-a plgcut de loc la Valencia.
- $i cind te ginde~ticg despre catiri se spune c ? ~ar
fi inciip5tinati7 rosti femeia. Stringe vasele, Maria, ca
s5 ne putem vedea de treabg.
Atunci auzir5 prima dat5 vuietul avioanelor care se in-
torceau.
 Capitolul nou5

Stiiteau in gura pe~terii~i le urmgreau cu privirea.

Bolnbardierele zburau sus de tot, in formatii iuG gi urite
de cap de s5geat5, ~i spgrgeau cerul, cu urletul mo-
toarelor. Chiar au silueta rechinilor, se gindi Robert
Jordan, a rechinilor cu inotgtoare mari ~i boturi ascu-
fite din Gulf Stream. Dar siluetele astea de pe cer,
cu inotiitoare mari de argint, vuitoare, cu picla striive-
zie a elicelor proiectat5 in soare, astea nu se migcz
asemenea rechinilor. Se mi@ aSa cum nimic nu s-a
mai mi~catwedat;. Migcarea lor e mi~careadestinu-
lui motorizat.
Ar trebui s5 scrii, i ~ spuse
i el. Poate c5 odat5 ai d
scrii din nou.
0 simfi pe Maria atirnatg de bratul lui. Era $i ea
cu ochii atintit$ pe cer, gi atunci Robert Jordan Pi spuse :
- Cu ce fi se pare c5 searnSn5, guapa 2
- Nu $tiu, rgspunse fata. Cu moartea, parcl.
- Mie m i se pare c5 seamhing cu nigte aeroplane,
zise femeia lui Pablo. Da' cele mici unde-or f i ?
- Se p a t e s5 se fi dus in altii parte, riispunse Ro-
bert Jordan. Bmbardierele astea sint prea rapide ca
sii le mai a~tepte$i pe celelalte gi s-au Pntors singure.
Vingtoarea nu le urmHre~teniciodatii dincolo de linia
frontului, sii le atace. N-avem destule avioane ca s2 le
putem risca.
Chiar atunci trei avioane de vin2toare de tip ,,Hein-
kel", in formafie de V, alunecarii jos, deasupra poienii,
niipustindu-se d t r e ei, doar cu un metru rnai sus de
viIfurile brazilor, ca n i ~ t ejucsrii urite, mrnSitoare, cu
 aripi tremurinde gi nasuri tegite, crescind dintr-o dat&
syiiimintgtoare, ping la nlirimea lor adevgratii ; gi se
scurser5 pe cer cu vuiet pgtrunziitor. Zburau atit de
jos, incit de acolo, din gura pegterii, puturg vedea pi-
lo* cu ciigti gi ochelari ~i un fular filfiind la gitul ce-
lui din fruntea patrulei.
- Astca pot sii vadli caii, zise Pablo.
- Pot sii-ti vadi vi mucul tigiirii, zise femeia. Hai-
'deli sg lis5m piitura.
Dar nu mai trecu nici un avion. Celelalte se intor-
seserii probabil pe un alt drum, iar dupg ce wietul se
stinse, iegirii cu totii din pegter8 afar& la loc deschis.
Acum cerul era curat, inalt, albastru ~i senin.
- Parc5 a fost u n vis urit, din care abia ne-am tre-
zit, spuse Maria &?itre Robert Jordan.
Nu se mai auzea nici mlicar ace1 ultinl zumzet
aproape neauzit, ca atingerea .unui deget diafan, ce vi-
breaz5, se pierde, apoi iar vibreazii gi din nou se pierde
dup5 ce sunetul s-a stins aproape cu totul in auz.
- Ba nu e de loc vis, ~i f5 bine de te du inguntm,
s2 deretici prin pe~ter5,Pi spuse Pilar. Apoi, c a r e RO-
bert Jordan : Ei, cum facem ? Mergem d a r e , sau
pe jos ?
Pablo se uitii la ea vi morm5i ceva neinteles.
- Cum vrei, r5spunse Robert Jordan.
- Atuncea, hai- sii mergem pe jos, zise femeia. Are
sii-mi facii bine la ficat.
- Mersul cilare face gi mai bine la ficat.
- Da, da' te bate la gezut. 0 sg mergem pe jos, iar
tu, urmii Pilar adresindu-se lui Pablo, du-te de-ti nu-
mgrii lighioanele qi vezi dacii nu gi-or fi h a t zborul cu
.yreun aeroplan dintr-alea.
- Vrei s5-v dau un cal s5 te duci d a r e ? il in-
trebi Pablo pe Robert Jordan.
- Nu. Foarte mulpmesc. $i fata ce-o s5 facP ?
- $i pentru ea e mai bine s i mearg; pe jos. Alt-
rninteri, are s5 amoqeascg prin prea multe pgrv $i
n-are s5 mai fie bung d e nimic.
Robert Jordan s i q i cii rovegte.
- Ai dormit bine ? il Lntrebg Pilar. Apoi continu: :
6i ptii c5 d e d e v g r a t nlare nici o h l 2 . Ar fi putut
s2 aib3. Nici nu pricep cum de n-a l u ~ nici t urn. Poatc:
c2, I;I urnla urmei, tot este Dumnezeu, macar c.5 1-em
dcsi'iintut. Pleats. clc-aici, ii spuse ea lui Pablo. ,4-sh nu
te pri\ rgte pc tine. E ~ e n t r uoamcni mai tineii. Si
croiti din alta l>i~izii.Du-te odat8. Apoi din nou c'5tre
Robert Jordan : Agwtin o s5 aib5 grij5 de lucrurile
tale. Cum vine el, p l e c h .
Bra o zi senina, l~unin.at5de razele calde acL;rn ale
soarelui. Robert Jordan se uit6 la feineia aceea voinicg
gi cu obraz smead, cu ochi blinzi qi depiirtati de i'iidz-
cina nasului $i cu chipul piitrat, lgtaref, brazdat dc cute
~i foarte plicut in uritenia lui, cu ochii veseli, dar f:\!i
trist;, ping in clipa cfnd i se m i ~ c a ubuzele. Se ult5
la ea, gi pe u r n 5 la bgrbatul masiv ~i greoi ce sa
pierdea printre copaci in drum spre ,oborul cai!or.
Femeia il urmgrea ~i ea cu privirea.
- Ati f6cut dragoste ? il intreb5 Pilar.
- Ea ce fi-a spus ?
- N-a vrut sg-mi spun5 nimic.
- Nici eu.
- Atuncea inseamnlci c5 ati fgcut, zise femeia. Fii
cit inai grijuliu cu ea, pe cit ?ti st5 in putint;.
- $i ce se-ntiinpl6 dac5 o s5 aib6 un copil ?
- Asta n-ar fi nici un necaz, zise ftsnlek. Ar fi
chiar inai bine.
- Aici nu-i loc potrivit pentm aga ceva.
- Doar n-o s5 r5min5 aici. Are sg plece cn tine.
- $i eu unde am s5 m i duc ? Acolo unde mii
duc eu nu pot lua o femeie cu mine.
- Cine gtie ? Poate o sii iei dou5 at010 r ~ d e
te duci.
- Asta nu-i o vorb; socotit5.
- AscultZ, zise femeia. Nu sint o fricoas;, da'
vad lucrurile foarte lirnpede in zorii zilei, gi cred c3
multi dintre cei pe care ii gtim noi vii in clipa d e
fat5 n-au s5 mai apuce niciod.at8 alt5 duminicii.
- Astiizi ce zi e ?
- Duminic;.
- Q t l B v a ! spuse Robert Jordan. Duminica cea-
lalt5 e tare departe, Dac5 a p u c h miercureo, e cit
se paate de bine. Da' nu-mi place sii te aud vorbind
in felul jrsta.
- Orice om simte nevoia sii stea de vorbii cu
altul, zise femeia. fnainte aveam religia ~i alte
fleacuri. Astiizi a r trebui ca fiecare sii aibjr un om a1
lui cu care sii poatjr vorbi pe fats, fiindcii oricit d e
viteaz ar fi cineva, tot incepe sjr se simtP curnplit
d e singur d e la o vreme.
- Nu sintem singuri. Sintem impreung.
- Vederea ma~injrriilor Bstora face sjr se nascii ceva
in sufletul omului, unnjr femeia. Sintem un uimic in
fafa unor asemenea mapiniirii.
- Si, cu toate astea, le putem infringe.
- Ascultjr, spuse femeia. fmi miirturisesc fat2 d e
tine tristetea, da' sjr nu-ti inchipui cii n-a? fi destul
d e hotiiritii. Hotiirirea mea n-a fost intru nirnic
imputinatii.
- Tristetea are sii ti se risipeascjr pe miisurP ce se
inaltjr soarele. E ca un fel de negurii.
- Da, sigur, recunoscu Pilar. D a d vrei sii spui
aSa. Poate cjr mi-a venit de pe urma vorbelor acelora
proste~tidespre Valencia. Si din pricina niiruirii unui
anume bjrrbat ce s-a dus acuma sii-pi vada caii. Adinc
1-am mai riinit cu povestea aceea. SS-1 ucid, ap fi
vrut. SG-1 blestem, da. Da' sii-1 riinesc, nu.
- $i cum a i ajuns sii te-nsofe~ticu el ?
- Cum se insotesc wmenii unul cu altul ? f n cele
dintii zile ale mi~ciirii, ba chiar mai inainte, er.a
cineva. Om d e njrdejde. Da' acuma-i sfirpit. A Grit
cepul, ~i tot vinul a curs din burduf.
- hIie omul jrsta nu-mi place.
- Nici tu nu-i placi lui, ~i pe bung dreptate. Azi-
noapte am dormit cu el. Zimbi ~i cljrtinjr din cap, pe
u r m l vorbi mai departe : Vdmos a vcr. $i i-am spus :
,,Pablo, d e ce nu 1-ai omorit pe striiin ?" ,,E biiiat de
ispravz, Pilar, mi-a riispuns. E biiiat de treabii." I.ar
eu i-am zis : ,,Acuma a i infeles c i eu comand aici ?"
,,Da, Pilar. Da", a zis el. Mai tirziu, naaptea, 1-am
auzit cum se scchalii ~i se porneSte pe plins. Plingea cu
icneli scurte pi in f e h l acela urit, a p cum plinge un
bgrbat atunci aind parcg are inlauntrul sgu o sglbiiti-
ciune care ii s f i ~ i emgmntaiele. ,,Ce-i cu tine, Pablo 3"
i-am spus eu, ~i 1-am cuprins $i I-am strins in brafe.
,,Niinica, Pilar. Nimiw." ,,Ba da. Cu tine s-a intim-
plat ceva." .,Oamenii, a riispuns Pablo. Felul cum
nl-au p5riisit. La gente." ,,Da, nurnai cii au trecut de
partea mea, i-am zis atuncea, iar eu femeia ta sint."
,,Pilar, a zis el, adu-ti aminte de tren. Pe urm5 a mai
zis : Aib5-te Domnul in sfinta lui pazii, Pilar." ,,Pen-
tru ce pomene~tide Dumnezeu ? I-am intrebat. Ce fel
d'e vorbe sint astea ?" ,,Da, a zis el iar. Dumnezeu gi
Sfinta Virgerz." ,.Qud ca ! Dumnezeu ~ ; iSfinta Vir-
grpn, i-am zis eu. Astea-s vorbe de vorbit ?" ,,Mi-e
fricR de nioarte. Pilar, a zis Pablo. Tcngo iniedo de
mcwir. Intelegi ?" ,;Atuncea pleacii de-aici din pat
i-am poruncit. Nu-i loc intr-un singur pat $i pentru
mine, $i pentru tine, ~i pentru f r i u ta, pentru tofi
holaltii." Pe urmii s-a ruginat, a tiicut din gur5 $i eu
,ain adormit, da' sB ~ t i i ,m5i omule, ca e o ruing.
Robe!t Jordan nu rosti nici un cuvint.
- De cind sint eu, tristetea asta m5 cuprinde aga,
din vrerne in \.reme, vorbi nlai departe femeia. Dar
nu e ca tristetea lui Pablo. Nu-mi schimbii hotsrirea.
- Te cred.
- Poate cii la noi, la femei, asta tine d e o anume
.\ireme din fiecare 'lung. Poate d nu inseamng nimic.
Tacu vreo citeva clipe, apoi urmH : Multe ngdejdi
mi-am mai pus eu in republics. !ji cred cu t5iie in
republic5 ~ i - m ipbstrez ngdejdile neatinse. Cred in ea
cu aprindcre, la fel cum cred in minuni cei ce-au
riimAs incii de partea religici.
- Te infeleg.
-. $i tu ai aceea~icredintii ?
- In republic5 ?
- Da.
- Da, r5spunse Robert Jotdan, nld5jduind d
spune adeviirul.
. - hI5 bucur, zise femcia. !ji nu ti-e team5 ?
- De mwrte, nu, rgspunse el, dind glas adev8rului.
- Da' de altceva ?
- Boar s3 nu-mi fac datorii a* cum trebuie.
 - Ss cazi prins nu ti-e team& a p cum ii era
celui!alt ?
- Nu, rsspunse Ro8bert Jordan cu sinceritate. Cine
se teine de asta are atita grijP, c.% nu rnai e bun de
nimir.
- E ~ t un
i biiiat tare stspinit, ~i rece.
- Nu. Nu cred s i fie aqa.
- Nu. La minte am vrut sii spun.
- A~ta-ifiindcg mi?i gindesc intr-una la datoria mea.
- $i nu i u b e ~ t iIi~cruriledulci din vlatii ?
- Ba da. Foarte mult. Dar nu cind stau in calea
datoriei mele.
- fti place bzutura, ~ t i u .Am vgzut cu ochii mei.
- Da. Foarte mult. Dar nu sg mP opreascg de la
datorie.
- Da' femeile ?
- fmi plac t'mrtc m ~ ~ l tdar , nu le-am dat prea
multii importanfa.
- $i nu tinje~tirlul~iir!e '?
- Ba da. Dar 11-am gBsit nici una care s5 m5 incinte
atita cit ar fi vrut ele sii tiu de incintat.
- Cred c l spui minciuni.
- Putin, poate cii da.
- Da' pe Maria o iubgti ?
- Da. Pe nea~teptate~i foarte mult.
- $i eu la fel. 0 iubesc foarte mult. Da. Fearte
tare.
- La fel ~i eu, zise Robert Jordan ~i siinfi cum
g l a d i se o p r e ~ t ein git. $i eu la fel. Da. l i fgcea
mare plPcere sii o spunP qi o rmtea cu cele mai
obiqnuite cuvinte spaniole. 0 iubesc foarte mult.
- D u p l ce s t h de vorbl cu El Sordo, am sP te
las singur cu ea.
Robert Jordan nu r5spunse nimic. Dar dupii o vreme
zise :
- Nu-i nevoie.
- Ba da, m5i omule. E nevoie. Nu-i vreme prea
multg.
- Asta ai citit-o in palm2 ? intrebg el.
- Nu. Nu-@ mai aminti de prostia aceea cu palma.
 Lssase cleoparte toat; povestea, dimpreunz cu cele-
lalte lucruri ce ar fi putut aduce vreun neajuns
republicii.
Robert Jord,~nnu ~ n ~ ascoase
i nici o vorbii. Se uita
la Mdria ~i o vedea cum rinduie~te vasele inzuntrul
pe~terii.Se $terse pe miini, &poi se Entoa~se gi zilnbi
spre el. Nu putuse auzi ce spusese Pilar, dar pe cind
se uita b Robert Jordan, r o ~ itare l>e sub pielea ei
negricimsj. qi ii zimbi incii o datii.
- Mai este qi ziua, spunea femeia. E drept cg avefi
noaptea, da' nu uitati d rnai este ~i ziua. Fiir;i in-
doialii, aici n-aveti bog5fia ce-am avut-o eu in zilele
mele la Valencia. Da' ati putea s i culegeti fragi sau
altceva. Si izbucni in ris.
Robert Jordan ii cuprinse cu bratul umerii voinici
gi-i spuse :
- Si pe tine te iubesc. $i la tine tin foarte mult.
- i adevzrat don Juan Tenorio, spuse femeia,
E ~ t un
p a r d stinjeniti de cgldura ce-i n5vj.le.a in suflet. Ai
fi gata s i iubgti pe t m t i lumea. Uite c i vine ~i
Agustin.
Robert Jordan intr5 i.n peqterii gi se duse pin; in
locul unde se afla M,aria. Fata se uiti la el cum se
apropie, iar ochii ii sticleau, gi ropeaw ii nspiidi din
nou obrajii gi gitul.
- Ce faci, iepurqule ? ii spme ~i o szruti pe gurs.
Fata il strinse tare la piept, B privi drept in ochi
qi rosti :
- Da' tu ce faoi ? 0, dragul meu drag l
Fernando, a r e tot rnai qedea la mas5 qi furna o tigar5,
se ridid gi, cl5tinind tare din cap, i e ~ iafarz, dupg
c e - ~ ilug carabina din locul unde stitea rezematg de
perete.
- Asta nu-i frumos de loc, ?i spuse el lui Pilar. Mie
nu-mi place. Ar trebui s5 ai griji de fat5.
- Am toati grija, riisp~nse Pilar. Tovarigul 5sta
e novio a1 ei.
- A I elcolami Fernando. Psi atuncea, d a d sfnt
IogodiQ, zic ~i eu c5 lucrurile merg cum trebuie.
- h i pare bine, zise femeia.
 - $i mie, aprobii Fernando cu gravitate. Salud,
Pilar.
- Unde te duci ?
- La postul de sus, sii-1 schimb pe Priiniti\.o.
- Unde dracu te duci, m5 ? il intrebii Agk~stinpe
omul cel miiruntel gi grav cind ajunse in dreptul lui.
- La datorie, diidu r t p u n s Fernando, cu toat5 dem-
nitatea.
- Datoria ta ! spuse Agustin batjocoritor. Fac ceva
in laptele datoriei tale. Apoi, htorcindu-se spre fe-
meie : Unde pa~telemii-si e nahatul gla h p u f i t pe
care trebuie sii-1 piizesc ?
- 1,n pegterii, ii explicg Pilar. In douii ranife. Si
afl5 d m-am sMurat de miiscgrile tale.
- Fac aga gi pe dincolo in sgtulul tgu ! se riisti
Agustin.
- Atucea rdu-te qi te miisciirqte singur, ii rgs-
punse Pilar f5rii supiirare.
- Ba ye mii-ta, ii zise Agustin.
- Tu nici n-ai avut, rbpunse mai departe Pilar,
intrueit injuriiturile ajunseserii la ultima lor expresie
spanioleascii, unde faptele nu sint niciodatii pomenite,
ci numai presupuse.
- Da' ce fac iiia doi acolo iniiuntru ? intrebg
Agustin pe urn ton confidential.
- Nirnica, riispunse Pilar. Nada. De ce nu te gin-
d e ~ t id doar e primiivarii, animalule ?!
- Animal, repetii Agustin, savurind termenul. Iaca
qi tu, odraslg terfelitii a curvei ,curvelor. Mii slobozesc
in prunzvara ta.
Pilar il b5tu prietene~tecu palma pe umgr.
- hfiii, miii, miii I dse ea dezliinfuitii. Nu prea te
pricepi sii schimbi injuriiturile. Da' injuri zdraviin, ce-i
drept, e drept. Ai viizut aeroplanele ?
- lmi ... in matoarele lor, zise Agustin, cliitinind cu
putere din cap si mugcindu-pi buza de jos.
- Ei, asta da treabii I Asta zic gi eu cii-i treabP.
Da' numai c-o ~sg-tivinii aam greu s-o gi faci.
- La a l p indfirne te cred, recunoscu Agustin, fin-
jind. Desck &go. Da' tot e bine uniicar cg putem
&Id.
 - Da, incuviinp femeia lui Pablo. E tare bine cg
putem mricar glumi, da' tu e ~ t iun flzciu de treabs.
gi dacii glume.jti, aprii glumegti, nu te-ncurci 1
- Ia ascult& Pilar, spuse Agustin, pe deplin s e r h .
Cred c i se preggtgte ceva. Nu-i adevirat ?
- Da' fie cum 0 se pare ?
- Cum nu se poate rnai Pmputitg treaba asta. hlulte
aeroplane rnai erau, miii femeie ! Multe a1 naibii I
- $i te-ai speriat ~i tu de ele, cum s-au speriat
ceilalfi ?
- Qui va ! rGpunse Agustin. Ce crezi tu c-or fi
punind la a l e ?
- Ascults inooace, rosti Pilar. DacZ mZ gindesc la
fllicgul ista venit la noi pentru poduri, mi se pare
limpede CB republics pregiitegte o ofensivii. Iar de la
aeroplanele pe care le-am vrizut azi, q spune c8i
fascigtii se pregztesc sg-i facii fats. k'd e ce oare ~ i - o r
fi aritat ei aeroplanele ?
- In rizboiul 5sta se intimplii multe lucruri fgrai
noim5, spuse Agustin. h rkboiul ista sint atitea em-
penii fir5 margini.
- Asta-i limpede, recunoscu Pilar. Altrninteri nici
n-am avea ce s i ciiut5m noi aici.
- Aga-i, incuviinp Agustin. Uite cZ s a implinit un
an de cind tot i n o t h in timpenie. Da' Pablo e un om
cu mult5 minte in @gp5gna lui. E tare giret.
- De ce spui vorba asta ?
-- ASa zic eu.
- Da' ar trebui sg pricepi qi tu, ii explic; Pilar.
Acurna e prea tirziu ca s?i mai scapi cu piretenia, iar
pe celelalte Pablo l e d pierdut de mult.
- Sigur cii pricep, urmg Agustin. Stiu bine c5 tre-
buie s i plectim. $i .tun trebuie neapgrat sii invingem
daci vrem sii scgpiim ICU viag pIn2 la urm$ e de
neapgratii trebuin* ca podurile sg fie aruncate in aer.
Da' Pablo, aga d e kq cum a \ajuns d acuma, tot e
grozav de vicl-.
- Lass, cg nici eu nu-s de IepSdat. La viclenie m l
pricep gi eu.
- Nu-i a p , Pilar, se-mpotrivi Agustin. Tu nu egti
vicleanii. Tu egti viteazi. Egti credinciaas2. Ai voinfi
tare. $i miro~i dinainte lucrurile. Ai vaint5 tare 2i
inin15 v1teaz5. Ila' vlcleani nu e ~ t i .
- A s crezi ti1 ? intrebi tm~eia.c h i n d pe ginduri.
- Da, Pilar.
- Fl5dul e viclean yi e l spuse femeia. Viclean ~i
stspinit. $i bine aqezat la mintea lui.
- Aya-i, recunoscu Agustin. Trebuie cg-gi cunoqte
meseria, altrninteri nu 1-ar fi trirnis ei cu treburi din-
tr-astea. Da' nu ytiu s5 fie yi viclean. Cu Pablo e
altceva, despre el ~ t i ucg-i viclean.
- Da' nu m i face nici doug parale din pricina fricii
qi a lenei de a trece la treab5.
- Da' viclean e.
- $i tu oe zici sg frucem ?
- Niinic. Ag vrea s5 cuinpiinesc lucrurile cit m i
cu intelcpciune. In clipa de fat5 e nevoie s5 lucrgm cu
cit mai multg yi mai bung socoteal5. Dup5 ce se
terming cu podul, va trebui sii plrciirn numaidecit.
Totul trebuie sii fie gata preggtit. Iar noi sii ytirn cvan
gi hcotro plecgm.
- Bineinteles.
- La asta... Pablo e bun. T~.ebuielumat cu viclmie.
- N-am incredere in Pablo.
- Pentru o treabii ca asta, da.
- Nu. Tu nu qtii ait de adinc- s-a niruit m u 1 5st.a.
- Per0 es muy vivo. Da' e foarte videan. $i dacg
treaba asta n-o punern la cale cu toat5 viclenia, ne-am...
imbriicati.
- Am sg m5 mai gindesc, zise Pilar. Am toat5 ziua
iminte ca sg mii,tot gindesc.
- Pentru pod rgrnine fl8c5u1, Encuviin@ Agustin.
La aya ceva sigur cg se pricepe. Gindeyte-te cu citg
iscusint5 a pus celiilalt la cale povestea cu trmul.
- Da, recunoscu Pilar. Ce-i '
drept, e drept ; la
tren gla a pus totul la cale.
- Tu, peatru cii ai voinf; yi eyti hotsfid, u r n 5
Agustin. aa' pentru pleoa~ee nevoie de Pablo. P m t m
retragere Pablo ne trebuie. Sile~e-1s-o plinuiapc5 incP
de pe amma.
- Egti un om degtept. I
 - De~teptsint, recunoscu Augustin. Da' sin picardia. 1
La asta Pablo e bun.
- Cu toat; frica lui ~i cu toate celelalte ?
- Cu toatg frica lui $i cu celelalte.
- Si despre poduri oe crezi ?
- Cred d e nevoie s5 termingm $i cu ele. Asta o
qtiu bine. Doug lucruri trebuie sg implinim. Trebuis
sg pleciim de aici $i trebuie s5 iinvingam. Si d a d vrem
s; invingem, trebuie sg terrningm m i intii cu podurile.
- Dacg Pablo e aSa de viclean ~i ~ d eiscusit, el de
i s e a m de asta ?
ce n u - ~ d5
- Vrea sg pgstreze lucrurile a p cum sint fiindcg e
un om slab. Vrea sg rWmii in virtejul propriei lui slZ-
biciuni. Dar apele cresc. &cg s-o vedea silit sZi schimbe,
are sg facg schimbarea cu intreaga lui viclenie. ES
ntuy vivo.
- E bine cZ flgcgul nu I-a omorit.
- Qud va l Astg-noapte tiganul mZ tot indemrla
s5-1 omor eu. Tiganul e o lighioang.
- $i tu eqti tot lighioang, zise femeia. Da' o li-
ghioanH de~taaptg.
- De~tepti sintem amindoi, declarg Agustin. Da'
iscusit e doar Pablo I
- Numai cg e greu de urnit la treabg. Tu nu ~ t i i
ce ruing a ajuns.
- Da. Da-i de mare iscusintg. Ascultz, Pilar. La
rgzboi tot oe-fi trebuie e sg fii de~tept.Da' ca s5 in-
vingi, ai nevoie de iscusintg ~i de arme.
- Am d m5 mai gindesc, rgspunse Pilar. Acuma
trebuie sZ plecgm. Am in,tirziat. Apoi strigg cu glas
tare : Englezule I InglBs ! Haide I Hai s5 nlergem I

FLi viclenie.
 Capitolul zece

- Hai s5 ne oclilmiin, il indemni Pilar pe Robert

Jordan. Stai aici, hlaria, sii ne iuai odihnim.
- Trebuie s5 mergem rnai departe, se-mpotrivi
Robert Jordan. 0 sii ne odihnim dupg c e ajungem
acolo. Vreau sii vorbesc neapgrat cu arnul iista.
- Ar sii \ v r b r ~ t i ,il asigurli femeia. N-avem nici o
grabii. Stai j o s aici. ,Maria.
- Haidefi sii mergem, zise Robert Jordan. Ne odih-
nim pe creastg.
- Eu acurna mii dihnesc, declarg femeia gi se
agezg jos, pe marginea piriiqului.
Fata se agezg aliituri, in iarba d e munte, cu soarele
striilucindu-i in piir. Robert Jordan r5mase in picioare,
privind peste poiana aceea de pe masta inaltz, str5bg-
tutii de piriiagul cu piistrgvi. Vegetatia era bogatii in
locul unde se aflau. Stinci cenugii se in5l#au dintre
tufele galbene de ferigg, ce luau locul ierburilor En
partile rnai joase ale poienii, gi dincolo de ele se i11-
tindoa linia intunecatii a piidurii de brazi.
- Cit inai avem ping la El Sordo ? intrebB Robert
Jordan.
- Nu mai avem mult, riispunse femeia. Striibatein
lumini~ul b t a , coborim dincolo in vale qi urciim in
padurea de la izvoarele piriului. Apzg-te jos gi las2-ti
deoparte incruntarea.
- Vreau sj: vorbesc cu el gi s2i inchei gi povestca
asta.
- Vreau sg rng scald la picioare, spuse femeia gi,
scotindu-gi pantofii cu talpg de sfoar;, i ~ itrase cio-
rapii g r o ~ ide ling gi bggg piciorul drept in unda piriu-
lui. Aoleu, ce rece e 1
 - Ar fi trebuit sZ pornirn ciilare, ii spuse Robert
Jordan.
- Asta mie Pmi prinde bine, rsspunse femeia. Chiar
de mult simtearn nevoia s5 mai lac o plimhare. Da'
ce ai ?
- N-am nirnic. N u m i cg-s foarte grlibit.
- Atuncea lini~teqte-te.Avem vrelne des2uli. Ce zi
fmmoas5 ~i cit de bine imi pare cg nu mai stau in
pgdure ! Nici nu-ti poti inchipui ce lehamite poate
si-ti fie de pgdurea de brad. Tie nu ti s-a f5cut
lehamite de brazi, guupa ?
- Mie imi plac, r5spunse fata.
- Ce ti-o fi putind place la brazii 59th ?
- lmi place sZ le adulmec mireasma ~i sg simt sub
picior acele cetinilm. Imi place cum ~uiergvintul prin-
tre crestele lor inalte 9i cum sciwie copacii cind se
freacii unul de altul.
- Tie iti place orice, zise Pilar. Ai Pi un dar de
pret pentnl orice barbat dac5 be-ai pritcepe sii faci
mincare cem mai bun5. Da' fiecare brad e o pgdure
de plictisealii. N-ai v5zut niciodatg o p5dure de fagi,
de steja~isau de castani. Astea zic ~i eu piiduri I In
asemenea pHduri nici un wpac nu seamgni ou celglalt,
fiecare e altfel qi are frumusefea lui. 0 p5dure de b&
e numai plictisealg. Dumneata ce zici, Znglbs ?
- $i mie imi plac hazii.
- Pero, cenga, zise Pilar. S5 v5 luati de minP amin-
doi. D w r gi mie irni plac brazii, da' prea m stat
mult5 vreme printre ei. $i de munti mi s-a f5cut Jeha-
mite. ln munti n-ai decit doug drumuri. In sus $i in
jos, iar in jos n-ajungi deoit la Sosea si b v e l e
fascigtilor.
- Ai fost vreodatg la Segovia ?
- QuS v a ! Cu mutra m e a ? E prea cunoscuti.
Ce-ai zice d a d ai fi uritii, frumoaso ? o inbebli Pilar
pe Ma~ia.
- Tu mu e ~ tudt3.
i
- Vcimos, nu sint uriti. UritP*am iegit din pintecele
mamei. Toatii viata am 4 t &ti. Tu, Znglts, tu nu
@i aimic despre fernei. Stii oare ce simte o femeie
u&ii ? Stii tu ice inseamnii sii fii toatii viata uriti 8i sZ
 shnfi cg pe diniiuntru egti frumoasii ? E tare ciuclat.
Viri gi celiilalt picior in apii, a:>oi il trase repede afarli.
D o m e , rece m i e l Ia te uitii la codobatura aia de
apii, spuse Pilar ariitind spre un ghemotoc de pasiire
cenugie caTe sir- ide colo ping colo pe-o piatrri, in
susul piriiagului. Astea nu-s bum la nimic. Nici de
cintat, nici de mincat. Doar ca sii bifiie lnereu din
mad$ ba in sus, ba in jos. Dii-mi o tigarri, Inglds,
mru ea, gi dupg ce lo lug, o ap~insecu arnnarul gi
iasca purtate in b u u ~ n t lbluzei. Trase din tigarii $i
se uitii k Robert Jordan gi la Maria. Viara e tare
ciudatg, urmg femeia, suflind fumul pe niiri. Ag fi fost
un biirbat de niidejde, da' sint mumai femeie ~i nurnai
udtii. $i IOU rtoate astea, multi biirbati m-au iubit gi pe
m l Q i-aun iubit gi eu. E ciudat. Ascult5, Inglts, meritii
65 iei searna. Uit5-te la mine, aga uritii cum sint. Uitii-te
bine, Inglts.
- Nu egti uritg.
- QuS no 2 Nu-mi spune mie pove~ti.Sau, $i rise
cu poft5, a i n c e p t sii lucreze ~i in tine ? Nu. Glumesc.
Nu. Ujt54e rcit sEnt d e uritii. $i cu toate astea, se aflg
in sufletul omului ceva care pe biirbat il orbegte citii
vreme e indriigostit de tine. $i-atund tu, din priciiza
acelui ceva, 91 orbegti gi te orbegti gi pe tine. Pe urmii,
intr-o bun5 zi, far5 sii gtii de Ice, te vede uritii, a$a
cum e ~ t de-adeviirat,
i ~i nu mai e orb de loc, iar dupi
scurtii vreme te vezi ~i tu la feI de wit; cum te vede
el, $i atuncea iti pierzi gi biirbatul, gi simrhintele.
Intelegi, guupa ? o intreb,? pe Maria, bgtind-o cu palma
pe umiir.
- Nu, riispunse Maria. FiindcZ nu egti uriti.
- Tncearcii sii-ti folosegti mintes, gi nu inima, $i
ascultii aici, o indemnii Pilar. Iri spun lucruri d e mare
insemnztate. Pe tine nu te intereszazc Znglks ?
- Ba.da. Da' trebuie sii mergem.
- Qelt va, du-te ! Eu mg simt tare bine aici. Dupi
aceea, urmii aa rnai departe, adresindu-se lui Robert
Jordan ca gi cum ar fi vorbit in fap (unor pcolari,
aproape ca gi ~ d n dar fi tinut o lectie, mai trece o vreme,
lcind q t i a.p uritii cum sint eu gi cum numni o femeie
poate sii fie, gi pe urmii, ascultii ce-fi spun, dupli un
timp, simtiimintul, sirntiimintul a c e h idiot cii e ~ t ifru-
(moasli incepe din nou s5 crease5 incet in sufletu! omu-
lui. Ca o varz5, aga cregte. Iar pe urm& d u p l ce a
crescut simtiimintul gsta, alt bgrbat te vede ~i te crede
frumoasti, vi tutu1 o ia d e la capgt. Acuma eu socotesc
c5 am trecut de vremea aceea, da' tot s-ar mai putea
dntoance. Ai noroc, guapa, c l nu q t i urit5.
- Ba sint uritti, st5rui Maria.
- Intreab5-1 pe el, zise Pilar. $i nu-ti viri picioarele
in piriu, C - ~ Us5 inghete.
- D a c l Roberto spune ~5 mergem, cred c-ar trebui
s5 mergem, prapuse Maria.
- Hop ~i tu acuma ! zise Pilar. $i eu sint ameste-
c a t l in treaba asta c a qi Roberto a1 tgu, iar eu zic cti
~ s t bine
h ~i ne odihnim aicea la lnarginea apei qi avem
timp berechet. Ba m& mult, am qi chef de vorbii. E
singurul lucru pllicut care ne-a a a i r5mas. Cum altfel
ae-am mai putea inveseli ? Ce spun eu nu te intere-
sea25 chiar de loc, Inglks ?
- Vorbegti foarte frumos. Dar sint altele care mti
intereseazii mai mult dmit vorbele despre frumusete
sau lipsa frumusetii.
- .Atuncea sg vorbim despre ce te intereseazg.
- Uade te aflai cind a inceput migcarea ?
- In o r a ~ u meu.
l
- .4vila ?
- Qu&ca, Avila !
- Pablo zice c l e din Avila.
- Spune minciuni. A vrut sii se laude cti e qi cl
dintr-un orag mare. E din... gi msti un nuirle de orsgel.
- $i ce s-a intimplat ?
- Multe, riispunse femeia. Multe. $i numai lucruri
urite, toate. Pin5 ~i faptele d e vitejie.
- Povestegte-mi despre asta, o rug5 Robert Jordan.
- Sint lucruri singeroase, zise femeia. Nu-mi p!ace
65 vorbesc despre ele de fat5 c u fata.
- Spune, o indemn5 Robert Jordan. $i dacti n-or fi
potrivite pentru urechile ei, sti nu asculte.
- Ba pot s5 ascult, spuse Maria. $i igi puse mina
p e a lui Robert Jordan. Pot sii aud orice.
 - Nu-i vorba dacii poti tu s P asculfi, vorbi Pilar.
E vorba dacg vreau eu sii le spun de fat; cu tine ~i 5%
te fac sP visezi urit.
- N-am s2 visez urit din pricina unor povestiri,
rispunse Maria. Crezi cumva cP \dup5 cite s-au intim-
plat cu noi am s5 mai visez urit din pricina unei po-
vestiri ?
- Poate cP Inglis o sg viseze urit.
- Incearci, qi-o sg veden~.
- Nu Ingl6s, nu glumesc. Ai vgzut cum a iilceput
mi~careaintr-un oraq mic, orioare o fi el ?
- Nu, recunoscu Robert Jordan.
- Tnseamng cg n-ai vgzut nimic. A c u m ti-ai dat
s e a m ce d5r5phPturg a aims Pablo, da' s5-1 fi vgzut
tu in ziua aceea...
- Spune-ne.
- Nu. Nu vreau.
- Poveste~te.
- Biiine. Am sP vP povestesc chiar aFa cum a fost.
Da' tu, guapa, ldia~ciiajung sii spun ceva ce ti-o face
rsu, opregte-mg.
- Dacg mi?o face rPu, n-am sP ascult, Pi rgspunse
Maria. Nu p a t e Ei rnai rriu decit multe altele.
- Ba eu cred cg poate, stgrui Pilar. Mai dg-mi o
tigar5, ZnglCs vi vdmonos.
Fata se sprijhi cu spinaroa pe buruienile de pe
rnalul piriului, iar Robert Jordan se intinse pe jos, cu
umerii pe piimint qi capul pe un tufiq de buruieni. In-
tinse mina, o gPsi pe a Mariei qi o lug intr-a sa, apoi
amindouri alunecarg pe deasupra buruienilor, pini ce
Maria deschise palma ,gi o apgsii peste a lui ~i rhaserii
aga, ascultind Cu lure-aminte.
- Era dimineaja devreme cind civiles din bargci au
hotgrit sii se predea, incepu Pilar.
- Ari luat cu asalt bargcile ? intrebP Robert J0rrl.m.
- Pablo lle inconjurase la adiipostul intunericului,
tgiase fiTele de telefon, pusese diruamitP sub un zid ~i
strigase la guardia civil s5 se predea. Da' Pia n-au v ~ u t .
Iar oind s-a lumimt de ziug, a a r u n a t zidul in aer ~i
a deschis calea. A inceput lupta. Doi ciciles au fost
omoriji. Patru au fost rgniti 5i patru s-au predat. Toli
 eram pe acoperi~urisau pe jos. ori critarati pe garduri
~i pe case, in lumina aceea a: i:~cepntului dim'netii, 9i
norul de prat ridioat de euplozie in& nu se aSezase,
fiindc.i se ridicase pin5 in inaltih cerului gi nu sutla
nic-i o adiere de vint sii-I ducii de-acolo, ~i toti trjigeam
ell y q t i l e in partea niiruitii a cliidir~i,m r e u incgrcam
9i n ~ r r e utriigeam prin fumjiraie, &' gi diniiuntrul bar:-
cilor se vedeau tliiciiri de-mpu~ciituri,gi pe urmii s-a
auzit unul strighld pria h~miiraiecP sji nu mai tragem
~i au iegit afar5 cei patru civiles, cu miinile in sus.
Mare parte din acoperivul bar8cilor se prjibqise, gi din
zid nu mai r5lnHsese nimic, aTa c5 a u iegit afarji, sii se
predea.
,.hlai sint altii iniiuntru ?" le-.a strigat Pablo.
..Mai sint r5nitii."
..Piizi#i-i pe ii~tia! le-a strigat Pablo unora, tot
p t n ~la numjir, care plecaserii de uncle trggeam noi gi
st> dusrhserii ling5 el. Stati ocolo, lipiti d e zid !" a porun-
oit pe urmP c5tre civdes.
Jar cei Datru civiles s-au l i ~ i tde zid. murdari. afu-
mati, plini d e praf ; gi c e i . p a t n ~pugi sP-i piizeascji stji-
tc~luin fata lor gi-i arneni,ntau cu p u ~ t i l e; gi Pablo ~i
CII altii s-au dus iniiuntru, sP-i ispr%veascji pe riiniti.
Dupii ce a u tern~inattreaha ~i nu s-a mai auzit nimlc
din parted rhitilor, nici gemete. nici urlete gi nici
in~lmyrGturi prin b a r k i , Pablo ~i cu ceilalfi au i e ~ i t
afar2. )i Pablo avea pugca aruno~tiipe u m k gi En minZ
tintla rul pistol ,,Mauser".
..Ia uitii-te, Pilar ! a strigit Pablo spre mine. A5ta
I-am luat din mina ofiterului case s-a irnpqcat sinbur.
Niciodut.i n-am tras cu l~istolul. Miii, &la d e colo, i-a
strigat el unuia dintre gardigti, aratii-mi cum umblg
2sta ! Ba nu. Nu-mi ariita. Spune-mi."
Citii vreme riisunaserii imnp~qcFiturileprin barjici, cei
patnr cioilcs stiituserii sprijiniti d e zid gi asudau din
greu ~i nu scoteau o vorbii. Erau toti oameni inalti g i
cu clliplll celor din guartlia civil, adicji un chip cam de
acelayi fel cu a1 meu. N u m i cii chipurile lor erau aco-
perite d e mirigtea bPrbii din acea dimineat: a lor de
pe urmii, fiindcP nu se bjirbieriserg, g i stzteau -10
iprijiniti d e zid ~i nu scoteau o vorbji.
 ,,M% %la,i-a zis Pablo u u i a care se afla rnai apraape
ae el. Spune-mi c ~ u nmerge juczria asta."
,,Lasg olapa cea micg in jos, a riispuns b~rbatulacala
cu un glas uscat. Trage i~lchiziitorul inapoi $i las8-l
sii alunece inainte."
,,Ce-i aceea inchizstor ? a intrebat Pablo 2i i-a cer-
cetat din ochi pe cei patru civilcs. Care-i inchizstorul ?"
,,Pie= de deasupra."
Pablo a tras-o indsrgt, da' s-a infepenit.
,,Acuma ce mai fac ? a htrebat Pablo. Uite cB s-a
intapenit. Mi-ai spus minciuni."
,,Trage-o qi mai mult gi pe urmg las-o sii alunece
Sncet inainte", a rgspuns acel cioil, ~i niciodatg n-am
mai auzit eu glas s5 sune cum suna atuncea glasul l u i
Era mai cenqiu decit o dimineatti fiirg soare. .
Pablo a tras-o i1ldBr5t ~i i-a dat drumul, a p cum ii
qusese Bla, ~i piesa aceea a zvicnit inainte $i pistold
a rsmas incsrcat, cu cocogul ridicat. Era un pistol urit,
icu minerul mic gi rotund, feavs groasg ~i IgtZreatii, gi
greu de minuit. In toatg vremea asta, civiks se uita-
sers la eJ yi nu spusesmg nimic.
,,Ce-avefi de gmd s5 facefi cu noi ?" a intrehat unul.
,,SZ v5-mpu~c%n", i-a riispuns Pablo.
,,Cind ?" a intrebat el iar, cu glasul la fel de cenqiu.
,,Acuma", i-a zis Pablo.
,,Unde ?" a intrebat aoela.
,,Aicea, a dat Pablo rPspuns. Aicea. Aicea gi acuma.
Ai ceva de zis ?"
,,Nada, a rgspuns acel civil. Nirnic. Da' e un luau
'urit."
i lucru urit, 1-a infruntat Pablo. Ucigag
,,$i ~tue ~ t un
de @rani ce evti I Fiarg gata s-o impqti gi pe mg-ta I"
,,Eu n-am omorit niciodatg pe &mi, a s p w acel
civil. $i n-o mai porneni pe mic3mea."
,,Aratg-ne cum trebuie sg moar5 cineva. Tu,
pfng acuma n-ai f P w t decit s5 omori pe alp."
,,Nu-i nevoie s5 ne batjocorgti, a spus un alt d08.
Si ,gtim cum trebuie d murim."
,,hgenunchea#i ling5 zid gi proptiti-vg capetde k
d I" le-a .porunoit Pablo.
 C i ~ i l e ss-au uitat unul la altul.
,,Ingenunchea#i, v-am spus ! a strigat Pablo. Inge-
nuncheafi la piimint."
,,Ce zici de treaba asta, Paco ?" 1-a intrebat un
civil pe cel mai inalt dintre ei, cel care vorbise cu
Pablo despre pistol.
Avea pe minecg trese de caporal qi asuda din greu,
cu toate cci era dimineap devreme ~i frig incg.
,,Totuna-i qi dacg ingenunchem, a riispuns acela.
N-are nici o insemniitate."
,,E mai apraape d e pgmint", a spus cel de vorbise
intii, incercind gi el sg facg o glumg, da' erau toti
mult prea incrincenati ca sii le mai ardii de glume qi
nici unul n-a zimbit.
,,Atunci haideti sg ingenunchem", a spus ace1 civil
dintii, qi toti patfu au ingenuncheat ~i pgreau tare stin-
gherifi aga cum gedeau acolo, cu capetele proptite in
zid ~i bratele pe ling5 trup, iar Pablo a trecut prin
spatele lor si i-a impu~cat, pe fiecare la rindul lui,
cu pistolul in ceafg, a trecut de la unul la celiilalt, 8i
tuturor le-a pus in ceaf5 feava pistolului, $i fiecare
aluneca la p h i n t de indatg ce rgsuna impuqciitura.
!ji-acuma incg mai aud pocnetele pistolului, pgtrunzg-
toare ~i totugi iniibugite, gi viid cum ii zvicnea teava
inapoi, Si capul omului cgdea in piept. Unul dintre ei
nici n-a clintit capul cind 1-a atins cu teava pistolului.
Altul @-a plecat inainte capul qi ~ i - aspijinit fruntea
de piatrg. Altul tremura di.n tot trupul gi capul i se
bitiia pe umeri. Doar unul ~ i - apus palmele peste ochi,
5sta a fost cel de pe urmii, ~i toate patru le~urileparcii
atirnau pe zid cPnd Pablo s-a intors CLI spatele spre
ele qi a venit d t r e noi, tinind incg pistolul h minii.
,,Tine-mi-l tu, Pilar, mi* spus el atunci. Nu 9th
cum sii las cocogul in jos", ~i mi-a dat mie pistolul gi
a ramas ling5 mine, uitindu-se la cei patru gardigti care
z'iceau sprijiniti de zidul bariicibr. Toti cei care se
aflau acolo cu noi se uitau la ei, ~i nimeni nu spunea
un cuvint.
A p am pus noi st5pinire pe o r q . Era inc5 dimineatz
devreme, gi nimeni nu mincase, ~i nici unul nu-gi
biiuse cafeaua, si ne uitarn unul la altul gi eram aco-
periti de praful stirnit cind aruncasem bargcile in aer.
priifuiti cum sint oamenii la treierat, iar eu am'r51nas
pe loc cu pistolul in min8 $1 atirna greu de tot, qi cind
m-am uitat din nou la gardi~tiimorgi gi in~iratipe ling5
zid, am silntit &-mi vine greats ; lnorlii ariitau la fel
de cenugii qi de priifuiti ca y i noi, da' dintre ei fiecare
inmuia acuma cu singele s6u glodul usc:lt de la poalele
ziclului. $i pe cind stgteam noi acolo, s-a inglgat sodrele
deasupra dealurilor din zare gi a lulninat druinul pe
oare ne aflam qi zidurile albe ale bargcilor, iar prakul
din vgzduh p a r d era de aur in cele dintii raze ale
soarelui abia riisgrit, ~i tgranul de ling5 mine s-a uitat
la zidul de la bargci vi la ce z5cea la picioarele ziclu-
lui, a p i s-a uitat la noi, pe urm5 la soare qi a rostit :
,,Vaya, incepe incg o zi."
,,Acuma haidefi s5 mergem sii ne bem cafeaua", am
spus eu.
,,Bine zici tu, Pilar, bravo I" a incuviintat fzranul.
Aqa cii ne-am intors in ora?, de-a dreptul in Plaza,
qi aceia au fost cei din urm5 impuqcati la noi.
- Da' cu ceilalfi ce s-a intimplat ? intreb5 Robert
Jordan. La voi a19 fasciqti nu mai erau ?
- Qe16 ua, alfi fasciqti nu mai erau I Erau mai mult
de doujzeci. Da' pe nici unul nu 1-am impugcat.
- $i ce-ati fiicut cu ei ?
- Pablo a pus sg-i bat2 cu bicele ping viau dat
sufletul ~i i-au aruncat in riu tocmai din virful ripai.
- Pe toti dougzeci ?
- Am s5 vli spun. Nu-i chiar aga uqor. !ji cite zile
oi mai avea n-a? vrea sg mai vgd ce-am v5zut atuncea
oind i?au b5tut cu bicele pin5 n-au mai suflat, acolo,
in piat5, pe marginea ripei de deasupra riului.
O r a ~ u le zidit pe-o ingltime chiar la marginea riului
~i e acolo o piat5 cu o fintin% qi sint b5nci qi n i ~ t e
copaci inalfi care fac umbrg bgncilor. Balcoanele case-
lor dau inspre piafii. $ase striizi pornesc din piata aceea
~i casele alcgtuiesc o arcad2 ce se intinde imprejurul
piefei, ava cg omul poate umbla numai pe sub umbra
arcadei dacg arde soarele prea tare. Pe trei laturi ale
pietei se intinde arcada, iar pe cea de-a patra se aflg
 trotuarul umbrit de copacii cei mari in~iratipe marginea
ripei, ?a poalele ciireia, jos de tot, curge riul. Trei sute
de picioare sint pinB jos, la riu.
Pablo a rinduit tot, a p cum n^nduise ~i atacul de
la bargci. Mai intii ~i-ntiia inchis gurile strgzilor cu
csrute, aa ~i oind ar fi pregiitit p i a p pentru o capea.
Pentru o lWt5 cu tauri unde nu sint oameni d e me-
serie. Fasci~tiiau fost strin~itoti in a!juntamiento, la
primgrie, cea mai mare casP de pe o parte a pietei.
Pe zidul ei era qezat ceasul, ~i acolo, sub arcadz, se
&la clubul fascivtilor. $i sub ancadri, pe trotuarul din
iiab cluhlui, scoteau ei mese ~i scaune ~i stgteau Ia
taifas. Acolo, la mesele acelea, avaau ei obicei, inainte
de m e r e , sri-~i ia aperitivele. Erau n i ~ t escaune ~i
nbte mese de nuiale inapletite. Argta ca o cafenea,
daar cg mult m i dichisitii.
- Ati putut pune mina pe ei fiirP luptii ?
- Pablo a fricut av fel de i-a inhiitat noaptea,
dt in& nici nu pornise a k u l finpotriva bargcilor.
Da' de inconjurat, le inconjurase de mult. Toti au
fmt ridiaati de la casele lor chiar la ceasul aind s-a
pornit ataccul 3isupra trargcilor. A fost treabg cu cap.
Pablo se priwpe. Altminteri, ar fi avut cine sg cad5
asupra lui ~i dintr-o parte ~i din spate, in vreme ce
el abaa bariicile, unde se afila guardia civil.
Pablo e faarte destmt, dar aiinos tare. Treaha asta
7 &

din oraS a orinduit-o el bine si cu socoteal5. Ascul-

titti. D q P ce abacul s a sfir~itcu binc, dupg ce ulti-
mii patru gardiyti s-au predat gi el i-a impu~catacolo,
h zid, iar noi ne-am bgut cafeam la aafeneaua din
colwl de unde plea& 4 dintii autobuz ~i care tot-
deauna dwchlde~d~imi~nea@ faarte devrane, s-a apucat
s5 orinduiascg lucrurile in piats. C,Zrutele au fost
ingrsrngdite chiar ca pentru ocapen, doar cg partea din-
q r e riu a G a t - o liberg. lntr-acalo r h k e s e cale des-
chi&. Pe u m g Pablo a prun,cit preotdui sP-i s p -
vdeascZ pe fasciyti qi sZ le dea hp5rtiQania cea da
cuviint5.
- Unde s-a pelercrrt asta 3
 - In ayuntamicnto, a.p cum am spue. Se strinsese
afar3 potcy de lume, 9i in vreme ce preotul igi vedea
fnHuntru de treburile lui, s-a stirnit printre oameni
oarecare zarvH gi au inceput sg se audii blesteme ~i miis-
ciiri, da' cei mai multi s-au argtat linigtiti ~i respectuogi.
fncqjuserH d strige cei care sa gi hb5taserii la praz-
nicul facut in cinstea luiirii briicilor, da' erau doar
nigte oameni de nimic, care s-ar fi imbgtat oricind.
Iar in vreme ce preotd i ~ vedea i de treaba lui,
Pablo i-a rinduit pe cei din piatii pe douii ~imri.
I-a rinduit pe douii gimri a p cum ai rindui lumea
la o intreoere de tras la fringhie, sau cum stau in orage
dnid agteaptii sfir~itul unei curse de biciclete gi nu
k g intre ei deoit atita loc oit s5 treacg bicicligtii, ori
cum st% lumea ca sii lage loc de trecere unei sfinte
koane cind e scoasii cu &i. Doar doi metri despiir-
teau cele doug ~ i m r ide oameni ce se intindeau d e
la ayuntamiento peste piat5 pin5 la marginea ripei.
Astfel .c3 cine i g a a in ugii La ayuntamiento gi se uita
Pn piat2 vedea douii giruri groase de oameni qteptind
acolo.
$i oamenii erau inamati cu imbliicie, cum sint
acelea folosite la bstutul gdnelor, gi 15wserii intre ei
depiirtare mai mare de un imblgciu. Nu tofi aveau
h b l k i e , fiindcg n-avlllsaserH de unde face rost d e
atitea. Da' cei mai multi aveau gi le 1uaserH chiar din
priiviilia lui don Guillemo Martin, care era fascist
~i v i n d a tot soiul de unelte tihanilor. Iar cei ce nu
ggsiserH imbliicie aveau ciomege mari d e vscar, sau
tapuge de impuns bivolii, gi altii furci de lemn ; dintr-a-
celea cu dinti tot de l m n , cu care se vinturii pleava
~i paiele dupii imblgcit. CEtiva aveau coase gi seceri,
da' pe Hgtia Pablo i a agezat la capiitul celglalt, unde
gimrile ajungeau pin5 in buza ripei.
Sirurile de w n i gedeau lini9tite ~i era o zi lu-
minoasii, aa ziua de astiizi, gi oitiva nori atirnau in
haltul cerului, a p cum atirnii gi a c w , gi in phJ5

rou5 graasg, iar colpacii igi aruncau umbrele asupra

girurilor de m e n i gi se auzea limpede ctun gilgiie
a p prin teava de bronz din gura leului gi cade pe
urm5 in bazinul fintinii, unde vin femeile si-gi umple
cZld5rile cu ap5.
Doar pe lingg nyuntamiento, unde ipreotul ; i ~ iin-
deplinea indatoririle lui cu fascigtii, se mai auzeau
din vreme in vreme unele vorbe de ocar5, da' rostite
numai d e oameni dintr-aceia d e nimic, despre care
v-am spus cii se gi imb5taserG gi se inghesuiau la fe-
restre, rlicnind mgscgri ~i glurne proaste printre gratii
spre cei dinsuntru. Cei mai multi dintre b5rbatii rin-
duiti in qiruri agteptau rribdgtori, gi am auzit cum unul
dintre ei ii spunea altuia : .
,,Oare sint qi femei ?"
$i un altul s-a b5gat In vorbg qi a rgspuns :
,,Nidijduiesc cii s-oandura Dumnezeu s i nu fie."
Pe u r n 8 a strigat unul :
,,Uite c5-i aicea femeia lui Pablo l Ascult;, Pilar :
Oare sint qi femei printre 5ia ?"
M-am uitat la el gi am viizut un taran tmbr5cat in
haine mde duminicg ~i asudind din greu, f i i-am ris-
puns :
,,Nu, Joaquin, nu-s femei. Noi nu ucidem femei.
Pentru ce le-am ucide gi femeile ?"
$i t5ranul acela a zis :
,,Slav5 Dornnului ! Nu sint gi femei. Da' cind in-
cepem ?"
Iar eu am rsspuns :
,,lndat5 ce-o isprgvi preotul."
,,Ca' cind mai termini gi popa odatG ?"
,.Asta nu ~tiu", i-am rgspuns eu gi 1-am vizut cum
se-nciuntii l? fat5 gi sudoarea incepe s5-i giroiascg pe
frunte.
,,N-am ornorit nicidat5 un om", a spus tgranul.
,,Last4 c5 ai s5 inveti", i-a zis alt \;ran de ling; el.
,,Da' nu cred c-o s5 pot omori un om dintr-o dati,
oricit de tare oi izbi eu cu iista", a spus tgranul, ri-
dicind imbliciul cu amindous lniinile gi uitindu-se la
el c u Sndoialii.
,,Tocmai asta-i frurnusetea, a spus un altul. Trebuie
65 dai de multe ori."
 ,,ilia au intrat in Valladolid. Au intrat gi la Avila,
a spus cineva. Am auzit vorba asta inainte de-a porni
incoace, la orag."
,,Ora~ul nostru n-au sg-l ia a'& niciodatg. O r a ~ u l
dsta e a1 nostru. Le-am luat-o bine inainte, am zis eu
atunci. Nu-i Pablo omul sP-i agtepte pe Cia ping s-or
trezi."
,,Pablo e bPrbat dibaci, a zis altul. Da' cind le-a
luat viata glora din gmrdia civil, prea s a gindit nu-
mai la el. T'u nu crezi tot aga, Pilar ?"
,,Aga-i, om rispuns eu. Da' acuma uite lcli toti au
parte. "
,,Da, a Pncuviintat tzranul. A fiiout rinduialg buns.
Da' de ce nu mai vine nici o veste despre migcare ?"
,,Pablo a tPiat firele telefoanelor inainte d e a porni
atacul Pmpotriva bargcilor. $i incP nu le-a dres ni-
meni."
,,Aha l a fPcut triranul. De-aia n-am mai auzit ni-
mica. Eu am auzit vegtile azi in zori, la cantonul pi-
cherului."
,,Si de ce s-a rinduit treaba in felul Psta, Pilar ?"
m-a intrebat el ceva mai tirziu.
,,Ca sP economisim gloantele, am rzspuns eu. $i
pentiu ca fiecare om si-gi aibP partea lui de rispun-
dere."
,,Atuncea sii incepem. Sg f n c ~ p e modat; I"
M-am uitat la el vi-an v5zut cii plinge. L-am in-
trebat :
,,De ce plingi, Joaquin ? Aicea nu-i nimica de plins."
,,N-am ce-i face, Pilar, a zis el. N-am olnorit nicio-
data pe nimeni."
Dacg n-afi v5zut revolufia intr-un oriigel, unde toti
oamenii se cunosc intre ei gi s-au cunoscut totdeauna,
n-afi vrizut nimic. $i in ziua aceea cei inai mulfi dintre
bhbatii afhfi in cele douii rinduri din piafd aveau
pe ei hainele cu care lucrau la cimp, fiiizdcr veniser;
la orag pe nepregritite, ins5 citiva, negtiind cum se
cuvine s; te imbraci in ziua dintii a revolutiei, i ~ i
luasera hainele pgstrate pentru zi de duminicj. ori altli
szrbritoare, gi Bgtia, dac5 au vrzut cP ceilalfi, pin&
9i cei ce atacaserg barZci!e, poartii hailie d e lucru,
 s-au ruginat cg n-au i~nbricSmintea potrivitg. Da
nu le dgdea mina sP-gi scmtii haina d e pe ei, cici
se temeau s5 n-o piardg, ori s i le-o qterpeleascii vreo
haimana, aga t.2 r h f n e a u imbricafi cum fuseserk n3-
dugeau din greu sub argifa soarelui gi agteptau s5 inceapii
ca era d e inceput.
Pe urmZ s-a stirnit vintul, gi pgmintul se uscase, 4rii-
anintat cum era de pagii oamenilor ce umblau d e colo-
colo sau stPteau p e Joc gi-~ifrecau tapile de pimint, aw
cii a inceput s i se ridice praful, gi-atuaci un biirbat au
hainti de durninicti, albastrg-intunecat& a strigat:
,,Agua ! Agua !", iar ingrijitorul piefei, a cirui datorie
em sii stropeascii piata in flece dimineat5 cu un furtun,
a venit, gi-a desfgqurat furtunul gi a inceput s i ude
praful, mai intii ,pe marginile piefei, apoi cPtre mijloc.
Pe urns, cele doug giruri s-au tras deoparte gi i-au in-
ggduit sii ude praful in mijlocul piefei ; furtunul se
Tncovriga in cercuri Isugi, gi apa sticlea in soare, iar
aameilii se sprijineau in imblgcie gi in ciomege pi Sn
furcile lor albe de lemn gi urmzreau zvircolirile firului
de ap8. Dupii asta, cind piap a fost umeziti bine tji
praful s-a potolit, ~imrile s-au alcgtuit la loc, pi un
#ran a rgcnit :
,,Cind ne dati pe minz cel dintii fascist 2 Cind are
sii iasz odati cel dintii din cugcii ?"
,,Numaidecit ! a strigat Pablo din prag de la ayunta-
micnto. Nun~aidecitare sii ksg cel dintii dintre ei."
Glasul ii t-1.a rSgugit de cit strigase la atacul bariicilor
gi din pricina fumului de acolo.
,,Da' de ce intirzie ?" a intrebat cineva.
,,hlai au incti treabti cu pzcatele lor 1" a strigat
Pablo.
,,Aga e, a zis unul. Sint douzzeci cu tofii."
,,Ba mai rnulfi", a adgugat altul.
,,$i cind sint doubeci laolalti, au multe picate de
istorisit."
,,Da, numai c5 mi-e teami s i nu fie un viclegug, ca
s i cigtige timp. Doar e la rnintea omului : dacii 'il a$-
teapti o dandana ca asta, nimeni nu mai este h stare
sii-gi aduci aminte d e toate piicatele, ci numai de cele
rnai mari."
 ,,Atuucea a! rgbdare. Fiirid ei nisi mult de doucizeci,
sint destule pgcate dintre c-ele mari, care cer timp."
,,Eu am rgbdare, a raspuns celslalt. Da' e mai
bine sP t e r m i n h odatg. $i pentru ei, ~ ; ipentm noi.
Sintem in luna ILU iulie gi-aveln treabii de nu ne vedem
capul. De secerat, am secerat, da' trebuie s2 mai gi tre-
iergm. N-a venit incP vremea tirgurilor gi petrecerilor."
,,Da' azi o s5 aveln gi tirg, gi getrecere. E petrecerea
Libertztii, gi de azi Encolo, dupg ce ii stirpirn, ale noas-
tre au s$ fie gi oragul, ~i pgminturile."
,,Azi ii treiergm pe fascigti, a zis altul, gi din pleavz
are s5 iasg libertatea acestui pueblo."
,,Trebuie sg-1 gospodgrim bine ca s.5 meritim liber-
tatea, a spus cineva. Pe urma s-a intors cPtre mine :
Pilar, cind *em o adunare ca s$ punem treburile la
cale ?"
,,hdat5 dup5 ce implinim treaba de-aici, i-am dat eu
rgs uns. Chiar acolo, inguntru, la ayrcntumiento."
L i pusesem pe cap, in glum,, 0 ,lgrie de-aceea de
piele lustruiti, in trei colturi, cum purtau cei din
guardia civil, gi liisasem in jos cocogul pistolului, mi-
nuindu-l incet cu degetul cel mare gi apgsind cu ar5tI-
torul pe trggaci, cum mi se pgruse mie cg e firesc s I
fac, qi-1 prinsesem de-o funie ce mi-o petrecusem peste
mijloc, iar teava lui lung$ o infepenisem pe sub funie.
La inceput gluma asta mi se pgruse pling de tot hazul,
cu toate c2i mai pe urmi mi-a p8mt rgu cg in loc de
pPl2rie nu luasem tocul pistolului. Da' unul dintre cei
aflati in gir mi-a spus :
,,Pilar, fat;, mie mi se pare cg ai gust prost dacI
poqi pglzrie de asta. Acum am isprzvit cu asemenea
lucruri, cum a fost gwzrdia civil.''
,,DacB aga crezi, am rgspuns eu, am s-o scot."
S'1 am scos-0.
,,Dg-o incoace, a zis omul acela. Trebuie nhnicitg."
$i cum ne aflam noi acolo, la capztul girului, ling;
trotuarul de pe marginea ripei ce d i asupra riului, omul
a luat p?ilPria qi a aruncat-o peste buza ripei, aga cum
azvirle vgcarul cu piatra in bivoli, ca sg-i aducg indPrZt
la cireadg. Pglgria pluti ping departe in vszduh ~i o ve-
deam din ce in ce mai m i d , iar pielea lustruiti lucea
 in soare gi piiliiria se Iiisa in jos cgtre riu. M-am uitat
indgrrit peste piat; gi am vzzut lume ingriimgditg la
toate ferestrele ~i la toate balcoanele qi cele doug giruri
de oalneni ce strgbgteau piata ping la sciirile din fafa
de la ayuntamiento gi oameni stringi buluc gi foind
la ferestrele clgdirii, ~i deodata s-a ridicat zvon de
glasuri multe gi amestecate, .am auzit un striggt gi
cineva a spus : ,,Uite c6 iese cel dintii dintre ei l", gi
era don Benito Garcia, primarul, care i e ~ e ape US;, cu
capul gol, gi cobora treptele, gi nimica nu se intimplri ;
pe urmg pggi printre cele dous giruri de oameni, ~i
nunica nu se intimpla. Trecu pe dinaintea a doi oame:li,
pe dinaintea a patru, a opt, a zece oameni, gi nimica
nu se intimplg, ~i el mergea inainte printre girurile de
oameni, cu capul sus, cenugiu la fats, cu ochii atintifi
drept inainte, gi doar din cind in cind furigind cite o
privire in lgturi, gi inainta mereu, cu pas hotgrit. $i
nimica nu se intimplg.
Atuncea a strigat cineva de la un balcon : ,,QuE pasn,
cobnvdes 2 Ce-i cu voi, la~i!or ?", da' don Benito tot
mergea inainte printre ~irurile de oameni, gi nimica
nu se intimpla. $i deodatB am vgzut un barbat de care
m5 despgrfau doar trei alfii, gi bgrbatul acela avea
chipul schimonosit qi mereu igi mugca buzele, iar miinile
i se albiserg pe imblgciu. Am vgzut cum se uita catre
don Benito ~i ii urmsrea pagii. $i nimica nu se intimpla.
Pe urmg, chiar cind a ajuns don Benito in dreptul lui,
omul acela a ridicat sus de tot A ~ b l ~ c i udel , I-a lovit
gi pe omul de ling5 el, gi a izbit o dat5 in don Benito,
nimerindu-1 pe o laturg a capului, gi don Benito s-a
uitat la el, iar atunci omul 1-a lnai izbit o datg qi a
strigat : ,,Tine din partea mea, cabrdn", gi izbitura asta
I-a nimerit pe don Benito peste fat2 gi I-a fgcut sz-gi
ridice miinile la ochi, $i I-au bgtut acolo ping ce a
cfizut la pgmint, iar atunci omul de-1 lovise intii a stri-
gat la alfii sz-i ving intr-ajutor, yi I-a invfgcat pe don
Benito de gulerul hainei, ~i ceilalfi I-au apucat de miini
qi 1-au tirit cu nasul prin t5rina pietei peste trotuarul
de pe marginea ripei gi I-au azvirlit de sus inspre riu.
Iar omul de-1 lovise intii a ingenuncheat pe buza ripei
gi s-a uitat dupg el, zicind intr-una : ,,El cabr6n 1 El
cabrdn ! Oh, el cabrdn !" Era un dijmag a1 lui don
Denito, ~i niciodatii nu se avuscser3 ei bine. Se gi cer-
taserB pentru o bucatii de pgmint din lunca riului, pe
care don Benito i-o luase omului aceluia ~i o dgduse
altuia, gi omul acela avea ur5 veche impotriva lui.
Omul iista nici nu s-a rnai intors la locul lui din gir,
ci a rimas acolo, pe buza ripei, gi s-a tot uitat c5tre
locul unde ciizuse don Benito.
Dup5 don Benito nu rnai i e ~ e anici unul. Se liisase
linigte deplini in piat5, fiindcg tofi agteptau sZ vadB
cine o sB se rnai arate. $i deodat5 un befiv a strigat cu
glas tare :
,,Qud salga cl toro I SB ias5 taurul !"
Atuncea unul de ling5 ayuntanziento, de la ferestre,
a urlat :
,,Nu vor sB se clinteascs ! Stau tofi gi se inchin5 I"
$i alt betiv a strigat :
,,finbrinciti-i afar; ! Haide rnai repede ! Imbrinciti-i
afar5 ! A trecut vreinea rugBciunilor !"
Da' nici unul nu s-a arztat, gi de-abia rnai tirziu am
v h u t pe cineva ivindu-se in uy5.
Era don Federico Gonziiles, stBpinu1 morii $i a1
blicliniei gi unul dintre fascigtii Bi mari. Era un brirbat
inalt gi subfire gi purta piirul pieptinat peste c r e ~ t e t~i
tras dintr-o parte in cealaltB, ca s5-i ascundii chelia, gi
n-avea pe el decit o crimag1 de noapte, cu poalele in-
clesate in pantaloni. Era desculf, aga cum se aflase
atunci cind il luaser5 de acasg, gi prigea inaintea lui
Pablo, cu miinile ridicate deasupra capului, inr Pablo
venea in urmri, cu tevile pugtii de vingtoare infipte in
spatele lui, pin5 ce dolt Federico Gonziiles a iritrat
intre cele douri giruri. Da' dupii ce Pablo 1-a lasat acolo
gi s-a intors in poart5 la ayuntamicnto, don Federico n-a
rnai fost in stare sii mearg5 inainte gi a rrimas pc. loc,
cu ochii inzltati critre tririile vrizduhului vi cu miinile ri-
dicate, de par& ar fi vrut sii se prind5 de toartele ce-
rului.
,,N-are picioare s2 mearg5 ?" a fntrebat cineva.
,,Ce s-a intimplat, don Federico ? Nu pofi sii mergi ?"
i-a strigat unul din mulome.
 Da' don Federico a rimas neclintit, cu miinile ridi-
cate in sus, gi nuinai buzele i se migcau.
,,Di-i drumul ! a strigat yi Pablo, de pe trepte. hlergi
inainte.
Don Federico stitea pe loc pi nu era in stare s3 se
migte. Unul dintre betivi 1-a impuns in spate cu mi-
nerul unui imbliiciu, si don Federico a sirit repede in
sus, ca un cal n5riiva9, da' tot pe locul acela a riimas,
cu miinile ridicate in sus gi ochii iniilfati citre cer.
Pe urmi taranul de lingg mine a zis :
,,Asta-i o rugine. Eu n-am nimic cu el, da' panorama
asta trebuie s i se sfir~easci."
A coborit de-a lungul girului, gi-a fgcut loc ping
acolo unde infepenise don Federico gi a spus : ,,Cu voia
dumitale", ~i l-a pocnit o datii zdraviin cu ciomagul in
moalele capului.
Atunci don Federico a liisat miinile sS-i cadi in jos,
vi le-a agezat pe cre$tetul capului, unde avea chelia, gi
cu fruntea in piept gi ciip5tin.a acoperitg cu palrnele, gi
firigoarele subtiri de pgr lung iegindu-i printre degete,
a luat-o repede la fugii printre cele douii giruri, cu im-
bliiciele plouindu-i pe spinare gi peste umeri, ping ce a
cgzut la pgmint, ~i cei din capitul girurilor 1-au ridicat
f i 1-au aruncat in rip& Nici mgcar o datg n-a deschis
gura dupg ce il scosese Pablo, minindu-1 cu pugca de
dinapoi. Singura lui greutate a fost s5 meargg inainte.
Era ca gi cum nu 1-ar mai fi ascultat picioarele.
Dupg don Federico am viizut cum oamenii cei mai
voinici se adunaserti in capgtul dinspre ripg a1 girurilor,
aga cii am plecat de acolo gi m-am dus sub arcada de
la ayuntamiento, am dat la o parte doi betivi gi m-am
uitat pe fereastrti. In sala cea mare din ayuntanziento
stiiteau toti ingenuncheafi, adunati pe o jumgtate de
cerc, ~i se rugau, iar preotul era ~i el ingenuncheat ~i
se ruga impreunti cu ei. Pablo gi unul poreclit Cuatro
Dedos, Patru-Degete, un cirpaci care era pe atunci
prieten nedesptirtit a1 lui Pablo, Sedeau acolo impreung
cu alti doi, to#i cu pqtile in miini, iar Pablo i-a spus
preotului :
,,Care iese sauna Pa
 Ins3 preotul ~ i - avSzut mai departe de ruggciune gi
nu i-a dat riispuns.
,,Ascult; incoace, mgi, i-a spus Pablo iar preotului,
cu glasul acela rggugit, care iese acuma ? Care-i gata P"
Preotul nu voia s3 stea de vorbP cu Pablo gi se purta
de parci Pablo nici nu s-ar fi aflat de fafil, ~i I-am
vgzut atuncea pe omul meu cP incepe s i se infurie riu
de tot.
,,Lasii-ne sii mergem cu totii impreun3, i-a spus
atunci lui Pablo don Ricardo Montalvo, un mogier,
in5ltind capul g i contenindu-gi ruggciunea, ca s i p a t 4
vorbi.
,,Qub va! a zis Pablo. Numai unul cite unul, pe
mlsurti ce sintefi gata."
,,Atunci merg eu de n^ndul gsta, a spus don Ricardo.
N-am sZ fiu niciodatg mai gata decit acum." Preotul
1-a blagoslovit in weme ce vorbea gi 1-a mai blagos-
lovit incii o datti cind s-a ridioat in piciaare, gi tot
fk-ri sB se opreascz din mg5ciune i-a intins lui
don Ricardo crucifixul s5-1 sirute, iar don Ricardo a
sirutat crucifixul gi pe urn3 s-a intors spre Pablo vi
i-a spus : ,,Niciodatg n-am sg fiu )la fel de pregztit ca
acuma, cabrbn din neam de ticgloji ce egti l Hai sai
mergem."
Don Ricardo era un om scurt, cu p h l c5runt gi
grumaz ca de taur gi avea pe el o c h a g 3 ftirP guler.
Picioarele ii erau strimbate In lituri de cit mersesa
czlare.
,,Larevedere, a spus el ciitre toti cei ingenuncheafi.
Si nu fiti trigti. Moartea nu insearnn3 nimic. Singurul
lucru rzu e cii trebuie sti murim de miinile acestor
canalla. Sg nu mg atingi, i-a spus el lui Pablo. SP nu
ml atingi cu pugca ta."
A i e ~ i tpe treptele din fat2 de la ayuntamiento,
piirul lui clrunt, cu ochii mici g i cenugii gi grumazul
vinjos, gi piirea tare puun la trup, da' minios. S-a uitat
la cele douii giruri de ttirani qi a scuipat in tiring. A foti
fn stare sg scuipe chiar scuipat adevirat, lucru tar4
greu intr-o imprejurare ca aceea - q a ceva ar trebui
sai jtii gi tu, Inglds - gi a strigat:
11 - Pentru cine bat clopotelo la
 ,,Arriba Espafia! Jos cu ap-zisa republicg ~i m9 ...
in lapte!e supt de pPrinrii vobtri I"
Stirnifi de batjocurile astca, oarnenii I-au rlipus re-
pede cu ciomegele, incepind s5-1 loveasc; de cull1 a
pggit printre cei dintii oameni ; 1-au izbit nlereu, in
vreme ce el incerca s5 inainteze cu capul sus, I-au
bgtut pin5 ce s-a prgbugit ~i pe urm5 1-au ciopirtit cu
secerele ~i coasele, qi mulfime mare s-a ingrgmgdit s2-1
tirasc5 pin5 la marginea ripei gi s k i azvirle de-acolo,
qi-astfel s-au minjit de singe pe mfini gi pe haine, iar
din clipa aceea s-a rrspindit printre oameni simfiimin-
tul c5 cei dinguntru sint c ~ iadevlirat du~nlani 9i ire-
buie ucigi.
Pin5 ce nu s-a argtat don Ricardo cu fslogenia ~i
batjocurile lui, multi dintre cei ingiruiti in piaf5 ar f i
dat nu gtiu ce sli nu se afle acolo, de asta sint sigur,?.
Iar de s-ar fi intimplat s5 iasj. vreunul in balcon gi s5
strige : ,,Haid+ s5-i iertznl pe cei rrima~i,c-au v5zut
ce-i a~teaptgqi s-au invstat minte", sint incredintatii cii
cei mai multi s-ar fi invoit.
Da' don Ricardo, cu bztogenia lui, le-a f;icut mare
1.5, celorlal@. Fiindc5 i-a infuriat pe oalnenii din ~ i r u r i
gi chiar cei cgrora, mai inainte, li se pgrea cZ nu fac
decit s5 implineascg o indatorire, gi o indeplineau cam
f5r5 chef, acuma erau apringi 3e minie, gi deosebirea
se vedea limpede.
,,Scoateti-1 afar5 pe preot, ~i s2 vedeti ce repede arc
sti mearg5 treaba l" a strigat cineva.
,,Scoatep-1 afar5 pe preot !"
,,Ne-aun socotit cu trei tilhari, acuma s5 ne socotim
cu preotul."
,,Doi tilhari, i-a spus atunci un firan scund celui
care strigase. Au fost doi tilhari yi stlipinul."
,,A1 cui st5pin ?" a intrebat celglalt, furios 9i al~rins
la fat8.
,,Aga e vorba pe la noi, q a ii spuneam : st5pinul."
,,Mie nu m i e stlipin yi nici nu vreau s5 aud de vorba
asta. $i mai bine ai face s5-@ tii fleoanca dac5 nu vrei
sii treci printre qiruri I"
,,Sint la fel d e republican gi dornic d e libertate ca
qi tine, a r5spuns tgranul. Pe don Ricardo 1-am pocnit
 peste muie. Pe don Federico 1-am otinjit pe spinare.
Donr pe tlon Bcnito nu 1-am putut ajunge. Da' eu zi-
cealn c; aya ne inviifasem sg-i spunem gluia, stzpinul,
si de-aceea mai rlimiiseserg doar doi tilhari."
,,r\, 18... pe dragostea ta de republic5 I Nu stii sii spui
decit don asa ~i clon pe dincolo I"
,,Noi, aicea, aga le spuneam."
,,Eu n-am sii le zic aga ... 10s ctlbrones. Iar stGpinul
tzu ... Ha-ha, uite cg iese altul 1''
Atuncea ni s-a ar5tat o priveligte scirboasli, fiindcr
omul ce ie~iseafar5 pe treptele de la ayuntamieizto era
dort Faustino Rivero, cel mai mare dintre feciorii lui
c?on Celesti~o Rivero, mogierul. Era inalt gi cu piir
gzlbior, proaspiit pieptgnat de la frunte spre ceaf5,
fiindc; totdeauna avea pieptene in buzunar gi se piep-
tiinase inainte de a iegi pe trepte. Mare pacoste fusese
iista pe capul fetelor, da' era un lag, cu toate c5 tot-
deauila rivnise s5 facg pe luptritorul cu taurii pe la
petreceri, jti pl5cea s 5 - ~ ipetreacli vreinea cu tiganii, cu
~natndorii gi cresciitorii de tauri gi se diidea in vint
dup5 liainele andaluze, da' n-avea inim5 in el nici de
doi bani, gi toat5 lumea il socotea un papi-lapte. Odata
diiduse vestea cii are sG facg pe matadorul intr-o lupti
cu tnuri unde nu veneau oaineni de meserie, la o ser-
bare dat5 in folosul bztrinilor din Avila, gi are s5 ucidd
el taurul de-a cslare, .cum e obiceiul in Andaluzia,
nlegte~ug pentm deprinderea c5ruia irosise dumnealui
multi vreme, da' cind a vgzut cit de mare e taurul ce-1
puseserii unii pe ascuns in locul celui ales de el -
unul pipernicit, ce abia se tinea pe picioare - fugise
de mincase nori vi spusese, aga mgrturiseau unii, c5 e
bolnav, iar ca sii arate cii aga este, igi virise trei degete
pe git, muncindu-se sg verse.
Cind I-au zgrit, oamenii din ginui au inceput sZ
strige :
,,Hola, don Faustino ! Bag5 de seam5 s5 nu vergi 1"
,,Ascult2 doiz Faustino. Ia sii vezi ce fete frumpase
sint la poalele ripei ..."
,,Don Faustino, stai numai o clips, &-ti aducem un
taur mai mare decit 5liilalt 1"
$i un altul a strigat :
 - ,,Ia ascultii, don Faustino. Auzit-ai vreodats po-
menindu-se despre moarte ?" .
Don Faustino ~ e d e ape loc ~i tot mai ficea pe gro-
zavul. Inca mai era sub stipinirea pornirii ce-1 ficuse
s i le spun5 celorlalv cii de data asta iese el afar;. Era
aceeagi pornire ce-l indemnase odinioari s5 dea veste
c i are s i lupte cu taurul. Asta il fgcuse sii creadg gi
sB tragi nidejde c i are s i fie cindva matador, da' nu
de meserie. Acurna voia sii urmeze pilda lui don Ricardo
gi ~ e d e ape loc, pirind a fi qi frumos, gi viteaz, qi se
muncea s i se arate disprefuitor. Da' n-a fost in stare
s i scoati o vorbi.
,,Hai incoace, don Faustino, a strigat unul din qir.
Vino incoace. Avem aicea cel mai mare taur din lume."
Don Faustino stitea qi privea drept inainte, da' cred
cii in vreme ce privea nu se sfla strop de mil5 pentru
el in sufletul nici unuia dintre cei ingirafi in piatti.
Da' inci pirea tot frumos ~i tot plin de fali ; numai cti
vremea gonea gi n-avea deschisi inaintea lui decit Q
singuri cale.
. ,,Don Faustino l a strigat atuncea careva. Ce rnai
a~tepfi,don Faustino ?"
,,Se pregite@e sii verse", a rispuns unul, gi t o a d
piata a Uulit d e risete.
,,Don Faustino I a strigat un tiran. Vars5, don Faus-
tino, daci aqa iti place. Pentru mine e totuna."
!ji deodat5, pe cind ne uitam noi agq la el, don
Faustino a privit in lungul ~irurilor ~i peste piafi la
marginea ripei, iar cfnd a dat cu ochii de rip; ~i de
h5ul de dincolo de ea, s-a risucit repede pe cilciie gi
a zbughit-o ind5r5t citre intrarea in ayuntamiento.
Sirurile intregi au fnceput s5 urle qi s-a auzit glasul
unuia care striga mai tare decit toti :
,,Da' unde ai plecat, don Faustino ? Incotro ai
pornit?"
,$-a dus s i verse I'' a strigat altul, qi iar s-au dez4
l i n p i t cu totii in hohote de ris.
Atunci 1-am vizut pe don Faustino i q i n d din nou
afarii, gi pe Pablo la spatele lui, cu pugca fn minH.
ToaG fala i se topise. Vederea qirurilor d e oameni fi
spulberase gi bgtogenia ~i fala, gi acum i g e a afar: cs
Pablo in urma lui, de parcg Pablo ar fi miturat o
stradi gi don Faustino nu era decit ce se ciidea sZ
impingg dinaintea lui. De data asta don Faustino iegi
ping a f a d gi intr-una se inchina gi bolborosea rugi-
ciuni, a p i igi puse miinile la ochi gi cobori treptele
cgtre girurile de oameni.
,,LPsa@-1 in pace l a strigat cineva. Nu v-atingeg
de el."
Oamenii au inteles, gi nimeni n-a ficut mPcar o mig-
care pentru a-1 atinge pe don Faustino, iar el mergea
inainte printre giruri, cu miinile tremurindu-i tare in
fata ochilor gi buzele migcindu-i-se necontenit.
Nimeni nu s-a atins de el gi nimeni n-a scos o
vorbi, da' cind a ajuns la jumgtatea drumului dintre
giruri, n-a mai putut s i meargi gi a cPzut in genunchi.
Nimeni nu I-a lovit. M-am dus gi eu pe .ling5 ~ i rs i
vid ce se intimplP cu el, g i un tiran s-a aplecat, 1-a
ridicat in picioare gi i-a spus :
,,RidicZ-te, don Faustino, gi vezi-fi de mers. Tau-
rul incii nu s-a aritat."
Don Faustino tot n-a puQt merge, gi tPranul in
bluzP neagri I-a sprijinit dintr-o parte, iar alt fiiran
in bluz5 neagrP gi cu cizme de vZcar 1-a sprijinit din
cealalti, tinindu-1 de subfiori, yi don Faustino a mers
mai departe printre viruri, cu miinile la ochi, cu buzele
mereu in neastimpir ~i cu pirul lui gPlbior lins pe
cap gi lucind in soare, ~i cind treceau prin dreptul
lor, tiranii ii strigau : ,,Don Faustino, buen prouedzo.
Don Faustino, pofti buni" ; iar altii ziceau : ,,Don
Faustino, a sus ordenes. Don Faustino, la porunca
domniei-tale", gi unul, care nici el nu fPcuse vreo sco-
fa12 la luptele de tauri, i-a spus : ,,Don Faustino, mil-
tadvr, a sus ordenes", iar altcineva i-a strigat : ,,Don
Faustino, in rai sint fete foarte frumoase, don Faus-
tino". $i 1-au dus aga pe don Faustino printre giruri,
Windu-1 strins din amindouii pii~$le gi trigindu-1 tot
h sus, in vreme ce @Sea cu miinile la ochi. Da'
pesemne cP se uita printre degete, fiindcii de indatg
ce I-au dus pini la marginea rfpei, iar a d z u t fn
genunchi, s-a aruncat pe jos gi, scormonind psmbtul
S;i agiilindu-se d e iarbX, urla : ,,Nu ! Nu ! Nu ! Vg
r ~ !gNu ! Vii rog ! V5 rog ! Nu ! Nu !"
Atuncea fsranii venifi pin5 acolo impreuni cu el,
$i inciS alfii, cei voinici, aflafi la capgtul girului, s-au
Iiisat iute pe vine in spatele lui, a$a cum statea acolo
Engenuncheat, ~i I-au imbrincit zdravsn, ~i a zburat
peste buza ripei f8rG sii-1 fi lovit mgcar o data cineva,
gi tofi i-au auzit urletele puternice $i ascutite ce le
sootea in ciidere.
Atuncea mi-am dat eu seama cg oamenii din ~ i r u r i
au devenit cruzi gi c i rnai intii batjocurile lui tion
Ricardo, iar pe urmi la~itatea Iui don Faustino ii
fZcuser5 ava.
,,SB-ncepem cu altul !" a strigat cu glas tare un
thin.
$i alt {Bran I-a bstut cu palma pe spate ~i i-a zis :
,,Don Faustino ! Ce istorie ! Don Faustino !"
,,Acuma a v5zut taurul cel mare, a zis cineva. Poate
sK verse cit o vrca, c5 de-ncuma la nimica nu-i mai
ajutii."
.,De cind sint eu pe lume, a spus un altul, n-am
rnai v'izut istorie ca asta cu tlon Faustino."
,,Stai, ciS rnai sint incg, a zis carelrd. Ai rgbdnre.
Cine ?tie ce ne-o mai fi dat sii vedem ?"
,,Or putea s; fie uriavi sau pitici, a zis tgranul din-
tii. Or putea s5 fie negri qi s5lbiticiuni nemaivszute
din Africa. Da' pentru mine, cit oi rnai trgi, cite zile
oi rnai avea, n-are s5 se rnai arate istorie ca zsta cu
don Faustino. Day hai si-1 luiim pe Enci unul ! Hai-
deti ! Haideti si-l lu&n pe Enc5 unul !"
Betivii i$i treceau unul altuia sticle cu anason vi
coaiac pr5date de la barul din clubul fasci~tilor qi
beau de parc5 ar fi fost vin, ~i multi dintre cei aflati
in rinduri incepuserg sB se cam chercheleasci vi ei
din ce biiusers ~i d e pe urma intimp1:irilor cu don
Benito, c1on Federico, don Ricardo gi mai ales cu don
Faustino. Cine nu bea din sticlele cu rachiuri bea din
burdufuri de piele pline cu vin, pe care qi le treceau
din mini in min5, ~i uilul mi-a intins qi mie un burduf,
iar eu am tras o inghititurii zdrav5n5, lgsind si-mi
alunece indelung pe git rrcoreala vinului din bota de
picle, tiindcg mi se fscuse cumplit de sete.
,,Cind omori, ti se face tare sete", mi-a spus omul
cu burduful d e vin.
,,Qui 2-a ! i-am r5spuns eu. Ai ucis gi lu ?"
,,Cu totii am ucis patru ping acuma, a spus acela,
cu mindrie. F5r5 s5 mai punem la socoteal5 pe cicilrs.
Adc\:rat e c i $i tu ucis-ai pe unul diutre civiles,
Yjlar 2''
,,Nici unul, am zis eu. Am tras doar cu pugca in
fumzraie ciiid s-a nzruit zidul, aga cum a u facut 8i
ceilalti. Atita tot."
,,$i de unde luat-ai pistolul, Pilar ?"
,,De la Pablo. Pablo mi 1-a dat dup5 ce i-a omorit
pe civiles."
,,Cu pistolul Zsta i-a omorit ?"
,,Cu Zsta, ~i nu cu altul, i-am rgspuns eu. Si pe urmg
mi 1-a dat mie, ca s i fiu inarmati."
,,Pot s5-1 v5d gi eu, Pilar ? Poti sg mi-1 dai ~i mie ?"
,,De ce nu, m5i omule ?" am zis eu, I-am scos de pe
funie gi i 1-am dat in min;.
Da' in vremea asta m5 minunam de ce nu mai iegea
nici unul afar;, ~i chiar atuncea, cilie sii vezi cB se
arat: ? hTimeni altul declt don Guillermo Martin, din
priivslia cgruia fuseser5 luate qi imblgciele, ~i ciomegele
de vlicar, gi furcile d e lemn. Don Guillermo era fascist,
da' altminteri nimeni n-avea nimic impotriva lui.
Ce-i drept, le plgtea o nimica toat5 celor care me$-
tereau imblgciele, da' nici nu cerea cine $tie ce pe ele,
iar d a d vreunul n-ar fi vrut s i cumpere imbl5cie d e
la don Guillermo, n-avea decit sg qi le megtereasci
singur, ~i nu I-ar fi costat decit pretul lemnului gi a1
bucstii d e piele. Avea limba cam nestgpinitri gi fiir5
indoial5 c5 era fascist qi fGcea parte din clubul lor,
iar la prinz ~i seara avea obicei s5 ?adz in scaunele
acelea d e trestie d e la club, s5 citeascg El Debate, s5
cheme pe cineva sP-i lustruiasci ghetele, sB bea vermut
sau apii mineralri qi s5 rontrie migdale przjite, crevete
$i p e ~ t i ~ o r iDa'
. pentru atita lucru nu se face moarte
de om, si sint incredintatii c5 de n-ar f i fost batjo-
 curile lui don Ricardo Montalvo gi jalnica istorie cu don
Faustino, urrngrile biuturii gi ale celor intimplate cu
lacegtia doi gi cu ceilalfi, s-ar fi ggsit neapirat unul s l
strige : ,,Lisati-1 pe don Guillermo s i se ducg in plata
Domnului. I-am h a t ^mblgciele. Lisati-1 s8 se ducg."
Fiindcg oamenii din origelul acela sint pe atit de
buni la suflet pe cit pot sB fie de cruzi gi au in fgptura
b r o dragoste de dreptate gi o dorintii de n face numai
ce e drept. Dar cruzimea se strecurase in cugetele lor
impreunii cu be@a sau numai inceputul betiei, iar giru-
rile nu mai erau ce fuseseri la iegirea lui don Benito.
Nu gtiu cum o fi prin alte firi, gi nimeni n-are mai
multi intelegere pentru desfitgrile betiei decit am eu,
da' fn Spania beva, pricinuiti de alte biuturi gi nu de
vin, e grozav de uriti, gi sub stipinirea ei oamenii fac
lucruri pe care altminterea nu le-ar face. In tara ta nu
e la fel, InglSs 2
- Ba e .la fel, rispunse Robert Jordan. Cind aveam
gapte ani, m-am dus cu mama la o nuntg in statul Ohio,
unde era vorba ca doi copii, eu gi cu o fetifi, s i ducem
florile...
- Ai ficut tu treaba asta ? intrebi Maria. Ce lucru
frumos l
- $i in oragul acela un negru a fost spinzurat de
stilpul felinarului ~i pe urmg i s-a dat foc. Era un felinar
electric. $i avea un mecanism care cobora lampa din
virful stilpului ping aproape de stradi. $i negrul a fost
mai intii iniltat cu mecanismul prevgzut pcntru ridi-
carea I h p i i , da' mecanismul s-a rupt ...
- Un negru I exclami uimiti Maria. Ce ticzlogie l
- Da' oamenii erau beti ? intrebg Pilar. Chiar a w
de beti ca sg ardg un negru ?
- Asla nu gtiu, rgspunse Robert Jordan. Fiindcii
n-am vizut decit ce-am putut ziri pe sub oblonul unei
ferestre, dintr-o casg agezati la acelagi colt ca gi feli-
narul. Strada era plini de lume, 8i cind 1-au ridicat pe
negru pentru a doua oar g...
- Dac5 n-aveai decit p p t e ani gi te aflai fn cas;,
n-ai de unde gti de-or fi fost beti ori nu, zise Pilar.
 - $i cum v-am spus; cind 1-au ridicat pe negru pen-
tru a doua oar& mama m-a tras de la fereastri, aga cg
n-am rnai putut vedea nimic, urmg Robert Jordan.
Da' rnai tirziu am trgit anumite intimplgri din care
mi-am dat seama c5 betia e la fel gi in tara mea. E uritil
gi singeroasg.
- Erai prea micut d a d aveai numai ~ a p t eani, zise
Maria. Si prea fraged pentru lucruri dintr-astea. Eu
n-am v b u t negri decit la circ. Numai dacg nu zicem cZI
gi maurii sint negri.
- Unii sint negri gi alfii nu-s, l h u r i Pilar. Despre
mauri ti-aq putea spune eu multe.
- Nu atitea cit mine, se ^mpotrivi Maria. Nu, nu
atftea cite ag putea spune eu.
- Nu rnai vorbi despre lucruri dintr-astea, o dojeni
Pilar. Nu ti-ar putea face decit rgu. Da' unde ajun-
sesem ?
- Vorbeai despre betia oamenilor din piati, spuse
Robert Jordan. Spune rnai departe.
- N-ar fi drept sg-i spun betie, urmg ~ i l a r .Fiindcg,
totugi, rnai aveau mult ping la betie. Da' o schirnbare
se petrecuse in sufletele lor, gi cind a ieqit don Gui-
llermo afar& cu trupul lui drept gi capul cgrunt, gi era
om potrivit de staturg gi cu vederea seurt;, imbrscat
tntr-o c h q g cu nasture la git, da' f5rg guler, a stat
o clips locului, s-a inchinat gi a privit peste piafg, da'
fgri s; vada mare lucru, fiindd nu avea ochelarii la
el, gi a pggit inainte cu pas linigtit gi stgpinire de sine,
- Z ~ Ucg nu putea sg-fi facg decit milg. Da' s-a ggsit
unul sg strige, din mijlocul ~irului:
,,lncoace, don Guillermo l Vino incoace, don Gui-
llermo. lnspre noi, incaace. Cg toti avem marfii din
prgvglia dumitale."
A p de bine izbutiserg cu glumele pe socoteala lui don
Faustino, incit acuma nu gi-au rnai putut da seama ca
don Guillermo era altfel de om, ~i dacg tot trebuia sil
fie ucis, atuncea se cgdea sg fie ucis repede qi cu oare-
care cinstire.
,,Don Guillermo ! a strigat altcineva. N-ai vrea si3 tri-
mitem acasg &-ti aduc5 ochelarii ?"
 La drept vorbind, don Guillermo nici nu avea cas3,
pentru cii nu era om cu stare gi se fGcuse fascist doar
aga, sci zicci qi el cii-i grozav gi s5-qi mai rdcoreascs su-
fletul, fiindcj. era nevoit sii munceasc5 pentru mai
nirnic la o prgvalie cu unelte de lemn. Mai era fascist
~i din pricina habotniciei nevestei, crezind el cci ava se
cuvine si-gi arate dragostea. Stcitea in cfteva od5i din-
tr-o casii aflatg foarte aproape de pia\Z, gi cfnd (!on
Guillermo s a oprit pe loc, privind cu ochii lui neaju-
torati la ~irurilede oameni, la cele dou5 viruri printre
care ~ t i ac5 trebuie sj. treacg, o femeie a inceput sci tipe
d e la balconul odgilor unde triiia don Guillermo. Femeia
era nevasta lui ~i il viizuse de acolo, de la balcon.
,,Guillermo I striga femeia. Guillermo 1 Agteapt5-1n5
cg vreau s5 fiu gi eu lingg tine !"
Don Guillermo a intors capul c5tre locul dincotro
venea tipgtul. Da' nu putea s-o vadj.. A incercat sli
spun; ceva, da' n-a izbutit. Pe urmj. a f k u t semn cu
mina in directia de unde strigase femeia ~i a piigit prin-
tre ~iruri.
,,Guillermo 1 a strigat femeia. Guillermo ! Oh, Gui-
llermo I Se prinsese cu miinile de grilajul balconului 2i se
arunca inainte gi inapoi : Guillermo I"
Don Guillermo a fiicut din nou semn cu mina inspre
locul de unde se auzeau striggtele gi a p 5 ~ i tprintre
giruri cu capul sus, qi nu s-ar fi putut ghici ce sirntea
d e n-ar fi fost culoarea obrazului.
Atunci unul dintre betivi a strigat gi el : ,,Guillermo !"
d e acolo din gir, maimutzrind glasul subtire gi deznE
dPjduit a1 nevestei, iar don Guillermo s-a repezit spre
omul acela, orbegte, cu lacrimile giroindu-i pe obraji,
iar omul I-a pocnit greu drept peste fat; cu imblgciul,
gi don Guillermo s-a ngruit sub puterea izbiturii qi a
r h a s acolo plingind, da' nu d e fric;, in vrcme ce be-
tivii il ciomggeau, gi unul dintre ei i-a s k i t in circj. qi
1-a inciilecat peste umeri gi a inceput s5-1 pocneascg in
cap cu o sticlg. DupP asta multi oameni au p l e a t din
~ i r u r i ,iar locul lor 1-au luat betivii care stgtuserg la
ferestre gi strigaserg mgscj.ri cj.tre cei din ayuntamiento.
$i mie mi se cutremurase adinc sufletul cind Pablo ii
Empugcase pe cei din guardia civil, spuse Pilar. Fusese
ceva tare urit, da' ?mi spusesem e5 dacl aga trebuie,
atunci n-avem incotro, gi cel putin acolo nu fusese cru-
zime, ci numai ridicarea vietii, lucru care, aga cum am
Envgpt cu totii in anii acegtia, e ceva urit, da' trebuie
totugi s5-1 facem dacb vrem s5 invingem gi sg pSstr5m
republics.
CEnd piata fusese inchis5 gi se alc5tuiser5 girurile de
oameni, m5 minunasem, dar pricepusem cg e aici o
dovadii a iscusintei lui Pablo, cu toate c5 mi se paruse
ceva cam prea din cale-afar8 ~i imi spusesem cS ce-o
trebui sii facem o sii facem, da' cu oarecare socotealg,
ca s5 nu scirbirn oamenii. Bineinteles, daci fasci~tiiurmau
sb fie executati de popor, era mai bine ca toat5 lumea sii
aibg amestec, gi voian~gi eu s5 fiu la fel de vinovatg
ca gi oricare altul, tot aga dupg cum trrigeam nidejde
sb mii ImpRrtiigesc din foloase cind o r a ~ u lavea s5 fie
a1 nostru. Da' dupg ce s-a isprgvit cu don Guillermo,
arn simfit cii mi se face r u ~ i n egi scirbg, iar cfnd au
mai ngviilit gi befivii dimpreun5 cu haimanalele in
giruri gi am v5zut cum se trag deoparte cei ce voiau
sb-gi arate nemulfumirea fat5 de ce se intimplase cu
don Guillermo, am simtit nevoia s5 m5 trag gi eu de-
oparte din ~ i r u r igi am plecat de-a curmezigul piefei qi
m-am a ~ e z a tpe-o banc5 umbritg de unul dintre co-
pacii cei mari.
Doi tgrani veneau gi ei dinspre giruri, vorbind im-
preun5, gi unul a strigat spre mine :
,,Ce s-a intimplat cu tine, Pilar ?"
,,Nimica, m5i omule", i-am rgspuns.
,,Nu-i adevgrat, a zis el. Ia spune. Ce s-a intimplat ?"
,,Mi se pare c5 m-am s5turat pin5 in git", i-am rgs-
puns.
,,$i noi", mi-a mgrturisit tgranul, gi amindoi s-au
agezat ling; mine pe bancg.
Unul dintre ei avea un burduf cu vin gi mi 1-a intins.
,,Clgtegte-ti gura", m-a indemnat tgranul.
Iar celiilalt a spus, urmind vorba ce-o avuseserg ei
amindoi :
,,Ce-i mai rgu e c5 o s5 ne aduc5 ghinion. Nimeili s5
nu-mi spunti mie cg o ispravli ca uciderea lui don Gui-
 l l e m , implinitii aga cum a fost hpliniG, n-are sg a d u d
ghmion".
Atunci celilalt a zis :
,,Dac5 este nevoie sg-i ucidem pe toti, lucru de care
nu sint incredintat, atuncea micar sg-i ornorim cu oare-
care cuviintg gi fgr5 bgtaie de joc."
,,Bitaia de joc are rost la unul ca don Faustino, a spus
cel dintii. Acela a fost totdeauna un fel de paiatg, gi
niciodatg n-a fost a n serios. Da' sg-ti bati joc de un
om aga de serios ca don Guillermo, asta incalci orice
urn; de dreptate."
,,M-am sgturat ping-n git", i-am spus eu, $i kra chiar
cum nu se poate rnai adevirat, fiindc5 mi% apucase o
great5 cumplit3 pe din5untru7 prin toate miiruntaiele,
gi mii treceau sudorile @-mi venea sg vgrs, de parcg ag
fi mincat p g t e bnpufit.
,,Atuncea, gata, a zis unul dintre tirani. Noi nu ne
rnai amestech. Da' mP intreb ce s-o fi intimplind
prin celelalte ora~e."
,,fncii n-au dres sirmele de telegraf, am spus eu.
Asta-i o greyed5 care ar trebui indreptati."
,,Fiirii indoiali cg da, a incuviinpt t5ranul. Cine $tie
dacii n-ar fi mai bine s i preggtim oragul pentru apgrare
decit sg ne pierdem vremea omorind oamenii cu inceti-
neala ~i ciino~eniaasta."
,,Am sB mg duc sg vorbesc cu Pablo", leam spus eu.
$i nl-am ridicat de pe bancg gi am pornit &be
arcada din fata intrZirii in ayuntamiento, de unde in-
cepeau girurile de-a btul piefei. Sirurile nu mai erau
nici drepte, nici rinduite, iar betia se rgspindise mult
gi ajunsese la culrne. Doi oameni cgzuserg jos qi stgteau
intingi pe spate in mijlocul pietei, trecindu-gi mereu
sticla unul altuia. Unul dintre ei mai trggea cite o
dugcg gi pe urn; striga : ,,Viva la Anarquia I", da' ril-
minea tot intins pe spate ~i zbiera ca un nebun. Avea
la git o batisti jurngtate rogie, jumstate neagril. Iar
celglalt urla : ,,Viva la Libertad I", i g i bifiia picioarele
in aer gi pe urn3 din nou mugea : ,,Viva la Libertad la
1 Culorile din steagd anarhQtilor spanioli.
Si el avea o batist; jurnlitate rogie, jumtitate neagrli, cu
o minii flutura batista gi cu cealaltg zgilua sticla.
Un @ran care pgr2isise Sfrurile gi stiitea acuma la
umbra arcadei s-a uitat la ei cu scirbti gi a zis :
,,Agtia ar trebui s; strige : (cTr5iascii betia,,. Numai b
befie le stP credinfa."
,,Nici mgcar in betie nu cred, s-a amestecat alt tgran,
Agtia
- nimica nu inteleg gi in nimica nu cred."
Chiar in clipa aceea, unul dintre befivi s-a ridicat in
picioare, a ingltat deasupra' capului amindoug miinile,
cu pumnii inclegtati, gi a zbierat :
,

,,Triiiascg anarhia ~i libertatea ~i mii... in bptele repu-

blicii I" ,.
Celiilalt betiv a riimas tot pe p h i n t , intins pe spate,
1-a prins de gleznii pe betivul care zbierase gi s-a rss-
turnat pe-o coasts, aga cg 1-a fiicut pe betivul ce urla sti
cad; peste el, gi amindoi s-au rostogolit prin fiirinii gi pe
urmg s-au ridicat in capul oaselor, iar cel de-1 trgsese
pe celglalt I-a cuprins pe dupg git pe urliitor gi pe urn;
i-a dat o sticlg, a sgrutat batista jumitate rogie, jumg-
tate neagrg gi au p i n s a da pe git imprmnP din sticlti.
Chiar in clipa aceea, un urlet s-a ridicat dinspre giruri,
gi uitindu-mg sub arcadz, n-am putut s5 vzd cine anume
iegise, din pricina capetelor celor stringi dinaintea in-
triirii in ayuntamiento. Tot ce puteam z 3 i era c5 cheva
Pnainta ^impins dindgrtit cu pugtile de Pablo gi Cuatro
Dedos, da' cine anume era nu puteam sti vtid, a$a cti
m-am dat mai aproape de giruri, d t r e locul de la in-
trare, unde se Tngrik-ngdiserZ tofi s; vadti gi ei.
Se fticuse acolo mare harababurg gi toate scaunele
gi mesele de la cafeneaua fascigtilor erau rgsturnate,
afar5 de una singurg, pe care st5tea culcat un. betiv, cu
capul spinzurat in jos gi gura cGscatg, iar eu am ridicat
un scaun, 1-am proptit de un stilp gi m-am urcat pe el,
ca sti pot vedea peste oapetele multimii.
Cel impins afar; de Pablo yi Cuatro Dedos era don
Anastasio Rivas, fascist cunoscut ~i cel mai gras om din
orag. Era negustor de grine gi agent a1 rnai multor socie-
tsti de asigurare qi de asemenea imprurnuta gi bani cu
camsti mare. Cum ststeam acolo suitti pe scaun, 1-am
 v5mt coborind treptele gi indreptEndu-se cztre ~iruri,cu
ceata lui grasB reviirsatii peste gulerul ciimggii ~i capul
chel lucind in biitaia soarelui, da' 11-a mai apucat sii
intre printre giruri, fiindc5 s-a inslfat un strigiit, nu aga
cum ar fi strigat mai mulfi oameni, ci ca gi cum n-ar
f i strigat decit unul singur. Era un urlet neplzcut, urletul
~irurilorde b e ~ i c icare strigau toti inrr-un +s, iar Siru-
rile s-au destrimat cind toat5 multimea a n5vglit ciitre
el. $i I-am vi/ut pe don Anastasio aruncindu-se la pi-
mint. c ~ miinile
i deasupra capului, ~i pe urmii nu I-am
mai putut vedea, fiindcii oamenii s-au revirsat asupra
lui. Si cind oain~niis-au ridicat, don Anastasio murise,
cu capul strivit pe pietrele pavajului de sub arcad;, qi
nu se ~ n a ivedea nici un fel de gir, ci doar gloat5 in-
gr;im5dit5.
,,SBintr5in in5untru I a inceput gloata sii strige. S2 in-
tr5m inliuntru, la ei I"
,,E prea greu ca sii-1 mai cSr5m. a spus unul, izbind
cu piciorul in legul lui don Anastasio, intins sub arcad&
cu fata in jos. Lasii-l s5 zacS aici."
,.De ce s5 mai tiriim tocmai pin: la rip5 burdihanul
rista plin cu imputiciune ? Lasii-1 sg zacg aici."
,,Haideti sii intriim ~i s5 isprgvim cu ei acolo, insun-
tru ! a qtrigat csreva. Haidefi sii intrgln inzuntru."
,.De ce s5 aqteptiim toat5 ziua sub argita soarelui ? a
zbicrat unul. Haideti. Haideti inguntru."
Acuma gloata se Pngriimgdise sub arcad;. Strigau qi
se inghesuiau, urlind ca sglbiiticiunile, gi tipau cu totii
intr-un glas : ,,Deschideti l Deschideti ! Deschideti !"
pelltru cg atunci cind se destriimaserg ~irurile,paznicii
incuiaserii u ~ i l ela ayuntamiento.
Urcata pe scaun, puteam s5 vgd inguntru, printre 2;-
brelele ferestrei, chiar in sala cea mare din ayuntanlie~~to,
qi acolo lucrurile erau la fel ca $i inainte. Preotul stritea
i n picioare, iar cei ce mai riimiiseserii gedeau ingenun-
cheafi pe o jumiitate d e cerc imprejurul lui ~i cu tofii se
rugau. Pablo se agezase pe masa cea mare din fata
scaunului in care obi~nuiasii stea primarul gi finea puvca
pe spinare. Picioarele ii atirnau la marginea mesei ~i CU
degetele igi rrisucea o tigars. Cuatro Dedos se tolaniss
in scaunul primanrlui, cu picioarele cocotate pe mass,
~i fuma. Toti paznicii ~ e d e a upe scaunele stdpinirii: cu
armele in miini. Cileia de la uga cea mare se afla pe
mass, ling5 Pablo.
Gloata r5cnea : ,.Deschideti ! Deschideti ! Des-
cllideti !" ca ~i cum a r fi cintat un cintec, iar Pablo ~ecioa
acolo d e p a r d nici nu i-ar fi auzit. I-a spus ceva preo-
tului, da' n-am auzit ce din priciila riicnetelor gloatei.
Ca ~i inainte,preotul nu i-a rhspuns ~i ~ i - avLzut mai
dcparte de ruggciune. finbrincit5 de-o multirne d e lume,
mi-aln inutat scaunul chiar ling5 perete, impingindu-1
b~aintepe 1nZsur5 ce mZ impingeau ~i pe mine altii d e
la spate. M-nin urcat iar pe scaun ~i am stat cu fata
lipit5 d e zgbrelele frrestrei ~i m-am tinut d e ele. Un
biirbat s-a urcat ~i el alaturi, intinzind brafele pe lingii
mine ~i apucirld zdbrelele d e la margine.
,,Are sii se rupa scaunul", i-am zis eu.
,,$i ce dacs ? a riispuns omul acela. UitL-te la ei. Ia
uite-i cum se roag;."
Sirnteam pe git r5suflarea lui cu a c e l a ~ imiros ca ~i
a1 gloatei, o duhoare acrZ, ca d e viirs5turL imprri~tiats
pe caldari~n, duhourea betiei, ~i pe urin5 @-a biigat
gura printre ziibrele ~i a urlat peste umgrul meu : ,,Des-
chideti I Deschidefi !", si gloata p a r d - m i st5tea in spate
ava cum st5 dracul intr-un vis urit.
Acuma gloata se indesa cu putere in US:, iar cei din
fat5 erau striviti cle cei care impingeau din spate, ~i
un betiv m5t5hii!os, imbriicat in bluz5 neagrL ~i cu ba-
tist5 neagrii-ro~iela git, s-a repezit dinspre piat5, s-a
aruncat cu toat5 greutatea asupra n~ultimiiingrHln5ditc
~i a ciizut peste apssarea acelora, pe urmii s-a ridicat ~i
iar s-a tras indiirst in piatL, qi iar s-a repezit ~i s-a arun-
cat in spatele celor ce impingeau, Si dupL asta a inceput
S$ strige :
,,SL trLiesc eu ~i sii triiiascg anarhia !"
Pe cind mL uitam inzuntru, omul acela s-a depLrtat
de multime, s-a dus ceva mai departe, s-a avezat jos
gi a inceput s5 Sea dintr-o stick, da' cum ~ e d e ael acolo,
a dat cu ochii de don Anastasio tot intins cu fata in
jos pe caldarim, da' ciilcat riiu in picioare, iar betivul
 s-a indreptat cgtre don,Anastasio, s-a aplecat asupra
lui ~i a inceput 3 toarne din sticlii peste capul lui don
Anastasio gi peste haine, pe u r n 5 a scos din buzunar o
cutie de chibrituri ~i a sc5pgrat citeva, bcercind sH-i
dea foc lui don Anastasio. Da' vintul sufla cu putere
acuma ~i i-a stins toate chibriturile, ~i peste putin3
vreme betivul cel m5t5115los s-a a ~ e z a tling5 don Anas-
tasio, a inceput s5 clatine din cap ~i sg tragg din cind
in cind cite-o du~cii,apoi se apleca ~i il bitea pe don
Anastasio cu palma peste umerii trupului siu mort.
In toat5 vremea asta, gloata striga s5 se deschid5
uga, iar omul urcat pe scaunul meu se aagtase strins de
zgbrele g i a urlat s;i se deschidii u p p5:i ce mi-a luat
auzul tot rlicnindu-mi la ureche, gi r5suflarea lui impu-
tit5 se revlirsa asupra m a , gi dup5 un timp mi-am luat
privirile de la betivul care incercase s5-i dea foc lui don
Anastasio ~i din nou m-am uitat in sala cea mare din
ayuntntniento ; ~i acolo toate erau aga cum fuseser5. Se
rugau la fel cum se rugaserg, stind toti ingenuncheati,
cu c2:niI~ile descheiate, unii cu capetele plecate, altii
cu capetele sus, privind tint5 la preot ~i la crucifisul
'din myna lui, iar preotul se ruga repede vi cu glas tare
qi privea pe deasupra capetelor celorlalti, gi in spatele
lor gedea Pablo, cu tigara aprinsg acurn, gi tot acolo,
pe marginea mesei, bitiind din picioare gi cu pugca la
spate, yi se juca mereu cu cheia.
L-am v5zut pe Pablo spunindu-i iar ceva preotului,
aplecindu-se inainte, aya cum gedea acolo pe mas& da'
din pricina urletelor n-am auzit ce i-a spus. $i preotul
tot n-a rgspuns gi i-a dat inainte cu rug5ciunea. Pe
urm5 s-a ridicat unul dmtre cei ingenuncheati in jumg-
tatea aceea de cerc gi am inteles c5 vrea s5 ias5 in piat&
Era don Jose Castro, cliruia toat5 lumea ii spunea don
Pepe, un fascist inrdit ~i negustor de cai, gi s-a ridicat
cum era el, mgrunt, da' yi aSa nebhbierit, tot ar5ta p a r d
scos din cutie, ~iavea pe el o bluz5 de pijama cu poalele
indesate intr-o pereche de pantaloni cu dungulite gri.
A sgrutat crucifixul, preotul l a blagoslovit, ~i pe u r n 3
don Pepe s-a uitat la Pablo gi a fPcut semn cgtre ugl.
 Pablo a cliitinat din cap $i a f m t lini$it rnai departe.
Am vlizut cg don Pepe ii spune ceva lui Pablo, da' d e
auzit n-am auzit ce i-o fi spus. Pablo nu i-a rllspuns ; s-a
mulvmit sg clatine iar din cap qi sg facll semn spre US%.
Atuncea 1-am vgzut pe don Pepe intorcindu-se cu tot
trupul spre 1.195: nici nu gtiuse cll e incuiatll. Pablo i-a
ariitat cheia, don Pepe s-a uitat la ea o clips, apoi a
intrat iar in jumltatea de cerc gi a ingenuncheat. L-am
vazut pe preot privind lung clltre Pablo, iar Pablo a
rinjit clltre el, argtindu-i cheia, qi preotul pllru sg-gi dea
abia atunci seama cg uqa e incuiatg gi p a r d s-ar fi
preg2tit sg clatine din cap, dar s-a multumit doar sg-1
incline qi s-a intors la ruggciunile lui.
Nu pot pricepe cum de nu vgzuserll c3 uya e in-
cuiat8 ; doar d a d au fost prea adinciti in ruggciunile
gi in gindurile lor ; da' acuma fgr5 indoialg pricepuserg,
gi au priceput gi ce striga gloata de afar& gi de bung
seama au inteles cg totul se schimbase. Numai c5 au
ramas in aceeayi stare de mai inainte.
Striggtele ajunseserg aya de asurzitoare, cli nu rnai
puteai auzi nirnic, yi befivul urcat pe scaun algturj de
mine Pncepu s5 zgiltiie cu miinile de zgbrele gi sli urle :
,,Deschidefi I Deschideti I" ping ce ii pieri glasul de rg-
guyealii.
L-am vzzut pe Pablo spunindu-i iar ceva preotului,
yi preotul n-a rsspuns. Atunci Pablo yi-a luat pusca din
spinare, s-a intins ~i I-a blitut pe preot cu ea pe urnzr.
Preotul nu I-a bagat in seamti, ~i 1-am vgzut pe Pablo
cum elating din cap. Pe urmli i-a spus ceva lui Cuatro
Dedos, vorbind peste umgr. Cuatro Dedos le-a spus ceva
paznicilor, gi toti s-au ridicat in piciaare, s-au tras in
capiitul cel mai depgrtat a1 siilii ~i au r h a s acolo, cu
pustile in miini.
L-am viizut pe Pablo spunindu-i ceva lui Cuatro
Dedos, yi acesta a mutat doug mese gi citeva bznci, iar
paznicii au rlimas in dosul lor, cu pugtile in miini.
Alclituise o baricadz in coltul acela a1 sglii. Pablo s-a
intins yi din nbu 1-a bgtut pe preot cu p u p a pe urnllr,
da' preotul tot nu 1-a luat de fel in seamll, ins3 1-am
vgmt pe don Pepe uitindu-se la el, in vreme ce toe
ceilalti nu luau seama la nimic ~ i - itrllgeau inainte cu
rugKciunile. Pablo iar a clztinat din cap, ~i cind I-a
vlizut pe don Pepe c5 se uitd la el, a clztinat, din cag
cdtre (Eon P e p ~i i-a ardtat cheia, clgtinind-o in inink
Don Pepe a inteles, @-a l&sat fruntea hl piept ~i 3 in-
ceput s& se roage cu mare grabs.
Pablo a zvicnit din picioare qi s-a tras jos de pe ~nasii,
apoi i-a fdcut inconjurul qi s-a dus ciitre scau~lulcel ]:,are
a1 primarului, pe platforma ceva mai inalts din spatele
mesei de consiliu. S-a aSezat in scaunul cel mare ~i ~ i - a
rgsucit o tigar%, tinindu-i mereu sub ochi pe fasci~tii
care se rugau inlpreunii cu preotul. Nu puteai citi pe
chipul lui nici un fel d e gincl. Cheia se afla pe mas;,
dinaintea lui. Era o cheie mare, d e fier, lung5 de lrn
picinr ~i mai bine. Pe u ~ m ZPablo a strigat catre paznici
ceva cc 11-arn plrtut sH aud, qi unul dintre paznici s-a
Endreptat spre ~ $ 5 Puteam
. s5-i viid pe toti cum se
roag; cu mai mare grsbire decit oriciild $i am inteles
c5 de data asta toti qtiau.
Pablo i-a spus ceva preotului, da' preotul 11-a r zc. ,I ~L I ~ S .
Pe urmg Pablo s-a intins, a luat cheia ~i i-a arulicat-o
paznicului de la uqg. Paznicul a prins-o, ~i Pablo i-a
zilnbit. Dupli aceea, paznicul a virit cheia in bro:iscii.
a rlisucit-o si a smuncit uqa cstre el, trggindu-se repcde
inapoi cind gloata a dat nrivald.
I-am vZzut 11,ipustindu-se iniiuntru, q i chiar atuiicea
betivul cocotat pe scaun ling% mine a pornit s; urle :
,,A!!! Ay ! Ay !"~i a intins capul inainte, asa cii n-am
mai putut vedea nimic, ~i betivul a urmat mai departe
cu urletele : ,,Omoar%-il Omoarii-i ! Atinge-i ! Ornoa-
rg-i !" qi cu amindous miinile m-a impins in Isturi gi
n-am mai putut s& v&d nimic.
I-am tras una cu cotul in burtii ~i i-am zis :
,,MB bkfivule, a1 cui e scaunul Gsta ? D&-te la o parte,
sii v&d qi eu !"
Da' el nu qtia decit s& zgilfiie zdravgn zgbrelele ~i s5
zbiere : ,,OnloaG-i ! Atinge-i ! Trage-i cu niidejde ! A ~ i !l
Atinge-i ! Omoarii-i ! Cabrones ! Cabrones ! Cabrones !"
I-am tras una cu cotul cit am putut eu de tare ~i am
strigat la el :
,,Cabrdn ! Befivule ! Las5-mii s5 viid gi eu."
 Atuncea ~ i - aa ~ e z a tamindou; palrnele pe cre~tetul
meu ca s5 m5 imping5 in jos gi s5 ;add el mai bine. s-a
lrsat cu toat5 greutatea asupra mea, tot zbierind intr-
una : ,,Atinge-i I A p I Atinge-i I"
,,Atinge-te singur", i-am zis eu qi 1-am izbit tare in-
tr-un loc unde trebuia s5-1 doar8, ~i chiar 1-a durcit, ~ i -
atuncea gi-a luat miinile de pe cre~tetulineu, s-a apucat
de-acolo de unde-1 durea ~i mi-a zis : ,,No kn!j clcreclio,
mujer. Asta n-ai dreptul s-o faci, femeie." Si in cliga
aceea. uitindu-mg ~ r i n t r ez5brele. am vizut sala ulins
de oameni care d5deau cu ciomegele ~i loveau cu imbis-
ciele, impungeau, izbeau ~i infepau ~i siiltau trupuri in
furcile lor de lemn, acum inro~ite~i cu coltii rupti, ~i
astea se petreceau pe toat5 intinderea siilii, in vrelne
ce Pablo gedea in scaunul cel mare, cu puvca pe ge-
nunchi, doar privind, iar ceilalti urlau ~i diideau cu cio-
megele si injungheau, gi oamenii zbierau aga cum ne-
cheazii caii cind ia grajdul foc. vi 1-am v5zut pe preot,
cu poalele reverendei ridicate in cap, cgfiirindu-se cu
rniinile pe o b a n d , ~i cei din spatele lui il tocau cu
coasele gi cu secerele, pin5 ce unul 1-a prins de rt-ve-
rend8, Si s-a auzit un urlet, gi inc5 un urlet, ~i am V ~ Z U
doi oameni tocindu-i spinarea cu coasele, in vrelne ce
un a1 treilea il tinea de poalele reverendei, qi miinile
preotului erau ridicate in sus, iar el atirna de spntcle
unui scaun, gi pe urm5 scaunul pe care eram urcat;
s-a rupt, ~i eu dirnpreung cu betivul ne-am priiviilit pe
caldarimul imputit de vin gi de vgrsgturi, iar befivul mii
ameninta cu degetul ~ i - m ispunea : ,,No hay derecho,
mtljer, no hay derecho. Ai fi putut s5 m5 calice~ti", $i
gloata ne ciilca in picioare, imbulzindu-se sii intre in-
iuntru, in atjtintambnto, qi tot ce puteam sii mai viid
erau picioarele oamenilor ce d5deau ngval5 la intrare,
si betivul stiitea acolo in fata mea, tinindu-se cu mina
de locul unde-1 lovisem.
Asta a fost sfir~ituluciderii fascigtilor din o r a ~ u lnos-
t n ~gi erarn tare bucuroasg c5 n-am v5zut mai mult, cu
toate c5, de n-ar fi fost befivul, a? fi viizut de-a fir-a-
p5r. ASa c-a fost ~i el d e oarecare folos, fiindcg in
ayuntamiento s-au petrecut lucruri pe care dac5 le-ai
vazut, nu poate sP nu-fi par; r5u toat; via@,
 Da' celglalt betiv fgcea tot lucruri de mai mare mi-
rarea. Dupg ce neam ridicat din locul unde cgzusem
cind s-a rupt scaunul, am vgzut cum betivul acela din
piafg, cu basma jurngtate ropie, jumgtate neagrg, toarng
iar ceva peste don Anastasio. f ~ clgtina
i capul cind intr-o
parte, cind in cealakg, ~i abia cu mare greutate se mai
putea tine in capul oaselor, da' tot turna qi scgpgra chi-
brituri, gi iar turna pi iar sc5p.pka chibrituri, gi m-am dus
ping la el qi i-am zis :
,,Ce faci aicea, om fgri rugine ?"
,,Nu&,mujer, nu&, mi-a rgspuns el. Lasg-mil-n pace."
$i poate din pricing cil stgteam eu acolo in picioare
gi tineam adgpost impuhiva vintului, chibritul s-a aprins
gi o flacgrg verzuie a pomit sg alerge pe umilrul hainei
lui don Anastasio gi pe urmg peste ceafg, iar betivul
~ i - adat capul pe spate pi a inceput s5 zbiere cu glas
puternic :
,,Au dat foc mor@lor! Uite-i cg ard, mortii I'
,,Cine ?" a intrebat careva.
,,Unde ?" a strigat altul.
,,Aici, a mugit betivul. Chiar aici 1''
Atunci s-a g5sit cineva de i-a ars una zdravgn cu
imblgciul in moalele capului, pi betivul a cilzut pe spate,
gi stind acolo intins pe p h i n t , s-a uitat la cel de-1 alto-
ise, a inchis ochii, ~ i - aincrucigat miinile pe piept ~i a
riimas lungit ling; don Anastasio, ca pi c h d ar fi dormit.
Omul n-a mai dat in el, qi betivul a rZms pe loc, $i tot
acolo era cind 1-au cules pe don Anastasio pi 1-au urcat
impreunii cu ceilalti in c h t a cu care i-au cilrat ping la
marginea ripei, unde chiar in seara aceea i-au aruncat pe
urmele celorlal~,dupg ce s a fgcut oarecare curstenie
la nyuntamiento. Ar fi fost mult mai bine pentru soarta
ora~uluidacg ar fi aruncat tot atuncea in ripil gi vreo
dougzeci sau treizeci de betivi, m i ales pe cei cu bas-
male ro~ii-negre,~i d a d om mai avea vreodatg o revo-
lutie, cred c-ar trebui nirniciti incg din capul locului.
Da' atuncea nu tia am. Numai in zilele umiltoare avearn
s-o afliim.
Da' in noaptea aceea nu tia am cc avea sg vie. Dup3
miicelgrirea din ayuntamiento, n-a mai fost omorit ni-
meni, da' atunci, noaptea, n-am putut w e adunare
fiindcr erau prea multi bepvi. Era cu neputintti s i f a d
rinduialg, aga c5 adunarea a fost aminat5 pe a doua zi.
In naaptea aceea am dormit cu Pablo. Nu t i a ~spune
treaba asta, guapa, da' pe de alti parte e bine s5 gtii
toate ~i cel putin ce-ti spun e lucru adevkat. Ascultg
fncoace, InglBs. E ceva tare ciudat.
Dup8 cum v8 spunearn, in noaptea aceea am mincat
noi 9i ni se pgrea lucru tare ciudat. Parci ar fi fost dupi
o furtun5, sau dupg o reviirsare de ape, sau d u g o
bPGlie, gi tofi erau ostenifi gi nimeni n-avea chef de
vorbli. Eu i n s h i simteam parcii un go1 in mine gi-mi
era rZu ~i eram coplegit8 de ru~inegi de simt5mintul
c i fPcusem o fapt5 uriG ~i mii chinuia *a ca o aptisare
si o prevestire de rsu, la fel ca in dimineata asta, dupg
ce au trecut aeroplanele. Si, bineinteles, nenorocirea
a venit peste trei zile.
La mass, Pablo a , vorbit puun.
,,Ti-a plscut, Pilar ?" m-a intrebat el La sfirgit, cu
gura pliiiH de fripturii de ied. Mincam la hanu1 din fafa
cgruia ~lcaciiautobuzul, gi sala era plinti de lume gi
multi cintau ~i ospiitarii pridideau tare greu.
,,Nu, an1 rsspuns. Afar; de istoria cu don Faustino,
nu mi-a pl5cut."
,$a lnic mi-a pliicut", a zis Pablo.
,,Tot ce-a fost ?" 1-am intrebat.
,,Tot ce-a fost, a rgspuns el gi gi-a tiiat cu cutitul o
felie groas8 de piine, iar pe urmii a inceput sti fntingl
in grisime. Tot ce-a fost, afar2 de preot."
,,Nu ti-a pl8cut ce s-a intimplat cu preotul ?" I-am
intrebat atunci, fiindca stiam c8-i ura pe popi mai tare
decit ii ura pe faschti.
,,hii-a pricinuit mare dezamtigire", a zis Pablo cu
bistefe.
Aw de multi oarneni cintau, c5 trebuia sil s t r i g h
ca s5 ne putem auzi.
,,Cum adicg ?"
,,A murit foarte urit, mi-a rtispuns Pablo. A avut
Care pufin; b5rb;fie."
,,Cum voiai sj. mai arate bZirb5fie cind era hiiituit
a e gloat5 ? am zis eu. Ba cred cP ping atuncea a arztat
toatl vremea nlultl blrbltie. Toat2 bzrbitia pe care o
poate ar&ta un om.''
,,Da, a incuviintat Pablo. Da' in clipa cea din urm2
i-a fost fricii."
,,Cui nu i-ar fi fost ? Ai v;izut cu ce il ciopirteau ?"
,.Cum sli nu fi viizut ? Da' tot cred cii a murit urit."
,,In asemenea imprejursri orice om moare urit, i-am
zis eu. Ce pretentie iii fi avind ? Tot ce s-a intiniplat
acolo, in nyzcntumiento, a fost dezgustltor."
,,Da, a zis Pablo. Nu s-a tinut rinduiall bunlli. Da'
un preot ! Un preot e tinut sii fie pildl pentru ceilalti."
,.Eu credeain cii-i u r l ~ t ipe popi."
,,Da. a fncuviintat iar Pablo, tgindu-~iincl o bucat5
de piine. Da' un preot spaniol! Un preot spaniol ar tre-
bui s?i moarl foarte frumos."
..Eu gisesc c l a murit destul de frumos, i-am rllispuns.
hiai ales cind nimeni n-a mai tinut seama de nimic."
,.NU, s-a impotrivit Pablo. Pentru mine preotul s fost
o grca dezamiigire. Am a ~ t e p t a tmult s l viid cum muare
preotul. ,4m crezut cii are sj. fie cel din urml care s l
treacg printre ~ i r u r i .$i a~teptamasta cu multe nldejdi.
Y'rrigeam niidcjcle cii are sii fie ca un fel de culme a
culmilor. Xu viizusem niciodatii cum moare un preot."
,,M3i ni timg, i-am spus eu cam in batjocurl. Lucru-
rile dc-abia au il~ceput."
,,Nu, a zis din nou Pablo. Sint tare dezamzgit."
,,Ia te uitii ! i-am r2spuns. T e pomene~tic-ai sl-ti
pierzi credinta in cele sfinte !"
,,Tu nu poti sii intelegi, Pilar, s-a jeluit Pablo. Era
preot spaniol."
,,Ce oameni ai naibii mai sint ~ispaniolii 59th I'' i-am
dat eu rlspuns lui Pablo.
$i-ntr-adevlr, sint chiar ai naibii cind e vorba de min-
drie, a ~ a - i ,Inglds ? Ai naibii mai sint !
- Haideti, trebuie s l pleciim, anunf2i Robert Jordan.
Si se uitl la soare. E aproape amiazl.
- Da, incuviintg Pilar. Acuma o s l mergem. Da'
las2-mfi sii-ti spun despre Pablo. In noaptea aceea mi-a
zis :
,,Pilar, in noaptea asta nu facem nimic."
,,Bine, am zis eu. M2 bucur."
 ,,Cred c-ar fi necuviincios, dupP ce a fost omorit5
atita lume."
,,Qud va ! i-am rsspuns. Da' sfint mai egti ! Crezi c-am
trsit atitia ani cu matadori ca sii nu gtiu ce e de c;lpul
lor dup5 o corrida 2"
,,I-adevzrat, Pilar ?" m-a intrebat Pablo.
,,Da' de cite ori te-am mintit eu ?" 1-am intrebat la
rindul meu.
.,Ai dreptate, Pilar, sint sleit d e puteri in noaptea asta.
N-ai s5 m5 fii de rilu ?"
,,Nu, 1101)1brc, i-am rrspuns. Da' sii nu omori oameni
in fiecare zi, Pablo." 4

$i in noaptea aceea a dormit ca un pruIlc ~i I.-am

trezit dirnineata in zori, da' eu n-am putut inchide
ochii in noaptea aceea. hlram sculat qi m-am avezat
intr-un scaun gi m-am uitat pe fereastrr, iar la lumina
lunii puteam s5 viid locul unde fusesers ~irurile in
piatii, gi d e cealaltii parte a pietei vedeam copacii lu-
cind sub bjtaia razelor lunii, ~i petele intunecate ale
umbrelor aruncate de copaci, gi biincile scrldate gi ele
in lumina lunii, gi lucirea sticlelor risipite prin piat%,
gi vedeam gi dincolo de marginea ripei, unde cu totii
fuseserli aruncati. Nu se auzea nici un zgomot, in afara
susurului apei la fintins, gi a m stat eu aSa gi m-am
gindit c5 incepusem rgu.
Fereastra era deschis5, ~i de undeva din piat5, de
mai departe, auzeam o femeie plingind. Am i e ~ i t~ ~ f u r i
pe balcon ~i am stat cu picioarele goale pe fier. ~i luna
strslucea peste toate casele din piat;, ~i plinsetul venea
d e pe balconul casei lui don Guillermo. Nevasta lui
plingea, statea ingenuncheatii pe balcon gi plingea.
Pe urmli am intrat indsrst in odaie gi am stat acolo
gi nu voiam s5 mii gindesc, fiindcii a fost cea mai tristg
zi pe care arn trliit-o in viafa mea, ping ce a venit ziua
cealaltz.
- Care a fost cealaltj. ? intreb5 Maria.
- A treia zi dupg aceea, cind au luat fascigtii
oragul.
- Despre asta s5 nu povestegti, o rug5 Maria. Nu
vreau s5 aud. Mi-ajunge ce am ,auzit. A fost gi aSa prea
rnult.
 - Ti-am spus eu c2 n-ar trebui sZ asculti, zise Pilar.
Acuma vezi 2 Eu n-am vrut s5 auzi. Ai s5 visezi urit.
- Ba nu I. se impotrivi Maria. Da' nu vreau sZ aud
mai mult.
- Eu aq vrea sii-mi povesteqti intr* bun5 zi, spuse
Robert Jordan.
- Am sii-ti povestesc, fZgiidui Pilar. Da' ii face riiu
Mariei.
- Nu vreau sZ mai aud, spuse Maria cu glas jalnic.
Te rog, Pilar. $i sZ nu poveste~tidac-oi fi eu de tat;,
d s-ar putea sii aud fiirii sii vreau.
Buzele ii tremurau, gi Robert Jordan crezu cZ are sZ
izbucneascii in plins.
- Te rog, Pilar, nu povesti.
- Nu-ti fie team5, tunsa mamei, o mingiie Pilar. Nu
te mai speria. Da' odat5 gi odatii am s5-i povestesc lui
lngl6s.
- Da' vreau sii fiu qi eu acolo cind e el de fa\& zise
Maria. Nu, Pilar, te rog s5 nu poveste~tide loc.
- Am sZ-i povestesc cind o s5 ai tu treabg.
- Nu. Nu. Te rog. SZ nu mai povestim de loc.
- Da' aga cere dreptatea, s5 spun, de vreme ce am
spus ce am fZcut noi, r5spunse Pilar. Da' tu n-ai s5 auzi
nici o vorbZ.
- Da' nu mai sint gi lucruri frumoase despre care
J vorbim ? zise Maria. Trebuie s5 vorbim totdeauna
numai despre grozzvii ?
- Vorbiti azi dupii-amiazii, tu gi ZnglBs. Voi doi pu-
teti vorbi despre ce vZ place.
- Atuncea sZ vinii mai repede dup5-amiaza, zise
Maria. In zbm sZ vin5, ca vintul.
- Are sZ vinii, o liniqti Pilar. In zbor are s5 vinZ,
gi tot in zbor are sii se ducii, la fel cum are sg se duci
gi ziua de miine.
- DupZ-amiaza asta, spuse Maria. DupZ-amiaza de
rzi. Dupii-amiaza asta sii vinii ca vintul.
 Capitolul unsprezece

Pe cind urcau inc5, tot prin umbra d e a d a brazilor,

dup5 ce cobodseri coasta pr5v5letic5 dinspre poiana
de pe culme c5tre valea ^mp5durit5, pe care o striibii-
tuserii urmind poteca de pe malul piriului, apoi o p5-
r2siser5 pentru a sui, pieptig, creasta unei iniilfimi stin-
coase, un om cu carabina in min5 ieqi din spatele
unui copac gi strig2 :
- Stai I Pe urn5 : Hob, Pilar. Cu cine egti ?
- Cu un IngEbs, zise Pilar. Da' are 8i nume de
botez - Roberto. A dracului irnputiciune de urcu9
trebuie s5 mai fa& m u 1 ping aici, la voi I
- Salud, camumdu 1 ii spuse lui Robert Jordan
atraja gi-i htinse mina. Sgniitos, voinic ?
- Da, r5spume Robert Jordan. $i dumneata ?
- $i eu la fel, zise sh-aja.
Era foarte tingr, cam pufintel la trup, subtiratic, ou
nas aproape vulturesc, pomefi inalti gi ochi cenu~ii.
Nu purta nimic pe cap, p 5 d ii era negru gi bogat,
iar stringerea de minii p u t e d c 5 ~i prietenoass. Prie-
tenogi ii erau gi ochii.
- Ce faci, Maria ? se d r e s s el fetei. N-ai ostenit ?
- QuB va, Joaqdn, zise fata. Mai mult am stat
gi-am vorbit d e d t am umblat.
- Dumneata q t i cu dinamita 3 htrebii Joaquin.
Am auzit gi noi c5 te afli pe-aici.
- Azi-noapte am fost la Pablo, r5spunse Robert
Jordan. Da, eu sint cel cu dinamita.
- Ne pare bine c5 ai venit, m5rturisi Joaquin. Tot
pentru un tren ?
- Ai fost gi dumneata la ultimul ? ^11 intrebi Ro-
bert Jordan zimbind.
 - Cum s5 nu fi fost ? rhpunse Joaquin. Acolo
ne-am ales cu pocloaba asta, urmg el rizind ~i ariitind
c5trr hlaria. Apoi ii spuse : E ~ t i frumoasii acuina.
Ti-3~1spus cr1rni.a cit de frumoasii te-ai fiicut ?
- Taci din gur2, Joaquin. Da-ti multumesc foarte
mult, zise Maria. Ai fi yi tu frumos dac5 te-ai mai
tuncle.
- Te-am cHrat in spinare, ii spuse Joaquin fetei.
Pe umiir te-am dus.
- AS^, cum au flicut ~i multi altii, vorbi Pilar cu
vocea ei groasii. Cine n-a ciirat-o ? Uncle-i biitrinul?
- La tab5r&.
- Unde-a fost azi-noapte ?
- La Segovia.
- A adus ceva v e ~ t ?i
- Da, riispunse Joaquin, a adus ~i ve~ti.
- Bune sau rele ?
- Cred cri rele.
- Afi vzzut aeroplanele ?
- Ay, rlispunse Joaquin si cliitinz din cap. Nu-mi
mai aduce aminte de ele. TovarBve cu dhainita, ce
ai.ioane au fost a1ea ?
- Bombarcliere ,,Heinkel 111". ,.Heinltel" ~i avi-
oane de escorts ,,Fiat", liimuri Robert Jordan.
- Ce erau alea inari cu aripile joase ?
- ,,Heinkel 111."
- Oricum le-o s p n e , tot la fel d e pZc5toase sint,
zise Joaquin. Da' uite c5 v5 fac s5 pierdeti vremea.
Haideti sg vii duc la cornandant.
- La cornandant ? se mir5 Pilar.
- Imi place rnai mult decit :.~ef", rzspunse Joa-
quin, incuviiiitind din cap cu multli gravitate. E mai
anilit5resc.
- Faci militririe la oataram5, ii spuse Pilar si rise
cztre el.
- Nu, se irnpotrivi Joaquin. D a m i place vorba
milit5reasci5, fiindcg face ordinele mai limpezi qi inti-
r e ~ t edisciplina.
- Uite, ai in fat5 pe unul dup5 gustul tgu, Inglts,
spuse Pilar. UJIbKiat tare serios.
 - S s te iau in spinare ? o intrebz Joaquin pe fats,
punlndu-i mina pe uiniir ~i zimbindu-i cu toat5 fata.
- 0 datii ~ni-a fost de-ajuns, riispunse Maria. To-
, t u ~ iiti
, mulfumesc.
- Ifi mai aduci aininte ? o intrebg Joaquin.
- Iini aduc aminte cg am fost dusii in spinare,
zise Maria. D e tine, nu. Imi aduc aminte de tigan,
f i i n d d in-a trilltit de prea multe ori. Da' ifi in\lltu-
mesc foarte mult, Joaquin, gi-am sii te car gi eu o
data pe tine.
- Eu imi aduc foarte bine aminte, spuse Joaquin.
fmi aduc aininte cum te tineam de amindouii picioa-
rele gi stiiteai cu burta pe umiir la mine, capul iti
atirna pe spatfale meu ~i miinile ti se b515ngiineau tot
pe spate.
- Grozavg finere de ininte mai ai, ii rsspunse blaria
rizind. Astea nu nii le aduc aminte de loc. Nici n ~ i i -
ni!e, nici umSrul vi nici spinarea ta.
- Vre,i sii stii un lucru ? i1itreb5 Joaquin.

meu cind triigeau dill urm5 in noi.

- Ce pore q t i ! zise hlaria. $i tot din pri,cina asta
ol-a dus ~i tiganul aSa de mult in spinare ?
- De asta, ~i ca sg te fin5 de picioare.
- Ce viteji ! exclam& Maria. Salvatorii mei !
- Ascult5, g t i ~ ~ ~ piiu , spuse Pi1:ar. BBiatul iista te-a
purtat mul,tg vreme, ~i in clipele acelea nimeni n-avea
chef de picioarele tale. Atunci nurnai gloantele vor-
beau limpede. $i dacii te-ar fi IBsat jos, ar fi putut i e ~ i
hnediat din b5taia gloantelor.
- Da' i-am mulfumit, spuse Maria. $i intr-o bung
zi am s6-1 car ~i eu. Lasii-ne s5 g l m i m . Doar n5-i fi
vrfnd s5 pling - asta vrei ? - din pricing cii m-a dus
in spinare.
- Te-a? fi Iiisat jos, continus Joaquin s-o necg-
jeasc5. Da' mi-era fricg de Pilar c-are s5 m5 impu~te.
- Eu nu i m p u ~ cpe nirneni l protests Pilar.
- No lrace falta, ii rgspunse Joaquin. N-ai nevoie.
Xi bagi in r3corile moqii numai cu gura.
 - Ce rnai vorbe te-ai invgtat s5 spui, il mustrli
Pilar. $i erai un bgietag *a de cuviincios I Ce fkeai
^mainte d e migoare, encule ?
- Mai nirnic, rbpunse Joaquin. Avearn wisprezece
ani.
- Da' ce anume fgceai ? Spune l h u r i t .
- Cite o pereche, doug de ghete, din cind in cind.
- Le f5ceai tu ?
- Nu. Le lustruiam.
- Quk ca I zise Pilar. $tiu eu c-ai rnai avea gi al-
tele de spus, nu n m a i asta. fi cercet5 fata bronzatll,
trupul gingag, claia de pgr gi mersul iute gi elastic.
$i de ce nu @-a mers ?
- Ce nu mi-a mers ?
- Ce ? Stii tu ce. Vgd cg acuma ?ti l q i coadk
- Cred c5 de fricg, rgspunse bgiatul.
- Ai chipul frumos, ii spuse Pilar. Da' nvmai
chipul nu ajunge. Va sZ zicg, ti-a fost fricl, av-i ? La
tren te-ai puntat foarte bine.
- Acuma nu rnai mi-e f r i d de ei, zise bgiatul. De
loc. $i am v5zut lucruri mult rnai rele gi rnai prirnej-
dioase chiar decit taurii. E doar la mintea omului cli
nu exist5 taur tot de primejdios ca o rnitralierg.
Da' dacg m-ag afla in areng cu unul, acuma, z;iu ci%
nu gtiu de-a$ fi in stare s5-mi st5pPncsc picioarele.
- A vmt s5 fie toreador, ii explica Pilar lui Ro-
bent Jordan. Da' i-a fost fricg.
- Ifi plac taurii, tovar%e cu dinamita ? intrebli
Joaquin, rinjind qi arztindu-gi din+ albi.
- Foarte mult, rgspunse Robert Jordan. Foarte,
foarte mult.
- I-ai v h t la Valladolid ? intrebg Joaquin.
- Da. La ferh din septembrie.
- De-acolo sint, zise Joaquin. Mam$ ce orag
h o s I Da' multe au rnai avut de suferit buem
gente, oamenii buni din Valladolid, in rrizboiul gsta l
Apoi, chipul i se ingspri dintr-o datg : Acolo 1-au im-
p q c a t pe tata. $i pe mama. $i pe cumnatumeu. $i

-
gcurna pe sorl-mea.
Ce barbarie I exclam8 Robert Jordan,
 De d t e on auzise povestea asta ? De cite ori vor-
bise au oameni care o m5rturisiserg doar anevoie ?
De oite ori v 2 m e cum ochii li se umplu de lacrimi
gi glasul li se opregte in g:tlej cind se luptazl cu greu-
b t e a d e a spune ,+tata6', ori ,hate-meu", ori ,,mama6',
ori ,,sorg-mea" ? Nu putea s5-gi aduck aminte de cite
ari ii auzise pomenindu-gi mortii in felul acesta. Aproape
totdeauna v o r h la fel cum vorbise b Z a t 3 oe-1 c5lg-
vzea acuma ; pe neqteptate gi la sirnpla mentiune a unui
mume d e orq, iar el de fiecare datii exclama : ,,Ce bar-
-. - - I"
barie
Dar auzeai doar cum e amintitk acea pierdere. Nu-l
vedeai pe tat5 prgbugindu-se, aqa cum il fiicuse Pilar
s?i vadi moartea fasciytilor in povestirea ei de pe mar-
ginea plriului. Stiai c5 tatgl a murit undeva intr-o
ourte, ori cu spatele la m zid, pe vreun cimp sau
Entr-o livadii, ori noaptea, la lurnina farurilor unui ca-
mion, pe+ margine de drum. De cite ori ai viizut lu-
mi.nile farurilor de pe Pnglfimea-unde stiiteai ascuns gi
ai auzit pocnetele A~pugcgturilor,iar dup5 aceea ai
coborit c a r e drum si ai aflat acolo lgurile I Dar nu
vedeai own e ^tinpugcat5 mama, nici sora, nici fratele.
Auzeai numai despre asmenea Intimplgri ; auzeai im-
p q c g t u d e ; gi vedeai cadavrele.
Pilar il fkuse sP vad5 cu ochii cele intimplate in
era?.
0,dacg femeia asta ar putea sk scrie l Va incerca
el s5 scrie, gi d a d va avea noroc $i va tine bine
minte, p a t e cg intreaga pweste va .iegi aga cum fu-
sese rostit5. Dumnemule, cum se rnai pricepe sk isto-
riseasc5 I E n a i iscusit5 decit Quevedo, gindi, Robert
Jordan. Quevdo n-a descris niciodat5 moartea vre-
unui don Faustino aga cum a povestit-o Pilar. Tare-a$
vrea s5 pot scrie destul de bine ca s2 pot agterne pe
birtie povestea asta, gindi el. Ce-am facut noi. Nu
ce ne-au f&cut ceilalti. Despre asta 9th destule. In
spatele liniei frontului aflase multe. Dar trebuia s5-i
Ii cunoscut pe oameni mai dinainte. Trebuia sB fi gtiut
ce fuseser5 fiecare acolo, in sat.
Din pricing cg a l e r g h toat5 vremea dintran 1oc in
hlbul gi din pricing cg nu trebuie d r h i n e m pe urn5
 ca sii ne primim pedrapsa, nu aflzm niciodat5 cum
se sl'iryc~teintr-adeviir L I ~anurnit lucru, gindi el. Stai
la un t5rni1, laolaltii cu fainilia lui. Sosevti noaptea $i
n12ninci cu ei. A doua zi taranii te ascund, ~i in noup-
tea urmdtoare pleci. l f i indepline~ti misiunea ~i dis-
pari. Cind treci a doua oar5 pe acolo, auzi c i au fost
i m p u p t i . Chiar aSa de simplu se petrec lucrurile.
Dar cind se intimplii de fapt, e ~ t itotdeauna plecat.
Partizanii distrug ce au de distrus qi dispar. Tsranii
rjmin pe loc gi indurii p d e a p s a . Am Stiut totdeauna
ce-a11 fiicut ceilalfi, gindi el. Si ce le-am facut noi lor
;la inceput. Totdeauna a m ~ t i u t$i totdeauna mi-a f k u t
oroare ~i am auzit vorbindu-se despre asemcnea lu-
cruri far5 r u ~ i n e ,sau, cle sub povara strivitoare a ru-
~ i n i i . cu bravsdii, cu I~iudliroyenie, le-am auzit justi-
fieate, explicate ~i negate. Dar afurisita asta de femeie
m-a fiicut s i le viid aievea, cu propriii mei ochi.
Da, i ~ zise
i Robert Jordan, asta face parte din edu-
catia fiedruia. Iar cind se va s l i r ~ i ,va deveni o ade-
\-asat5 educatie. D a d iei seama, inveti multe in rBz-
boiul iista. Nu exist5 nici o umbrli de indoialii cii invefi.
Ai mare noroc c5 a i triiit in S p n i a aproape zece
ani pi115 la r5zboi. fnainte de toate, au incredere in
tine fiindcii le cunogti limba. Au incredere in tine
fiindca le intelegi vorba pe de-a-ntregul ~i poti sii dis-
cuti cu ei folosind chiar e'xpresii idiomatice, iar in
afar2 de asta, mai cunogti ~i diferite localitiiti. L a
urma unnei, spaniolul nu rgmine intr-adevgr credin-
cios decit s.atului sgu. Mai intii Spania, bineinfeles,
apoi vin neamurire, pe urn3 provincia, pe urmii satul,
familia 8i abia la sfirgit ocupatia fieciruia. Dacg ~ t i i
spaniolegte, lucrul acesta devine o prejudecatg ce lu-
creazii cu putere in favoarea ta ; dacii ii c u n o ~ t i gi
provincia, e cu atit rnai bine, dar dac5 ii cunogti satul
qi mcseria, ajungi pin5 la capiitul drurnului p e care il
poate strgbate un strgin ciitre inima spaniolului. Te
exprhni in spaniolg f5r5 sii ai nici un singur moment
impreski cg vorbegti o limb5 strsinii, iar in cea mai
mare parte a timpului oamenii nici nu te trateazg ca
pe un str5in ; nurnai cind se supir5 pe tine.
 $i bineinteles cZ se supBr5 pe tine. Se supgrii pe
tine dcseori ; dar totcleauna se supgr5 pe cite cineva.
Se sup5r5 s;i pe ei inyis;i. Dac5 se adun5 trei laolaltd,
doi se unesc impotriva celui de a1 treilea, iar pe urn15
cei doi incep sb se trgdeze unul pe altul. Nu tot-
deauna, dar destul de des, ca s5 poti observa astfel
de intimplgri ~i s5 ajungi ia o concluzie.
Nu era prea frumos sii gindeascg astfel ; dar cine
avea s5-i cenzureze lui gindurile ? Nimeni in afar5 de
el insugi. Dar nu va iilgQdui gindurilor s5-1 due2 la
nici un fel de defetism. Prlmul ~i cel mai important
lucru este ca riizboiul s5 fie ci~tigat.Dac5 r h b o i u l nu
va fi +tigat, totul e pierdut. Dar el lua seama, as-
culta s;i tinea minte. Se angajase intr-un rgzboi s;i era
oricind gata sii-~idovedeasd lealitatea absolut5 ~i s5
se dBruiasc5 ping la capgt, as;a ourn numai intr-o ast-
fcl de angajare te poti dgrui. Dar nimeni nu putea
fi sL;ipin pe ginrlurile lui qi nici pe v5zul ori pe auzul
sZi:, iar daca era vorba sii emit; judeciifi de valoare,
acunci avea s5 le emit5 dupii aceea. Va avea material
m i ~ imult decit suficiellt pentru a-s;i fundamenta astfel
dc- judedti. lnc5 de pe acum avea de ajuns. Ba uneori
chiar prea mult.
l a seama la femeia asta, la Pilar, se gindea Robert
Jordan. 'Orice o fi s5 fie, dacg o s5 ai tirnp, trebuie
rieapsrat s-o pui s5-ti spun5 restul povestirii. Uitii-te
la ea cum p5qes;te al5turi d e cei doi tineri. N-ai putea
g5si alte trei produse ale Syaniei la fel d e arstoase ca
5qtia. Femeia pare5 ar fi un munte, iar biiiatul si fata,
niyte copaci tineri. Copacii bgtrini sEnt ,toti doborifi s;i
cei tineri cresc d r e ~ ~i
i falnici. I n ciuda a tot ce li
s-a intimplat celor doi, aratli la fel de proaspefi s;i cu-
rati ~i noi s;i neintinari ca ~i c k d niciodat5 n-ar fi
auzit ce inseamn5 nenorocirea. Dar dup5 cite spune
Pilar, Maria abia s-a i'nsin5tqit. Trebuie sti fi fost
Entr-o stare cumplitg.
Igi aduse aminte d e un 'b5iat belgian din Brigada a
unsprezecea, care se inrolase dimpreung cu alti cinci
baieti din acelaqi sat. Era un sat d e vreo dou5 sute
de suflete, s;i bgiatul nu-1 p%irgsise niciadatg ping
atunci. Cind il vzzuse pentru prima oar5, la statul-
major a1 brigiizii lui Hans, t* ceilalfi cinci din satul
lui fuseserri uci~i, iar bgiatul ajunsese intr-un ha1 de
nedescris ~i il foloseau acurn ca ordonant5 la popota
statului-major. Avea o fafa mare, blond3 gi ro~covanZ,
de flamand, ~i mfini uria~e$i stingaoe de @ran qi mi-
nuia fdrfuriile cu o for@ $i o stingiicie de cal de po-
var;\. Dar plingea tot tirnpd. Cit tinea masa, plingea
htr-una, f5r5 sg fac5 nici cel rnai mic zgomot.
Ridicai ochii ~i diideai de el plingnd. DacP ii ce-
reai vinul, plingea, gi dacii ii diideai farfuria s5-G pun%
mincare, plingea ; ~i intorcea capul. Pe urm5 conte-
nea ; dar dacg te uitai din nou la el, iar incepeau s5-i
cur@ lacrimile. Cind n-avea treabii, stiitea in buciit5-
rie ~i plingea. Toti se purtau foarte blind cu el. Dar
nu ajuta la n h i c . Ar fi trebuit s5 se intereseze $i sg
afle ce s-o fi mai intimplat cu biiiatul aceb, dac5 s-a
restabilit qi a mai fost vredatii in stare sii fie soldat
adel ;\rat.
Acum varia era destul de s5niitoasP. Sau eel putin
ava pgrea. Dar a1 nu era psihiatru. Psihiatru era Pilar.
Probabil le prinsese bine amindurora cii petrecuserg
noaptea impreunii. Era limpede c5 lui ii prinsese bine.
Se simpa grozav astiizi ; sgniitos gi zdraviin gi lipsit
de griji ~i fericit. Sibuatia piirea proastii de tot, dar in
aoelqi timp el avusese un noroc teribil. Mai triiise gi
alte situatii care se muntau prost. Se anuntau ; iat%
ce inseamnii s5 girrde9ti in spaniolg. Maria era incin-
tiitoare.
UitP4e la ea, fgi spuse Robert Jordan. UitP-te la ea.
0 privi cum mergea fericit5 prin soare, ou c&qa
kaki deschis5 la a t . Se m i ~ c 5aga cum se m i ~ c 5 un
minz, gindi el. Nu pop da peste un lucru dintr-5sta.
Asemenea lucruri nu se intkql?i. Poate c5 nici nu s-a
htimplat, gindi Robert Jordan. Paate c3 doar ai visat
ori iti faci inchipuiri ~i nilciodatg nu sa petrecut aie-
vea. Poate c5 e ceva asemenea visurilor pe care le ai
cind o femeie viizutg la c i m vine la ,tine in pat $i
e czald; gi dr5ggstoasi. In felul acesta s-a culcat cu
toate, pe cind dormea la el in pat. Pe Greta Gabro
kc2 gi-o mai aduce d r r t e , gi pe Jean Harlow. Da, pe
Jean Harlow clliar de m d t e ori. Poate cP era c e l r
a'sernenea visurilor acelora.
Doar incg qi acum igi mai aducea aminte cum ve-
nise Greta Gabro in patul lui in noaptea dinaintea ata-
oului d e la Pozoblanoo ; venise ?mbrgcati intr-o fla-
n e b de ling moale ~i mgt8soasP, iar cind o cuprinsese
in brate pi ea se aplecase inainte, p b d i se imprP2-
tiase pe fata lui, ~i actrita il tinuse d e rPu pentru cg
nu-i spusese cit de aprins o iubepte, d e ~ iea il iubea
de multP vreme. Nu era nici sfioasg, nici rece $i nici
distantg. Fusese numai bung de tinut in brate, blinds
8i drgggstoasii, la feil ca in zilele de demult petrecute
cu Jack Gilbert, pi pgrea atit de adevgrat, ca pi cind
s-ar fi petreout aievea, pi o iubise mult mai aprins
decit pe Jean Harlow, d e ~ iGreta Cabro venise doar
...
o singuri datri, pe citg vreme Jean Harlow p a t e cZ
totul era la fel cu visele acelea.
Poate c5 nici asta nu-i adevgrat, ipi spuse el. Poate
c2 a? fi in stare sri intind mina ~i s-o ating pe Maria,
ipi zise Robert Jordan. Poate cii ti-e team5 s-o faci, i ~
spuse el. Poate aSa o sa-ti dai seama cg niciodatti nu
s-a fntimplat ~i nunic nu-i adevtirat qi-i doax o inchi-
puire de-a ta, ca pi visurile acelea cu vedetele de ci-
nematograf, sau ca toate fetele tale de d m u l t , care
se intorc 8i donn noaptea la tine in sac pe toate po-
delele goale, in ~ a i e l edin voproane pi grajduri, din
corrales gi cortijos, prin pgduri, prin garaje, prin ca-
rnioane pi pe toate coclaurile Spaniei. Toate au venit
acolo in sacul tliu pe cind dormeai pi toate au fost
mult mai drrigute decit fuseserti vreodatg in via@.
Poate cii apa stau pi a c u n lucrurile. Poate ti-ar fi
team5 s-o atingi cu mina ~i sii vezi d a d a fost adevs-
rat. Poate cg ai atinge-o qi ai vedea cii nu-i decit 0
inchipuire lsau un vis de-a1 tiu.
Fricu un pas peste cgrare pi puse mfna pe bratul
fetei. Sirnti sub degete, prin bluza kaki, moliciunea
bratului. Fata se uitg la el qi zimbi.
- HoZu, Maria, zise Robert Jordan.
- Hob, Znglds, ii rrispunse fata.
$i Robert Jordan vgzu chipul smead $i bronzat,
ochii galbeni-cenupii ~i buzele pline zimbindu-i gi pi-
13 - Pentru cine bat clopotele 193
r u l t m s . IS de sodre, gi fats intoarsii catre el, strri-
lucitodle de zirnbet. Da, era adevgrat.
Acum ajunseserg in sfir~it s5 ziireascg tabsra lui
El Sordo printre ultimii brazi, unde se vedea incepu-
tul unei albii d e torent rotunjite gi siipate ca un li-
ghean intors eu gura in jos.
Toate ingltimile astea calcaroase gi rotunjite trebuie
sii fie pline d e pe~teri,@ndi Robert Jordan. Acolo, in
fati, sint doug peqteri. $i brazii aceia pitici, ciit5rati
p e stincg, le ascund destul d e bine. E o tab5rii la tel
de buns, sau chiar mai bung decit a lui Pablo.
- Da' cum s-a intimplat d e ti i-au impugcat pe toti
ai tBi ? il intrebii Pilar pe Joaquin.
- Cum se intimpl5, r5spunse bliatul. Erau oameni
de sting'i, ca gi multi altii din Valladolid. Cind f a -
c i ~ t i iau curgtat orqul, 1-au i m p u ~ c a tmai intii pe tata.
Votase cu sociali~tii.Pe u r n 5 au i m p ~ c a t - ope mama.
Si ea votase tot cu sociali~tii.Pentru intiia oarB in biata
ei votase atunci. Dupg asta, au i m p u ~ c a tpe b5rbatul
uneia dintre surori. Era membru in sindicatul mani-
pulantilor de la tramvaie. $titi, nici n-ar fi putut s;i
primeascg slujbg de mnipulant dacg n;tr fi fost in-
scris intr-un sindicat. Da' politic; nu fiicea. L-am
cunoscut foarte bine. Aga, crleacg, era el ~i cam tiiri
obraz. Nici m5car nu cred c5 era tovar5~ bun. Pe
ur1n5, biirbatul celeilalte fete, a1 sor5-mi celeilalte,
care lucra tot la tramvaie, a plecat in munti, cum am
plecat .yi eu. $i fasci~tiiau zis cii ea $tie unde s-a dus.
Da' nu ?tin. Aga cii au impugcat-o pentru c5 nu le-a
spus unde se dusese bgrbat-su.
- Ce ~Blbiiticii! zise Pilar. Da' unde-i El SorJo ?
Nu-1 vgd.
- E-aici. Poate c-o f i inguntru, r5spunse Joaquin.
$i, oprindu-se, propti teava pugtii in piimint, apoi
spuse : Pilar, ascultii-mii. $i tu, Maria. V5 rog s2 in5
iertafi dacg v-am amgrit povestindu-v5 chestii dill
familie. $tiu c5 toti au aceleagi necazuri gi e mai bine
s5 n u vorbim de ele.
- Ba trebuie sii vorbegti, zise Pilar. De ce ne-am
nzscut dacli nu pentru a ne ajuta unii pe alfii ? $i e
un ajutor destul de siirman doar sti asculti gi sti nu
spui nimic.
- Da' ar putea sii-i fac5 riiu Mariei. Are ea destule
Je-ale ei.
- QuB ua! protest; Maria. Ale mele sint intr-o
cgldare a$a de mare, c5 dac5 ale tale ar d d e a iniiun-
tru, tot n-ar umple-o niciodatii. h i pare rgu, Joaquin,
~i nlidiijduiesc cii sorii-ta o f i siiniitoasii.
- Pin5 acuma e bine, zise Joaquin. Au bggat-o la
inchisoare gi s-ar piire. cii n-o chinuiesc prea rzu.
- Au mai riimas altii din familia ta ? intrebii Ro-
bert Jordan.
- Nu, riispunse biiiatul. Eu. Nirneni altcineva.
Afar5 de cumnatul plecat in munti gi care cred cii
a murit.
- Ba pcxate c-o fi siiniitos, spuse Maria. Poate c-o
fi cu vreo ceatg prin alti rnunti.
- Pentru mine tot mort e, riispunse Joaquin. Prea
descurczret n-a fost el niciodatii ~i era manipulant la
tramvaie, iar asta nu-i o pregiitire chiar potrivitg pen-
tru munti. Nu cred sii fi putut el indura un an inche-
iat. $i era ~i cam slab de piept.
- S-ar putea s5 fie bine siinztos, il incurajg hlaria,
punindu-i mina pe urnzr.
- Sigur, fato. D e ce nu ? zise Joaquin.
Cum stgtea el am10 in picioare, Maria se sdt5 pe
virfurile picioarelor, i1 cuprinse cu bratele de dupg
git ~i il s5rutg. Joaquin intoarse capul intr-o parte,
fiindcg il podidise plinsul.
- Asta e aga, friifegte, ii spuse Maria. Te-am ssru-
t3t ca pe un frate.
Baiatul cliiting din cap, plingind fzrii zgomot.
- Sint sora ta, zise Maria. $i te iubesc, gi uite cti
ai ~i familie. Noi toti alciituim familia ta.
- $i Inglbs la fel, spuse Pllar cu glas puternic. Nu-i
a p , Ingl6s ?
- Da, il incredintii Robert Jordan pe biiiat. Noi toti
sintem acuma familia ta, Joaquin.
- El e fratele tiiu, fntiiri Pilar. Da, ZnglPs ?
Robert Jordan il cuprinse pe Joaquin pe dupii urneri
$i-i spuse :
 - Cu totii sintem frafi.
Dar baiatul cllitinii din cap $i riispunse :
- Mi-e ru~inec5 am vorbit. Cind vorbegti despre
lucruri dintr-astea, aduci tristete in sufletele tuturor.
Mi-e rusine cg v-am rnai necijit $i eu.
- Fac ceva in laptele mvinii tale, zise Pilar cu
g h u I ei puternic qi pliicut. $i dacs Maria te mai
stimts o datii, am sli-ncep sH te sgmt ~i eu. Sint ani
multi de cind n-am mai sgrutat un toreador, chiar gi
unul pggubos, ca tine, da' mi-ar plgcea sg sgrut un to-
reador pzgubos care a ajuns comunist. Ia tine-1 zdravgn,
Inglds, ping izbutesc s5-1 s h t cum trebuie.
- Deia, zise btiiatul Si se trase repede la o parte.
Las5. Mi-a trecut, da' rusine tot imi e.
$i rlimase pe loc, strsduindu-se sg-~istzpineascg ex-
presia chipului. Maria i$i Fuse mina intr-a lui Robert
Jordan. Pilar stgtea cu miinile in ~olduri$i se uita la
biiat, zimbind putin zeflemitor de data asta.
- Cind te-oi s g ~ t eu,a ii spuse ea lui Joaquin, n-are
sg fie ca de la o sorii. Ce ~mecheriee ~i asta : s5 sgmti
ca o sorZ ?
- Nu-i nevoie sZi glume~ti,zise bgiatul. V-am spus
daar cti nu mai am nimic, numai imi pare rZu de ce-am
spus.
- Bine, atuncea haidefi sli vorbim cu btitrinul, ii
SnclemnS Pilar. Gindurile astea imi sleiesc puterile.
Bgiatul se uitg la ea. Se vedea limpede in ochii lui
c5 in c l i p aceea suferea foarte tare.
- Nu gindurile tale, ii spuse Pilar. Ale mele. Da' ia
spune, nu e ~ t prea
i ginga~pentru un toreador ?
- N-am ftimt nici o scofalg, rgspunse Joaquin. Da'
nu-i nevoie sg-i tot tragi inainte cu povestea asta.
- Numai cti iar 9-ai 1 h t caada sti creasci.
- Da. $i de ce n-as 1Psa-o ? Luptgtorii aduc mari
faloase economice. Dau de lucru la multg lurne $ sta-
tul are s5 controleze totul. Si-apoi, poate cP n-are s3-mi
mai fie fricl.
- Poate cg nu, hcuviintg Pilar. De data asta poate
c3 n-are sti-ti fie.
 - D e ce vorbe~ticu el a$a de t5ios. Pilar ? o fntreb3
Maria. fmi e ~ t foarte
i dragti, da' sii ~ t i ic5 te porti cu
prea multg cruzirne.
- S-ar putea sZ m5 port ou cruzirne, recunoscu Pilar.
Ascult;, ZnglPs. $tii bine ce ai sii-i spui lui El S o r b ?
- Da.
- Fiindcg omul gsta e tare scump la vorb5, nu sea-
mgng cu mine, cu tine sau cu menajeria asta slab5 d e
f nger.
- De ce vorbesti , . ? o intrebz iar Maria, cu ciud8;.
asa
- Nu ~ t i u ,rgspunse Pilar p r n i n d mai departe. Tu
d e ce crezi ?
- Nu vtiu.
- Uneori, foarte multe lucruri m5 obosesc, spuse
Pilar supgratii. fntelegi ? Iar unul dintre ele e ss ai
patruzeci $i opt d e ani. Auzi ce spun ? Patruzeci $i opt
d e ani $i o mutrg ca a mea. Iar altul e s?i vgd ~pairna
zugrgvitl pe chipul unui toreador pggubos, cu ginduri
d e comunist, cind ii spun, in g l m g , c5 s-ar putea s5-1
sZN~.
- Nu-i adevzrat, Pilar, se impotrivi bgiatul. N-ai
vPzut a$a ceva pe chipul meu.
- Quh ua, nu-i adevgrat 1 $i fac ceva pe voi toti.
Aha, uite-1 colo. Hola, Santiago l Quk tal 2
BBrbatul csmia i se adresase Pilar era scund, indesat,
arzmiu la fats $i cu urnerii obrajilor ie~ifiin afar5 ;
pgml Grunt, ochii depgrtati, galbeni-castanii, nas sub-
tire ~i coroiat ca de indian, buza de sus lungs, gura
rnare $i cu buze subtiri. Era ras pe obraz $i venea cstre
ei din gura pe~terii,cu mersul acela specific oamenilor
cu picioarele incovoiate, lucru ce se potrivea bine $i cu
pantalonii $i cimele lui de pgzitor de vite. Era o zi
cglduroas5, dar el purta cojoc scurt din piele de oaie,
cu lina pe dinguntm, incheiat ping la git. fntinse citre
Pilar o minz mare $i negricioas;, spunind : ,,Hob, fe-
meie". Apoi intoarse capul spre Robert Jordan, ii spuse :
,,HoZuc' $i ii strinse mina, privindu-1 drept in ochi, cu
o dutZiturg pgtrunzgtoare. Robert Jordan vrzu c5 ochii
Ei sint palbeni ca de pisic; $i t e ~ i t icum sint ochii repti-
blor. ,,Gzcapa", ii spuse apoi Mariei ~i o bgtu cu palma
pe m z r .
 - .4\i mincat ? o intrebii pe Pilar, care clMin5 din
cap. Mincati, r5spunse el. !$i pe urm5 se uit5 la Robert
Jordan : Bei ? intrebii ridicind mina gi argtind cu de-
getul mare c5tre fundul gurii.
- Da, mulpmesc.
- Bine, zise El Sordo. Whiskey ?.
- Aveti whiskey ?
El Sordo incuviinfii din cap gi intreb5 :
- lnglCs ? Nu Ruso 2
- Anzericano.
- Putini americani aici, zise El Sordo.
- -4cuma-s mai mulfi.
- Mai bine. Nord ori Sud ?
- Nord.
- Ca gi Znglks. Cind dzrimi podul ?
- -4i gi auzit despre pod ?
El Sordo incuviint5 dind din cap.
- Poimiine dimineati.
- Bine, zise El Sordo. Pablo ? o intrebs el pe Pilar.
Femeia cl5tin5 din cap. El Sordo zimbi acru.
- Pleac5, ii spuse el Mariei gi zimbi din nou. S5 te
intorci. !ji se uit5 la un ceas mare pe care il trase cu o
curelu~5din5untrul cojocului. Peste o jumiitate de ceas.
Le flicu semn s5 se ageze pe un butuc cioplit ce ser-
vea drept b a n d , apoi se uitg la Joaquin ~i ariitg cu
degetul mare c5tre &are, in directia de unde veniserii.
- klg duc gi eu devale cu Joaquin qi pe urm5 mii in-
tore, zise Maria.
El Sordo intr; in peqter5 ~i se intoarse cu o sticlii
plat5 de whiskey scotian gi trei pahare. Sticla o tinea
sub un brat, cele trei pahare erau in mina aceluia~i
brat, fiecare virit pe cite un deget, iar in mina cealaltg
ducea de git un ulcior de pzmint plin cu ap5. Agez5
sticla gi paharele pe butuc, iar ulciorul jos, pe pZmint.
- Gheat5 nu-i, ii spuse el lui Robert Jordan, trecin-
du-i sticla.
- Eu nu beau, anuntg Pilar gi-qi acoperi paharul
cu palma.
- Gheafz ag-noapte pe pzmint, zise El Sordo ~i
zAmbi.S-a topit. E colo, u r n 5 el gi arGt5 cu mina c5tre
zgpada ce se z5rea pe crestele g o l a ~ eale muntilor. Prea
departe.
Robert Jordan d5du s5 toarne in paharul lui El Sordo,
dar b5rbatul cel surd cl5tin5 din cap ~ i - if5cu semn
sii-~itoarne in paharul lui.
Robert Jordan turn5 zdravgn in pahar whiskey-ul
scotian, gi El Sordo se uit; la el cu mult interes, iar
dup5 ce ispr5vi de turnat, ii intinse ulciorul, ~i Robert
Jordan i ~ umplu
i p a h a u l cu apa rece care curgea ~ u v o i
pe gura ulciorului cind il aplec;.
El Sordo i ~ turn5
i o jum5tate de pahar de whiske!] ~i
pe urmli il umplu cu ap5.
- Vin ? o intrebg pe Pilar.
- Nu. Ap5.
- Ia, o indemn; el. Nu-i bun& zise apoi crtre Ro-
bert Jordan ~i zimbi. Cunoscut multi englezi. Totdeauna
mult whiskey.
- Unde ?
- Ferm5, r2spunse El Sordo. Prieteni ai stiipinului.
- De unde iei zohiske!~?
- Cum ? intreb5 surdul, c5ci nu auzise.
- Trebuie sii strigi, ii spuse Pilar. La urechea cea-
lalt2.
El Sordo arSt5 spre urechea mai ager5 ~i zimbi iar.
- De unde iei whiskel/ 2 strigi Rorbet Jordan.
- I1 facem, zke El Sordo, ~i vzzu cum mina lui
Robert Jordan inteperie~te cu pahar cu tot in clrum
spre gurli.
- Nu, urmj. El Sordo ~ i - 1b5tu pe umzr. Glumesc.
Din La Granja. A7i-noapte auzit c?i vine englez cu
dinamit;. Bine. Foarte h c u r o s . F5cut rost whiskey.
Pentru dumne3ta. Place ?
- Foarte mult, rrspunse Robert Jordan. E un whis-
keg fosrte bun.
- M i bucur, zimbi El Sordo. L-am adus azi-noapte,
cu vetitile.
- Ce vegti ?
- Multe mi~cgride trupe.
- Unde ?
- Segovia. Aeroplane ati v5zut.
- Da.
 - R5u, nu ? I

- R~u.
- Mi~c5ride trupe ?
- Multe, intre Villacastin $i Segwia. Pe drumul din-
spre Valladolid. Multe ^mtre Villacastin si San Rafael.
Multe. Multe.
- Ce crezi ?
- Preggtim ceva ?
- Se poate.
- Stiu gi ei. Se pregztesc.
- S-ar putea.
- De ce nu arunci podul noaptea asta ?
- Ava-i ordinul.
- A1 cui ordin ?
- Statul-major.
- Aha.
- Are insemngtate cind anume distrugem podul ?
tntreb5 Pilar.
- Cea mai mare fnsemngtate.
- Da' dac5 vin trupe pe acolo ?
- 11 triqit pe Anselmo cu un raport despre toate
migcgrile gi concentrWe de truw. Supravegheazi W -
seaua.
- Ai pe cineva la Gosea ? intreb8 Sordo.
Robert Jordan nu gtia cit anume auzise omul awla.
Cu un surd niciodatg n-ai cum $ti. Dar r8spunse :
- Da.
- Si eu. De ce nu arunci podul acuma ?
- A w am ordin.
- Nu-mi place, zise El Sordo. Asta nu-mi place.
- Nici mie, recunoscu Robert Jordan.
EI Sordo cliitin8 din cap qi s o r b o inghivturg de
whiskey.
- Ai nevoie de mine ?
- Ci#i oarneni ai ?
- Opt.
- Ca s5 taie firele de talegraf, s5 atace garda la
cantonul picherului, s5-1 ocupe gi pe u r n 5 sg cad5 din
spate asupra podului.
-. E q o r .
- 0 s5 fie totul scris pe hirtie.
 - Nu te rnai osteni. $i Pablo ?
- Taie firele de telegraf in vale, atac5 ~ ~ o s t udel
la joaggr gi pe urm5 cade asupra podului.
- $i dups aceea cum ne retragem ? intrebii Pilar.
Shtem gapte bgrbati, dou5 femei gi cinci cai. Voi cifi
sinteti ? strig5 ea in urechea lui El Sordo.
- Opt oameni gi patru cai. Faltnn calallos, spuse
bltrinul. Lips5 de cai.
- Saptesprezece oarneni $i nou5 cai, urn5 Pilar.
Fgr5 s5 rnai tinem.seama de boarfe.
Sordo nu spuse nirnic.
- Nu se poate face rost de nigte cai ? spuse Ro-
bert Jordan in urechea rnai agera a lui El Sordo.
- De un an in riizboi, zise Sordo. $i avem patru.
Ridics in sus patru degete. Siacuma vrei opt pin5
miine.
- Da, recunoscu Robert Jordan. Fiindc5 ~ t i m c5
p l e c h . Nu rnai e nevoie s?i fiti tot a w de prev5z5tori
cum afi fost pin5 azi prin locurile astea. Acuma puteti
lucra rnai far5 grij5. Dac5 tot plecati, n-ati putea ~terpeli
opt cai ?
- Poate, zise Sordo. Poate nici unul. Poate rnai
multi.
- Ai o arm5 automata ? intrebii Robert Jordan.
Sordo incuviintg din cap.
- Unde ?
- Sus pe munte.
- Ce fel ?
- Nu qtiu pe nume. Cu incgrcgtoare.
- Cite cartu~e?
- Cinci inc5rc5toare.
- $tie vreunul cum s: umble cu ea ?
- Eu. Pufin. N-am tras prea mult. Nu vrut g5lZigie
aici. Nu vrut stric cartuge.
- Am sii m5 uit la ea rnai tirziu, zise Robert Jordan.
Grenade de min5 aveti ?
- Cite vrei.
- Cite cartuge pentru fiecare armg ?
- Cite vrei.
- Cite anume ?
- 0 sut5 cincizeci. Poate mai mult.
 - Cu ceilalti cum s t h ?
- Pentru ce ?
- Ca sg avem forte destule pentru ocuparea postu-
rilor de gard5 gi acoperirea podului ping cind il arunc eu
in aer. Ne-ar trebui de doug ori mai multi oameni
decit avem.
- Cu posturile n-avea grijg. La ce vreme din zi 2
- La lumina zilei.
- N-avea grijg.
- Ag avea ce le da de fgcut la incP dougzeci de
oameni, poti s5 fii sigur, zise Robert Jordan.
- Oameni de ngdejde nu avem. Vrei oameni d e
nimic ?
- Nu. Pe citi ne putem bizui ?
- Poate patru.
- De ce aSa putini ?
- N-am fncredere.
- $i pentru tinut caii ?
- Trebuie mare incredere ca sg dai cai in grijg. '
- Ag mai vrea incg vreo zece oameni de nzdejde,
dac5 i-a? putea ggsi.
- Patru.
- Anselmo mi-a spus c3 sint mai mult de sutg
in muntii ggtia.
- Nu-s buni.
- Dumneata mi-ai spus de treizeci, zise Robert
Jordan cstre Pilar. Treizeci in care sg pot avea oare-
care nsdejde.
- Ce-ai zice de oamenii lui Ehas ? strig; Pilar
spre Sordo.
Dar el cl5tinZi din cap.
- Nu-s buni.
- Nu pofi ggsi zece ? intrebg Robert Jordan.
Sordo se uitg la el cu ochii sgi galbeni gi te&i gi
clZtin5 din cap.
- Patru, rgspunse, ridicind patru degete.
- Ai dumitale sint buni ? intrebg Robert Jordan
si ii pZru riiu de indatg ce vorbele ii plecarg de pe
buze.
Sordo incuviint5 dind din cap.
 - Dentro de la grauedad, sun5 r2ispunsul in spa-
niol5. D u p i cit de mare o fi primejdia. $i zimbi : 0
sii fie greu, nu ?
- S-ar putea.
- Pentru mine e totuna, spuse Sordo simplu, fir;
vreo urmi de liud5rogenie. Mai bine patru buni decit
mulfi ~i rtii. In rizboiul tista mereu mulfi gi rgi, foarte
pufini buni. In fiecare zi tot mai pufini buni. Si Pabio 3
fntrebi uitindu-se la Pilar.
- Cum qtii, zise Pilar. Din zi in zi tot mai rtiu.
Sordo i n i l t i din umeri.
- Ia de bea, il indemni Sordo pe Robert Jordan.
fi aduc pe ai mei ~i incti patru. Face doisprezece. La
noapte punem totul la cale. Am saizeci de cartuge de
dinamitti. Le vrei ?
- Cit la suti ?
- Nu gtiu. Dinamit5 ca toate dinamitele. Am s-o
aduc.
- Cu alea o sti arunctim in aer podul cel mic,
aqezat mai sus, spre creasti, zise Robert Jordan. E
foarte bine. Vii qi dumneata la noapte ? Adu qi dina-
mita. 0 aduci ? N-am ordine in privinfa asta, da' tre-
buie distrus gi podul cel mic.
- Vin la noapte. Pe urmi plec d u p i cai.
- 0 s i putem face rost de ceva cai ?
- Poate. Acuma mincati.
Oare agi vorbegte cu toati lumea ? se intrebli Robert
Jordan. Sau gi-o fi inchipuind cti in felul Hsta se face
mai u7or inteles de striini ?
- $i incotro o s-o pornim dupti ce incheiem toat;
treaba ? strigi Pilar la urechea lui Sordo.
Btitrinul ridicti din umeri.
- Asta trebuie chibzuit En am5nunfime, stHrui fe-
meia.
- Sigur, conveni Sordo. D e ce nu ?
- E destul de prost, urmi Pilar. Trebuie chibzuit
pi plinuit cu multi grijg.
- Da, femeie, recunoscu Sordo. Da' ce te Engrijo-
reazg aqa de tare ?
- Toate ! riicni Pilar.
 Sordo ii zimbi acru ~i rosti :
- Ai cam avut de-a face cu Pablo.
Va sg zicg, spaniola aia prescurtatg o folose~tenu-
rnai fat; de strgini, gindi Robert Jordan. Bine. Mii
bucur cg-1 pot auzi vorbind ca toQ oamenii.
- Unde crezi c-ar trebui sg ne ducem ? intrebg
Pilar.
- Unde ?
- Da, unde ?
- Sint multe locuri, rgspunse Sordo. hIulte locuri.
De Gredos ai auzit ?
- Acolo se aflg foarte multg lume. Toate locurile
astea au s5 fie stra~niccurstate de indatii ce-or avea
ei vreme.
- Adevlirat. Da' e un finut mare ~i tare sglbatic.
- Si ar fi grozav de greu sB ajungem acolo, spuse
Pilar.
- Nimic nu e uvor, observ; El Sordo. Putem
ajunge la Gredos la fel ca ~i in oricare altii parte.
Mergem noaptea. Acum e foarte primejdios aici. E o
adevgratl minune cB am putut ramine atita vreme.
Gredos e un tinut mai ferit decit Zista.
- Stii unde a$ vrea eu sZi mergem ? intrebg Pilar.
- Unde ? In Paramera. Acolo nu-i bine.
- Nu. zise Pilar. Nu in Sierra de Paramera. Eu in
republics a? vrea sii merg.
- Se poate $i asta.
- Oamenii tiii ar merge ?
- Da. DacA zic eu.
- Despre ai mei nu ~ t i uce sli spun, msrturisi
Pilar. Pablo n-are s5 vrea, cu toat5 c5, la drept vor-
bind, ar putea sii se simtii mai in sigurantg acolo. E
prea bstrin ca s5-1 mai ia la arnlatg, dac5 nu cumva
au sii cheme $i contingente mai vechi. Tiganul n-o ssi
vrea. Despre ceilalfi nu ~ t i u .
- Din pricing cii pe aici nu s-a Pntimplat nimic atita
vreme, nu mai sint in stare s5 vad5 prirnejdia, rosti
El Sordo.
 - Dup5 avioanele de azi-dimineafi au sii vadjr mai
limpede, spuse Robert Jordan. Eu ag; crede cri din
Gredos ati putea actiona foarte bine.
- Cum ? zise El Sordo gi il privi cu ochii lui toarte
tqip. Nu exista nici urm5 de prietenie in telul cum
rostise intrebarea.
- De acolo afi putea sii atacafi cu mai mult suc-
ces, liimuri Robert Jordan.
- Aha, mormlii El Sordo. Cuno~timuntii Gredos ?
- Da. De acolo ati putea sii actionati iinpotriva
drumului-de-fier. Ati putea s5-1 distrugeti inereu, cum
facem noi mai la sud, in Estramadura. Ar ti ~ n a ibine
s5 actionati de acolo decit sii verlifi in republicci, ii
sfiitui Robert Jordan. Acolo ati fi mult mai folositori.
Amindoi se intunecaserii la tat5 auzindu-i vorbele.
Sordo se uitii la Pilar, ~i Pilar ii intoarse pribirea.
- Cuno~ti munGi Gredos '? intrebii Sordo. Ade-
vPrat ?
- Sigur, riispunse Robert Jordan.
- $i unde te-ai duce dumneata 2
- Mai sus de Barco de Avila. Locuri mult mai priel-
nice decit aici. $i se poate actiona impotriva ~oselei
principale $1 a drumului-de-tier dintre Bejar 9i Pla-
sencia.
- Tare greu, zise Sordo.
- Noi am actionat impotriva aceluiagi drum-de-fier
intr-o regiune mult mai prirnejdioasii, in Estramadura,
stiimi Robert Jordan.
- Cine-s riia ,,noiG'?
- Grupul de guerrilleros din Estrarnadura.,
- Sinteu mulfi ?
- Vreo patruzeci.
- De-acolo era gi acela slab de inger ~i cu nume
ciudat ? intrebii Pilar.
- Da.
- $i unde-i acurna ?
- A murit, dup; cum 0-am spus.
r-- $i tu tot de-acolo egti, da ?
 - Da.
- Intelegi ce vreau s5 zic ? il intreb5 Pilar.
Uite c5 am f5cut o gre~ealri,gindi Robert Jordan in
sinea sa. Le-am spus unor spanioli c5 noi putem face
un lucru mai bun decit il pot face ei, cind regula e s5
nu vorbegti niciodat5 despre succesele gi Endeminarea
ta. Intr-un moment cind trebuia s5-i laud pe ei, m-am
apucat s5 le spun ce cred c5 ar trebui s5 fa&, gi uite-i
cum s-au infuriat. Ei, acuma ori au s-o treac5 ugor
cu vederea, ori au s-o tin5 minte. In orice caz, e sigur
cri in Gredos ar fi mult mai folositori decit aici.
Dovad5, faptul c5 aici n-au mai fgcut nirnic dup5 ope-
~atiunea organizat5 de Kagkin impotriva trenului. $i
n-a fost nici cine $tie ce isprav5. I-a costat pe fasdgti o
locomotiv5 gi citiva soldati, dar ei toti vorbesc despre
actiunea asta ca despre punctul culminant a1 rgzboiu-
lui. Poate c5 plecarea in Gredos i-ar face s5 se simt5
ru~inafi.Da, gi poate c5 gi pe mine au s5 m5 pun5 pe
goan5 de aici. De, oricum ai lua-o, situatia tot nu
pare prea roz5.
- Ascult5, Ingl6s, Pi spuse Pilar. Cum stai cu
nervii ?
- Foarte bine, rgspunse Robert Jordan. 0. K .
- Fiindc5 celglalt, care venise la noi cu dinamit; ca
sH lucrsm impreung, degi grozav de priceput la trebu-
rile lui, era tare nervos.
- Aveln gi oameni cu nervii slabi, recunoscu Ro-
bert Jordan.
- Nu spun c5 era la?, fiindc5 s-a purtat foarte
bine, urn5 Pilar. Da' vorbea intr-un chip tare ciudat
~i cain aiurea. Apoi spuse mai tare : Nu-i aSa, San-
tiago, cH cel3lalt care a venit la noi cu dinamita, 5la
de la tren, era un om cam ciudat ?
- Algo raro, incuviinl5 bgtrinul cel surd, plimbin-
du-gi ochii pe chipul lui Robert Jordan intr-un fel
care ii aminti de orificiul rotund din cap5tul furtunu-
lui unui aspirator d e praf. Si, algo raro, pero bueno.
- Murid ! strig5 Robert Jordan in urechea surdului.
A murit.
 - Da' cum s-a-ntimplat ? intrcbz surdul, coborin-
du-gi privirile de la odiii la buzele lui Robert Jordan.
- L-am impugcat eu, riispunse Robert Jordan. Era
prea grav r5nit ca sii mai poat5 merge, gi atuncea 1-am
impu~cat.
- Totdeauna vorbea despre o asemenea intimplare,
zise Pilar. Ii st5tea ca o piatr5 pe suflet.
- Da, incuviintg Robert Jordan. Totdeauna vorbea
despre o asemenea intimplare gi p a r d Pi stiitea ca o
piatr5 pe suflet.
- Conzo fui ? intreb5 surdul. La un tren a fost ?
- Cind ne intorcearn de la un tren, rgspunse Robert
Jordan. Terminasem bine toat5 treaba. Da' cind ne in-
torceain prin intuneric, am dat peste o patrub fas-
cist5 gi am luat-o la fug5, da' 1-au impugcat in partea
de sus a spatelui, f6r5 s&-i ating5 alt os decit latul
um5rului. A mers el cale lung& da' .din pricilla r h i i
n-a mai putut s5 nleargH mai departe. N-a vrut 11ic.i
s5 rliininii in urm5, gi atuncea 1-am impugcat.
- Menos mal, zise El Sordo. h4ai bine aSa.
- $i e ~ t isigur c5 stai bine cu nervii ? il intreb;
Pilar pe Robert Jordan.
- Da, ii r5spunse. Cred c5 nervii mi-s foarte siinS-
t o ~ igi mai cred c5, dup5 ce terminam povestea asta cu
podul, afi face foarte bine sii v5 duceti in Gredos.
Nici nu teiminase de vorbit, cPnd femeia incepu s5
blesteme intr-o revgrsare de injurtituri obscene, care nH-
viileau peste capul gi imprejurul lui ca apele fierbinfi ~i
albe aruncate intr-o neagteptat5 eruptie de gheizer.
Surdul cliitin5 din cap c5tre Robert Jordan gi ziinbi
cu desfgtare. Continu5 s5 clatine din cap foarte fericit,
in vreme ce Pilar ii tr5gea inainte cu injuriiturile, gi
atunci Robert Jordan intelese c5 lucrurile mergeau ia-
riigi bine. In cele din urm5 blestemele contenir5, gi fe-
meia se intinse c5tre ulciorul cu ap5, il ridicii in sus,
biiu cite1.a inghitituri gi spuse foarte linigtit5 :
- hl5car tine-ti gura gi nu mai spune ce s-ar cgdea
s5 faceln noi dup5 povestea cu podul, da, Ingl&s ? fn-
toarce-te frumugel in republic& ia-ti gi podonba
de-aicea, ~i laslri-ne pe noi, Z~tia,sj. hotiirim singuri Pn
care anume munti o sli murim.
- 0 s5 trj.im, interveni El Sorclo. Potole~te-te,
Pilar.
- 0 s5 trj.im gi-o sj. murim, completg Pilar. VZd
eu foarte limpede sfirvitul. fmi place mult ce fel de
om e ~ t i ,Znglks, da' tine-ti limba in gurj. si nu mai
yorbi despre ce trebuie sj. facem noi dupg ce iti ter-
mini tu treburile.
- Asta e treaba ta, recunoscu Robert Jordan. Eu
nu m5 bag qi nu m5 amestec.
- Da' te-ai amestecat, zise Pilar. Ia-ti curva cea
micg qi tuns5 in cap gi intoarce-te in republic& da' nu
inchide uSa in nasul celorlalti, care nu-s str5ini ~i care
au iubit republica incj. de pe cind iti $tergeai c a ~ u lde
la gur5.
In vremea cit ceilalti vorbeau, Maria urcase poteca
gi o auzise pe Pilar strigind cgtre Robert Jordan ul-
tima fraz5. Clgtinase din cap cu violent5 gi il amenin-
lase cu degetul. Pilar il v5zuse pe Robert Jordan pri-
vind spre fat& ii vj.zu zimbetul, apoi se r5suci in loc
gi urm5 :
- Da. Cunlj. am spus, ~i asta am avut in gind. $i
dupii cite bsnuiesc eu, aveti sg v5 ducefi impreung la
Valencia, iar noi o s5 putem minca in voie baligii de
caprj. in Gredos.
- Curv5 sint, d a d aSa vrei tu, Pilar, spuse hlaria.
Dacj. aSa zici, cred c5 asta sint. Da' lini~te~te-te. Ce ti
s-a intimplat ?
- Nirnic, raspunse Pilar cu voce domoali gi lipsit5
d e toatj. turbarea aceea cu sunet metalic de rnai inainte,
apoi se a~ez2ipe bancg. Nu zic cj. egti aSa cum am spus.
Da' atit de tare ag vrea s5 plec in republic5 I
- N-avem decit sii mergem cu totii, propuse Maria.
- De ce nu ? insist5 Robert Jordan. De vreme ce
s-ar p5rea cZi nu-ti place in Gredos.
Sordo zimbi strimb cgtre el.
- 0 sj. vedem, zise Pilar, gi era limpede c5-i trecuse
furia. Dati-mi un pahar din bgutura aceea ciudatii. Mi
 s-a uscat gitlejul din pricina furiei. 0 sii vedem. SQ
vedem ce-o sii se mai intlinple.
- Pricepi, tovariige ? incerd El Sordo s5-i euplice.
Chestia cu dimineap e m i inourcatg. De data asta nu
mai vorbea in spaniola prescurtatii $i il privea pe Robert
Jordan drept in ochi, calm ~i cu dorintii de intelegere ;
nu cercetiitor gi nu suspicios, nici cu acea t h p i i supe-
rioritate a biitrinului veteran care le gtie pe toate. Eu
inteleg foarte bine de ce anume ai nevoie gi-mi dau
seama cB paznicii trebuie nimicifi gi podul apgrat ping
iti termini treaba. Toate le inteleg foarte bine. $i e
ugor de fiicut gi inainte de rev5rsatul zorilor, gi la lu-
mina zilei.
- Da, incuviint5 Robert Jordan. Du-te de-aicea
citeva clipe, vrei ? ii spuse el Mariei, fiirii s-o pri-
veascii.
Fata se duse pin5 mai departe, intr-un loc de unde
nu putea sii aud5, ~i se agez5 jos, apucindu-se cu mii-
nile de glezne.
- Doar intelegeti, spuse Sordo. In toate astea nu-i
nici o greutate. Da' sii te retragi pe urmii gi sii p5r5-
s e ~ t iGnutul Bsta la lumina zilei, asta e o treab5 cum
nu se poate mai primejdioasg.
- Bineinteles, conveni Robert Jordan. La fel m-am
gindit ~i eu. Da' $i eu am sii lucrez tot la lumina zilei.
- Numai ,c5 dumneata eati unul singur, zise El
Sordo. Tar noi sintem multi gi de toate felurile.
- S-ar putea sii ne intoarcem la tabere ~i sii plec5m
de acolo dup5 ce se lasg noaptea, spuse Pilar, ridicind
paharul spre buze, dar lgsindu-1 imediat in jos.
- $i asta ar fi tot foarte primejdios, liimuri EI
Sordo. Ba poate incii ~i mai primejdios.
- 0 sii rng mai gindesc cum s5 facem, zise Robert
Jordan.
- Sg arunci podul in aer in timpul nopfii, e uyor,
urm5 El Sordo. Da' dacii trebuie neapiirat sii fie la
lumina zilei, atunci poate sii 11i se intample tot ce-i
mai riiu.
- 5th.
 - Nu s-ar putea s5-1 nimice~tinoaptea ?
- AS fi pedepsit cu impuqcarea dac5 a? face aqa.
- Pentru treaba asta s-ar putea foarte bine ca noi
s5 fim impu~caticu totii dac5 o faci la lumina zilei.
- In ce mCi prive~tepe mine, unul, m5 intereseazs
mai putin ce se intimpl5 dup5 ce izbutesc s5 distrug
podul, rispunse Robert Jordan. Da' inteleg ce vreti s8
spuneti. Nu puteti organiza retragerea in timpul zilei.
- Sigur, int5ri El Sordo. 0 s5 punem noi la cale
qi o retragere pentru timpul zilei. Da' vreau &-ti 18-
muresc pentru ce unul poate fi ingrijorat sau altul fu-
rios. Zici c5 s5 ne ducem in Gredos, de parcg ar fi
vorba de o manevr5 militarg care trebuie infiiptuitii.
Da' ca s5 ajungem in Gredos ar insemna s5 facein o
adeviirat5 minune.
Robert Jordan nu spuse nici o vorbg.
- Ascult5 la mine, zise surdul. Vorbesc ~i en cam
mult. Da' numai aSa ne putem intelege unul cu cel8-
lalt. Dac5 ne mai afl5m aici, e numai printr-o minune.
O minune care tine de puturo~eniasi prostia fasci~tilor,
da' au si-qi indrepte ei gre~ealala vreme. Bineinteles
c8 ~i noi avem toat5 grija s5 nu ne prea migc5in in
muntii 5~tia.
- Stiu.
- Da' acuma, dac5 facem isprava cu podul, trebuie
s; pleczm. $i trebuie s5 ne gindim foarte bine cum
anume s5 plec&n.
- E limpede.
- Bine, zise El Sordo. Acuma haideti s5 minc5m.
Am vorbit prea mult.
- Niciodatg nu te-am auzit vorbind atita, m5rtu-
risi Pilar. Asta e pricina ? intreb5 ea, ridicind paharul.
- Nu, r5spunse El Sordo, cl5tinind din cap. Nu-i
bzutura. E c5 niciodatg n-a trebuit s2 vorbesc despre
atitea lucruri.
- Pretuiesc foarte mult ajutorul gi credinta dumi-
tale, spuse Robert Jordan. Si inteleg pe deplin greu-
tatile pricinuite de vremea la care a fost hotiiriti dis-
trugerea podului.
 - Nu mni vorbi despre asta, il rug5 El Sordo. Sin-
tem aici ca sP facem tot ce ne st; in putinf3. Da' e
greu de tot.
- Pe hirtie e foarte uqor, observg Robert Jordan,
zimbind amar. Pe hirtie podul e aruncat in aer chiar
in clipa cind incepe atacul, aSa fel ca nici un fel de
intgriri s5 nu mai poatz veni pe Sosea. E cum nu se
poate mai simplu.
- Atuncea ar trebui sg ne lase ~i pe noi s?i facem
ceva pe hirtie, spuse El Sordo.
- Din liirtie nu curge singe, cit5 Robert Jordan
un proverb.
- Da' e foarte folositoare, interveni Pilar. Es muy
util. Ce-a? vrea eu sti fac e sii folosesc ordinele tale
pentru lucrarea pe care o 9 t h noi.
- $i eu la fel, declarii Robert Jordan. Da' in felul
5sta nu se poate ci~tiganiciodatii un riizboi.
- Nu, incuviints femeia cea voinicg. La fel cred
qi eu. Da' qtii ce mi-ar pliicea mie ?
- Sg te duci in republid, rgspunse El Sordo. Cind
vorbise Pilar, iqi apropiase foarte mult de ea urecliea
mai zdravgn;. Y a irhs, 'mujer. Numai s5 invingem, cii
pe urm5 pretutindeni are s5 fie republic&
- Bine, spuse Pilar. $i acuma, pentru numele lui
Dumnezeu, haideti sii minc5m !
 Capitolul doisprezece

DupP ce au mincat, au plecat de la tabgra lui El

Sordo ~i au pornit pe potecP la vale. El Sordo i-a pe-
trecut ping la ultimul post de p z 5 , cel m i de jos, qi
acolo le-a spus :
- Saltid ! Ne vedem la noapte.
- Salud, camarada ! i-a rHspuns Robert Jordan, qi
toti trei au inceput sti coboare poteca, iar biitrinul cel
surd a r h a s privind in urma lor. Maria s-a intors ~i
i-a fticut semn cu mina : El Sordo i-a rtis~unsca in
sil8, de parcg ar fi arbncat cu ceva, fofosind acea
brusca zvicnire in sus a bratului, dupg obiceiul spa-
niol, ce pare negarea orictirui salut nelegat direct de o
treaba gravH. In timpul mesei n u - ~ idescheiase nici o
clip% cojocul de oaie ~i fusese indatoritor ~i politicos,
grijuliu sj. intoarc8 repede capul ca sg audP, ~i reve-
nise la spaniola aceea prescurtatg, intrebindu-l cu poli-
tete pe Robert Jordan cum mergeau treburile in repu-
b l i d ; dar se vedea cit de colo cP era griibit s5 scape
de ei.
La despsrtire, Pilar il intrebase :
- Ei, i e mai spui, Santiago ?
- De, nirnic, femeie, rgspunsese surdul. Totul e-n
regulii. Da' stau ~i m5 gindesc.
- Si eu, zisese Pilar.
Iar acunl, in vreime ce coborau pe cgrare, nlergind cu
uvurintg ~i plPcere printre brazii pe lingg care urcaserii
din greu la venire, nu rnai spunea nici un cuvint. Nici
Robert Jordan qi nici Maria nu vorbeau, ~i tori trei
merserg cu grgbire ping ce cgrarea incepu sii urce
pieptiq, ieqind din valea impgduritg, apoi o luarg tot
 prmtre brazi, ajungind in cele din ml la lumini in
poiana de pe creastl.
Era cald in dupl-amiaza aceea de mai tirziu, gi pe
la jumlitatea urcugului femeia se opri. Oprindu-se ~i
privind in urmci, Robert Jordan vlizu c l fruntea ii era
imbrobonitti de sudoare. I se p h c l obrazul ei ars
de soare aratii palid, pielea e gjilbejitli gi pete intune-
cate ii apgruserii sub ochi.
- Haideti sg ne odihnim o clipii, le indemnK el.
Am mers prea repede.
- Nu, se impotrivi Pilar. Sli mergem mai departe.
- Stai gi odihnegte-te putin, Pilar, o rug2 Maria.
N u arliti bine.
- Las5 gura ! se riisti Pilar. Nu ti-a c e n t nirneni
sfatul.
Porni in sus pe ciirare, dar cind ajunse pe creastl,
rgsufla greu, f a p ii era acoperits toat5 de sudoare gi nu
rnai incgpea nici o indoialii cg pglise r5u.
- Agazti-te putin, Pilar, ii spuse Maria. Hai, te rog,
a~azg-teo clipii.
- Bine, rtispunse Pilar.
$i toti trei se a~ezariila poalele unui brad gi lgsarg
privirile sg le alunece peste poiana de munte, ciitre locu-
rile uncle piscuri ascutite piireau sii tigneascl dintre
cutele crestelor, cu ziipezile lor strglucind orbitor sub
razele de soare ale inceputului dup5-amiezii.
- Ce lucru afurisit e ziipada gi cit de frumoasa
pare, observ5 Pilar. fn~elgtoaremai e gi zgpada asta.
Apoi, intorcindu-se ciitre Maria : fmi pare rtiu c l am
fost aspr5 cu tine, guapa. Nu gtiu ce m-o fi apucat azi.
fs tare artiigoasg.
- Nu iau niciodati seama la ce spui cind e ~ t i
supgrat5, ii rgspunse Maria. $i destul de des egti su-
piirats.
- Nu, e mai rgu decit supgrarea, zise Pilar, cu
privirile pierdute peste piscuri.
- Nu te simti bine, spuse Maria.
- Nici Ssta nu-i necazul, mlrturisi femeia. Vino
incoace, guapa, gi pune-ti capul in poala mea.
 Maria se trase aproape de ea, intinse bratele gi le
agezd asa cum le agaz; cineva cind vrea s5 doarmi
far5 pern5 gi-~isprijini timpla pe ele. fntoarse fata c5tre
Pilar gi Pi zimbi, dar femeia cea voinicg privea peste
poian;, spre crestele muntilor. Mingiie capul fetei far;
sii-~icoboare privirile, apoi ii trecu un deget moale
peste frunte, in jos, pe dupg ureche gi mai departe pe
git, urmind linia d e unde Pncepea sii creasc; p5rul.
- Peste putin ai s-o poti lua s5 fie a ta, InglPs,
spuse Pilar.
Robert Jordan era agezat in spatele lor.
- Nu vorbi aqa, o rugd Maria.
- Da, ai s; fii a lui, urm; Pilar f5r5 s5 se uite la
nici unul dintre ei. Nu te-am dorit niciodat;. Da' sint
geloasii.
- Pilar ! euclamii Maria. Nu vorbi aga.
- Ai s5 fii a lui, repetii Pilar gi-gi trecu degetul
peste lobul urechii stingi a fetei. $i tare sint geloas;.
- Da' cum se poate, Pilar ? se mir5 Maria. Doar
mi-ai spus chiar tu c; intre noi nu pot fi niciodatd
lucruri dintr-astea.
- Totdeauna e cite un lucru dintr-astea, rsspunse
fenieia. Totdeauna e cite ceva ce n-ar trebui s5 fie.
Da' cu mine nu-i aga. Vorbesc adeviirat. E u nu vreau
decit fericirea ta gi nimic mai mult.
Maria nu mai spuse nici o vorbii gi riimase intins5
acolo, trudindu-se sg-gi tin; capul in poala ei aga fel ca
s5 fie cit mai uvor.
- AscultG, guapa, zise Pilar ~i-gitrecu degetul -
absents, dar cu stiiruintii - peste obrajii fetei. Ascults,
azirrpa, eu te iubesc ~i el poate s5 te ia ~i sd fii a lui,
h..
tiindcii nu sint o to~tillcra,ci o ferneie fiicutii pentru
biirbati. Asta e adeviirul. Da' uite cii acuma imi place
sii spun aga, la lumina zilei, cii tin la tine.
- $i eu te iubesc.
- Qud v a ! Nu spune prostii. Nici nu gtii mscar
despre ce vorbesc.
- Ba gtiu.
- Qui. va, cZ ~ t i i .Tu egti pentru Znglks. Asta e lim-
pede gi asa trebuie sG fie. Asa gi vreau sii fie. N-a$
ingsdui iliinic altceva. Nu sint o desfrinat;. Numai iti
spun un lucru adevzrat. Putin5 lunle are s5-ti spun3
vreodatz adevgrul, gi nicicind o femeie. Sint gcloasii,
o spun, si aga este. $i uite c5 o spun.
- N-o spune, se rugs Maria. N-o spune, Pilar.
- POTquB s i n-o spun ? urml fcmeia, tot f5r5 sg
se uite la vreunul dintre ei. Am s-o s p ~ mpin5 ce n-oi
mai avea chef s-o spun. $i acurn privi in jos spre
Maria : Uite cg a gi venit vremea aceea. N-o mai spun.
Infelegi ?
- Pilar, zise Maria. Nu mai vorbi aga.
- Egti un iepurag tare dulce, o alint5 Pilnr. $i
acuma salts-ti capul de aici, c5 s-a s f i l ~ i tcu prostiile.
- N-au fost prostii, se impotrivi hlaria. !ji capul
meu gade foarte bine acolo unde se afl5.
- Nu. Ridics-1 I ii porunci Pilar, virlndu-~imiinile
mari pe sub capul fetei gi ssltindu-1 in sus. D3' ti^,
Znglts ? intrebz ea pe cind inc5 inni sprijlnca c7pul
fetei gi se uita peste crestele munliior. Ce pisic3 ti-a
mincat limba ?
- Nici o pisid, rzspunse Robert Jorclm.
- Atunci ce altH lighioanZ ? $i l5s5 capul fetei jos
pe primint.
- Nici o lighioanz, ii spuse Robert Jordan
- Va s5 zic5 ti-ai inghitit-o singur, da ?
- Cred c2 da, zise Robert Jordan.
- Si ti-a pliicut ce gust avea ? Dup5 asta Pilar se
intoarse cstre el ~ i - zimbi.
i
- Nu cine gtie ce.
- Credeam cg nu, urmz Pilar. Creclcain cg nu.
Da' uite &-ti dau indiir6t iepura~ul. Si niciodnti nu
mi-a trecut prin minte s5 ti-1 iau. E-un nume po:~i,it
pentru ea. Te-am auzit azi-dimineat5 cum ii spuncni n?a.
Robert Jordan simti cZ ii rogesc obrajii ~ i - ispube :
- Eyti o femeie necrutgtoare, Pilar.
- Nu, rgspunse Pilar. Da' oricit de simpl?i sint. tot
am o fire greu de descurcat. $i t u egti greu de dcscur-
cat, Zngl6s ?
- Nu. Da' nu sint nici simplu.
- lmi place firea ta, Znglb, zise Pilar. Apoi incepu
s2i zimbeasc& se aplecz inainte gi, tot zimbind, clitinii
din cap. Ei, gi-acum, dacg ti-ag lua eu iepuravul ~i pe
tine te-a? lua de la iepurag ?
- N-ai sg poti.
- Stiu, recumscu Pilar gi zimbi clin nou. $i nici
mgcar nu vreau. Da' cind eram tingr5 a? fi putut.
- Cred.
- Crezi ?
- Sigur, zise Robert Jordan. Da' vorbele astea
n-au nici o noimii.
- Nu seamiin5 de loc cu firea ta, spuse Maria. '
- Azi nici eu nu semgn prea mult cu mine, r d r -
turisi Pilar. Numai aqa, pe departe. Podul ista a1 tgu
mi-a dat dureri de cap, Inglts.
- Atuncea n-avem decit sg-i spunem Podul Durerii-
de-Cap, propuse Robert Jordan. Da' am si-1 prgbugesc
in prgpastie ca pe-o colivie sfgrimatg.
- Foarte bine, 91 indemng Pilar. D5-i inainte cu
vorbe de-astea.
- Am sg-1 fring cum rupi o banana dupg L* ai
curstat-o de coaja.
- AS minca o banan; acuma, Pi vesti Pilar. Dg-i
inainte, Ingl6s. Vorbegte mereu aqa, din toatg inima.
- Nu-i nevoie, zise Robert Jordan. HaideG sP grg-
bim pasul, ca sg ajungem la tabgrg.
- La datorie, spuse Pilar. Las' c5 vine repede gi
vremea ei. Am spus c-o s5 vB las singuri.
- Nu. Am treabg multg.
- $i asta e tot treabg gi nu tine cine $tie cit.
- Taci din gurg, Pilar I se risti Maria. Vorbe~ti
pordrii.
- Pentru cP sint porcoasg I zise Pilar. Da' sint qi
foarte delicat;. Soy ntuy delicada. Uite, am sii vZ las
de capul vostru. !ji vorbele acelea despre gelozie erau
nigte prostii. M-a supgrat Joaquin dill pricing cZ am
v k u t pe chipul lui cit de uritg sint. Nu-s geloasg pa
tine decit fiipdcg ai nougsprezece ani. Si nu-i o gelozie
care sg vng mult. N-o sg ai totdeauna nougsprezeca
ani. Acuma eu mZ duc. '

Se ridicg de jos gi, tidnd o ming 21gold, se uitg la

Robert Jordan, care stitea gi el tot in picioare. hlaria
rgmrsese agezat5 la poalele copacului, cu capul plecat
mult inainte.
- Haideti s i mergem cu topi la tab5r5, spuse Ro-
bert Jordan. E mai bine ava, gi avem o multime de
treabg.
Pilar fgcu semn din cap cHtre Maria. Fata gedea jos,
cu fata intoarsg intr-o parte, $i nu spunea nimic.
Pilar zimbi, inglt5 din umeri aproape imperceptibil
gi intreb5 :
- $tii dnunul ?
- I1 gtiu, rzspunse Maria f5rg s5 ridice privirile.
- Pues me voy, ii vesti Pilar. Atunci eu mg duc. 0
sg-fi preggtim pentm la mas5 nigte bucate intiritoare,
Inglds.
Si dgdu sg plece prin iarba poienii inspre piriul ce
curgea la vale cgtre tab&%.
- Stai puun ! ii strigi Robert Jordan. E mai bine
sP mergem cu totii impreun5.
Maria qedea nemigcatg gi nu scotea o vorbs.
Pilar nici mgcar nu intoarse capul. Doar spuse :
- Qud va, sg mergem impreuns. 0 s5 ne vedem la
tab5r5.
Robert Jordan rgmase acolo, in picioare.
- Nu cumva i-o fi r5u ? o intreb5 el pe Maria.
Adineauri nu ar5ta bine de loc.
- Las-o s5 se ducg, zise Maria cu privirile tot @-
tuite in pgmint.
- Cred c-ar trebui s5 m5 duc qi eu cu dfnsa.
- Las-o s l se ducg, spuse Maria. Las-o d se d u d 1
 Capitolul treisprezece

Mergeau prin iarba poienii de munte, ~i Robert

Jordan simtea cum ii mingiie picioarele, simtea pe $old
apzsarea pistolului virit in toc, simtea pe cap razele
soarelui, simtea in spate adierea ricoroasg veniti din-
spre zgpezile munfilor ~i in mini simtea mina fetei,
vinjoasi gi tare, cu degetele incle~tateintr-ale lui. Si
cle acolo, din palma lipiti de palma lui, din degetele
lor impletite ~i din incheietura a ~ e z a t ilingi incheietura
lui, dinspre palma, dinspre degetele .yi dinspre incheie-
tura miinii ei urca ceva la fel de proaspit ca qi cea
dintii boare lini de vint care, alunecind citre tine
peste intinderea mirii, abia-i increte~teoglinda neclin-
titri, la fel de uSor ca un fulg ce-ti atinge buzele, sau
ca o frunz,? ce cade atunci cind nici o adiere nu tul-
burg vilzduhul ; atit de lin, c i putea fi simtit doar
cu atingerea degetelor, dar atit de sporit, atit de in-
tetit gi ajuns aya de aprig, de ascutit ~i de viu prin
apgsarea puternici a degetelor, prin palmele ~i incheie-
turile strins lipite, incit parcri un curent electric pornea
pe bra1 in sus ~ i - umplea
i intreg trupul cu golul dure-
ros a1 dorintei. Soarele strrlucea in pirul ei cafeniu-
deschis ca spicul griului, pe chipu-i catifelat ~i frumos,
cu pielea de aur aprins, ~i pe arcuirea gitului, ~i-atunci
o facu s 5 - ~ idea capul pe spate ~i o sriruti. 0 simti
cum tremuri in bratele ~i sub buzele lui, ii strinse tot
trupul lingi a1 s i u ~i simti in piept impunsjtura sinilor
prin cele dous c i m i ~ kaki,
i ii simti mici ~i virto~i; in
clipa aceea intinse mina, descheie nasturii c s m i ~ i i ,se
apleci ~ i - osiruti pe piept, iar fata se zgudui din tot
trupul, cu capul lisat pe spate ~i sprijiniti d e bratul
lui. Apoi igi lipi bzrbia de cregtetul siu, ~i el simti cum
ii cuprinde capul intre miini gi il leagrinii la piept. Se
indreptg, o inliintui cu amindouii bratele gi o strinse
atit de tare, c5 o ridic5 de la piimint yi r5mase spriji-
nit5 numai de trupul lui ; o simti cum se cutremurii yi
buzele ii ajunserH pe gitul siiu, iar atunci o 15si jos
murmurind :
- Maria ... Of, Maria mea !
Iar mai tirziu intreb5 :
- Unde s5 mergem ?
Fata nu riispunse nimic, dar ii strecur; mina pe sub
c 8 m a ~ 5~i o simti cum descheie nasturii in vrenle ce
Soptea :
- Si tu ... Vreau s5 siirut gi eu... da.
- Nu, iepura~ule.
- Ba da. Ba da. Ava cum ai f;icut si tu ... orice.
- Nu. Nu nu se poate.
- Bine ... atunci. Ah ... bine. Bine ... Ah!
Pe urm5 veni mireasma ierbisi strivite .yi tPria tulpinilor
indoite sub ceafa ei, dimpreunii cu lumina soarelui re-
vdrsat peste ochii-i inchi~i,gi toat5 viata Robert Jordan
avea s5-i tin5 minte arcuirea gitului, cu capul impins
in r5d5cinile ierbii si buzele ce tremurau stins vi stin-
gher, gi zbaterea genelor peste pleoapele strinse cu
putere impotriva luminii soarelui ~i inlpotriva tot restu-
lui lumii, iar ei totul i se inf5ti~a r q u , portocaliu,
auriu-roviatic din pricina razelor de soare ce-i sdgetau
ochii inchi~i,~i nilnic nu lnai rgminea in afara acestor
culori, nimic ~i nimic, nici implinirea, nici ddruiren,
nici stgpinirea, totul topindu-se in acelagi colurit, totul
cufundat in deplina orbire a acelui colorit. Pentru el
era o trecere prin bezn5, un drum ciitre niciiieri, dill
nou catre nicsieri ~i iarHgi cstre niciiieri, incs o datii
ciitre nicgieri, mereu ~i de-a pururi ciitre nicgicri, drum
greu striibstut in coate spre nicgieri, intunecat ~i fgrii
popas pins nicgieri, atirnat de marginile timpului scurs
necontenit spre neaflatul niczieri, acum ~i iar ~i iarjgi
spre nicgieri, de data asta f8rii a mai putea fi necontenit
luat de la capZt spre acela~inicgieri, qi deodatg, mai
presus d e orice putere de indurare, sus, sus, sus, apoi
priibu~irea in plin niciiieri, bruscii, pirjolitoare, parali-
zantii, ~i intreg nicaieriul destrgmat gi timpul pe deplin
 Fncremenit in loc, $i ei doi intin~iacdo, ciici timpul ivi
oprise curgerea, iar el simti piimintul retriigindu-se $i
dispiirind de sub trupurile lor.
Mai tirziu gedea pe-o ring, cu capul scufundat adinc
fn iarbii. adulmecindu-i mireasma gi tr5gPnd in niiri
aroma rgdiicinilor gi a piimintului, iar soarele se strecura
printre firele de iarb5 ce-i gidilau um5rul go1 gi coastele,
~i fata statea intinsii alsturi, cu ochii incg inchigi, pe
unng ii deschise gi zimbi, ~i el ii spuse cu glas lipsit de
orice vlagii gi ca de la o depsrtare uriqii, dar priete-
noas5 totugi : ,,Iepuragule". Iar fata zimbi gi de
aproape de tot ii r5spunse : ,,Zngl6s a1 meu I"
- Nu sint Inglk, zise el foarte alene.
- 0, da, egti, st5rui fata. Egti Inglks a1 meu, apoi
intinse miinile, il apuc5 de amindoug urechile gi il sii-
rut; pe frunte. Uite, ad5ug5 apoi. Cum e acum ? 8 t h
sii ssrut mai bine ?
Pe urmii, in timp ce mergeau impreun5 pe marginea
piriului, Robert Jordan ii spuse :
- Maria, te iubesc, gi egti atit de gingagi gi atit de
pinunat5 gi atit de frumoasii, iar d a d sint cu tine se
petrec asemenea lucruri in sufletul meu, incit mi se
pare c5 a? vrea sii mor atunci cind fac dragoste cu tine.
- 0 ! r5spunse Maria. Eu mor de fiecare dat5. TU
nu mori ?
- Nu. Aproape. Ai simtit gi tu cum se topegte
pzmintul ?
- Da. Chiar cind muream. Cuprinde-mii de dupii
mijloc, te rog.
- Nu. lti tin mina. Mina ta mi-e de ajuns.
Se uitii la ea, pe urmZ privi peste poianii c5tre un
vultur pornit la viniitoare, gi v h norii grei ai dupii-
amiezii adunindu-se peste crestele munfilor.
- $i cu altele nu e la fel pentru tine ? intrebg
Maria pe cind mergeau ming in minz.
- Nu. De-adevzrat.
- Ai iubit multe ?
- Citeva. Da' IIU ca pe tine.
- Si n-a fost ava ? Adeviirat $
'
- Mi-a p l k u t gi atmci. Da' nu ass.
 - $i pe urmii pamintul s-a topit. fnainte piimintul
nu s-a mni topit niciodatii ?
- Nu. De-adeviirat niciodats.
- Ag 1 u r n 2 fata. $i asta a fost numai intr-o sin-
gurii zi.
El t5cu.
- Da' cel pufin acum a fost, spuse Maria. $i inc5
iti rnai sint drag5 ? ffi place cum argt ? Am sii fiu rnai
frumoas5 peste cit5va vreme.
- E$ti foarte frumoasii ~i acuma.
- Nu, zise fata. Da' mingiie-mii cu mina pe cap.
0 mingiie, simGnd cum piiru-i scurt $i monle se ne-
tezegte sub mingiiere, apoi i se ridicii printre degete,
vi atunci ii cuprinse capul cu amindoug miinile, ii in-
toarse fafa ciitre a lui ~i o s5rut5.
- fmi d a c e foarte mult sii s5rut. m5rturisi Ylaria.
Da' nu m5 pricep sii siirut cum trebuie.
- Tu n-ai nevoie s5 siiruo.
- Ba da, am. Dacii e sii fiu femeia ta, trebuie s5-ti
plac in toate.
- fmi placi destul. Ar fi cu neputintj: sii-mi placi
rnai mult. N-a9 rnai f~ in stare de nilnic dac5 mi-ai
pliicea rnai mult.
- Ai sii vezi rnai tirziu, spuse fata, in culmea teri-
cirii. Aculn p5rul meu io place fiindcii e ceva neobi$-
m i t . Da' pe zi ce trece crevte tot rnai lung. -4re s5
creascii lung de tot, ~i atunci n-am sj: rnai fiu uritii, $i
poate ai sii m5 iubqti fwrte mult.
- Ai un trup foarte E m s , ii qmse Robert Jordan.
Cum nu rnai e altul pe lurne.
- Nu-i deait tiniir gi mlgdios.
- Nu. Intr-un trup frumos se afls un fel de vraj5.
Nu vtiu ce anume face ca unul sii aib5 asemenea vrnjii
gi altul nu. Da' tu o ai.
- Pentru tine, zise fata.
- NU.
- Ba da. Pentru tine, totdeama pentru tine ~i nu-
ma, pentru tine. Dar e a p de pufin ce-fi aduc. Am s5
h v 5 t cum sii te Pngrijesc. Da' spune-mi drept. N-ai m i
simtit niciodatii inainte cum se t o p q t e p W n t u l ?
 - Niciodat5, rgspunse Robert Jordan c u toatl con-
vingerea.
- Atunci sPnt faricit5, zise fata. Atunci d n t cum
nu se poate mai fericit5.
- Te gindegti la altceva ? il intrebg ea putin mai
tirziu.
- Da. La idatoria mea.
- Ap vrea s-avem cai gi s5 mergem d a r e , spuse
Maria. Sint apa de fericit5, c5 ag vrea s5 fiu c5lare pe
un cal de soi gi s i merg in goana mare cu tine algturi,
d a r e pe alt cal, s5 gonim din c e in ce mai repede, in
galop, da' niciodatg s5 nu-mi las in urm5 fericirea.
- Am putea s5-ti l u h fericirea intr-un avion, 6 s -
punse el, pierdut in ginduri.
- $i s5 z b u r h mereu pi mereu fn inaltul cerului,
ca aeroplanele acdea mici, de vinitoare, care luceau
in b5taia soarelui, urm5 fata. S5 facem cercuri pe sus
~i s-alunecgm spre pgmint. Quk bueno 1 strig5 ea rizind.
Fericirea mea nici n-ar b5ga d e seam5 ce facem.
- Fericirea ta n-are ameteli, ii spuse Robert Jor-
dan auzindu-i nurnai pe jum5tate vorbele.
Fiindc5 i n clipa aceea nu se mai afla de fat;. PZ-
Sea al5turi de ea, dar acum se gindea la pod gi il
vedea intreg, masiv gi deslugit, d e parc5 ar fi fost prins
in focarul lentilelor unui aparat fotografic. Vtizu cele
doug gherete gi pe Anselmo ~i pe figan supraveghin-
du-le. V5zu Soseaua goal5 gi v5zu mipcare pe ea. VBzu
locul unde avea IS% plaseze cele dou5 pqti-mitraliere,
aSa fel ca s5 aibg cel mai intins cimp de bztaie, qi
cine avea s5 le minuiasd ; la sfir~it,eu - igi spuse
- dar cine s5 le minuiascs la fnceput ? Agez5 in-
clrc5turile de exploziv, le fixP ~i le fiicu legiiturile,
puse capsele gi rrsuci firele, apoi le intinse, le agjfii
pi se intoarse acolo unde lgsase vechea cutie a dcto-
natorului, iar pe urmg i n c q u 1s3 se gindeascg la toate
amgnuntele ce s-ar fi putut i n t h p l a s5 nu fie cum
trebuie.
Inceteazg, i ~ ispuse in gind. Ai f5cut dragoste cu
fata asta, ~i a c m capul iti este limpede, intr-aclevsr
limpede, iar tu incepi s5 te nelinigtepti. Una e s5 te
gindegti la ce ai d e f5cut, gi alta s5-ti faci tot felul
de griji. Nu te nelinigti. Nu trebuie sii te nelini~te~ti
Stii tot ce-ai putca fi nevoit sii faci ~i ~ t i itot ce s-ar
patca intiinpla. FZrH indoialii cii ar putea sii se in-
timple.
Te-ai angajat in rszboiul iista ~ t i i n d foarte limpede
pentru ce lupti. Luptai chiar impotriva lucrurilor pe
care le faci acum, ~i e ~ t isilit sii le faci dacii vrei sii
ai vreo ~ a n s 5de victorie. Si iatii cii era nevoit sii se folo-
seascg de oamenii ace+ pe care Pi iubea, la fel cum
s-ar fi folosit cine\.a de n i ~ t etrupe a ciiror soartii trebuia
sii-1 lase absolut indiferent dacii tinea sii izbindeasc5.
Pablo era, far5 nici o indoialii, cel mai ager la minte.
lntelesese intr-o clip5 cit de primejdioasii era Pncercarea
aceea. Femeia fusese cu trup qi suflet pentru indeplinirea
ei, ~i incg era ; ins5 incet, dar sigur, ajunsese sii inteleagii
exact d,espre ce anume era vorba, ~i asta o tulbura inc5
de pe aoum destul de adinc. Sordo "Ltelesese ~i el nu-
maidecit ~i se arztase gata sii porneascii la treabii, dar
nu ii ,pliicea cu nimic mai mult decit 9i pliicea chiar lui
in'su~i,lui Robert Tordan.
Va s5 zieg spui c5 nu te intereseazii ce are sii ti se
fntimple tie, ci numai ce are sii ae lintimple cu fe-
meid, cu fata ~i cu ceilalti. Bine. Ce s-ar fi intlmplat
cu ei dac5 n-ai fi venit tu ? C e li s-a intimplat ~i ce
au f5cut ei inainte de sosirea ta aici ? Nu trebuie sii
gindegti a p . Nu e ~ t iriispunziitor de soarta aamenilor
Bstora decit in cursul actiunii. Ordinele nu de la tine
pornesc. Pornesc ~ d ela Gdlz. $i cine e Galz ? Un ge-
neral destoinic. Cel mai bun general sub care ai lup-
tat vreodatii. Dar este oare cineva obligat sii execute
ordine imposibil d e executat, chiar cind le stie dinainte
urmiirile ? Chiar d n d vin !din partea ~lui Golz, care
1.eprezintii atit partidul, cit ~i m a t a ? Da. Trebuie
sii le executi, fiindcg numai executindu-le pofi dovedi
cii erau irnposibil de executat. Cum poti cii nu pot
Bi ~duseda b u n ~ s f i r ~ ping
i- t nu lincerci sii le executi ?
Unde am ajunge d a d , ?n clipa d n d primegte un or-
din, diecare ,ar spune cg este irnposibil ~ d eexecutat ?
Unde am ajunge-cu totii dacg a r f i d e ajuns sG spui :
,,Imposibil" atunci cind ti se d g un ordin ?
 Vgzuse destui cornandanti pentru care toate ordinele
erau imposibil de executat. Porcul acela de Gomez, in
Estramadura. Viizuse destule atacuri in cursul c5rora
filancurile nu inaintau idin pricing cg era irnposibil de
haintat. Nu, va tindeplini ordinele, iar ~dacgiubea oa-
merlii cu care trebuia sg le exeoute, linsernna c5 norocul
Pi joac5 qi feste.
In toate actiunile intreprinse d e ei, d e partizani,
aduceau mereu p r h e j d i e gi ssuferintii pe capul celor
ce-i sdgposteau gi ii ajutau. Pentru ce ? Pentru ca in
cele 'din u r n 5 sg nu mai existe nici un fel d e primej-
die gi pentru ca tara aceasta sg deving un loc unde sii
se poatii trgi in depling fericire. Acesta este adevgrul,
oricit d e rgsuflate a r putea sg par5 cuvintele.
D a d republica piardea r5zboiu1, pentru cei ce me-
deau in ea viafa ar fi devenit imposibdg Pn Spania.
Oare ar fi imposibilg ? Da, ~ t i ac5 ar fi imposibilg,
cgci o dovedeau toate cele petrecute In locurile pe
care fasci~tii le gi ocupaserii.
Pablo era o (canalie, dar ceilalti erau oarneni de is-
pravi $i a-i atrage intr-o asemenea aqiune nu insemna
oare o t r a a r e fat5 de t q i acegtia din urmg ? Poate
cg ~da.Dar dac5 nu aruncau padul Pn aer, peste o siip-
t 3 n i n i aveau sg soseascg dou5 escadroane d e cavalerie
care s5-i hgituiascg gi sZ-i alunge din munw de-aici.
Nu. N-aveau nimic de cigtigat dac; ii l5sa in pace.
Numai c5 toti oamenii trebuie lgsati in ,pace qi nu se
cade s5 te amesteci in treburile nimsnui. Prin urmare,
asta credea el, o credea cu adevsrat ? Da, o credea.
Atunci, cum rianine ou societatea planificatg gi cu toate
celelalte ? Asta r M n e a tn sa~cinace'lorlalti. El avea alt-
ceva de fzcut dup5 sfirgitul rgzboiului. Lupta acum in
aceastg indlegtare lfiindcg rkboiul lincepuse intr-o tar;
p e care o iubea ~i 'fiindcg el cradea in republicg, iar
daca repuldica ar fi fost nimicit5, viata ar fi devenit in-
suportabilg pentru toti cei ce aveau aceeqi credintii ca
gi el. hcceptarse disciplina cmunistg pe~rtrutoat5 durata
rZzboiului. Aici, f n Spania, m u n i ~ t i iofereau disciplina
cea mai potrivit5, cea mai trainica gi mai sgngtoasg pen-
tru conducerea rZzboiu'lui. Accepta disciplina comnist2
pentru toat.2 durata ostilitjltibr, fiindc5, in ceea ce pri-
 veste oanducerea rizboiului, partidul c o m i g t i l o r era
sing~rullpaatid a1 ciirui program gi a c k u i disciplini
putea sii le respacte.
Atunci, ce credinfg pditicii avea el ?
Acum, nici una, igi zise in sinea sa. Dar aga ceva
nu trebuie spus nimgnui, gindi el n a i departe. Nici-
odat5 sii n-o ~ecunoqti. $i ce-ai sg faci dupii aceea ?
tLm sii mg intorc iar acas5 gi am sii-mi c i ~ t i gexistcnfa
predind limba spaniolg, ca ~i mai inainte, $i am sg
scriu o carte care sii cuprind; adevgrul. Pun r h g -
qag, Qi zise el. Pun r h * g cii. are s;-mi die q o r .
Va trebui sii discute cu Pablo despre politic;. Va
fi foarte interesant d e vizut ce evalutie politic; avu-
sese. Probabil claisica trecere d e la stinga la dreapta ;
ca a bPtrindui Lerroux. Pablo sernPna foarte mult cu
Lerroux. Prieto era tot atit de r5u. Pablo gi Prieto nu-
treau aproape aceea~icredinfg in victoria finals. Toti
duceau politica hotilor de cai. El credea in republic;
socotind-o cea mai bung form; ~ d eguvernSmht, &r
republica trebuia sii se debaraseze de toat; aceastr
~leaht; de hoti de cai,care o impinsese 5n impasul de
cla inceputul insurectiei. Mai existase oare v r e o h t i un
papor ai ciirui conduc5tori s5-i fie Pn asemenea m5-
sur5 duqmani adevgrati, cum era acesta ?
D u ~ m a n ia i poprului. Iatii o expresie de care se
putea lipsi. Un ~ a b l o npe care putea si-1 arunce. Gin-
dul era una dintre urm%ile faptului c5 se culcasc cu
Maria. Fusese la fel de bigot (qi intolerant in chestiunile
politice ca un preacucernic baptist u^n cele religioase,
iar expresii ca ,,dugman a1 poporului" fi veneau in
minte f5r; s5 le m i examineze critic in vreun fel.
Ca gi tot soiul de alte clich6s revolutionare sau PA-
triotice. Mintea le minuia f5r5 s 5 le mai dnt5reasc;l.
Nu incapea indoialg cii erau adev5rate in continut, dar
prea era u ~ o rsg te dovedegti ager la minte folosindu-te
d e ele. Din noaptea trecut;, dnsl, gi din dup5-amiaza
asta mintea fi devenise mai clarii qi mai curat; in
aceastii privintz. Ciudat lucru m i este Si bigotismul.
Ca sii pofi deveni bigot, trebuie sii fii absalut convins
ClQee (franc.).

15 - Pentru cine bat clopotele 9%

 cg a i dreptate, vi niinic nu creeaz; aceasti4 convingere
~i acest sentiment a1 dreptiifii depline cu rnai mult;
for\& decit abstinenfa. Abstinenfa este dugmanul ereziei.
$i cum a r rezista aceastii premisg dacg ar ccrceta-o
rnai indeaproape ? Gata, nu te rnai gindi la asemenea
lucruri. Ginde~te-tela Maria.
Maria avusese o influenfg adinci asupra bigotismu-
lui sgu. Ping acum nu-i slgbise hotgrirea, dar in clipa
d e fatii dorea cu mult rnai mare tgrie s5 nu moarii.
Bucuros ar fi renunfat la un sfirgit de erou sau d e mar-
tir. Nu void si-gi lege numele de un nou Termopile, nici
s i fie un nou Horatius la indiferent ce pod, gi nici co-
pilul acela olandez, cu degetul virit in gaura digului.
Nu. I-ar fi plgcut sg petreacg o vreine aliituri de Ma-
ria. A5ta era cea rnai simp15 expresie a niizuin\elor
h i . Ar ti dorit s5 p e t r e a d inultii, multii vreme alaturi
d e e,l.
Nu crcded cii ii va f i vreodatii hgrgzit un asemenea
lucru, cum a r fi un rggaz inai indelungat, dar dac5 ar li
fost cumva vorba de aSa ceva, i-ar ti pliicut 59-1 pe-
treacii imgreun5 cu Maria.
Imi inchipui cii s-ar putea sii ne ducem la hotel ~i
s;i ne inscriem in registru drept doctorul ~i doainnn
Livingstone. gindea Robert Jordan.
D e ce nu m-a7 insura cu ea ? Bineinteles, igi spuse
rnai departe. Am sg mii insor cu hllaria. Pe unnii o sG
fiin domnul gi doamna Robert Jordan din Sun Valley,
statul Idaho. Sau din Corpus Christi, statul Texas, ori
din Butte, statul Montana.
Fetele spaniole devin sofii minunate. N-am avut ni-
ciodati o astfel de sotie, aga c i ~ t i ufoarte bine. $i
d u p i ce m-ag intoarce la slujba mea de la universitate,
Maria ar putea fi sofia unui asistent, iar in serile cind
studenfii de la spaniolii ar veni sii-gi fumeze pipele vi
sii intrefinii una dintre acele atit de utile discutii li-
bere despre Quevedo, Lope d e Vega, Gald6s gi alti
asemenea riposafi, totdeauna incint?itori, a r avea prilej
65 le povesteasc5 in tihng cum o min; d e cruciati in
cgmii~ialbastre, pornifi la lupt; pentru apzrarea cre-
dintei celei adevgrate, s-au agezat pe capul ei, in
 vreme ce altii ii rgsuceau miinile la spate $i ii ridicau
fustele, indesindu-i-le in gurri.
k15 intreb cum ar plicea Maria in Missoula, statul
Montana. Asta cind a? mai putea g5si o slujbs in
Missoula. Acum cred c5 sint pretutindeni ~i peritru
totdeauna etichetat drept ,,ro~u" gi m5 aflu de mu!t
pe lista neagr5. D e ~ iniciodatz nu pofi fi sigur, Nu
se $tie niciodatli. N-au nici o dovad5 despre ce faci
t u acum, vi la drept vorbind, chiar dac5 le-ai povesti,
nu te-ar crede nici in ruptul capului, iar pa~aportul
meu are viz5 pentru Spania eliberatg inainte de in-
stituirea restrictiilor.
Terinenul de inapoiere n-are s5 se implineascs pin5
in toamna lui treizeci ~i ~ a p t e .Ai ~ l e c a tin vara lui
treizeci ~i vase ~ i ,cu toate c5 viza este valabilii un
an, nu-i nevoie sj. te intorci inainte de deschiderea
trimestrului urmiitor, care incepe in toamna anului ce
vine. E vreme lungs de-acum qi pins in toamna vii-
toare. E vreme lungs ~i de-acum pin5 poimiine, c a
sii spunem ava. Nu. Cred cii nu e cazul s5-mi fac
griji in leggturs cu universitatea. fntoarce-te tu acolo
toamna viitoare, ~i totul are sG fie i n reguls. Numai
incearc5 ~i fii acolo.
Dar iat5 cii de lung5 vreme duci o viat5 tare ciu-
dat:i. Z5u c5 da. Spania reprezintri munca ~i slujba
ta, deci era firesc $i chibzuit sii te afli in Spania.
bluncisevi veri intregi ki proiecte inginere~ti vi in
serviciul silvic, construind drumuri, gi inv5tasevi cum
se umblii cu d i n m i t a , aFa c5 dinamitririle erau d e
asemenea o treabg serioasj ~ ; ifireasc5. Totdeauna
fgcutri cam in grabs, dar o treabg serioass.
Din moment ce accepti ideea dinamitririi ca pe o
problems pur tehnic5, ea riimine o problem5 pur teh-
nick Dar impreuni cu asta veneau o multime d e alte
amgnunte, nu chiar tot atit de fire~ti, ~i Dumnezeu
ti-e martor c5 totdeauna le-ai privit cu oarecare ugu-
rin@ A?a era prewuparea ,permanents d e a cintgri
condifiile unui asasinat izbindit, care insotea dinami-
tgrile. Cuvintele umflate o puteau oare face mai ugor
d e justificat ? $i puteau oare indulci gustul uciderii ?
Ai primit toate astea cu oarecare grab;, eu aga ti-a$
 rzspunde dac5 m-ai intreba, igi spuse Robert Jordan.
$i cum ai sg argfi, sau rnai precis pentru ce anume
ai s5 fii potrivit atunci cind ai s5 p5r5segti servicid
republicii, mie mi se ,pare, g i d i el mai departe, ceva
t o a t e nesigur. B5nuiesc ins5 cg a i s5 scapi de sub
povara tuturor acestor treburi scriind despre ele. De
Endat5 ce le agterni pe hirtie, au disp5rut. Are s5 fie
o carte bung, dac5 ai s-o pofi scrie. Mult mai bun5 de-
cit cealalt5.
Dar pin5 atunci, toat5 viata ce-ti este h5r5zit5 sau
5ti va fi h5r5zitg vreodatl se limiteaza la astgzi, la
noapte, la miine, gi iar5gi la astki, la noapte, la miine,
gi aga mereu gi mereu (sper), igi spuse Robert Jordan,
qi, prin urmare, mai bine ai folosi tirnpul ce-1 ai la
Endemin;, multumind totodat5 sorpi c5 ti-a f5cut parte
ule el. Dac5 treaba cu podul nu iese *
bine ... Deocam-
dat5 nu pare de loc promit5toare.
Dar Maria a fost minunat5. Nu-i aga ? 0, cum si4
...
nu fie gindi Robert Jordan. Poate c5 asta-i ceea ce
trebuie s5 culeg acum din via@ Poate c5 asta e ins5gi
viata mea, gi in loc s5 dureze gaizeci de ani gi incz
zece, are patruzeci qi opt de ore sau chiar gaizeci de
ore si incg zece, ori mai degrab5 dou5sprezece. Doug-
zeci gi patru de ore pe zi inseamn5 ca vor fi gaizeci
gi inc5 douiisprezece in trei zile intregi.
fmi inchipui c5 in gaptezeci d e ceasuri poti trii o
viat5 la fel de piing ca in gaptezeci de ani ; cu con-
ditia ca viata s5-ti fi fost piing pin5 in clipa cind in-
cep cele gaptezeci de ceasuri ~i s5 fi ajuns la o anu-
mit5 virst5.
Ce prostii, gindi Robert Jordan. Ce glume proaste
pofi sB faci d a d stai gi gindeyti de unul singur. fn-
tr-adevcir prostii. Dupg cum s-ar putea gi s5 nu fie d e
b c prostii. Ei, o s5 vedem. Ultima dat5 m-am culcat
cu o fat5 la Madrid. Nu, nu acolo. Era la Escurial, gi
dac5 nu m-ag fi trezit noaptea gi n-ay fi crezut c5 e alt-
cineva, lucru care m-a f5cut s5 m5 bucur ca un ne-
bun ping mi-am dat seama cine e intr-adevgr, ar fi
fost ca gi cind ag fi mincat vat5 ; dar, oricum, fusese
destul d e pl5cut. Iar inainte de asta a fost la Madrid,
gi d a c i 1 5 s h la o parte unele inchipuiri gi minciuni
ce mi le spuneam singur, in tirnpul hpreuniirii, cu
privire la identitatea partenerei, n-am avut decit ace-
la@ lucru, sau unul chiar ~i mai prost. Prin urmate,
nu sint un glorificator romantios a1 femeii spaniole ~i
nici nu mi-am inchipuit vreodatg c5 o aventuri in-
tfmp15toare e altceva decit o simpli aventurg i n h -
pilztoare, aici, ca in orice altl tar;. Dar cind sint cu
Maria, o iubesc atit de mult, incit simt, literalmente,
ci?i aan ajuns pe punctul de a-mi da sufletul, gi nicio-
dat5 n-am crezut in aga ceva, nici nu mi-am inchipuit
ci ar fi cu putint5.
Deci, dac; viata ta schimb5 cei ~aptezeci de ani
pe ~aptezecide oeasuri, am in clipa de fat5 acest dar
f l r i pret ~i sint destul de norocos c 5 am avut parte
d e el. $i dac5 nu exist5 ceea ce se numeSte un lung
rggaz, nici restul vietilor voastre, nici un ,,de acum
hcolo", ci doar ,,scum", inseamnl cg doar ,,acum6'
trebuie adorat, ~i sint nespus de fericit c5-1 am. Acum,
ahora, maintenant, heute. Acum - cit de ciudat sung
dacg te ginde~tic l trebuie s5 cuprindl lumea intreagg
qi viafa ta taatl. Estu noche, astl-searl, cc soir, heute
Abend. Viatg gi sotie l , vie qi mari. Nu, nu merge. Fran-
cezii au transformat cuvintul din urml in sot, biirbat. S-ar
putea acum * ~i Frau ; dar nici asta nu dovede~teni-
mic. Sii lulm, d e pildl, ,,mart" : mort, muerto ~i tot.
Dintre toate, tot evoc5 cal mai puternic moartea. Sau
,,rlzboi" : guerre, guerra gi Krieg. Krieg sung cel mai
rkboinic, ori nu-i adeviirat ? Nu cumva ti se pare
aga fiindcl germana o cunogti cel mai putin ? Scumpa
mea, chirie, prenda gi Schatz. Dar le-a$ da pe toate
dn schirnbul cuvintului Maria. Frumos nume !
I n fine, acum aveau s5 porneasc5 impreunl la treabl
cu totii gi nu mai era mult de agteptat. FZr5 indoialg
cii i se plrea din ce in ce mai greu gi mai complicat.
Era ceva cu neputintg de dus la bun sfir~itpe luming.
Caid te afli intr-o situatie imposlbilg, r h i i pe loc g i
a$tepti intunexicul noptii ca s i te retragi. fncerci sZ
1 Joc de cuvinte intraductibil ; in englezegte life (viatii) $i wife
Isope), rimeazg.
Idem ; in englezqte : now.
r e z i ~ t iping noaptea, ca s5 revii. Ai putea chiar r c u ~ i
dac5 izbute~tis5 rezigti ping se face intuneric gi pe
urms d revii. !ji ce se intimpli dac5 o sii incepi la
lumina zilei ? Ce zici ? $i sgrmanul, naivul acela d e
Sordo. care gi-a p5rgsit spaniola lui prescurtat5 nu-
mai pentru a-i explica a m h u n t i t cum st5 situatia.
Ca ~i cum nu s-ar fi gindit la asta de fiecare dat5 cind
ii treceau prin minte ginduri sumbre, dup5 ce Golz ii
pomenise prima oars de pod. Ca gi cum n-ar fi trzit
cu gindurile acestea, simtindu-le ca pe o mincare in-
delung nedigeratii, ce-i ardea mgruntaiele inc5 din
noaptea de dinainte cle alaltgieri.
Ce mai poveste ! Tr5iefiti o viaf5 intreag5 cu gin-
dul c5 asemenea lucruri inseamng ceva, iar ele sfir~esc
totdeauna prin a nu insemna nimic. Dar o incercare
ca asta n-ai mai trsit niciodat5. Totdeauna ifi spui
cg astfel de incurcgturi nu ti se pot ivi tie. Iar pe urm5
ai de-a face cu o asenenea situatie imputitg, cind tre-
buie s5 coordonezi dous cete priipiidite de luptgtori d e
guetqrilla ca sri-ti dea o min5 de ajutor la distrugerea
unui pod in condifii imposibile, pentru a stgvili o
contraofensiv5 care probabil iTa fi gi pornit5 in cliya
aceea, iar tu dai peste o fat5 ca Maria. Ava se in-
timplii lucrurile. Ai intilnit-o cam tirziu, asta e tot.
Va s5 zic5, o feme~eca Pilar aproape iti vir5 fata
?n sacul t5u d e domnit, gi ce se intimpl5 ? Da, ce
se intimpl5 ? Ce se intimplii ? Spune-mi te rog : ce
se intimplg ? Da. Chiar asta se intimpl5. Asta-i exact
ceea ce se intimpl5.
Nu te minfi singur, spunindu-ti c5 Pilar fi-a virit-o
Pn sacul de dormit, incercind s5 reduci totul la nimic
sau sii arunci cu noroi peste ce s-a petrecut. Ti-ai pier-
d u t capul din clipa cind a i z5rit-o. Cind fata a deschis
prima oar5 gura gi ti-a vorbit, povestea era ca ~i
incheiatg, iar tu o ~ t i ifoarte bine. D e vreme ce acurna
e ~ t istiipin pe darul acesta, cu toate c5 nicicudat5 n-ai
visat sg-1 primegti, n-are nici un rost s k l improgti c u
noroi, cind gtii ce inseamng gi gtii c5 1-ai primit in chiar
clipa cind ai v5zut-o iegind pe gura pe~terii, cu capul
plecat gi purtind i11 ~niinitava cu mincare.
 Atunci ti-ai pierdut iapul, ~i o ~ t i ifoarte bine, aSa c5
de ce te ininfi P Un lucru ciudat se petrecea iulduntrul
t8u de fiecare datri cind te uitai la ea Si de fiecare datZ
cind ea se uita la tine. Atunci de ce nu recuno~ti?
Bine, am sii recunosc. Iar cit despre faptul cli Pilar ti-ar
fi impins-o in brare, adevilrul este c6 Pilar n-a fiicut de-
cit s8 fie feineie de~teaptri.S-a ingrijit de fat5 cu mult5
dragoste ~i a observat ce se intiinplii de indatii ce s-a
intors in pe~ter6,aducind strlichinile.
Tn felul acesta a dat doar o minri de ajutor. A dat o
~ninri de ajutor pentru ce s-a intirnplat astii-noapte ~i
azi dupii-amiazii. E o fiint6 cu rnult mai delicat6 decit
tine ~i $tie sii pretuiascii timpul. Da, i ~ spuse
i Robert
Jordan, putein admite, cred, cii $tie multe despre valoa-
rea timpului. S-a dat deoparte ~i a fgcut toate celelalte
fii~idciin-a vrut ca ~i altii sri piardri ce pierduse ea ~i
ii era cu iieputintii s6 se impace mgcar cu gindul c6
poate fi pierdut. La fel a fiicut ~i oind s-a retras de-a-
colo, de pe creastii, ~i cred cri nu i-am inlesnit cu ni-
mic retragerea.
Va zii zicli, asta se intiinpl5 ~i asta s-a intinlplat, iar
tu n-ai incotro ~i trebuie sri recuno~ti; de-acum incolo
nu vei mai avea niciodat5 douri nopti intregi de petrecut
impreun5 cu Maria. Nu o via@ intreagii, nu o via#%in
doi, nu ceea ce e socotit firesc sii aibii oainenii - nici
vorbii nu poate fi. 0 noapte care a trecut, o dupg-amiaz5,
~i incB o noapte ce va s i vinii - poate. Nu, dom-
nule.
Nici rggaz, nici fericire, nici veselie, nici copii, nici
ciiinin, nici camerg d e baie, nici pijama curat5, nici
ziarul d e dimineafii, n ~ c ide~teptareaimpreunri, nici s5
te treze~ti~i s-o ~ t i c5 i e acolo qi cri nu e ~ t singur.
i Nu.
Nimic din toate acestea. Dar de ce, .cind clin tot ce-ti
d o r e ~ t iin viafii asta e ce poti avea ? $i cind ai ggsit
ce ciiutai ? D e ce nici mgcar o singurri noapte intr-un
pat cu cearceafuri ?
Ceri imposibilul. Ceri tot ce e mai cu neputint5. Prin
urinare, dacii o i u b e ~ t ipe fata asta atit de mult pre-
cum spui, ai 'face mai bine s-o i u b e ~ t icu Pnfocare ~i s5
inlocuiqti prin intensitate tot ce va lipsi legiiturii voas-
tre in duratii ~i continuitate. Ai auzit ce-am spus ? f n
vremile de-odinioari, oamenii i$i fnchinau toati viata
acestei indeletniciri. Iar astszi, cind ai ce-ai aqteptat,
dacii ti se dau d o u i nopij, te miri de unde a venit pe
capul tgu atita noroc. Doug nopti. D o u i nopti ca s5
iube~ti,s5 admiri ~i sii te desfefi. $i la bine, ~i la r5u.
La boa15 $i la moarte. Nu, nu se spune ava. La boa15 qi
la sgniitate infloritoare. Pin5 ce moartea va sg ne des-
part& In dou5 nopti. Mai mult decit pare cu putinfi.
Mai mult decit pare cu putintg, ~i acum leapid5 aceste
ginduri. E vremea sii s f i r ~ e ~ tNu-ti
i. aduc nici un folos.
Nu face nimic ce nu-ti este folositor. Sigur, aSa se cade.
Despre asta ti-a vorbit Golz. $i pe mPsurg ce-1 cunog-
teai, iti dsdeai seama cg are o minte foarte pgtrunsi-
toare. Prin urmare, la asta se referea : compensarea
pentru o via\% riivii~itii.Trgise oare Golz astfel de im-
prejurgri, pe care graba, $i lipsa d e timp, qi conditiile
vitrege le generau ? Era oare ceva ce se intimpla fie-
cgruia in co~iditiiasemgngtoare ? Si i se pgrea o situa-
tie cu totul deosebitg numai fiindca era vorba d e el ?
Se culcase Golz intr-o grab5 la fel de infrigurat5, p e
vremea cind comanda o unitate de cavalerie de strinsurg
in Armata Ro~ie,iar jocul imprejur5rilor ~i celelalte f5-
cusers o fats sii arate aSa cum i se ariita lui Maria ?
Probabil cuno~teasi Golz toate acestea ~i incercase a
te face sg infelegi lirnpede cii uneori trebuie s5-ti triiegti
tntreaga via@ in dou5 nopti pe care le ai la indemin5 ;
c5 trgind a$a cum t r g h noi acum, trebuie s5 aduni ce
ti-ar fi tost hiirlizit pentru o via15 intreag5 ~i s i con-
centrezi totul in scurtul rgstimp ce-ti rnai rgmine.
Era un ansamblu de credinte bine inchegat. Dar nu
credea c5 Maria nu-i decit un produs a1 imprejurgrilor.
Bineinteles, numai dacg nu e vorba sB fie o rezultantll.
atit a imprejurtilor viefii ei, cit ~i a imprejuririlor lui
d e viati. Iar ale ei nu par de loc foarte favorabile. NU,
nu-s chiar favorabile.
D a c i aSa eia sP fie, atunci era cum se c5dea sg fie.
Dar nu exista lege care s5-1 ~i oblige s i spun5 cZ-i
place. N-am qtiut c-o sii pot sirnfi vreodati ce simt acum,
gindi Robert Jordan. Nici c-are s i mi se poatZ Entimpla
aSa ceva. Ag vrea s i fi avut toat5 viata ce am astizi. 0
s5 ai, ii spunea o a l t i parte a cugetului. 0 s5 ai. 0 ai
actlm, gi asta-i tot ce inseamn5 viara ta ; acum. Nu
esibtii altceva in afar5 de acurn. Nu exist5 nici ieri, poti
fi sigur, ~i nu exist5 nici vreun miine. Cit trebuie s5
tr5ie~tica s5 intelegi asta ? Nu exist5 deoit acum, iar
Pn cazul cind acum inseamn5 doar dou5 zile, aceste
dou5 zile sint viata ta gi tot ce se intimpl5 in ea tre-
buie sii aib5 aceleaqi propoqii. ASa se trgie~teo via@ in
dou5 zile. Iar dac5 incetezi s5 te mai vaiti gi s5 ceri
ceea ce niciodat5 nu vei cipzta, o s5 ai o viat5 pl5cnt5.
0 via@ pl5cut5 nu se socotegte in virste biblice.
ASa c5 nu te rnai f r g d n t a , prirnegte ce ti se cuvine,
f5-ti datoria ~i vei avea o viatg lung5 ~i foarte plicut8.
N-a fost pl5cut5 in vremea din u r n 5 ? De ce anume te
plingi ? Aqa se inbimpl5 daca ai asmenea indeletnicire,
gindi Robert Jordan, gi gindul acesta ii aduse bucurie
Pn suflet ; ceea ce inveti nu conteazg atita cit oamenii
pe care ii intilnegti. Pe urmg se simti multumit fiindcii
putea s5 glumeasc5 gi se intaarse din nou c5tre fats,
spunindu-i :
- Te iubesc, iepura~ule.Ce ziceai adineauri ?
- Spuneam, ii rgspunse fata, cZ nu trebuie s5-ti faci
griji in leg5tur5 cu treburitle tale, fiindc5 n-am s5 te
sicii ~i n-am s5 m5 amestec. Dac5 este ~i ceva ce pot
s5 fac, te rog s5-mi arifi.
- Nu, nu e nimic. E-o treabg intr-adevzr u~oar5.
- Am s5 inv5f d e la Pilar ce trebuie s5 ~ t i uca s5
fngrijesc bine un bgrbat, gi treburile astea am s5 le fac,
zise Maria. Pe u m 5 , pe m5sur5 ce invit, am s i aflu gi
singur5 altele, iar ce n-oi afla poti s5mi spui tu.
- Nu 'trebuie s5 faci nimic.
- Qu6 va, omde, s5 nu fac nimic I Sacul tiiu de
dormit trebuia scuturat azi-dimineaf5, trebuia scos la
aer ~i atirnat undeva la soare. Pe urm5, pin5 n-apucg
s3 cad5 roua, trebuie b5gat la adzpost.
- Spune mai departe, iepurqule.
- Ciorapii tgi trebuie spalati ~i uscati. Mii voi in-
griji s5 ai dou5 perechi.
- $i altceva ?
- D a d m-ai inv5ta cum s5 fac, ti-a? cur5ta $i ti-ag
unge pistolul.
- S5rut5-mi%,spuse Robert Jordan.
 - Nu, ce spun eu acuma-i treabH serioas5. Ai s5
mii-nveti sii umblu la pistol ? Pilar are cirpe ~i unsoare.
Avem in pgterii o vargii de curiifat care s-ar potrivi.
- Sigur. Am sii-ti ariit.
- $i altale, zise Maria. Dac5 ai s5 m5-nvefi s5 trag,
fiecare dintre noi are sii-1 poat5 impugca pe celHlalt sau
pe el insugi, ori pe ea insii~i,dacii vreunul ar fi riinit
gi-ar trebui sii scape gi sZ nu cad5 prins.
- Foarte interesant, spuse Robert Jordan. Mai ai
multe ginduri dintr-astea ?
- Nu multe, rbpunse Maria. Da' ce ti-am spus e
un gind cu socotealii. Pilar mi-a dat asta gi m-a inviitat
cum sri m 5 folosesc de ea. Scoase din buzunarul de la
piept a1 ciim5gii un toc prelung de piele, ca acelea in
care se tin pieptenii, desf5cu o panglic5 lat5 de cauciuc
ce-i acoperea amindouii capetele gi trase afarii o lain5
d e brici ou un singur tiiig. Totdeauna o port la mine,
explic8 Maria. Pilar spune cli trebuie s-o potrivegti aici,
chiar sub ureche, gi sii tragi tare incoace. $i Pi arHt5 cu
degetul. Zice Pilar cii aicea se aflii o vinH mare, ~i d a c l
tragi cu tiiigul aga, n-ai cum sH n-o nimeregti. Mai zice
c5 nu doare de loc gi nu-i nevoie decit s-ape~itare sub
ureche gi sii bagi in jos. Zice cii-i o treabg de nimic,
gi dacg apuci s-o faci, nu te mai pot lecui.
- Aga e, intiiri Robert Jordan. Aoolo e artera ca-
rotid;.
Va s; zic;, $1 poart; totdeauna asupra ei, i ~ spusei
Robert Jordan, ca o solutie acceptatii f5rg rezerte gi
amrinuntit pliiniuitg.
- Da' mai mult a$ vrea sii m5 impugti tu, continus
Maria. Fggiiduiegte-mi cg de-o fi vreodatg cea mai mic2
nevoie, ai sg mg impugti tu.
- Bineinteles, spuse Robert Jordan. Fiig5duiesc.
- Iti multurnesc din sublet, zise Maria. $tiu cii nu e
ceva ugor de indeplinit.
- Ne-am inteles, incheie Robert Jordan.
D e asta ai uitat cu totul, gindi el. Ai uitat de frumu-
setile unui riizboi civil, fiindcg te gindegti prea mult
la treburile tale. Pe asta ai uitat-o. Ei, a$a gi trebuia.
Kagkin n-a putut s-o uite, ~i misiunea lui a avut de su-
ferit. Ori crezi cumva c i bietul briiat a avut vreo lxe-
 suntire ? Era foarte ciudat, fiindcg atunci cind il impug-
case pe Kagkin nu avusese absolut nici un fel de emotie.
Se agteptase ca odatli gi odat5 tot s5-1 incerce o remug-
care. Dar pin5 atunci nu trliise nici mlicar umbra unui
asemenea sentiment.
- Da' ag lnai putea face gi alte lucruri pentru tine,
ii spuse Maria, pti~indacum strinsg ling2 el, foarte se-
rioas5 gi plin5 d e feminitate.
- Altceva decit sti m5 i m p u ~ t ?i
- Da. Pot s5 rtisucesc figtiri pentru tine, cind ai
sli le termini pe acelea cu carton. Pilar m-a invlipt s 5
le rasucesc foarte bine ~i le fac tari, rotuncle gi lipite
cum trebuie.
- E grozav ! o incurnjs Robert Jordan. $i le uzi
singur5 cu limba ?
- Da, m5rturisi fata. Iar cind a i s5 fii rgnit, am $2
te ingrijesc, am s2-fi oblojesc rana, am s5 te spgl ~i arn
sti-ti dau s5 mgninci ...
- Poate cb n-o s2 fiu rlinit, zise Robert Jordan.
- Tot aga, cind o s5 cazi bohlav, am s5 te ingrijesc,
am s5-ti fac supti, am s5 te sp21 +-am s5 i:~cleplii~e~ctot
ce-o s5-ti fie de trebuintg. Si am sa-ti citesc.
- Poate n-o s5 mti irnbola?iveic.
- Pe unn5 am sli-ti acluc ~i cafea, cliinineatn, clnd
.
te trezegti..
- Poate cP nu-mi place cafeaua, ii spuse Robert
Jordan.
- Nu-i adevgrat, iti place ! strig5 fata in culmen
fericirii. Azi-dimineat5 ai bliut douli c5ni.
- Da' s5 zicem c5 m-am siiturat de cafea, c5 n-are
s5 fie nevoie s5 m5 impu~ti,n-o sli fiu rtinit gi nici n-o
s5 m5-mboln5vesc, m5 las d e fumat, n-am decit o sin-
gur5 pereche de ciorapi gi-mi atirn singur la soare sacul
d e dormit. Atunci ce-o s5 faci, iepuragule ? Si o b5tu cu
palrna pe urn5r. C e faci atunci ?
- Atuncea, r5spunse Maria, am sii ^mprumut de la
Pilar foarfecele @-am s5 te tund.
- Nu-mi place s5 fiu tuns.
- Nici mie nu-mi place, zise Maria. Iar plirul tliu
mi-e drag aga cum e. Aga. Dac5 n-o sli fie nimic de
,ficut spre folosul tiu, voi sta ling3 tine ~i te voi privi,
gi la vrernea nopfii avem s i facem dragoste.
- Bine, incuviintii Robert Jordan. Mai ales vorba
asta din urmi e tare infeleapti.
- $i mie mi se pare la lel, spuse Maria zimbind. Of,
Inglds.
- Roberto m i cheam8.
- Ava-i. Da' eu iti spun Znglis, cum ifi zice $i Pilar.
- Si totusi Roberto m5 cheamii.
- Nu, se impotrivi fata. Acuma, pentru o zi in-
,

treagii, ai sii fii InglGs. $i... Ingles, nu pot sii te ajut cu

nimic la treburile tale ?
- Nu. Ce am de fdcut acuma trebuie sii fac singur,
gi cu nlintea limpede.
- Bine, se fnvoi fata. $i cind ai s2 termini ?
- In noaptea asta, dacli m i ajutii norocul.
- Bine. incuviintii Maria.
Mai jos de locul 'unde se aflau ei se intindea ultima
limb& de pzdure ce-i mai despirfea de tabiiri.
- Cine-i acolo ? intrebii Robert Jordan ariitind cu
mina.
- Pilar, riispunse fata, privind in prelungirea miinii
lui. Sigur ca-i Pilar.
La marginea din vale a poienii, acolo unde se inil-
tau primii copaci, femeia stiitea a~ezatgjos, cu capul
sprijinit pe brafe. Din locul unde stiiteau ei se vedea
doar ca un ghemotoc intunecat : neagrii pe fondul ca-
feniu a1 trunchiurilor cle brad.
- Hai repede, o indemnii Robert Jordan .yi porni
in fugli prin ierburile ce-i ajungeau pin5 la genunchi.
Era greu gi obositor sd alergi printre ele, a p ca dup3
ce fugi putin, se opri gi o luii la pas. Putea sii vad5
capul femeii aSezat pe bratele impreunate, iar trupul
intreg p8rea lat ~i negru, proiectat pe trunchiurile bra-
zilor. Ajunse lingg ea gi strigd tare :
- Pilar !
Femeia iniilfz capul ~i privi in sus, citre el. Zise :
- Oho ! Afi ~i terminat ?
- Egti bolnavii ? fntrebii Robert Jordan aplec?ndu-se
spre ea.
- QuC va !riispunse Pilar. Adomisem.
 - Pilar, zise Maria de indati ce sosi h g 5 ei $i
gngenunche algturi. Cum te simti ? Te simti bine ?
- Grozav mg simt, rgspunse Pilar, dar tot nu se
ridic5 de jos. Pi cercet5 din ochi pe amindoi. Apoi vorbi :
Ei, Znglds, iar ai fgcut tot felul de p e c h e r i i de-ale
bgrbatilor ?
- Te simti bine ? intrebii Robert Jordan far5 sg-i ia
in seam5 cuvintele.
- De ce nu ? Am dormit. Tot aga $i tu ?
- NU.
- De, ii spuse Pilar fetei. S-ar zice c5-ti prie~te.
Maria mgi toat5 gi nu r5spunse.
- Las-o in pace, o rug5 Robert Jordan.
- N-a vorbit nimeni cu tine, ii zise Pilar. Maria f
strig5 ciitre fat5 gi glasul ei sun5 aspru.
Dar fata nu ridicg privirile.
- Maria ! strig: Pilar inc5 o dat5. S-ar p5rea c5-ti
prie~te,aga am s p s .
- Ah, las-o in pace, o rug5 din nou Robert Jordan.
- Tu s5 taci din gurl l se r5sti Pilar f5r5 s5 se
uite la el. Asculti, Maria, spune-mi m5car o vorbg.
- Nu, r5spunse Maria gi scutur5 din cap.
- Maria, repet5 Pilar, gi glasul ii era la fel de aspru
ca gi chipul, iar chipul nu ar5ta nimic prietenos. Spu-
ne-mi ceva, dup5 singurii vrerea ta.
Fata scutur5 din cap.
Robert Jordan gindea : Daca n-ar trebui s5 lucrez cu
femeia asta, cu betivul de biirbat-su gi cu ceata lui pr5-
pgditg, i-ag trage acuma citeva perechi de palme s5 ...
- Hai, spune-mi l porunci PiIar.
- Nu, se impotrivi Maria. Nu.
- Las-o in pace, ii zise Robert Jordan, ~i glasul nu
mai avea sunetul glasului sgu. Tot am sii-i ard citeva
palme, fie ce-o fi, gindi el.
Pilar nici mscar nu binevoi sZ-i rsspundii. Ceea ce
se petrecea amlo nu amintea de garpele care i ~ fasci- i
neazg prada, nici de o pisicg gata sg se arunce asupra
pgs5rii. Nimic nu aducea a dorintii de prad5. $i nici a
pervertire. Totugi, exista senzatia unui soi de umflare,
ca umflarea gitului de cobra. 0 simfea limpede. Simtea
amenintarea acelei umfl5ri. Dar aceast5 umflare nu
era efectul unei dorinte de a face riu, ci a1 unei dorinte
de a cunoagte, de a afla. AS fi vrut sii nu viid niciodat?i
aga ceva, gindi Robert Jordan. Dar aici nu au ce ciuta
palrnele.
- Maria, rosti din nou Pilar. Nici micar 11-am s5
pun mina ge tine. Spune-mi acuma ceva, dup5 singur;
vrerea ta.
De tu propia uoluntad, sunau cuvintele pe spaniole>te.
Fata scutur5 din cap.
- Maria, zise Pilar. Acurna, qi dup5 singuri vrerea
ta. hl5 auzi ? Orice a r fi.
- Nu, rispunse fata cu glas stins. Nu gi iar nu.
- Acuma ai s5-mi spui, st5rui Pilar. Orice ar fi. Ai s i
vezi. Aculna o s5-mi spui.
- PLmintul s-a topit, zise Maria far; s-o priveasc;.
De-adevgrat. A iost ceva ce nu-ti pot lgmuri.
- Asa, rosti Pilar, ~i vocea ii era cald;i ~i prietenoasi
~i f5r5 nici un fel de silnicie in ea. Dar Robert Jordan
observ; c5 stropi fini d e sudoare ii imbroboneau fruntea
gi buzele. Va sii zici aga a fost. V:i s5 zic5 asta a fost.
- Iti spun adevgrul, zise Maria gi-.ji muyc;i buzele.
- Bineinteles c5 e adeviirat, intiiri Pilar cu blindete.
Da' s5 11-0 spui celor de-o seam; cu tine, fiindc5 nici-
odat5 n-au s5 te cread5. N-ai cumva $i singe culi ',
Zng16s ?
Se ridicli in picioare, ajutatii de Robert Jordan.
- Nu, rbpunse el. Nu gtiu s; am.
- Nici Maria nu $tie s2 aib5, zise Pilar. Pues cs
iizzcy raro. Este foarte ciudat.
- Da' aga s-a intimplat, Pilar, o incredinf2 Maria.
- Cdmo quc no, hija ? conveni Pilar. D e ce nu, fata
mea ? Cind eram eu tinjri, pimintul se topea aqa fel
c2-1 simfca~ncum se pierde in necuprins ~ i - m iera team3
fiindc5 nu gtiam ce mai riimhe sub mine. In fiece
noapte se intAmpla aga.
- Spui minciuni, ii zise Maria.
- Da, recunoscu Pilar. Spun minciuni. Niciodat5 nu
se t o p q t e de mai mult de trei ori in viati. S-a topit
cle-adeva'rtlt 2
' Probabil prescurtare a spaniol caliente, cald.
cuvi~~tului
 - Da, mlirturisi fata. Ifi spun drept.
- Si pentru tine, ZnglCs ? intrebii Pilar gi se uitli in
ochii lui Robert Jordan. Sii nu minfi.
- Da, rbpunse el. Spun drept.
- Bine, zise Pilar. Bine. Asta e ceva.
- Ce vrei sii spui cu cele trei ori ? intrebz Maria.
D e ce zici vorba asta ?
- De trei ori. repetii Pilar. Acuma ai avut o datii.
- Nun& de trei ori ?
- Pentru cei mai mulfi oameni nici mjrcar o datli,
Pi riispunse Pilar. Egti sigur5 c5 s-a topit ?
- Ag fi zis cii-s gata sii mli prjlv5lesc, o ineredint;
Maria.
- Atuncea cred c5 chiar s-a topit, conveni Pilar.
Haidefi, ei, acum haidefi, sii ajungem mai repede la
tabiir5.
- Ce-s prostiile astea cu de cele trei ori ? o intrebii
Robert Jordan pe femeia voinicii, in vreme ce mergeau
impreunli printre brazi.
- Prostii ? il intrebii Pilar, privindu-1 strimb. Mie
s5 nu-mi vorbegti despre prostii, englezule mititel.
- E o vriijitorie, ca gi cea cu palma ?
- Nu, e ceva dovedit si gtiut de toat5 lumea la
gitanos.
- Da' noi nu sintem gitanos.
- Nu. Da' ai avut un dram de noroc. $i lii de nu
sint figani au citeodatg un dram de noroc.
- $i vrei s5 spui cli-i adeviirat; povestea cu de cele
trei ori ?
Se uit5 din nou la el intr-un chip ciudat. Spuse :
- Lasii-m5, Znglds. Nu mjl supgra. Pentru mine e ~ t i
prea tiniir ca sii putem sta de vorb5.
...
- Da' cum, Pilar incepu Maria.
- Lass vorba, o intrerupse Pilar. Ai avut o datjl gi-o
s5 mai ai incjr de dou5 ori pe lurnea asta.
- $i tu ? o h t r e b 5 Robert Jordan.
- D e dou5 ori, zise Pilar gi r i d i d dou5 degete.
Doui. Iar a treia n-are sii mai fie niciodatii.
- De ce ? h t r e b 5 Maria.
- Of, lass vorba! se riisti Pilar. Taci din gurz.
Busnes de virsta ta m i plictisesc.
 - De ce nu $i a treia oar; ? intreb5 Robert lordan.
- Of, taci din gurii, auzi sau 11-auzi ? se riisti din
nou Pilar. LasH vorba !
Bine, igi spuse Robert Jordan. Nurnai cH eu nu mH
uit la prostii dintr-astea. Am cui~oscutdestui tigani $i
gtiu cit sint de ciudati. Da' cam la fel sintein $i noi.
Deosebirea e doar cH noi trebuie sii ne ci~tigsmcinstit
traiul. Nirneni nu gtie din ce triburi coborim, nici ce
mai avem din mo~tenireaacelor triburi, nici ce lucruri
tainice se petreceau prin piidurile pe unde au s5liigluit
indepiirtatii n o ~ t r istrhovi. Tot ce 9 t h e c5 nu gtim
nimic. Nu gtim nimic despre ce se intimplj. cu noi
noaptea. Totugi, cind se intimplj. ceva ziua, atunci cre-
dem c5 este ceva. Ce s-a intimplat s-a intimplat, iar
acurn femeia asta trebuie nu numai s-o sileascg pe fat;
sii-i facii destginuiri, degi ea nu vrea s5 le fa&, dar mai
trebuie gi s5 le repete gi sii le treacii pe seama ei. Se
crede obligatii sii le transpunii la scara tiggneascli. Am
crezut cii s-a dat bj.tut5 acolo pe munte, dar acum uite
c5 vrea s5-8i intindii dominatia ~i asupra clipelor petre-
cute de noi acolo, sus. DacH ar urmgri sii fac5 vreun
rHu, ar merita impu~cat5.Dar nu este vorba de nici un
rHu. Nu vrea decit s5-~ipgstreze stiipinirea asupra vietii.
S-o p5streze prin intermediul Mariei.
Dupii ce termini cu riizboiul gsta, n-ai decit s5 t e
apuci de studierea femeilor, i ~ spuse i mai departe Ro-
bert Jordan. Ai putea sii incepi cu Pilar. Ti-a pus la
dispozitie o zi cum nu se poate mai bouatj., dacii vrei
sii afli piirerea mea. Pin5 acuma niciodzii n-a pomenit
d e credinfele figkegti. Cu exceptia ghicitului in palm5,
gindi el. Da, bineinteles, cu exceptia ghicitului in palmK.
$i in leg5tur5 cu palma nu cred c i se preficea. Dar
de spus n-are s5-mi spun5 ce-a vj.zut, sint convins.
Crede cu tgrie in ce a citit acolo, indiferent ce-o fi. Dar
asta nu dovedegte nimic.
- Ascult& Pilar, ii spuse femeii.
Pilar se uitii la el ~i zimbi. Apoi intrebi :
-
-
Cee?
Nu fi aSa de tainic5, o rug5 Robert Jordan. Tai-
nele astea m5 oboscsc ingrozitor.
- $i d a d ? intrebz Pilar.
 - Nu cred in zmei, in oracole, in ghicitoare sau in
prostiile vriijitoriilor tigiinevti.
- Aha, fiicu Pilar.
- Nu. $i ai putea s-o lagi in pace pe fati.
- Am s-o las in pace pe fatii.
- $i lasii deoparte tainele, urmii Robert Jordan.
Avem destulii treabi .ji destule altele de pus la cale
f l i i sli ne mai incurciim gi cu tot felul de prostii. Mai
putine taine gi mai multii treabz.
- Pnteleg, rispunse Pilar $i dlidu din cap in semn
de incuviintare. Da' ia ascultii, Znglis, ii spuse zimbind
cu toatli fafa. S-a topit piimintul ?
- Da, fir-ai tu sii fii l S-a topit.
Pilar izbucni in ris, rise cu hohote, gi tot rizind in-
tr-una, se opri in loc .ji se uitii la Robert Jordan.
- Of, ZnglBs, Inglis, zise ea, pripidindu-se de ris.
Tare hazliu mai egti. Acuma trebuie sii te striduie~ti
mult ca si-ti cistigi iar rangul.
Du-te dracului 1 gindi Robert Jordan. Dar nu des-
chise gura. Cit stituseri ei de vorbi, soarele tusese aco-
perit de nori, $i cind privi indsrit citre n~unti, vlizu
cerul inczrcat .ji neguros.
- Sigur, ii spuse Pilar privind norii. Are sli ningg.
- Acuma ? Aproape in iunie ?
- De ce nu ? Muntii iigtia nu ~ t i unumele lunilor.
Sintem inci in luna lui mai.
- - Nu poate fi zipadz, zise Robert Jordan. Nu se
poate s i ning;.
- $i cu toate astea, ZnglBs, stirui Pilar, are s i ning5.
Robert Jordan se uitg in sus la cenu~iuldens a1 ceru-
lui, cu soarele galben-spilicit, care dispiru cu tot111
chiar pe cind il privea, gi vizu norii cenu~iiintinzin-
du-se uniform, pin5 ce deveniri pufogi $i grei ; gi cenu-
giul lor reteza acum piscurile muntilor.
- Da, mkturisi el. Binuiesc cii ai dreptate.
 Capitolul paisprezece

La vremea cind sosir5 in tabirg, ningea, ~i fulgii cZ-

deau piezig printre tn~nchiurilebrazilor. Alunecau oblic
prin spatiile dintre copaci, la inceput rari gi coborind in
cercuri, apoi, pe mBsur5 ce vintul inghefat se nzpustea
dinspre piscuri, se pornirli in virtejuri dense, qi Robert
Jordan rgmase furios in fata pegterii gi privi ninsoarea.
- 0 s-avein z8pad5 groass, zise Pablo. Glasul ii era
dogit,'ochii r o ~ i ~i
i tulburi.
- Tiganul s-a ir~tors? il intrebg Robert Jordan.
- Nu, r8spunse Pablo. Nici el, riici bgtrinul.
- Vrei sZ il~ergicu mine la postul de sus, de pe
gosea ?
- Nu, riispunse Pablo. Nu n18 amestec in treabs
asta.
- Am s5 niineresc ~i singur.
- Pe viforul Ssta s-ar putea s2 te r5tgce~ti~ ; s5 i nu
dai de el, zise Pablo. Eu nu m-a? duce pe-o asemenea
vreme.
- 0 iau la vale ping dau de gosea gi pe urm5 apuc
pe ea in sus.
-- S-ar putea s5 nirneregti. Da' cele dou5 santinele
puse de tine au sB urce incoace, dac-or vedea c-a in-
ceput ninsoarea, gi n-ai s; te intilnegti cu ei pe drum.
- Bgtrinul st5 gi m-agteaptg.
- Da' d e unde ! Acuma are s8 se intoarcs dacg a
pornit ninsoarea.
Pablo privi zipada care se-nvirtejea cu furie prin fata
pe$erii, gi intreb5 :
- Nu-ti place zgpada, Znglts ?
Robert Jordan trase o injurgturg, iar Pablo il privi cu
ochii lui tulburi ~i rlse.
 - Cu zipada asta iti cade balti ofensiva, Zngl6s,
zise el. Intrii in pegteri, cri gi oamenii trii au s i se arate
numaidecit.
In pegterri, Maria trebriluia pe la vatrri si Pilar la
masa de bucgtirie. Focul scotea fum mult, dar dupii ce
fata scormoni in el, aruncii un butuc peste vatri gi
incepu s5 facri vint cu o hirtie impiituriti, riibufni $i se
aprinse, lemnele luarri foc gi flicirile se iniltarri atitate
de curentul tras de vint prin spirtura din tavan.
- $i zipada asta, zise Robert Jordan, crezi c i are
sri se avtearng groasi ?
- Groas5, riispunse Pablo cu satisfacfie. Apoi strigi
inspre Pilar : Nici fie nu-ti place zripada, a$a-i, femeie ?
Acuma, dacii egti comandant, aga-i c i nu-ti place z i -
pada ?
- A mi qu6, rtispunse Pilar vorbind peste umiir.
Dacii ninge, s5 ningi.
- Bea o guri de vin, Znglds, il indemni Pablo. Eu
azi toati ziua am biut $i-am a ~ t e p t a tzipada.
- D5-mi ~i mie o canri, zise Robert Jordan.
- In ssniitatea zripezii ! u r i Pablo, ciocilind cana cu
a lui.
Robert Jordan il privi drept in ochi gi ciocni la
rindul sriu. Ucigag inriit, cu ochi de ciine turbat, gindi.
Cit mi-ar pliicea sri te pocnesc peste dinti cu calla asta.
Stapinevte-te, i$i zise mai departe, stcpinegte-tc.
- E tare frumos cind ninge, urmi Pablo. Acuma
n-ai sH mai vrei s i dormi afar; pe-o asemenea ninsoare.
Va sti zica gi asta o a i in cap, nu-i aga ? gindi Robert
Jordan. Ai o multirne de griji pe cap, Pablo, viid eu
bine.
- Crezi ? intreb5 el politicos.
- Sigur, rsspunse Pablo. E Erig tare. $i umezealii.
Habar n-ai tu de ce cost; ~aizecigi cinci de dolali
britrinul meu sac d e dormit, gindi Robert Jordan. Bi-
ne-ar fi s i m i dea cineva m h r cite u n d d a r pentru
fiecare datZ cind am dormit in el pe z i p a d i ,
- $i crezi c-ar trebui sri dorm iniiuntru ? intrebl,
la fel de politicos.
- Da.
- Mulpunesc, zise Robert Jordan. Am sii dorm afar&
 - In zgpadi ?
- Da. (Sgri-ti-ar ochii Zgtia tulburi gi mici ca de
porc gi uscati-s-ar obrajii de gorici tepos I) In zgpadit.
(In zgpada asta blestematg, ruingtoare, neagteptatg, im-
putits, cobitoare qi aduciitoare de infringeri I)
Se duse ling5 Maria, care tocmai pusese pe foc un
alt butuc de brad. $i ii spuse fetei :
- Frumos mai ninge afar;.
- Da' ziipada are s i te incurce la treburile tale, nu-i
aga ? il intrebg Maria. Nu egti necgjit ?
- QuB va I rgspunse Robert Jordan. Nu-i bine sg te
neciijeqti. Cind e gata masa ?
- M-am gindit eu c-ai sg fii lihnit d e foame, spuse
Pilar. Nu vrei sii-ti dau acuma o bucat; de brinz5 ?
- Multumesc, zise Robert Jordan.
Iar Pilar se intinse, lu5 burduful mare de brinz8
prins intr-o plas; atirnatg de tavan, ii tiiie cu cutitul, d e
la cap8tul inceput, o felie groasg gi i-o intinse. R5mase
acolo in picioare gi incepu sii mPnince. Prea mirosea a
caprl ca s8 mai poatii spune c8-i bun;.
- Maria, chemii Pablo fZir5 sii se ridice de la m a d .
- Ce-i ? intrebii fata.
- Sterge masa asta, Maria, zise Pablo gi zimbi
acru inspre Robert Jordan.
- Sterge-ti tu balele de la gurg, ii strig; Pilar. Ster-
ge-te pe bgrbie, spal5-ti czmaga qi pe urmg curiifg g i
masa.
- Maria I strig5 din nou Pablo.
- Nu-1 lua in seanl5. E beat mort, o sfiitui Pilar.
- Maria I strig5 iar Pablo. Afar5 tot mai ninge gi-i
o zgpadii de mai mare dragul.
Nu gtie nimic despre sac, gindi Robert Jordan, Scirba
asta cu ochi porcegti habar n-are pentru ce le-am dat
eu glora de la ,,Woods" gaizeci gi cinci de dolari pe-un
sac de dormit. T o t u ~ i tare
, bine ar fi dacg s-ar intoarce
tiganul. De cum o veni tiganul, mii duc dupg bgtrin.
Ag pleca chiar acuma, dar e foarte posibil sii nu d a u
de ei. Nici nu gtiu precis unde st5 la pindi.
- Nu vrei sg facem un om de zspadii ? il intrebg
pe Pablo. Hai s; ne batem putin cu zgpadi.
- Ce ? intreb; Pablo. Ce-ai zis sg facem 3
 - Nirnic, riispunse Robert Jordan. Ti-ai acoperit
bine seile ?
- Da.
Apoi Robert Jordan spuse pe englezegk :
- Ai de gind sii dai ceva de mincare biefilor cai,
sau vrei sh-i la$ priponiti sii s a p prin z5padg dupP
iarbii ?
- Cum ?
- Nimic. Te prive~te personal, bgtrine. Eu am s5
plec de aici pe picioarele mele, nu cglare.
- De ce vorbegti pe englezegte ? intrebg Pablo.
- Nu gtiu, rzspunse Robert Jordan. Citeodatii, cind
sint tare obosit, vorbesc englezeqte. Ori dacg sint foarte
scirbit de ceva. Sau cind sint dezorientat, sii zicem.
DacH nu mai gtiu de loc incotro s-o apuc, vorbesc en-
glezegte doar asa, sii aud cum sung. Sunetul Bsta ^ h i dP
curaj. Ar trebui s5 incerci vi tu o datii.
- Ce tot spui acolo, Inglks 2 intrebg Pilar. Pare sii
fie ceva vrednic de luat in seam;, da' nu pricep.
- Nimic, riispunse Robert Jordan. Am spus ,,nimic"
pe engleze~te.
- Dine, atuncea spune gi pe spaniolqte, il indemnii
Pilar. Pe spaniolegte e ~i mai scurt gi mai ugor de zis.
- Bineinteles, recunoscu Robert Jordan.
Dar, vai, miii bsiatule, i ~ zise,
i of, tu, Pablo, of, tu,
Pilar, of, tu, Maria $i of, voi, cei doi frati care stati
acolo in colt si ale char nume le-am uitat, Ins5 trebuie
sg mi le aduc aminte, citeodatii parcii mii satur ping peste
cap ! De toate - gi de voi, gi de mine insurni, gi de
riizboi, fiindc; mg intreb de ce, de ce f i iariigi de ce
trebuia sii ningg acum ? E prea din cale-afarii, e prea
mult. Nu, nu e. Nimic nu e prea din cale-afar;, nimic
nu e prea mult. Trebuie sii iei lucrurile aga cum sint g i
s5 te descurci, sii nu te mai v5icZreSti ~i sii accepti zg-
pada ca ,pe o realitate, aSa c m ai fiicut adineauri, iar
primul pas de acum inainte e sii te fnfelegi cu tiganul
gi sH te duci la bHtrin. Dar sH ningii ! Acum, in luna lui
mai. Gata, ajunge, iyi spuse Robert Jordan. Terming
cu vHicHreala $i treci la treabii. E ceva cu un pahar, o
vmbg din Euanghelie. Cum e .expresia u e e a cu paha-
d? Va trebui ori sg-mi irnbun5t5f.e~~ memoria, ori sti
nu m2 inai giiidesc la citate, fiindc5 de cite ori nu iini
rearnintesc exact un citat, iini umblti prin lninte ca un
nume uitat ~i cu neputintg de reamintit atunci, pe loc.
Oare cum e vorba aceea cu paharul ?
- Dati-mi, vg rog, ~i inie o can5 de vin, spuse el in
spaniole~te. Apoi urm5 : ZBpadg multg, da, Pablo ?
Aducha nieva.
BBrbatul cel beat ridicg prlvirile gi zimbi. fncuviinfti
dind din cap qi spuse :
- Gata ofensiva. Gata az;ioncs. Gata podul. Z5pad5,
~i atita.
- Crezi c-are sti ningg multg vreme ? intrebg Robert
Jordan ~i se a ~ e z gal5turi de Pablo. Crezi c5 vom r5-
mine inzgpeziti toat8 vara, Pablo, bgtrinule ?
- Nu toatg vara, dadu Pablo rgspuns. Doar in
noaptea asta gi miine toat5 ziua.
- Ce te face sZ crezi aga ?
- Sint dou5 feluri d e vifore, rtispunse Pablo cu gra-
vitate, ctntgrindu-gi bine cuvintele. Unul vine dinspre
Pirinei. Atuncea se las5 ger mare. Da' e prea tirziu
pentru unul din Zsta.
- Bine, se bucurg Robert Jordan. E destul de bine.
- Vifornita de-acum vine dinspre Cantabrico, u r m i
Pablo. Vine dinspre mare. D a c i suflg vintul dintr-acolo,
atuncj e vifornit5 mare gi ztipadg multg.
- D e unde ai invatat toate astea, bstrine ? intrebg
Robert Jordan.
Acum, cind ii trecuse furia, furtuna asta il pasiona,
a+ cum il pasionaserg totdeauna furtunile. Un viscol,
o vijelie, o avers5 neagteptats, o furtunii tropicalg, sau
o ploaie iute de varg, cu tunete gi fulgere printre cres-
tele muntilor, ii pricinrliau o nelinigte unicg in felul ei.
La fel ca starea de atitare din toiul unei bgt5lii, dar cu
mult mai yurg. $i intr-o bgtglie guierg vintul, d a ~un
vint fierbinte ; fierbinte gi uscat cum ifi este limba in
gurii ; gi suflg cu putere ; fierbinte gi murdar ; gi ba se
intefegte, ba se potole~te,dupg cum hotgriisc soqii ace-
lei zile. C u n o ~ t e a bine vintul acela.
Dar un viscol era tocmai opusul acestora toate. Pe
viscol te apropiai de anirnalele sglbatice, gi ele nu se
 speriau. Atunci umblg fPr5 s3 gtie unde se aflg, ~i une-
ori cerbul vine sP se adgposteascg la spatele cabanei.
Pe vreme de viscol te pofi indrepta cilare spre un elan,
iar bietul animal confundg calul tgu cu un alt elan 5i
vine la trap cgtre tine. La vreme de viscol totdeauna
avusese impresia, pentru scurte rgstimpuri, c5 pe Illme
nu mai existg fiinte vrzjmage. Cind e viscol, vintul
poate sufla cu putere de uragan ; dar aduce doar puri-
tate albg gi vgzduhul e plin de albeatg migcStoare, toate
se schimbg la fat& iar dupg ce vintul contene~te,r5-
mine tgcerea gi neclintirea. Era un vifor puternic, ~i ar
fi putut sg se bucure de el. Strica totul, dar nu insemna
c5 nu se poate bucura de el.
- E u am fost multi ani arroyero, spuse Pablo. Ina-
inte de a se fi ivit camioanele, ciram in c:iiru\e grele
mgrfurile peste munti. In meseria asta inveti repede
cum merge vremea.
- Si cum ai ajuns s5 intri in mi~care?
- Totdeauna am fost de stinga, rgspunse Pablo.
Aveam multe leggturi cu oamenii din Asturia, gi-acolo
is mult mai inaintafi cu politics. Totdeauna am fost
pentru republicg.
- Da' ce ficeai inainte de mi~care?
- Lucram pentru un negustor de cai din Zaragoza.
Vindea cai pentru arenele de lupte cu tauri ~i armatei
pentru remont;. Atuncea am intilnit-o pe Pilar, $i pe
vremea aceea, aSa cum ti-a spus gi ea, era cu matadorul
Finito de Palencia.
Cuvintele din urmg le rosti cu evident; mindrie.
- Nu prea era el cine $tie ce matador, spuse unul
dintre cei doi frati a ~ e z a f ila mas& aruncind o privire
spre Pilar, care stgtea cu fata la vatri ~i cu spatele la ei.
- Nu ? intrebg Pilar, intorcindu-se cgtre cel ce vor-
bise. Nu prea era cine ?tie ce matador ?
$i cum qedea acolo in peqterg, lingi vatrg, p a r d il
vedea in fata ochilor - mic de staturl, cu chipul smead
yi totdeauna grav, cu privirile triste, obrajii scofilciti t i
pirul negru cref gi umed pe frunte, unde pglgria strimta
de matador lisa o dungg ro~ie,de nimeni altcineva ob-
servat5. 11 vedea acum stind drept in picioare, infrun-
tind tauml de cinci ani, infruntindu-i coarnele care
 aruncaserg cai in vzzduh, giltul vinjos care stiltase calul
ca pe un fulg, in vreme ce c2iliire~linfigea in el lan-
cea ascufitg, il sgltase sus gi tot mai sus, pin; ce calul
se prgvglise cu o trosnitur;, iar c5lgreful fusese aruncat
peste imprejmuirea de scinduri, vedea taurul proptin-
du-se pe picioarele de dinainte gi grumazul vinjos mi-
nuind coarnele ce scorrnoneau in mgruntaiele calului,
indirjindu-se sti stoarcg din el gi ultima pictiturti de
via@. !ji El vedea pe el, pe Finito - care n-ar fi fost
cine $tie ce matador - stind in fafa taurului gi intor-
cindu-se spre el intr-o parte, 11 vedea acum limpede
cum igi infigoar5 in jurul bgfului mantia largg gi rogie ;
mantia atirna grea de singele cules in timpul paselor
de pe capul gi spinarea taurului, de pe giroaiele uinede
gi lucitoare ce se scurgeau peste g r e a b h pe picioare gi
pe spinare cind taurul intilfa capul gi banderilele zdrgn-
ggneau. 11 vedea pe Finito stind la cinci pagi de capul
taurului, in profil, gi t a u 4 rhninind neclintit gi masiv,
iar pe Finito rididnd spada pin; la nivelul urntirului gi
pe urmg privind in lungul spadei inclinate cgtre un
punct pe care nu-1 putea inc5 zgri din pricina capului
ingltat a1 taurului. Pe urmg, folosind migctirile largi
fticute cu mantia udg gi grea din mina sting& va sili
taurul sti-gi aplece capul ; deocamdatti se lgsa putin pe
cdciie, inclinfndu-se pe spate gi iintind de-a lungul spa-
dei Pnclinate p i e z i ~spre partea cornului rupt ; pieptul
taurului tresglta, gi ochii urmgreau migcgrile mantiei.
Acum il vedea foarte limpede gi ii auzea vocea sub-
tire gi clarg in vreme ce el intorcea capul ctitre publicul
din primul gir de locuri, dincolo de imprejmuirea ro~ie,
gi striga : ,,Si vedem dacti il putem dobori in felul
acesta I"
Ii auzea deslugit glasul gi apoi vedea prima inclinare
a genunchilor cind se apleca inainte, ~i curbura trupului
peste cornul ce cobora ca tras de o vrajg, pe cind botul
animalului urmkea faldurile mantiei Itisate in jos, pe
urmg hcheietura subfire, bronzatti gi sigurg de sine alu-
necind peste ooarne ~i mai jm de ele din clipa in care
spada pgtrundea in umflgtura greabgnului acoperit
d e praf.
 Vedea lama lucitoare cufundindu-se incet, dar necon-
tenit, ca gi cum zvicnirea inainte a taurului ar fi supt-o
in trupul sZu, smulgind-o din mina omului, gi ii u r n s -
rea migcarea ping cind degetele brune ajungeau s3
atingii greabiinul incordat, iar atunci matadorul scund
gi smead la chip, ale ciirui priviri nu piirbiserii nici o
clip5 p n c t u l unde infipsese spada, igi smunci in l h r i
pintecele supt, ferindu-1 de atingerea cornului, gi se
trase deoparte, de lingii trupul animalului, rzminind in
picioare, cu mantia infgguratii pe biiful din mina sting;
gi inaltind dreapta, in agteptarea mortii taurului.
f l vedea acolo, drept $i neclintit, unniirind cu ochii
sforfgrile taurului care se trudea sii r h i n i i in picioare
gi se cliitina ca un copac inainte de priibugire, urmiirin-
du-i ultima incordare ce-i mai putea tine picioarele
drepte pe p h f n t , iar mina omului celui miiruntel st:-
tea iniiltatii deasupra capului, in cel mai grgitor gest
de triumf. f1 vedea stind acolo $i triiind satisfactia epui-
zantii qi ametitoare a lucrului implinit, triiind satisfaqia
rgpunerii taurului, triiind satisfactia izbinzii de a nu fi
fost atins gi nici lovit cu cornul in clipa cind se triigea
En liituri, gi pe u m 5 , in vrerne ce el riiminea incremenit
pe loc, taurul nu se mai putu fine pe picioare $i se
priibugi la piimfnt cu u a trosnet, riisturnindu-se cu toate
cele patru picioare in viizduh, apoi il vgzu pe bgrbatul
scund gi smead indreptindu-se obosit $i far5 zimbet
ciitre marginea arenei.
Stia cii atunci n-ar fi putut fugi peste arenii nici
miicar de' i-ar fi fost viata in joc $i il urmgri cu privi-
rea cum piiqegte incet ciitre gardul imprejmuitor, se
qerge la gurii cu un prosop, halt8 privirile spre ea,
clatinZ din cap, pe u r n 5 igi gterge fata cu prosopul $i
'
'incepe turul d e triumf in jurul arenei.
11 "edea pzgind Pncet, aproape tirindu-se in jurul are-
nei, zimbind, hclinindu-se, zimbind iar, cu toti cei ce-1
ajutaserii venind in urma lui gi oprindu-se din cind in
oind s5 ridice de jos tigzrile de foi, iar p515riile s i le
arunce indiiriit ; il vedea inconjurind arena cu privirile
vegnic triste, dar zimbind mereu, ~i sfiqind turul are-
nei chiar in fata locului unde se afla ea. Apoi il cZut3
cu privirea ~i il v5zu a ~ e z a tpe o treapt5 a gardului de
lemn, cu fa@ infundata intr-un prosop.
Toate acestea le v5zu Pilar in vreme ce sta aplecatri
deasupra vetrei, qi pe urmr spuse :
- Va s5 zi,cii nu era matador bun ? Cu ce soi d e
oameni am ajuns ~i eu s5-mi petrec zilele !
- Era matador iscusit, miirturisi Pablo. Numa' c5
nu-1 ajuta trupul, fii~idel prea mic de stnturri.
- Si doar $tie o lume c5 era ofticos, spuse Pri-
mitivo.
- Ofticos ? zise Pilar. Cine nu s-ar fi ofticat dup5
un trai ca a1 1ui ? Cine nu s-ar fi ofticat in tarn asta,
unde saracul nu poate niciodatii niidiijdui sci scoatg un
ban daca nu e criminal ca Juan March, ori toreador,
ori tenor la Opera P De ce n-ar fi fost ofticos ? Intr-o
prii unde burghezii se indoapg atita cri-~inenorocesc
bur!ile $i n u - ~ imai pot duce zilele far; bicarbonat de
sodiu, iar siiracii fliiminzesc de cind se nasc $i pin; i ~
dau sufletul, cum sri nu fi fost ofticos ? Voi n-afi fi fost
oftico~idacci ati fi umblat din loc in loc pe sub brincile
vagoanelor de clasa a treia, ca sii nu plgtiti bilet, cind
vii duceati prin tirgurile unde se d 5 d e . a ~lupte d e tauri
~i sri deprindeti meseria ca bciieti fragezi ce v-ati fi
aflat, pe-acolo pe sub biinci, in praf ~i murdririe yi prin-
tre scuiprituri noi sau vechi ~i uscate, voi nu v-ati fi
ofticat dacg piepturile v-ar fi fost zclrobite d e coarnele
taurilor ?
- S i g ~ rc5 da, mrirturisi Prirnitivo. Da' eu n-am
spus decit c5 era ofticos.
- Bineinteles c5 era ofticos, spuse Pilar de ling;
vatrii, stind cu lingura mare de lemn ridicatz in min5.
Era scund de staturri, avea glas pitigriiat ~i cumplit se
rnai temea de tauri. Niciodatg n-am vrizut un om mai
infrico~atinainte de luptii ~i mai frir5 team5 cind intra
in arena. Uite tu, acuma, ii spuse lui Pablo. Tare mai
ti-e fricri d e moarte. Crezi cri treaba asta are vreo in-
semnitate. Da' lui Finito mereu ii era teamri, ~i in areni
se purta ca un leu.
- l i mersese vestea cP e tare viteaz, spuse celPlslt
frate.
 - Niciodatg n-am vgzut un bsrbat cu atita fric5 in
suflet, zise Pilar. Nu voia sZ tin5 in casa nici m2car un
cap d e taur impgiat. Odat5, la feria din Valladolid a
ucis cum nu se poate mai frumos un taur de-a1 lui
Pablo Romero ...
- h i aduc aminte, o intrerupse cel dintii dintre
frati. Am fost gi eu de fat5. Era un taur de culoarea
sgpunului, cu cirlionti pe frunte gi nigte coarne cit
toate zilele. Avea rnai mult de treizeci de arrobas l . A
fost cel din urm5 taur pe care 1-a r2pus el la Valladolid.
- Chiar aga, intgri Pilar. $i pe urmg clubul specta-
torilor infocati, cei de obignuiau s5 se intilneasca la
cafeneaua ,,Colon" gi diduserg clubului numele lui Fi-
nito, au trimis capul la hnpiiiat gi i 1-au &ruit cu pri-
lejul unui mic banchet la cafeneaua ,,Colon". Cit a
tinut masa, capul taurului a rgmas prins in perete, da'
era acoperit cu o pinzg. h l s aflam gi eu la mas2 ~i mai
erau gi altele, cum ar fi Pastora, una mai uritg chiar gi
decit mine, ~i Nifia de 10s Pienes, gi inci nigte tiginci
gi curve de-5lea de rang mare. A fost un banchet mic.
da' Infocat, $i era gata s i iasd cu bztaie din pricina unei
certe intre Pastora ~ i - ocurvii dintre cele mai vestite.
c2 se certau pe-a1 cui este nu mai gtiu ce lucru de pre!.
Eu, una, m5 simfeam ca intr-a1 nouglea cer ~i gedealn
lings Finito ~i am b5gat de seams c2 se ferea s5 se uite:
inspre capul taurului, cu toate cii fusese acoperit cu o
pinz2 rogie, cum sint acoperite la bisericg chipurile sfin-
filor in szptgmina patimilor celui cgruia ii spuneam mai
inainte Mintuitorul nostru.
Finito nu prea mincase, fiindcg suferea de pe urma
unui palotazo, o lovitura datg cu latul cornului tocmai
cind omora taurul la cea din urmg corrida a lui la Zara-
goza in anul acela, gi rgmgsese o vreme fgrg cunogtinfs,
gi stomacul nu-i mai primea aproape nimic, gi din vrelne
in vreme, cit tinuse banchetul, tot ducea batista la gurg
gi 19sa in ea singe. Da' ce pornisem s5 vg spun ?
- Despre capul taurului, rgspunse Primitiko. Despre
capul impsiat a1 taurului.
1 Unitate de masurii pentru grerrtsti, folositg in Spnnin $i .41ne-
lica Latin;, egal; cu 1l,51 kg.
 - Da, urn6 Pilar. Ava e. Da' trebuie s5 v8 mai spun
qi unele amiinunte, ca sii puteti vedea bine cum a fost.
Finito nu era nicidatg prea vesel, c i doar 1-ati cunm-
cut. Mai toati vremea sGtea incruntat, gi cind erarn
nulmai noi singuri, niciodatii nu 1-am v h u t sg ddii vi el
de ceva. Nici mgcar de lucrurile oele mai hazlii. La el
toate erau cum nu se poate mai serioase. Era aproape
la fel de serios ca si Fernando. Da' atuncea era un ban-
',
chet dat in cinstea lui de-un club de aficionados adu-
nafi ou totii la clubul ,,Finito6', $i prin uraare se cerea
din partea lui sg a ~ a t eoarecare veselie, prietenie gi in-
dntare. Asa cii toatg vremea cit a fmut masa a zimbit
gi a spus vorbe prietenoase, qi numai eu am bggat de
seamii ce fiicea cu batista. Trei batiste avea la el, do'
pe toate le murdgrise, gi dupg ce a iupriivit-o gi pe cea
din urm5, mi-a spus in ~oaptG:
,,Pilar, nu mai pot indura povestea asta. Cred c-ar
trebui sii plecgm."
,,Atuncea hai sii p l e c h " , i-am spus eu, fiindc5 ve-
deam cit suferii de greu. In clipa aceea era mare vese-
lie la banchet gi se ridica o l a m 5 de-ti lua auzul.
,,Da' nu. Nu pot s5 plec, mi-a spus tot Finito. La
urma urmei, e un club botezat cu numde meu gi am
oarecare indatoriri."
, , D a d te simp riiu, h
i sg mergem", 1-am indemnat eu.
,,Nu, s-a ^mpotrivit Finito. Am sg r W n . DZ-mi gi mie
nigte manzanilla."
Eu ziceam cii nu i-ar faoe bine sii bea, de vreme ce nu
mincase nimic gi gedea a p de riiu cu stomacul ; da' se
vedea cit de colo cii nu putea sg indure veselia din jur,
nioi risetele gi nici ggliigia dacg nu bea gi el ceva. Aga
cg am stat qi m-am uitat la el cum dii in grab; pe git
aproape o sticlg intreagii d e munzanilla. $i cum ter-
minase batistele, acuma se slujea de ~ e r v epentru
t acelqi
lucru pentru care se slujise gi $e batiste.
La v r m e a aceea banchetul ajunsese htr-adev3r la cea
saai mare InsufleGre, iar curvele mai ugoare la trup erau
purtate de jur Smprejurul mesei pe umerii unora dintre
cei ce fgceau parte din club. Pe urmg s-au finut de
8 Spectatori pasionati ai luptelor de tauri.
capul Pastorei s2i le cinte un ointec, ~i El Niiio Ricaado
o ammpania la g b i gi b t u l era tare induigiitor vi
prilej d e prietenie dezl5nwtg gi chef de mai mare dra-
w l . Niciodat5 in viafa mea n-am v%ut banchet la care
s5 se ajungl p h 5 c5tre asemenea culmi de voiqie, ade-
v5rat flamenco, qi rinc5 nu venise wemea s5 se caboare
pAwa de pe capul ~taurului, fiindc5 gsta er.a, la urma
urmei, rostul petrecerii gi a1 banchetului.
Eu hs5mi petreceam aqa de bine qi eram aSa de ocu-
gat5 s5 bat din palme dup5 idnteawl ghitarei lui Ricardo
sau 95 alc5tuim o ceat5 care s5 bat5 din palme, aju-
tind-o pe Niiia de 10s Pienes si5 cinte, incit nu mi-am
dat seama c5 Finito uunpluse ~ervetullui $i il luase pe
a1 rneu la rind. Acuuna bea din oe in ce mai mult5
manzanilla, ochii ii sticleau in cap ~i zimbea fericit c5tre
cei d e fat;. De vorbit, nu prea putea s5 vorbeascg,
fiindc5 mai de c?te mi incerca, trebuia s5 fdoseascP pi--
vetul ; dar ar5ta oum nu se p a t e rnai vesel gi m i mul-
pmit, lucm pentru care, la urma urmei, se ~i afla acolo.
$i iac5 aFa mergea banchetul, iar bgrbatul care gedea
algturi de 'mine ~i fusese managerul lui Rafael el Gallo
imi gpunea o istorie, qi istoria asta se sfiqea astfel :
,,Iar atuncea Rafael a venit la mine gi mi-a zis : c<Tue ~ t i
prietenul meu cel mai bun ~i ou sufletul cel mai ales.
Te iubesc ca pe un frate gi vreau s5-fi fac un dar.,) Pe
urn5 miza dat un ac cu diamant, m-a sgrutat pe amin-
doi obrajii ~i am fost foarte Pnduio~ati.Si aw, dup5 ce
mi-a idat acul cu ~diarmaint,Rafael el Gallo a i e ~ i tafar5
din cafenea, iar eu i-am spus lui Retana, a~ezatla mas5
alaturi ,de mine : cd'uturosul &sta de tigan tocmi a isc5-
lit un contract cu alt manager,,. <<Cevrei sB spui ?))
m-a intrebat Retam. <<Dezece ani ii eint manager, $i
niciodat5 pin5 acuma nu mi-a f&out vreun dar ; altceva
nu p t e s5 insemne,,", a zis managerul lui El Gallo. $i
f k 5 indoialg c5 era adevgrat gi d-aia s a despgrfit El
Gallo de el.
Da' a i d a ajuns aici cu povestirea, s-a virit in vorb5
gi Pastora, pesemne nu ca s5-1 apere pe Rafael, fiindc5
nimeni nu-1 ponegrise vreodat5 mai r5u dedt ea ins&$i,
ci fiindc5 managerul ii vorbise de rliu pe tigani, sp~inind
 ,,puturosul Bsta d e tigan". !ji s-a virit in vorb5 cu atita
infocare yi asemenea cuvinte, c5 managerul a t5cut milc.
E u am incercat s-o doanolesc pe Pmtora, gi altz gitc~ncia
vrut sii in5 potoleascii pe mine, ~i s-a stirnit o g515gie
de nu mai putea nimeni s-aud5 nimic, in afar5 de vorba
curvii strigat5 in gura mare, mai presus de to.ate celelalte
vorbe, pin5 ce s-a fBcut din ~ i o ulini~te,vi cite~itrelecele
care ne-amestecasem in ceart5 ne-arn avezat la mas5 cu
privirile atintite in pahare, iar abia atunci am bsgat de
se,mii cum Finito se uitB lung la capul de b u r , tolt invelit
in pinzii, iar pe chip i se zugrgvea o groaz5 n e s p ~ ~ s a .
Chiar atunci preg~dinteleclubului a inceput vorbiraa
ce trebuia s5 preceadH dezvelirea capului, qi cit a tinut
vorbirea, rnereu aplaudats cu strigBte de 016 qi strapice
bstiii in m.as5, m-am uitat mweu la Finito cum se folo-
s e ~ t ede ~e,r\letudlui - nu, nu a1 lui, a1 lneu - ~i cum se
scufuiidS din ce in ce mai adinc in scaun ~i se uit5 cu
groaz; ~i parcii vriijit la capul de taur, prins pe perete
d r o p in fata lui qi invrlit in pinzii.
CBtre sfir~itulvorbirii, Finito a inceput sii scuture din
cap yi s-a scufundat ~i mai adinc in scaun.
,,Cum te mai simti, dragul meu 2" 1-am intrebat, cia'
aind s-a uitat la mine, nu m-a mai cunoscut ~i doar a
scuturat din cap, zicind intr-una : ,,Nu ! Nu ! Nu !"
A venit yi vremea aind pre~edinteleera aproape la
capstul vorbirii lui, ~i atunci toat5 lumea s-a pomit pe
aplauze gi strigiite, iar pre~edintele s-a urcat pe un
scaun, s-a ingltat yi a desflicut nodul gnurului care lega
pinza cea royie peste capul taurului ~i a inceput s-o
tragii incet in jos, da' pinza s-a prins intr-un corn, iar
el a desprins-o ~ i - aluat-o de pe coarnele lucitoare, qi
deodatg s-a ivit chiar taurml cel qarg ~i mZtiihHlob, cu
coarnele lui negre arcuite i n sus ~i tintite drept inainte,
cu virfurile albe ascutite ca acele ariciului, ~i capul
taurubi arzta d e parcii ar fi fost chiar viu ; fruntea ii
era la fel d e oirlionptg ca ~i atunci cind fusese viu,
n e v i t h a t , nzrile mari urnfhte gi ochii sticleau si ciitau
drept *re Finito.
Toatg lumea striga si aplauda, iar Finito se scufunda
mereu mai adinc in scaunr apoi 'deodatg s-a fiicut tPcere
deplins, toti cei de fat5 s-au uitat spre el, gi Finito
ziced : ,,Nu ! Nu !" ~i se trftgea tot mai in jos, gi pe
neagteptate a strigat tare : ,,Nu !" gi bggici mari de singe
i-au aprirut pe buze, da' el nici mticar nu s-a mai gters
cu gervetul, aS;a c i brigicile de singe i s-au scurs pe b8r-
bie, da' el tot la capul taurului se uita gi a zis: ,,Cit e
vremea luptelor, da. Ca sg cigtig bani, da. Ca sri am
ce s i mininc, da. Da' eu nu pot sri mrininc. Auzifi, sau
nu ? Sint bolnav de stontac. $i acuma s-a dus vremea
luptelor ! Nu l Nu ! Nu 1'' S-a uitat de jur imprejurul
mesei, pe urmri iar la capul taurului gi iar a zis : ,,Nu",
inc; o datri, gi-a lrisat capul in piept, a dus qervetul la
guri gi pe urin; a rgmas nemigcat gi n-a rnai scos o
vorbg, iar banchetul, care h~cepuseatit de bine si ftig5-
duia sii fie cum nici nu s+e pomenise rnai vesel yi ma1
prietenesc, n-a rnai avut nici un haz.
- $i la cit; vreme dupa asta a murit ? intreb5 Pri-
mitivo.
- fn iarnZ, rzspunse Pilar. Niciodatii nu ~ i - arnai re-
venit dupg acea ultimii loviturii cu latul cornului pri-
mitS la Zaragoza. Izbiturile astea sint rnai rele decPt o
iinpunsiiturZ, fiindcti rana e pe dinftuntru gi nu se nlai
vindecii. Primea cite una rnai de fiece dat; oind ucidea
taurul, ~i de asta n-a putut s5 aibg izbinzi ~i mai strii-
lucite. fi venea tare greu sB se tragi lde deasupra coar-
nelor pentru c5 era mgrunt de staturg. Aproape tot-
deauna il lovea cu latul cornului. Day bineinfeles cg de
multe ori doar il atingea.
- Dacri era aga d e sound, n-ar fi trebuit si se facg
matador, zise Primitivo.
Pilar se uitL la Robert Jordan gi clsting din cap. Alzoi
se aplecg asupra ciildirii mari de tuci Si tot rnai clstina
din cap.
Ce oameni rnai sint qi Zgtia, gindi Pilar. C e oameni
mai sint gi spaniolii. ,,Pi%, d a c i era aSa de scund, n-ar fi
trebuit s& se facg matador." Iar eu stau gi ascult si nu
spun nimic. Asemenea vorbe nu sint in stare sg m i in-
furie, qi d u p i ce am liimurit cum gtau lucmrile, tac din
gurg. Cit de simplu pare d n d omul nu ytie nimic. QzcrI
sencillo I Dac5 nu gtie nimic, omul spume : ,,Nu prea
, 255
era cine ?tie ce matador I'' Dacl nu ptie nimic, un altul
zice : ,,Era ofticos". Lar la unnti, aind cineva care $tie
cum a fost ltimuqte lucrurile, un a1 treilea zice : , , D a d
era a p de scund, n-ar fi aebuit' sti se facii matador".
Acum, aplecatZ asupra vetrei, vedea iar$i patul qi
trupul go1 pi brun, cu cicatricele neregulate intinse pe
amiindouti coapsele, adhcitura mare, cicatrizatii ~i
neregulatti de sub coaste, in partea dreaptti a pieptului,
qi &la albti gi prelvngii ce se intiradea pe-o laturii, p e s ~
toate coastele, pinti la subtioarti. Vedea ochii inchi~i,
fata smeedti gi gravti, pgrul negru ~i cret ridicat a c w
de pe frunte, iar ea ~ e d e aacolo pe pat gi ii frectiona
piciaarele, ii freca muvchii h c o r d a ~ ai pulpelor, ii strin-
gea, apoi iar le dgdea drumul ~i ii bMea upurel cu pal-
mele, pentru a-i alunga circeii.
- Cum te mai simp ? il intreba. Te mai d m
piciolirele, puigor ?
- Mti simt bine, Pilar, rzspundea Finito, fgr8 sP
deschidii ochii.
- Vrei sg te freqionez pe piept ?
- Nu, Pilar. Te rog sg nu mti atingi ye piept.
- Da' coapsele ?
- Nu. Prea m3 dor tare.
- Da' dacg te-ag frecfiona cu pornaidti, te-ai inctilzi
gi rte-ai sirnti rnai bine.
- Nu, Pilar, 19 mulwmesc. E m i bine sti nu le
atingi.
- Atunci sli te spgl cu alcool.
- Asta da. Numai cg foarte ugor.
- Ai fost mmaipomenit la taurul 5sta din urmk ii
apunea Pilar.
Iar Finito rgspundea :
- Da, 1-am ucis tare frumos.
Pe urmti, dup5 ce il sptila cu alcml gi il acoperea c u
un cearceaf, se lungea in pat altituri d e Finito, iar al
fntindea o minti negricioasti, o atingea q o r p i zicea ;
- Grozavti femeie mai qti, Pilar.
Erau singurele lui cuvinte care sunau a glum& pi-apd
wa cum se intimpla de obicei dupii o lupt3, Finito ador-
men, iar en rgn~ineaacolo, aldturi, ii lua o minil intre
palmele ei gi ii asculta respirafia.
Adeseori Finito se speria p r i i ~somn, $i atunci ii simfea
mina incordindu-s.8 gi stringind-o cu putere, vedea cuin
fruntea i se acopera de sudoare, iar dac; se degtepta, ii
spunea in goapt8 : ,,Nu-i nimic, nu-i nirnic", iar el ador-
mea la loc. A9a trliise cu el vreme ~ d ecinci ani, gi nici-
odatd nu i-a fost necredincioasii, adicg aproape niciodatii,
iar dupii ce 1-a innlormintat, a r5mas cu Pablo, care con-
ducea caii picadorilor in aren5 gi aducea la infgfigare
cu tofi taurii u c i ~ iJe Finito intr-o viafi htreng; h c h i -
nat; acestei indeletniciri. Ins; nici puterea gi nici ou-
rajul de taur n-au dginuit pin5 la urmg, o gtia bine
aclun. Dnr c,- oare cl5inuise ? ELI,igi riispmse Pilar. Da,
cu nm riimas pi113 1 1 urm2. $i l>rntru ce ?
- hiaria, 2i.e Pilar. Bag5 de seam: ce faci acolo.
.Xsta-i un foc la care trebuie sY fierbi mkcarea. Nu sg
aprinzi un oray intreg.
Clliar atunci apiiru tigailul in gura pegterii. Era aco-
perit tot de z,ipad5 gi ramase acolo cu carabina in ming
bi tropiiind dill picioare, ca s2 se scuture.
Robert Jordan se ridicz gi se duse la intrarea pe~tcrii.
11 intrebil :
- Ei, cum e ?
- Sase ceasuri d e gard:, cite doi oan~enila poclul
51 mare, rgspunse Gganul. La cantonul picherului sint
opt oameni gi un caporal. Uite gi ceasul.
- Si cunl e la postul de la joagdr ?
- Acolo s-a dus bgtrinul. Poate s5 pindeascii deodat;
gi goseaua, gi joagdrul.
- Da' pe gosea ? intrebii Robert Jordan.
- La fel w iv:Jc?una, rzspunse tiganul. Nimic ne-
obignuit. Doar citc\;u ni'qini.
Tiganul parea inghctat, obrajii negri part; se sub-
fiaserg gi miinile ii erau rogii. StFild tot in gura pegterii,
Egi scoase haina gi o scuturii.
- Am r&nas acolo pin; s-a schirnbat garda, spuse
mai departe Rafael. S-a schimbat la prinz, gi pe urm;
la ceasurile pase. Gar& lung& nu glumS. Mare noroc
c;i nu sin: in armata lor.
17 - Pentru cine bat clopotele 257
 - Hai s l mergem la bgtrin, spuse Rhc:.t Jordan p
Enoepu s5-qi imbrace bluza de piele.
- Nu ti-s eu omul, rlspunse Rafael. Eu ncuma stau
la foc $i la sup5 fierbinte. Am sj. spun unuia dintr-Zqtia
unde-i bztrinul, sii te duc5 el. MBi, puturo~iior, strig2
tiganul c5tre b5rbatii aqezafi la mas5. Care vrea s5-1
cAlluzeasc5 pe Inglts pin5 la locul unde yade bzti-?nu1
gi p h d g t e qoseaua ?
- M5 duc eu, r2spunse Fernando, ridicindu-se in
picioare. Numai s5-mi spui unde e.
- Ascult5 incoace, zise figanul. E... qi ii l b u r i unde
anme se afla postat bgtrinul, adic5 Anselmo.
 Capitolul cincisprezece

h s e l m o stltea ghemuit la adipostul unuf trunclii

mare de copac gi zlpada se-nvirtejea in jurul lui pe
amindou5 pirtile. Stitea cu spatele proptit zdravzn in
trunchiul copacului gi cu miinile virite in minecile
hainei, fiecare cit mai adEnc in mineca cealaltl, iar
capul ~ i - ltrisese adinc de tot sub guler.
Dac5 am sii stau mult aicea, am s l inghet, igi zicea
el, ~i asta n-are s i aduci nici un folos. Zngks mi-a spus
s i rimin pe loc ping vine cineva sii m i schirnbe, da'
cind mi-a spus aga, n-avea d e unde gti c-o s3 se stir-
neascl viscolul. Pe gosea nu s-a migcat nirnic deosebit,
iar eu cunosc care-i regula la postul de la joagir gi le gtiu
obiceiurile. Ar trebui s l m l intorc la tabgrl. Once om
cu minte fn capul lui s-ar agtepta d m l intorc la ta-
birl. Am sti mai stau putin, igi zise Anselmo, li pe
urmi plec la tabiri. Numai ordinele sint de vinP, c2-s
prea neinduplecate. Nu-i ingiduit s i le schimbi, oricum
s-ar intoarce lucrurile.
fgi freci picioarele unul de altul, fgi trase miinile
afarg din minecile hainei, se apleci gi-gi frecgonii
picioarele, apoi gi le lovi unul de altul, ca s l htrefinii
circulatia. Acolo, la adlpostul copacului, unde nu bgtea
vintul, era mai pufin frig, dar oricum, tot nu rnai putea
& stea
I mult ~i trebuia sg plece.
$i cum gedea aga ghemuit gi-~ifrecfiona picioarele,
auzi o magin; venind pe gosea. Avea lanturi puse peste
roti gi un capPt se desprinsese gi se lovea de p h h t , iar
dupti ce ascultr citeva clipe, o viizu venbd pe goseaua
acoperiti de dpadii ; era vopsitP pentru camuflaj Sn
pete mari verzi gi cafenii, avea gearnurile vopsite Sn
albastru, ca s3 nu se poatg vedea inguntru, li doar cu
1111 scmicerc lil~cr,pe uncle sZ priveasc; cei din ma@&
Era o mn>i~liide orag, uu ,,Rolls-Koyce" vechi doar d e
doi ani ~i cnmuflat pentru a fi pus in serviciul statului-
mnjor, dur .4i1selmo n-avca cle uncle sH $tic toatc astea.
Xu putea nici s; vadd inKuntru, 1111dc sc aflau trei ofi-
fcri infii~urafiin pclcrinc. Doi ycdeau pc bancheta din
spate, iar u11u1 pc straponti115. Pc cind trcccau pe acolo,
ofitcrul al;c:.:nt pe strapontin2 l?ri\.cn afar; psi11 semi-
ccrcul go1 liisat in vopseaua clc pc gcam, dnr Ansolmo
nu 8th. Nici uuul clii~treei nu I-a ziirit pc cel5lnlt.
RIagina a trc~c!utlwin ninsonrc cliiar i>c sub locui unde
~ c d c nel. Ailsellllo nu 1-2 1-5zui- clccit pc gofer, ro$u la
cliil) qi cu c x c n dc o[cl in cap, iur iata gi cascn ii i c ~ c n u
hlaintc dc sub pc!crina dc phtur; in car:. cia in~.cgmin-
tat, ~i 11-a lnai zarit decit lorrna ncclnr5 a pistolului
automat purtat de orclonanta avc,znt: ling8 golcr. 1%
11ri11d magina s-a l~ierclut13.2 Sosea, iar Anscln~oa virEt
~ n i n asub liainli ~i a cdutat in buzunarul c5m55ii ccle
clot15 foi ruptc din carllctul lui Robert Jordan, le-a scos
gi a fXcut un scmn in drcptul desenului ce reprczcnta o
magin5. Era a zecea m a ~ i n 5care trecuse in sus pc ziua
ncccn. vase sc intorseser3. Patru nlai erau undcva in
susul sosclci. Nu era un numir neobi~nuitde mare pen-
tru o asclnenea gosea, dar Anselnlo nu putea face
deoscbirca intre ma~inilede tip ,,Ford", ,,Fiatc', ,,Opcl",
,,Henault" ori ,,CitroBn" ale statului-major a1 divizici
ce ocupa trecstoarea .yi linia crestei qi cele de till
,,Rolls-Royce", ,,LanciaC', ,,hiIercedcs" sau ,.Isotta" ale
Cartierului General a1 Armatei. Robert Jordan ar ii
f5cut de la prima vedere aceastii distinctir, yi dacs ar
fi fost el in locul Mtrinului, ar fi infeles semnificafia
acestor magini care urcaser; in susul ~oselei.Dar el nu
era acolo, iar bgtrinul a fscut pe foile de carnet doar
un simplu semn ariitind c5 o masin5 trecuse in sus pe
9osea.
Acum Anselmo inghetase aSa de tare, incit hotiiri cK
cel mai bun lucru era s5 se intoarcii in tabzrii inainte
de a se lgsa intunericul. Nu se temea c-ar f i cu putinfz
s a rrtgceascg drumul, dar igi spunea cg nu mai are nici
un rost s5 riiming acolo, iar vintul sufla din ce En ce
 mai rcce gi ninsoarea nu dlidea de fel semn de potolire.
Dar dupii ce se ridic5 in picioare, incepu sk tropgie gi
ccrcetii prin ninsoare goseaua gi nu porni in sus pe
coast;, ci rkmase pe loc, sprijinit de partea adgpostitli
a trunchiului de brad.
Inglds mi-a spus sli rliinin aici, Pgi zise Anselmo. Chiar
acuma s-ar putea s2 se afle pe drum, venind incoace,
iar dacii plec, are s2 se rkt2ceasc5 tot ciiutindu-m5 prin
viscol. 111 tot riizboiul tista am avut de suferit de pe
urma lipsei de disciplin2 vi a nesupunerii fatii de ordine,
a p ck am s;-1 mai a ~ t c p tputin pe Inglds. Da' dacB n-o
veni repedc, tot o s5 trcbuiascS s2 plec, oricare as fi
ordincle, Fiindck ncuma am ceva de raportat, iar zilele
astea o s5 nnl la treabli dc 11-0 sli-mi vkd C B ~ UgiI , dac5
as rkminc aicea sli deger, ar insemna s-o fac prea d c
oaie gi nirncni 11-ar trage nici un folos.
Dilicolo dc: gosca, la joagiir, fulnul iegise pe horn, gi
Ansclmo ii simfea 117irosuI aclus de \.int pin2 la el, prin
ninsoare.
Fascigtii stau la ciildur;, gindi Anselmo, qi nici nu le
pasd, iar ~lliille 110apte avem sd-i omorfm. E un lucru
ciudut ~i la care nu-mi place sd 1115 giudesc. Toatk ziua
i-am ~ i n d i t ,~i cloar gi ei sint oameni ca noi. Cred c-ag
putc!n sii in5 duc pill5 la jongiir, sii bat la ugli, iar iiia
s5 mli primeasc5 plini de omcnic, numai cii au ordin sk
oprcascii toti drumetii gi sB le cerceteze hfrtiile. Nurnai
ordinclc ~ i - a ubggat coada intre noi. Oamcnii liia nu-s
fasci~ti.Lc zic cu aga, da' ei nu-s. Sint oamelli s ~ r m a n i ,
ca gi noi. Dacli ar fi dup5 \7oia lor, niciodatg n-as lupta
impotriva noastrii, gi lnie de loc nu-mi place sB mli
gindcsc la ucidere.
Xytia rle-aici rle la post sint din Galicia. 0 gtiu fiindc5
nzi dup5-amiazii i-am auzit cum vorbesc. N-au cum sk
dezerteze, fiinclc3 de s-apucii sS: dezerteze, le fmpugc5
fainiliilc. Cei din Galicia sint ori tare deatepti, ori
progti gi rS:i la inimii. Am cunoscut eu de-amindouii
felurile. Lister e gi el din Galicia, gi-ncl din acela2i
oras cu Franco. M5 mir ce-or fi zicind oamenii lgtia
din Galicia despre o ziipad; ciizutg in luna lui mi. La
 ei nu sint munti inalti ca ai nogtri gi in tara lor plouii
intr-una gi iarba e totdeauna verde.
0 lurning licgri in fereastra de la joaggr, iar Anselmo
se cutremurg de frig gi-gi spuse in gindul lui : Lua-1-ar
dracu pe InglBs gsta I Uite c5 cei din Galicia odihnesc
fn casg la c3ldur5, aici, in tara noastrg, gi eu stau gi de-
ger de frig in dosul unui copac, gi cu totii triirn intr-o
gaurg de stincg, la fel cu sgibgticiunile muntilor. Numai
c i miine sears, gindi el, sglbgticiunile au sg iasi din
gaurg, iar ggtia, care acurna huzuresc, au sg moarg caizi
in pgturile lor. La fel cum au murit in inima nopfii cei
din Otero, cind am niivglit noi, igi spuse Anselmo. Dar
nu-i fgcea plgcere sg-gi aducg aminte de Otero.
La Otero, in noaptea aceea, ucisese el prima oarg, gi
acum trggea ngdejde cg nu va mai fi nevoit sg ucidg
cind vor fi suprimati cei din posturile de gardg ale
podului. La Otero bggase Pablo cutitul in santinelg
dupi ce Anselmo ii aruncase pgtura in cap, iar santi-
nela se prinsese de piciorul lui Anselmo, q a hfggurat
in pgturg cum era, gi rgcnise de sub pgturg cit il tinea
gura, iar Anselmo trebuise s l pipgie prin pgturg gi s5
tot vire cutitul in el pins ce dgduse drumul piciorului
gi r h s s e s e nemigcat. Ststuse cu genunchiul hfipt in
grurnazul santinelei, ca sii nu-1 lase sg vpe, gi bggase
mereu cutitul in leggtura aceea, ping cind Pablo. arun-
case grenada pe fereastrg, in odaia unde dormeau
ostqii de la post. Iar cind a izbucnit flacgra, era ca gi
cum lumea intreagg ar fi plesnit in lumini rogii gi gal-
bene dinaintea ochilor, gi intr-o clipg alte doug grenade
au fost aruncate inguntru. Pablo smuncise repede cuiele
gi azvirlise grenadele pe fereastri, aga cg cei ce nu
fuseseri ucigi in paturile lor au fost ucigi, cind s-au
ridicat din paturi, de explozia celei de a doua grenade.
Asta se hiimplase in zilele de fa12 ale lui Pablo, cind
bintuia prin targ ca un adevgrat tgtar, gi nici un post
fascist nu se simfea destul de bine aptirat la vreme
de noapte.
Iar a s t k i e domolit gi stins, la fel ca un vier scopit,
@ndi Anselmo, qi atunci c h d scopitul s-a terminat gi
guitatul a contenit, ii arunci cele do112 bucgfi de came,
 iar v i e d care nu rnai este vier se duce gmhgind gi
d d n d ping la ele gi le rn5nincg. Nu, chiar a$a de r h
n-a ajuns, iqi spuse Anselrno zimbind, gi dupg cit se
vede, pin5 gi Pablo p a t e fi socotit rnai rgu decit este.
Dar a ajuns destul de r5u gi prea destul s-a schimbat.
E tare frig, gindi Anselano. Bine ar fi sg ving IngUs $i
sP nu trebuiascg s2 omor pe nimeni in povestea asta cu
posturile de pazg. Agtia patru oameni din Galicia $i ca-
poralul lor sint pentru cei cgrora le place s i omoare. A v
a spus Znglds. Ag face-o ti eu dacg mi-ar cere-o datoria,
da' Inglds a spus cg la pod am s5 lucrez cu el, ti cele-
lalte treburi au sg fie lgsate altora. La pod are s i se
dea o luptg, gi daci ma voi argta in stare sg indur gre-
utiGle luptei, atunci inseamng cg am fgcut tot ce poate
face un om bgtrin in rbboiul Zsta. Da' numai de-ar
veni Znglbs chiar acuma, fiindci am inghetat de tot, iar
cind vgd luming la joag5r gi gtiu'cg cei din Galicia stau
la c?ildurG, fnghef g i rnai tare. Tare-q rnai vrea sg fiu
iar acasg la mine gi sS se sfirgeascg odati rbboiul. Da'
acuma nu rnai ai casg, igi spuse Anselmo. Trebuie sg
fnvingem in rgzboi, ai abia pe u r n 5 ai s5i te pop intoarce
vreodatg acasi.
Inguntru, la joaggr, unul dintre soldap stAtea pe la-
vita lui gi-ai ungea bocancii. Altul era intins pe o altg
lavitri gi dormea. A1 treilea preggtea ceva de mincare,
iar caporalul citea un jurnal. Cgatile erau agstate in cuie
bgtute prin pereG pi armele stgteau rezemate de pere-
tele de scinduri.
- Ce fel de wrii mai e gi asta, unde ninge &d e
aproape luna lui iunie? intrebg soldatul agezat pe
lavitri.
- E un fenomen rar, rgspunse caporalul.
- Sintem in luna lui mai, zise soldatul care f 2 c a
pe buc5tarul. IncP nu s-a terminat luna lui mai.
- $i ce fel de targ-i aceea In care ninge in luna
lui mai ? stgrui cel aaezat pe lavifl.
- Pfi ml.u@i Qtia zgpada nu-i ceva rar Sn luna lui
mai, zise aporalul. La Madrid am indurat in rnai un
frig mai strqnic d e d t in orice alti lung.
 - Da' poti s i induri gi argip cea inai cumplitg, in-
terveni din nou omul care fticea pe bucritarul.
- In mai se pot petrece mari schirnbriri de vreme,
lsmuri caporalul. Aici, in Castilia, luna mai e foarte
cilduroasg, dar poate s i fie gi foarte friguroasd,
- Ori ploioasri, zise cel de pe lavit5. Pin5 acwn luna
a s k a plouat aproape in fiecare zi,
- Nu-i adevzrat, spuse soldatul care fgcea pe bu-
c5taruI. Si, oricum, ping nu dmnult a fost aprilie, nu m i .
- Omul fgi poate pierde minfile asculiind cum so-
cotegti tu lunile, ii rsspunse caporalul. Lns-o balt5 cu
lunile tale.
- Eu vorbesc despre luna de pe ccr, nu clespre
lunilc anului, l h u r i cel ce fdcea pe buc2tarul. Oriunde
ar tr5i omul, fie pe malul inririi, fie adinc insuntrul
tirii, tot trebuie s2 gtie cb luna de pe cer contcnzs qi nu
luna anului. Acuma, de pild8, luna de pe ccr abia a
intrat in mai. Da' sinte~napronpe in luna iunie a anului.
- Atuncea de ce nu se tin anotimpurile dupri lunn
ta de pe cer ? intrebz caporalul. Mb doarc capul cind
aud prostiile astea ale tale.
- Tu e ~ t iorzqean, rGspunse soldatul care f8cen pe
bucgtarul. E ~ t idin Lugo. Ce poti s5 gtii tu despre
mersul vremii, pe nmre ori pe uscat ?
- lntr-un orag invcti inai rnulte decit inv4tLfi voi,
analfabetos, pe mar- sau pc uscatul vostru.
- Cind e luna de pe cer aga cum este acuma, vin
celo dintii bancuri man de sardele, urm; sol&tul care
fricea pe buciitarul. La vremea a s h vasele pescarilor d e
sardele ies in larg, iar macrourile se c2lStoresc spre
miazhoapte.
- De ce nu te-au dat la marinb dacG eyti din Noya ?
intrebg caporalul.
- Fiindcg n-am recrutat la Noya gi am recrutat la
Nogreira, acolo unde m-am ntiscut. Iar la Negreira, care-i
in sus, pe riul Tambre, te dau la a m a t a d e uscat.
- Ghinionul tZu, zise caporalul.
- S i nu crezi cg la maring n-ai de infruntat pri-
mejdii, spuse soldatul de pe lavitti. Chiar dacP nu se
dau lupte, iarna e tare prirnejdios pe lingti cmst2.
 - Nicsieri nu poate fi mai rgu 'decit in armata 'de
uscat, urm; caporalul.
- $i e ~ t caporal
i ! il dojeni cel care f k a a p e bu-
cGtaru1. Ce fel d e vorbe-s astea ?
- Da' d g t e p t mai egti, riispunse caporald. Eu
1-orbesc despre primejdii. Vorbesc desprs chinurile
bombardamentelor, despre nevoia de a p o d k atac
qi despre viata oamenilor pe pozifie.
- Aicea nu prea avem dintr-astea, spuse cel d e pe
lavifi.
- Din inila lui Dumnezeu, zise cavoralul. Da' cine
poate spune cind o sri mai avem inr &-a face cu ele ?
Poti fi sigur cg n-o s-avem totdeauna parte de v i a p
asta u$oarZ.
- !ji citi vreme crezi c-or sii nc mai lase la fleacul
Hsh de treab5 ?
- Nu ptiu, rzspunse caporalul. Da' eu a7 vrca sg
rzminem aici cit o tine rGzboiu1.
- vase ceasuri c prea mult sii stai de garcl5, spuse
solclatul care fGcea pe bucztarul.
- Cit o fine viscolul Ssta, o s2 facem gGrzi de trei
ceasuri, ii anunt5 caporalul. Altfel nici nu se poate.
- Ce-o fi cu atitea magini d e la statul-major ? in-
trebG solclatul de p e lavi\,i. hiie nu-mi place de loc sP
dau cu ochii de m g i n i dintr-astea.
- Nici mie, incuviinfS caporalul. Plimbirilc astca
sint scmn rGu.
- $i aviatia, acliug5 ccl care ficea pe bucr'rtarul.
A\,;nfia e alt senln riiu.
- Dn' avcm o aviafie foriniclabilZ, spuse caporalul.
R o ~ i in-ou aviafie ca n noastrz. Avioanele alea d e azi-
dimineat,?, au fost c e \ a in starc sH ung5 la inim; pe
oricine.
- E u a m vHzut avioanele rogilor cind erau foarte
primcjdioasc, vesti cel de pe lavit5. Am vizut bombar-
dierele acelca cu dou5 motoare pe vrcmea cind era
cumplit s,i a i cle-a face cu ele.
- Da. Numai cii nu sint aSa de fonllidabile ca
aviatia noastr5, stZrui mporalul. Avem o aviatie cum
nu mai existci.
 A v vorbeau oamenii de la joag2ir in vreme ce An-
selmo infrunta viscolul pindind goseaua gi lurnixla din
fereastra lor.
Trag nlidejde c2 n-am sci fiu amestecat la uciderea
Mora, ginde. Anselmo. Cred c5 dup5 r k h i va trebui
gasit5 o poc&in#?i grea p e n h atita ucidere. Dacli nu
mai avem religie, zic cg dupg rgzboi va trebui s5
giisim un soi de pociiintg la care toti s5 ia parte, pentru
ca toti sii se p a t 5 izbgvi de pcicatul uciderii, ori alt-
minteri niciodatg n-o sg mai putem avea pe ce clgdi o
viati curatg gi omeneascg. E nevoie gi s2 ucizi, gtiu, dar
fapta asta e foarte d g u ~ t o a r epentru om 8i socotesc
cg, dupii ce s-o termina totul gi om birui in rlizboi.
trebuie g&itZ o pocginfii de vreun fel oarecrare pentru
ca tofi sii ne putem izbgvi.
Anselmo era un om cu multj. ddogie sufleteascg, ~i
de cite ori r h i n e a singur mai indelungg vreme, iar de
obicei singur stgtea, problema aceasta a uciderii ii
revenea in minte.
Oare ce-o fi gindind ZnglBs despre toate astea ? se
intreba Anselmo. Mi-a spus cg nu-i pas;. Da' pare s i
fie un oan cu suflet gi-i bun la inirng. Poate c; pentru
cei tineri a-are insemngtate. Poate c3 pentru striiini, sau
pentru cei care n-au avut niciodatci religia noastrci,
lucrurile nu au aceeqi infgfipm. Da' socotesc c5 pen-
tru oricine a fzcut asemenea fapte tot vine o vreme
cind se cutremurz in adincul sufletului, cgci chiar dacg
e gi nevoie s?t ucizi, uciderea e pcicat greu, gi pe urmii
va trebui s5 facem ceva foarte insernnat gi aspru ca
s5 putem isp2igi.
Se lgsase intunericul gi h s e h o se uitci din nou h
lumina de dinoolo de psea gi incepu s2 se bats cu
bratele peste coaste, cd sg se inclilzeascg. Acuma, igi
spunea el, nu mai inczpea nici o indoial; cg trebuia s5
porneascg spre tabiirz ; dar ceva il finea incs ling5 co-
pacul ce domina goseaua. Ninsoarea se intefise qi An-
selmo gindi : M 5 a r de-am putea s5 nimicim podul in
noaptea asta. fntr-o asemenea noapte e treab; de
nimic s3 ocupi posturile de gardci gi s2i arunci in aer
podul, iar atuncea s-ar termina toat5 povestea. Pe-o
noapte ca asta poQ face orice.
 Pe urmii ra'rnase acolo, rezemat de copac $ tropiind
q o r din picioars, vi nu se mai giildi de loc 12 pod.
Venirea intunericului il fiicea totdeauna s5 se simtii
singur, iar in noaptea asta se simfea atit de Ensingurat,
incit avea in trup un fel de gol, cum e amla pricinuit
de foame. In vremile de odinioarii putca s5-~iupreze
singuriitatea spunind rugiiciuni, $i in multc rindwi,
cind se intorcea acasii d e la viniitoare, repeta de ne-
numiirate ori aceeqi rugiiciune ~i parc'5 simfea o ali-
nare. Dar de la inceputul migciirii nu se mai rugase
nici mzcar o singurii datii. Resimtea lipsa rugiiciunilor,
dar socotea cZi rugindu-se ar comite o faptci necinstitii
qi fiitarnicii ~i nu dorea sii cearii nici un fel de favoare
qi nici un fel de tratarnent deosebit de a1 celorlalti.
Aqa e, i ~ zicea
i Anselmo, e drept cii mii simt singur.
Da' la fel se simt toti soldafii ~i nevestele tuturor sol-
datilor $i to#i cei ce $i-au pierdut familiile ori neamu-
rile. Nevastii nu mai am, da' imi pare bine cii s-a
priipiidit inainte de miqcare. N-ar fi Pnfeles ce inseamnz
mi~carea. Copii n-am $i n-o sii am in vecii vecilor.
Singur m3 simt ~i En timpul zilei, dacii n-am nimic de
lucru, da' cind se lasii intunericul, vine vremea sin-
gurstiitii celei mari. Am ins5 un bun de care nici un
om qi nici un dumnezeu nu mii poate priida, iar bunul
acesta este cii am lucrat cit am putut mai bine pentru
republid. Am lucrat din rcisputeri pentru binele din
care toti ne vom irnpHrtS$i mai tirziu. Incii de la in-
ceputul inceputului am inchinat rniqciirii tot ce-am avut
mai bun in mine ~i n-am frptuit nici cel rnai mic lucru
de care sii-mi fie w i n e .
Nu-mi pare riiu decit c i am ucis. Da' nu incape
indoialii c5 voi avea odati qi odatii prilejul s5 ispikjesc,
fiindcii pentru un asemenea piicat dus pe umeri de
atita ~i atita lume nu se poate sii nu fie iilgaduitii o
dreaptii izbgvire. Mi-ar pliicea sii vorbesc ~i cu Zngl6s
despre treaba asta, nurnai cii el, fiind tiniir, s-ar putea
sii nu in#elaag& A pomenit gi el rnai Enainte despre
ucidere. Sau eu am fost cel care am pomenit ? Poate
c5 $i el a ucis mulo oameni, da' nu dii nici un semn
d i-ar plgcea. In cei d r o r a le place s i ucidi e tot-
deauna ceva putred.
 Trebuie s5 fie intr-aclevrir mare pzcat, ginden An-
selino. Fiindc5 far; indoial5 este singurul lucru pe care
nu a\-om dreptul s5-1 facem, cu toate ci, preculn binc
gtiu, uneori trebuie f5cut. Numai c5 in Spania e fsptuit
prcn cu u ~ u r i n t 3gi f i r 3 s i fie adev8rat5 nevoie, qi din
grab5 se fac prea multe nedreptiifi, pe care dup8 aceez
nilneni nu le mai poate indreptn vreodat8. Mai bine
s3 nu n15 gindesc atita, Eti zise Anselino. Tare-a: vrea
s5 se afle o poc3infi pentru p5catul acesta, o poc5int5
uqor d e inceput chiar d e pe acuma, fiindcii din toate
cite am fsptuit eu in viafa inea, 5sta e singurul l u c n ~
care in5 arde pe suflet cind rhlnin singur. Toate cele-
h l t e sint iertate gi pciltru toate celel.alte omul are
putinfa s8 ispiqeasc8 prin bunstate ori alte purtiri
cu\,iincioase. Da' socotesc eu c5 picatul acesta a1 uci-
derii trebuie s3 fie cumplit d e greu gi aq vrea s i inchei
o data socotelile cu el. Mai tirziu veni-vor poate zile
cind oinul va puten s3 munceasc8 pentru binele obgtesc,
sau sa facs alte trcburi spre a se izbiivi d e pzcate.
Ponte c-o s3 fie ~i ce\a ce se poate pliiti cu bani, la
fel cum a fost pe ~ ~ r e i n ebisericii,
a gindi Anselmo, qi
gindul acesta il f5cu sri zimbeasc3. Biserica rinduise
bine treburile in pri\iuta picatelor. Asemellea ginduri
ii fBceau plscere gi zimbea in intuneric in clipa cind
Robert Jordan ajunse ling3 el. \'enise pe nesiintite, ~i
bstrinul nu-1 \%zu decit in ul~iinulmoillent.
- Hola, cicjo, Sopti Robert Jordan, b5tinclu-1 CLI
palma pe spate. Cum merge, b5trine ?
- E frig a1 naibii, raspuse Anselmo.
Feri~ando riimiisese cela mai departe, cu spatele
fntors impotriva vhtului.
- Hai s i mergem, Pi spuse Robert Jordan tot in
goapt;. Hni repede la tabilri, s5 tc inc5lzeqti. A fost
0 crilnri c5 te-am lHsat ntita vreme aici.
-- Acolo e lumina din odaia lor, spuse Anselmo,
ar5tind cu milla.
- $i santincla unde-i ?
- Nu se vede d e aici. E dincolo de bucla ~oselei.
- Ducii-se dracului ! zise Robert Jordan. ,4i $8-mi
spui la tabiirri. Hai repede, hai sg mcrgem.
- hlai stai putin, s5-ti ariit, s t k u i Anselmo.
' , .
- Lass, cii 1115 uit eu dimineaf5, r5spunse Robert:
Jordan. Ia d e ici, trage-i o dugc5.
$i htinse b5trinului bidonul invelit in pielc. Ansellno
il ridic; la gurii gi sorbi o inghifiturl?.
- Ay !esclainii repede gi se frecs la gurii cu palma.
Arde ca focul.
- Haidc, rosti Robert Jordan in intuneric. Hai sB
rnergem.
Se fzcusc atit de intuneric, cii de-abiz puteau z5ri
fulgii de zapad5 zburindu-le prin fala ochilor gi ne-
grele siluete impietrite ale trunchiurilor. Fernando rs-
inrisese pu\in inai sus, pe coast;.
Parcl? ar fi o statuiets de inclian dintr-o pr2viilioara cle
tutun, i ~ spuse
i Robert Jordan. Cred c5 ar trebui ss-i
dau ~i lui s5 bea o inghititurii.
- Hei, Fernando, zisc Robert Jordan cind ajuilsc
ling5 el. Tr.agi yi tu o d u ~ c 2?
- Nu, r5spunsc Fernando. hlultun~esc.
De fapt, cu iti n~ultumesc,gincli Robcrt Jordan. Tmi
pare bine c; indienilor din pr5~5lioareledc t u h ~ nnu le
place bgutura. Nu mi-a mai r&mas prcij m~llt5. M i
bGietc, cit m; bucur s;-1 v5d p e batrin, igi S ~ L I S L 'el.
Se uitii la Ansclmo, gi clin nou il bstu cu palma pe
spate, apoi pornirlr ill sus p e costig5.
- Mi se bucurii sufletul cind te vGd, uicljo, ii spusc
Robert Jordan lui Ansellno. D e cite ori 1x5 cupriudc
tristetea, dac; te v&d pe tine, iar 1115 in\.cse!esc. Hnide,
hai sl? porniin sprc tabsrl?.
Urcau pe costigg in sus, prin zspad5.
- Nc intoarcein la palatul lui Pablo, rosti Robcrt
Jordan cztre Ansellno. $i in spanioleyt-e cuvintele a\.cau
un sunet minunat.
- El pnlncio clel ?i~ieclo,completii Anselmo. Palatul
fricii.
- La cucua dc 10s hucvos perdiclos, adGug2 fericit
Robert Jordan. Pe~tereaouBlor pierdute.
- Ce ou5 ? intrebii Fernando.
- E-o glum;, riispunse Robert Jordan. Doar o
glumi. Nu despre ou5 vorbeam, intelegi? Despre
ceilalfi.
- Da' pierdufi de ce sint ? intrebii iar Fernando.
 - N-aq putea spun, rhpunse Robert Jordan.
E poveste lung;. Ar trebui s l sc~iuo carte btreagg ca
s l te pot I b u r i . Intreab-o pe Pilar. Apoi il cuprinse
pe Anselmo cu braful pe dupl umeri, il strinse tare qi-l
tot scutura in ritmul pqilor, spudndu-i : AscultP, h i
pare grozav de bine c5 te vlid, pricepi? Nu-ti dai
searna ce inseamnP ca in fara asta d gbgti pe cineva
awlo unde I-ai Itisat.
F a p u cg indrgznea sg spun5 ceva rgu despre Spania
era o neasemuitg dovadg de incredere gi prietenie.
- Si eu mg bucur c l te vgd, rikpunse Anselmo. Da'
t o d ml pregiiteam s l plec.
- Plecai, pe dracu ! zise Robert Jordan foarte fe-
ricit. S5 fi inghept lemn, gi tot nu plecai.
- Cum a fost acolo, sus ? intrebii Anselmo.
- Grozav, d e c k 3 Robert Jordan. Totul e cit se
poate de bine.
Era cuprins de o mare fericire, de acea nqteptat;
$i rarg fericire care poate umple sufletul oricui are un
post de cornand5 intr-o armat5 revolufiomi?~: fericirea
de a vedea c l ping gi flancul dispozitivului de luptg
se bate cu indirjire. Iar dacg sar intimpla vredatii ca
amindoug flancurile sZi reziste, cred c a r fi aproape de
neidurat, gfndi Robert Jordan. Nu gtiu cine ar fi in
staro sau e preggtit s; indure aga ceva. $i dacg ai merge
ping la oapgtul flancului, a1 oric3rui k n c , in cele din
urm5 ai da de un om. Da, un singur om. Dar nu
axioma asta o cguta. Avea aliituri de el un om de n2-
dejde. Un om dintr-o bucatg. Tu ai sZ stai la flancul
sting cind vom incepe lupta, gindi Robert Jordan. Dar
e mai bine s; nu ti-o spun inc5 de pe acum. Are sii fie
o Iuptg cumplit de scurtg, igi spuse el mai departe.
Dar are s l fie o lupti grozav de izbutitr. Ehei, de
cind tot visez sg dau o lupt; pe a n t propriu ! Despre
toate bPtgliile, de la Azincourt incoace, am avut o
pzrere cu privire la oe au gregit alfii. Asta, de aici,
trebuie d fie o bst&Iie condusP dup5 toate regulile
artei. MicP, s o d , dar cu totul deosebitg. Dad voi
avea de filcut oeea ce m l qtept si am de fkut, are
sii fio intr-adevsr o lupt5 cu totd deosebit5.
 - Ascult5, I spuse iar lui Anselmo. Imi pare grozav
de bine cB te v5d.
- $i mie sa te v5d pe tine, m5rturisi Anselmo.
$i pe cind urcau prin intuneric in sus pe co$ti$5,
wind vintul in spate $i cu fulgii de nea ce se ngpusteau
printre el, Anselmo nu se ma1 simtea singur. NU se
inai simtise singur dupg ce lnglds il bgtuse cu palrna
pe umir. Ingl6s era vesel $1 bucuros $i glun~eau^h-
preunB lnglbs spusese c5 totul e cit se poate de bine
qi nu parea s5 aiba nic~o grij5. BButura din stomac il
incilzea pe dinguntru. tar picioarele i se dezmorfeau
la urcuv.
- N-a fost cine $tie ce mi~carepe sosea, ii spwe
Anselmo lui Inglds.
- Asta-1 bine, ii r5spunse Inglds. Ai s5-mi ar5fi
am6nuntit cind ajungem la tabgrg.
Acum Anselmo se simtea fericit $i-i pgrea foarte
bine c5 r5m5sese acolo, la postul de obsewatie.
D a d s-ar fi intors la tab5r5, ar fi fost foarte bine.
Tnsemna c5 trgsese concluzii corecte $1 inteligente din
circumstantele obiective, iqi spunea Robert Jordan. Dar
rzrntisese pe loc, a p cum i se ceruse, gindi el mai de-
rte. Este cel mai rar lucru ce p a t e fi aflat in Spania.
P"
ntr-un anurne fel, a r5mine sg infrunti o furtun5 de
z5pad5 echivaleazg cu o mulfime de alte lucruri. Nu
e o intimplare c5 germanii folosesc acelqi cuvint $i
pentru atac $i pentru furtung. F5r5 indoialg ca mai
putea g5si incg doi in stare s5 r h i n g in post infrun-
tind vifornip. E mai mult dedt sigur c5 i-a9 putea ggsi.
M i intreb d a d acest Fernando ar putea fi unul dintre
ei. Se prea poate. Nu trebuie uitat c3 s-a oferit singur
s5 m5 c~l5uzeascgpin5 aici. $i crezi cZ ar fi infrun-
tat vifornipi ? N-ar fi fr~unossg fie aga ? Pare destul
de ind5riitnic. Ar trebui s5 mai fac unele investigavi.
Oare la ce s-o fi gindind acuma bgtrinul indian din
prSv5lioara de tutun ?
- .La ce te ginde~ti,Fernando ? xosti Robert Jordan.
- De ce mg intrebi ?
- Din curiozitate, rbpunse Robert Jordan. Sint un
om tare curios.
 - La masa de sear2 n15 gindeam, raspunse Fer-
undo.
- lti place s2 mzninci ?
- Da. Foarte mult.
- $i ce fel de mincare face Pilar ?
- Aga gi-a~a,r2spunse Fernando.
Asta e un a1 doilea Coolidge, gindi Robert Jorclan.
Dar am eu o presiinfire cii a r f j rlimas in post infrun-
tind vifornip.
Citegitrei urcau din greu la deal, prin dipads.
 Capitolul ~aisprezece

- A fost El Sordo pe-aici, il vedi Pilar pe Robert

Jordan. IntraserB din vifornif8 in csldura plinB d e fum
din5untrul pegterii, gi femeia ii fgcuse un semn c.u capul,
chemindu-1 la ,dinsa. S-a dus sB fac5 rost d e wi.
- Bine. Mi-a l5sat cxmva vreo vorb2 ?
- Numai cZ a plecat sK facK rost de cai.
- $i noi ? ,
- No sB I , r2spunse Pilar. Uit5-te la el.
Robert Jordan il observase pe Pablo chiar d e cind
intrase, gi Pablo ii ziinbise sWmb. .4cum se uitg la el
gi-1 v5zu tot ayezat la masa 1argB de scindur5, ii zPmbi
la rindul s5u ~ i - fBcu
i semn cu mina.
- I n g l i s ! strig5 Pablo. Tot m.ai ninge, Ingl6s.
Robei-t Jordan se inul\uini sg incuviin\eze din cap.
- D5-mi pantofii s5 fi-i usuc, ii spuse Maria. Am
sZ-i atirn colo, 911 fuinul care se ridicB de la foc.
- Bag5 dc seainZ sK nu mi-i nrzi, ii atrase atenfia
Robert Jordan. N-am chef s; uinblu pe-aici descult.
Apoi se intoarse catre P i h r : Dn' cc s-a intimplat ? Ti-
negi admlare ? Nu lnai e nici o santinel8 pe-afar2 ?
- Pe viscolul 5sta ? QuC .un!
Sase b5rbali ststeau la mas;, cu spatclc sprijinit de
perete. .4nselmo ~i Fernando incB if;i lnai scuh~rauz5-
pada de pe haine, i ~ bBteaui cu palmele panblonii ~i-gi
rgzuiau tiilpile de piatra dc la intrare.
- DB-mi haina, il rug; hiaria. Nu lKsa zapada s l
se topeasd p e ea.
Robert Jordan scoase llaina, scuturZ cu milla zgpada
d e p e pantaloni gi desfgcu gireturile pantofilor.
-
I Nu gtiu.
,
'
- tii s5 uzi toate pe-aici, 91 dojeni Pilar.
- Da' tu m-ai chemat s5 vin incoace.
- Asta nu inseamnii c%te opregte ceva s l te tentorci
la intrare ~i sg te scuturi acolo.
- Iartii-m5, se scuz5 Robert Jordan stind cu pi-
cioarele goale pe podeaua murdarg. Cautg-mi o pereche
de ciorapi, Maria.
- Domnul ~i stzpinul l comentii Pilar gi viri in foc
incZ o bucatg de lemn.
- Hay quc! aprouechar el tiempo, ii rgspunse Robed
Jordan. Trebuie 9; folosgti timpul a3a cum vine.
- E incuiatg ranita, anunp Maria.
- Uite cheia, spuse Robert J o ~ d a n aruncindu-i-o.
- Nu se potrivgte la ranita asta.
- Sint in cealaltg. Chiar deasupra 8i pufin spre
masgine.
Fata g b i .prechea d e ciorapi, strinse gura ranifei, o
fncuie $i-i aduse ciorapii pi cheia. Pe urmg il sfiitui :
- Stai jas, trageti-i in picioare gi freac5-ti bine de-
getele.
Robert Jordan Pi zimbi.
- Nu te invrednice$i a sterge picioarele domnului
gi sapinului cu p h l tiiu ? spuse Robert Jordan ca sii
audP Pilar.
- Mare porc rnai e, ziw femeia. La hceput face pe
st5pinul casei. Acuma vorbegte ca ins@ fostul nostru
Mintuitor. D5-i una ?ncap cu o bucatg de lemn, Maria.
- N-ai dreptate, se-mpotrivi Robert Jordan. Glu-
mesc fiindcii sint fericit.
- Egti fericit ?
- Da, afirm3 Robert Jordan. Cred & toate Inerg
cum nu se p a t e mai bine.
- Roberto, il rug3 Maria. Du-te, qazii-te 8i usuc5-te
la picioare, iar m am sg-fi dau ceva de bgut ca s?i te
Wliqti.
- Ai zioe c5 d bta nu s-a udat niciodaa la
picioare, spuse Pilar. $i nici c-ar fi &ut vredat5 pe
el un fulg de z3padg.
 Uaria aduse o piele de aaie gi o htinse pe podaua
mdari a pqterir.
- Uite ici, fl indemn5 fata. Tine astrz sub picioare
p6.d s-or zvinta pantofii.
Pidea de oaie era uscat2 9i net2bgcit2, iar cind Robert
Jar& igi a9ez.G pe ea picimrele virite in ciorapi, o sirnu
cum piriie ca pergamentul.
Focul scotea fum mult, vi Pilar strig5 la Maria :
- Mai sufl5 in lfoc, aeajutorato ! Aicea nu-i afurng-
toare.
- Mai sufl5 ~i tu, ii rhpunse h4aria. Eu caut sticla
I h t g d e El Sordo.
- E in dosul ranifelor, spuse Pilar. Da' ce ? Trebuie
s5 ai grij5 de el ca de-un sugaci ?
- Nu, zise Maria. Ca de-un bgrbat inghept si ud.
Si un b5rbat abia sosit acas5 la el. Uite c-am ggsit-o. $i
aduse sticla ping la locul unde st5tea Robert Jordm. E
cea d e azi de la Din sticla asta s-ar putea face o
lamp5 de mai mare dragul. Cind om avea iar electric&
oe mai lamp5 o s5 f a c m din ea ! !5e uit5 cu admiraqe la
sticla de form5 I5t5reaf5. Cun vrei s5 bei, Roberto 3
- Credeam c-ai s5 zici Inglis, spuse Robert Jordan.
- De fat5 cu al* am s5-ti spun Roberto, rgspunse
fata cu glas s c h t ~i imbujorindu-se la fat;. Cu ce vrei
s5 bei, Roberto ?
- Roberto I exclam5 Pablo cu voce rZpgit5 ~i f5cu
semn din cap d t r e Rob& Jordan. Cu ce vrei d beis
don Roberto ?
- Vrei sg-ti dau puw ? 91 fntrebz Robert Jordan.
Pablo clgting din cap gi ~gspunse,plin de demnitate :
- Am eu grij5 s5 m5 imbM cu vin.
- Du-te la Bachus, ii spuse Robert Jordan in spa-
niolqte.
- Cine-i Bachus ? intreb5 Pablo.
- Un tovarQ de-a1 tgu, l5muri Robert Jordan.
- N-am auzit niciodat5 de el, rhpunse Pablo cu
b b a ^mpleticit%.N-am auzit si% lie w a u l pe-aid, prin
munw ii$tia.
- D3-i o canti lui A n s e k , spw Robert Josdan
intorcindu-se spre Maria.El e btr-adRv3r hghqat.
'
1gi Fuse ciorapii uscati, iar whiskey-ul amestecat cu
ap$ sorbit atunci din can;, avea gust yliicut ~ i - 1inczlzea
fncetigor. Dar nu se infg~oarSin j u n ~ lmgruntaielor, a y
cum face absintul, gindi Robert Jordan. Niinic nu se
p a t e compara cu absintul.
Cine gi-ar fi putut Snchipui c: au s5 aibB [chiskey toc-
mai pe coclaurii 52th ? gindi mai departe Robert Jordan.
Dar dacB stai s5 te gindegti bine, niczeri in Spania n-ai
fi putut g5si z~ltiskcy inai uSor decit fn La Granja.
Inchipuiti-vi-1 pe Sordo luind o sticl: d e ~olliskeypentru
musafirul cu dinainita ~i pe unns aducindu-gi aminte s-o
ia cu el de\-ale gi s-o lase acolo. Oamenii acc~tianu
cuno~teaunuinai buna-cuviinf5. Bung-cu\ iinf: ar fi in-
semnat s i scoti sticll gi s: oferi, de forms, un pahar. A7a
ar fi fgcut un francez, gi dupd aceea ar fi pus restul la
pgstrare, ca d-1 nibi pentru alt prilcj. Nu, s: te gin-
degti cu adev5rati c5ldur;i cY lnusafir~~lui are sK-i facz
plscere, pe urn1,i s-o iei gi s-o aduci cu tine nuinai pentru
a-i da prilej s; se mai bucure o datz, in vreme ce tu
egti prins intr-o trcab: in care ai toate temeiurile din
lume sZ te gindeyti numai la tine gi la niincni altcineva,
la nimic altccva in a f ~ r sd e ceca ce vrei sB duci la bun
sfirgit - iati cc insealnn5 ss fii spaniol. Un anu~nitfel
de spaniol, i>i spusc Robert JorcL~n. Faptul c5 nu uit5
s;i aducs sticln cu tchiskcg n fost una dintre pricinile
pentru care ai indrsgit ncest popor. Dar nu te-al~ucaSB
romantezi, iyi spuse el nlai dcparte. Sint tot atitea soiuri
d e s p i o l i cite sillt ~i de anlericani. Si cu toate astea,
gestul de a aduce sticla dc ~ r l ~ i s k e era y intr-ade\Br
foarte fi11mo5.
- f f i place ? il Pntreba pe Ansehno.
Cu surisul pe fats, b2trkul qedea ling; foc gi fiuea
cam in miinile lui mari. ClitinY din ~ i p drept , rivpuns.
- Nu-ti place ? intreb: Robert Jordan.
- A botezat-o copila, i-a pus apri, rgspunse Anselmo.
- La fel cum o bea gi Roberto, zise Maria. Nu culnva
tu egti mai grozav ?
- Nu, rispunse Anselmo. Nu sint de loc grozav.
Da-mi place s-o simt cum rng arde pe git.
 - D5-mi inie ce-are el in can;, ii spuse Robert Jor-
clan fetei, ~i pune-i de aia care arde.
V5rs5 in cans la el bgutura lui Anselmo gi diidu fetei
cana goals, iar ea turn2 cu grij8, aplecind incet sticla.
- ,4ha ! esclan13 Anselmo dupH ce lug cana, dgdu
capul pc spate ~i 1%; bliutura s5-i alunece pe git. Pe
urm5 se uitH la hlIaria, care st5tea al5turi de el cu sticla
in mEnb, gi-i fBcu selnn cu ochiul. ]ti dgduseri lacrimile.
Ava, zise Anselmo. -4ga. Ei, uite, asta ucide viermele
a r e ne roacle pe din5untru.
- Roberto, spuse hlaria venind lings el, cu sticla
tot in min5. Vrei sii-fi dau 95 msninci ?
- E gata mincarea ?
- E g.ata $-ti dau cind poftegti.
- Ceilalfi au mincat ?
- Tofi, afar5 de tine, de Felllando gi de Ansellno.
- .Atunci hai s3 minc5m, o indemnH Robert Jordan.
Da' tu ?
- Eu la urm5, cu Pilar.
- 3I5nincii gi tu cu noi.
- Nu. Asta nu se cade.
- Hai de in3nincii gi tu. In far3 la mine bsrbatul nu
mHninc5 inaintea nevestei.
- Ass o fi in far5 la tine. Aicea e mai bine s5 m&~i~linc
la urlnii.
- M3ninc5 gi tu cu el, zise Pablo, ridicind privirile
de pe t3blia mesei. Mgninc3 SmpreunG cu el. Bea cu el.
Culc5-te cu el. hlori cu el. Fs cum cer obiceiurile din
p r a lui.
- Cc, te-ai iinbstat ? intrebG Robert Jordan, ri-
dicindu-se in picioare gi infruntindu-1.
B3rbatul ncsp3lat gi cu obraz fepos il privi fericit ~i-i,
riispunse :
- Da. $i unde-i fara ta, I n g l b , fara in care femeile
m5ninc5 laolalt5 cu biirbafii ?
- I n Estados Unidos, in statul Montana.
- .-2colo-i fara unde b5rbafii p a r t 2 fuste, ca femeile ?,
- Nu. -4ceea-i Scofia.
 - Da' ia ascultii, zise Pablo. Cind po6i fuste de
alea, Inglds ...
- Eu nu port fuste, il intrerupse Robert Jordan.
- Cmd po* fuste ds alea, continu5 Pablo, ce mai
porfi pe dedesubt ?
- Nu vtiu ce-or fi purt'nd scopenii, rkpunse Robert
Jordan. M-am htrebat qi eu.
- Nu b s Escoceses, urm5 Pablo. Cui ii pas5 de 10s
Escoceses ? Cui ii pas5 de ceva cu nume a.p de ciudat
ca M a ? Mie nu. Mie nu-mi pas:. Eu despre tine vor-
besc, Znglds. Despre tine. Ce porfi pe sub fust5 amlo,
fn fara ta ?
- Ti-am mai spus de dou5 ori c: noi nu purtzm
fuste, rZqunse Robert Jordan. Nici in joac5 qi nici c h d
ne-mb5trim.
- Da' pe sub fustele voastre, stiirui Pablo. Doar
flie o lume intreagg c: purtap fuste. Ping qi soldatii
poart.2. Am v5zut eu in poze qi i-am v k u t in came q i
oase, la circ. Ce poqi tu pe sub fust5, InglBs ?
- Los coiones, rgspunse Robert Jordan.
Anselmo izbucni in ris, qi la fel f5cur5 ~i ceilalq, care
sGteau ~i ascultau ; tofi, afar5 de Fernando. Sunetul
acestui cuvint, a1 acestui cuvint grosolan rostit de fat;
cu femeile, il jignea.
- Bine, altfel n-ai cum, spuse Pablo. Da' eu zic a$a,
c5 de-ai avea destule coiones, n-ai purta fust:.
- Nu-1 mai l5sa s-o ia incg o datg de la cap& Inglds,
spuse omul cu fafa tgitii ~i nasul zdrobit, cel pe care fl
c h a Primitivo. S-a-mb5tat. Spune-mi mie, te rog, cu
ce se-ndeletnicesc oamenii in tar: la tine ?
- Cresc vite $i oi, rbpunse Robert Jordan. !ji cul-
tivP tot felul de grine $i fasole. Ba qi foarte multi sfecl5
de zahlir.
Cei trei se aqezaser5 la mas;, iar ceilalv qedeau l h g g
ei, afar5 de Pablo, care stiitea de unul singur dinaintea
unei oale cu vin. Li se d5duse aceeqi fierturg ca vi in
seara dinainte, qi Robert Jordan mhca lacam.
- $i in p r g la tine sint munp ? Dac5 are un nume
ca &stay fib3 fndoialg c5 sint g i rnzmti, urn5 cu politefe
Primitivo, ca sP ^m ew
rt conversatia. Se sinr@a st6,jenit
din pricina beGei Iui Pablo.
- Muno nenum5raQ gi foarte halo.
- Si au pgguni bune ?
- Grozave 1 PQuni inalte pentru var3, prin pauri
aflate in stzpinirea guvemului. Iar t m vitele &t
aduse la vale, prin locurile mai joase.
- Acolo p h i n t u l e in stgpinirea tlranilor ?
- Foarte mult p h i n t e stgpinit de cei care-1 m m -
cesc. La inceput p h i n t u l s-a aflat ln stlpinirea statu-
lui, da' cine trZa pe el gi fggsduia sl-1 ingrijeasci? bine
putea SZ capete drept de p p r i e t a t e peste o sutl ~i
cincizeci de hectare.
- Spune-mi gi mie cum se face asemenea treabS, fl
rug5 Agustin. Agta inseamni reforma agrar5 pi e un
lucru de seam&
Robert Jordan explici sistemul folosit in Statele Un~te.
NiciodatP nu se gindise la el ca la o reformi? agrarz.
- E ceva minunat, spuse Primitivo. Atuncea in-
seamZ ci? la voi in tar5 aveQ comunism ?
- Nu. Treaba asta s-a fZcut sub ingrijirea republicii.
- Dupi? cite cred eu, comenti? Agustin, sub republic;
toate pot fi infgptuite. Nu pricep pentru ce ar mai fi
nevoie ~i de alt fel de orinduire.
- Si n4vef.i de loc boieri cu mqii m i ?
- Avem foarte multi-
- Atuncea trebuie si? fie g i nedreptsti.
- Sigur. Sint foarte multe nedrepGv.
- a i o si? scipap de ele ?
n c e r c h , din ce in ce mai cu tiirie. Da' tot sint
foarte multe nedrept5Q.
- Si nu sint mosii mari care trebuie imp3ate ?
- Ba da. Unii cred insti c5 p i n di?n au sS p a t 8 fi
migorate.
- Cum 2
Stergindu-pi cu piine strachina, Robert Jordm le ex-
plicz sistemul impuzitelor pe v&t @ . d taxelor succe-
sorale. Apoi adlugl :
- Dar mogiile cele mari rtkrh. Cu toate cP Qlrvi siat
d3ri p i asupra phlntului.
 -- Da' poti fi incredul[at c5 marii mogieri ~i bogs-
tagii au s5 facs rcvolufie impotriva unor asemellea diiri.
A:.emencba d3ri mie mi se par a fi revolufionare. Iar
mo~ierii~i bogi5ta~iiau s5 se rzscoale impotriva guver-
nului cind or vedea c5 sint ameninfati, la fel cum au
fscut fasci~tiila noi, spuse Prirnitivo.
- Se p e a poate.
-- Atunccn o s5 trebuiascg sri luptafi ~i voi, in fara
voastr';, cum 1uptHln noi aici.
- Da: \.a trebui sii luptriil~.
- Da' in tar5 la voi nu sint lnulfi f.asci$ti ?
- Sint nlulfi care nici nu ~ t i uc5-s fascigti, dar a u
s-o af!c cincl o veni vrcmea.
- Si n-a\.efi cum ii nilnici inainte de-a apuca ei 92
se rzsconle ?
- Nu, r5spunse Robert Jordan. Nu-i putem nilnici.
Dar putem i n ~ t i f aoamenii s5 se team5 d e fascism, sZ-1
~ a d r isub adcvsrata-i infiitigare ~i s5 lulpte impotriva lui.
- $titi voi unde nu esistz fascigti ? intrebg Andr6s.
- Uncle ?
- In orayul lui Pablo, rKspunse Andrks zimbind.
- Stii ce-au f k u t oamenii in o r a ~ u llui P.ablo ? fl
intrcbri Priinitivo pe Robert Jordan.
- Da. Am auzit povestea.
- D e la Pilar ? .;.,: b,
- Da.
- D e la lelneie n-ai a\.ut cLun sri afli tot, zise Pab10
cu linlba impleticitZ. Ea n-a vszut sfir~itul,fihdcii a
c5zut de pe scaunul a ~ e z a tin fata ferestrci.
- Spune-i tu ce s-a mai intimplat pe urm3, il in-
demng Pilar. Dacii eu nu ~ t i utoat; povestea, spune-i-o tu.
- Nu, se impotrivi Pablo. ELI n-am povestit-o nici-
odatz.
- N-ai povestit-o, incuviintii Pilar. $i nici n-ai s-o
poveste~ti.Actma ai vrea sii .nu se fi intimplat niciodat;.
- Nu, zise Pablo. Nu-i adevKrat. $i dacii toti i-ar fi
omorit pe fascigti ciun i-am omorit eu, azi n-am avea
r5zboi. Da' n-ar fi trebuit sli las sg se intimple aga cum
s-a intimplat.
 - De ce spui vorba asta ? il intrebii Primitive. Vrei
cumIra sii-fi schimbi politica ?
- Nu. Da' a fost cu prea Illare ciuzime, r5spunse
Pablo. In zilele de-atunci am fost mult prea crud.
- $i-acuma egti beat, zise Pilar.
- Da, incuviinfli Pablo. Cu voia ta.
- lmi pliiceai inai mult pe vremea cind erai crud,
spuse femeia. Dintre toate soiurile de biirbati, betivul c
cel mai scirbos. Hoful, cind nu furs, e ca toti oamenii.
vpertarul nu-gi face meseria acass la el, Uciga~ul,c1ac;i
ajunge acasli, poate s; se spele pe miini. Da' betivul
pute, ~i varsii in pat, ~ i -tope~tc
~i msruntaiele h biiuturs.
- Tu e ~ t ifemeie ~i nu poti pricepe, ii riispunse Pa-
blo, far; s s se tulbure. M-am imbitat cu vin gi a? ti
fericit d a d nu mi-ar fugi gindurile la tofi liia pe care
i-am ucis. Tofi vin gi-mi amsrrisc sufletul. $i scutur2 din
oap, cu jale adincg.
- Dafi-i s5 bea din sticla aia a lui Sordo, zise Pilar.
Dati-i ceva sg-1 mai aduc; in gimtiri. Yrca-i trist ca sg-1
mai putem rlibda.
- Dac5 q putea sg-i inviez, i - q invia, zise Pablo.
- Du-te, mg, ~i te ... ii spuse Agustin. Ce fel de cuib
mai e ~i 5sta ?
- Pe tofi i-aq aduoe Pndlirrit la via\;, rosti Pablo cu
tristefe. Pin5 la unul.
- Du-te-n ins-ta ! strig; Agustin. Ispriive~tecu vor-
bele astea impufite, sau i e ~ iafar;. Aia de i-ai ucis erau
fascigti.
- Afi a u i t ce-am spus, continuli Pablo. Pe toti i-a$
invia.
- Pe umii nu ti-ar m i r h i n e decit s; mcrgi pe
valuri, comentg Pilar. De cind sint n-am rnai pomenit
asemenea bzrbat. Pin2 rnai ieri-alaltiiieri inc5 psstrai in
tine ceva urme de bgrbgfie. Da' astiizi nu mai ai nici cit
s5 chioriigti un $oarice. $i totugi egti fericit in befia ta.
- Trebuia ori s5-i omoriin pe tori, ori s5 nu ornorim
nici mul, urn5 Pablo, clgtinind din cap. Top, on nici
unul.
 - Ascultii, ZngUs, vorbi Agustin. Cum s-a htlmplaf
de-ai venit b Spania ? Lasg-1 tn pace pe Pablo. E
beat mort.
- Prima oar; am venit acum doispre- ani, s3 co-
lind tara ~i d bv5\ limba, rgspunse Robert Jordan. Sint
profesor de limba spaniob la o universitate.
- Nu prea arg#i de loc a profesor, spuse Primitive.
- N-are barb;, interveni Pablo. Uitafi-v?i la el. N-are
barbs.
- Egti profesor chiar de-adeviirat l!
- Sint asistent. I

- Day ii kvefi pe a l p ?
- Da.
- $i de ce limba spaniolB ? intrebg AndrBs. Nu fi-ar
veni mai q o r sti fii profesor de limba englezeasc5, de
vreune ce eqti englez ?
- Vorbegte spaniolegte ca qi noi, zise Anseho. De
ce s5 nu fie profesor de spanioleasc; ?
- Aqa-i. Da' pard e, nu qtiu cum, prea de tot pen-
tru un &gin ST-i invete pe altii spaniolqte, spuse Fer-
nando. Nu vreau sii zic vrm vorb; rea ^mpotriva du-
mitale, don Roberto.
- li profesor fals ! strigti Pablo, foarte incktat de
sine. N-are barb;.
- Nu incape indoialii c5 tot lnai bine $ii englezqte,
urn& Fernando. N-ar f i fost rnai bine, mai q o r gi rnai
cu folos s5 fii profesor d e englezti ?
- Da' nu pe spanioli ii invap el.,. aise Pllar, in-
ceroind s; se vire h vorbs.
- MTcar atita trag 8i eu ntidejde, o intrempse Fer-
nando.
- L a s Z d sg-mi termin vorba, m5i catirule, se r5sti
Pilar. li invatg spaniole~tepe arnericani. Pe cei din
America de Nord.
- Da' ce, ilia nu @u spaniolqte ? se m i r P Fernando.
Cei din America de Sud @u.
- C a h l e , oontinu5 Pilar. Ii hva* spa.niok#e pe
americanii din Nord, care vorbesc englezefle.
 - Orica mi-a4 spune gi oricum ar fi, eu tot zic d
a a i q o r i-ar veni sg fie profesor de englezeacii, dacg
asta-i limba lui, st5rui Fernando.
- Day n-auzi, m% omule, cg vwbege gi lirnba spa-
niolg ? se mirg Pilar gi cliiting din cap, uitindu-se la
Robert Jordan.
- Vorbe~te,da' cu accent.
- Ce fel de accent ? fntreb5 Robert Jordan.
- Din Estramadura, rzspunse Fernando, sigur de sine.
- Of, mami, marnii l exclarna Pilar. Ce mfie de
oameni l
- Se prea poate, recunoscu Robert Jordan. Din Es-
tramadura am venit incoace.
- Aga cum $tie el foarte bine, completz Pilar. MIi,
fati bgtrini, urn5 apoi adresinduse lui Fernando, te-ai
siiturat ?
- AS putea s5 rnai iau dacg avetj mincare destul;,
mzrturisi Fernando. Da' sii nu-ij inchipui cg vreau sg
spun vreo vorb5 rea ^mpotriva dumitale, don Roberto.
- Rahat I rosti Agustin cu geniniitate. $i incg odatg
rahat I De asta facem noi revolufie, ca sg-i spui don
Roberto unui tovar2j ?
- Pentru mine revolufia inseamn5 cg tofi au s3
spun; tuturora don, zise Fernando. Ava ar trebui sg fie
sub republid.
- R a h t l repet3 Agustin. Rahat ^unpuFt I
- !ji tot mai ored c i ar fi mai u p r gi mai cu folos
pentru don Roberto s i se f i fgcut profesor de engle-
ze&.
- Don Roberto n-are barbii, interveni Pablo. E pro-
fesor fals.
- Cum adicg n-am barb5 ? inbebg Robert J o r h .
Da' asta oe-i 3 $i igi frecg b5rbia gi obrajii, pe care
barba nerasi de trei zile crescuse blond5 $i ppoast
- Nu-i barb;, rgspunse Pablo. Apoi scuturI din cap.
Aia nu-i barbg. Acurn pgrea tare vesel. E profesor b a k
...
- Sgmi fn toate astm, spwe A p s h , dad nu mi
se pare d mg afIu htr-o casY de nebuni. ,
 - Atuncea a r trebui sii bei, ii spuse Pablo. Mic nli
se parc c5 toate sint la locul lor. Afar2 c;i lui rtou RO-
berto ii lipse9te barba.
hlaria i ~ trecu
i palma peste obl.c7.zul lui Robert Jordan.
- Are barbg, il vesti ea pe Pablo.
- Tu trebuie sH gtii, rbspunse Pablo, gi Robert Jor-
dan se uit2 la el.
Nu cred sH fie chiar atit de beat, igi spuse Robert Jor-
dan. Nu, nu-i chiar atit de beat. Si cred c-as face bine
sb in5 supraveghez inni indeaproape.
- Aseultd, ii spuse apoi lui Pablo. Crezi cb zSpah
asta are sb r5minb mult5 \?reme netopit5 ?
- Da' tu ce crezi ?
- E u te-am intrebat.
- lntreab2 pe altul, ri?q~unsePablo. ELInu sint scr-
viciul tau de informatii. Ai o hirtie d e la serviciul acela
d e infornlatii. Sau intreab-o pe femeie. Ea-i comanda~lt.
- Te-am intrebat pe tine.
- Du-te ~i te ... ii zise Pablo. Tu impreuni? cu femeia
gi cu fata.
- E beat mort, spuse Primiti1-o. Nu-1 bsga in seami?,
Ingl~s.
- Nu crcd cg-i chias a p dc bent. zise Robert Jordan.
Maria sc afla in sgatele szu, ~i Robert Jordan il vBzu
pe Pablo cunl o urnliircgte dill ochi, aruncindu-~ipri-
virile peste uingn~llui. Ochii mici, ca de mistret, o ur-
msreau, jucind pe chipul rotund ~i acoperit d e tepii
bHrbii, iar Robert Jordan gindi : Am cunoscut inulfi
ucigagi in riizboiul 5stn ~i citiva chiar mai inainte, dar
nici tmul nu semana cu altul ; nu exist; caracteristici
sau trgsgturi colnune ; 9i nici ccr7a ce s-ar putea numi
tip d e criminal ; dar ce e sigur e c2 Pablo nu p a t e fi
socotit biirbat frumos.
- Nu crcd cZ gtii sii bei, ii s11us.e pe urnla lui Pablo.
$i nici cii e ~ t beat.
i
- Ba sint beat, r5spunse Pablo plin d e demnitate.
Sg bei nu inseamng nimic. Sri fii beat, aia conteazii.
Estoy muy borracho.
- N-ag prea crede cg e ~ t ibeat, zise Robert Jordan.
Ins3 lag, da. -:
 $i cleodat5 se lSsH in pe~teriio tscerc atit d e adinc5,
iilcit putu s5 aud; fisiitul leinnelor ce ardeau in vatra
m d e ggtea Pilar. Auzi piriitul pieii de oaie cind se
ridic; in picioare $i i ~ 1;is; to.at5 greutatea asupra ci.
I se piirea c5 a r putea sH aud5 chiar ~i csderca fulglor
cle z5padH dincolo de gura pe~terii.Asta nu puten s-o
aud;, .dar putea auzi tiicerea acolo unde se 16sa brusc.
A? nvea poft; s5-1 ucid gi sri termin odat5 toat3
povestea, gindea Robert Jordan. Nu gtiu ce-o fi pliinuind
s5 f a d , dar e sigur cii niinic bun. Poiiniine vinc rinclul
podului, inr omul 5 s h e o piedic3 $i pune in primcjdie
intre.aga ac.tiune. EIaide. SB teri~linimodat;.
Pablo zimbi sprc el, ridicz un dcget 3i gi-1 trecu dc-n
cuixlezigul bereglifii. DBdu din cap, d.ar capul nu se
mi@ decit foarte pufin intr-o parte gi ill cealaltii, pe
gitul scurt ?i gros. Pe urm5 spuse :
- Nu, InglPs. Nu inccrca s5 mii infurii. A ~ o sc i uitG
la Pilar ~i z i x : Nu En felul 5sta ai s5 tc descotoroseyti
clc mine.
- Sinccrgiio~zn,ii spuse Robcrt Jordan, acuin ho-
tsrit in sine:^ lui s3 trcac5 In faptc. Cobn~clc.
- Sc prca poate, r3spunsc P:ablo. Da' nu m5 las eu
scos din fire. 1.a de bca cej7a, Znglds, yi db-i fenlcii semi1
c5 nu ti-a iners.
- Tacii-ti fleo.anca ! strig5 Robcrt Jorclan. Dac.5 in-
ccrc s; te scot din fire, o f3.c numni pe socotenla 1ne.a.
- T e ostcnesti ,degeabn, zise Pablo. Eu nu 1115 leg
de nimcni.
i bicllo rclro, ii spusc Robcrt Jorclan, dornic
- E ~ t un
s5 nu ~ i a r d i iprilcjul ~i s5 nu clea pentru a doun o.ar5
greS, &r clindu-~iscama, pe cind vorbea, cH toatc aces-
tea se inai petrccuser5 odat5, nvind siinf5ini1~tulc5 re-
pets din memorie un fragment clin ce1.n citit, sau dintr-u11
vis, ~i simfind cum totul se invirte~tein juruI s5u.
- Foarte ciudat, a?a e, rosti Pablo. Foartc ciudat ~i
foarte beat. I n sgniitatea ta, ZnglCs. Cufuncl5 calla in
oala cu vin ~i o ridic; in sus, zicind : Snlrrcl !/ coioncs.
Da, e ciudat, ~i d e ~ t e p t ,gi foarte complicat, gindi
Robert Jordan. Nu mai auzea focul din pricina zgomo-
tului fgcut de propria lui riisuflare. -
 - In sZn5tatea ta, spuse Robert Jordan, cufundin-
d u - ~cana
i in oala cu vin. Trzdarea n-ar izbuti d raalizeze
nimic fgrg t w t e urgrile astea, gindi el mai departe. Ahmci
ureazg. $i spuse: Salud 1 Salud gi inc5 o dat5 salud!
Apoi iar in gind : Salud, da, tie io spun salud. Tie f9
spun : Salud I
- Don Roberto, ziw Pablo, cu limba incleiatz.
- Don Pablo, rsspunse Robert Jordan.
- Nu qti profesor, urn5 Pablo, fiindcg n-ai barb&
$i la Eel, ca sZ te descotorosqti de mine, ar trebui sli mZ
omori, gi pentru asta nu ai cojones.
Se uita la Robert Jordan cu gura strinsr, iar buzele
alcZtuiau o linie dreaptl ~i incordat5 - ca o gur5 de
pegte, gindi Robert Jordan. A9a cunl arat5 capul 1ui
acurna, seam5nP cu pe~tiiaceia tepo~i,care, dup5 ce
sint prinqi, inghit ae.r ~i se umflli ca o blyicg.
- Salud, Pablo, zise Robert Jordan ridicind cana gi
sorbind clin ea. fnvsf multe de la tine.
- Inseamnli c5 pot s?i invlit un profesor, zise Pablo,
EncuviinGnd din cap. Hai, don Roberto, lzai sli fim prie-
teni.
- Prieteni sintem incr de pe acuina, zise Robert
Jordan.
- De-acuma incolo s5 firn prieteni buni.
- Prieteni buni sintem.
- Eu am s5 plec de aici, anunt5 Agustin. Ce-i drept,
se spune CZ htr-o viaf5 ca a noastrli trebuie s5 te saturi
pin5 in git de prostii, da' eu m-am sYturat pEn,i peste
urechi chiar in c l i p asta.
- Da' ce-i cu tine, negro 2 il intrebr Pablo. Nu-fi
place s5 fie prietegug intre mine gi dolt Roberto\?
- Bag5 de seam3 ce vorbgti 8i mie sli nu-mi spui
negro 1 il amenint5 Agustin, ducindu-se pin5 la el gi
stind in fata lui Pablo cu miinile intinse pe ling5 trup.
- A p 9 se spune, zise Pablo.
- Tie nu-9 ingZidui sZ-mi spui aga.
- Bine, atunci, blanco...
- Nu, nici ap.
- Atuncea ce gti, rosu 3
- Da. Rqu. Rojo. Cu steaua r y i e a armatei gi spri-
jinitor a1 republicii. Iar de chemat rnB cheamg Agustin
 - Ce patriot infocat ! zise Pablo. Uite, r'nglds, ce pa.
triot cum nu s-a rnai vkut.
Agustin il izbi tare peste gur5 cu mina stings, tre-
cindu-gi brawl prin fa@ trupului pi lovindu-l ca dosui
palmei. Pablo nu se clinti. Colfurih gurii ii erau piitate
de vin ~i expresia fetei nu i se schimb~,dar Robert Jor-
dan observ5 cum i se ingusteaz; ochii, a9.a cum se in-
gusteazii la luminii puternic5 pupilele unei pisici gi rH-
min doar o tzieturii verticals.
- Nici asta nu sc prinde, zige Pablo. S5 nu te bizui
pe un asemenea fleac, femeie. $i intoarse wpul spre
Pilar : Nu mi-am i e ~ i tdin fire.
Agustin il pocni inc5 o dat5. De data asta il izbi
drept in gurj., cu pumnul strins. Robert Jordan tinea
pistolul in min5, sub mas;. Ridicase piedica ~i cu mina
sting5 o iinpingea pe hlaria la o parte. Fata se trase
doar pufin mai incolo, dar el o imbrinci tare, proptindu-i
mina in coaste, pcntru a o sili si ss dea cu acleviirat in
liituri. Acum please, $i el o urm5rea cu coada ochiului
cum se strecoarii lipit5 de zidul pegterii spre vatra uilde
ardea focul ; atunci cercetj. iar chipul lui Pablo.
Omul cu cap rotund r h b e s e agezat jos gi se uita la
Agustin cu ochii lui mici pi tegiti. Pupilele i se mic~o-
raser5 pi rnai mult. Ipi lime buzele, ridicii bratul $1 se
gterse la gurg cu dosul palmei, apoi cobori privirile ~i
v5zu singe pe minii. fgi treou din nou limba peste buze
gi scuip5.
- Tot nu se prinde, rosti Pablo. Doar nu-s yrost. Nu
mii leg de nimeni.
- Cabr6n ! strig5 Agustin.
- Tu ai d e unde s i gtii, r5spunse Pablo. 0 cuno~ti
bine pe femeie.
Agustin il lovi din nou, tare, peste gurj., dar Pablo
rise la el, a s t i n d u - ~ idiniji stricati, rupfi, galbeni intre
liniile inropite ale buzelor.
- L5sati-o baltg, zise Pablo pi intinse cana sg ia vin
din oal5. Nimeni dintre cei de-aici n-are cojones 95 n P
omoare, iar treaba asta cu palmele e caraghioasg.
- Cobarcle ! ii strig5 Agustin.
- Nici cu vorba nu fa* mare scofalg, zise iar Pablo
gi-gi dPti gura cu vin, f 5 h d un zgomot ce amintea de
 clipocitul apei. Pe urm; scuip%vii~ulpe podea gi spuse :
D e mult% vreinc nu n u i iau seama la vorbe.
Agustin r5mase pe loc, cu privirile coborite asupra
lui, gi se porni pe injurlituri, rostind vorbele rar, des-
lugit, cu fiere ~i scirb;, Ilisindu-le sli curg%far%contenire,
ca ~i cum ar fi impr2gtiat gunoi p e un ogor, luindu-i
cu furca din car gi aruncindu-1 exact acolo unde trebuia.
- $i cu astea iti pierzi vremea degeaba, ii spuse
Pablo. Las-o baltli, Agustin. $i nu mai da in mine.
Poti s%-tizdrelegti miinile.
Agustin ii intoarse spatele ~i porni spre gura peqterii.
- Sli nu iegi afar;, il sfHtui Pablo. E vifor gi ger.
FB-fi un culcu~tihnit aicea, inGuntru.
- Asta egti tu ! Chiar tu ! scrigni Agustin, intorcin-
du-se dinsprc gura peqterii. I[i zvirlea cuvintcle drep: GI
fa@, inczrcind asupra monosilabei tu intreg dispreful
d e care era in stare.
- Da, eu, conveni Pablo. $i eu am s% tr5iesc atunci
cind voi toti o s2 fiti morti.
I[gi umplu o alta can5 de vin, o ridic; G~chinindcstre
Robert Jordan gi zise :
- 111 ssn5tatea profesorului ! Pe urin% se intoarse
spre Pilar : Si s2 ne tr5iasc5 scfiora coinandant ! $i In
urm% inchin5 c%tre toti : P e n t n ~tot+ cei care-gi fac vi-
suri !
Agustin porni spre el gi, izbincl repede cu muchia
palmei, 5 smulse gi-i azvirli cit colo calm din mill;.
- A&-i risip5, zise Pablo. E-o aiurealg.
Agustin ii trinti o vorba uritii.
- Nu aga, rosti Pablo alene, umplindu-gi altS can5.
E u in-am imbgtat, pricepi ? Cind sint beat, nu vorbesc.
Niciodatli nu m-ati auzit vorbind mult. Da' un om deq-
tept e citeodatli silit s5 se-mnbete ca sc5-ri poat5 petrece
vrelnesl cu progtii.
- Du-te gi.,. in lagitatea asta a ta, ii spuse Pilar. Tc
cunosc eu bine, pe tine gi lagitatea ta.
-Auziti ce-i in stare s% spun% o femeie, zise Pablo.
M5 duc afar5 sii v5d d e cai.
... ...
- Du-te gi in strig; Agustin. Nu-i asta n i i r a ~ u l
tgu 2
 - Nu, rgspunse Pablo gi cl5tinii din cap. L u I dhl
cuiul b5tut En stincz pelerinla lui marc, fiicuti din p5-
tur$ gi se uitii la Agustin, zicind : Iaca ~ ;tu,
i te-ai ggsit
s i f a d pe britiiiosul.
- $i cu ce ai de gind s5 te indeletnicegti la cai ?
intrebii Agustin. I

- Sii mZ uit Is ei, r5spunsc Pablo.

- Ba s5-i... urn5 Agustin. Stai gi iubegte-te cu caii.
-- Tin mult la ei, I5muri Pablo. Si-apoi, sint rnai fru-
mogi gi au mai multi minte la coadZ decit oamenii
de-aici la cap. Vedefi-vii de petrecere, continuii el dm-
bind. Vorbegte-le despre pod, Znglks. Spune fiec6ru.b ce
datorie are cind incepe atacul. Lhuregte-i cum b e -
buie rinduitii retragerea. $i incotro ai sZ-i duci, Inglds,
dupg ce termini cu podul ? Unde-ai sg-fi cari patriofii
sgtia ? La asta in-am gindit eu toat5 ziua cit am stat
gi-am b5ut.
- Ce te-ai gindit ? intreb; Agustin.
- Ce m-am gindit ? repetii Pablo, plimbindu-pi lhnba
prin gur5 ca si-gi cerceteze buzele pe diniiuntn~.Qui
te importa ce m-am gindit ?
- Spune ! 4i porunci Agustin.
- Multe am gindit, dgclu Pablo rgspuns. fgi trase
peste cap pelerina de pitur5, gi atunci capul lui rotund
iegi ca un ciot dintre cutele galbene gi murdare ale p i -
turii. Multe de tot an1 gindit.
- Ce ? scrigni Agustin. Ce ?
- M-am gindit cii sintefi o ceatii d e oameni hrr-
niti cu visuri, rispunse Pablo. Cirnluifi de o femeie a
cirei minte se afli intre picioare gi de-un strLin venit
aici s i v'i nuniceasc5.
- Iegi afari ! url; Pilar. Iegi afarii gi bilscegte-te in
zipadii. Car;-te de-aici cu toate otrepele gi imputiciu-
nile tale, nuzricdn de cai stors d e vlagL !
- Astea zic gi eu vorbe nimerite, spuse Agustin cu
admirafie, dar cu gindurile aiurea. CZci il luaser5 grijile.
- IacI mg duc, se supuse Pablo. Day mZ intorc re-
pede. Ridicg prtura atirnatii in gura pgterii gi pLgi
afar:. Pe urm5, de-acolo, chiar Gin gura peflerii, ad5ugZ :
Tot mai ninge, Zngl&s.

19 - Pcntru cinc bat clopotclo

 , Capitolul gaptesprezece

In pegteri nu se mai auzea acurn decit sfiriitul venit

dinspre vatrl, unde fulgii de zlpad; ce se strecurau prin
borta din tavan cgdeau peste jarul focului.
- Pilar, zise Fernando, a mai r h a s ceva de min-
care ?
- Of, m i tac5-ti flemnca ! rlspunse Pilar.
Dar Maria lug strachina lui Fernando, se duse la
oala cea mare tras5 aI5turi de v a t 6 gi-i puse mincare.
Pe urm3 se intoarse cu ea la mas;, o puse dinaintea lui
Fernando qi-1 b5tu pe um3r cind el se aplecii s2i m t
nince. R b a s e o vreme pe loc, tinindu-i mina p,o umlr.
Fernando nu ridic; privirea. Nu-1 interesa decit fier-
tura din strachin3.
Agustin stgtea in picioare ling3 foc. Ceilalo ~ e d e a u
jos. Pilar se age23 la mas;, in fata lui Robert Jordan, qi
spuse:
- Acuma, Znglbs, ai v b t cine-i Pablo.
- $i ceare sg fac3 ?
- Once, rsspunse femeia, pironindu-gi ochii asupra
mesei. Orice. E In stare de orice.
- Unde-i pugca-mitralierg 2 intreb3 Robert Jordan.
- Colo in colt, invelitii in p5tur$ zise Primitivo. Vrei
s3 #i-o dau ?
- Nu acuma, rPspunse Robert Jordan. Am yrut nu-
m a i sP $tiu unde e.
- Eacolo, intiiri Primitivo. Eu am adus-o gi am in-
velit-o tn p5tura mea, ca sSi nu se ude mecanismele.
fndrcZtwele sint in rani@.
- Asta n-o face el, interveni Pilar. Cu mdquinu
n-me s8 fac5 nimic.
- Parcii spuseseai cg e in stare sii facl orice.
 - E-n stare, zise femeia. Da' nu-i invgwt s i umble
cu mdquinu. ,4r putea s i arunce o grenadl. Asta se po-
trive~temai bine cu firea lui.
- E o timpenie $i o dovad5 de sllibiciune c i nu I-a$
ucis, spuse Qganul. Pin5 atunci, in seam aceea, nu se
arnestecase de loc in vorbi. Roberto ar f i trebuit sfi-I
omoare inc5 din naaptea trecutl.
- Omoriti-1, zise Pilar. Fata ei mare era intunecati ~i
pzrea obosit5. Acuma zic ~i eu sg-1 omoriti.
- Eu am fost impotrivii, msrturisi Agustin. Stitea in
fata vetrei, cu bratele lui lungi atirnindu-i pe ling5 trup,
iar obrajii, umbriti sub pometi de pgienjenivul tepos a1
biirbii, p5reau gi mai scofilciti la lumina focului. Da'
acurna sint pentru, ad5ug5 el. In clipa asta sufletul i-i
otriivit ~i ar vrea s i ne vadg pe toti nimicifi.
- Sii vedem ce spun toti, propuse Pilar cu glas sfin-
$it. Tu, Andrt5s ?
- Matarlo, rgspunse acela dintre frati care avea p51
negru pornit aproape de ling; r5d5cina nasului, $i in-
cuviinti dind din cap.
- Eladio ?
- La fel, zise celiIalt hate. Mi se pare c-a ajuns sil
fie o mare prirnejdie. Si de folosit nu mai folose~tela
nirnic.
- Prirnitivo ?
- La fel. \.
- Fernando ?
- Nu s-ar putea s5-1 facem prizonier ? intreb; Fer-
nando.
- Cine s l pSzeascS un prizonier ? rgspunse Primi-
tivo. Ar trebui doi wineni sg pgzeasd un prizonier, gi
pin5 la urn6 ce-o s i facem cu el ?
- Am putea sg-I vindem fascigtilor, propuse vganul.
- Nici vorbi nu p a t e s& fie, se hpotrivi Agustin.
Nici vorbl nu poate fi de-o memenea nurdlrie.
- Mi-am dat ~i eu o pirere, ad6ugl =el, ~ganub.
Mi se pare c i faccwsos ar fi foarte fericifi s l pun5 laba
pe el.
- Las-o baltS, zise Agustin. E-o treab5 murdar.5.
- Nu-i m i murdarii decit Pablo, se justific5 tiganul.
 - 0 murdGrie nu o poate PndreptSti pe nltn, rosti
Agustin. Ei, va sii zicii iigtia-s toti, afar: de biitrin ~i de
Znglds.
- Ei n-au amestec aici, I U u r i Pilar. Lor nu le-n fost
comandan t.
- 0 clipl, inteweni Fernando. N-am terminat.
- DI-i drumul, 91 indemnl Pilar. Vorbegte mereu,
pin5 se intoarce el indiirlt. Vorbegte pin; o ascunde o
gre1lad5 sub plturl qi ne-o arunca pe toti in aer. $i
dinamita gi -celelalte.
- Cred c l prea umfli lucrurile, Pilar, spuse Fer-
nando. Nu cred cii nutregte asemenea ginduri.
- Nici eu nu cred, zise Agustin. Fiindc; a s h ar in-
semna s l arvnce gi vinul in aer, ~i n-are sii treac& mult
pin5 s-o intoarce iar ling3 burduf.
- Da' de ce s l nu-1 d h pe mina lui El Sordo ~i s5-1
\.indl el fascigtilor ? propuse Rafael. Afi putea sZ-i scoa-
tefi ochii, gi atuncea ar fi ugor de pazit.
- Leagl fleoanca ! se rzsti Pilar. Cind te-aud vor-
bind a.ya, sirnt impotriva ta ceva cum nu se poate mai
indreptgfit.
- Oricum ar fi, fasci~tiin-ar da nici un ban pe el,
spuse Primitivo. Lucrurile astea le-au rnai incercat gi
alfii, gi fascigtii nu dau nici un ban. Te-ar i m p u p ~i
pe tine, numaidecit.
- Ba eu zic cii de i-am scoate odlii, am puten 1ua
ceva pe el, insist; h f a e l .
- Lasl vorba I se rrsti din nou Pilar. hlai pomcnegte
o datii despre scos ochii, gi-ai s2 te cSr5b5ne~tidupii
cel5lalt.
- Da' el. Pablo, cum i-a scos ochii Wuia din g~rnrclia
ciuil care clzuse riinit ? stZrui tiganul. Astn ati uitat-o ?
- Tacl-ti gura I Pi porunci Pilar.
Se vedea bine c l discutia despre scosul ochilor, dus5
de fa#l cu Robert Jordan, o stinjenegte.
- Da' inc3 nu m-afi lasat s l termin, o illtrerupse
Fernando.
- Terming, ii g u s e Pilar. DZ-i drumul. Tennin2 ce
a i de spus.
 - Intrucit n-ar fi de loc practic sg-1 tinem pe Pablo
prizonier, incepu Fernando, gi intrucit ar fi dezgustiitor
sg-1 oferhn ...
- Isprgvegte, il intrerupse Pilar. Pentru nurnele lui
Dumnezeu, ispriivegte odatg I
- ...in orice fel de tratative, continug calm Fernando,
sint de pgrere cii p a t e ar f i nlai bine sg-1 indepsrt%n
pentru a asigura acfiunilor plkuite cele mai mari w s e
de succes.
PiIar se uit5 la omul acela scund, clgting din cap, isi
mugcg buzele gi nu smase nici o vorbg.
- Asta e piirerea mea, urmz Fernando. Cred cg avem
toate tcmeiurile s5 consideriim cii reprezintg o primejdie
pentru republics ...
- Doamne, Maica Domnului 1 excIam5 Pilar. Pin3 ~i
intr-un loc ca 5sta se gbegte cineva in stare sj, facg biro-
cratie doar fleczrind din gurg.
...
- atit prin cele ce-a spus, cit gi prin lultirnele lui
fapte, continuii Fernando. Dar avind in vedere c5 are
drept la recunogtinb noastrg datoritg acfiunilor organi-
zate in prima parte a migcgrii gi pin5 intr-o vreme nu
prea indep5rtatii ...
Pilar se dusese ling5 vatr5. Dar acum se intoarse
indgrgt la mask
- Fernando, ii spuse ea cu glas linigtit, intinzin-
du-i o straching. Ia, te rog, fiertura asta, umple-fi gura
cu ea ~i terming cu vorbgria, Am aflat ce pgrere ai.
- Da' cum anume... incepu Primitivo, dar se opri
f,irg s i - ~ termine
i vorba.
- Estog listo, anunf5 Robert Jordan. Sint gata s-o
fac cu. De vreme ce tofi afi hotsrit cg trebuie f5cut5,
sint gata s-o indeplinesc eu.
Ce-i cu mine ? gindi Robert Jordan. Fiindc; 1-am
ascultat pe Fernando, uite c2 sint g a b sg vorbesc la
fel. Maniera asta de a vorbi trebuie s5 fie contagioask
Franceza e limba diplomafilor. Spaniola e limba biro-
cratiIor.
- Nu, strig5 Maria. NU !
- Tu n-ai la ce te amesteca, ii spuse Pilar fetei.
Tine-ti limba in gur5.
- In noaptea asta am s-o tac, spuse Robert Jordan.
 0 vPzu pe PiIar uitindu-se la el qi punhdu-gi palma
peste gur& Pe urmP privi cgtre ma pester%.
Piitura a t A ~ tla5 intrare se rIdic5 pufin, $i Fablo Qi
viri capd muntru. Le zimbi tuturor, dgdu deoparte pg-
tura qi pe urmg se intoarse gi o q e d la loc. Se riisuci
pe &ie ~i riimase in loc, apoi i$i trase peste cap pe-
I e b de prituii $ o scuturg de zgpadg.
- Vorbea despre mine ? intrebg el adresindu-se tu-
turor. V2 stingheresc cumva ?
Nimeni nu-i r&punse, vi Pablo igi a t i d pelerina in-
k-un cui din perete, apoi veni la mad.
- Q d tal ? intrebg el, luindu-gi cana care d t u s e
goalii pe mas& vi cufundind-o in oab cu vin. Nu mai e
vin, ii spuse Mariei. DLI-te $i mai scoate din burduf.
Maria lug oala gi se duse la burduful priifuit, umflat
qi innegrit, atirnat pe perete cu gitul in jos, gi scoase
pufin cepul dink-un picior, doar atita cit vinul sii tig-
neasd pe IingH cep @ s3 cad5 in oalii. Pablo o v b u cum
hgenuncheazii pi ridicZi oala, apoi unniiri cu privirea
quvoiul de vin roz ce curgea cu putere, provocind un
adev&at virtej in oala din ce in ce saai pling.
- Fii cu biigare de seamg, o sfiitui Pablo pe fa%.
Uite cii vinul a coborit aai jos de piept.
Nimeni nu scotea o vorbg.
- Azi am bHut de la buric ping la piept, s p s e Pablo.
M u d de-o zi. h'ce s-a intimplat cu voi cu tdj ? Nu
mai aveo limb8 ?
Dar nimeni nu rorti nki d c a r o singurg silabZ.
- S4 infigi bine cepul, Maria, continu8 Pablo. Nu-I
w 65 cur@.
- Are sP-#i rbnhP destul, zise Agustin. 0 sg ai cu
ce te-mbgta,
- Va sB zicP unul gi-a gPsit limba, spuse Pablo pi se
h c M cgtre Agustin. Faarte furnos, bravo 1 C r e d m
d t e a fPcut sP-Q pierzi graiul.
- Cine sg mti facg ? intrebg Agustin.
- Sosirea mea.
- Ti-i fi inchipuind ca intrind inPunh ai facut
iaprav8 chiar a p de insemnatg ?
Se preggteqte de faptg, igi spuse Robert Jordan. Poate
a ~ es-o EacP Agustin. Fib2 indoialii G u r m destul.
Eu nu4 urgsc, gindi mai departe. Nu, nu-1 urifsc. E
dezgust%tor, dar de urit, nu-1 ur5sc. Totu~i,povestea cu
scosul ochilor il plaseaz2 htr-o categorie aparte. L a
u r n urmei, e rszboiul lor. Dar f k g indoialg c5 n-ar
trebui s3-I avem prin preajm5 in urm5toarele douZ zile.
Cred c5 am s2 m2 dau deoparte qi n-am sg mi4 ames-
tec, iqi spuse Robert Jordan. M-am f2cut o dat3 de ru-
ine in noaptea asta $i sint fern hotgrit s2-1 suprim.
ins2 n-am de @d s5 m5 rnai cert cu el pin; atunci.
Si nu trebuie h nici un caz s5 se tragti cu pistolul sau
si facem alte prostii pe-aici, cu dinamita lingg noi.
Pablo gi-a dat searna de asta, po#i s5 fii sigur. Dar tu
te-ai gindit ? se intreb2 Robert Jordan pe sine insugi.
Nu, nu te-ai gindit, nici tu $i nici Agustin. Prin urmare,
ai merita s5 ti se intimple orice.
- Agustin, rosti Robert Jordan cu glas tare.
- Ce-i ? rzspunse Agustin minios, luindu-gi privi-
rile de la Pablo qi indreptindu-le spre el.
- A$ vrea s5-p spun ceva, zise Robert Jordan.
- Mai tirziu.
- Acuma, insist5 Robert Jordan. Por favor.
Se duse ping la gura pe~terii,gi Pablo il urmzri cu
privirea. Agustin, inalt ~i cu obrajii scofilciti, se ridic3
gi porni dupg el. PB7ea dispretuitor ~i in sil5.
- Ai uitat ce se aflg in ranite ? ii spuse Robert
Jordan, vorbind foarte incet, ca s2 nu-1 poaG auzi
ceilalti.
- Fir-ar m5-sa a dracului ! Snjur2 Agustin. Te-nve9
cu prirnejdia qi uiti de ea.
- Si eu am uitat.
- Fir-ar m5-sa a dracului ! repet; Agustin. C3 progti
mai sintern. Se-ntoarse scurt in loc, porni b812b2nin-
du-se ciitre mas2 qi se a~ezii.Hai s5 bern o can2 de vin,
bgtrine, ii spuse el lui Pablo. Ce rnai fac caii ?
- Stau foarte bine, rgspunse Pablo. Si ninsoarea
s-a m i domolit.
- Crezi c-are s5 stea ?
- Da, zise Pablo. S-a rnai domolit qi nu mai cad
decit fulgi mici gi tari. Vintul 3 trage inainte, day nin-
soarea o sti conteneascii. S-a gi mutat vintul.
 - $i crezi cii p h 5 iniine se rSzbun5 vreinea ? il in-
trebZ Robert Jordan.
- Da, riispunse Pablo. Eu zic c5 miine are s2 fie
ger vi-o sg se-nsenineze. Se m5nincC vinturile.
Ia te uitii la el, igi spuse Robert Jordan. Acum e prie-
tenos. Bate ~i el in altr parte, ca vintul. Are chip vi trup
de porc, vtiu c2 e un ucigag inszit, ~i cu toate astea
dovedegte o sensibilitate de baromctru bine pus la punct.
Aga este, g h d i Robert Jordan, da' vi porcul e un animal
foarte inteligent. Pablo ne uriiyte cu infocare, ori poate
nu urggte decit planurile noastre, qi-~iaratii ura prin
tot felul de insulte, pin5 ce te aduce in stare sii inchei
socotelile cu el, iar dac5 vede c5 a atins punctul acesta,
face cale intoars: ~i iar o ia de la capGt, ca gi cum nimic
nu s-ar fi intimplat.
- 0 sa avem vreme bun2 pentru trcaba no~str5,
Znglds, ii spuse Pablo lui Robert Jordan.
- A noastrcl' ? ! se mir5 Pilar. Treaba nonstrii ?
- Da, a noastr5, inttiri Pablo, zimbind ciitre en ,si
bind o inghititurg de vin. De ce nu ? M-am mai gindit
cit am fost pe-afari. Pentru ce n-am c5dea la invoialX 2
- Despre ce ? intrebg femeia. Despre ce s5 caden1
la invoials ?
- Despre toate, ii rzspunse Pablo. $i in povcstea asta
cu podul. Acuma sint de partea ta.
- Eyti de partea noastrii acuma ? i se adrcs; Agustin.
Dup; tot ce ne-ai spus ?
- Da, confirm; Pablo. Cum s-a schimbat Lrcmea,
am trecut ~i eu de partea voastrB.
Agustin cliitini din cap ~i spuse, contiliuilld aceeagi
mi~care:
- Dup5 vreme... $i dup2 ce te-am pocnit de-atitea
ori peste gur; ?
- Da, spuse Pablo zimbind spre Agustin vi tre-
cindu-gi degetele peste buze. Chiar 7i dups asta.
Robert Jordan o urmiirea din ochi pe Pilnr ~i o
vedea cum se uitii la Pablo ca la un animal ciudat.
Mai pgstra inc; pe fat5 o umbr; a espresiei pricinuitc
de pomenirea scoaterii ochilor. Scuturj. din cap ca qi
cind ar fi vrut s; al~ulgeacen rhliigit&, apoi inglt:
frultea gi-i spuse lui Pablo :
- Ia ascultii. b

- Spune, femeie.
- Ce-i cu tine ?
- Nimic, riispunse Pablo. Mi-am schirnbat piirerea.
Atita tot.
- Ai tras cu urechea la qii, zise Pilar.
- Da, Tecunoscu Pablo. Da' n-am putut s-aud
nimic.
- Ti-e team; c-o sii te omorim.
- Nu, riispunse Pablo si se uitii la ea pe deasupra
c5nii de vin. De asta nu mi-e fric5. Doar gtii ~i tu.
- Ei, ia spune : ce-i cu tine ? il i'ntrebz A p t i n .
Acum o clip5 erai beat, ai siirit cu gura qi ne-ni fiicut
de o a r 2 pe toti, te-ai dat deoparte gi n-ai vrut sii $ti:
de treburile noatre, ne-ai spus cu vorbe murdare cii o
sli murim gi-ai jignit-o pe femeie gi te-ai ridicat ?mpo-
triva celor ce avem de hdeplinit ...
- Am fost beat, il intrerupse Pablo.
- Si-acuma...
- Nu rnai sint beat, spuse Pablo. $i mi-am schimbat
gindul.
- N-au decit s& se increadii altii h tine. Eu nu
mii incred, afirmg Agustin.
- N-ai decit sii nu te-ncrezi, zise Pablo. Da' nimeni
n-are sii te poat; duce in Gredos aga cum te pot duce eu.
- 111 Gredos ?
- E singurul loc unde putem pleca dupg ce se
termin; chestia cu podul.
Uitindu-se la Pilar, Robert Jordan ridid mina din
partea ascund vederii lui Pablo si fgcu un semn intre-
biitor la urechea dreaptii.
Femeia incuviinfii dind din cap. Apoi incuviintg Pncg
o dat;. Ti spuse ceva Mariei, iar fata veni alGturi de el
gi-i sopti :
- Pilar spune : ,,Bineinteles cg a auzit".
- \la s5 zicii aya, Pablo, vorbi Fernando sententios.
Acuma egti de partea noastrg si vrei si tu s2 facem.
treaba cu p d u l ?
 - Da, nGi m u l e , mgrhuisi Pablo. Privi drept f.n
ochii I d Fernando ~i incuviint5 dind din cap.
- De-adevBrat ? fntrebg Primitivo.
- De uelu.~,ii r5spunse Pablo.
- $i crezi c-o s-o putem d,uce la bun &qit ? fntrebP
Fernando. A m ai fncredere ?
- De ce nu ? rPspunse Pablo. Ce, tu n-ai hcredere 3
- Ba da, zise Fernando. Da' eu totdearma a m a n t .
- Eu am sB m5 c2rPbhesc de-aici, anuntP Agustin.
- E tare ger afarB, spuse Pablo cu ton foarte
prietenesc.
- 0 fi, zise Agustin. Da' nu pot sP r h t n nici o
clip2 intr-un manicomio ca Bsta.
- Nu ti-e inggduit s5 spui cii pegtera asta-i balamuc,
ll mustrB Fernando.
- U n mnnicomio pentru nebuni de (legat, stiirui
Agustin. Si-am sg ies afar5 de aici pin2 n-apuc sg-nne-
bunesc 8i eu.
 Capitolul optsprezece

Pare5 ar fi *te dlugei de bilci, gindi Robert Jordan.

Nu n i ~ t ec5lqei care se invirtesc insotiti de-o muzicr
ce sun5 a flqnet5 dezacordat5, cu copiii incslecati po
tauri cu coarne hpodobite, cu cercuri puse pe laturi
ca s5 fie c u l a e cu b 5 N , la lurnina albastr; a lgmpilor
cu gaz aerian, aprinse in faptul amurgului pe Avenue
du Maine, cu pegte prgjit vindut la baraca de-algturi,
gi roaba oea mare a norocului hvirtindu-se, cu clapele
de pe mar@ piickind in piroanele bztute la fiecare
numgr, gi mormanele de vat5 de zah5r cliidite in
piramide mari pentru cui ii cade norocul. Nu, nu despre
asemenea c a q e i e vorba ; cu toate cii gi aici oamenii
agteaptii, ca gi btirbavi cu gepci ~i femeile in flanele
tricotate, cu capetele goale gi pzrul lucind in lumincr
Izmpilor de gaz aerian, imbulziti acolo, la roat2 norocu-
lui ,care se invirte intr-una. Da, oamenii tot ii~tiasint.
Dar rmta e alta. E ca o roatg care, invirtindu-se, mereu
se ridicg ~i coboar5.
Pin5 acum d e dou5 ori s-a invirtit. E o roatii uriq5
qi st2 Inclinat5, ~i de fiecare datg se ridicz, apoi iar
coboar5 amlo de unde a plecat. 0 margine st5 in sus
~i cealaltii in jos ~i fiece rotire te ridicg iar, gi din nou
te aduce acolo de unde ai pornit. Nici cigtiguri nu sint,
gindi Robert Jordan, gi de buniivoie nimeni nu se
urc5 pe roata asta. De fiecare dat5 mergi cu ea gi te
invirtegti f3r5 a te fi gindit vreo clipg s5 te urci. $i
nu-i decit o singurii rotire : o migcare larg5, eliptic5,
o hvirtire in mi$, apoi in coborig, gi din nou te trezegti
pe locul de unde ai plecat. Iar ne-am ^Intors de unde
am pornit, mdi Robert Jordan, fiirii s5 fi rezolvat nimic,
 f n pegtcr; cra calcl, gi afar2 vintul se ~ n a ipotoliie.
Acum sderr la mas& a v e . car~lctul clinainte vi Wcen
phnul arn5nuntclor tellnice a12 nirnicirii pod~dui.Facu
trzi scllite. stabili proccdeele gi le agtemu pe hirtie in
clou3 desenc simple gi clare, ca pentru copiii de grg-
dinit;, aya fel ca Anselrno sii poat; duce totul la bun
sfir~itdac5 lui i s-ar ii P n h p l a t ceva in cursul actiunii
de dinamitare a podului. Termini desenele gi incepu s5
Ic st~diezedin nou.
Maria se qezase algturi gi privea peete um2r~dlui, in
vremc ce el Jucra. Igi dj.dea scama ci4 Pablo se aflii
d3 cealaltj. parte a mesei, pe cind restul onmenilor
stYtczu de vorbi ori jucau d r t i , gi s i m p in nkri miro-
surilo din pegterg, care trecuser; de la aburii minckrii ~i
ai giititului pe v a t 6 la fumul scos d e foc Si la mirosul
de trup omenesc, d e tutun, d e vin rogu gi miros grcu,
ststut, de sudoare, iar cind Maria, uitindu-se h el cum
tenning un desen, se sprijini d e mask, ii l u i mina cu
mina lui st?ngj., o lipi de obraz si adulrnecj. mirosul
proasplt de apg gi s2pm ieftin r-s de (la spglatul
vaselor. Ii Igsi mina la loc pe masl, fkj. sk ridice
privirile 8i s5 se uite la ea, apoi fgi v5.m mai departe
de lucru gi d e aceea nu-gi putu da seama cj. fata ro~ise.
Maria Sgi lisk miim acolo, fn preajma lui, dar Robert
Jordan n-o mai ridick.
Isprivi proiectul de dinamitare, lug din carnet altli
foaie albg gi Bncepu ~sj.scrie ordinele de operatii. In
privinp (aceasta gindurile i se inlhtuiau lirnpezi ~i
precise, aga c i fi pl2cea tot ce scrisese aoolo. Umplu
doul pagini d e carnet gi Ze reciti cu nultg atentie.
Cred cg asta e tot, Pgi spuse el h gind. E absolut
clar ~i nu cred sk fi sclpat ceva. Cele dous posturi de
gardk var fi distruse, iar podul va fi aruncat in aer
conform ordinelor lui Golz ; gi astfel rzspunderea me3
ia sfir~it.Povestea cu Pablo e ceva ce n-ar f i trebuit
ni~ciodat5sE-mi cad5 in sarcinl, dar fntr-un fel sau altul
are sZ se rezolve. Va rnai exista Pablo, ori nu va mai
exista Pablo. Putin !mi pas5 dac5 are s i fie intr-un fel
sau Sn altul. Dar pe roata aceea n-am sz mii mai urc.
De doui ori rn-am urcat pe ea, gi de dou.2 or? s-a in-
 virlit, intorcindu-se din nou la locul d e unde plecase,
si nu voi inai face nici o alt; ascrnenea ca5torie.
Inchise mrnctul, ridicli privirile spre Maria qi-i spuse :
- Hola, guapa ! Ai Pnfeles ceva din toate astea ?
- Nu, Roberto, rlspunse fata pi igi agezl palma pe
mina lui care inc5 m i tinea creionul. Ai isprgvit ?
- Da. Acuma totul e agternut pe hirtie gi pus h
bung rinduials.
- Ce,-ai ilcut acolo, Zngl6s ? intrebti Pablo de cea-
laltl p r t e a mcsci. Ochii ii erau iarli~itulburi.
Robert Jordan se uitii tint5 in ochii lui. Fcregte-te
de roat2, iqi spuse in @nd. Sii nu mai urci iarggi pe ea.
Am impresia c;i din nou incepe s l se invirteasc;.
- Am lucrat ceva in legiiturii cu podul, ii rkpunso
cu glas prietenos.
- Si cum ti-a iegit ? intrebii iar2si Pablo.
- Foarte bine, spuse Robert Jordan. A iegit totul
foarte bine.
- $i eu am lucrat in gind la chestia cu retragerea,
zise Pablo, iar Robert Jordan igi mut5 privirile de la
ochii lui mici ca d e porc gi tnlburati de b6utur5 la oala
cu vin. $i a l a era aproape goals.
Fereqte-te d e roat5, gindi iar. Din nou s-a al~ucatde
b2uturZ. Sigur. Dar acuma bag5 de seam;, nu cumva
sti urci pe roatti. Oare nu s-a spus despre Grant c-ar fi
fast beat in cea mai mare parte a razboiului civil ? FGrZ
indoialg cti a fost. Aq pune r6m;iyag cZ pe Grant com-
paratia asta I-ar infuria la culme d a d I-ar cunoagte pe
Pablo. $i pe urm5, Grant era fumator de trabuc. Ar
trebui s l vgd de nu i-a? putea face rost lui Pablo
de un trabuc. Doar d e asta a r avea nevoie chipul lui
ca s5 se intregeasc; pe deplin : un trabuc pe jum6tate
ros intre dinfi. Oare unde i-a? putea gasi un trabuc
lui Pablo ?
- $i cum ti-a iegit ? intrebg Robert Jordan politicos.
- Foarte bine, r5spunse Pablo, clatinind din oap
rar ~i solemn. Aluy bicn.
- Ai flcut vreun plan, ceva ? intreb; Agnstin de
la locul unde jucnu csrti.
- Da, rzspunse Pablo. Fel de fsl de lucruri.
 - Da' unde ai dat peste ele ? Acolo in oalP ? con-
tinua: Agustin.
- Se prea poate, zise Pablo. Cine qtic ? Maria, Iii
bun3 gi slmple oala, te rog.
- D a ai~ Guts c b r in burduf, ai ggbi n i ~ t eidei
grozave, urm3 Agustin, intorcindu-se la jocul lui de
c w . De ce nu te viri 2n burduf, s2 le cm#i de-a dreptu1
aoolo 3
- Nu, ra;sPunse Pablo. LasP c l le caut in oal2.
Nici el nu se urea: pe raatg, gindi Robert Jordan.
Pmblabil dl se lnvirtgte in gol. Presupun c5 nici nu
pofi sta prea mult pe ea. Trebuie sg fie cu adeviirat
o mat5 a rao*. h i pare bine cg am coborit tov de
pe ea. $i n d doug rotiri m-au fzcut sZ ametesc.
Dar pe mata asta calresc be#ivii ~i cei Entr-adevgr r5i
gi w i , cill&resc pin5 fn clipa mor#ii. Se invirte gi urcg,
iar rotirea w e niciodatg a c e q i , gi la urmg se invirtgte
gi ooboar3. Las-o s2 se hvirte, igi spuse Robert Jordan.
Pe mine nu mg anai prinde incg o datZ. Nu, s5 trgifi,
d o m u l e general Grant, eu am coborit de pe roatg.
Pilar gedea ling& foc gi fgi agezase scaunul q a fel
ca s5 poat2 privi peste m i d celor doi judtori qezati
cu spatele spre ea. Urmzrea jocul.
$i l u d cel mai ciudat dintre toate este trecerea de la
moartea atre plutegte in aer la via@ nomall, ca de
farnilie, fqi spuse Robert Jordan. Tocmai cind se roteSte
in jos, t o m i atunci te inhatl blestemata asta de
mat;. Dar eu am mbor?t de pe ea, igi spuse mai departe.
$i rrinaeni n-are s l mP mai poatjl urca din nou.
Ping acum d m 3 zile habar n-avaam c5 Pilar, Pablo
sau ceilal9 exist; pe undeva, gindi Robert Jordan. Nu
se a h pe lume nimic asemhingtor cu Maria. Fir2 in-
doialg c5 era o lume mult mai simplg. Primisem din
partea lui Golz indicafi perfect limpezi gi care p3reau
intru totul posibil d e executat, d e ~ iprezentau oarecare
dificultZp gi implicau unele urmiki. $tiam c3 dupl ce
vom arunca podul In aer, mi nGi voi intoarce, ori nu mZi
voi mai intoam, iar dacg m - q fi intom, avearn de g k l
sg mr o permisie pentru Madrid. Nirneni n-a cHpZtat
vrecdatg permisie En r5zboiuI gsta, dar s!nt sigur cg
a+ fi putut o b w e doug sau trei zile h Madrid.
 La Madrid voiam si-mi cumpgr nigte c w , sP mi4
duc la hotel ,,Florida", sP h u o camerH ~i sZ fac o baie
fierbinte, gindi Robert Jordan. Aveam sg-1 trimit pe Luis,
portnrul, sBmi aduc2 o sticlP de absint, dacP ar fi putut
face rost de w e u m la ,,Montequerias Leonesas" ori la
alt local de pe Gran Via, iar dupg baie q fi stat in pat,
q f i citit gi-q fi b3ut vreo doug pahare de absint gi
mai tirziu q fi telefonat la ,,Gaylord" s5-ntreb dac5 mg
pot duce sP iau masa acolo.
Nu voia sP m m n c e pe Gran Via fiindd d n c a r e a nu
era intr-adevPr bung gi bebuia s5 te duci foarte devreme
dacP voiai sg mai gisegti ceva. In afar3 d e asta, acolo
veneau prea mul@ ziaristi pe care Pi cunqtea ~i n-avea
chef sg fie mereu atent ca sP nu scape v e o mrbg. Voia
s5 bea citeva pahare de absint, s5-i vinP poftii de vorbg,
iar pe urmP sti se ducP la ,,Gaylord" gi s5 ia masa im-
preun5 cu Karkov, sP g%iseascP mhcare bung 8i bere
veritabilii qi sii mai afle culm merge rbboiul.
Cind fuse= prima oar: acolo, nu-i p l P m e la ,,Gay-
lord", hotelul unde se aflau fncarziruiG r q i i la Madrid,
fiindcP i se pgruse prea luxos, rnincarea era mult prea
bunP pentru un o r q asediat gi &ui$ile pea cinice
pentru vreme de rbboi. Dar m a n h a t foarte uqor
corupt, gindi el mai departe. De ce s5 nu mPninci cea
mai bun5 mincare cu putinti in conditiile ace!=, cind
te intorceai dintr-o asemenea misiune ? Iar discutiile
socotite drept cinism cind le ascultase pima oarP se
ar5taseri mai tfrziu a fi doar m d t prea pline de adevgr.
Int^mplirile astea de-aici ar f i ceva damn de povestit la
,,Gaylord", gindi el, dupg ce s-or termina. Da, dup5 ce
s-or termina.
Oare te-ai putea duce cu Maria la ,,GayJord" ? Nu,
n-ai putea. Dar ai putea s-o la8i la hotel, sg fa& qi ea
o baie fierbinte, gi s-o g5sqti acolo cind te 2ntorci de
la ,,Gaylord". Da, asta ai putea s-o faci gi dupi ce i-ai
povesti lui Karkov despre Maria, ceva mai tiniu ai putea
sg te duci ~i cu ea, fiindcg toti ar deveni curiogi qi ar
dori s-o vada.
$i p t e cP nu te-ai duce & loc la ,,Gaylord". Ai putea
sP mlininci devreme pe Gran Via si sg te intorci repede
 la ,,Florirla". Dar gtii binc €2 tc-ai clucc 12 ,,Gaylord",
iiindc; d e mult vrei s2 m i vczi o data cele d c zcolo ;
de muli vrei s;i n-mi mHninci o dais ~ n i i ~ c a r edac acolo,
s i mai vezi o datii tot confortul gi tot lusul dinguntru -
clups ce s-o terminn povestea de-aici. Pe u r n 5 te-ai
Pntoarce la ,,Florida", gi acolo a i gHsi-o pe Maria. Bine-
Pnteles c'i acolo a r ii dupY ce s-ar t e ~ m i n apovesten
de-acum. Dup5 ce se \.a tenninn. Da, d u p i ce se va
tcrmina. DacX ai incheia treaba a s h cu bine, f2rZ in-
doislii cH ai merita o mas5 In ,,Gaylord".
,,Gaylord'' a fosi locul unde i-ai intih~it pe acei
vcstiti tirani 8i rilunciiori spanioli .cu inalte posturi d e
comand5, care In Pnceputul miyczrii ie~iser5din mijlocul
p p o n ~ l u igi pusescrli 11lfna pc arme fir5 a avea vreo
pregltire militarti anterioars si ti-ai &it seama c l multi
dintro ei \,orbeau rusegte. Cu citeva luni in u r n 5 asta
fusese prima lui mare dezilwie ~i incepuse clliar s5 fie
cinic cu sine insugi din pricina celor vgzute. Dar cind
aflase e\plicaiia, igi dgduse imediat seam2 c5 totul era
firesc. Erau itltr-adcorir tirani si muncitori. Luaser;i
parte activi la re\-olutia din 1034, gi dup5 inlibu~ireaei,
fusesera ne1,oiti s5 fugii din tar;, iar Pn Rusia unnaseri-i
cursurilc Acadetniei Militare ~i ale Institutului ,,Leni~l",
organizatc dc Coinintern, pentru ca data viitoare s5
poat5 intrn in lupts avind pregstirea militnr5 ncccsnr;i
posturilor de comand5.
In Rusia, Conlinternu1 se Pngrijise de educatia lor.
Intr-o revolufie nu ti-e inggduit s5 dai pe f a g cine
anunle te sprijin5 gi nici s5 spui mai mult decit se pre-
supune c2i gtii. Asta o inv5fase destul de aepede. Dac5
ceva este fundamental just, micile minciuni n-au nici
un fel de insemn5tate. $i micile minciuni nu erau putine
la num5r. La inceput nu-i plZcuser5. Ba chiar de urise.
Dar mai tirziu ajunseser5 s5-i placi. Cind vrei s5 fii
Entr-adev5r de partea unei anumite cauze, trebuie s5 Ie
admiti, degi Pnseamnii sii te plasezi p e o pants foarte
alunecoas8.
,,Gaylord" era Iocul unde aflai cti Valentin Gonzales,
supranurnit El Cqmpesino, adic5 Tiiranul, nu era de loc
taran ci un fost sergent i n Legiunea StrSin5 Spaniol5,
care dezertase gi luptase d e partea lui Abd d Krim.
Asta era, d e .asemenea, foarte bine. $i de cc 11-as f i
fost ? Intr-un astfel d e rriboi trcbuie sli faci rost rcpcde
de asemenea conduc;tori fiirani, iar un conducZtor faran
veriiabil ar putea sli semcne p e a mult cu P.ablo. Nu-fi
putcai ing5ct.d sii a ~ t e p t pin5
i aven sli se riclicc un adc-
v;rat conduclitor fbran, iar dac; se ridica nr fi putut
sii aiba prea multe ir5sgturi spccific flirHnc.~L-i.r l ~ nincit
er.ai obligat s:i fabrici unul. 111 lsrivinta ast,i, din ceea
ce vszuse la Cnmpcsino, cimul cu l)Zr ncgn.1 gi buze
groase de tip negroid, cu oclli aprinji gi sfredelitori,
avusese impiesia c5 ar putea s5 ridice acelc.ngi probleme
ca gi un veritabil conduciifor tliran. Ultimn oarii cind il
'intilnise psrea a f i ajuns sg creadii el insugi in propa-
ganda fgoutli in jurul siiu ~i s5 se socoteasc3 \%an ade-
viirat. Era n n bsrbat vitcaz, dintr-o bucat; ; mai viteaz
decit el nu esista om pe Iwne. Dar vai, Doamne, mult
mai vorbea 1 Iar cind se inficrbinta, era in stare sii
spun2 orice, indiferent ce consecinfe ar fi putut sg aibii
indiscretia lui. Inr aceste consecinte erau inca d e pe
acum numeroase. Era un minunat coinandant d e bri-
gad;, mai .ales in situatiilc cind se p;rea c5 tot111 e pier-
dut. Niciodat; nu-$ dsdea seaina cb totul c pierdut, gi
chiar dac; aga era, lupta inainte ~i iegea cu bine din in-
curc5turg.
Tot la ,,Gaylord" I-ai cunoscut ;?e siinplul zidar En-
rique Lister din Galicia, care acum comancla o divizie
9i.vorbea gi el rusegte. $i I-ai cunoscut pe tiinplarul d e
mobile Juan Modesto din Andaluzia, ciiruia tocmai i se
fncredinfase coinanda unui c o q ~ de ann:lti. Nu la
Puerto de Santa Maria invgtase el ruse~te, degi a r fi
putut s-o facg dacs ar fi existat acolo o gcoalg de limbi
strgine la dispozitia tilnplarilor de inobilii. Dintre t o 6
ofiterii tineri, in el aveau rugii cea mai mare incredere,
Iiindcs era un ade\,rirat om de partid, ,,sutii la sutii",
cum spuneau ei, bucuro~isii foloseasc5 aceast; expresie
americ5neasci. Era mult mai inteligent decit Lister sau
El Campcsino.
Fsrg indoialii c5 ,,Gaylord" era locul cel nlai h e r i t
in care iti puteai completa educatia. Acolo aflai cum
merg lucrurile in realitate, gi nu aga cum se presupunea
cii merg. Dar nu fiicuse decit sg-gi inceapg educapa,
Gndi Robert Jordan. $i se intrebH d a d avea s-o conti-
me. La ,,Gaylord" inv5tai repede $i temeinic, iar el
t m a i de asta sirntea nevoie. La fnceput, clad mai
credea in toate fleacurile, ceea ce aflase acolo ^11 uluise.
Dar acum ajunsese s2 $tie destule pentru a adrnite nece-
sitatea j,um2t5#ilor de adeviir, $i tot ce aflase la ,,Gay-
h d U nu fgcuse decit s%-iint2reasc5 increderea ^m ade-
v h r i k pe care le socotea intemeiate. Ii pl2cea s% $tie
cum sint lucruxile in realitate ; nu cum se presupunea
d ar trebui s5 fie. La Gzboi, de cind e lumea, s-au
spus minciuni. Dar adev5ml lui Lister, a1 lui Modesto
si ad 1ui El Campesino era mult mai bun decit orice
fel de minciuni $i legende. F5r5 indoial2 c5 intr-o bun5
zi acgtia aveau s5 spun5 adevzrd in fata lumii intregi,
dar pin5 atunci el se bucura c5 exist5 un loc aqa cum
e ,,Gaylord", unde putea s5 invete.
Da, in cazul cind s-ar afla la Madrid, acolo s-ar duce
dup5 ce qi-ar cumpiira c5r#i, dup5 ce ar face o baie
fierbinte, ar bea citeva p&iirele ~i ar citi un ceas, dou5.
Dar planul acesta $i-1 f2cuse mai inainte ca hlaria si?i
apar5 in viata lui. Foarte bine. N-aveau decit s5 ia
douH camere, qi Maria ar fi putut s5 f a d ce-i place
d t 5 vreme el ar fi stat la ,,Gaylord" $i pin5 s-ar fi
Entors de aoolo. Doar il a~teptasepPn2 acum tot timpul
in creierii muntilor. Putea s2 a~teptepufin $i la hotelul
,,Florida6'. Vor avea de petrecut trei zile la Madrid.
Trei zile pot deveni vreme indelungat5. Ar duce-o sii-i
va& pe fratii Marx in filmul 0 sears la OperZ. Se
hplineau trei luni de cind rula fHr5 intrerupere $i de-
sigur c2 ar rnai fi putut s5 ruleze inc5 trei. I-ar pliicea
filmul Hsta cu frafii Marx, igi spuse Robert Jordan. I-ar
pl2ce.a foarte mult.
I h r cit de lung2 era calea d e la ,,Gaylord" $i pinH la
pegtera de-aici. Nu, nu asta era calea cea lungii. Cale
lung2 avea sH fie de la pqtera asta pin5 la ,,Gaylordc'.
Kqkin I-a dus acalo prima dat5, $i nu-i plgcuse. li spu-
sese d ar trebui s2-1 cunaasc5 pe Karkov, fiindc5 lui
Karkav ti plitcea s5 stea de vorbi cu americani, era eel
mai Pnfocat admirator din lume a1 lui Lope de Vega gi
considers ci3 Fuente Ovejuna e cea rnai mare pies5 care
 6-a scris vreodatg. Poate cii aga o fi, dax el, Robert Jor-
dan, nu era de aoeeagi pZrere.
Karkov ii pliicuse, ins5 localul, nu. Era cel rnai inte-
figent om pe care-1 intilnise vreodat5. Purta cizme negre
de cdiirie, pantaloni gri q i t u n i d tot gri, avea mtini $i
picioare mici, obraz buciilat $i trulp firav, cind vorbea
scuipa printre dintii stricati, qi in prima clipii i se
piiruse cam caraghios la infiitigare. Dar avea lnintea mai
ascutitii, mai multii demnitate interioarii, mai multti de-
gajare in gesturi gi mai mult humor decit toti oamenii
pe care ii cunoscuse el vreodatii.
Localul insuqi ii piiruse indecent de luuos gi dc corupt.
Dar pentru ce reprezentantii unei puteri care stilpinea
o qesime din suprafata globului nu s-ar bucura de putin
confort ? ksta era : se bucurau de confort, gi la inceput
lui Robert Jordan ii repugnase intrenga ahnosfers, dar
dupii aceea d acceptase $i se sirntise chiar foarte bine.
Kaqkin il prezentase drept un tip extraordinar, ~i la
inceput Karkov se purtase cu o politete jignitatre, dar
mai tirziu, cind vkuse cii Robert Jordan nici nu se gin-
degte sH facii pe erod, ba e in stare s6-i povesteascii o
istorie intradeviir hazlie $i teribil de dezavantajoaGi
pentru el, trecuse de la politete la sinceritate brutal3 $i
apoi la insolentil, iar pe urmii deveniserii prieteni.
Kaqkin fusese doar tolerat acolo. Era limpede d
exista ceva nepliicut in legiiturii cu Ka~kingi c& se afla
Pn Spania ca sii-vi rkcumpere gregelile. Atunci n-au
vrut sii-i spun5 despre ce este vorba, dar azi, cind era
mort, poate aveau sii-1 liimureascii. Oricml ar fi, se im-
prietenise cu Karliov $i se imprietenise, de asemenea, cu
ireal de subtiratica, lin$tita, negricioasa, afectuoasa,
sprintena, simpla qi buna fenleie, cu trup firav ~i neci-
zelat, cu p?irul negru argintat qi tuns scurt, care era
nevasta lui Karkov qi lucra ca interpret5 la corpul de
tancuri. Se imprietenise totodatii gi cu amanta lui Kar-
kov, o femeie cu ochii de pisicti gi piirul rqu-auriu
(uneori nmai rovu ; altemi mai auriu, dupii dibiicia coafo-
rului), cu trup leneq $i senzual (fiicut sii se imbine per-
fect cu alte trupuri), o gurii fiicutii sii se ^mbine cu &e
guri, minte prostiinacii, ambitioasz gi cum nu se poate
mai loi&. Amantei iisteia ti pliicea birfa, ~i din ctnd
 in cind trzia cu pasiune cite o aventur; intimpliitoare,
lucru ce psrea doar sz-l ~mnuzepe krliov. Se spunea
despre Karkov cri mai are pe undeva o ncvasti, in afara
celei de In corpul de tancuri, &u chiar incti doui, dar
llimeni nu $tia ceva sigur in privinta asta. Lui Robert
Jordan ii pliccau atit nevasta pe care o cunovtea, d t
qi amanta. $i binuia cZ ~i cealalt5 nevastri i-ar fi plicut
la fel de mult claci ar fi cunoscut-o ~i dacB csista. Kar-
kov avea gust ales in privinta fcmeilor.
Jos, in fata intrcirii irnpuncitoare, se aflau santinele
cu baioneta la arm5 qi in seara asta , , G ~ ~ ~ l o rar d " fi
locul cel mai plicut qi cel mai codortabil din intregul
Madrid asediat. Mult i-ar mai plicea ca in seara asta s i i
se afle acolo, qi nu aici. Cu toate cri $i aici era bine
acum, cind opriserri roata aceea. Iar ninsoarea se oprise
qi en.
I-ar fncc plricerc s2 i-o aratc lui Karliov pe Maria,
dar n-o putea lua acolo decit dup; ce 1-ar fi intrebat,
iar inai inainte ar fi trebuit s i vadii cum e primit dupZ
aqiunca cu podul. Dup5 ce se tcrmina atacul, Golz tre-
buia s5 fie gi el acolo, iar d a d actiunca cu podul ar fi
reugit, toti ar fi aflat de la Golz intrcaga poveste. Dar
Golz I-ar fi luat peste picior in legGtur5 cu Maria. Mai
ales dupri cele ce-i spuscse in Iegciturg cu fetele.
Se intinse peste mas5 irlspre oala din fata lui Pnblo
vi igi urnplu o can; de vin, spunilld :
- Cu voia dumitale.
Pablo incuviintZ din cap. fini inchipui c3 e cufundat
in preocup5rile lui de ordin militar, gindi Robert Jordan.
Nu caut; glorie zoril$itoarc in fafa gurilor de tun ;
cautri solutia problemelor lui in oala de dinainte. Dar
egti pe deplin congtient c i oinul Zsta trebuie sg fie
extrem d e capabil dacri a fost in stare s;i comande atita
amar de vreme o aselnenea ceatri. Uitindu-se la Pablo
se gindea ce fel dc conducstor de gircrrilln ar fi fost el
in vremea rrizboiului civil american. Au fost multi ase-
menea luptztori, igi spuse Robert Jordan. Dar noi ~ t i m
foarte pufine despre ei. Nu cei din categoria unor Quan-
trill, unor hlosby, ori chiar a bunicului szu, ci oamenii
d e l;ind, 1uptHtorii din tufiguri. $i cu biiutura ? Crezi in-
tr-adevzr c5 Grant a fost un betiv ? Bunicul lui tot-
 deauna susfinuse c5 da. CS: era in fiecare zi can1 anlcfit
pc la ceasurile 4 dupa amiazi gi cli in fafa Vicksburgu-
lui, in vremea cit a tinut asediul, a fost beat mort \Tea
doui zile la gir. Dar bunicul susfinea sus gi tare c5 sc
comporta ca un om absolut normal, oricit; biutur; ar
fi bagat in el, doar cli uneori era teribil de greu s2-1
trezegti din somn. Dar dacli erai in stare si-1 trezegti, se
purta ca qi cum ar fi fost treaz, lurnimt.
Pi115 acum, in rbboiul Zsta nu apgruse, la nici una
dintre piii$i, nici un Grant, nici un Shennan gi nici un
Stonewall Jaclison. Nu. $i nici micar vreun Jeb Stuart.
Nioi vreun Sheridan, Totugi, apiruserg la hlcClellani cu
nemiluita. Fascigtii au nenumiirati McClellani, iar noi
atTem cel pufin trei dintr-rigtia.
Fiiri indoid5 c?i nu v3zuse in rkboiul 5sta nici un
geniu inilitar. Nici mlicar unul singur. Sau bare111 unul
care sg semene a geniu. Kleber, Lucasz gi I-hns reali-
zaserg lucruri strilucite cu brigbile inter~lationnlc in
contributia adusg la apirarea Madridului, dar dupZ
aceea britrinul chelbos, ochelarist, ingimfat, prost-ca-
o-bufnifi, neiscusit-in-disculii, curajos-gi-inclr5znef-ca-
buhaiul, cliditul-din-vorbe apgritor a1 Madridului, care
era Miaja, se arlitase aSa de gelos pe zarva facut; in
jurul lui Kleber, incit ii silise pe r u ~ isri-i ia lui Kleber
comanda gi sii-1 trimit; in Valencia. Kleber era un soldat
bun ; dar mzrginit gi vorbea htr-adevdr prea mult
pentru postul pe care il ocupa. Golz era un bun gene-
ral gi un excelent soldat, dar fusese totdeauna tinut in
pozifii subalterne gi niciodata nu i se diduse libertate
de acfiune. Atacul acesta era operafia lui cea mai im-
portant; de ping acum, gi lui Robert Jordan nu prea ii
plsceau cele auzite in legituri cu atacul. Pe urmli inai
era Gall, maghiarul, care ar fi meritat s i fie impu~cat
dacg nulnai jumstate din cele ce se spuneau la ,,Gay-
lord" ar fi fost adevsrate. Hai s i zicem daci ai fi putut
5 2 crezi zece la suti din cite auzeai la ,,Gaylord", gindi
Robert Jordan.
Ar fi dorit din tot sufletul sg fi putut vedea lupta de
pe platoul de dincolo de Guadalajara, unde i-au britut
pe italieni. Dar atunci se afla in Estramadura. h t r - o
soapte, la ,,Gaylord", cu doug s2ipthini in umri, Hal;;
fi vorbise deepre lupta asta gi i1 fscuse s-o va& aievea.
Existase un moment in care b5t5lia fusese cu adev5rat
pierduti, anurne atunci c h d italienii spgrseserii fron-
tul h g i Trijueque, iar brigada a douGsprezecea ar fi
fost incercuit5 d a d inamicul izbutea s5 intercepteze
psem Torija-Brihuega. ,,Dm ~ t i i n dc5 aveam de-a face
cu i u e n i i - spusese Hans - an recurs la o manevr5
care ar fi fost cu neputinfi de justificat in fa#a unui alt
iaamic. $i a reu~it."
Hans ii arstase totul, deslugit, pe hgrfile teatrului de
operaw. Le purta intotdeauna asupra lui, in porthart,
gi in& in vremea aceea mai p5rea uluit $i incintat de
minunea petrecua acolo. Hans era un soldat excelent
qi un bun camarad. Trupele spaniole ale lui Lister, ale
lui Modesto ~i ale lui Campesino luptaserii bine in b5tii-
lia aceea, q a fi spusese Hans, ceea ce trebuia pus pe
seama priceperii comandanfilor ~i a disciplinei create de
ei. Se gzseau ins5 gi unii care sustineau cH multe dintre
manevrele lui Lister, ale lui Modesto gi ale lui fuseseri
indicate de consilierii lor militari rugi. Erau ca n i ~ t e
elevi piloti care zburau pe un aparat cu dub15 comandii,
aga fel ca pilotul s5 p a t 5 interveni de cite ori f5ceau
vreo g.rqeal5. Ei, anul 5sta are si4 arate cit de mult gi
dt de bine au invgtat. De la o'vreme n-or s5 mai aib5
la dispozi#ie comandg dubli, gi atunci o s5 se vadg cum
se descurcii singuri la comanda unor divizii ori a unor
corpuri d e armaG.
Erau coanunGti gi gtiau ce inseamnii disciplina. Disci-
p h asiguraa de ei in unitltile pe care le comandau
Bidica v h r e a trupelor. Lister era de-a draptul crud in
ce prive~tedisciplina. Se argta un adeviirat fanatic $i
dweder o lips5 de respect fat5 de viafa intru totul
spaniolii. fn pufine armate, dupii cea dintii invazie a
tlitarilor asupra Apusului, au mai fost oamenii executati
m a r pentru vini destul de neinsemnate, a$a cum se
h t h p l a in unitstile de sub comanda sa. Dar se price-
pea sg facH dintr-o divizie o unitate pregZtit5 de luptg.
Una este s5 patrezi o pozifie. Alta este s5 ataci o pozi-
v e inamid $i s-o cucerqti. Dar e ceva cu totul deosebit
sil manevrezi o armat5 in cimp, igi spunea Robert Jor-
dan, stind acolo, agezat la masg. Dup5 cite am putut
 vedea eu cind 1-am cunoscut, tare nu gtiu cum are s3
se descurce Lister la treaba asta ctupii desfiintarea co-
menzii duble. Dar poate cs n-au sii fie desfiintate, gindi
Robert Jordan. Siau gi 1n5-ntreb dacg or s t fie desiiin-
tate. Ori au s5 fie intsrite ? Ag vrea s5 gtiu ce pozitie
au r u ~ i iin chestiunea asta. ,,Gaylord" e locul potrivit,
i ~ spuse
i Robert Jordan. Multe dintre cele pe care q
vrea s5 le gtiu acum nu le pot afla d e d t la ,,Gaylord".
fntr-o vreme avusese imprcsia c3 legsturile cu cei de
la ,,Gaylord" ii d8unaser;i. La ,,Gaylordc' era tot ce
putea fi mai deosebit fat5 de comunismul puritan $i
rigid din ,,Velisquez GS", palatul madriien transformat
in cartier general a1 brigkilor internationale din capi-
tals. La ,,VelAsquez 63" a v a i impresia cZ eqti menlbru
a1 unui ordin c5lug8resc - iar ,,Gaylord" se afla la
mare distant5 de atmosfera pe care o simtcai la coman-
damentul Regimentului 5, inainte de a fi fost dezmem-
brat in brigkile noii armate.
In amindou?i aceste locuri simteai cZ iei parte la o
cruciadg. Este singurul cuvint in stare s5 exprime ceea
ce sinlleai, cu toate c5 este atit de tocit ~i demonetizat,
Pncit nu ~ i - amai psstrat sensul gropriu. In ciuda biro-
cratiei, a delrs5rii gi a disensiunilor, traiai ceva asemii-
nritor acelui simfSmint pe care se presupunea c5 1-ai
&St, dar nu-] trgise~i,cu prilejul primei comuniuni. Era
senzatia cii te consacri pentru vecie indatoririlor fat5 de
tofi obidiw lumii, iar aceastii consacrare putea la fel
d e greu fi e-xprimatii tn vorbe gi ifi producea aceeagi
cutremurare ca $i adinca trsire religioasg ; cu toate aces-
tea, r h i n e a la fel de autentics gi profunds ca $i emoija
ce te c o p l q e ~ t ecind il asculti pe Bach, ori stai in cate-
drala din Chartres sau in catedrala din L d n gi vezi
lumina revssindu-se prin vitraliile imense, o n cind ii
admiri pe Mantegna ~i pe El Greco $i pe Brueghel in
Prado. T e fzcea p5rtag a1 unei lumi f n care puteai sii
crezi pe de-a-ntregul gi f8rg indoieli g i unde sirnteai
frqie d q l i n g cu toti cei porniti pe aceeqi cala ca gi
tine. A fost ceva ce nu mai trgisqi ping atunci, dar ai
trgit in acea imprejurare, gi i-ai acordat asemenea im-
partant& ai avut asemenea respect pentru temeiurile ei,
i n d t propria-p moarte f i s-a p5rut un amhunt cu t o t d
 lipsit de importantri : un accident ce se cerca evitat doar
fiindc5 te-ar fi stinjenit in implinirca datoriei. Dar
lucrul cel mai important era cli vcnea s5-fi ofere putinta
de a acfiona in sprijinul acestui simf5inint gi a1 trebuin-
fei cc-l completa. Puteai sli lupti.
Ava c5 ai luptat, igi spuse Robert Tordan. Iar in cursul
luptei s-a pierdut repede puritatea simtSmintelor din
sufletele cclor ce supravietuiau yi luptau rnai departe.
Asta la cap5tul a gase luni.
Apzrarea unei pozitii ori a unui orag este o parte a
rizboiului in care poti trrii ace1 prim simtsmint. A w a
fost in luptele din Sierra. Acolo s-a luptat intr-o adevz-
rat2 solidaritate si tovgrigie revolutionarii. Acolo, dncl
pentru prima oar5 s-a ivit necesitatca de a se intsri dis-
ciplina, a aprobat si a infeles m5surile luatc. Sub ploaia
obuzelor, unii s-au arstat lagi gi au rupt-o la fug5. $i
a v 5 ~ u tcum au fost impugcati gi lasati s5 putrezeasc;
la marginc de drum, ~i nimeni nu i-a mai bagat in
seam; dupz ce a u fost ugura\i de c a r t u ~ e~i dc lucrurile
rnai de pref. Era firesc sii li se in cartu~elc,bocancii gi
bluzele de piele. Luarea lucrurilor care avcau pref nu
era decit o dovadri de realism. Dcar agn putenu fi im-
piedicati anarlligtii sg pun; mina pe elc.
Impugcarea celor care diduser5 bir cu fugitii p;irea
o mEsur5 dreaptii, binevenitii gi ncccsar5. N-aveo niinic
rliu in ea. Fuga era o dovad5 de egoism. Fasci~tiiatn-
caser:, gi noi i-am oprit acolo, pe coastele munlilor din
Guadarrama, printre stincile cenugii, printre jnepeni gi
brazi pitici. Am rezistat cu invergunare, apsrind goseaua,
sub bombardninentele artileriei gi sub ploaia de obuze
ce a inceput sli cad5 dupr ce gi-au adus artileria, iar
cei care a m mai r5rnas pin5 la sfirgitul zilci am contra-
atacat $i i-am zvirlit indiir5t. hlai tirziu, cind au incer-
cat s5 inainteze prin flancul sting, strecurindu-se in jos
printre stinci gi printre brazi, am rezistat in cliidirea sa-
natoriului, triigind pe ferestre ~i de pe acoperi~, degi
ne depigiserz pe ambele flancuri, gi am trait atunci sen-
zatia incercuirii, @nli ce contraatacul ne-a desprcsurat,
arundndu-i din nou dincolo de sosea.
Printre toate acestea, trzind spailna ce-ti usuc5 gura
si gtlejul, in praful aspru a1 tencuielilor sfgrimate vi
sub groaza brusci pricinuit; de priibugirea unui zid r2s-
turnat in fliicririle gi detuniitura asurzitoare a exploziei
de obuz, degajezi mitraliera ~ i - iazvirli la o pal-te pe
sei-vanfii moro, intin~icu fata in jos gi acoperiti de dri-
rA?m;turi, ifi ascunzi capul la adiipostul ap5rItorii meta-
lice, te trudegti s% inliituri blocajul, arunci inciirciitorul
spart g i agezi la loc bancla d e cartuye, apoi, cit e ~ t i
de lung, te intinzi in spatele aprirgtorii, ~i mitraliera in-
cepe din nou s; miiture marginea ~oselei; ai fiicut ce
trebuia, sS faci vi Stiai c2 fi-ai implinit datoria. Ai cu-
noscut extazul luptei, eutazul ce-ti usuclvl gura, dar care
purifici pi inaltii prin teams, gi te-ai b2tut in vara ~i
toamna aceea pentru c a ~ u atuturor s5rmanilor lunlii, im-
potriva tuturor asupririlor, pentru toate lucrurile in care
credeai gi pentru lumea cea nous, de-atita vreme a ~ t e p -
tat& In toamna aceea ai invsfat, i ~ spuse i Robcrt Jor-
dan, s2 rabzi gi sii nu iei in seam5 suferinta de-a lungul
nesfiqitelor zile de gcr, de umezeal;, de noroaie, dc
sgpilturi ~i muncii la fortificatii. Iar sirnthintul din
vremea verii gi a toamnei a fost adinc ingropat sub
povara aboselii, a nesomnului, a tensiunii ncrvoase vi a
mizeriilor. Ins& in adinc el tot mai driinuia, gi atitea
cumplite incercgri nu fgceau decit s2-1 c5leasc2. In
acele zile, gindi Robert Jordan, ai sirnfit o mindrie pro-
fund;, imensii gi cu totul dezinteresatii ... o mindrie care
la ,,Gayclord" ar fi fiicut din tine o pacoste plicticoasri,
fgi spuse el deodat;.
Nu, in vremea aceea n-ai fi fost prea potrivit pentru
,,Gaylord", igi urmz Robert Jordan firul gindurilor. Erai
prea naiv. Parcii te-ai fi aflat intr-o stare de trans; mis-
tic;. Dar poate cii in vremea ace- nici ,,Gaylord" nu
ariita cum arati acun. Nu, la drept vorbind, nu era la
fel ca astzzi, igi spuse Robert Jordan. Nu era de loc la
del. Pe-atunci nu exista nici un ,,Gaylord''.
Karkov ii vorbise despre zilele din vremea aceea. Pe-
atunci, cei citiva rugi aflati la Madrid fuseser; incarti-
ruiti la ,,Palace Hotel". Robert Jordan nu cunoscuse pe
~ i c unul
i dintre ei. Era inainte de organizarea primelor
grupe de partizani ; inainte de a-1 fi inglnit pe Kagkin
sau pe oricare altul. K a ~ k i nfusese in nord, la Irun, la
San Sebastian, ~i luase parte la brt5lia lipsit5 de succes
de ling5 Vitoria. Nu sosise la Madrid dedt 2n ianuarie,
iar in vrernea cind Robert Jordan luptase la Caraban-
&el gi la Usera, cele trei zile in cursul d r a r a stilvihr%
inaintarea aripii drepte a atacului pornit de £ascisti fm-
potriva Madridului vi-i alungaserg pe mauri qi pe ,,Ter-
cio" h i n d cu asalt casg dupH m g , pentru a curHp
mahalaua tocat5 de bombe pPn2 cgtre pod$ul cenqiu
qi ars de soare, stabilind astfel o linie defensivg d e a
lungul in5lmilor menite s5 apere colQ.11 acela a1 orqu-
lui, Karkov stltuse la Madrid.
Cu privire la vremurile acelea Karkov nu se ar5t.a
cinic nici rngcar in vorbe. Erau zilele cind trgiserg deo-
potrivii aceeagi suferintg ~i totul p2ea pierdut, iar fie-
care i ~ aducea
i acuun aminte cu mai multa emofie dedt
despre o citare prin ordin de zi ori o decoratie despre
ce fusese in stare s5 f a d intr-o clipg, cind totul pPrea
pierdut. Guvernul pgr2sise orqul, ~i pentru a putea fugi,
luase toate mavinile Ministerului de Rkboi, iar bztrinul
Miaja fusese nevoit s5 inspecteze pe bicicleG pozitiile
de apgrare. Robert Jordan nu credea in basmul lsta.
Nici chiar in cele mai inflgcgrate visuri patriotice nu
putea s2i ~ i - 1inchipuie pe Miaja d a r e pe biciclet;, dar
Karkov spune cg-i adevsrat. Nu trebuia sciipat ins5 din
vedere faptul c5 tocmai Karkov fusese cel car!: scrisese
povestea asta pentru ziarele ruse~ti,aSa cg, probabil,
dup5 ce o scrisese incepuse vi el s-o creadg.
Mai exista ~i alt; poveste, despre care ins5 Karkov
nu scrisese. La ,,Palace Hotel" ii fuseserg lbati in grij2
trei r5niO r u ~ i ,de care trebuia s2 rlspundg. Erau doi
tanchi~tipi un aviator, atit de grav rgniv, Pncit nu pu-
teau f i transportap, pi cum, pe vremea aceea, era ex-
trem de important sg nu existe nici o dovad; a ajuto-
rului rusesc, pentru a nu justifica astfel o intervenGe
f6tiyZ a fascQtilor, Karkov avea sarcina ca a q t i trei
r5niti sg nu cads in mAinile fasci$tilor in cazul cind
ora~ular fi fost evacuat.
Dac5 orqul ar fi fost evacuat, Karkov trebuia s2-i
otr6veascii ~ i inainte
, de a pleca din ,,Palace Hotel", sZ
distrugr orice dovad: a identitgtii rgnitilor. Pornind de
la trupurile a trei r5niij - dintre care unul cu trei rlini
de glonte in abdomen, altul cu falca smulsg gi mardele
vocde scoase la vedere, iar a1 treilea cu femuruI f5mt
zob de un glonte gi cu n~iinilegi fiafa atii de rlu a r e ,
incit chipul lui nu mai era ,decit came vie, acoperia
de bggici, f 5 5 gene, fgr5 sprincene gi fzri plr - ni-
meni n-ar fi putut dovedi c l sint r u ~ i .Nimeni n-avea
s i poatg spune despre trupurile unor rlnitj lHsati in pa-
turile de la ,,Palace" c l sint ale unor rugi. Nimic nu
putea dovedi c l trupul go1 a1 unui mort este un trup
de rus. Naijonalitatea $i convingerile politice nu ti se
pot citi pe trup dupi ce ai murit.
Robert Jordan il intrebase pe Karkov ce simtise in
fa#a obligatiei de a s l v i r ~ iasemenea faptl, iar Karkov
ii rgspunsese c5 nu se gindise la ea dinainte.
- Cum ai fi procedat ? il intrebase Robert Jordan.
!$i tot el adHugase : S l vtii c l nu-i chiar aga de simplu
s5 te-apuci deodatl s l otrgvegti oameni.
Iar Karkov rlspunsese :
- Ba da, e faarte simplu cind ai totdeauna asupra
ta otravi pentru uz propriu. Apoi deschisese porttiga-
retul gi ii arHtase lui Robert Jordan ce avea in interiorul
capacului.
- Dar primul lucru pe care 1-ar face oricine te-ar
lua prizonier ar fi sl-ti in~faceporgigaretul, ii spusese
Robert Jordan, argtindu-gi nedumerirea. $i inainte de
toate te-ar sili sH ridici miinile in sus.
- Mai am incl o micl rezervz aici, rlspunsese Kar-
kov zimbind $i arltind spre reverul hainei. Pur $i simplu
v?ri reverul in gurg, uite aga, m y t i $i inghiti.
- Asta e mult mai bine, incuviintase Robert Jordan.
Spune-mi, te rog, miraase a migdale amare, aga cum
scrie in romanele politiste ?
- Nu qtiu, ii rispunsese Karkov amuzat. Nu I-am
mirosit niciodati. Vrei s i spargem o fioll $i s5 mirosim ?
- Mai bine s i ne 15slm psgubagi.
- Da, urmase Karkov, punind deoparte porttigaretul.
Nu sint un defetist, cred cH-ntelegi, dar e totdeauna
posibil sg trecem din nou prin asemenea clipe grele, g i
a$a ceva nu g$ise$ti niciieri. Ai vlzut comunicatul de pe
frontul de la Cordoba ? E foarte frumos. Acum e favo-
ritul meu dintre toate comunicatele.
 - Ce spune ? intrebase gr5bit Robert Jordan, fiindcg
tocmai. d e la CorclOba se intorcea gi .sim\ise de-
odatii cum i se urc5 singele la cap, aga cum se htimpl2
cle cite ori cineva glumegte pe socoteala unui lucru de-
spre care numai tie ?ti este ingzduit sg glumgti, dar nu
gi altora. Cum spune in comunicat ?
- Nlrestra gloriosn tropa siga a,uanzando sin perder
ni tuna sola pulntn dc terralo, spusese Karkov in spanio-
leasca lui stranie.
- Nu se poate sii spun: chiar aga, zisese Robert Jor-
dan, neincreziitor.
- Glorioasele noastre armate continu5 s5 lnainteze
fiir5 s5 piardii nici m5car o palm5 d e p h i n t , repetase
I;arlio\~ in englezegte. Aga spune En comunicat, am s5-1
caul si-am s5 ti-1 ar5t.
lli tencau in lninte atitea figuri cunoscute care muri-
ser8 in lupta de ling; Pozoblanco ; dar la ,,Gaylord" era
lxi1t.j dc gluine.
Va s3 zic5 a p stgteau acum lucrurile la ,,Gaylord".
D:ir nu intotdeaulxi existase un ,,Gaylord", iar dacii
situntia prezent; era de aSa naturli incit putea da nagtere
~iiiui,,Gaylord" datorit: supravietuitorilor din zilele d e
Ence1)ut. era bucuros s5 afle d e esistenta lui gi s5-1 cu-
noascii. E ~ t departe
i d e simf5mintele triite in Sierra, la
Carabanchel $i la Usera, gindise Robert Jordan. Egti
ugor de corupt, igi spusese el mai departe. -Dar oare era
coruptie, ori nuinai dezbiirarea de naivitatea d e la- in-
ceput ? Oare lucrurile nu s-ar petrece la fel fn orice
alt5 privint5 ? Care dintre tinerii medici, tinerii preori
sau tinerii soldati mai pgstreaz5 despre indeletnicirea
lor puritatea idealurilor initial? ? Preofii f t i i indoialg
c4 le pzstreaz;, sau altininteri pilr5sesc breasla. La fel
>a ~i comuni~tii,inzestrati cu o suficient de sever; auto-
disciplinii interioarii. Dar ia uit5-te la K,arkov.
Cazul lui Karkov El preocupa necontenit. Ultima oar:
cind fusese la ,,Gaylord", Karkov spusese lucruri incin-
t5toal.e cu privire la un economist englez care petrecuse
multli vreme in Spania. Ani in gir urm5rise Robert Jor-
dan scrierile acestuia, gi totdeauna il respectase, fzrg
s; ?tie ccva despre el. Nici nu acordase. prea mult5
atenfie celor scrise de economistul englez despre Spania.
 I se pHruser2 prea lhnpezi gi prea simple, ori foarte
luminoase, ori foarte Pntunecate, ~i inulte date statistice
crau in mod evident aduse din condei cu prca multi
dibzcie. Piirerea lui era cli niciodat5 nu tc poate inte-
resa cu adevlirat ce spun ziarigtii despre o tar5 ce ti-e
cunoscuti direct, dar pe economist il respecta pentru
bunele sale intenfii.
!$i mai birziu, cu totul pe neagteptate, il intilnise in
dup8-amiaza atacului d e la Carabanchel. Sedeau ads-
postiti in arena pentru luptelc d e tauri gi ascultau im-
pugcciturile de pe cele douH str5zi ce duceau spre arenG,
~i toti erau cu nervii incordati, in avteptarea atacului.
Li se promisese un tanc, ~i tancul nu mai apllrea, iar
hlontero st5tea cu fruntea sprijinitli in palm5 gi repeta
intr-una :
- N-a venit tancul. N-a venit tancul.
Era o zi friguroasi qi praful galben alerga purtat de
vint de-a l u n p l strcizii, iar Montero fusese riinit la bra-
tul sting. gi tot hraful incepuse s;-i amoqeasc5.
- Trebuie sci avem un tanc, zicea Montero. Trebuie
s5 agteptzm tancul, dar nu-1 putem a ~ t e p t a .Rana d e
la brat il fiicea irascibil.
Robert Jordan se dusese s5 vadi de nu cunva apZ-
ruse tancul despre care Montero credea cZ s-ar fi oprit
in dosul blocului de locuinte de la cotul liniei de tram-
vai. Si intr-adevzr, acolo se afla. Dar nu era un tanc.
In zilelc acelea spaniolii numeau tanc tot felul de lu-
cruri. Era un veclli car blindat. Soferul nu vrusese s?i
iasci de dupii colful blocului ~i s i vinli pin5 in areilk
Stgtea in picioare la spatele mnginii, cu bratele incru-
c i ~ a t epeste metalul blindajului, ~ i - sprijinise
~i de ele
capul invciluit in casca dublat5 pe din5untru cu piele.
Clgtinase din cap cind Robert Jordan i se adresase, dar
fHr5 s5-1 ridice de pe brafe. Pe urmii in5ltase capul, dar
tot nu se uitase la el.
- N-am prhnit ordin s5 vin acolo, Pi spusese goferul,
morocgnos.
Robert Jordan igi scosese pistolul din toc $i Pnfipsese
teava in bluza de piele a soferului de pe cnrul blindat,
amenintind :
- Uite aici ordinul I
 Omul clatinase din capul virit in casca lui mare, c z p
tuqit5 cu piele, care s e m h a cu casca unui juciitor de
fotbal ainerican, gi riispunsese :
- N-avem munive pentru mitralieri.
- Avem n d munitie acalo, in areni, ii zisese Robert
Jordan. Hai, dri-i drumul. Inc5rc5m acolo benzile. Urc5
qi d5-i drumul.
- N-am servant pentru mitralierii, spusese 9ofer-L
- Da' uncle-i ? Unde-i tovarii~ultgu 2
- Mort, rgspunsese ~oferul. Acolo, iniuntru.
- Scoate-1 afar8 ! poruncise Robert Jordan. Trage-1
afar5 din car.
- Nu-s in stare sii m2 ating de el, zisese celilalt. E
Pngriimidit chiar intre ~ o l a n~i mibalierii pi n-am cum
trece peste el.
- EIni rrpedc, il indemnase Robert Jordan. Hai sii-1
tragem anlindoi afar8.
Cind se urcase in card blindat, se lovise la cap gi-qi
fgcuse deasupra sprincenei o mici tgieturi, din care
sfngele incepu s5-i curgii pe fats. Mortul era greu vi
atit de intepenit, c i i-a fost cu neputinti sg-i indoaie
incheieturile ~i a trebuit sii-I loveascii tare cu ceva in
cay ca sii-1 scaati de unde se prinsese, cu fata in jos,
intre volan gi scaun. fn cele din urmi il ridicase, tiirind
genunchiul sub capul mortului 9i siiltindu-1 in sus 9i
Mgfnd de bluza de piele ; dupg ce desprinsese capul
din stdnsoare, il tirise singur spre portierg.
- Di3-mi o mini3 de ajutor sP-1 scot afar& ii spusese
el poferului.
- Nu vreau s5 m i ating de el, rispunsese $ofend qi
Robert Jordan i ~ diduse
i seama c; plinge. Lacrimile ii
dunecau drept in jos pe amfndoug p w l e nasului vi pe
obrajii acoperifi de praf, iar nasul incepuse ~i el s5-i
curg;.
Stind ling; portieri, se bcordase $i 91 smulsese afar%
iar mortul c h s e pe trotuar, alilturi de linia tramvaiu-
lui, ptistn^ndu-$ pozitia inchircit8, indoit5 in doug de la
mijloc. D c e a acolo, cu chipul c e n ~ i u ,ca de cearg,
peste asfaltul trotuarului ~i mAhile ^unpreunate in fa\&
la fel cum fuseser; $i in carul blindat.
 - U r d hiuntru, fir-ar a dracului s5 fie l spusese
Robert Jordan, indreptindu-gi pistolul ciitre sofer. In
clipa asta & i I
urci
Chiar atunci dgduse cu ochii de bZrbatul care venea
dtre ei dinspre intrarea blocului. Purta un pardesiu
lung, era cu capul go1 $i se vedea c5 are piirul c5runt:
umerii obrajilor 15tareti, iar ochii cufundati in orbitele
adinci gi apropiap de riidgcina nasului. Avea in mini
un pachet de ,,ChesterfieldG', din care scosese o tigarii
gi o intinsese lui Rorbert Jordan, d e ~ iel era ocupat
atunci sii-l vire pe ~ o f e rinsuntru, impingindu-1 cu pis-
tolul de la spate.
- Stai numai o.clip5, tovarzge, ii spusese omul acela
in spaniolegte. Ai putea s5-mi explici ceva in leg5turii
cu lupta ?
Robert Jordan luase figara gi o bagase in buzunarul
de la piept a1 salopetei albastre de mecanic. 11 recu-
noscuse pe tovar5~ulacela dup5 fotografiile v5zute mai
4nainte. Era economistul englez.
- Pov si5 te duci dracului ! riispunsese el in engle-
zeate qi a oi continuase in spaniol5 c5tre ,goferul carului
f
blindat : ntr-acolo. Spre arenii. Pricepi ?
Trintise cu zgomot portiera grea, pe urmli o incuiase
gi porniserg pe coasta aceea prelung5, gi gloanple in-
cepuserg s5 rgpgie in blindaj ca nigte pietricele zvirlite
fntr-un cazan de tablii. Putin mai tirziu, cind incepuse
s5 tragg mitraiiera, r5sunau sonor, ca n i ~ t erepezi lovi-
turi de ciocan. Aiunseserti curind la adgpostul arenei, cu
afiqele din octombrie incti lipite pe ziduri in preajma
caselor de bilete, $i incepuserii sii deschidii in mare
grabg Iiizile de munitii, gi oamenii cu pugtile in miini,
cu grenadele la cingiitaare gi prin buzunare stiiteau ~i
agteptau adgpostiti acolo, iar Montero spusese :
- E-n reguli. Uite c-a sosit tancul. Acurna putem
ataca.
Mai tirziu, in noaptea aceea, dup5 ce ocupasera ulti-
mele case de pe coast% se asezase comod in spatele
unui zid de cgriirnidii, cu o spartura facut5 in miiloc
pentru reava mitralierei ~i cercetase cimpul de traqere
neted gi intins de la ei $i ping la creasta in dosul c3reia
se retrbeserg fascigtii, apoi incepuse sli admire, cu o
 linigte aproape voluptoas5, iniilfimea acoperits de vile
dsrimnte care apsra flancul lor sting. Se intinsese pe o
grlimad6 de paie gi se inftl~uraseintr-o pLitur5, ca s i - ~ i
usuce imbriictlmintea udii de sudoare. Culcat acolo, se
gindise la economist gi incepuse s; rids, iar pe urmri Pi
piiruse rzu cli se purtase aga de grosolan cu el. Dar in
clipa aceea, cind englezul ii intinsese tigara, scofind-o
din pachet ca gi cum i-ar fi oferit un bacgig pentru in-
formafiile cerute, ura luptstorului fat5 de cei neangajati
Pn lupt5 fusese mai tare decit buna-cuviinfri.
Acum igi aducea iarzgi aminte de ,,Gaylord'' ~i d e
felul cum vorbise Karkov despre omul acela :
- Va s5 zics acolo 1-ai intilnit, zisese Karkov. In
ziua atacului eu nu am ajuns mai departe de Puente de
Toledo. Englezul s-a dus ins6 pin2 aproape de front.
Cred c# aceea a fost ultima zi a vitejiei lui. A plecat din
Madrid in urm2toarele doerizeci ~i patru de ore. Cred
ins; cs la Toledo a ariitat cea mai mare vitejie. L a
Toledo a fost formidabil. Este unul dintre arhitecfii care
au realizat cucerirea Alcazarului. La Toledo ar f i tre-
buit ss-1 vezi. Sint convins cii succesul asediului nostru
se datoregte in bun5 parte eforturilor gi sfaturilor lui.
A fost cea mai stupid; parte a riizboiului. S-a ajuns
atunci la o culrne a stupizeniei, dar ia spune-mi, te rog,
ce crede lumea despre el fn America ?
- In America, spusese Robert Jordan, se crede c i
este foarte strins legat de Moscova.
- Nu-i a d e v ~ a t , rgspunsese Karkov. Dar are o
figurii incintiitoare, iar cu figura gi cu manierele lui
obfine mari succese. Cu o mutrii oa a mea, n-ag putea
realiza nimic. Pufinul pe care am izbutit sii-1 fac 1-am
realizat in ciuda mutrei iisteia incapabile sii infliic#reze
oamenii, sii-i f a d sii m5 iubeascii ori sii le cigtige in-
crederea. Dar Mitchell, iista, are o mutrz cu care pofi
Pntr-adevzr sii faci carierg. Are mutrii tipic5 de conspi-
rator. Oricine a citit Pn d q i despre conspiratori fi
acords imediat incredere desiivfrgits. $i se qi poarts ca
un conspirator. Dac5 il vede cineva intrind intr-o PncE-
pere, gtie din prima clips c5 are de-a h c e cu un conspi-
rator de mina intii. Oricare dintre bogatii dumitale com-
patriofi inclinati sentimental s5 ajute Uniunea Sovietick
q a cum igi inchipuie ei, ori sP-8i ia anumite misuri de
sigurang, oricit de slabe, impotl.iva unei eventuale vic-
torii a partidului, viid numaidecit dupii chipul qi manie-
rele omului iistuia, cii nu poate fi nirnic altceva decit un
agent de mare incredere a1 Cominternului.
- $i n-are nici un fel d e legiituri la Moscova ?
- Nici una. Ascultii, tovariige Jordan, qtii chestia cu
cele douii soiuri de p r o ~ t ?i
- Domoli gi giikigiogi ?
- Nu. Cele cloug soiuri de p r g t i de la noi, din
Rusia. Karkov z b b i gi incepu sii explice : Mai intii e
prostul de iarnii. Prostul iista d e iarnii vine la uga dumi-
tale gi bate de se cutremurii casa. Te duci la ugii, des-
chizi, gi-ti dai seama cii nu 1-ai mai vizut de cind egti.
Dar infiifigarea lui ?ti ia ochii. E un om cu o statur5
irnpungtoare, cu c h e inalte, cu hainii de blanii gi cii-
ciulii mitoasii gi e a c q e r i t tot de zgpadii. Mai intli tro-
piiie din cizme giqi scuturii z5qada de pe ele. Pe u r n 5
Pgi scoate blana, o scuturL $-ti agterne alt strat de zi-
padii. Dup5 asta i ~ ia i ciiciula din cap vi o Wnte9te de
u~ii.AltZ zLpadii. In sfirgit, mai tropze o datii din cizme
gi pornegte spre mijlocul odgii. Abia atunci te uifi la
el gi vezi cL-i un prost. Asta e prostul de iarnii.
Dar vara prostul iese pe stradii, incepe sL vinture din
rniini gi s5-gi scuture capul cind intr-o parte, cind in
cealalt;, gi toatg lumea, pe-o intindere de douii sute d e
metri imprejur, i ~ diii seama cii-i un prost. Asta e pros-
tul de varg. Economistul dumitale e un prost de iarng.
- Dar aici, in Spania, de ce are lurnea incredere in
el ? intrebase Robert Jordan.
- Din pricina mutrei, rzspunsese Karkov. Din pri-
cina grozavei lui gueule de conspi~ateu~ $i datoritg
uluitoarei gmecherii de a spune de fiecare datii cL vine
de altundeva, dintr-un loc unde se bncura de toat5 in-
crederea gi avea un rol de prim2 importanfii. Binein-
teles, urmase Karkov zimbind, ca sii poatL pune in apli-
care ~mecheriaasta trebuie sL ciiliitoreasci foarte mult.
Doar gtii cii spaniolii sint un popor tare ciudat, adHu-
gase Karkov. Guvernul gsta a avut foarte multi bani.
MutrZ de conspirator (franc.).

21 - Pentru cine bat clopotele 321

hlult aur. Dar n-au vrut s i dea nirnic prietenilor. E ~ t i
prieten ? Foarte bine. Ai s5 faci treabi pe gratis ~i n-ai
sP prime~ti nici o rgsplatg. Dar reprezentantilor unei
firme importante ori ai unei tgri care nu le este prie-
tenii, dar a ciror bunivointg trebuie oi~tigatii,unor ase-
lnenea oameni le-au dat cu ghiotura. E foarte intere-
sant cind urmiire~tilucrurile indeaproape.
- Asta nu-mi place. $i de altminteri, banii npaqin
muncitorilor spanioli.
- N-a biinuit nimeni c-are sci-ti plac5. N-am vrut
decit sri intelegi, il lgmurise Karkov. De fiecare d a t i
cind te intilnesc, te invit cite ceva, aw cs in cele din
urmii ai s5-ti completezi educatia. Pentru un profesor e
foarte interesant s5 se lase educat.
- Nu ~ t i udacii am s i mai pot fi profesor cind m-oi
intoarce acasii. Probabil cii au sZ m i dea afar; fiindcii
sint ro$u.
- Ei, atuncea poate ai s5 vii in Uniunea Sovietid,
s5-ti continui acolo studiile. S-ar putea s5 fie cel rnai
bun lucru pe care 1-ai avea de fiicut.
- Dar specialitatea mea e lirnba spaniol5.
- Spaniola se vorbe~tein multe tiri, spusese Karkov.
Poate cP nu in toate are s i fie aSa de greu de ficut
ceva, ca in Spania. $i nu trebuie s i uiti c i sint aproape
nouii luni de cind nu mai e ~ t iprofesor. In noui luni
s-ar putea sii fi inviitat alti meserie. Cite lucriiri de dia-
lectics ai citit pin,? acum ?
- Am citit manualul de marxism publicat de Emil
Burns. Atita tot.
- Dacri 1-ai citit din scoarfkn scoarti, nu e chiar
atit de rsu. Are o mie cinci sute de pagini, ~i fiecare
paging ti-ar putea da de gindit pentru mai multi vreme.
Dar mai sint gi alte lucriiri pe care ar trebui sii le citeSti.
- Acuma nu prea e timp de citit.
- Stiu, incuviintase Karkov. Mg gindesc pentru mai
tirziu. Sint multe c i q i pe care dacii l e a i citi, ai ajunge
s i infelegi cite ceva din cele ce se intimpli pe lume.
Dar vi din cele tr5ite d e noi acum va i e ~ oi carte foarte
necesari ; o carte menitii sii explice multe lucruri ce se
cer fliute. Poate am s-o scriu eu. Sper c i eu am s i fiu
autorul.
 - Nu v5d cine ar putea-o scrie mai-bine.
- Nu umbla cu lingu~eli,spusese Karkov. Eu sint
ziarist. Dar ca toti ziarigtii, vreau si4 scriu literaturg.
Chiar acum sint cufundat ping in git intr-un studiu de-
spre Calvo Sotelo. A fost un fascist de mina intii ; un
adev5rat fascist spaniol. Franco gi Bgtilalti nu sint
ceva. Am studiat toate scrierile gi discursurile lui Sotelo.
Era un om teribil de inteligent, 7i uciderea lui a fost un
act nu mai putin inteligent.
- Cred cii nu e$ti pentru asasinatul politic.
- I2 practicat pe scar; ioarte largg, afirmase Karkov,,
Pe scar5 foarte, foarte larg5.
- Dar ...
- Xoi nu sintem pentru actele de terorism s,ivir~ite
de c5tre indivizi, continuase Karkov ziinbind. Si fZr5
indoial; nu pentru cele sgvir~itede un criminal terorist
sau de organizatii contrarevolutionare. Noi respingem cu
dezgust tic8lo~enia ~i fgtgrnicia hienelor uciga7e de
teapn naufragiafilor buharinigti, sau asemenea drojdie
a umanitgtii cum sint Zinoviev, Kamenev, Rlkov ~i aco.-
litii lor. Urim gi dispretuim asemenea d u ~ m a n iinriiiti,
spusese Karkov, zimbind din nou. Totugi, se poate
spune, dupg cite cred eu, cii asasinatul politic c prac-
ticat pe scar; largg.
- hdic; vrei s5 spui...
- Nu vreau s5 spun nimic. Dar frir5 indoia1,i c?i
execut&m $i lichidzm pe d u p a n i i iilr5iti ~i drojdia uma-
nitiitii, pe generalii care nu-s decit ciini trZd5tori si pe
amiralii care ofer: dezgustiitorul spectacol al Pnczlciirii
cuvintului dat. Pe iigtia ii lichidiim. Nu-i asasinzin. In-
telegi deosebirea ?
- Tnteleg, afirmase Robert Jordan.
- !$i fiindcg mai fac glume citeodat: ... $i ~ t i icit de
primejdios este s; faci glume chiar cind glume~ti?
Bine. Fiindcj. fac glume, s5 nu-ti Pnchipui cZ poporul
spaniol nu va ajunge intr-o bung zi s5 trPiascP regretul
de a nu fi impu~catanulniti generali care $i in ziua cle
astzzi mai ocup: posturi de comand;. hlie nu-mi plac
esecufiile, sper cii intelegi.
- N-am nimic impotriva lor, mzrturisise Robert Jor-
dan. Nu-mi plac, dar nici n-am ceva irnpotriva lor.
 - Stiu asta, d~cIaraseKarkov. Mi s-a spus.
- E u11 lucnl important ? intrebase Robert Jordan.
N-aveam de gind dccit s5 spun sincer ce simt.
- E regretabil, riispunsese Karkov. Dar este unul
dintre aspectele care oferz anumitor persoane posibili-
tatea de a fi considerati oameni de incredere, cind, in
m d obi~nuit,Ie-ar trebui mult mai lung5 vreme pentru
a fi trecuti in aceast5 categorie.
i sint socotit om de incredere ?
H
- n sarcinile ce se incredinfeazi e ~ t socotit
i demn
de toat5 increderea. lntr-o bung zi va trebui s5 stau d e
vorb5 cu dumneata ca sii viid ce ginde~tide fapt. E
picat c i niciodat5 nu discutgm serios.
- Am hotirit s5 nu mai gindesc p h i nu oi~tigrm
rjzboiul, spusese Robert Jordan.
- Atunci e probabil c5 n-ai sg mai ginde~timultii
vreme. Dar ar trebui sii ai grij5 ~i s5-fi mai exersezi cite
putin mintea.
- Citesc Mundo Obrero, ii comunicase Robert
Jordan.
Iar Karkov comentase :
- E-n reguli. Bine. Sint in stare s5 apreciez ~i o
glum;. In Mundo Obrero se scriu lucruri foarte inteli-
gente. SingureIe Iucruri inteIigente ce se scriu despre
rizboiul ista.
- Da, recunoscuse Robert Jordan. Sint de aceeagi
piirere. Dar ca s2 ai o imagine complets asupra celor
ce se intimplii, nu-i suficient s5 cite~tinurnai organul
partidului.
- Nu, convenise Karkov. Dar n-ai s5 capefi o ase-
menea imagine nici dac5 cite~tidougzeci de ziare, Si,
la urma urmei, chiar daci ai cgpita-o, nu v i d ce ai
pntea face cu ea. E u am imaginea asta aproape in fiece
clip5, gi tot ce fac e sg Encerc s-o uit.
- Crezi c5 e chiar atit de oribil5 ?
- Acuan e mai bun5 decit era. Incepem s3 ne scu-
turiim de ce e oribil. Dar exists End ceva foarte putred.
Punem pe picioare o armat; uriagi, ~i pe anumite uni-
tgti, pe cele ale lui Modesto, ale lui EE Campesino, ale
hi Lister ~i ale lui DurAn ne putem bizui. Sint mai mult
decit demne de hcredere. Sint minunate. Ai sg te con-
 "ingi. Avem, d e asemenea, Lriggzile internationale, degi
rolul lor e pe cale s5 se schirnbe. Dar o armat% alciituid
din unit%#i bune gi din unitgti rele nu poate cigtiga un
rizboi. Toate trebuie s5 fie ridicate la un anulnit nivel
de pregatire politicii ; toate trebuie s2 ?tie pentru ce
luptii ~i sg fie con~tientede irnportanta acestei lupte.
Toate trebuie sii creadg in lupta pe care o duc gi toate
trebuie sli accepte disciplina. Creiim o armat; uriaggi,
bazatii pe recrutare obligatorie, dar fir5 sii avem la dis-
pozifie t h p u l necesar pentru a asigura disciplina indis-
pensabilg unei asemenea armate, dacii agteptgm de la
ea s5 se poarte bine cind intr5 in foc. 0 numim Arrnata
Popularii, dar nu va avea bazele unei adevgrate armate
populare ~i nici disciplina de fier indispensabilii unei
armate create prin recrutare. Ai s2i te convingi. E o me-
todg foarte primejdioasg.
- Astazi nu egti prea bine dispus.
- Nu, miirturisise Karkov. T o m a i m-am intors d e
la Valencia, unde m-am intilnit cu foarte multii lume.
De la Valencia nimeni nu se intoarce prea bine dispus.
La Madrid te sirnti bine, te simti tare pe pozitie ~i nu
vezi alt; posibilitate deoit aceea de a invinge. La Va-
lencia e altceva. Acolo i n ~ ; mai sint la putere l a ~ i icare
au fugit de la Madrid. S-au cuibiirit fericiti in cloaca
birocratiei gi a guvernzrii. Pentru cei de la Madrid n-au
decit dispret. Sint obsedati de un singur lucru : cum s3
pun3 bete in roate Comisariatului pentru RBzboi. $i
Barcelona. Ar trebuie s; vezi ce e la Barcelona.
- Cee?
- Totul a r h a s incii in stadiul de operB buf5. Mai
intii a fost raiul smintifilor qi a1 revolutionarilor roman-
tici. Acum e raiul soldaglor de operetii. A1 soldafilor cii-
rora le place s; poarte unifoma, s5 cake tantog,.sri se
umfle in pene ~i s3 arboreze fulare ro~ii-negre.Cgrora
le place tot ce e in legZtur8 cu riizboiul, in afar5 d e
lupte. Valencia te face sii vergi, iar Barcelona s; te pr5-
pHdegti de ris.
- $i ce-i cu puciul organizat de P.O.U.M. ? '
1 Partirlo Obrero de Unification Marxista (Partidul Muncito-
resc de Unificare Marxist$ : grupare trotkisti, putin influenth
dill Catalonia.
 - P.O.U.M. n-a fost niciodat; ceva serios. 0 simp12
erezie a unor smintiti ~i a unor apucati, o dovadii de
infantilism, vi nimic rnai mult. Au fost gi citiva oameni
cinstifi, dar g r e ~ i tindrumnafi. A apiirut acolo o minte
cu adeviirat agerii ~i au fost ~i ceva bani de-ai fasci9-
tilor. Nu prea multi. Bietul P.O.U.M. I Tare a u mai
fost p r o ~ t...
i
- Dar a murit mult; lume in puciul iista ?
- Nu chiar atit de multi citi a u fost impu~cafidupf
aceea ori au sg fie impugcafi d e acum incolo.
P.0.U.M.-ul e a v cum il aratii n m e l e . Nimic serios.
Mai bine ~ i - a r fi spus C.Z.U.M.A. ori mai degrabi
L.E.P.R.A. Ba nu. Lepra e mult mai primejdioasii. Poate
afecta ~i viizul ~i auzul, pe amindouii. Si dupii cum gtii.
a u pus la cale un complot ca sii mii omoare pe mine,
sii-1 omoare pe Walter, pe Modesto ~i pe Prieto. l#i dai
seama ce amestecgturi ? Nu exist5 nici o asemiinare intre
noi. Siirmanul P.O.U.M. ! Niciodatii n-a ajuns sii omolre
pe nimeni. Nici pe front ~i nici altundeva. Doar cifiva
la Barcelona. Acolo, da.
- Erai ~i dumneata acolo ?
- Da. Am trirnis telegrafic un articol in care deq-
criam ticiilo~iaacestei bande josnice de asasini trotki~ti
gi uneltirile lor fasciste neclemne nici m5car de dispret,
dar, fie vorba intre noi, P.O.U.M. nu-i ceva foarte se-
rios. N-aveau decit un singur om mai riisgrit, pe Nin.
Pusesem mina pe el, dar ne-a sczpat pe urms printre
degete.
- Acum unde e ?
- La Paris. Noi spunem cii e la Paris. Era un baiat
tare simpatic, dar cu vederi palitice primejdios de
gre~ite.
- Dar aveau legiituri cu fascigtii, nu-i aga ?
- Cine n-are ?
- Noi n-avem.
- Poti s5 ~ t i ?i Sper cii n-avem. Dnmneata treci dese-
ori la ei, dincolo de linia frontului, adiiugase Karkov
zimbind. Iar fratele unuia dintre secretarii Ambasadei
republicane de la Paris s-a dus putin, siiptiimina tre-
cut& pin5 la Saint Jean d e Luz, sii intilneasci nigte oa-
meni de la Burgos.
 - fmi place mai mult pe front. zisese Robert Jor-
dan. Pe m5.;ur5 ce te apropii de front, i ~ l t i l n e ~oaineni
ti
tot mai tlc n5dejde.
- Dar in dosul liniilor fasciste, cum iti place ?
- Foarte inult. Acolo ai.t.m oameni de mina intii.
- A9a-i. Dar iti dai seama c.5 ~i ei trebuie s5 aib5
aici, la noi, oameni la fel cle buni. Noi ii g5sim pe-ai
lor ~ i - iimpu$c5m, ei ii g5sesc pe-ai n o ~ t r i~ i - impuyc5.
i
De cite ori te afli acolo la ei, trebuie s5 te g i n d e ~ t i
mereu citi oameni or fi trirnifind ei peste liniile noastre.
- M-am gindit la asta.
- Bine, incl~eiaseKarkov. Probabil c5 ai destule lu-
cruri la care s5 te g i n d e ~ t ipe ziua de azi, ava c5 bea-ti
berea din llalbj ~i vezi-ti cle treburi, fiindcg trebuie s5
m5 duc sus s5 m5 intilnesc cu n i ~ t etovar5si. TovarB~i
cle sus. AIai treci pe-aici, sg mai stiim de vorb5.
Da. isi spunea Robert Jord.an. Ai inv5tat ~ n u l t e la
,,Gaj-lord". Karkov citise unica ~i singura carte pe care
ai publicat-o. Cartea asta nu avusese cine $tie ce succes.
Nu avea decit dou5 sute de pagini ~i se Pndoia c5 o
citiserg dou5 mii de in$. Ai pus in ea ce aflase~idespre
Spania in cei zece ani cit a i colindat tara pe jos, in va-
goane de clasa a treia, in autobuze, d a r e pe cai ori pe
catiri sau in c5rute tzrzne~ti.Cunoyteai bine Tara Bas-
cilor, Nnvarra. Aragonul, Galicia, cele dou5 Castilii qi
Estramadura. Existau ins5 c5rti foarte bune in aceasks
privint5, aqa cum erau cele scrise de Borrol-cr ~i de Ford,
iar ce-ti nlai riimrsese tie de ad5ugat era foarte putin.
Karkov spunea ins5 c5 e o carte buns.
- Din pricina asta m5 w u p de dumneata, ii spusese
Knrl;oi~. Cretl c.5 in cele ce scrii sezisezi pe del,lin ade-
v'5rul. ceea ce e o calitate foarte rar5. Aya cii a? vrea
s5 afli anulniie lucruri.
Foarte bine. Dup5 ce oi ispr5vi cq tonte astea, am
s,i scriu o c,~rte.Dar numai despre ceea ce ~ t i u ,spu-
nind tot ade\~Hrul,~i numai despre ce ~ t i ufoarte bine.
Dar ca s; pot vorbi cum trebuie despre tot ce ~ t i u ,
ar trebui s5 fiu un scriitor mult mai bun decit sint
acuina, iyi spuse Robert Jordan. Lucrurile pe c.are le
aflase in cursul rgzboiului Sstuia nu erau de loc skiple.
 Capitolul nouiisprezece

- C e faci de nu te mai urnegti de-aici ? il intreb3

Maria. Stitea in picioare ling5 el, gi Robert Jordan in-
toarse capul gi-i zimbi.
- Nimic, ii rgspunse. M i gindeam.
- La ce ? La pod ?
- Nu. Cu podul am isprgvit. La tine gi la un hotel
din Madrid unde stau n i ~ t erugi, cunoscuti de-ai mei,
gi la o carte pe care am s-o scriu cindva.
- Sint multi rugi la Madrld ?
- Nu. Foarte putini.
- Da' in jurnalele fascigtilor zice c i sint sute
d e mii.
- Astea-s minciuni. Sint foarte putini.
- Si-ti plac rugii ? Ala care a fost aici era rus.
- Tie ti-a placut ?
- Da. Eram bolnavz atuncea, da' mi s-a pgrut cg-i
un on1 tare frumos ~i foarte viteaz.
- Auzi ce prostie : frumos l interveni Pilar. Avea
nasul lftaret cit palma mea gi umerii obrajilor umflati
ca bucile oii.
- Mi-a fost tovar5g gi prieten foarte bun, ii spuse
Robert Jordan Mariei. Am tinut grozav de mult la el.
- Sigur, zise Pilar. Da' de irnpugcat 1-ai impugcat.
Cind rosti Pilar vorbele astea, juciitorii de cfrti age-
zati la masg ridicar5 privirile spre ea, iar Pablo se zgii
la Robert Jordan. 0 vreme nimeni nu spuse nimic, dar
in cele din urmi tiganul, Rafael, intrebg :
- E-adevgrat, Roberto ?
- Da, recunoscu Robert Jordan. fi pgrea rzu c 5
Pilar pomenise de treaba asta vi regreta m5rturisire.a
f5outii la El Sordo. El mi-a cerut-o. Era grav r5nit.
 - QuL cosa ntas rara, zise tiganul. Toata vremea cit
a fost aici la noi vorbea despre asenlenea intimplare.
Nici nu mai 9tiu de cite ori i-am fsgiiduit sii fac eu is-
prava asta. Ce lucru ciudat, spuse tiganul incii o d a t i
g i cliitina din cap.
- Era un om grozav de ciudat, spuse Primitivo.
Tare sucit.
- Ascultii, zise AndrCs, unul dintre frati. Dumneata,
care egti profesor gi a w mai departe, crezi cii e cu pu-
tinti ca un om sii gtie dinainte ce-are sg i se int?mple ?
- Cred cii nu poate sii $tie, riispunse Robert Jordan.
(Pablo se uiti la el plin de curiozitate, iar Pilar il pri-
vea cu chipul go1 de orice espresie.) Despre tovarggul
Psta rus vii pot spune cii era foarte nervos fiindcii sti-
tuse multii vreme pe front. Luptase la Irun, unde,
dupii cum gtiti cu totii, a fost greu. Tare greu. Pe
m i i luptase in nord. Iar dupz ce s-au alciituit primele
grupuri inssrcinate sii facii astfel de treburi in spatele
frontului, a lucrat aici, in Estramadura .yi in Andaluzia.
Cred cii era foarte obosit, foarte nervos $i-gi f5cea tot
felul de ginduri rele.
- Puteti fi siguri cii viizuse in viafa lui multe gro-
ziivii, spuse Fernando.
- Ca toatii lumea, adiiugii Andres. Da' ia spune-mi
mie, Inglds, crezi cii exist; vreun om s i $tie dinainte
ce-are sii i se intimple ?
- Nu, rispunse Robert Jordan. Asta kseamng
negtiint; $i superstitie.
- Zi mai departe, il indemnii Pilar. Stafi s-auzim ce
crede profesorul. Vorbea ca gi cind s-ar fi adresat unui
copil precoce.
- Cred cK frica te face sii ai vedenii rele, spuse
Robert Jordan. Cind vede vreun semn riiu ...
- Cum ar fi aeroplanele de azi-dimiiieag, il intre-
rupse Primitivo.
- Sau cum ar fi sosirea ta, rosti incet Pablo gi Ro-
bert Jordan se uitii la el peste mas;, vizu c i nu este
vorba de o provocare, ci doar de un gind ce-i trecpse
atunci prin minte, gi continui :
- Cind vede vreun seonn rzu, omul stzpinit de fricl
igi inchipuie cii i se apropie sfirgitul gi crede cii inchi-
 nolo s-au oprit ei la capelii, in d n ~ m spre arcnii, ~i
aya de tare putea Manolo a mort, c l lui Blanquet i-a
venit sii verse. $i doar fuseserii iinpreuni la hotel, gi-1
vzzuse p e Manolo fscind baie vi iinbriicindu-se prn-
t m aren5. $i mirosul nu se fgcuse sirntit in autobuz,
cind stgtuserii ingriimgdifi, venind spre arenii. $i nici
nu i-a nlai mirosit altcuiva, in afar; de Juan Luis de
la Rosa, acolo, in capelii. Nici Marcial ~i nici Chicuelo
nu 1-au simtit atunci sau pe urmg, cind s-au in~iruit
pentru paseo. Da' Juan Luis era alb ca un mort, ava
zicea Blanquet, Si el, Blanquet, i-a vorbit gi 1-a intrebat :
,,$i tu ?"
,,Nici nu mai pot riisufla, i-a rgspuns Juan Luis. $i d e
la matadorul tiiu vine."
,,Pues nu&, a zis Blanquet. N-avem ce face. Sii tra-
gem nsdejde cii doar ni se pare."
,,Da' ceilalti ?" 1-a intrebat Juan Luis pe Blanquet.
,,N/~da,a zis Blanquet. Nimic. Day iista pute mai r5u
decit Jos6 la Talavera."
$i chiar in dupii-amiaza aceea taurul Pocapena de
la ferma lui Veragua 1-a zdrobit pe Manolo Granero
de scindurile grilajului, acolo in fat5 la tendido doi, in
Plaza de Toros din Madrid. Eram de fat& h p r e u n i i
cu Finito, ~i a m viizut cu ochii mei. I-a fiicut teasta
zob cu cornul, ~i capul lui Manolo a intrat de-a dreptul
sub estribo, jos, la barrera peste care il aruncase
taurul.
- Da' tie ti-a mirosit cit de cit ? intrebH Fernando.
- De loc, rgspunse Pilar. Eram prea departe. St;-
team pe findul ~ a p t e din tendido trei. Venea cam ava,
piezi~,qi de-aceea am putut sg viid tot ce s-a intimplat.
Da' tot in seara aceea, Blanquet, care se aflase vi sub
poruncile lui Joselito cind ~i iista fusese omorit, i-a
spus la ,,Fornos" lui Finito, toatg povestea, gi Finito
1-a intrebat pe Juan Luis de la Rosa, numai cii el nu
putea scoate mgcar o vorb5. Da' a incuviintat din cap,
ariitind cii este adeviirat. Atuncea eram de fa@ Aga
cii, Inglds, s-ar putea sg fii cam surd la anumite lucruri,
la fel ca Chicuelo, ca Marcial Lalanda gi toti ceilalti
banderilhros gi picadori din la gente a lui Juan Luis
si Manolo Granero, care a u fost ~i ei surzi in ziua
aceea. Da' Juan Luis gi Blanquet n-au fost surzi. $i
nici eu nu-s surd5 la asemenea treburi.
- Da' de ce spui surd cind e vorba de ceva care se
sirnte cu nasul ? intrebri Fernando.
- Leche ! zise Pilar. Tu s-ar cuveni sg fii profesa
ln locuI lui Znglds. $i ti-ag m i putea spune gi altele,
Znglks, gi sg gtii cg asta e : nu p w vedea gi nu pofi
auzi. E lucru cunoscut cz nu poti auzi ce aude un
cline. $i nici nu poti mirosi ce miroase un ciine. Da' cu
toate astea, tot ai rnai invgtat cite ceva din ce i se
poate intimpla unui om.
Maria igi puse mina pe urngrul lui Robert Jordan
~i o Igsg acolo, iar el se gindi deodatg : Hai s5 isprg-
vim cu toate prostiile astea gi s3 ne b u c u r h de timpul
pe care il rnai avem la Endemins. Dar e incg prea
devreme. Va trebui s5 rnai omorim timpul intr-un fei
oarecare. Aga cg ii spuse lui Pablo :
- Tu crezi in vrgjitorii di!ntr-astea ?
- Nu ~ t i u ,r t p u n s e Pablo. Par& ag fi rnai muk d e
partea ta. Mie nu mi s-a intimplat niciodati ceva rnai
presus de fire. Fricg, ins& da, mi-a fost. $i-ncg ce
fricg ! Da' cred cg Pilar asta poate citi in palmg ce-are
sg se intimple. Dac5 nu cumva spune minciuni, s-ar
putea s5 fie adevgrat c5 a mirosit ce zice ea.
- Quk va, cri ag spune minciuni ! comentg Pilar. PO-
vestea asta doar n-am scornit-o eu. $i sri ~ t i f ivoi c5
Blanquet era un om cum nu se poate mai a ~ e z a t ,gi
chiar rnai mult deoit atita, un om foarte cucernic. $i
nu era tigan, ci orggean din Valencia. Nu 1-ai vrizut
niciodatg ?
- Ba da, rgspunse Robert Jordan. L-am viizut de
multe ori. Era un om mgruntel, cenugiu la chip, $i
nimeni nu minuia mantia rnai bine decit el. Si era iute
de picior ca un iepure. --
- Chiar ava, incuviintg Pilar. Era cenugiu la chip
din pricing c5 suferea de inimg, gi tiganii spuneau c-ar
cgra moartea dupg el, da' era in stare s-o dea deoparte
cu mantia la fel cum gtergi praful de pe o mas& $i
uite c5 el, care nu era tigan, a mirosit moartea ling%
Joselito cind a luptat la Talavera. Degi nu pricep cum
de-a m i simtit gi mirmul gsta peste mirosul d e manza-
 nilla. Xfai tirziu Blanquet vorbea despre istorh asta cu
multi indoialii, iar cei care-] ascultau au zis cci n-a fost
decit o inchipuire, $i ce mirosise el furcse dnar viala ce-o
ducea pe-atuncea Josk, i e ~ i t iprin sudmrea de la sub-
tiori. Da' pe urn& peste o vreme, a veilit ~i istoria cu
Manolo Granero, la care a luat parte ~i Juan Luis d e
la Rosa. Bineinteles, pe cinstea lui Juan Luis nu prea
puteai pune temei, da' ariita multi dibiicie $i sirntire
in meserie, iar femeile ii ciideau ca mu~tele.Da' Blan-
quet era serios ~i foarte avezat yi cu totul ne in stare sH
spuni un neadeviir. $i eu iti spun c-arn mirosit moartea
la tovar5~ul dumitale cind a fost aici.
- Nu cred, r5spunse Robert Jordan. De altminteri,
ai spus c i Blanquet a sirntit mirosul ;la chiar inainte
d e p s c o . Cu putin inainte de-a incepe lupta cu taurul.
Da' aicea ati dus la bun sfir~ittreaba cu trenul, voi,
PmpreunS cu Ka~kin.Nu atuncea a murit. Prin urmare,
cum de-ai putut s i mircrji ?
- N-are nici o IegiturP una cu alta, i1 liimuri Pilar.
La mle din u r m i serbiiri la care a luptat, Ignacio
Sanchez Mejias mirosea aSa de tare a mort, c5 la
cafenea mulM lume nu voia sii stea cu el la mas& Toti
tiganii o aflaserP.
- Pove~tileastea sint inventate dup5 ce moartea s-a
qi intimplat, rispunse Robert Jordan, far5 SP se dea
biitut. Toati lumea ~ t i acii Sanchez Mejias avea sii pg-
teasc5 o cornadu, fiindcj. de prea multi vreme nu se
mai antrenase, fiindcs felul lui de a lupta era greoi ~i
primejdios ~i fiindc5 puterea $i agerhnea picioarelor ii
scGzuseri, iar reflexele nu mai erau ce fuseserii cindva.
- F i r 5 indoialii, incuviintg Pilar. Toate astea sint
adevgrate. Da' toti tiganii 5tiau qi c i mirosea a mort,
gi dacii se intfmpla s i intre la ,,Villa Rosa", ii vedeai
pe unii, cum ar ti fost Ricardo sau Felipe Gonzales, in-
tinzind-o In grab8 pe uva cea m i d din dmul tejghelei.
- Probabil cP-i erau datori ceva bani, spuse Robert
Jordan.
- S m putea, incuviintii Pilar. Se prea p a t e . Da' ~i
prindeau in niiri mirosul iila, gi toat2 lumea o ~ t i a .
 - C e spune Pilar e-adevgrat, Znglds, interveni Ra-
fael, tiganul. Printre ai nogtri e-o treabii bine StiuM.
- Nu cred nimic din toate povegtile astea, se impo-
trivi Robert Jordan.
- Ascultg, Znglds, incepu Anselrno. $i eu sint impo-
triva oriciirei vrgjitorii. Da' lui Pilar i-a mers vestea cG
e tare priceputg la asemenea treburi.
- $i ce fel miroase ? intrebg Fernando. A ce mi-
roase ? Dacii zici cii-i miros, atuncea trebuie s s fie
unul cunoscut.
- Vrei sii ~ t i i ,Fernandito ? il intrebg Pilar zimbind.
Crezi c-ai putea si-1 simti qi tu ?
- Dacii intr-adeviir este un miros, de ce nu 1-ag
putea simti Si eu, ca oricare altul ?
- De ce nu ? intrebii Pilar strimbindu-se la el ~i ti-
nindu-gi miinile mari impreunate pe genupchi. Fost-ai
vreodatii pe-o corabie, Fernando ?
- Nu. $i nici n-a9 vrea sii fiu.
- Atuncea e foarte cu putintg sii nu-1 pofi simti.
Fiindcg bun; parte din mirosul gsta seaming cu mi-
rosul ce se riispindegte pe-o corabie cind e furtunii
~i hublourile sint inchise. Pune nasul ling5 minerul
de bronz a1 unui hublou inchis zdraviin, in vreme
ce corabia se zguduie ~i se clating sub picioarele tale,
iar tie iti vine s2.i legini gi ai un go1 in burtii, si-atuncea
ai sii simti o pgrticicii din mirosul iista.
- Pentru mine are sii fie cu neputintii sii-1 simt,
fiindcti niciodatii n-am sii mii urc pe-o corabie, spuse
Fernando.
- E u a m fost de mai multe ori pe corabie, zise Pilar.
Ca s5 mii duc gi in Mexic gi in Venezuela.
- Si restul mirosului cum e ? intrebg Robert
Jordan.
Pilar il privi cu ironie, cgci igi amintea acum, foarte
mindrg, de ciiliitoriila fgcute.
- Foarte bine, Znglds. Invat;. Asta ai de fgcut.
fnvatg. Foarte bine. Dupg ce ai fast pe corabie, trebuie
s% te duci cind se crapii de ziug ~i s i cobori pe dealul
d e la Madrid ciitre Puente d e Toledo, pe-acolo pe la
mutnclero, ~i s5 stai pc: tro~uarul ud pe-o vreme cu
ceatc< venitH dinsprc lIanzanarc~s, sb stni ~i s-a$;epti
femeile care trec i~xlinteazorllor ss bea singele vitelor
tgiate. Lar dacb-i \.edtx o babH dintr-astea cii iese d e la
vzatadero ~i-qistringe ~ a l u lin jurul trupului, o b ~ ~ bcu ii
obraz cenuqiu ~i o c h i ~d u ~ in
i fundul q u l u i , cu tuleiele
bgtrinetii infipte pe biirbie ~i pe obraji, rgsiirite pe fata
albii ca d e cearii aga cum r5sa.r colfii din bobul d e
fasole, c5 nu-s ca tepii, ci-s palizi ~i moi, la fel ca ~i
mugurii fasolei incoltite, ava stau pe obrazul lor mort ;
atuncea s-o prinzi En brate, Znglds, s-o stringi tare la
piept $i s-o s5ruti pe @r5, ~ i - a isii afli ~i cealaltii p r t e
din care e alcjtuit ace1 miros.
- Mi-ai Iuat toat5 pofta d'e mincare, spuse tiganul.
Chestia asta cu tuleiele a fost prea d e tot.
- Vrei sii-ti mai spun gi-altceva ? il intreb5 Pilar pe
Robert Jordan.
- Sigur c5 da, riispunse Robert Jordan. D a d e
nevoie s5 inv5f5m, Iiaideti sii-nvSt5m.
-- Chestia asta cu tuleiele rgsrrite pe obrajii babelor
mi-a fHcut great5, zise tiganul. De ce s-o fi intimplind
aga la femeile biitrine, Pilar ? La noi nu se-ntimplii.
- Da' de unde ! exclamii Pilar, luindu-1 peste picior.
La noi, femeile biitrine, care au fost aSa de zvelte in
tinerete, lisind l'a o parte, bineinteles, umfliitura d e
totdeauna, dovada giugiulelii biirbatului, impinsii d e
toate tigiincile inaintea trupului ...
- Nu vorbi a p , o rug5 Rafael. $ade ruqine.
- Va sii zicii nu-ti place, urmii Pilar. Da' vZzut-ai
de d n d e ~ t vreo
i gitana sii nu aibii, ori sii nu fi avut
pin5 foarte d e c u r i d copil in burtii ?
- Pe tine.
- Las5 asta, zise Pilar. Nu se aflL om s f i plac;.
Ce-am vrut eu sii spun e cii virsta aduce tuturor uriie-
nia care-i n u m i a bstrinetii. Nu-i nevoie sii mai cerce-
tiim cu de-amiinuntul. Da' dac5 ZnglPs trebuie s5 afle
mirosul pe care e dornic sZ-1 cunoasc5, atuncea t>rebuie
sii se ducii in faptul zilei acolo, Li matadero.
 - Am s 2 m,i duc, f5g5dui Robert Jordan. Da' de
mirosit am sii le miros trecii~dpe ling5 ele, f5rg s5 le
sgrut. $i mie mi-e \ili d e tuleie, ca ~i lui Rafael.
- Ba sa s%rup m5car una, il sfitui Pilar. S5 slruti
urn, Inglks, n m i a p , fiindcg e ~ t idornic sii ~ t i i ,qi pe
urmg, cu mirosul in n;iri, intoarce-te inapoi in
oraq, qi dacii a1 sg vezi o lad5 d e p n o i pling cu flmi
pglite, vir5-ti nasul adinc in ea ~i trage aerul pin&-n
fundul pieptului, ca sli se amestece mirosul de-acolo cu
ce a i in niri mai dinainte.
- Uite cB am qi fzcut-o, spuse Robert Jordan. C e fel
d e flori erau ?
- Crizanteme.
- Zi mai departe, o indemni Robert Jordan. Uite
cH le miros.
- I n afar5 de astea, continu5 Pilar, e d e mare in-
semniitate s5 fie toamng qi s% fie o zi ploioasg, ori barem
cu putin% ceat;i, dac5 se pcrate chiar la inceputul iernii,
viatunci a r trebui sg-ti vezi mai departe de drum, sii
strabafi o r a ~ u l~i sii treci pe Calle d e Salud, adulme-
cind ce miresme se rgspindesc cind se mgturg prin
casas d e putas ~i se varsii la canal ggletile cu zoaie,
iar dupg ce iei cu tine mirosul irositelor strgdanii d e
dragoste, ingemgnat cu cel dulceag de sgpun qi mucuri
d e 9gar5, ce-abia gidil% ngrile, indreaptz-te spre Jardin
Botcinico, unde fetele ce nu mai sint primite sg lucreze
prin case i ~ faci meseria proptite in poqile de fier ale
parcului ori in grilajul de fier a1 gardului sau de-a
dreptul pe trotuar. Acolo, in umbra copacilor ~i sprijinite
d e grilajele d e fier, implinesc ele toate poftele b5rba-
tilor : d e la cele mai simple dorinte pl%tite cu zece
centintos pin% la pret de o peseta, pentru m r e a faptii
ciireia ii datorgm ivirea pe lume, qi prin locurile acelea,
pe-un strat d e flori uscate, incg nesmulse qi nearuncate,
dar foarte potrivite pentru a inmuia pimintul, oricum
mult m i maale decit trotwrul, a m l o ai sii g#se~tiun
sac de pinz5 aspr5, cu mirosul piimintului ud, a1 flo-
rilor prlite Si a1 ispr5vilor din vrernea noptii. In ace1
sac afla-vei adunatg inima tuturor mirosurilor, a1 pg-
 fintului m r t , a1 tulpinilor de flori usaate si a1 peba-
lelor pubede, d i m p ~ u n r icu ace1 miros cdre-i 9 a1
terii gi a1 moqii omului, a1 alnindurora impreuni.
InfG~oar;-\i sacul acek in jurul calului qi inc-t.arc5 s i
rgsufli prin pin= lui.
- NU.
- Ba da, insistg Pilar. hfiiSaarii-ti ace1 sac in jurul
capului Si incearcii s5 rgsufli prin pinza h i , gi-ah~nci,
dacg n-ai pierdut din ngri nici una dintre miresmele
de m i inainte, a h - v e i mirosul mo* apr~piate,a p
cum il cunoaStem noi.
- Bine, am inteles, spuse Robert Jordan. $i zici cP
a* mirosea Kagkin cind a fost aici, la voi ?
- Da.
- Am inteles, repet5 Robert Jorclan cu gravitate.
Dac5 e adevgrat ce spui, inseamng d bine am fiicut
cind I-m impugcat.
- 016 ! exclam5 tiganul, ~i ceilalti izbucnirs in ris.
- Foarte bine, Pncuviintl Priinitivo. Asta are s-o
mai domoleascg pentru o vreme.
- Da' ia ascult5, Pilar, zise Fernando. Doar nu ti-i
fi inchipuit cg un om crescut cum a fost crescut don
Roberto e in stare sZ faci niyte treburi a p de scirboase.
- Nu, mrrturisi Pilar.
- Ce-ai spus tu ?ti intaarce mafeIe pe dos.
- Aga-i, m5rturisi Pilar.
- Nu-ti inchipui cumva c5 chiar are s5 hcri lucru-
rile acelea gretclase ?
- Nu, zise Pilar. Si-acurn, haideti la culcare.
- Da' ia stai putin, Pilar ... continu; Fernando.
- Las5 vorba, auzi ? I ii spuse Pilar, repezitii gi fu-
rioas;. Nu te mai face singur de ris, gi am sP-ncerc ~i eu
sg nu m5 mai fac de ris vorbind cu oameni care
nu-s in stare s5 priceap5 ce le spui.
- Miirturisesc cii nu pot s5 pricep, incepu Fer-
nando.
- Nu mrrturisi nimic $i nu m i incerca s5 pricepi,
i1 indemnii Pilar. Tot mai ninge afar5 ?
 Robert Jordan se d,use pin5 la gura pe~terii;salt5 pii-
tura ~i privi afarii. Era linirte ~i ger afnr5, in noapte,
si ninsoarea contenise. Privi printre trunchiurile copa-
cilor la albeafa intinsa pretutindeni, ~i printre crestele
lor, la cerul acum senin. La prima respirafie aerul ii
pgtrunqe in pliimini inghetat ~i tgios.
Dacii a furat cai in noaptea asta, El Sordo are s:
lase urme berechet, gindi Robert Jordan.
Llis6 piitura s5 cad5 la loc ~i se intoarse in pe9tera
plinii de fum, zicind :
- S-a inseninat. A trecut furtuna.
 Capitolul douzzeci

Acurn gedea in noapte gi agtepta sosirea fetei. Vintul

nu mai sufla gi brazii stiteau linigtiti in noapte. Trun-
chiurile se ingltau din zlpada ce acoperea intreg 125-
mintul, iar el gedea culcat in sacul de dormit gi siintea
dedesubt moliciunea culcugului ce gi-1 alcgtuise, stiitea
cu picioarele intinse in cgldura sacului, iar la c ~ ar.ea p
aerul rece gi tgios care ii piitrundea in niiri la fiece
rgsuflare. Era intins pe-o coastii, la ciipiitii pusese drept
pernli bocceaua fgcutg din pantalonii si bluza infii~u-
rate in jurul pantofilor, ~i simtea in l5turi lnetalul rece
a1 pistolului automat scos din toc cind se dezbrdcase,
prins cu gnurul de incheietura miinii drepte, hnpinse
pistolul mai incolo, se viri gi mai adinc in sac g i r;i-
mase cu ochii atintiti cstre spgrtura aceea neagrs
dintre stinci, care era intrarea in pegter5. Cerul se in-
seninase gi zipada arunca destulg luminii ca s; poatii
distinge trunchiurile copacilor gi ingltimea stincoasii
sub care se atla p e ~ t e r a .
Ceva mai devreme, in cursul serii, luase toporul, ie-
gise din pegterg gi, cglc-ind peste zgpada praasp;t c5-
zutg, se dusese ping la marginea poienii vi tziase un
brad micut. 11 tirise prin intuneric, tr5gindu-1 de
trunchi, pin5 la poalele zidului de stincB. Acolo, cit
mai aprGpe de a d ~ ~ o s t stincii,
ul il ridicase in picioare,
il tinuse bine cu o minii ~i cu cealaltg minuise toporul,
retezindu-i toate ramurile gi adunindu-le grZmad5. Pe
urmg Igsase deoparte g r h d a d e ramuri. trintise in
zPpad5 trunchiul golag gi se dusese in pe~terg sii ia
o scindurg ce st5tea rezemat5 d e perete. Cu scindura
curgtase z5pada de-a lungul zidului d e stincg, apoi luase
r m u r i l e d e brad, le. scuturase d e zipadg gi le agezase
 unele peste altele, ca fulgii intr-o perng, alciituindu-~iun
pat. Pusese trunchiul de brad la picioarele patului d e
ramuri, ca sZ nu le lase sii alunece, gi-1 proptise bine
in p h i n t cu douii a ~ c h i igroase, sparte din marginea
scindurii.
Dup5 aceea dusese scindura ~i toporul inapoi in peg-
ter5, intrase iniiuntn~,aplecindu-~icapul p e sub piiturs
atirnatii in ~ $ 5 $i
, pe amindouii le rezemase de perete.
- Ce faci pe-afarg ? intrebase Pilar.
- h i fac un pat.
- SP nu-mi ciopiqe~ti pentru patul t8u scindurile
raftului ineu eel nou.
- lmi pare foarte riiu.
- Nu conteazB. spusese Pihr. Sint sc.induri cit lu-
m a acolo. la joagzr. Ce fel de pat ti-ai, fgcut ?
- A+? mum s t fat- in prii la mine.
- Atuncra iti urcz somn uSor in pat h tine.
Robert Jordan deschisese o ranitii, triisese afar; sacul
ile dormit, avezase la loc lucrurile impachetate acolo gi
ie~ise din pestera cu sacul in minii, plecind din nou
capul sub pgturii, apoi intinsese sacul peste ramuri, cu
capitul inchis sprijinit de trunchiul prins in tiirugi la
piciorul patului. Capiitul deschis a1 sacului statea la
adiipostul zidului de stfncg. Pe urmg se intorsese in peg-
terii sg-~iia ranitele, dar Pilar ii spusese :
- Le pofi Iiisa aici in grija mea, ca gi noaptea tre-
cuts.
- Da' 11-0 sli stea nimeni de santinelg ? intrebase
Robert Jordan. Noaptea-i senin5 ~i furtuna a incetat.
- Se duce Fernando, riispunsese Pilar.
hiaria se afla in fundul peqterii, ~i Robert Jordan
nu put&? s-o vads.
- Noapte buns tuturol.. spusese el. h4Z duc sZ
rn; culc.
Dintre tofi cei ce-gi intindeau piiturile gi' a ~ t e r n u -
tr~rile pe podea, dinlaintea vetrei, dind deoparte me-
sele de scinduri gi scaunele acoperite cu piei crude, ca
sg facg loc pentru culcuguri, daar Prirnitivo ~i A n d r b
ridicaserii privirile ~i r2spunseser3 :
- Buenus noches.
 Alrselmo qi adomise intr-un colt, inf57urat tot in
pgturi ~i in pelerin& de nici nasul nu i se mai vedea.
-
pablo adormise pe scaun.
Vrei o piele de oaie pentru patul t5u ? il intre-
base Pilar in goaptii.
- Nu, rgspunsese Robert Jordan. Multumesc fru-
mos. N-am nevoie.
- Solnn ugor, ii urase Pilar. De lucrurile tale am
eu griji.
Fernando ieyise din p e ~ t e r iimpreuni cu el gi r i d -
sese o clipri ling5 locul unde-gi intinsese Robert Jordan
sacul d e dormit.
- Ciudat gind ti-a mai venit s2 te culci afar:, don
Ro'berto, sipusese, stind in intuneric, hfggurat in pele-
rina ficut5 din pgturi gi cu aarabina atirnati pe urn*.
- Sint invgpt s i dorm afar;. Noapte bung.
- Daci zici c i gti invgtat.
- Cind te schimbg din post 2
- La patru.
- 0 s i ai de indurat frig mult pin: atuncea.
- Sint invitat cu treaba asta, spusese Fernando.
- Atuncea, dac5 zici c5 gti invgpt... ad5ugase
Robert Jordan cu multi politete.
- Da, ineuviintase Fernando. Acurna trebuie sg mI
duc la post. Noapte bung, don Roberto.
- Noapte bung, Fernando.
Pe urm5 i ~ fscuse
i cgpgtii din lucrurile scoase de pe
el ~i se virise in sac, apoi r h 5 s e s e in agteptare, sirn-
tind arcuirea ramurilor d e brad sub cgldura flanelatl
gi u~cxarsca fulgul a sacului de dormit ~i privind mereu
peste intinderea zgpezii citre intrarea in pgterg ; gi
in vreme ce agtepta, simtea cum Pi bate inima in piept.
Noaptea era senini, iar capul lui la fel de limpede
gi rece ca gi aerul d e deasupra. Simtea in n5ri mireasma
ramurilor de brad de sub el, mirosul specific de brad
a1 cetinilor strivite, ~i mirosul m i pgtrunzgtor a1 r5~inii
scurse din ramurile retezate. Se gindea la Pilar. Pilar
~i mhosul mor#ii, igi zise Robert Jordan. Asta-i mirosul
care-mi place. Asta gi mireasma trifoiului praaspgt cosit,
mirosul salviei strivite sub copitele calului cind umbli
dupg cirezi, fumul focului de lemne ~i al frunzelot
 uscate arse la vremea toamnei. Asta trebuie sZ fie
mireasma nostalgiei, mirosul frunzelor uwate strinse
cu grebla in gramezi aprinse taan~na pe strzzile din
Missoula. Ce-ai vrea cel mai mult s5 iniro~i acuma ?
Iarba dulce purtatii de indieni in traistelr lor P Pielea
tiibgcitii gi pusii la fum ? Mireasma piimintului reaviin
dupg o ploaie de primiivarii ? Mirosul mlrii, a>a cum
iti umple ngrile cind striibati printre bil5rii un pro-
montoriu din Galicia ? Ori a1 vintului ce vine clin\pre
uscat cind te-aproprii in intuneric de coa\tele Cubei ?
Ala e mirosul florilor de cactus, a1 iniinozelor ~i a1
p u g o a r e l o r cu boabe ca de struguri. 0ri .li prcfera
mirosul guncii priijite, dimineata, cind e ~ t i flzmind ?
Ori a1 cafelei, tot dimineafa ? Ori mirea\i~:~lunui miir
ionatan cind mugti din el ? A1 unui teasc de cidru
stors in cramii, ori a1 piinii proaspete, atunci scoasz din
cuptor ? Probabil cii ti-e foame, i ~ spusei Robert Jor-
dan gi se intoarse pe-o rinii, privind mereu spre intrarea
in pegterii, dezvSluit2 de lumina stelelor, reflectatii in
zgpdii.
Cineva se ivi de sub piiturii, ~i Robert Jordan putu
sli vadg cum acela, cine o fi fost, ranline citeva clipe
in splirtura din stincg, unde era intrarea pegterii. Auzi
apoi un figiit in ziipadii, iar cine o fi fost acela igi plecii
iute capul gi intrii iniiuntru.
Cred cP n-are sii ving pin5 ce nu adorm cu totii,
gindi Robert Jordan. Atita timp pierdut ! Jumgtate
din noapte a gi trecut. 0 , Maria ! Vino acuma, repede,
Maria, cg tare putin timp ne mai riimine.
Auzi zgomotul stins a1 unei pale de z5padZ cgzutii
d e pe ramuri peste ziipada d e pe jos. Se pornise o
bmre de vint. Pi simtea pe obraji adierea ling. Si deo-
datii il cuprinse s p a i m cii s-ar putea sg nu vinii.
Vintul ce se-ntetea ii aduse aminte cit de aproape era
dimineap. $i tot mai inult5 z5padii ciidea de pe ra-
muri, in vreme ce vintul incepuse sii clatine virfurile
brazilor.
Vino acum, Maria. Te rog, vino acum, ~i vino re-
pede, gindea Robert Jordan. 0 , vino incoace, chiar
acuma. Nu mai zzbovi. Nu mai are nici un fel d e rost
s5 agtepti pinii or sg adoarmii.
 Pe urmP o zKi iegind de sub pgtura ce amperea
gura pqterii. R W s e acolo, pe loc, vreo citeva clipe,
gi Robert Jordan gtia cg ea este, dar nu putea s5 vadG
ce face. Fluierg o datg slab, dar fata r5minea tot la
gura pegterii, indeletnicindu-se cu ceva in intunericul
din umbra stincii. Apoi se apropie En fug5, ducind o
leg5turg in ming, gi o v5zu cum aleargz prin z5padg
cu piciaarele ei lungi. Pe urmg ingenunche ling5 sac,
cu c a p 1 proptit puternic in pieptul lui, gi-gi scuturg
cu mina z5pada de pe tiilpi. I1 sZrut5 gi-i dgdu boc-
ceaua c e - ~avea in ming.
- Pune-o algturi de perng, ii spuse fata. Le-am
scos de pe mine acolo, la gura pegterii, ca s5 nu mai
pierd timpul.
- Ai venit desculfg prin z5padZ ?
- Da, rgspunse fata, gi n-am pe mine decit c5maga
de mireasg.
0 cuprinse in brafe gi o strinse tare la piept, iar
ea igi frec5 obrazul de b5rbia lui gi-i gopti :
- SS nu-mi atingi tglpile. Sint reci ca gheap, Ro-
berto.
- Pune-le aici, s5 se incPlzeascZ.
- Nu I se impotrivi Maria. Las5-le, c-au s5 se in-
c5lzeascS repede. Da' spunedni iute, chiar acuma, c2-ti
sint drag;.
- Imi egti tare drag;.
- Ce bine e. Ce bine, ce bine ...
- Imi e ~ t itare drag, iepurag mic.
- Iti place c h a p mea de mireas5 ?
- E tot & m a p aia.
- Da. Ca gi noaptea trecuti. E czimaga mea de
mireask
- Pune-ti picioarele aici.
- Nu vreau, ar fi prea de tot. Se-nc5lzesc ele ~i
singure. Mie mi se pare cP-s calde. Numai din pricina
zgpezii is reci pentru tine. Mai spune o dat5.
- Imi e ~ t itare drag, iepurag mic.
...
- $i mie mi-egti a p de drag Si sint nevasta ta.
- Au adormit ?
- Nu, r5spunse faba. Da' n-am rnai putut ribda.
$i parcii ce mai conteazg ?
 - De loc, spuse 'Robert Jordan gi o sim9 strins
lipiti de el, zveltg, gi prelungii, ~i caldii, ~i drigistasg.
Nimic altceva nu mai conteazg.
- Apzi-ti palmele pe cregtctul meu $i pe urmg ~5
vedem daci te pot siruta.
- Te-am sirutat cum trebuie ? intrebii aa mai
tirziu.
- Da, rspunse Robert Jordan. Scoate de pe tine
c h a p asta de mireasL
- Crezi c-ar fi bine s-o scot ?
- Da, daci n-are sii-ti fie frig.
- Quk va, frig ! Parcg ard in foc.
- $i eu la fel. Da' mai tirziu n-are si-ti fie frig ?
- Nu. Mai tirziu o sii fim ca o siilbiticiune a pP-
durii gi o sii stim a p strins lipiti, cg nici n-o sg rnai
putem spune oare dintre noi e unul gi a r e e celiihlt.
Oare nu simti cii inima mea e inirna ta ?
- Ba &. Nu mi e nici o deosebire.
- Da, uite, vezi cum e ? Eu sint tu ~i tu q t i eu
qi fiecare dintre noi e pe de-a-ntregul celilalt. $i
mi-qti a p de drag, of, aga de drag imi egti I Nu-i
drept. c5 sintem unul singur ? Nu simp oare c i este
chiar a* ?
- Da, zise Robert Jordan. Chiar a* este.
- !ji uite ce fel e-acum. Nici nu m i ai alti inimP
decit a mea.
- Nici alte miini, nici alte picioare ~i nici alt trup.
- Da' sintem deosebiti, slpuse Maria. AS vrea sg
fim chiar la fel ~i la fel.
- Nu se poate sZ vrei asta.
- Ba da, vreau I Vreau I $i trebuia neapiirat s i ti-o
spun.
- Nu se poate s i vrei asta.
- Poate c i nu vreau, spuse Maria vorbind in goaptP,
cu buzele lipite de umgrul lui. Da' imi place s-o spun
qi vreau s-o spun. De vreme ce sintem deosebiti, s h t
fericiti c5 tu egti Roberto gi eu sint Maria. Da' dacP
ai vrea vreodati sii schimbi, a y fi fericiti s i schimb.
Atuncea eu ag fi tu, fiindcii prea fmi egti drag.
- Nu vreau de loc sP schimb. E m i bine sii f i n
unul, +i fiecare sZ fie a* cum este.
 - Da' acuma o sii fim unul singur, ~i niciodatg unul
dintre noi n-are sg fie despgrtit de celiilalt. Apoi
adgug5 : Eu am sK fiu tu cind n-ai s2 te afli de fats.
Of, aga de drag imi egti, gi tare multg pijg trebuie s3
am de tine !
- Maria.
- Da.
- Maria.
- Da.
- Maria.
- Ah, da. Te rog.
- Nu ti-e frig ?
- Nu, nici vorbii. Trage-ti sacul peste umeri.
- Maria.
- Nu pot vorbi.
- Of, Maria. Maria. Maria.
Iar mai tirziu, inlgntuiti, strgjuiti in afar5 de frigul
noptii, intingi in csldura sacului, cu capul lipit de obra-
zul lui, a r h s nemigcatg ~i topits de fericire aliituri
de el, qi dupg o vreme a intrebat in p a p t s :
- Si tu?
- Como tu, a rHspuns Robert Jordan.
- Da, spuse fata. Da' n-a mai fost tot ca a s t w
dupg-amiazjl.
- NU.
- Da' mi-a pljlcut qi mai mult. Nu-i nevoie s5 rnai
qi mori.
- Ojala no ! zise Robert Jordan. Niid5jduiesc cii nu.
- Nu asta am vrut s5 spun.
- Stiu. Stiu ce-ai vrut s5 spui. La acelagi lucru
ne gfndim amindoi.
- Atuncea de ce-ai rjlspuns a p , gi nu la ce-am
vmt s5 zic eu ?
- Pentru un b5rbat e altceva. -
- D a d - i a.p, imi pare bine c5 nu sinte~nla fel.
- Si mie, mgrturisi Robert Jordan. Da' am inteles
ce-ai vmt ss spui cind ai pomenit despre moarte. Am
zis gi eu aga, ca bsrbatii, din obignuintii. Da' simt qi
eu la fel ca tine.
- Oricum ai fi gi oricum ai vorbi, tot a p q vrea
s5 fii mereu.
 - Iar tu mi-egti drag5 tare gi mi-e drag numele
tzu, Maria.
- E-un nume foarte obi~nuit.
- Nu, se impotrivi Robert Jordan. Nu-i obi~nuit.
- Acurna n-ar fi bine s5 dormim ? intrebs Xlriria.
A? putea s-adorm nurnaidecit.
- Hai sli dormim, zise Robert Jordan ~ i - isimtea
trupul prelung gi ugor, cald, allituri d e el, lini~titor,
acolo, aliituri de el, gonind ca printr-o minu~le sin-
gurztatea din preajmii, prin simpla atingere a co:ip-
selor, a umerilor ori a picioarelor, aliindu-se cu trul~ul
lui pentru a sta impotriva mortii gi atunci i a r r ~ ivorbi :
Sonin uSor, i e p u r a ~mic gi-nliltuf.
Iar fata rsspunse :
- Am vi adormit.
- Am sii dorm gi eu, o vesti Robert Jordan. Somn
uvor, iubito. Apoi adormi, cu sufletul topit c l r fericire.
Dar peste noapte se trezi ~i o strinse tare in briite,
ca gi cum a r fi fost intreag; viata lui gi cineva a r fi
incercat s,5 i-o rgpeasd. 0 strinse tare la piept. sim-
find d tine in brate intreaga-i viats ~i cii acesta era
adevgrul. Dar fata dormea somn adinc ~i senin ~i nu
se trezi. -4tunci se intoarse pe-o caastli gi se dsdu
putin mai in Iiituri, trase sacul peste capul fctei ~i o
mai ssrutri o dats pe git, smuci de Snur ~i ntlusc pis-
t o l d mai apro.ape, cit mai la indeminz, apoi r2nlase
Pntins acolo gi se cufundii in ginduri.
 Capitolul dougzeci ~i unu

0 datii cu primele liczriri ale zorilor se psrni un vint

cald gi auzea cum se topegte ziipada in copaci gi cade
bufnind la piimint. Era o dimineafii de primiivarii ina-
intatii. La cea dintii respiratie, igi d a u seama cii nin-
soarea nu fusese decit o treciitoare furtunii de munte, ~i
pins la vremea prinzului avea sP disparii cu totul. Apoi
auzi un cal apropiindu-se gi tropotul surd a1 copitelor
infiigurate in ziipada moale. Auzi lipiiitul tocului de ca-
rabinli ce se lovea ritmic d e coastele calului gi auzi scir-
tiitul geii.
- Maria, zise Robert Jordan gi o scuturii de umzr, ca
s-o trezeascii. Ascunde-te in sac.
Cu o minii igi incheia ciimaga, iar in cealaltii finea
pistolul automat gi au degetul mare ridid piedica. V ~ L
capul tuns a1 fetei displirind brusc in sac gi peste o clipii
z k i ciiliiretul venind printre brazi. Se ghemui in sac gi,
tinind pistolul cu amindouii miinile, tinti spre omul care
inainta ciilare cztre el. Nu-1 mai viizuse niciodatli ping
atunci.
Ciiliireful ajunsese aproape in fafa lui. Avea un cal
mare sur gi purta berets kaki, o pelerinii de pgturii ase-
miiniitoare ou un poncho gi cizme negre inalte. Din tocul
de la dreapta geii iegea patul gi inclircitoml oblic ale
unui pistol-mitralierii. Era tiniir la fafii, cu trlisiituri as-
pre, ~i in clipa acvea diidu cu ochii de Robert Jordan.
Intinse miita jos c5tre tocul pistolului, ~i cind se aplecii,
rgsucindu-se ciitre dreapta, pentru a-gi smulge arrna,
Robert Jordan v5zu insigna rogie infiptg la otinga, in
pieptul pelerinei de piiturii kaki.
Tintind ciitre mijlouul pieptului, pufin mai jos de in-
eignii, Robert Jordan trase.
 Detunstura hsuli prelung prin pidurile invegmintab
in ziipadii.
Calul zvicni inainte, ca ~i cum ar fi fost strins in pin-
teni ; ciiliiretul cel tiniir, cu m-m incg prinsii de tocul
pistolului, alunecii spre piidnt, dar piciorul drept ii
r h s e prins in soarii. Surd o lug la g w i printre CO-
paci, ~trggindtirig dupii el cZliire@l care siilta scurt pe
piimint, cu fala in jos, iar Robert Jordan se ridicg, ti-
nind pistold Entr-o singurii ming.
Calul cel mare gi sur galopa printre brazi. In urma
omului tirit prin z S p & rWnea o pirtie largg, cu o
&rii rogie pe margine. Cei din pegterii se ingrtimiidaau
la iegire. Robert Jordan se ridicg, Qi d e s f h pantalonii
din bocceaua ce-i slujise de cSp2tfi gi incepu sii-i im-
brace. Ii spuse Mariei :
- Imbracz-te repede.
Auzi pe sus zmmzetu1 unui avion care zbura la mare
inP1We. Printre hazi v h calul sur care se oprise qi
stztea in loc, ia?. aliituri, ciikretul, tot atirnat in scars, cu
fap b jos.
- Du-te ~i p r i d e calul ! ii strigs Robert Jordan lui
Prirnitivo, o h d il v k cg vine spre el. Apoi intrebg :
Cine a f a t d e santinelg pe aeastii ?
- Rafael, riispunse Pilar din gura pegterii. Riimiisese
acolo, cu p h l incii intins pe spate in douii coade groase.
- Au trimis cavalerie i n c ~ c e ii, vesti Robert Jordan.
a c e t i rapede rnitraliera la creastii.
0 auzi pe Pilar cum strigs ciitre pegterg : ,,Agustin I"
Apoi intrii ea insQi iniiuntru, ~i doi biirbati ie~irii in
fug5 d e acolo, u n d dintre ei ducind in spinare mitra-
lisra, cu trepiedul proptit pe umeri ; celglalt ducea un
sac cu incZuciitoare.
- Du-te cu ei la creastii, ii spuse Robert Jordan lui
Anselmo. Te htinzi ling: mitralierii gi-i fii picioarele.
T@ tmi o l w i i la fugg pe ciirarea din piidure.
Saarele incii nu se inzltase peste piscurile munvlor, ia~
Robert Jovdan stiitea En piciare, igi inch& griibit pan-
talonii 8i i ~ isldngea centura, purtfind pe incheietura
d i n i i snurul de care a t h a pistolul. Puse pistolul in
tocul de la centurii, llis5 n d u l in jos pe gnw gi-gi treou
lap11 peste cap.
fntr-o buns zi cineva are s5 te strings de git cu lap1
iista, gindi el. Ei, dar ce-ai fi flicut dacii nu-1 aveai ?
Scoase pistolul din toc, trase inchizlitorul, viri injruntru
un czrtug luat din inc5rc5torul de lings toc, pi a m i i
d'm nou.
Se uitii printre brazi ~ i - 1v k u pe Primitivo tinind ca-
lul de dirlogi gi trudindu-se sii scwtli din scar5 picioml
cklilteplui. L q u l riimiisese in ziipadjr, cu fata in jos, iar
Primitivo incepu s5-i 9cotoceascii buzunarele. Robert
Jordan il v k u gi-i strigii :
- Vino incoace ! Ad5 ~i calul l
Cind se liisjr pe piinlint, ca sii-gi punii pantofii cu
Zalp5 de sfmr5, o simti cu genunchii pe hlaria, care se
imbriica in sac. Acum nu mai ocupa nici un loc in viafa
hi.
Cavaleristul b t a nu se agtepta la nici un fel de sur-
prizjr, gindi Robert Jordan. Probabil c5 nu mersese pe
nigte urme de cai, gi nu nurnai cii nu era alarlwat, dar
nici m k a r atent. Nu viizuse nici urmele ce duceau la
postul d e santinelii de pe creavtjr. Mai mult ca sigus d
f5cea parte din vreo patruljr riizleatli trimisii aici, in
rnunv. Dar cind restul patrulei va vedea d nu se mai
fintoarce, are sli porneascii pe. urmele lui gi are ss ajungjr
p b j r la pegterli. Dacii nu cumva ziipipada a p c i i sii se to-
peascii mai hainte, igi spuse Robert Jordan. !ji dacii
intre timp nu se intimpk ceva cu ptrula.
- Ai face bine s5 te duci la postul din vale, ii spuse
lui Pablo.
Igisterii cu totii din pqterii gi-aveau carabine in iniini
gi grenade la oenturi. Pilar ii intinse o traistli de piele
phs cu grenade, iar Robert Jordan lu5 trei buciiti gi le
viri in buzunare. l ~ pi l e d repede capul pe sub plituri,
intrjr in pepterjr, glisi cele douli ranite, gi din cea in care
se afla pqca-mitralierii scoase teava gi patul, atagjr patul
la teav5, puse un inciirciitor la arm: gi alte trei in bum-
w e . fncuie ran@ gi prni spre iegire. Am douli bum-
nare ^Mesate cu f i r n e e , gindi el. Numai &-ar rezista
ciiptqeala. Pjr~iafar%din pqterjr ~i ii spuse lui Pablo :
 - M5 duc la postuI de sm. Agustin gtie sg umble
cu mitraliera ?
- Da, riigpunse Pablo. Se uita lung la Primitivo, care
venea aducind ~i calul.
- Mira 9216 caballo !zise deodatg Pablo. Ia te uitg ce
mai cal !
Surul cel mare asudase gi cam tremura, iar Robert
Jordan il biitu cu palma pe greabgn.
- Am sg-1 duc la caii ceilalti, adgugg Pablo.
- Nu ! se impotrivi Robert Jordan. A lHsat urme \re-
nind incoace. Trebuie sg lase urme gi de plecare.
- Adeviirat, Pncuviinfg Pablo. 11 hcalec ~i plec cu el
de-aici, pe urmg il tin ascuns undeva, gi dupH ce se to-
pevte zgpada, il aduc indHr5t. Azi it$ merge mintea
strunii, Znglbs.
- Trimite pe cineva la postul din vale ! ii porunci
Robert Jordan. Noi trebuie sH ne ducem sus, pe crests.
- Nu-i nevoie, spuse Pablo. Cglare nu se p a t e veni
pe-amlo. Da' de plecat noi putem pleca, gi pe-acolo ~i
prin alte dou5 locuri. E mai bine sii nu 1HsZm urme dac-o
mai fi sH treacg nigte avioane pe deasupra. D5-mi bota
cu vin, Pilar.
- Ca sg pleci cine gtie unde gi sii te-mbeti, zise
Pilar. LasH, mai bine, uite, ia astea. Se aplecii gi ii viri
in buzunare doug grenade.
- Qub vs, sH mii-mbiit ! se riisti Pablo. Acurna-i
vreme cu prirnejdie. DH bota inmace. C h d e vorba de
treburi dintr-astea, nu-mi place sH m-adiip cu ap5.
Ridicg miinile, prinse dirlogii ~i sari in p. Calul era
nervos, gi Pablo, zimbind fericit, incercH sH-1 mai linig-
teascii bgtindu-1 cu palma pe git. Robert Tordan il viizu
cum i ~ trece
i drrgjstos pulpele peste coastele surului.
- Qub caballo rnris bonito ! rosti Pablo ~i din nou
biitu cu palma pe gitul calului. Q216 caballo nlds her-
moso ! Haidem. Cu cit il scot rnai repede de-aici, cu-atit
e mai bine.
Se aplecg spre dreapta qi trase din toc pistolul auto-
mat, ugor ~i cu feava in apgrgtoare cu gHuri mari, pentru
ventilatie, o adeviiratg pu~ciimitralierg construitii peiltru
cartu~ede pistol de 9 mrn. fl cercetg cu privirea gi
spuse :
 - Ia te uit5 ce mai armament au ! la uitafi-vl'i cum
aratii cavaleria modern&
- Ai amlo cavaleria modern5 intins5 cu fats in jos,
zise Robert Jordan. Vdmonos. Ai grijg, Anclrks, pltrie
pile pe cai gi tine-i gata preg5tifi. Dacg auzi irnplbc2-
turi, ad5-i amlo in piidure, ling5 sp5rtura din stinci. l'e
urm5 vii la noi, cu arme cu tot, ~i l q i femeile s;i a1b5
grijii de cai. Fernando, tu ai in seam5 ranitele mele S;i le
aduci gi pe ele o datg cu caii. Dar inainte de orice, ra-
nifele trebuie minuite cu grij5. Ia ~i tu seama la ele, ii
spuse apoi lui Pilar. lncredinfeazg-te c5 au pornit o dat5
cu caii. Pe urm5 porunci : Vdmonos I Haidefi sg mergem.
- Maria ~i cu mine o s5 preg5tim totul pentru ple-
care, zise Pilar. Apoi se adresg lui Robert Jordan : Ia te
uit5 la el, S;i fgcu semn spre Pablo, infipt in gaua surului
aga cum stau d a r e pgzitorii de vite, f5dnd un singur
trup cu nl calului, ~i animalul i ~ dilata
i nervos niirile,
in vreme ce Pablo a t a ~ ainchc5torul la pistol. Ia te uit5
ce poate face un cal din omul 5sta !
- Mie doi cai mi-ar trebui, spuse Robert Jordan cu
aprindere.
- Primejdia e calul tsu.
- Atuncea &-mi mai bine un catir, riisp~~nse zimbind
Robert Jordan. Iar peste o clip5 ii gpuse : S5 mi-1 despoi
pe dumnealui, ~i fgcu seinn din cap spre locul unde mor-
tul z5oea cu f a p in ziipadg. Stringi totul, orice scrisori
~i orice fel de hirtii, ~i le pui in buzunarul dinafarii a1
ranitei. Absolut tot, intelegi ?
- Da.
- Vdmonos ! incheie Robert Jordan.
Pablo o 1u5 cglare inainte, iar cei doi il urmarP mer-
gind unul in urma celuilalt, ca sZ nu bgtiitoreascli inai
r5u zzpada. Robert Jordan ducea pistolul-mitralierg, ti-
dndu-1 de mineiul din fat5, cu feava k jos. Tare ar fi
bine dac5 ar merge aceeagi munifie ca gi la pistolul de la
$a, gindea el. Dar nu merge. Cel de la $a e un pistol ger-
man. lar anna din mina mea a fost a bietului Ka~kin.
Aoum soarele siilta peste pisourile muntilor. Blitea un
vint cald ~i zgpada se topea. Era o inobtiitoare dimineaf.8
de prirniivar5 i~taintat;.
 Robert Jordan privi indHr5t ~i o v h pe hlaria stind
lings Pilar. Si o \7iizu cum porne~tedeodatl in fug%pe
ctirare. Se opri ca s% se mai depiirteae Primitive gi sg
poatii vorbi cu ea.
- Ascultii, zise bta. Nu qpot veni gi eu cu tine ?
- Nu. D5-i ajutor lui Pilar.
PQea in urma lui ~i ii puse d n a pe brq.
- Vin ~i eu.
- Nu se p a t e .
Dar mergea mai departe, la un pas in urma lui.
- Pot s5 tin ~i eu picioarele mitralierei, a$a cum i 4
spus lui Anselmo sri fac5.
- N-ai s5 fi nici un fel de piciaare. Nici de mitrdierg,
nici de aktele.
Veni ling%el, se-aplec; gi ii viri m h a tn buzunar.
- Nu, se impotrivi Robert Jordan. Nu se p a t e sP vii.
Da' ai grij5 de c h a ~ taa d e miremi.
- Atunci sPrut5-rn5, &c5 trebuie s i pleci, il rug5
fata.
- Nu prea ~ t i ce-i
i aceea ru~ine,s p s e Robert Jordan.
- Nu, m5rturisi Maria. De loc.
- Hai, intoarce-te indgr5t. E-o mulpme de treabri de
fgout. Dac5 au s2 ving dup% urmele astea de cal, s-ar
putea sii diim o luptg.
- Ascult5, zise fata. V5zu:-ai ce pu1-b 5la in pie@ ?
- Da. Cum s5 nu v5d ?
- ,,Sfinta Inim5" era.
- Sigur cii da. Toti oarnenii din Navarra o part&.
- $i in ea ai tintit ?
- Nu. Mai jos. Hai, acuma intoarce-te indiiriit.
- Ascultri, urmii fata. Am viizut t d .
- N-ai v5zut nirnic. u n om. Un om dobon't de pe
pal. Vete. Du-te indiirrit.
- Spune-mi cii-ti sint drags.
- Nu. Acuma nu.
- Acuma nu-ti sint drag5 ?
- DCjamos. Pleac5 indiirrit. Omul nu poate face tre-
buri dintr-astea ~i totodatl s5 ~i iubeascl.
- Vreau sii merg ~i s l tin de picioarele mitralierei gi
cind latrii ea, am s%te ~i iubesc, in ac-i vreme.
- E$ti nebunii ! Gata, aaun htoarce-te indgrit.
 - Nu sint nebung, zise Maria. fmi q t i drag tare.
- Dac5-i a p , intoarce-te indzriit.
- Bine. Uite, m5 duc. !ji dacg tu nu rnZ iube~ti,te
iubesc eu atita cit sii ajungg pentru amindoi.
Se uitg la ea gi-i zimbi pierdut in gindurile lui.
- Cind o sii auziv impqciituri, ii zise Robert Jor-
dan, luati oaii gi plecav cu ei unde v-am s p . Ai grijii
s-o ajufi pe Pihr la ranifele mele. S-ar putea gi sii nu
fie nimic. A?a sper.
- Mii duc, zise Maria. Ia te uits ce mai cal are
Pablo I
Sum1 cel mare urca in sus pe potecg.
- Da. Da' n m a i plaacg odatg.
- MZ duc.
Purnnul fetei, stfins tare in buzunarul lui, il lovea cu
putere in coapsg. Se uitg la ea vi vgzu cg ochii ii inoat5
in lacrimi. Scaase pumnul din buzunar, il strinse cu
disperare pe dupg gft gi il sZrut5, rostind mereu :
- MZ duc. Me uoy. M5 .due.
Privi indiir5t ,ti o vgzu stind pe loc neclintitg, iar cele
dintii raze ale soarelui de dimineat5 ii luminau chipul
bronzat gi p5ml tuns scurt, castaniu ca auml ars in foc.
I1 salutg ridicind pumnul strins, se rzsuci in loc gi
porni in jos pe cgrare, cu privirile in p W n t .
Primitive se intoarse gi se uitg in urma ei, apoi spuse :
- Dacii n-ar avea p b l tuns aga de scurt, ar fi fati%
frumoasg.
- Da, incuviintg Robert Jordan. Dar gindurile li fu-
giserg in altj. parte.
- !ji cum e .la pat ? intrebg Prirnitivo.
-Ce-ai spus ?
-Cum e la pat ?
-Tacg-F fleaanca I
-Omul n ~ a r ede ce sZ se supere cind ...
- Taci din gurg I ii spuse Robert Jo~dan.Cerceta
din ochi poziw.

13 - Pentm cine bat clopotde

 Capitolul douiizeci pi doi

- Taie nigte ramuri de brad gi adu-mi-le repede In-

coace, ii porunci Robert Jordan lui Prhitivo. Pe urmii
se adresi lui Agustin : Nu-mi place unde-i agezati mi-
traliera.
- De ce ?
- Mut-o uite colo, Ei spuse Robert Jordan arSitinclu-i
cu mina, ~ipe u r n 5 am s5 te 15muresc. Aicea, uite-%a.
Stai si-ti dau o &Si de ajutor, urmg el, ~i dupii aceea se
15sSi jos, pe vine. Privi peste strunga ingustii, cercetind
Snlilfimea stincilor de pe amindoui pirtile. Trebuie aSe-
zatg mai departe, intr-acolo. Bine. Uite-aici. E destul de
bine ping o s-o putem ageza chiar cum trebuie. Acolo.
Agazg bolovanii aici. Uite, unul in locul Sista. Mai agazi
unul dincolo, pe-o latur;. Lass loc pentru teavli, sii aibii
unde se migca. In partea aceea bolovanul trebuie pus
ceva mai departe. Anselrno, dg fuga pin5 la peyteri g i
ad2 un topor. Repede ... Niciodatg n-ati fSicut un ampla-
sament ca lumea pentru mitralierg? il intrebjr pe

-
Agustin.

-
Totdeauna aici am a9ezat-o.
Nlu v a spus Kagkin niciodatSi +o punefi dincolo ?
- Nu. Am primit-o dupg ce please el.
- Si dintre cei care au adus-o nici unul nu se pricepea
s& umble cu asemenea arm5 ?
- Nu. Un dd de cSirgu9i au adus-o.
- Bung treab5 mai e ~i ash, zise Robert Jordan. Va
sii zicg d ~ a v-au
r dat-o, f5rZ s i vg instruiasd in nici un
£el ?
- Da, aga ca gi cum ti-ar trimite cineva un dar. Una
pentru noi 9i una pentru El Sordo. Patru oameni le-au
adus. Ciliiuziti de Anselmo.
 - hlare minune c5 nu l e a n pierdut &c5 nu trebuit
95 treat; patru oameni deodatii peste linia frontului.
- Si eu tot aga m-am gindit, spuse Agustin. Mi-am
zi5 c5 cine l e a trimis chiar a$a a ~i avut de gind : s5 le
pinrda. Numai c5 Anselmo a fost in stare s5 le aducii.
- Stii sii urnbli cu ?
- Da. Am fiiout exercitii. Eu gtiu. Pablo ?tie. Primi-
tivo gtie. $i $tie gi Fernando. Am cercetat-o cu de-arnl-
nuntul, desfiicind-o bucatii cu bucatg, ~i pe urmP pu-
nind-o la loc, pe masa din pegterg. 0 dat5 s-a intirnplat
c5 de dcsf8cut am desfgcut-o noi, ,da' pe urm5 dou5 zile
incheiate n-am m i fost in stare s-o facein la loc $i .
de-atuncea 11-am mai desfgcut-o.
- Acuina trage ?
- Da. Numai c; nici pe tigan gi nioi pe ceilalti nu-i
I5s5nl s5 umble cu ea.
- Ei, ia ascultii. Vezi ? De-amlo d e unde era, n-ai
fi putut s5 faci nimic cu mitraliera. Uite colo. Stincile
alea, care trebuie s; v5 apere flancul, n-ar fi facut decit
sii-i acopere pe cei porniti impotriva voastr5. Cu o annti
ca asta trebuie sZ gasegti un loc intins asupra c5ruia 95
potj trage foc. $i trebuie s5 stai a p fel ca s2-1 iei pe
du~mandintr-o pal-te. fntelegi ? Ia te uitii. Acuina poti
lua sub foc orice coltigor.
- Inteleg, zise Agustin. Da' noi n-am luptat niciodatil
in apsrare, afar; de-atuncea, cind ne-au ocupat orqul.
La tren au f a t soldafi de-au umblat cu nuiquina.
- N-avem dwit s; inv2tlim cu totii hpreun5, spuse
Robert Jordan. Sint doar citeva 1ucrul-i pe care trebuie
s5 le iei in seam%.$i unde-i tigand, c5 aici ar fi trebuit
35 se afle ?
- Habar n-am.
- Da' oare unde ar putea s5 fie i!
- Habar n-am.
Pablo trecuse d a r e prin strung;, cotise ~i d5duse o
datii roatZ peste culmea plat; ca un platou, devenitg
acum cimpul de tragere a1 mitralierei. Robert Jordan il
unnirea cu privirea cum coboarg c5hre pe caastZ, pe
algturi de urmele 15sate de cal la venire. Pe urmg coti
drept ]la stinga gi se pierdu ?nptidure.
 Sper cli n-are sg dea chiar nas h nas ou niqte cavale-
riqti, i$i spunea Robert Jordan. Tare mi-e t a n g sg nu
ne cad5 Ldrept in poalk
Primibvo aduse ramurile de brad, iar Robert Jordan
le infipse prin zgptdg in p h i n t d neinghefat, aplecin-
du-le de -ndoug pgrfile peste mitralier;.
- Mai adP, Pi ceru apoi lui Primitivo. Trebuie sg-i
ascmdg pe amfndoi oamenii care minuiesc unitraliera.
(3e fac eu aicea nu-i treabg bun$ da' o s i ne slujim de
ea ping aduce Anselmo toporul. Ascultae, urmg Robert
Jordan, da&i auziti cumva un avion, vg-ntindeti nurnai-
decit la pHmint, in umbra sthcilor. Eu r W m aici, ling%
mitralimg.
Acum, oind soarele se Engltase $i bgtea vint cald, era
plgcut sg stai pe coastele stincoase scgldate in luming.
Patru cai, @ndi R o h Jordan. Cele doug femei vi
cu mine, Anselrno, Primitivo, Fernando, Agustin qi cum
naiba fl cheam5 pe celglalt hate ? Fac opt. Fgrg s k l
mai p u n m la socotealg ~i pe tigan. Adic5 noug. $i ou
Pablo, plecat acum cglare, fac zece. Andrks il cheamg.
A1 doilea frate. Plus celglalt, Eladio. Va sg zicg, unspre-
zece. Nici mgcar jumgtate de cal de fiecare. Trei oameni
pot sg apere strunga asta ~i patru pot sg plece. Cinci cu
Pablo. $i mai r m n doi. Cu Eladio, trei. Da' k t a unde
n a h o fi ?
Numai unul Dumnezev g i e ce* s5 se intimple cu
Sordo dacg au luat urma &lor prin zgpadii. Mare
porcgrie, sg stea ninsoarea toornai atunci I Da' dacg azi
se topeGe, inseamng cP se indreaptg luorurile. Da' nu
gi pentru Sordo. Tare mi-e team5 c5 pentru Sordo nu
m i au cum sg se-ndrepte.
D a d sciipsm azi toat2 ziua $i nu trebuie sg d h nici
o lupt;, cu forfele d e care dispunem putem indeplini
d e minune ce-avm de fgcut miine. Sint convins c l
putem. Poate cg nu foarte bine. P a t e cP nu chiar aga
cum ar tiebui, nu fgrg sP faoem n i d o prostie, nu fntru
totul cum ar fi de dorit ; dar pudndu-i pe toti la treab&
putem izbuti. Dacci nu trebuie sii diim vrco lupta' astcixi.
Dacg trebuie s3 l u p t h , atunci Dumnezeu s5 ne aibZ in
buna lui pazii.
 Deocarndatg nu vgd nici un loc unde am putea sta
ping atunci rnai bine decit aici. Dac5 ne-am muta. n-am
face d e d t sP l g s h qi rnai multe urme. Aici e cel putin
la fel de bine ca ~i in altg parte, iar dac5 o fi sZ ni se
fntimple tot ce ni se paate intimpla rnai rgu. avem trei
cZi d e ie~ire.Pe urn5 are sg mai vinii ~i intunericul, g i
din orice coltiqor a1 munijlor gstora pot ajunge dirni-
neap la pod, s5 indeplinesc ce am de indeplinit. Nu-mi
dau seama pentru ce mi-am fZcut atitea griji rnai inainte.
A m mi se pare destul de simplu. Sper cii cel putin
de data asta au sH trimitg avioane!e la \-reme. Sper cu
toatg tgria. M i e are s5 fie o zi cu tSmb5lau de
pomin5.
Ei, dar ziua de azi o s5 fie ori foarte pasionant%.ori
foarte plictisitoare. Slav5 Domnului cZ patruh asta de
cavalerie ne-a ocolit ~i a umblat cine $tie pe unde. Cred
cg nici mgcar dacg or sg ajung5 ping aici n-or sii se des-
curce cu unnele. Au s5 creadg c5 s-a oprit $i a dat de
dteva mi roatg, qi dupg asta au sg apuce pe urrnele lui
Pablo. Stau ~i m5 intreb incotro are sii se duci iwrcul
Ssta bgtrin. Cred cg are s5 lase dupg el niste unne cn de
elan bgtrin d n d bintuie un tinut anume, are 95 tot urce
la deal ping s+ topi zgpada ~i pe urmZ o sii fats un
ocol gi o sg cobaare incoace. Calul Zsta 1-a facut praf,
nu altceva. Bineinteles cg s-ar putea sS n-o sc~atiila
cap5t. Oricum, va ti el s s - ~ i pheascg bine capul. E
oeva vreme de cind se descurcg destul de frumos. Dar
cu toate astea, n - q avea rnai mult5 incredere in el dedt
tn puterea mea de a rkturna virful Everest.
Cred c5-i rnai bine sg folmim stincile astea $i sg
facan un camuflaj bun din ramuri de brad pentru
mitralierg decit sg construirn un arnplasament propriu-
zis. Ar insemna sg ne-apucgm de sQat ~i ne-ar put-
prinde ca vi cind am fi cu pantalonii in vine dacg ar da
peste noi patrub ori avioanele. Aga cum st3 acuma,
apgrg de rninune, strung., cit5 vreme are vreun rost s-o
a p g r h , iar eu in nici un caz nu pot rgmine s5 lupt aici.
Trebuie s5 mZ degajez din povestea asta, sP plec cu
ranitele gi 95-1 iau cu mine pe Anselmo. De-o trebui sg
l u p t h aici la strung5, oare cine va r w n e s5 ne acopere
noug retragerea ?
 Chiar atunci, pe cind st5tea gi cerceta intreaga intin-
dere ce se deschidea vederii, il viizu pe tigan apgrind
printre stinci, din partea stingii. Venea cu totul n e p b i -
tor, piigind agale .yi bitiind larg din ~olduri,cu carabina
aruncatii pe spate, in bandulierri, cu un zimbet larg in-
tins pe toatii fata lui negricioasg $ cu cite un iepure
u r i a ~in fiecare min5. Ti tinea de picioarele dindgriit ~i
capetele li se scuturau in mers.
- Hob, Roberto, strigii vesel tiganul.
Robert Jordan i ~ a~ezii
i palma peste gur:, ~i tiganul
priru speriat. Se strecur5 prin dosul stincilor gi veni pin;
in locul unde Robert Jordan stgtea ghemuit, aliituri de
mitraliera camuflatii cu ramuri de brad. Se ghemui gi el
la pknint ~i aruncg ieplurii in zPpad5. Robert Jordan
iilliltli privirile spre #igan ~ i - spuse
i cu g h s sdzut :
- Miii, hijo de la gran putn! Unde... mBti ai fost
pin5 acuma ?
- Le-am luat urma, rHspunse tiganul. Si-an pus laba
pe amindoi. Se giisiserii sii facii dragoste in zgpadii.
- $i postul ?
- Da' n-am p l e a t pentiu cine $tie citg vreme, ~ o p t i
tiganul. Ce s-a intimplat ? E cumva alarm: ?
- A dat cavaleria peste noi.
- Hedi6.s! exclam5 Rafael. I-a#i ~i vzzut cumva ?
- Unu-i acuma la tabiirii, riispunse Robert Jorclan.
A venit sg-i servim o gustare de dimineatii.
- Mi s-a piirut mie c5 aud o impugc5turZ, ori cam
ceva, zise tiganul. Ei, mg... in laptele m5-si ! Si oare
pe-aici sii fi tmcut ?
- Pe-aici. Pe la p s t u l t h .
- A!/, mi ntadre !se viiit5 tiganul. Of, vai de maica
mea ! Vezi ? Un biiiat bun n-are noroc.
- Dacii n-ai fi tigan, t e - q impuqa pe loc.
- Nu, Roberto. Sii nu spui vorba asta. Tare-mi mi
pare r5u. Iepurii-s d e vinii. Abia se crgyase de ziu$ cind
1-am auzit pe iepuroi fopiiind prin ziipadii. Nici cu gin-
dul nu poti gindi de ce grozave destriibgliiri s-apuaserii.
M-am dus incotro s-auzea giiliigia, da' dumnealor spg-
lasers putina. Atuncea am luat-o pe urmele lor prin ziipa-
dg, ~i tocinai sus pe-o creastii i-am g5sit pe-amindoi ~i
 lr-am venit de hac. Pune mina ici, s5 vezi ce g r q i ?s
amhidoi, ~ n a icu seam; daca tii socoteala in ce vreme a
anului ne atliim. Ia gindegte-te putin ce-o sH scoatl alde
Pilar din iigtia doi ! lmi pare rsu, Roberto, la fel de d u
ca $i tie. Si-a murit cavaleristul ?.
- Dd.
- Tu 1-ai omorit ?
- Da.
- QlrJ tio ! ro.uti figanul, lingu~indu-1 fir5 rugine.
Egti o grozHvie de blirbat ! Ce nu s-a pomenit !
- hlwq-tn pe gheafg I ii riispunse Robert Jordan. fji
nu se putu stspini sti nu-i zimbeasc; tiganului. Du iepu-
rii la tnbarl Si ads-ne ceva de mincare.
Tntinsc mina ~i pipiii iepurii moi, prelungi, grei, cu
blanii dt~ass,picioare lungi gi urechi uriase, care zsceau
in ziipad8, cu ochii rotunzi ~i negri mari, deschi~i.
- Da, adeutirut c5-s gra~i,recunoscu Robert Jordan.
- Craaa~i! intiiri tiganul. 0 c5ldare de unturii acluni
de pe coastele fiecsmia. De oind mama m-a flicut n-am
vlzut iepuri ca ii~tia.
- Atuncoa intinde-o, ii spuse Robert Jordan. fntoar-
ce-te repede cu ceva de mincare si ads-mi incoace hirti-
ile giisite la reqztettl 5la. Sint la Pilar, cere-i-le.
- Nu e9ti sup5rat pe mine, Roberto ?
- Nu-s supiirat. Mi-e silg de tine c5 ai fost in stare
sX-ti pgrlse~tipostul. Ce s-ar fi htimplat dacH ar fi fost
un pluton de cavalerivti ?
- Retlitis ! zise figanul. C5 tare intelept mai e ~ t i .
- Ascultii incoace, la mine. Sii nu mai faci vreodatz
a+? ceva ~i si-ti pgrgsqti p t u l . Cite zile o sii ai. Cind e
vorba de impugcat, eu nu prea arunc vorbe in vint.
- Sigur cG nu. Da' rnai e ceva. Niciodatii n-are sl'i
mai cad; asemenea plea@, a p ca iepurii ci~tiadoi. Nu
trsie~teomul sii vazii de douii ori una ca asta.
- Andu !"runci Roberto Jordan. $i vino fuga
ind5rZt.
Tiganul culese d e pe jos iepurii qi ee pierdu printre
stinci, iar Robert Jordan cercet; cu ochii platoul ce i se
Osta~din formatii annate carliste.
Pleacii I
 dsschidea d h i n t e gi 'coasts obruptg a ialtimii din fat;.
0 ciaarii se rati pe sus gi pe umi4 se q e z i pe-un brad
din vale. Apoi lnai veni una s3-i fin; tov2rQie, gi Robert
Jodan 1e privi ^mdelmg, spunidu-gi in sinea sia : h e a - s
santhelele melie. Atita vreme oit stau linQtite a m b , in-
mamng c5 nu vine d e n i prin pgdure.
$i figanul Sta, gindi el m i departe. lntr-adevgr, nu te
p t i bizui pe un asemenea om. N-are nici cea mai
slab5 wqtuinf5 politicg, nici m k a r n-a auzit ce-i
aceaa disciplinii gi nu poti pune baz; pe el in nici o
privinfg. Dar pentru d i n e am nevoie de Rafael. Am
o treab2 anume pe mzsura lui. E c i d a t sP vezi un
Ggm la rhboi. Ar trebui scuti~,la fel ca gi c d care
h v m 5 obieqii de congtiinti4. Sau ca gi mi impti fizic
sau mintal. Nu te p i bizui pe ei. N m a i c2 in r%-
boiul &&a, cei care au hvocat o b i q i de coqtiinti
n-au fost scutiti. Nimeni n-a fost scutit. A venit peste
fkcare, a p cum a venit peste toti. Ei, gi uite cil acum
ol nimerit in ceata asta de lenqi. $i-a ggsit sacul petit.
Agustin gi Primitivo sosir; cu rarnurile de brad, gi
Rob& Jordan constmi un aamufhj ca lumea pentru
pugca-mitralierg, a p fel ca s-o poatl ascunde obser-
vatodor din aviaane gi si4 par; ceva firesc celor care
ar fi privit din paure. Le arPtg in ce lac anurne tre-
buia s5 stea de santinel; un om, ms pe stincile din
dreapta, de umde sg p a t ; supraveghea twt; intinderea
dinspre vale gi din partea dreaptg, gi un altu.1 la stinga,
av fel ca s5 p t g oontrola singura pant; accesibilg
pe caasta aceea.
- Sg nu tragi d a d vezi pe cineva venind pe amlo,
fi explici4 Robert Jordan lui Primitivo. Dai d m u l in
jos unei pietre, o pimi4 cit mai mid, daar ca sg h c i
semn, gi pe urn5 semnalizezi cu a m , uite-w, $i
h5ltg p q c a deasupra, cu amfndoug miinile, ca gi cum
ar fi w t sZ-gi agere capul de o lwitur5. Xn felul Ista
semnalizezi nurnirul, ii spuse ridicind gi coborind arma.
Dac5 sint pedestragi, Pi arma cu teava fn jos. Uiteqa.
De a w b nu tragi decit dups ce auzi c i k e p e sit Iatre
mciquinu. Cind tragi de la inzltime, ochegti la g e n d i .
Daci auzi ci dau de doug ori semnal din fluierul kta,
 cobori de acolo, ascunzindu-te c5t mai bine cu putintg,
gi vii ciitre stincile astea, unde am amplasat mciquina.
Primitivo indt5 arma deasupna capului gi spuse :
- Am priceput. E foarte q o r .
- Jtntii arund pjetricica, pentru a ne da de veste.
iar pe urmii indici numgrul gi direcfia. Ai grijii sii nu
fii vgzut.
- Da, il asigur5 Primitivo. Da' dac5 imi vine bine
s5 arunc o grenadii ?
- Nu faci nimic pin5 ce nu incepe s5 latre nuiquina.
S-ar putea ca patrula asta d e cavalerigti d vinii incoace
n m a i ca sii-gi caute carnaradul gi nici sii nu-ncerce s5
traacii prin strung5 spre tab5ra naastr5. Poate c a u s5
se ia dupii urmele lui Pablo. Nu vreau sii ne batem
neapzrat dacZ putem d t a lupta. Prima w t r 5 grijii
asta e : s5 e v i t h Iupta. A c u . urc5-te sus.
- Me voy, zise Priimitivo gi incepu s5 se catere pe
stinci, cu carabina in m i d .
- Da' tu, Agustin, u r n 5 Robert Jordan, ce gtii
despre mitralierg ?
Agustin se 15s; pe vine ; era halt, negricios, cu
obrajii acoperiji de tepi, ochii adfnciti in orbite, gura
sub+e ca o sinigurg hnie gi miinile mari, biitucite de
munc5.
- Pues, s-o incarc. S5 pntesc. S5 trag. Altceva
nimic.
- Trebuie 65 nu tragi decit dupZ ce au ajuns la
rnai pupn de chcizeci de metri gi numai dac5 g t i
sigur cii intrZ in strung5 gi vor s5 porneascg spre p e g -
ter5, ii spuse Robert Jordan.
- Da. $i am cit e cincizeci de metri ?
- Pin5 la stinca de d o . Dacii este ~i vreun ofiter,
tragi intii in el. Abia dupii asta muji mitraliera asupra
celorlalti. Da' o miqti incet de tot. Nici nu-i nevoie
s-o migti prea mult. Am sZ-1 hv51 pe Fernando cum
s-o alimenteze. 0 Gi stdm, ca s5 nu mr5 pn sus, ochqti
cu twit5 grija, g i dacg 9-e cu putinti, nu tragi nici-
odat5 d v 5 mai mare de pw focuri. Dar de fiecare data
Hnte$i un om anume, gi numai dwp5 aceea treci la a h l .
Dac5 e vorba de un ciiliiret, ochegti ?nburt5.
- Am priceput.
 - Un om trebuie s5 tin2 bine trepiedul, ca s5 nu
sar5 mitraliera in sus. Uite-a~a.$i tot el o s5 aliinente~e.
- $i dumneata unde o s&fii ?
- Aici, in yartea stings. Ceva mai sus. intr-un loc
de unde sii pot veclea tot $i s&-ti acopgr flancul sting
cu mciquina asta mica. Uite colo. Dac5 ar veni incoace,
s-ar putea s8-i miIcel&rul pe toti. Dar nu trebuie s;i
trageti ping nu ajung destul de aproape.
- Eu zic aga, c5 am putea ss-i in5cel8rim. hlcntida
matanza !
- Da' trag nsclejde c5 n-a11 ss vins.
- Dac5 n-ar fi vorba de lmdul tiu, am putea sl-i
mgcel5rim aicea pe tori ~i pe urm5 s5 plecgm.
- Nu n e a r aduce nici un folos. N-ar avea nici un
fel de rost. Pod111 e o pGrticic5 dintr-un plan mare,
menit s5 duc5 la ci~tignrea rGzboiului. Asta n-ar in-
semna nimic. Ar fi o simp15 intimplare. Adic5 chiar
nimic.
- QuS ua, nimic ! Orice fascist mort inseamn5 un
fascist mai pupn.
- E-adevgrat. Dar data izbindim in povmtea asta
cu podul, putem ocupa Segovia. AdicS o capital; de
provincie. Ia ginde~te-teputin. Ar fi prima capital5 de
provincie pe care am cuceri-o.
- !ji chiar crezi cu adevlrat in treaba asta ? C5 am
putca lua Segovia ?
- Da. E foarte cu putin@, dac5 aninc5m podul in
aer chiar atunoi cind trebuie.
- Mi-nr pl5cea s5-i ~i mlce1;rim ~i s-arunciim gi
podul in aer.
- Mare mai fi-e pofta, ii spuse Robert Jordan.
In toat5 vremea asta se uitase s2 vad5 ce fac ciorile.
Acuma observ5 c5 una dintre ele era atent3 la ceva.
Passre, cronc5ni gi-qi lug zbwirl. Dar cealalt5 r h s e
tot acolo, pe crad. Robert Jordan se uitl in sus, spre
locul acela din virf unde se afla Primitivo. I1 v5zu
cum cercetezii 5;i el intinderea de dedesubt, dar f5r5
s5 f a d vreun semn. Robert Jordan se aplec5 inainte,
trase inchizgtorul pu~tii-mitraliere,v5zu inc5rcitonil in
15ca~ullui ~i impinse inchiz5torul la loc. Cioara st5tea
rnai departe pe crac5. Cealaltii se roti in cercuri largi
 pe deasupra zspezii, apoi se age25 undeva pe pzmint.
Sub bztaia soarelui gi adierea vintului cald, zgpada
ciidea de pe ramurile inciircate ale brazilor.
- Pentru miine dirnineafii iti pregiitesc o treabg de
asta cu iniicelSrit fasci~ti,spuse Robert Jordan. Trebuie
0morit~5toatii garda de la joagsr.
- Gata sint, anunfii Agustin. Estoy listo.
- $i la fel gar& de la cantonul pichemlui, din-
colo de pod.
- $i pentru una ~i peiltru cealaltii, il incredintg
Agustin. Sau peiitru ainindouz.
- Nu pentru amindoug. Trebuie nimicite in ace!agi
timp, ii explicii Robert Jordan.
- Atuncea sint gab sii pornesc la oricare dintre e!e,
spuse Agustin. E mult5 vreme de ciad tot a ~ t e p tsli
trecein la treabii in ri5zboiul iista. Pablo ne-a tinut
aicea degeaba, ping am cam putrezit.
Atunci scsi Anselmo cu toporul.
- V5 inai trebuie rainuri de brad ? intrebii el. Mie
mi se pare cii-i foarte bine ascuns5.
- De ramuri nu mai avenl nevoie, riispunse Robert
Jordan. Doi brazi tineri ne-ar mai trebui, sj: punen1
unul aicea ~i unul dinmlo, ca sS nu bat5 la ochi tufa
tle ramuri. Prea e stiilgher5, fiirii nici un copac prim-
prejur.
- Am s-aduc eu.
- Sii-i aduci cit m i de departe, sz nu cumva s5
rzming cioatele la vedere.
Robert Jordan auzi loviturile de topor rtunind in
psdurea din spate. Se uitg in sus, la locul din virful
stincilor, unde stiitea la pindg Primitivo, apoi cercet;
brazii de pe cealaltg parte a platoului gola?. Cioara
singuraticii tot pe cracli stiitea. Pe urmii auzi din inaltul
cerului primul zumzet a1 unui avion ce se apropia.
Privi pe cer gi-1 zgri sus de tot, firav ~i argintiu in
biitaia soarelui, pi pgrea cii abia se niQcii pe bolta
imensg.
- T o m a i de-acolo nu pot s5 ne vadg, ii spuse
Robert Jordan lui Agustin. Da' e mai bine sii ne tinem
ascungi. E a1 doilea avion de recunoastere pe ziua
de azi.
 - Da' cele de ieri ? intrebii Agustin.
- Alea nu mai sint acuma decit un fel de vis rsu,
ii rlspunse Robert Jordan.
- Trebuie s l fie la Srgovia. Stau qi-qteapts viu-
rile rele, pin5 cind se fac lucruri aievea.
Avionul displruse din vedere, dincolo de piscurile
muntilor, dar umitul motoarelor inc5 se rnai auzea.
Cind se uit5 din nou, Robert Jordan v&u c5 cioara
iqi ia zborul. $i zbur2 intins pe deasupra copadlor,
f k 5 sii croncsne.
 Capitolul douzzeci ~i trei

- Intinde-te la pzmint, ii gapti Robert Jordan I d

Agustin, apoi intoarse capul ~i fzcu semn cu &na :
,,Cdcat, culcat" cztre A n s e h , a r e venea prin spk-
tura dintre stinci d u d d uu brad tfniir gi purtindu-1
pe umzr oa pe un poan de Crzciun. v h pe b5Mn
arunoind bradul in dmul unei stinci gi pe umnz fzain-
du+w nevimt, i a ~dupS aceea Qi intaarse privirile c5he
psdurea de dinmlo de platoul golag. Nu vedea ni*
si nu auzm &c, dar h t e a cum ii bate hima in
piept, gi pe urn5 auzi pocnetul pietrei pe piatr5 ~i
duruitul m h t al unei pietricele ce se rmtogolea in
jos pe stkcz. Intoarse q u l spre dreapta, privi in
suls gi v& p q c a 1~ Primitive riclidndu-se ~i coboTSd
o r h n t a l de patru ori la find. Apoi nu mai avu nimic
de v5zut in afara inhderii d b e din fati, punctatP in
cerc de m e l e calului, gi a $pklurii de din0010 de
platou.
- Cavalerie, ii spuse in go~ptPlui Agustfn.
Agustin se uiti la el, gi obrajii negriciqi, xobiv, i
se liifirii din pricina z-hbetului, iar Robert Jordan bgg5
de seam2 c5 fl tmaserl sudorile. I n h e muha gi 31
prime de umgr. Mina i se mai afla inici pe umbd lui
Agustin &nd ii v l z u ~ ipe cei patru cgl5rqi i q i d din
p3ure gi s h j i m y h i i incordhdu-i-se sub degete.
Un c512ret mergea 2n h t e ~i m i veneau dup5 el.
Cel din frunte se finea dupl urmele de cal fntipg~ite
in zGpd5. h i n t a ciilwe g i merev se uita in jos. CeiMlj
trei se desf%waserP in evantai m b e ultimii oopaci
ai rpklurii. To#i priveau ateno in jur. Cum pdea intins
a d o , proptit in coatale larg dssfgcute g i u r m h d
.@c5rile cdiliire@w, cu privirile aruncate pabe ciltara
 mitralierei, Robert Jordan s i m p biitzile inimii lovind
in pknintul acoperit de z5padii.
Ciiliiretul din frunte merse pe ~ ~ r m e lui
l e Pablo pins
unde acesta incheiase cercul, almi se opri. Ceilalti
venirii ling5 el gi rimaser; cu totii acolo.
Robert Jordan ii vedea limpede, privind pe deasupra
otelului albiistrui a1 tevii de mitralieri. Le vedea chipu-
rile, siibiile atirnate la gei, trupurile p5tate de sudoare
ale cailor, silueta aproape conic; a pelerinelor kaki gi
beretele tot kaki, agezate inclinat, dup; obiceiul na-
\larrez. Conducitorul czliiretilor igi indreptg calul direct
ciitre spirtura dintre stinci unde era agezatii pqca-
mitralierli, gi Robert Jordan ii vizu chipul tiniir, ars de
soare gi de vint, ochii aqcznti aprmpe de rsdicina
nasului, nasul vulturesc gi b3rbia prelung5, ascutit5 ca
o dalt;.
Oprindu-se acolo, cnlul gedea cu pieptul indrqtat
chiar spre Robert Jordan tji tinea capul sgltat in sus ;
patul pistolului auyomat rssiirea din tocul de la dreapta
~ e i;i ciiliiretul fgcu semn inspre deschiziitura din
stincg unde se afla pu~ca-mitralierii.
Robert Jorclan igi infipse coatele in pgmint tji privi
de-a lungul tevii ciitre cei patm czllireti opriti in zg-
pad;. Trei dintre ei trZsoser5 din toc pistoalele auto-
mate. Doi le tineau sprginite pe oblinc. A1 treilea igi
oprise calul gi avea pistolul in dreapta, cu patul lipit
de cmpsii.
Rareori ai piilejul ss-i vezi atit de aprmpe, gindi
Robert Jordan. $i nici in dreptul ciitPrii unei arme ca
asta, aga cum stau acum. De obicei trebuie s; ridici
vizorul, ii vezi doar ca pe nigte miniaturi tji-ti ies
ochii pin5 poti fi sigur c-ai sl'i-i lovegti ; su vin ?n
goanli, aleargk se trintesc la pgmint, sar in sus, gi
din nou alearg$ iar atunci trebuie sii mgturi cu foc o
coast; de deal, sz barezi o stradg, ori sii tii sub fuc
continuu ferestrele ; sau ii zgregti departe, mzrggluind
pe-o gosea. Numai la d t e un tren ii rnai vezi aga. Nu-
mai intr-o imprejurare ca aceea ii rnai pofi vedea la
fel ca in clip. de fat;, 8i atunci, dacl'i ai patru arme
ra pqca-mitralierg de lingii mine, ii pui ugor pe goanil.
 Pe link de ochire, priviti de la distanp asta, iti par
de dou5 ori nlai mari decit un stat de om.
Siirman de tine, gindi Robert Jordan privind virlul
ciit5rii prins ferm in crestltura de pe vizor ~i pe-o
singur5 linie cu pieptul ciiliiretului din frunte, putill
mai la dreapta insignei ce stralucea aprins peste pe-
krina kaki, in razele soarelui de dimimtg. Sgrman de
tine, repetti Robert Jordan, gindind in spaniol5 pi strin-
gind cu degetele garda trjrgaciului, ferindu-se s5-1
atingr pi s5-1 aducii in pozitia in care ar fi declan~at
rapida, nestiivilita qi nimicitoarea revjrrsare de foc pe
teava armei. SBrman de tine, fqi spuse inc5 o da:&
acum eqti mort, in floarea tineretii tde. !ji tu, gindi
Robert Jordan, qi tu, qi tu. Dar mai bine s5 nu se En-
timple ap. Trebuie s5 nu se intimple.
11 simti aliituri pe Agustin gata s5 tupeasc5, il simti
cum se stiipinepte, se incordeaz5, se ineac5 pi inghite.
Apoi, in vrelne ce p r i v a de-a lungul albastrului unsu-
ros a1 tevii pi prin deschizgtura dintre ramuri, cu de-
getele inc5 strinse pe gar& trtigaciului, v5zu cum ~21%-
rep1 din frunte i ~ intoarce
i calul pi arat2 spre p5durea
unde se pierdeau uimele lbate de Pablo. Toti patru
piitrunserg la trap in piidure, gi Agustin exclam5 cu
glas scl'izut :
- Cab~ones!
Robert Jordan privi in spate, spre locul unde Anselmo
a r u m s e bradul.
Tioanul, Rafael, venea clitre ei printre stinci, ducind
in lnhiini doi coburi d e pinzg qi purtind carabina in
banduliers. Robert Jordan ii f5cu semn d se lase in
jos, ~i tiganul dispgru din vedere.
- I-am fi putut ucide pe tofi patru, spuse Agustin
cu glas domol. 1nc5 mai era n5pjrdit de sudoare.
- Da, qopti Robert Jordan. Da' cine $tie ce s-ar
rnai fi intimplat dacg am f i stirnit atita vuiet cu im-
pqciiturile.
Chiar atunci auzi zgomotul sacadat a1 unei pietricele
ce se pr%vdea pe stinc5, gi privi repede in jur. $i
Anselrno qi tiganul stiiteau ascunqi. Se uits la ceasul
de la minP, apoi la locul de sus, u d e Prirnitivo ridica
gi cobora p q c a intr-un gir de zvicnituri ce plirea sii
nu mai aibg sfir~it.Pablo are un avans de ptruzeci ~i
cinci de minute, igi spuse Robert Jordan, ~i indata dupg
asta auzi tropotul unui grup de caliirefi ce se apropiau.
- h70 te upures, ii gopti el lui Agustin. Sii nu-ti fie
tearnj. Au sg treacg a w cum au trecut gi ceilalti.
Ie~irgla vedere mergind in trap pe lingii marginea
p8durii. incolonafi cite doi, dougzeci de cavaleristi i n s -
mati vi echipav la fel ca gi ceilalfi, cu siibiile biilgbii-
nindu-se qi carabinele virite in tocuri ; apoi se pierdurii
in piid~~re,pe urmele celor dintii.
- T u ces ? il intrebii Robert Jorclan pe Agustin.
A c w vezi ?
- Erau multi, spuse Agustin.
- Cu tofi ii~tiaam fi avut de-a face d a d ii omoram
pe ceilalti, spuse foarte incet Robert Jordan. Bitiile
inimii i se potoliserii ~i simtea ciima~audii la piept, din
pricina ziipezii topite. Dar parcZ avea un go1 iniiuntrul
pieptului.
Soarele strducea cu pputere asupra zzpezii care se
topea repede. 0 vedea cum lass pete intunecate pe
trunchiurile copacilor gi drept in fara mitralierei, dina-
intea ochilor sgi, suprafap zgpezii ariita din ce in ce
mai umedg ~i mai plspindg pe mZsur5 ce fierbinteala
soarelui o subtia pe deasupra, iar piimintul i ~ inzlta
i
suflarea caldii cgtre stratd alb ce-i slujea de ve~mint.
Robert Jordan se uitg in sus spre locul unde ~ e d e a
Primitivo ~i il v5zu semnaluind ,,Nu se mai zsregte
nimic", prin incrucipxea miinilor cu palmele in jos.
Capul lui Anselmo se ivi din dosul unei stinci, gi
Robert Jordan ii fgcu semn sZ se apropie. Bgtrinui
alunecg de la o stincii la dta pin; ce ajunse la ei ~i
se intinse .cu burta pe p h i n t , ling5 pqoa-mitralier:,
zicind :
- Multi. Multi tare !
- Nu mai am nevoie de brLazi, il vesti Robart
Jordan. Ne putem lgsa piigubqi de irnpgduriri.
Zimbirii a m i d o i : gi Anselrno g i Agustin.
- Inseam2 cii ce am fiicut noi aici ne-a afcuns
destul de bine gi acuma ar fi primejdios sii I13ai adgugZm
copaci fiindcii iiia au sii se i n t m t i gi poate c5 nu sint
progti.
Simfea nevoia sg vorbeascii, gi asta, la firea lui, era
semn cii tocmai trecuse printr-o mare prirnejdie. Putea
totdeauna sti miismre gravitatea primejdiei dupP tiria
dorintei de a vorbi; care ii urrna intotdeauna.
- Va sH zicii, am fHcut un camuflaj grozav, nu4
a* ? intrebg Robert Jordan.
- Stl-agnic ! recunoscu Agustin. Ducii-s-ar stragnic
in... toti fasoigtii de pe lumea asta ! Am fi putut sP-i
c5stipim pe tofi patru. Tu ai vgzut ? il intrebii pe
Anselmo.
- Am vgzut.
- Ascultg, se adresii Robert Jordan tot lui Anselmo.
Trebuie s5 te intorci la postid de ieri, sau sli-ti alegi
alt 1012 de pindii, unde crezi cg-i mai bine, ca sH supra-
veghezi goseaua gi sg insemni tot ce se mi@ pe ea, la
fel ca ieri. Am intirziat mult cu treaba asta. Rtimii
acolo ping se intunecI. Pe urmti te intorci la pegter5
gi o sg trimitem pe altcineva.
- Da' o s5 las o multime de urme. Ce fac cu ele ?
- Pleci de la tabiirti cum se tope~tez5pada. Acum
goseaua are sH fie udH din pricina ninsorii. Bag5 de
seam5 dacii au trecut multe camiaane, sau dacB au
riimas urme de tancuri in mizga de pe Sosea. Altceva
nu putem spune pin5 nu ajungi aoolo, sH vezi cum
stau lucrurile.
- Pot s5 spun gi eu ceva ? intrebg Anselmo.
- Sigur cg da.
- Dacii mi-e i n g a u i t s5 spun, oare n-ar fi mi
bine sii mii due ping in La Granja, sii viid ce s-a
petrecut azi-noapte pe-acolo, gi s5 las pe cineva sii in-
semne ce trece prin orav, chiar cum m4.i invjipt pe
mine s5 insemn ? Omul 5la ne-ar put- da socoteal3
la noapte, sau, i n d gi mai bine, m - q putea duce eu
din nou ~i sg vgd ce are de spus.
- Nu tie team2 c-o sii dea cavaleria peste tine ?
- Nu, dacji se topegte zHpada.
- $i ai in La Granja pe cineva in stare de ase-
menea treabg 3
 - Da. Pentru o treab; ca asta, da. Am sS aleg- o
femeie. Sint in La Granja xnai multe femei de 111-
credere.
- Te cred, spuse Agustin. Multe, ytiu bine, gi altelc
bune pentru alt soi de lucruri. N-ai wea sii mii duc eu '2
- Lasii-1 pe biitrin sii se duck-Tu vtii sii umbli cu
mitraliera, gi ziua de azi incii 111.1 s-a terminat.
- Atuncea am sii plw de cum s-o topi zSpda,
anunfii Anselmo. $i v;d cS se tope~terepede.
- Ce crezi, ar putea ii~tiasii-1 prindjl pe Pablo ?
il intrebii Robert Jordan pe Agustin.
- Pablo-i qiret tare, rsspunse Agustin. Pot oamenii
sjl prindii un cerb ~ i r e dacii
t n-au dini ?
- Citeodatii, riispunse Robert Jordan.
- Pe Pablo, nu, spuse Agustin. Nu mai e decit
un gunoi din ce-a fost odatii, asta-i sigur. Da' nu de-
geaba e el acuma in viafS ~ i - oduce bine aici in munti,
ba Pi djl miiia sii se imbete turtii, in vreme ce alfii, gi
nu pufini, au fost de inult impugcafi la zid.
- E chiar a p de iscusit pe cit se spune ?
- Chiar mai iscusit.
- Aicea nu plea a dovedit cine $tie ce dibiicie.
'
- Conao quB no ? Dacii n-ar fi fost grozav de iscu-
sit, ar fi murit incii de azi-noapte. Mie nli se pare c l
nu prea te pricepi la politics, I n g l b , ~i nici la riizboiul
de gzierrilla. In politic$ ~iin afacerea astiilaltii cel dintii
lucru e sii r h i i in viaf;. $i ia gindegte-te pufin cum
a facut Pablo noaptea trecut; de a rihnas incii in viatii.
$i cit rahat a trebuit s;i inghitg gi de Lz mine ~i de
la tine.
Acum, oind Pablo lua din nou parte la actiunile
cetei, Robert Jordan n-ar mai fi vrut s5-1 vorbeascii cle
rzu, gi de indatii ce sciipase cuvintele rostite rnai inainte
cu privire la destoinicia lui, ii piiruse riiu. $t;a el foarte
bine cit de iscusit era Pablo. Ciici Pablo fusese omul
care pricepu,e din prima clip; tot ce nu era cum tre-
buie fn planul de nimicire a podului. FZmse observafia
aceea numai fiindcii nu-1 putea suferi, gi in acelavi
moment gtiuse d a gregit. Era partea proastg a nevoii
Curn nu ?
de a vorbi prea mult dup2 trecerea unei primejdii.
Agn c5 11~5totul baltli gi ii spuse lui Anselmo :
- $i ai de gind sri intri in La Granja ziua-n imiam
mare ?
- $i ce-are a face ? se nlirii b5trinul. Doar n-am sii
intru cu muzicri militar5.
- $i nici cu clopotei la git, adiiugr Agustin. Sau cu
drapelul desfri~uratin vint.
- Da' cum ai s5 intri ?
- Pntii trec peste creastg, g i pe urmii cobor prin
pridure.
- $i dac5 te-nhatz ?
- Am hirtii in regull.
- Hirtii in regulri avem toti, cla' pe cele care nu-s
in regul5 trebuie sri le inghiti la repezealri.
Ansellno cliitinri din cap gi se blitu cu palma peste
buzunarul de la piept a1 cojocului, spunind :
- De cite ori n-am trecut eu prin incerczri din-
tr-astea !... Day niciodatii nu m i a pllicut sii mrininc
hirtie.
- M i gindisem eu odatri c-ar fi bine sZ le ungem
cu ceva mugtar, spuse Robert Jordan. In buzunarul din
stinga, de la piept, am hirtiile noastre. In cel din
dreapta, pe-ale fascigtilor. D a d le pui aga, nu-i pericol
s15 faci vreo bmcinii cind te trezegti la strimtoare.
Prohbil cii totul stitea pe-o muchie de cutit cind
geful primei patrule s-a oprit .$ a fricut semn inspre
strungli, fiuldc2 prea vorbeau intre ei cu infocare. Vor-
beau chiar prea mult, gindi Robert Jordan.
- Da' ia ascultri, Roberto, zise Agustin. Lumea
spune c5 guvernul se dZ in fiecare zi cu un pas mai
la dreapta. CZ in republic2 oamenii nu-gi mai spun unii
altora ,,tovarrige", ci iar5gi ,,seiior" ~i ,,scfiora". Pti
poti trece buzunarele unul in locul celuilalt ?
- Cind au sii ajungii destul de departe spre dreapta,
am sZ le mut in buuunarul de la spate, rrispunse Robert
Jordan, ~i-amsii le cos chiar pe rnijloc, drept la spate.
- Bine ar f i s i riiminri tot in buzunarul de la
piept, spuse Agustin. Oare o sii cigtigrim rizboiul gi-o
sii pierdem revolutia ?
 - Nu, il inaredintg Robert Jordan. Dar dacg nu
cigtiggm rgzhiul gsta, n-are s i mai existe nici urmg
de revolutie, nici mil de republic& nici urmg din
mine ori din tine, nimic in afar; de cel rnai mare
carajo din lurne.
- Asta zic gi eu, intgri Ansdmo. Cg neap5rat tre-
buie sg cigtigiim rhboiul.
- Iar pe urmg sZ-i isnpugch pe toti aniarhigtii ~i
pe to9 ticglo$ii gi intraaga canalla gi sg 1 5 s h numai pe
republicanii buni, spuse Agustin.
- Sg invingem in rkboi qi s2i nu mai impqcZm
pe nimeni, afirmg Anselmo. Trebuie sP obliiduim tara
cu dreptate gi toti trebuie s5 se i n f e t e din bunurile
lumii dupZ mZma in care s-au strgduit pentru inflo-
rirea Iw. Iar cei ceeu luptat ^mpotrim m s t r Z trebuie
depringi sii h k Z in cinste gi sgqi vadZ gregelile.
- Pe mulo va trebui sg-i k p u p ~ zise , Agustin.
Pe mulo, mulo, tare mulo.
!ji izbea h p a h a &ngZ cu pumnul imlqtat a1
miinii drapte.
- Pe nirneni sZ nu mai impuqcZm. Nici rnZcar pe I i
mari. Top trebuie sZ se indmpte p i n muncZ.
- Stiu eu la ce mmcZ i-q pune, anun#Z AgusYin,
stringind de pe jos o d n Z de zZpadg 8i virind-o
in gurg.
- Ce fel de muncg, grea tare ? intrebs Robert
Jordan.
- b u Z indeletniciri cum nu se poate mi f m s e .
- AdicS 3
Agustin fgi mai virl in gurI nigte z2ipadZ vi privi
peste platoul gdaq pe unde trecuse oavaleria. Pe urmg
scuipg &pa& topit; gi ziae :
- Vaya 1 Gusltos prim. Unde dracu o fi putumsul
$la de tigm ?
- Ce indeletniciri ? stZrui Robert Jordan. V o r k t e ,
gurP sparti !
- Sg g;trZ din avion, fPrg paragutg, spuse Agustin,
gi uchii ii dipirg amamic. Asta pentru oai mai dragi
noul. Iar ceilalti s3 fie batup in cuie pe sQ$i gadu-
rilor, ca sZ poatg gindi in voie la v r e m d e trecute.
 - E ru~inos sP vorbe~ti in felul Psta, il n ~ u s t ~
Anselmo. A p niciodatg n-o s i mai avem noi republick
- Mi-ar pliicea sg inot zece leghe intr-o ciorbii
deasii, fgcutii d m din cojones ale tuturor Bstora, zise
Agustin. !ji cind i-am v k u t pe ii~tia patru qi m-am
gindit c i i-ag putea omon', erarn ca o iapa cind e in-
chis2 in obor gi-agteapts armibarul.
- $i cu toate astea, ai inteles de ce nu i-am omorit ?
$1 intrebH Robert Jordan.
- Da, mHrturisi Agustin. Da. Numai cZ dorinra
ardea in mine cum arde intr-o iapg in ciilduri. Nu poG
sii gtii ce inseamnH dorinfa asta dacii n-ai triiit-o.
- Te-au trecut toate sudorile, ii spuse Robert
Jordan. Credeam cii de fricii.
- De fricg, da, munoscu Agustin. Da' gi din pri-
cina celuilalt shfPmint. Si in via#H omul nu paate trPi
simtgmint rnai arziitor decit iistiilalt.
Da, gindi Robert Jordan. Noi o facem cu singe rece,
dar ei n-o fac ap, gi n-au fiicut-o niciodati E ritualul
lor, numai a1 lor, gi necunoscut altor popoare. E ri-
tualul cel vechi, acela ciiruia i s-au consacrat mai
iminte ca noua religie sii ajungP ping la ei, venind din
celrialt capPt a1 Mediterand, acela de care niciodatg
nu s-au lepHdat, ci doar 1-au pHrHsit vrernelnic ~i 1-au
tinut ascuns pentru a-1 sooate iariigi la ivealg in rHz-
baaie ~i inchiziQi. Ei sint poporul creator a1 lui Auto
de Fk ; a1 actului d e credintP. Bciderea e un act ne-
cesar, dar felul cum u c i d m noi e diferit de felul cum
ucid ei. Dar tu, se intrebz Robert Jordan, tu niciodatii
nu te-ai Itisat molipsit de felul lm de a ucide ? N-ai
f5mt niciodatg +a in Sierra ? Nici la Usera ? Nici in
toati vremea Gt ai fost prin Eistramadura ? Chiar nici-
d a t g ? Qud v a ! i g i rtpunse Rob& Jordan. De fie-
care dats c?nd ai aruncat in aer un tren.
Ispriivegte cu toati likratura asta indoielnicii despre
berberi ~i strsvechii iberici gi miirturkqte c i ti-a
plicut sg ucizi la fel ca tuturor celor ce devin soldav
din plricere ~i care intr-un anumit moment s-au de~fii-
tat uoigind, indiferent &cP in privinta asta spun sau
nu minciuni. Lui Anselmo nu-i place sP ucidP fiindcii
el e vinitor, nu soldat. Dar nici pe el nu trebuie sg-1
idealizezi. Vingtorii ucid animale gi soldatii oameni. S2
nu te minti singur, gindi rnai departe Robert Jordan.
Nici sii nu faci literaturii pe asemenea teme. E lung2
vremea de cind e ~ t amestecat
i pin5 in git in astfel de
treburi. $i nici sii nu-1 judeci aspru pe Ansolmo. Fiindd
Anselmo e cre2tin. $i h t a e un lucru foarte rar in t5rile
catofice.
Dar in ce-1 privegte pe Agustin, am crczut c2 frica
il chinuiegte. Csci frica intotdeauna pre~edeacfiunea.
$i va sii zic5 era ~i celjlalt sirnt,imint, nu ~iumaifrica.
Bineinteles, s-ar putea acurn s-o f a d pe groavul. I-a
fost ~i f r i d destul. Am pipilit-o cu inina mea. Ei, tre-
buie sii ispriivim odat5 cu discutia !
- Vezi d a d aduce tiganul ceva de mincare, ii
spuse Robert Jordan lui Anselmo. Nu-1 lHsa s5 vin5
pin5 aici, sus. E-un n5t5r5u. Ad-o chiar tu. $i oricil de
multii ar fi adus, trimite-1 sZ rnai aduc2. Mi-e o foame
de lup.
 Capitolul douzzeci gi patru

Acum dimineata a r b cu adevlirat ca in ultimele zile

ale lui nlai, cerul era iilalt ~i limpede, iar vintul c?ildut
adia peste umerii lui Robert Jordan. Z,?pada se topea
cu repeziciune, gi ei igi luau gustarea de dimineatri. Fie-
care avea cite douii sandvi~uri,unul cu carne ~i altul
cu brinzii de caprii, iar Robert Jorclan t5iase cu bri-
ceagul felii groase cle ceapii ~i le puscse deasupra qi de-
desubtul ciirnii si al bsnzei, intre buciitile de piine.
- Ai sli puti a ceapg c-are sii le duhneascii ~i fas-
cigtilor dincolo de piidure, spuse Agustin cu gura plinii.
- Dii-ncoa burduful de vin ~ i - osii mri clstesc in
gurii, ii riispunse Robert Jordan, $i el cu gura pling de
carne, brinzii, ceapii ~i piine.
Niciodata nu iusese rnai f l h i n d ; i ~ umplu
i gura cu
vinul ce avea gust de tanin de la burdufd d e piele $i
inghiti. Apoi mai luii o gur5 de vin, siiltind in sus bur-
duful ~i liisind guvoiul s%-itigneascii ping in fundul gi-
tului, iar ciild ridicii mina, burduful atinse cetinile ra-
murilor de brad ce alcgtuiau camuflaiul mitralierei ~i
capul i se sprijini pe ramuri cind il diidu pe spate pen-
tru a liisa vinul sii-i curgii in jos pe gitlej.
- Vrei sii mrininci Si sandvi~ul&sta ? intreb; Agustin,
Fntinzindu-i-1 pe deasupra pugtii-mitraliere.
- Nu. Multumesc. Mrinincz-1.
- Nu pot. Nu-s deprins sli miininc dimineata.
- Spui drept ? Nu vrei s2-1 mllninci ?
- Nu. Ia-1 tu.
Robert Jordan il primi ~i il l5sP in poal3, apoi scoase
o ceapii din b u z u m u l lateral a1 vestei, unde se aflau
~i grenadele, qi deschise briceagul ca s-o taie felii. Dridu
deoparte o foaie subtire care se murdririse in buzunar
pi tgie o felie groasl. Foaia dinafar;, tliatg in cerc, if
czzu in poalg, dar el o ridicg, o puse la 1oc gi o age25
b t r e budiJe de piine.
- Totdeauna mlninci ceapg dirnineata ? intrebg
Agustin.
- Numai dacii am.
- $i in tar5 la tine tofi fac aga ?
- Nu, rlspunse Robert Jordan. Lurnea zice cl-i un
obicei prost.
- Imi pare bine, mibbrisi Agustin. Totdeauna am
W t c5 America e o far3 civilizat3.
- Da' de ce qti ^mpotriva cepei ?
- Mirosul. Incolo, nimic. Altminteri, parcg ar 'fi un
.
trandaf ir
Robert Jordan ii h b i , cu gura plinl.
- Parc5 ar fi un trandafir, m o m 3 el. Chiar ca tran-
ibfirul 1 Trandafiru-i trandafir @ e ceap3.
- Ceapa asta ti s-a urcat la cap, il preveni Agustin.
Bag5 de seamii.
- Ceapa-i ceap5 gi e ceap5, m t i vesel Robert Jor-
dan gi continul in gind : ,,Piatra-i pietroi, gi-i stincl,
gi-i bolwan, gi-i pietrioicii".
- Cliitegte-fi gura cu vin, $1 sf5tui Agustin. Tare mai
e@i ciudat, ZngZds. Mare deosebire e intre tine gi cel
de-a lucrat acurn fn u r n 5 la noi cu dinamita.
- 0 singur3 deosebire, da' foarte mare.
- Spune-mi-o 8i mie.
- Eu is viu gi d e mort, rlspunse Robert Jordan.
$i irnediat igi spuse h gfnd : Ce-i cu tine ? Aga se vor-
b q t e ? Mincarea te face n5uc de bucurie ? Ce s-a
intimplat, t e a i ^mbPtat cu c a p 5 ? De altceva nu mai
@ in stare s l seaml in clipa de fat5 ? Nici n-ai prea
@ut, igi mPrturisi Robert Jordan cu sinceritate. Ai in-
cercat sii h i si se oreadi cii i-ai d a mare irnportant3,
dar de £apt niciodatl n-a fost adevlrat, Pentru cit timp
ti-a mai rknas, te pop scuti de minciulli. $i spuse cu
m e tare, serbs de data asta :
- Nu. Alihlt a fost un om care a Pndurat suferinte
cumplite 2x1 viap lui.
- Da' tu ? Tu n-ai suferit 1
 - Nu, r2spunse Robert Jordan. Eu sint dintre cei
care au indurat pufin.
- $i eu la fel, mgrturisi Agustin. Pe lume sint unii
a r e au multe de indurat ~i alfii care nu pres au. Eu
am avut destul de pufin de indurat.
- Cu atit mai bine, spuse Robert Jordan ~i ridicg
din nou burduful. k r dac8-i tragi din asta, suferi ~i
mi pufin.
- Eu pentru alfii sufgr.
- A p cum ar trebui s8 facg toti oamenii buni la
suflet.
- Da' pentru mine. .. nu prea m8 omor cu firca.
-
- Nevast2 ai ?
NU.
c Nici eu.
- Da' acuma o ai pe Maria.
- Da.
- Ciudat lucm s-a mai intimplat, se mirii .%gustin.
De Cind a venit la noi, atuncea, dup; povestea cu tre-
nd, Filar a ferit* de noi tofi cu atita str8qnicie. de
pwi3 ar fi fost intr-o mznzstire de Carmelite. Nici nu
pop sZ-9 hchipuiegti cu d t Z strg~nicieo pgzea. $i uite
c3 vii durnneata, gi 9-0 pune in brafe ca qi cum ti-ar
face un dar. Ce zici de asemenea poveste ?
-
-
-
N-a fost a p .
Da' cum a fost ?
M i a Encredinfat-o mie, s5 am grij2 de ea.
- Si asta p-e grija, c2 te joder cu ea toat8 noaptea ?
- A p a vrut norocul.
- 0 fi ~i b t a vreun fel de-a avea grij5 de cineva.
- $i nu Entelegi cZ se poate s5 poqi de grij8 cuiva
gi in felui Slsta ?
- Ba da, n m a i cz aga grij5 puteam s2-i p u r t h ori-
care dintre noi.
- IEai s l nu mai vorbim despre treaba asta, spuse
Robert Jcwdan. S l ptii cZi tin la t
x dt se poate de serios.
-
- Chiar serios 3
Cum plici nu poate exista pe lume ceva mai serios.
c Si pe urn5 ? Dupl ce ai s l termini cu podul ?
t- 0 iau cu mine.
 - A$a da, incuviintS Agustin. D a c h i ava, atunci ni-
mznui n-o sg-i inai fie ingHduit s i zicH vreo vorba ~i
norocul sZ v% c5liuzeascP paqii amindurora.
Ridicg burduful qi b5u indelung, pe urmli il trecu lui
Robert Jordan. Iar peste citeva clipe spuse :
- Numai o vorb5 inc8, I~rglks.
- Cite wei.
- Am iubit-o mult pe Maria, ~i eu.
Robert Jordan i ~ ai~ e z 8rnina pe uinirul lui.
- Mult, continua Agustin. Mult de tot. Mai nlult
decit isi poate incllipui cineva.
- E u pot &-mi inchipui.
- Mi-a 15sat En suflet ce\.a ce nu mai poate sH se
spulbere.
- lmi inchipui.
- Ascultii. Sii gtii &-ti spun vorbele astea cle-a clrep-
tul din inimS.
- Spune-le.
- Niciodatii nu m-am atins de ea ~i n-an1 avut nimic
de-a face impreuni, da' o iubesc tare mult. Inglds, s2
nu iei lucrurile in joac;. Fiindc5 se culc5 cu tine nu
inseamnli c5-i o curva.
- 0 s-o iubesc foarte inult.
- T e cred. Da' mai e inti ceva. Tu nu poei pricepe
ce-ar fi ajuns o fat5 ca a s h data n-ar fi fost revolutia.
Ai mare rgspundere. Maria, gsta-i adevirul adevirat, a
suferit infrico~gtor.Nu e ca noi, ceilalti.
- Am SG ma insor cu ea.
- Nu. Nu agta vreau sZ spun. Sub revolutie nu-i
nevoie de aga ceva. Cu toate cii, ad5ug5 Agustin clP-
tinind din cap, a r fi mai bine.
- Am sa mg insor cu ea, repetii Robert Jordan, sim-
find cum i se infundii gitlejul cind rostqte vorbele astea.
Tin foarte mult la ea.
- Poate mai tlrziu, urn2 Agustin. Cind o fi vrenlea
potrivitii. Lucrul important e s2 ai de gind.
- Ava a m de gind.
- Ascultg, vorbi rnai departe Agustin. Vorbesc piea
mult intr-o pricing unde nu am dreptul s2 mg amestec,
da' ai cunoscut multe fete in fara asta ?
- Citeva.
 - Curve ?
- $i unele care nu erau.
- Cite ?
- Mai multe.
- $i te-ai culcat cu ele ?
- NU.
- Piii vezi ?
- Da.
- Ce vreau s5 spun e c3 Maria nu ia lucrurile in
joacii.
- Nici eu.
- Dacii ag fi bznuit cii le iei in joac5, te-ag fi im-
pugcat azi-noapte, cind dormeai cu ea. Pentru asemenea
pricini se ucide mult in prii la noi.
- Ascultg, prietene, ii spuse Robert Jordan. Numai
fiindcii ne griibegte timpul n-am fgcut treaba asta cu
tot rostul ei. Ce ne lipsegte nouii e timpul. Miine trebuie
sg diim o lupt;. Pentru mine singur nu are nici o in-
semniitate. Dar pentru Maria gi pentru mine inseamnii
c5 in acest scurt rzgaz trebuie sii ne trgim intresga
via@.
- Iar o zi ~i o noapte inseamn; timp foarte scurt,
zise Agustin.
- Da. Ins5 a fost ziua de ieri, noaptea dinainte gi
noaptea asta de pe urmii.
- Uite ce e, spuse Agustin. Dacii i\i pot fi de vreun
ajutor...
- Nu. Totul e ?nregulii.
- Dacii q putea sg fac ceva pentru tine sau pentru
mititica aia tunsii-n cap...
- NU.
- E-adeviirat : putin poate face un om pentru altul.
- N-ai dreptate. Poate sii facg foarte multe.
- Ce?
- Orice are s2 se intimple astiizi sau miine in legs-
tur: cu lupta, sii ai incredere in mine gi s i asculti orili-
nele, chiar dac5 ti s-ar piirea cii sint gregite.
- Am toat5 increderea. De cind cu intimplarea asta
cu cavaleria gi de cind 1-ai trimis pe Pablo cu calul, am
toatii increderea.
 - Asta a fost un fleac. Vezi bine cri ne strgduim
,

pentru o singuri tintg. Sg cigtigim rbboiul. Dac5 nu

invingem, toate celelalte sint zadarnice. Pentru ziua de
miine avem o misiune de cea m i mare insemngtate. 0
misiune cu adevirat importantg. Vom avea de dat gi o
luptg. Iar in luptg e nevoie de disciplinii. Fiindcg multe
Iucruri nu sint ce par s5 fie. $i disciplina trebuie sP se
bizuie pe incredere gi pe convingere.
Agustin scuipi in zipad2 gi spuse :
- Maria 5i toate istoriile astea sint alts s o c o t ~ l 5 .
Folositi-v5 din plin, tu gi Maria, de a?timp v5 mai este
dat, av cum se cuvine sg facg doug fgptum' omene~ti.
DacP te pot ajuta cu ceva, sint la poruncile tale. Iar
pentru treaba de miine, am sg mP supun orbe~te.Dacg
e nevoie sP moarg cineva pentru treaba de miine, ace1
cineva intrg in horP bucuros gi cu inima tqoarg.
- Astea sint qi gindurile mele, mzrturisi Robert
Jordan. Dar imi face plicere sg le aud din gura b.
-
$i incP un lucru, urmg Agustin. Ala de colo, gi
argtP spre Primitivo, e un om de ispravg, pe care te
pov bizui. Iar Pilar a naastrii e mult, mult mai ceva
decit ti-ai putea inchipui. La fel ~i Anselmo, biitrinul. La
fel ~i Andres. Tot q a Eladio. Tare molcom, da' om de
ispravii. $i Fernando. Nu ~ t i uoe-i fi orezind despre el.
Ce-i drept, e mai greoi. E maf, scirbit decit un tgurag
pus la jug sg tragP ciirup pe drumul mare. Da' dacg
vrei pe unul sg Iupte gi s5 facg ce i se p r u n c q t e , ed
ti-i omul. Es muy hombre I Ai s5 vezi.
- Inseamng c5 avem norm.
- Nu. Mai sint Si doi oameni de nimic. Tiganul g i
Pablo. Da' cei din caata lui Sordo sint mai buni dedt
noi, tot atit oit sintem noi m;d buni decit b l l i g a d de
caprg. .
-
Insemnl c5 totul e in regulg.
-
Da, intiiri Agustin. Da' tare a$ mai vrea ca p
yestea cu podul s l fie pentru ziua de a s t z .

I
---
$i eu la fel. Ca sH isprgvim oclatii. Da' nu-f,
Crezi c-are sH fie belea mare i?
S-ar putea sH fie.
 - Da' viid cg in c l i p de fat5 egti foarte voios,
Znglds.
- Da.
- Si eu. In ciuda povegtii cu Maria gi cu celelalte.
- Stii de ce ?
- NU.
- Nici eu. Poate c5 din pricina vrernii. Fmmaasii zi
mai e azi I
- Cine gtie ? Poate-i din prioinP c-o sP trecem la
treabP.
- Cred cP asta e, spuse Robert Jordan. Da' nu
astki. Mai presm de orice ~i inainte de orice, trebuie
SP nu ne a n g a j h in 1uptP astkzi.
$i pe cind vorbea, prinse ceva in auz. Un zgomot
depgrtat, venit peste fognetul ramurilor de brad m;ng?iate
de vintul cPldut. Dar nu put= fi sigur ce anume era gi
rPmase cu gura dewhis5 gi auzul incordat, uitindu-ge in
acela~itimp in sus, la Primitive. Avea impresia c5 auzise
ceva, dar zgomotul acela se pierdu cu totul. Vintul su-
vura printre brad, gi Robert Jordan i ~ incordg
i din rzspu-
teri auzul. Si-atunci zgomotul veni stins pe adierea vin-
tlllui.
- Pentru mine nu-i nici o nenorocire, auzi Robert
Jordan vorbele lui Agustin. Nu-i ninaic dacg Maria n-are
a5 fie niciodatP a mea. 0 sz-mi vPd mai departe de
curvele mele, ca gi @n-acuma.
- Taoi din gurP, ii spuse Robert Jordan far5 sH-1
asculte gi se intinse ling5 el dupP ce intorsese capul
h t - o parte.
Agustin il privi nedumerit gi-1 intrebP :
- Qud pasa ?
Robert Jordan igi puse palma peste gurP gi continu3
sP asculte. Si zgomotul se auzi din nou. Era un sunet
slab, infundat, sec gi foarte depzrtat. Dar acwn nu mai
incPpea nici o indoiali. Auzise rostogolirea precis& sa-
cadat3 gi invPluritP a detunzturilor unei salve de pistol
automat. ParcP ar fi b s t exploziile repetate ale unor
--
A Ce se intimpls ?
minuscule focuri de artificii. venite de la o depGrtare
pin; unde cu greu putea rizbate auzul.
Robert Jordan i ~ inlilt5
i privirile clitre Primitivo, care
ridicase capul, cu fafa intoarsli spre ei, ~i finea mina
pilnie la ureche. Cind se uitli la el, Primitivo f5cu scrim
inspre crestele din partea mai inaltii a n~asivului.
- Se bat acolo, la El Sordo, spuse Robert Jordan.
- Atuncea hai s2 le s,irim intr-ajutor, il indemnii
Agustin. Cheamli aamenii. VAt~lonos!
- Nu, r5spunse Robert Jordan. Raminem aici.
 Capitolul douzzeci gi cinci

Robert Jordan se uit; in sus, cztre locul uncle Pri-

rnitivo stlitea la postul lui de observaiie, ridicind pugca
gi arlitind spre un anurnit pumt. Ii fiicu semn, incu-
viinfind din cap, dar Primitivo ariita lnai departe Pntr-a-
colo, punindu-+i mina pilnie la ureche ~i ariitind din
nou, cu stiiruinfii, ca gi cum n-ar ii avut putinla sli se
fac5 inteles.
- Riimii aicea KngZ mitralierii gi nu tragi pini cind
nu e ~ t sigur,
i sigur, sigur de tot cii piitrund in strung;.
S;i chiar atunci, nu tragi decit dupi ce au ajuns la tufigul
dc colo, ii spuse Robert Jordan, argtindu-i cu degetul.
Ai priceput ?
- Am priceput. Da' ...
- Nici un dar. Am sli-ti explic rnai tirziu. Mli duc
la Prirnitivo.
Anselmo stgtea algturi de ei, gi Robert Jordan ii
spuse :
- Viejo, r h i i aici cu Agustin, lingi mitralier5. Vor-
bea rar gi f5r5 sii se grZbeascZ. Trebuie s; nu tragZ
decit atunci cind cZlZre9i au intrat bine in strungii. D a d
nu kc decit s5 se arate la vedere, sri-i lase in pace, aSa
cum i-am lgsat gi rindul trecut. DacZ e cazul s; tragi,
fine zdravzn de picioarele trepiedului ~i d5-i inciircii-
tcxarele pe mburZ ce se golesc.
- Bine, fiiggdui biitrinul. S;i cu La Granja ?
- Mai tirziu.
Robert Jordan porili in sus, peste gi pe IfngZ lespezile
cenqii de stincZ, gi acurn le silmtea umede sub miini,
in vreme ce se cgtgra pe ele. Soarele t o p repede
zZpada de pe pietre. Pirfile mai inalte ale stincilor se
gi uscaserg, gi urcind mereu, Robert Jordan igi aruncg
privirile peste imprejurimi qi vgzu padurea de brazi,
coasta prelunga qi golaq5 qi valea intinsg la poalele
muntilor inalti de dincolo. Peste citeva clipe se atla a!;-
turi de Primitivo, intr-o adinciturg dintre doi bolovani
mari, iar bHrbatul cel indesat $i smead la chip Ti spuse :
- I1 atacH pe Sordo. Ce facem ?
- Nimic, rbpunse Robert Jordan.
De-acolo de sus auzea limpede impqcgturile, qi pe
cind cerceta din ochi intinderile, V ~ Z Ufaarte
, departe,
catre capztul viiii, in locul unde panta incepea din nou
sg se inalte, o formatie de cavaleri~tiie~inddintre brazi,
strSb5tind coasta acoperitg de ziipadg gi indreptindu-se
cgtre ingltimea dinspre care veneau detungturile. Vgzu
gird lunguiet de aameni Si cai q e z a g pe doug rinduri
qi proiectindu-se negricios pe fondul zgpezii. Urrngri
inaintarea liniei aceleia duble ping ce o vgzu trecind
peste creastg gi pierzindu-se in pgdurea din depiirtare.
- Da' trebuie sg le skim intr-ajutor, spuse Primitivo.
Clasul ii sunase sec ~i otova.,
- E cu neputintg, ii rgspunse Robert Jordan. Toatti
dimineap m a m agteptat la asta.
- Cum a p ?
- Astii-noapte s-au dus sH fure cai. Ninsoarea a in-
cetat, ~i cavalerigtii s-au tinut pe urmele lor ping aici.
- Da' trebuie s5 le shim intr-ajutor, ins'stii Primi-
tivo. Nu-i putem 15sa singuri intr-o asemenea incercare.
Doar sint tovarggii noqtri.
Robert Jordan ixi lgs5 mina qi pe umgml lui Primitivo.
- Nu putem face nimic, il I h u r i el. Dacg ar fi cu
putintg, q face-o.
- Se afl5 o &rare pe,unde putem ajunge acolo ve-
nind de sus. Putem porni pe poteca aeta cglare gi cu
cele doug arme pe care le avem. Mitraliera de jos gi
pistolul tgu automat. DacH facem aqa, le putem veni
intr-ajutor.
- AscultZi.. incepu Robert Jordan.
- Eu dcolo ascult, il intrerupse frimitivo.
Detunihirile se rostogoleau in salve prelungi. Pe urn5
auzirg bufniturile grenadelor de ming, greoaie $i intun-
date, printre salvele seci ale focurilor de pistol automat.
 - Sint pierduti, zise Robert Jordan. Au fost pierduti
incli din clipa cind a stat ninsoarea. Dacli pleclim in-
tr-acolo, sintem gi noi pierduti. E cu neputinti sli ne
risipim forfele, atitea cite avem.
0 pinzli tepoasli de barb; cliruntli se intindea peste
fdcile, buzele ~i gitul lui Primitivo. Restul fefei Ei era
neted gi negricios, cu nasul zdrobit ~i lPtPret, ochii
cenu~iidugi in fundul capului, gi pe cind se uita la el,
Robert Jordan vlizu pinza tepoasi-i zbiitindu-se la coltu-
rile gurii gi pe tendoanele gitului.
- Ia ascultii, zise Primitivo. Ii t o a d , nu alta I
- Dacli le-au Pnconjurat groapa, asta fac, spuse
Robert Jordan. Da' poate cli unii au sclipat.
- Daci am clidea acuma asupra lor, i-am lua din
spate, propuse Primitivo. Lasii-ne si-i ne ducem patru
ingi cllare.
- $.i pe unnP ce faceti ? Ce-o sii se intimple dup5
ce o sz le cgdeti in spate ?
- Ne unim cu ceata lui Sordo.
- Ca sg muriti cu totii acolo. Ia uitii-te unde-i
soarele I In rnai ziua e lungl.
Cerul era inalt g i fliri pic de nor, iar soarele ii ardea
in spinare. Pete intinse de stinci goal; se rispindiser5
acum pe partea dinspre sud a platoului golq din fata
lor, gi nici urmI de z3padP nu rnai rlimzsese pe ramurile
brazilor. Bolovanii man, risipiti mai jos de ei, uzi cind
se topise ziipada, abureau slab sub fierbinteala soarelui.
- Trebuie s i inclurh ~i asta, spuse Robert Jordan.
Hay qui agzcantarse. La rPzboi se intimpl2 gi aselnenea
lucruri.
- $i nu putem face chiar nimic ? Cu adeviirat ni-
mic ? Primitivo se nit2 drept in ochii lui, gi Robert
Jordan gtia cg omul acela are incredere in el. Nu
poti s l ne trimifi pe mine si pe incP unul cu mitraliera,
cea micP ?
- N-ar folosi la nimic, rzspunse Robert Jordan.
Crezu cZ z l r q t e pe cer ceva ce se agtepta s i vadg,
dar nu era dech un vultur ce se 15s; sj: pluteascZ in
jos impotriva vintului, apoi din nou se inlltg peste mar-
ginea piidurii de brad din depiii-tare. $i spuse incii
0 dat5 :
- N-ar folosi la nimic chiar dac5 ne-tun duce cu
tofii.
In clipa aceea salvele de pistol-mitralierti devenirli
de dous ori mai puternice gi Pntretiiiate de bufniturile
greoaie ale grenadelor de mins.
...
- Of, b5ga-i-q rasti Primitive cu fervoarea arzri-
toare a celui pornit pe blasfemie, gi ochii ii hatau in
lacrirni, iar obmjii ii zvicnetiu nervos. Of, Dumnezeule
gi Sfintg NZscritaare, bgga-i-ag... cu imputiaiunea lor
care duhnegte in v M u h I
- Linigtegte-te, il sfiitui Robert Jordan. Lasg, c2 nu
mai trece mult gi-ai s2 dai piept cu ei. Uite & vine
femeia.
Pilar suia inspre ei, inaintind cu greu printre stinci.
Primitive injura intr-una :
-
- Biiga-i-a$... Of, Dumnezeule gi Sent5 Nlscgtoare.
rjtergefi-i de pc fafa phintului ! $i ropeta vorbele astea
de fiecare data cind vintul aducea pinti la ei ecoul in-
\.Slurit a1 impugc5turilor.
Robert Jordan cobori clitre Pilar ca s-o ajute la urcug.
- Qzcb tal, femeie, fi spuse apuoind-o de amindoug
inclieieturile $i trHgind-o in sus peste ultimele colpri
de stincri.
- Ti-am adus binoclul. spuse Pilar, trecindu-gi cu-
reaua peste cap. Va d zic5 s-au nPpustit peste Sordo ?
- Da.
- Pobrc, rosti Pilar cu adinc5 piirere de rtiu. Bietul
Sordo.
Sufla din greu dupti efortul f5cut 12 urcug ; il a p u d
de min; pe Robert Jordan gi il strinse tare, arunchdu-qi
in ;lceiqi timp ochii peste locurile din jur.
- Cum ti se pare cti merge lupta ?
- Prost. Foarte prost.
- Crezi cii Sordo e jodido 2
- A p cred.
- Pobre ! exclams Pilar. FZrH indoialg cti din pri-
cina cailor.
- Probabil.
 - Pobre, zise iarggi Pilar. Pe urmg : Rafael mi-a
povestit o intreagli istorie scirboasg cu n.i$te cavalerigti.
Ce-a b s t ?
- 0 patrulg $i apoi a roape un plutori intreg.
- P i l i unde au venitf
Robert Jordan ii ar5t; cu mina locul unde se
oprise patrula, p i dupli aceea amplasaiinentul mitralierei.
De unde se aflau, abia putaau sg vadg un bocanc de-a1
lui Agustin iegind in spatele camuflajului.
- Tiganul zicea c-au venit atSt de aproape, incft
a l u l celui din frunte s-a proptit cu p i q t d in teava
mitralierei, istosisi Pilar. Ce neam de oameni si tiganii
ii~tia! Binoclul tgu rlimiisese in pgter9.
- ,4#i strim lucrurile ?
- Tot ce putem lua cu noi. Aveti vreo veste d r la
Pablo ?
- A luat-o cu patruzeci de millute inaintea cavale-
rigtilor. Au pornit pe urmele lui,
Pilar z h b i spre el. IncZ il mai tinea de minZ. Acuma
Ti dgdu drurnul si-i spuse :
- Nici n-au 6-1 zgreasca mKcar. Da' cu Sorclo ? Nu
putem face nimic ?
- Nimic.
- Pobre ... se jelui Pilar. Tare mai tineam la el. $i
egti sigur, sigrcr de tot ck-i jo&Zo ?
- Da. Am zlirit o mulltime de mvalerigti
- Mai multi decit au fost aici ?
- IncP o formatie intrectgl s-a dus intr-acolo.
- I-auzi ! exclam; Pilar. Pobre, pobre Sordo I
Stiiturg s-asculte zgomotul luptei.
- Primitive voia sri se duc; acolo, spuse - Robert
Jordan.
- Ce, egti nebun ? zise Pilar ciitre bzrbatul cu fat3
platg. Da' grozav soi de locos rnai odriisle~tepe-aici pe
la noi !
- Vreau s5 le vin intr-ajutor.
- Qud va ! continuli Pilar. Alt visiitor. Ce, nu-ti
vine sii crezi c-o s3 dai destul de repede ortul popii
aici, fsra s; te m i ostenegti cu drumuri zadarnice ?
Robert Jordan se uit5 la Pilar, la cllipul ei masiv qi
negricios, cu umerii obrajilor proeminenti, ca de indian,
 cu ochi negri depirtaG de rgdiioina nasului qi gura
~fiPtoare,cu buza de sus groasi, ironic:.
- Trebuie sii te porfi ca un birbat, ii spuse rnai
departe Rlar lui Primitivo. Ca un om in toat; firea.
D w r ai p i r alb in cap.
- Nu te tine de glume pe s o c o t a h mea, ii rispunse
Primitivo imbufilat. Daci are omul un dram de inimii
qi-o inchipuire.. .
- Trebuie sii fie in stare sli gi le stPpfneasc5. il
mustrii Pilar. Si-aicea, cu noi, ai sii mori destul de
curhd. Nu-i nevoie sii te d u d .ji d ti-o crtuti pe la
aloi. Iar in ce privegte inchipuirea ... are tiganul destulii
pentru noi toti. Ce mai istorie mi-a indrugat !...
- Dacii te-ai fi aflat de fatii, s-o vezi cu ochii tZi.
nu i-ai mi zice istorie, riispunse Primitivo. Au fost
dteva clipe de incordare mmplitii.
- QirC ca !rosti Pilar. Niqte cavaleriqti au venit pin;
aici .ji pe urmii 9-au vgzut de drum. $i toti faceti din
asta o ispravi de mare vitejie. Uite unde am ajuns daci
am stat atita vreme cu miinile in sin.
- $i asta de la Sordo e tot floare la ureche ? in-
trebii Primitivo, disprepitor de data asta. Se vedea lirn-
pede cii i se sfiqie inima de cite ori vintul aducea pin5
la ei ecoul detungturilor q i c l ar fi vrut ori s i se ducg
acolo gi sii se arunce in lupt& ori sg plece Pilar 2i sP-1
lase in pace.
- Total quk ? zise Pilar. Ce s-a-ntimplat s-a-ntim-
plat. N-ai sg-ti pierzi tu cojones pentru nenorocirea
altuia.
- Du-te qi te ugureazi ! se r b t i Primitivo. Sint pe
lumea asta unele muieri a.p de proaste gi de rele, c i
nici dracul nu le mai poate rgbda.
- Asta ca si-i mai sprijine vi s2-i ajute pe birbatii
aceia nu prea bine inzestrati pentru facerea copiilor, ii
d i d u Pilar rispuns. $i dacg nu-i ilimica de vizut, am
sP plec.
Tocmai ntunci auzi Robert Jordan zumzetul unui
avion la mare ingltime. Privi in sus, gi in inaltul cerului
d r i avionul care i se piiru a fi cel viizut ~i mai de-
weme, dimineata. Acuma venea din direcpa frontului
 gi se indrepta c5tre muntii unde El Sordo infrunta
atacul.
- Uite gi pasiirea-cobe, zise Pilar. Oare au s;i \,ad3
ce se intimplii acolo ?
- Sigur, rsspunse Robert Jordan. Dac.5 nu sint orbi.
Privirii avionul din inaltul cerului, care inainta Inereu,
argintiu in b5taia razelor soarelui. Venea dinspre stinga,
gi de jos vedeau bine disrurile de luminii fscute de
elice.
- R5mineti culcati ! porunci Robert Jordan.
Apoi avionul ajunse deasupra lor gi-i ~ 5 z u r 5umbra
alunecind peste platoul gola~. iar motoarele duduiau
mai puternic decit oricind. Trecu mnai delharte, cstrc ca-
piitul viiii. Ti urmiiriri zborul pin5 dispku din vedere,
pe urmii il z5ririi iar, intorcindu-se in cercuri iuclinate
ciitre piimint, dind de doui ori roatii iniiltimilor gi
dispiirind in directia Segoviei.
Robert Jorclan se uitii la Pilar. VBzu c5 fruntea ii e
imbrobonatii de sudoare ~i clatinii mereu dill cap. Igi
tinuse buza de jos strinsii intre dinti.
- Fieciruia ii e groaza de ceIra, zise Pilar. hlie de
astea mi-e groaz;.
- Nu cumva te-ai molipsit de fric5 d r 13 ~ninc? o
intrebii Primitivo batjocoritor.
- Nu, ii riispunse Pibr, punindu-i rnina pe uinlir.
De la tine nu se poate nirneni molipsi de fricli. Asta
o ~ t i ubine. Te rog sii mii ierti c-am glumit aga de
rgutgcios pe socoteala ta. Doar sinte~ntofi a~nestecafi
in aceeagi oalg. Pe urmii vorbi ciitre Robert Jordan:
Am s5 vii trimit income mincare gi vin. De altceva mai
aveti nevoie ?
- Deocamdat;, nu. Ceilalti undc-s ?
- Ce-i a1 tiiu e pus bine deoparte, acolo, jos, la cai,
raspunse Pilar zimbind. Totul e ascuns aga cum se cu-
vine. Tot ce-avem de luat e gata strins gi impachetat.
Maria ?ti piizegte ranifele.
- DacP s-o tntimpla s5 ne atace cumva aviafia, tri-
mite-o s2 stea iniiuntru, in pegters.
- Am infeles, iniltimea-ta Znglds, zise Pilar. le' ti-
ganul t & ~ (ti-1 dau in dar) 1-am trimis sii culeagi burep
ca sli am cu ce giiti irpurii. Acuina au rrisiirit o groazii
de bureti gi mi s-a piirut c5 ar fi nimerit sli minc5m
iepurii iigtia, cu toate cri mai buni ar ti d a d i-am liisa
pill5 miiile ori pin5 poimiine.
- Cred cii cel mai bine e sii-i rninciim acuma, in-
cuviint5 Robert Jordan.
$i Pilar puse mina ei mare pe umgrul lui, chiar deasu-
pra curelei pistolului, care ii trecea in diagonal5 peste
piept, pe urm5 o ridic5 ~i ii zburli pgrul cu degetele,
zicind :
- Ce mai Inglks! Am s-o trimit pe Maria incoace,
dnd oi termina de ficut mincarea.
Detungturile salvelor dinspre inliltimile depgrtate
aproape se stinseserg, gi doar din cind in cind se mai
auzea cite o impuqcgturii stingherg.
- Crezi d s-a terminat ? intrebz Pilar.
- Nu, rgspunse Robert Jordan. Dup5 zgomotele pe
care le-am auzit, inseamn5 cii au atacat q i au fost dati
peste cap. Eu ag spune c5 de-abia acuma i-au inconju-
rat. Stau in locuri adiipostite qi aqteaptii avioanele.
Pilar se adresii lui Primitivo :
- Ascult5 : e ~ t incredintat
i c5 n-am "rut de lot 5;
te jignesc ?
',
- Yn lo st rlispunse Primitivo. Am inghitit eu
qi altele mai rele de la tine. Ai limba inveninatii. Da'
pune-ti strajii gurii, feineie. Sordo mi-a fost un tovariig
foarte drag.
- $i mie nu ? intrebi Pilar. Ascult5, rn5i fats tur-
titg. La riizboi omului nu-i e inggduit sii spun5 ce are
pe suflet. Avem destule ale noastre pe cap, f5rli sii ne
mai Engrijim ~i de-ale lui Sordo.
Prirnitivo statea tot Tncruntat.
- Ar trebui s2 iei ceva de leac, il sfiitui Pilar. Acuma
eu m5 duc sli fac de mincare.
- Ai adus hirtiile ggsite la r e q t r e t h o intrebs
Robert Jordan.
- Tii, c5 proastii rnai sint ! se jelui Pilar. Am uitat.
Am s-o trirnit pe Maria.
 Capitolul dou2izeci qi vase

Avioanele n-au sosit inairlte de ceasurile 3 dupP

amiazii. Ping la prinz ziipada dispiiruse cu totul, iar
stincile erau fierbinti sub biitaia soarelui. Pe cer nu se
vedea nici un nor, g i Robert Jordan stiitea printre
stinci ; igi scosese ciimaga liisind soarele sii-l bronzeze
pe spate, gi citea scrisorile giisite asupra cavaleristului
mort. Din oind in cind se oprea din citit ~ i - s iarunca
privirile peste platoul golag, ping la poalele piidurii, pe
urm5 peste inPltimile din depPrtare, gi se fntorcea din
nou la scrisori. Nu se mai ariitase nici un grup de &lii-
refi. Din vreme in vreme rgsuna cite o impugcPturii
dinspre tabiira lui El Sordo. Dar asta se intimpla rar
gi la intervale neregulate.
Din cercetarea actelor militare aflase c5 tiniirul acela
era feciorul unui fierar din localitatea navarrezii Ta-
falla, avea douiizeci ~i unu de ani gi nu se insurase
incP. Fiicea parte din Regimentul X de cavalerie, a m 5
nunt care il surprinse pe Robert Jordan, deoarece cre-
zuse cP regimentul acela se afla in nord. Era regalist
gi fusese rdnit in luptele de la Irun, la inceputul
riizboiului.
Probabil cii I-am viizut alergind pe strzzi inaintea
taurilor la feria din Painplona, i ~ spuse
i Robert Jordan.
La rgzboi nu ucizi niciodatg pe cei pe care ai vrea sP-i
ucizi, gindi mai departe. Sau, gtiu eu, poate cii se in-
timplP g i asta, dar extrem de rar, se corectii el gi dti
mai departe.
Primele scrisori erau foarte anoste, caligrafiate cu
mult.2 kgrijire, ~i vorbeau aproape numai despre eve-
nimente locale. Veneau din partea surorii cavaleristu-
lui, ~i din ele Robert Jordan aflii cii in Tafalla toha
 mergea bine, tat51 era sSnStos, mama la fel ca tot-
deauna, doar se cam plingea de dureri in spate, dar
nPd5jduia sti-i fie feciorul sriniitos, sd ii-aibti de infrun-
tat primejdii prea mari gi se bucura c5 ii pune pe oan5
pe rogii, pentru a libera Spania de sub stZpinirea%oar-
delor marxiste. Pe urmii venea o lists a biiietilor din
Tafalla care muriser5 ari fuseserii grav riiniti En inter-
ualul de dup5 ultima scrisoare. Morfi erau zece cu
totul. Siiit mulfi tare pentru uii oriigel ca Tafalla. iai
spuse Robert Jordan.
Scrisoarea cuprindea foarte multe referiri religioase.
cPci sora se ruga de sfiiitul Anton, de binecuvintata
Fecioar5 de la Pilar gi alte sfinte fecioare sii-i ocro-
tease5 fratele. iar lui ii atrage. atentia s5 nu uite nici
o clip5 cri se afl5 gi sub ocrotirea ,,Sfintei Inimi" a lui
Isus, pe care ea riiminea iiicredintati cg tot o mai poartri
necoiiteiiit in dreptul iiliinii, intrucit s-a dovedit de iie-
numrirate ori - qi cuviiitele acesta fuseserii subliiliate
- cii are puterea de a opri gloantele. $i r3ninea. a
totdeauna. iubitoarea lui sorii Concha.
Hirtia scrisorii era putin piitat5 pe imrgini, ~i Robert
Jordan o agezii cu grijii indSrtit intre actele militare ~i
descliise o altii epistol;, cu un scris anai putin pedant.
Venea de la nocin tintirului. de la logodnica lui, ~i cu
toate d folosea formule banale qi cumpdnite. se do-
vedea de-a clreptul isterid in priviiita srinitdtii ~i buii5-
stzrii lui. Robert Jordan o citi pin; la capst. apoi a~ezli
toate scrisorilt. impreunR cu actele militare ~i le viri
in buzunarul de la spate a1 pantaloiiilor. Nu voia 55 le
mai citeascz gi pe celelalte.
Cred cd pe astizi ini-am impliiiit fapta bun5 dc fie-
care zi, i ~ spuse
i Robert Jordan. FBrti indoial; ci an1
implinit-o. igi spme el iiic5 o datd.
- Ce citebti acolo ? il iiitrebs Prirniti\,o.
- Actele gi scrisorilt giisite la wquetP pe care I-am
omorit noi azi-dimineatri. Vrei s5 le vezi ?
- NU gtiu carte, riispunse Priinitivo. Ai g h i t revs
vrednic de luat in seam5 ?
- Nu, spuse Robert Jordan. Sint scrisori personale.
 - $i cum merge treaba prin locurile dc unde e el ?
Poti s5 spui din ce-ai citit acolo ?
- S-ar piirea c5 merg foarte bine, rrispunse Robert
Jordan. Da' din oragul lui au ciizut niulti pe front. Se
uitri in jos, spre locul unde stritea pugca-mitralied, $i
vizu c5 dup5 topirea zripezii camuflajul fusese putin
modificat gi ar5ta nlai bine. Nu atrligea de loc atentia.
Si-gi asunc5 privirea peste locurile din jur.
- Din ce orag e ? intrebii Primitivo.
- Tafalla. ii r5spunse Robert Jordan.
Merg bine lucrnrile acolo. i ~ spuse
i Robert Jordan.
lmi pare r5u, dacz asta poate sluji la ceva.
Dar nu poate, igi spuse mai departe.
E-n reg1115 ! Atuncca las-o balt5, g i d i Robert Jordan.
Bine, an1 Irisat-o.
Dar nu era chiar asa de ugor s-o lagi balt5. Citi dintre
ii~tiaai ucis ? se intreb; Robert Jordan in gild. Nu
9th. $i iti inchipui cli ai dreptul sii omori pe cineva ?
Nu. Dar trebuie s-o fac. $i c?ti dintre cei pe care i-ai
u 's erau intr-ade\:5r fascigti ? Foartc pufini. Dar toti

$
si t du~mani,.ji impotriva fortei lor noi opunem forts.
umai cii oamenii din Navarra iti plac mai mult decit
c i din orice alt5 provincic a Spaniei. Da. Si-i omori.
a a . Dacg nu-ti vine s3 crezi. coboar5 putin pin5 la ta-
i nu trebuie sS ucizi ? Bn da. $i t o t u ~ i
b5rri. Si nu ~ t i cB
o faci ? Da. !ji, cu toatc acestea, mai crezi c-11 tiiric in
dreptatea cauzei pentril care lupti ? Da.
E o cauzri dreapt5, igi spuse Robert Jordan. flirli a - ~ i
lini~ticongtiinta, dar cu mindrie. Cred in popor $i in
dreptul siiu de a-gi alege forma de guvern81nint pe care
o doregte. Dar trebuie sli nu crezi in ucidere, gindi el.
Trebuie s-o accepti ca pe o necesitate, dar sli nu crezi
in ea. Dac5 ai s5 crezi in ucidere, nimic n-o sii mai
fie cum trebuie.
$i cifi oameni socuteyti cii ai omorit ? Nu ~ t i ufiindcii
,
nu vreau d tin socoteala. Dar gtii sau nu ~ t i ?i Da. Citi ?
Nu poti spune cu certitudine citi anume. Cind arunci
trenuri in aer, icizi inulti oameni. Foarte multi. Dar
sigur nu poti sii fii. $i cei despre care gtii precis ? Peste
douzzeci. !$i dintre ggtia, citi anume erau intr-adevir
 fasci~ti? Despre doi ~ t i ucu siguranfii. Fiindc5 a tre-
buit si-i impugc atunci cind i-am luat prizonieri la
Usera. $i nu ti-a p5rut rku ? Nu. Nici nu fi-a f5cut pli-
cere T Nu. Am hotilirit in clipa aceea cri niciodatii n-am
s-o mai fac. $i m-am ferit. M-am ferit sii omor oameni
neinarmafi.
Ascultg, igi spuse Robert Jordan. hlai bine inceteaz5
cu gindurile astea. E foarte dHunktor pentru tine gi
peiltru munca ta. Apoi igi rrispunse sie insuqi : Prin ur-
mnre, asculti, q i dai seama ? Fiindcg egti amestecat
ktr-o chestiune foarte serioas5 ~itot timpul trebuie sti
am grijj. ca s5 intelegi bine despre ce este vorba. Am
datoria de a te ajuta sii-ti rinduie~tibine ideile. Fiindc5
in cazul cind ideile nu-ti sint in cea mai bun5 rinclu-
ialli, nu ai dreptul sk faci ceea ce faci, pentru cj. ase-
menea fapte sint crime, gi nici un om nu are dreptul
s?i ridice viafa altuia decit dac5 numai in chipul acesta
poate apiira pe altii de rele gi mai mari. Aga c5 rin-
duiegte-ti ideile gi nu te mai minti singur.
Dar n-am s5 fin socoteala oamenilor pe care i-am
omorit, ca ~i cum ag psstra insemnul unui trofeu, ori
dovezile acelea dezgustiitoare, cum sint cerculetele fa-
cute pe feava pugtii, igi spuse Robert Jordan. Am drep-
tul s5 nu tin socoteala gi am dreptul s5 le uit.
Nu, continu5 tot el. Nu ai dreptul sti uifi nimic. N-ai
nici un drept s5 inchizi ochii in fata celui mai mic am;-
nunt de acest fel, nici un drept s3 uiti vreun ainsnunt,
sS-1 indulcegti ori s5-1 schimbi.
Terming I igi porunci Robert Jordan. De\ ii insupor-
tabil de emfatic.
$i nici sii nu te pAc5le~tivreodatii singur in pri~linta
asta, igi spuse m i departe.
Foarte bine, continu5 Robert Jordan discutia cu sine
insugi. Mulpmesc pentru sfaturile tale atit de pretioase
bi spune-mi, fac bine cZ o iubesc pe Maria 2
Da, igi rgspunse singur.
Chiar dac5 intr-o concepfie pur materialist5 asupra
socict5fii o asemenea entitate, cum ar fi dragostea, nu-gi
poate gksi loc 2
 Si cind, mii rog, ai avut vreodatii asemenea concep-
tii ? se intrebii Robert Jordan. Niciodatli. $i nici 11-ai
putea sli ai. Nu egti un adevrrat marsist, 2i o gtii foarte
bine. Crezi in Libertate, Egalitate gi Fraternitate. Crezi
in Viat5 ; in Libertate gi in Nlizuinfa spre Fericire. S I
nu te mai joci cu prea muIt5 dialectic;. Sint unii care
se pricep la dialectics, dar tu nu te numeri printre ei.
A trebuit sii rnai inveti cite ceva despre dialectic; doar
ca s5 nu pari un ageamiu. Pentru a cigtiga un rhboi
trebuie s5 lagi deoparte multe intrebsri. Iar dac5 rhbo-
iul acesta ar fi pierdut, orice asemenea intrebare gi-ar
pierde sensuI.
Dar dup; ce rlizboiul va fi cigtigat, te poti lep5da de
lucrurile i11 care nu crezi, fn foarte multe crezi gi in
foarte multe nu crezi.
$i h c g ceva. Nu te rnai prosti singur cu privire la
dragostea ce-o nutregti penb-u o fiinfii. Aici nu e vorba
decit de faptul cii cea mai mare parte dintre oameni
nu sint destul de norocogi ca s5 intilneasc5 dragostea.
Niciodatg n-ai intilnit-o ping acum, gi uite c5 astgzi o
intilnegti. Ceea ce esistli intre tine fi Maria, chiar d a d
11-are s5 diiinuiascs decit lastiizi ~i o parte din ziua de
miine, ori are s5 dureze cit o lung5 via@ de om, este
cea rnai de seam5 intimplare care se poate petrece in
viafa unei fspturi omenegti. Totdeauna se vor ggsi unii
in stare sH spun; cB dragostea nu exist5 numai fiindci
ei n-au putinfa s-o trliiascii. Dar iti spun eu cg dra-
gostea este un adevsr, cli ai intilnit-o gi cP te pov socoti
un om fericit, chiar dacli va fi s5 mori miine.
Las; deoparte prostiile despre moarte, igi spuse
Robert Jordan. Nu lista este felul nostru de a vorbi
Aga vorbesc numai prietenii nogtri anarhigtii. De cite
ori treburile merg intr-adevlir prost, domniilelor ar
dori sii dea foc la ceva si sg moarg. Stranie minte rnai
au. Cumplit de stranie. Ei, bltrine, uite c i Pncheiem
8i cu ziua de azi, igi spuse Robert Jordan. S-a f5cut
ceasul aproape trei, gi rnai curind ori rnai tirziu are s5
ne vinK nigte mincare. Inca se rnai aud hpugcgturi
dinspre El Sordo, ceea ce inseamn; c; 1-au ^mpresurat
gi agteaptP sii le rnai vin8 intgriri, probabil. Degi tre-
buie s5 inclieie socoteala inainte de liisarca intune-
ricului.
hlii intreb cum anume o fi acolo, la Sordo. La eeva
asemiiniitor trebuie sii ne a~teptgrntoti dacg avem su-
ficientii riibdare. h i inchipui c& nu e p e a vesel acolo,
la Sordo. De-un lucru putem fi siguri : in frumoas5
incurciiturii 1-am mai virit pe Sordo cu povestea nsta a
cailor. Cum s-ar spune pe spaniolegte ? I7n callcjon sin
salih. O fund&tur&f5r5 ie~ire.Cred c-a9 fi in stare
s-o indur fiirii greutate. Aqa ceva nu ti se intiinpl5 decit
o singurii dat& in viatii qi se terming repede. Dar oare
n-ar ti o adeviirat; desfiitare s,i lupti cindva intr-un
rlzboi in care, dac5 e ~ t iincercuit, s& te poti preda ?
Estan~os copciclos! Sintem incercuiti ! Iatii strigHtul de
cea nlai c~unplit&groazl din acest rizboi. Iar intim-
plarea imediat unniitoare e cii e ~ t iinpu~cat
i ; f5r5 s5 ti
se intimple nimic r&u mai inainte, d a d egti norocos.
Sordo 11-ar avea norocul lsta. $i nici ceilalti nu 1-ar avea
dac5 le-ar sosi vremea.
Era ceasul 3. Peste pufin auzi din depGrtare zumze-
tul stir~sa1 motoarelor ~ i ridicind
, ochii, z5ri avioanele.
 Capitolul douzzeci $i Sapte

El Sordo diidea lupta pe o creastd de coling. Nu-i

plgcuse colina aceea, qi de cum o vlizuse, i ~ spusese
i
in @nd c5 parcii ar fi un qancru. Dar n-avusese de ales
altceva in afar: de colina aceea, ~i o alesese incli de
cind o viizuse in zare gi pornise in galop clitre ea, cu
pistolul automat atinlindu-i greu in spinare. gi calul
se incorda, suflind din greu intre pulpele lui, iar sacul
cu grenade il izbea intr-o partc, gi sacul cu incgrciitoare
pentru pugca-mitralierii il izbea in cealaltg, ~i Joaquin
~i Ignacio se opreau $i triigeau, se opreau ~i trggeau
pentru a-i lgsa timp sB pun; in pozitie pugca-mitralierii.
La ceasul acela incli inai era ziipadd, zlipada care ii
dusesc. la pierzare, iar cind calul fusese lovit de glonf gi
incepuse sii riisufle guieriitor, abia mai tirindu-se pe ul-
tirna parte a urcu~ului,cu migcliri zvicnitr ~i p a ~ imple-
i
ticiti, impro~cindz&padacu fignituri lucitoare ~i sacadate,
Sordo il trase de friu. punindu-gi dirlogii peste ~unArgi ur-
cind din greu. Urcase la deal cit putuse mai gribnic,
printrc gloa~lfelece plesneau in stinci ca niqte scuip5-
turi, cu cei doi saci atirnindu-i greu in spinarc,. ~i pe
um2, filiind calul de coam'i, il irnpu~c:~sc relwdc. cu in-
deminare si duiosie. chiar pe locul uncle iwea nevoie
de el, astfel incit anirnalul se pr5bbu~isc. gr5rnaclii. cu
gitul inainte, astupind spiirtura dintre douB steiuri de
stincli. Pusese pugca-mitralierA in pozitie de tragere
peste spinarea calului $i trlisese iute douB inciircBtoare,
ior arma cliint5nise, cartugele goale siiriserii in ziipadii,
mirosul de p8r ars se ridicase de pe coastele piklite de
teava fierbinte, gi el trligea mereu asupra celor ce ve-
neau Pnspre colinii, silindu-i s5 se impriigtie pentru a se
pune la ad5post, ~i in toat5 vremea asta simtise un fior
 TeCe pe ~ i r aspingrii, fiindcii nu 9th ce are in spate. Dar
de indatii ce ultimii dintre cei cinci, citi erau cu totii,
ajunser5 in virful colinei, fiorul rece se risipise, gi El
Sordo crufase inciirc5tazrele, p5strindu-le pentru vre-
mea cind aveau sEi fie de trebuint5.
fncZ doi cai morgi zGceau pe coast5 ~i altii trei pe
creasta colinei. Noaptea trecut5 nu izbutiserK s5 fure
decit trei cai, iar unul se smucise gi sc8pase chiar cind
incercau s5-1 incalece pe de$ate, acolo, in tarcul de
la tabiir5, cind r5sunaserii primele impuqc5turi.
Dintre cei cinci bsrbati a j u n ~ ipe creasta colinei, trei
erau rgniti. Sordo a r e a o ran5 in pulpa piciomlui gi
dour in bratul sting. fi era o sete cumplit8, ranile in-
cepuserg sg-i amorteasc5, ~i una dintre cele de In brat
il durea riiu. 11 mai durea ingrozitor Si capul, iar in
vrelne ce st5tea ~i aStepta aviomele, i ~ aduse i aminte
de o glum5 spanioleasc5. Se zicen : ,,Hay quc tonznr la
mrrerte cotno se fuera aspirim", ceea ce inseamn5 : ,,Va
trebui sii iei moartea %a cum ai lua o aspirinii". Dar
glurna asta nu o rosti cu glas tare. Zinlbi undeva in8un-
trul durerii ce-i incle~tacapul ~i inZuntrul gretei ce-1
apuca d e cite ori n l i ~ c abratul ~i privi in jur la ce lnai
riimssese din ceata sa.
Cei cinci barbati erau rbpindifi in jur ca virl'urile
unei stele in cinci colturi. Scormoniser5 cu genunchii
qi cu miinile pi igi fiicuserii ap5r5tori in drcptul capu-
lui ~i a1 umerilor, cu piimint umed ~i lespezi de stincii.
La adiipostul lor, u~nplcnugolurile dintre pietre cu alte
lespezi ~i cu piimint. Jonquin, tinrirul de optsprczece
ani; avea o casc5 de otcl cu care scorlnollen ~i c5ra
p8mintul.
F5cusc rost clc cascii iitunci cind aruncascrii in aer
trenul. Era gBuritli dc un glonte, ~i toti gIumiserG pe
socoteala lui, fih~dciio p5strase. Dar el ii netezise cu
ciocanul marginile zdrelltuitc. \.irise in gaurii un clop
de lemn, il t5iase ~i il ~lefuisepe diniiuntru, nducindu-1
la acelagi ni\,el cu metalul.
Cind incepuser; s5 rBsune impugczturile, igi trilltise
casca pe cap cu atita putere, incit rssunase de pare&
I-ar fi pocnit cineva cu o cratitii drept in cre~tet,pi
dupri ce calul fusese impugcat sub el, in timp ce urcau
pe ultima parte a c o s t i ~ i ,cind PI dureau pliimiuii, ii
anortiserz picioarele ~i i se uscase gura, iar in jurul
ssu era n~unaiplesnet, trosnet si suierat de gloante,
casca pIrea s5-1 apese ca o piatrg de moarri ~i s5-i
string5 intr-un cerc de fier fruntea infierbintats. Dar o
lgsase pe cap. Si-acum s5pa cu ea disperat, incordat, ca
o adevgratr? magin5. Pinri in clipa aceea nu fusese nici
m5car atins.
- In cele clin urn15 tot e buns la ceva, ii spuse Sordo
cu glasul lui profund ~i gutural.
- Resistir y fortificar cs vencer, rrispunse Joaquin
cu gura uscat5 de arsura fricii, mai aprigr? decit setea
fireascri ivit5 in timpul bGt5liei. Era una dintre lozincile
partidului coinunist gi insemna : .,RezistB bi fortificri-ti
pozifia, iar atunci vei invinge". -
Sordo privi in deprirtare gi la yoalele colinei, uudv
un cavalerist igi tot ifea capul din dosul unei stinci.
Tinea foarte mult la bsiatul Gsta. dar nu-i ardea de loc
de lozinci.
- Ce-ai zis ?
Unul dintre ceilalti intoarse capul de la ap5dtoarea
pe care gi-o inKlfa. Sedea intins pe burtz, igi proptise
brirbia in p5mint gi ridica foarte grijuliu bratele ca sr?
ageze o lespcde la locul cuvenit.
Joaquin repets lozinca, vorbind cu bocca lui de copil
sugrumats de setc, dar nu incetri nici o clipri sripatul.
- Ce vorbri ai spus la urm; ? intrebg cel cu biirbia
proptitri in p h i n t .
- Vcnccr, r5spunse tliicliul. Vom invinge.
- nlicrda, rosti cel cu bsrbia proptitz in pgmint.
- $i mai este o vorbri care se potrivegte aici, urmri
Joaquin, pronuntind cwintele ca pe nigte talismane
scumpe. Pasionaria spune cr? e mai bine s5 nlori in
picioare decit sz triiie~tiin genunchi.
- Incri o datg micrda, repetr? omul acela.
Iar un altul spuse gi d, vorbind peste urn5 :
- Noi s t h pe burt5, nu in genunchi.
 - hlBi, comunistule ! Stii tu c2 Pasionaria are un
fiu de o virstg cu tine ~i il tine in Rusia inc; de cind
a inceput inigcarea ?
- Asta-i o minciung, spuse Joaquin.
- QuQ vtl, e-o ininciunii ! continuli cellilalt. Mi-a
spus mie cel cu dinamita gi cu nulne ciudat. Era din-
tr-un partid cu tine. Ce interes avea sli spun; minciuni ?
- E-o miilciunii sfruntat;, st5rui Joaquin. Nu face
ea una ca asta, s8-gi tin5 feciorul ascuns in Rusia, ca
sB-1 fereascg de rlizboi.
- Tare ag mai vrea eu s5 fiu in Rusia, spuse un
alt om din ceata lui Sordo. Nu vrea Pasionaria ta sii
mli scoatli de aici gi sB mli trimit; in Rusia, comu-
nistule ?
- Dac; te increzi aga de lnult in Pasionaria ta, fli-o
sli ne scoatli de pe creasta de-aici, spuse unul.
- Lasli, cH treaba asta au s-o faci fascigtii, zise
omul cu barbia proptit; in p h i n t .
- S5 nu vorbegti aga, il dojeni Joaquin.
- Sterge-ti cagul de la gurri gi dri incoace o pgliirie
de fiirinli, Pi spuse omul cu brirbia proptit; in p M n t .
In seara asta nici unul dintre noi nu mai vede asfinfitul
soarelui.
El Sordo se gindea: E flicutli aga fel, c i aduce cu
un gancru. Sau cu un sin de fati foarte tinrirg, &' fhri
sfirc. Ori ca virful unui vulcan. Da' tu de cind e ~ t i
n-ai vizut vulcan, igi spuse El Sordo. $i nici n-ai sii
mai vezi. Si colina asta e ca un gancru. Vulcanii lass-i
in pace. Acuma e prea tirziu pentru c-ulcani.
Privi cu multli bligare de seam5 peste geabgnul ca-
lului mort, ~i din spatele unui bolovan qezat departe,
in vale porni toaca rapid; a impugcliturilor, iar El S o r b
auzi gloantele plesc5ind En stirvul oalului. Se tM iar
la adiipost gi privi prin unghiul dintre picioarele dinapoi
gi marginen stincii. Pe coast;, putin mai jos de locul in
care se afln el, zitceau trei le~uri,chiar acolo unde cizu-
serii atunci cind fasc&tii, sub acoperirea focului de pis-
toale automate gi pugti-mitraliere, incercaseri s5 ia cu
asalt creasta, iar El Sordo gi ccilalti zdrobiser; atacul
aruncind gi lisind sli se rostogoleasci in jos grenadele
de mi~la.hlai erau gi alte leguri, pe care el nu putea s;
le vadB, pe celelalte laturi ale colinei. Nu exista unghi
nlort pe unde atacantii sii se yoatii apropia de creasti,
$i El Sordo gtia cB atita vreine cit mai avea munifie gi
grenadc ~i ii lnai riimineau mscar patru oameni, nu-1
puteau scoatc de acolo decit dacZ ar fi adus un inortier
de tran~ee.Nu 3tia dacs trimiseser; spre La Granja sg
aducB un nlortier de trangee. Poate d nu trimiseseri,
fiindca, fBr5 indoial5, foarte curind aveau sii soseasci
avioanele. TrecuscrH patru ceasuri de cind avionul de
recunoa+tere se rotise l>e deasupra lor.
Colina asta e intr-adevBr ca un gancru, gindi El
Sordo, iar noi sintem cliiar coptura din el. Dar am omo-
rit lnulti cind au fBcut prostia aceea. Cum $-or fi in-
chipuit c-au s; ne poatii dovedi aya ? Au atita net$-
murit5 incredere BI armamentul lor cel grozav, cii pierd
orice mburii.
I1 omorise pe tinlrml ofifer care conducea asaltul,
aruiicind o grenad; ce sgltase rostogolindu-se la vale
pe coasta colinei chiar cind ei urcau in fugg, indoifi de
la mijloc. In fulgerarea giilbuie ~i in izbucnirea de fum
cenugie il v h s e pe ofiter privglindu-se inainte, ciitre
locul unde zlrcea acum ca o boccea greoaie ~i 15bgrptii
de haine vechi, marcind punctul cel mai inaintat atins
d e asaltatori. La leyul acesta se uita El Sordo, ~i pe
urn;, alunecindu-gi privirea in josul coastei, la celelalte.
Sint oameni viteji, dar progti, igi spuse El Sordo.
Acuma ins; au dcstulii nlinte ca s I nu mai atace pin: ce
nu vin avioanele. Sau, bineinfeles, pin; ce nu le so-
s q t e mortierul. Cu un nlortier ar fi treablr ugoari. Mor-
tierul ar fi fost arma ptrivit;, gi el gtia cg aveau sg
moar5 de indatii ce sosea mortierul, dar cind se gindi
la avioanele ce-ar fi zburat pe deasupra, se simti atit
de gol, aco10,'pe creasta colinei, ca ~i cum toatjr Pmbrz-
c h i n t e a si ping yi pielea i-ar fi cizut de pe trup. Nu se
aflG pe lume ceva mai dezbriicat decit rn5 simt eu, $ndi
El Sordo. Fat; de mine un iepure jupuit e la fel d e
bine imblhlit ca ursul. Dar de ce ar aduce avioane ?
Ne pot scoate ugor de aici cu un mortier. Cu toate
astea, sint foarte mindri de avioanele lor gi probabil
 c-au sii le aducii. La fel de nlilldri cum erau cei de-aici
de armele lor automate cind au fgcut prostia aceea. Dal
f5r5 indoid5 cli au trimis gi dupr un mortier.
Unul dintre oamenii lui trase. Pe urmi rninui inchi-
z5torul gi trase din nou, cu grab;.
- PBstreaz5-ti cartugele, ii spuse El Sordo.
- Unul dintre feciorii ria de curv; jegoasli a incer-
cat s5 ajungri la bolovanul de colo, r5spunse omul arr-
tind cu degetul.
- L-ni ninlerit ? hitrebli El Sordo, intorcind cu greu
capul.
- Xu. rlispunse omul. Scirnsvia s-a tras repede
indlirst.
- Cine-i cuxva curvelor e Pilar, zise omul cu bhbia
proptits & p;lmhlt. Curva dracului $tie c5 noi murim
nicea.
- Nu ne poate da nici un ajutor, spuse El Sordo.
Olnul se a f l ~inspre partea urechii zdravene gi il auzise
f9r2 s2 mai intoarc2 spre el capul. Ce-ar putea sg faci ?
- S5-i atace pe nemernicii 5qtia pe la spate.
- Qzrci z.0 ! zise Sordo. Ps r5spindiQ in jurul colinei.
P t b unde ar putea sri cad5 asupra lor ? Sint o sut5 cinci-
zeci cu tofii. Acuma poate chiar mai multi.
- Da' chc5 tincm piept pin5 se lasri intunericul ...
spuse Joaquin.
- $i data Pn~teleo clidea la Crsciun,.. ad5ug5 oniul
cu b5rbia proptits in pilmint.
- $i dacii rn5tu~i-taar avea cojoncs ti-ar fi unchi.
ii spuse un altul lui Joaquin. Trin~itedup5 Pasionaria ta.
Nun~aiea mai ponte s5 ne ajute.
- Eu nu cred povestea aia cu fecior-su. rlispunse
Joaquin. Ori dacB o fi acolo, atuncea invat5 ca s2 fie
aviator. sau aga ceva.
- S-ascunde ca sii stea h fereal;, st5rui cel5lalt.
- Invarli dialectica. $i Pasionaria ta a fost acolo.
La fel 8i Lister, qi Modesto, qi altii. hli-a spus mie ;la
cu nume ciudat.
- Piii trebuiau sr? se ducs acolo s5 invefe gi pe
s5 vin5 s2 ne ajute, spuse Joaquin.
 - Atuncea sg villi gi sg ne ajute in clipa asta, spuse
un nltul. Toti tjmecherii 5ia s5 ving incoace sii ne ajute.
Trase un foc de arm2 gi continuii : Me cago en tall Iar
nu 1-am nimerit.
- P5streaz5-ti cartugele gi nu mai vorbi aSa de mult,
c-altminteri au sii-ti sar5 ochii de sete, il indemni El
Sordo. N-avem apg pe colina asta.
- Ia de ici, ii spuse omul, rgsucindu-se pe o parte,
triigindu-~ipeste cap baiera unui burdufel de vin qi
intinzindu-i-1 lui Sordo. Umezegte-ti gura, bgtrine. Tre-
buie &-ti fie tare sete din pricina rgnilor.
- DZ-le tuturor sg bea, il fndemnP Sordo.
- Atuncea am s5-i trag eu mai intri, spuse proprie-
tdrul burdufului ~i I5s5 un ~ u v o ilung s3-i tigneascg in
gur; inainte de a trece celorlalti burduful de piele.
- Sordo, c h d crezi tu c-au sg vin5 aeroplanele ?
intrebX cel cu bsrbia proptit5 in p h i n t .
- Oricind, rispunse Sordo. Ar fi trebuit sl viTlZ
pin5 acmna.
- $1 crezi c I feciorii Bgtia de curve jegoase au
.si m i atace o dati ?
- Nunai dac; nu vin avioanele.
Nu socotea c-ar avea vreun rost 5'1 rnai p o m e n e a d
tleqro mortier. Aveau sii aile el destul de repade,
dup5 ce-o sosi mortierul.
- Pin; gi Dumnezeu >tie c i au destule aeroplane,
dupi cite am v5zut noi ieri.
- Prea multe, spuse Sordo.
Calm1 il durea tare rsu, lnina Pi amoqise aproape
de tot, ~i fiece mipare Pi p~icinuiao suferint; a p r q e
insuportabilii. Cind ridic5, folosind mina s;inStitaas&
burduful de vin, vGzu cerul lurninos, inalt >i albastru
,t1 kerii pretimpurii. Avea cincizeci gi doi de ani ~i
era sigur c5 vede pentru ultilna oar5 cerul.
Nu-i er,i de loc fricj. de rnoarte, clar ii pzrea r5u c5
fusese prins En qpcan;i acolo, pe o c o l 5 ce nu putea
fi folositi decit ca un Iib.xt~ de moarte. D,lci am fi
putut sciipa de urmiritori, se gindea El Sordo. Data
i-cun fi putut face s-o ia pe valea cea lung:, sau dacg
a n fi izbutit sB s c * h dincolo de gosea, ar f i fost
bine. Dar colina a& ca un vncru ! Trebuie s;l ne slu-
j~h de a d t n ~ a idill plin, ~i pin6 actun ne-am slujit
cu dastul folos.
Clliar dacg ar fi @iut oit de nlulti o<meni fuseser5
nevoiti de-a lungul ktoriei s i foloseascl o colini drept
(lgca~de muarte, lucrol acesta nu 1-ar fi ~ningiiatin
nici un fel, crilci in clipe ca acelai prin care trecea el,
oainenii nu s b t induiopti de cele ce au indurat altii
in in~rejurgriasemZnritoare, la fel cum o viiduv;i nu
se poate mhgiiia in prima zi cu gindul c i vi alfi soti
iubiti au pierit de pe l m e . Indiferent h i i te temi
ori nu de ea, mwrtea nu ti-o poti accepb cu uqurinti.
S o ~ d oi ~ accaptase
i moartea, dar nu era nici urn2 de
d u l c m i in aceasti acceptare, chiar la cincizeci ~i doi
de ani, cu trei r5ni in tnqp gi *mpresurat pe o colin5.
Glumea cu sine insqi pe socoteala mortii, & ~ priven r
uerul. privea rnuntii din depihtare, sorbea vinul si nu
17oia sri moarii,. Dacri trebuie sg mor, i ~ ziceai el, qi
f8r8 indoialg c i a sosit ceasul, n-am deoit sii mor. Dar
-
urlisc llildul Ssta.
M o a r t a nu insemna nimic, ~i in cugetul s%unu exista
nici vreo imagine a mortii gi ~liciteam; de moarte. Dar
via@ imemlza un kin d6 gnhe bstut de vint pe coasta
unei movile. Vista insmna un vultur plutind in inaltul
cerului. Via@ insenma 1,111ulcior de p m t plin cu a,pG
uh norii de pulbere ai ariei de treier, cu boabele alese
d e p r t e .ji pleava luat2i de vint. Viafa insmna un cal
stnins intre l>ull)e. o arabin5 sprijinitii, de picior, si o
~colinii,~i o vale. gi un piniu strgjuit de copaci, ~i cq15tul
dopgrtat a1 v,iii. ~i inriltimile de dincolo, profilate pe
mrginea zirii.
Sordo trecu altuia burduful de vin ~i dsdu dill
En semn de multumire. Se intinse ~i bGtu cu palma pe
greabinul calului. in locul unde teava pistolului arsese
pielea. fncg mai avea in ngri mirosul de par ars. 1gi
aducea aminte cum trisese calul i~inliacolo. trcnlurind
amindoi din tot trupul, illconjurati de gloantele ce guie-
rau ~i trosneau pe deasupra ~i imprejurul lor G I o pilu2
nev5zut5, ~i cum il impu~casecu luure-anintc, chiar la
intersectia liniilor ce-ar fi trecut printre ocl~i. ~ de i la
o ureche la cealaltii. Apoi, Jupii ce calul se priibugise,
 se triiltise gi el la pamint in dosul spinzrii calde p i udo
de sudonre, ca s5 puns pugca-mitralierz in functiune,
pe cind dugmanii urcau inspre creastli.
- Eras mucho cubullo, spuse Sordo cu glas tare, ceea
ce insemna : ,,Grozav cal mai erai".
Sedea acum intins pe partea nevlithatii gi privea in
inaltuI cerului. Era agezat pe-o g r h a d i de tuburi de
cartupe goale, capul ii ststea la adzpostul stincii, iar
trupul lungit lings a1 calului. RZnile ii amortiseri de
tot, il dureau cumplit gi era prea r5pus de obosealii ca
s,? mai migte.
- Ce-i cu tine, bHtrinule ? intrebs onlul de aliituri.
- Nu-i nimic. hl5 odihnesc pufin.
- Dormi, il indemnS cellilalt. Nc trezesc ci, n-a\.ea
griji, cind or veni.
Chiar atuncea se auzi un glas strigind de pe coa\tH :
- Ascultafi, bandifilor ! gi glasul venea din spatele
stincilor unde era amplasati pugca-mitralier5 cea mai
apropiatii de ei. Predati-v5 acum, pin5 nu vin avioanele
sB v5 faci piftie.
- Ce zice lila ? intrebi Sordo.
Joaquin ii spuse. Atmnci SordD se rostogoli pe-o parte
~i se trase ciltre vechiul lui loc, in spatele pugtii-
mitraliere.
- Poate c5 n-au s i vin5 avioanele, le spuse celor-
lalti. Nu rgspundeti nimic gi nu tragefi. Poate ii facem
sg mi atace o datG.
- Ce-ar fi dacg ne-am apuca sli-i injurim pufin 3
tntrebi cel care Pi spusese lui Joaquin cg fiul Pasiona-
riei se afli in Rush.
- Nu, se impotrivi Sordo. DZ-mi pistolul t i u cel
marc. Care avefi un pistol mare ?
- Uite.
- DB-1 incoace.
Gliemuit in genunchi, Sordo lug pistolul eel mare
de 9 mm, sistem ,,Starec, gi trase un foe in pimint,
chiar allituri de trupul calului ; agtepti, apoi trase incg
alte patru focuri, la intenrale neregulate. Pe urmi ag-
tepti iar, numiri ping la *zeci, gi trase al wselea foc
direct in trupul calului. Zimbi gi diidu indiirBt pistolul.
Apoi le spuse in goapt; :
 - Incircati-1. S i nu scoatii nimeni o vorbi gi pentru
nimic in lume sP nu bageti.
- Bandidos! rgsung iarggi glasul de dupg stinci.
Din vA& colinei nu se auzi nici un cuvint.
- Bandidos l Predati-vg acuma, ping nu v5 facem
bucQele.
- S-au prins, 9opti Sordo fericit.
Sordo se uitZ atent in jos pe coast; gi vizu cum un
om i g i inalfg capul deasupra stincilor. Dinspre c r e m
nu r h n g nici o irnpugc5tur2, gi capul d i s p h din nou,
El Sordo agteptt?, lnereu atent, dar nu se rnai intimplZ
nimic. fntoarse capul $i se uitri la ceilalti : fiecare igi
supraveghea sectoiul lui de coast& Priviri toti c5tre
el $i clStinarg din cap.
- S i nu migte nici unul, Sopti Sordo.
- Feciori de curv5 impufit5 ! se auzi din nou glasul
din spatele stincilor.
- Porci r q i i ce sinteti I Ticdo~ilor!
Sordo zimbi. Nu putea sg audr insultele zbierate de
jos decit dacii intorcea intracolo urechea cea zdraviini.
Asta-i mai bun5 ca aspirins, gindi el. Citi o sii putem
omori ? Oare au sii fie chiar q a de progti ?
Glasul tiicu din nou $i trei minute nu auzirri nimic
8i nu zgrir5 nici o miycare. Pe urm5, cel care i ~ inril-
i
Wse capul de dup5 bolovan iegi cu totul la vedere y i
trase. Glontul izbi in stinc5 gi ricogg, tiuind ascutit.
Apoi Sordo vgzu un om fugind, indoit de mijloc, de
la adgpostul din dosul stincilor, unde era ampIasa%
pu~ca-mitralieri,peste loc deschis pins la bolovanul in
spatele c5n1ia stgtea cel ce se ar5tase putin mai inainte.
Aproape se prgbugi in spatele bolovanului.
Sordo privi in jur. Oamenii ii f5curg semn & nu se
z5e.a nici o migcare pe celeldte piifli ale colinei. El
Sordo zAhbifericit 8i dridu din wp. Asta-i de zece ori
mai b u d decit once aspiring, ivi spuse $i rzmase la
pin&, cuprins de o fericire cum numai un viniitor
paate trzi.
In josul coastei, omul care alergase de la adPpostuI
din dosul stincilor g i ping in spatele bolovanului vorbea
cu cel ce se ariltase la vedere.
- Crezi. 'intr-adeviir ?
 - Nu Stiu, rrispunse cel ce se arritase la \redere.
- Ar fi foarte logic, zise celiilalt, care era otitclul
coinandant a1 detasamentului. Shlt incercuiti. Nu pot
agepta altceva decit moartea.
Celrilalt nu spuse nimic.
- Ce crezi ? intrebri ofiterul.
- Nu qtiu nimic, rgspunse celiilalt.
- Ai rnai obsenrat vreo nligcare dup5 impuycGturile
acelea ?
- Absolut nimic.
Ofitend igi cercetii caasul de la m h 5 . Era trei
frirri zece.
- Avioanele ar fi trebuit s2i fie aici inc5 de aculn
un ceas, urn5 ofiterul cornandant.
Chiar atunci, un alt ofiter s5-i in dosul bolovanului.
Cel3lalt, soldatul, se trase la o parte, sZ-i f a d loc.
- Tu ce zici, Paco ? intreb5 primul ofiter. Ce piirere
ai despre treaba asta ?
Cel de-a1 doilea ofiter rgsufla greu din pricina saltu-
lui fricut pe coast5 de la pugca-mitralierz $i pin5 acolo.
- Cred cg e doar un ~iretlic, rrispunse cel de-al
doilea ofiFr.
- $i d a d nu-i ? ffi inchipui in ce situafie ridicold
ne punem stind aici ~i asediind nigte anorti.
- Am gi apucat sii facem ceva clliar mai riiu dt.cit
ridicol, spuse a1 doilea ofifer. Uit5-te pe coast;.
Se uitri in sus pe coast;, prin locurile unde moqii
zaceau inlpri~tiatiaproape de culme. De unde stilt= el,
pe linia crestei vedea colturile nereqlate de stinc5 $i
burta, picioarele rrischirate gi copitele potcovite, aruncate
in sus, ale calului lui Sordo, a p i pihintul proaspat
aruncat peste apiirritori.
- Ce se aucle cu mortierele ? intrebi a1 doilea ofiter.
- Ar trebui sri fie aici peste un ceas. Dacd nu chiar
mai devreme.
- Atunci s3 le a g t e p t h . $i-aga am tricut prostii
destul de mari ; ne-ajunge I
- Bandidos 1 strig5 deodat3 comandantul, ridicin-
du-se in picioare $i inzltind capul mult deasupra bolo-
vanului, iar de la iniltimea aceea creasta i se pZrea
mult rnai apropiatg. Porci rogii ce sinteti I Lagilor 1
 Cel d e a l doilea ofiter se uit6 la soldat ~i cllitinl
din cap. Soldatul igi feri privirea, dar buzele i se in-
cordar6.
Comandantul ~ e d e ape loc, avea capul in intregime
scos deasupra bolovanului ~i tinea mina pe patul pis-
tolului. Continua d impraa~tecu injurlituri gi batjocuri
ciitre creasta colinei. Dar nu se intimplii nimic. Pe urmii
iegi cu totul din spatele bolovanului ~i rzmase acolo, cu
privirile indreptate in sus, pe coast;. Strig; :
- Tragefi, lagilor, dacz mai sintefi vii ! Tragefi in-
tr-unul csruia nu-i e fric; de nici un ro$u fgtat vreodatli
din pintece de cunrii !
Fraza de la unnli era prea lung5 pentru a fi strigat8
din rgsputeri, aga c2 dupii ce termins. ofiterul era vine-
tiu ~i congestionat la fag.
Cel de-a1 doilea ofiter, un biirbat subtire la trup, ars
d e smre gi cu ochi blinzi, buze subtiri ~i prelungi gi
barb6 tepoasli pe obrajii scobiti, cllitinii iarligi din cap.
Tocmai ofiferul acesta care striga ordonase primul asalt.
Tinlirul locotenent ce zlicea acum mort aproape de
creastti. fusese cel mai bun prieten a1 cestuilalt locote-
nent pe care T1 chema Paco Berrendo s;i care stlitea
~i asculta zbieretele cripitanului, aflat. f5ra indoialli. in-
tr-o stare de el-trem5 nervozitate.
- Porcii 89th mi-au impugcat mama ~i sora, spuse
cZpitanul. Avea obrajii ro~ii,mustat5 blo1ld5, tziatii en-
glezegte, ~i ochii lui priveau intr-un chip ciudat. Erau
albaflri-deschis gi genele erau tot de culoare deschisi.
Dar cind te uitai En ochii lui, ateai impresia c3 pupilele
se dilatli gi se contractii continuu. !$i iar Blcepu sii strige :
Rogilor ! Lagilor ! adsugind tot felul de injurgturi.
Era cu totul neadlipostit ~ i ochind
. cu grij;, trase in
singura tint; a h t i 3 pe creastii : calul molt. ce fusese a1
lui Sordo. Glonful stinxi un norigor de praf la cincispre-
zece yarzi mai jos de tint:. CZpitanul trase incii o dati.
Glontul izbi intr-o stin& gi ricogli fiuincl.
Cifpitanul r h a s e nemiqcat, cercetind creasta. Loco-
tenentul Berrendo se uita la trupul ccluilalt locotenent,
Entins putin mai jos de creast;. Soldatul prix-ea tinti
in p h i n t , chiar la piciaare. Apoi ridicg ochii Si se uitl
la cgpitan. -
- Nu mai e nimeni viu acolo, sus, zise ciipitanul.
Ascult$ Pi spuse el soldatului, du-te sus qi vezi ce este.
Soldatul cobori privirea. Dar nu scoase nici o vorbti:
- N-ai auzit ce ti-am spus ? zbierti la el cilpitanul.
- Da, domnule cgpitan, rlispunse soldatul, fir; s&
ridice ochii.
- Atuncea iegi de-acolo 8i du-te. CGpitanul inc3
avea pistolul in mink Ai auzit ce-am spus ?
- Da, domnule cPpitan.
- Atunci ce mai qtepti 3
- N-a8 vrea, domnuIe czpitan.
- N-ai vrca 2 Cipitanul infipse pistolul in wlele sol-
datului. Zici c& n-ai orca ?
- Mi-e frici. domnule cipitan, rlispunse cu dem-
nitate soldatul.
Locotenentul Berrendo se uitg la fa@ gi la ochii ciu-
dati ai ctipitanului, crezu cii are intr-ade~iirde gind
4-1 impugte $i interveni :
- Domnule clipitan Mora.
- M3 rog, domnule locotenent Berrendo ?
- S-ar putea ca soldatul sg aibi dreptate.
- S-ar putea sli nib; dreptate cind spune cii-i e
fricg ? S-ar putea sii aibi dreptate cind nu crccr sii exe-
cute un ordin ?
- Nu. S-ar putea s5 aibii dreptate cind crecle c?~e
vorba doar de un giretlic.
- Sint rnoqi cu totii, spuse ctipitanul. N-auzi cind
19 spun cti toti sint morti ?
- Vg referiti h camarazii nogtri de pe coast;, dom-
nule cripitan ? il intrebli Berrendo. Shlt de acord cu
dumneavoastrii.
- Paco, unn5 cgpitanul, nu fi caraghios. Crezi curnva
c3 e ~ t isingurul care il iubea pe Juliin ? Iti spun cli
rogii sint morfi. Vite !
Se ridicg, puse amiildouti miinile dcasupra bolovanu-
lui g i se sgltli in sus. mai intii in genunchi, cu stingicie,
apoi de-a dreptul in picioare.
 - Trageti ! strigii ciipitanul urcat pe bolovanul cel
marc de granit cenugiu ~i vinturfndu-~i bratele prin
aer. fmpugcati-mi ! Ucideti-rn; !
Pe creastii, Sordo st5tea ascuns in spatele calului
mort ~i zimbea.
Ce oameni ! igi spuse El Sordo. Rise infundat, str&-
duindu-se s5 se stiipineasc,?, fiindcz zguduiala ii pri-
cil~uiadureri in brat.
- Ro~ilor! se auzea urletul din vale. Canalii r o ~ i !i
Impugcati-mii ! Omoriti-mri. I
Sordo, cu pieptul scuturat de ris, privi atent peste
crupa calului ~ i - 1v,?zu pe cgpitan cocotat deasupra
bolovanului $i vinturindu-~ibratele, Un alt ofiter stgtea
ling; bolovan. Soldatul se afla de cealaltri. parte a bolo-
vanului. Sordo nu-si muta privirile $i cliitinii fericit

d i y ~ p n ) c a t i - r n g i$i I
, spuse el in voaptg. ~n~oriti-mii
$i din nou i se zgudui urniirul. Risul ii pricinui dureri
in brat, ~i la fiecare zguduiturri. avea impresia cii o s;i-i
plesneascii feasta. Dar risul il mai zgudui o data. ca
un adev5rilt spasm.
Ciipitanul Mora cobori de pe bolovan.
- Acuma nlii crezi. Paco ? il intrebs pc locote~lentul
Berrendo.
- Nu, r;spunse locotencntul.
- Cojones ! exclam5 cipitanul. 3-dm dta-a face drcit
cu la$ gi idioti.
Soldatul se triisese din nou, cu team;, indi~Atul
bolovanului, $i locotenentul Berrendo se liiwse pe vine,
lingii el.
Ciipitanul, stind descoperit al5turi de bolovan, incepu
6: strige miisciiri inspre creastii. Nu exist5 limb5 care
sZ cuprind5 atitea m5sc;ri ca spaniola. Sint in qaniolii
echivalente p e n t n ~fiecare cuvint murdar din limba en-
glez5, dar in afar5 de ele, sint $i alte cuvinte gi ex-
presii ce nu-s folosite decit in \;rile unde blasfemia tine
pasul cu asprirnile bigotismului. Locotenentul Berrendo
era un catolic credincios. La fel vi soldatul. AmEndoi
erau regaligti din Navarra, ~i cu toate c5 la furie in-
jurau vi terfeleau ceIe sfinte, socoteau asta un pZcat gi
il m5rturiseau la fiecare spovedanie.
 Acurn, stind impreuni ghemuiti in dosul bolovanului.
~irnlireaugesturile cQpitanului $i-i ascultau injur;ituri!e,
dar se IepQdau de el $i de vorbele lui. Nu voiau s5
aibl 1~ con~tiintQasemenea cuvinte intr-o zi in care ar
fi putut s5 moar5. Soldatul gindea c5 astfel de cuvinte
nu pot acluce noroc. SQ \,orbegti ava despre Virgen este
hemn rZu. Ofiferul 5sta \orbe$te nlai urit decit rogii.
Julihn e mort, gindea locotenentul Berrendo. Zace
mort acolo pe coast;, intr-o zi frumoas; ca asta. Iar
gura spurcat5 a clipitanului improagcl blasfemii vi are
sii ne aduc5 Ize cap inc5 alte nenorociri.
Cipitanul puse capit injurgturilor gi se intoarse clitre
locotenentul Berrendo. Ochii lui plreau mai ciudao
decit oric!nd.
- Paco. zise cQpitanul nespus de fericft, tu gi cu
mine o sQ mergem acdo, sus.
- Eu nu merg.
- Cum ? exclam; cipitanul ~i scoase iar pistolul
din toe.
Cit ii u r 5 ~
pe lgtia care se joac; mereu cu pistolul,
gindi Berrendo. Nu-s in stare sg dea un ordin fid sii
ameninte cu pistolul. Probabil cjl $i d n d se duc la
closet scot pistolul, ca s t ~ comande
i ce au de f5cut.
- hierg, dacii imi dati ordin. Dar v i rog sP luati
noti c i protestez, spuse locotenentul Berrendo.
- Atunci am sii m3 duc singur, anunt; cipitanul.
Aici pute prea rQu a lagitate.
Tinind pistolul in mina dreaptg, porni cu pagi aps-
safi in suo pe coast& Berrenclo $i soldatul il urrn5r-u
cu privirea. Nu ficea nici o hcercare de a se adgposti
$i se uita drept inainte, la stinci, la stirvul calului vi Ia
phnintul proaspiit aruncat peste linia crestei.
El Sordo stiitea intins lingii aal $i privea prin co1M
de ling5 stincb, pindind pavii mari ai ciipitanului.
Dmr unul singur, gindi El Sordo. Nu ne cade in
plasr? decit unul singur. Dar dupg cum vorbegte, pare
sr? fie un caza matjo~.Un vinat mare. Ia te uit5 la el
cum merge I Ia te uit5 ce mai jiving I Privegte-1 cum
pggegte inainte. Asta a1 meu e. Pe Sta il iau cu mine
la drum. Asta care vine acum p o r n e e in acesqi d l % -
tone ca $i mine. Vino incoace, tovargge CiilWor. PAge$e
cu spor. Vino de-a dreptul. Vino, c5 te a~teaptg.Hai.
Nu te opri de loc. Nu irlceti~lipasul. Vino de-a d r c ~ t u l .
DZ-i inainte, aga cum ai pornit-o. Nu te opri sZ te uiti
la Bia. A p . Nu te uita nici m5car pe unde calci. Apro-
pie-te mereu ~i prive~tedrept inainte. Ia te uit5, are ~i
mustat;. Ce zici de treaba asta ? Are inustaf5 tovarggul
Cgliitor. $i e c5pitnn. Ia te uit5 ce trese are pe inineci.
Am spus eu c5 e un cazn magor. Are o fay5 ca de
Zngl6s. Uite. Fara rogie, pKul b5lni ~i ochii alba~tri.
N-are chipiu pe cap ~i mustata Pi e galbenii. Cu ochi
dlba~tri.Ochi albagtri spi45citi. Oclii alba~trisl?Bl;cifi,
cu yrivirea ciudat;. Ochii alba~trispBlbcifi ii joacii in
cap. E destul de aproape. Prea aproape. Da, tovar'5~e
C515tor. Sii-ti fie de bine, tovariige CBlGtor.
ApGsB lin pe trBgaciul pugtii-mitraliere, gi arina zbicni
de trei ori indiirst, lovindu-1 in um5r cu mi~careaalu-
n e c a t ~a reculului unei arine automate puse pe trcpied.
CGpitanul zPcea pe coast;, cu fafa in jos. Mina sting5
~ i - oprinsese sub el. Mina dreapt5, care Vnuse pistolul,
stiitea intins5 dinnintea capului. Tofi cei din vale lua-
ser5 nou creasta sub foc.
Ghenluit in spatele bolovanului, gindindu-se cii acuma
trebuia sB striibat: locul deschis sub focul celor de pe
creastg, locotenentul Berrendo auzi venind de sus glasul
profund qi riigugit a1 lui Sordo, care striga :
- Bandidos ! Bandidos !lmpugcati-m5 I Ucidefi-mP !
In virful colhiei, intins indPriihi1 pugtii-mitraliere, El
Sordo ridea de-1 durea pieptul, ridea ava de tare, illcEt
credea c-o s5-i esplodeze cregtetul capnlui.
- Bandidos ! strigli din nou, in culinea fericirii. Uci-
defi-m$ bandidos ! Apoi clstinli din cap, fericit. Avem
multime de tovarPgi la Drumul cel mare, igi spuse El
Sordo.
Se pregPtea s i tragP cu pu~ca-initralierg~i in celP-
lalt ofiter cind avea sii pPrliseasc5 adlipostul din spatele
bolovanului. Mai devreme ori mai tirziu, tot va trebui
s3 iasP. Sordo qtia bine cB de acolo n-ar fi putut s3
comande detaganientul qi credea c; are toate sansele sl-1
nimereasck
Chiar in acea clipii, oamenii ceilalti din virful colinei
auzirz eel dintii zumzet a1 avioanelor ce se apropiau.
 El Sordo nu le-a auzit. Tintea cu pugca-mitralisrii
marginea de jos a bolovanului gi se gindea : CinJ am
sii-1 viid, are sii gi fie pornit in fugii, ~i dac; n-oi fi
atent, n-o sii-1 nimeresc. Ag putea sii trag in urma lui
pe toatii intinderea locului deschis. Am sri migc arma
asupra lui gi putin in fati. Sau fl las sri pornease5 gi
tintesc in el gi putin in fat& lncerc sri-1 iau chiar din
marginea bolova~~ului ~i pe urmii tintesc la un pas
inainte. Apoi simti o biitaie pe umlir, intoarse capul ~i
vzzu chip111 ccnu$iu, impietrit de spai~n: a1 lui Joaquin,
se uits incotro ii argta baiatul gi vgzu cele trei axioa~ie
apropiindu-se.
f n momenfxl acela locotenentul Berrendo tigni dill
s atele bolovanu~uigi, cu capul plecat ~i pic~ioarelein-
cfnate, alergsl pin2 la stEncilc i n closul cirora era am-
plasatii pugca-mitralierli.
Sordo urmiirea avioanele ~i nu 1-a mai zririt.
- Ajutti-mi sP trag asta de aici, ii spuse El Sordo
lui Joaquin, gi fllidul scoase pugca-mitralier; dintrc cal
gi peretele stincii.
Avioanele se apropiau mereu. Veneau in linie. fiecare
zburind mai la dreapta gi nlai sus decit cel dinainte, $i
cu fiecare secundii cregteau. gi zgomotul devenea dill ce
in ce mai puternic.
- Intinde-te pe spate ca sri tragi in ele. ii spuse El
Sordo. Ochegti drept in fata lor cind vin incoace.
Nu-si lua nici 0 clip5 ochii de la ele. $i zicea mereu,
cu gribii :
- Cabrones I Hijos dc prrtu I
- Ignacio I strig; Sordo dupk o clipa. Ag,izG puwa
pe u m h l bgiatului. Si c5tre Joaquin : Ascult5 ! Stai
aici gi nu te mi~ca.Apleacii-te. hlai mult. Nu. Mai tart5.
Se intinse la loc gi tinti pugca-mitralierrl asupra nkioa-
nelor mereu mai apropiate.
- Ascult:, Ignacio, tine tu de picioarele trepiedul~ii.
Picioarele trepiedului treszltau pc spatcle hiiatului )i
feava pu~tii-mitralieretremura din prici~ladirdiielii pe
care Joaquin nu gi-o puten stiipini, aga cum ~ e d e aghe-
muit, cu capul liisat in piept $i cu uruitul sacadat a1
noto oar el or in urechi.
 Intins pe burl2 gi cu ochii atintiti pe cer, la avioa-
nele ce se apropiau, Ignacio prinse in amindouii mii-
nile cele trei picioare gi tinu arma nemigcatii, spunindu-i
lui Joaquin :
- Tine capul plecat. Tine capul plecat in fatri.
Pasionaria spune : Mai bine sii mori in... gilldea
Joaquin, in vreme ce uruitul se apropia. Apoi deodati
se porni sri spun2 : Sfintri Niscitoare plinj, d e har, Dom-
nu1 este ocrotitorul tiiu ; binecuvintatii gti tu intre femei
gi binecuvintat este rodul pintecelui triu, Isus Mintui-
torul. Sfint5 Nasciitoare, Maica lui Dumnezeu, roagste
pentru noi, piicito~ii,acum gi in ceasul nostru cel de
pe urmii. Amin. S h t 5 Nrisciitoare, hfaica lui Dumnezeu,
incepu el de la cap& dar deodati-i un gind ii fulgerg
prin minte, gi pe cind urletul motoarelor devenea de ne-
hdurat, incepu in grab5 un act de pocliinti spunindu-gi :
0,Doamne-Dumnezeul meu, din adincul inimii mii je-
luiesc fiindcli miniatu-te-am pe tine, cel preavrednic de
intreagri dragostea mea...
Apoi izbucnir; esploziile sacadate deasupra urechilor
lui gi siinfi pe um&r arsura tevii fierbinti. Din nou por-
nirii detuniiturile, gi urechile ii fur; asurzite de suflul
zvicnit prin capiitul tevii. Ignacio triigea cu putere in
jos picioarele trepiedului, gi teava armei il frigea in
spinare. Detuna mereu prin uruitul insuportabil a1 mo-
toarelor ~i Joaquin nu-gi mai putu aduce aminte de
actul pocriintei.
Tot ce-$i mai putea aminti era : $i in ceasul nostru
cel cle >e urmH. Amin. In ceasul nostru cel de pe urmri.
Amin. 111 ceas~~l. In ceasul. Amin. Ceilalti toti triigeau
In avioane. Acunl gi in ceasul nostru cel dde pe unnii.
Amin.
Apoi, printre detuniiturile puytii-mitraliere se auzi
guieratul aerului despicat in dou: gi pe urmii pzmintul
i se rostogoli sub genunchi, acoperit de urletul r g u -
intunecat, ~i dupri aceea se in5ltS cu furie, pentru a-1
izbi in fats, ~i pe urmg piimint moaIe gi bucriti de stinc5
pornirg s5 plouii peste el, ~i Ignacio se prgvi-ilise deasu-
pra lui, gi puyca-mitralierg se prZvilise asupra lui. Dar
de murit nu murise, fiindcg din nou auzi ~uierulyi
pimPntul se cliitin; sub el, acoperit de huiet. Pc ~lrmii
iilriigi se auzi ~uierul,~i pzmintul se zgudui sub burta
lui ~i o parte a colinei se iniiltii in viizduh, apoi incepu
sii cad; lin peste cei intuqi imprejuntl lui.
De trei ori se intoarserii avioanele ca s5 b o m k d e z e
creasta, dar nici unul dintre ei n-a mai Stiut. Apoi avioa-
nele au ~nitraliatcreata $i au plecat. DupS ce s-au nk-
pustit ultbna oar2 asupra colinei cu mitralierele ha<-
miiind, a\:ionul din frunte a luat iniiltime, a facut un
viraj scurt. ~i toate celehlte au venit pe unna lui, au
schimbat formatin, alcstuind u11 V, ~i s-au depiirtat prin
inaltul cerului c5tre Segovia.
Tinind c~castasub foc sustinut, locotenentul Berrendo
a trimis o patrulii pin5 in cel mai czyropiat crater de
bomb& de unde puteau sii arunce grenade peste crcastii.
Xu voia sii-$i asume nici un risc pentru cazul cind
vreunul ar fi r h s in viatg ~i i-ar fi a~teptatpe creasta
miicinatli de banbe, ~i aruncii patru grenade in invU-
mkyeala de cai morti, stinci sparte ~i sfilrimate :7 psmint
cu yete galbene lnirosind puternic a exploz~v; abia
dup; aceea i e ~ din
i craterul bombei ~i urc5 pe creastii,
s2 cerceteze ce era acolo.
Pe creastli ninleni nu mai trzia, P11 afar5 de Joacluin,
fl2cliul. care z5cc.a f5rii cunogtintii sub trupul lipsit de
via@ a1 lui I g i ~ ~ c i o$i. Joaquin singera pe nas ~i pe
ureclli. Nu mai ~tia~limicgi nu rnai simtise nirnic din
clipa cfnd clizuse deodatii chiar in centrul exploziei ~i
re.spiratia ii fusesc slnulsri din trup de suflul bonlbei
esploclate atit de aproape, iar locotenentul Berrendo PSi
facu semnul cn~cii gi-1 fmpu~cii in ceafli, cu aceeaSi
grab5 ~i cu acceqi duio~ie,dacli un gest atit de repezit
poate fi duios, cu care Sordo i ~ r3pusese
i ci~lulriinit.
Locotcnentul Bcrrendo se opri pe creast; si privi in
josul constei la moqii lui, apoi igi aruncli ochii in de-
piirtxe gi ccrcets locul ce-1 striibiituserli in galop rnai
inainte .ca Sordo sB se refugieze aici. Rev5zu intreg
dispoziti\~ultrupei rZsp?ndite in jur, apoi ordong sB fie
a d q i caii moeilor ~i trupurile sii fie legate de-a curme-
zigul geiIor. pentru w astfel s5 poatg fi transportati in
La Granja.
- Luati-1 ~i pe &I de colo ! ordon&locoteneiitul. Cel
cu miinile inclegtate pe pugca-mibalier;. Ma trebuk sfi
fie Sardo. E cel ~ n a iin virst;, ~i el avea pugmini-
tralierii. Ba nu. Tiiiati-i capul gi infiigurati-1 intr-un
poncho. Pe urmii stiitu putin pe ginduri. Ba mai bine
ar fi sZ luati toate capetele. $i ale celorlalti, din vale,
gi ale celor din locu'l unde am dat prima datg peste ei.
Adunati pu~tile~i pistoalele, iar pugca-initralier; urcafi-o
pe un cal.
Dupii asta, cobori ping la locul unde ziicea locote-
nentul ucis la asaltul dintii. Se uitg indelung la el, dar
fGrZ s54 atingti ou mina.
~ mcis ntnla es la guerra, igi spuse Pn sinea
Q Z Ccosn
sa, aclid : Ce ingrozitor lucru e rszboiul.
Pe urmii igi mai fiicu o datg sernnul crucii gi, coborind
cZtre poalele colinei, spuse de cinci ori Tat62 nostru vi
de cinci ori Ave Marin, intru odibna sufletullui aceluia
care fusese oamaradul siiu. Nu voia sii fie de fat5 gi sg
vadg cum i se indeplinesc lmrwlcile.
 Capitolul douzzeci ~i opt

, Dupg ce au plecat avioanele, Robert Jordan ~i Pri-

mitivo au auzit din nou impu~cZituri, gi lui Robert
Jordan i s-a parut c5 vi inima reincepe sg-i bat5 in
piept o data cu ele. Un nor de fum aluneca peste ultirna
insltime ce-o vedea in zare, ~i avioanele p5reau trei
Pete mereu mai mici pe albastrul cerului.
Probabil cii ~ i - a uf5cut praf gi pulbere propria cava-
lerie, iar pe Sordo qi ai lui nici mscar nu i-au atins, i ~ i
spuse Robert Jordan. Blestematele astea de avioane te
inspsimintti de moarte, dar .de omorit nu te omoar;.
- Se bat inainte, spuse Primitivo cu urechea atin-
tit5 la salvele sustinute. Se cutremurase la fiecare bu-
buiturii de bomb;, ~i acurn igi trecu limba peste buzele
uscate.
- De ce nu ? zise Robert Jordan. Alea niciodak; nu
omoarii pe nimeni.
Pe urn15 impuqciiturile incetar; cu totul $i nu mai
auzirr nici una. Focul de revolver a1 locoteneiltului
Berrendo nu ajunse atit de departe, ping la ei.
La inceput, incetarea focului nu-1 impresionti in nici
un fel. Dar mai tirziu, pe mZsur5 ce lini~tease prelun-
gea, un go1 dureros i se ivi in piept. Pe urmii auzi tros-
netele grenadelor, ~i pentru moment i se u p r 5 sufletul.
Dupg aceea totul se potoli din nou yi linigtea se pre-
lungi, inr atunci gtiu cii se ispr5vise.
hlaria veni de la tabiir5 aducind o giileat; pling cu
mincnre de iepure ~i ciuperci plutind in sosul gras, o
traistj cu piine, un burdufel cu vin, patru farfurii de
tablli, tloua clini ~i p a t n ~linguri. Se opri la amplasa-
nientul puytii-mitraliere gi a~ezgdoug farfurii, una pen-
tru Agustin $i alta pentru Eladio, care luase locul lui
23 - Pentru cine bat clopotele 417
 Anschno la pu~ca-mitralier5,le dad11 piine, scoasc cep11l
de corn a1 burdufului ~i le urn],lu dou5 c h i cu \,in.
Ho1)t~tJ ( ~ d a no umiirise cu privirea cum use5 uSor
panti1 pinti la postul I,ui de observatic. cu traistlz pe
um5r si gsleata in mEn5, iar c q u l ,cu pilr scurt ii strs-
lucea in soare. li i e ~ i s ein i n t i m p i w e . luase gsleata de
tab15 ~i o ajutase s5 urce ultilna stin&.
- Cc-au fHcut nvioa~lele? intrebase hlaria. cu groaza
i n oclli.
- L-nu bombardat pe Sordo.
Drscoperise g'5leata ~i punea lnincarea in f a r f i ~ r i ~
-- Tot sc mai luptii i n d ?
- Nu. S-a isprsvit.
- O ! csclarnii brusc hlaria, m u ~ c i n d u - ~buzele i ~i
I ~ i \ i n din zare.
- hlit. nu mi-e fo.ame, spwe Primitivo.
- hl5ninc.5, oricun, il sfiittli Robert Jordan.
- hIi-e cu neputint5 .sZ inghit mzcar o irnbucZtur5.
- Ben putin d e ici, ii spuse Robert Jordan, intin-
zindu-i burduful. $i pe unnii s5 miininci.
- Po\.estea asta cu Sordo mi-a alungat orice poft8,
spuse Primitivo. hlgninc8 tu, mie nu mi-e poft8.
Maria se duse la el. il prinse cu bratele pe clupti git.
11 s5n1t5 si-i spuse :
- hI5nEnc5, bstrinule. Fiecare e &tor ss aib8 grij;
~i s5-7i piistreze puterile.
Primitivo intoarse c?pul intr-o paste. Lu8 burcluful
de vin, d5du capul pe s p t e ~i I5sii ~uvoiul s5-i ti?-
n e a s d drept ^m fundul gu~ii.Pe u r n 5 i ~ umplu i far-
furia cu mincare din galeat5 ~i incepu s5 msnince.
Robert Jorclan se uit5 la hlaria ~i cliitin5 din cap.
Fata se a ~ c z 5ling8 el ~i ii puse brawl peste urneri.
Fiecare ~ t i ace silnte cel8hlt, stlteau aproape unul d e
alhd ~i Robert Jordan mino. domol, ca s5 poatii savura
pe fndelete ciupercile. bsu vin, gi nici unul nu spuse
nici un cu\.int.
- Poti s5 rilnii aici, glmpa, dad \,rei, ii spuse Robert
Jordan intr-mn tirziu, dups ce terminasers toatii min-
carea.
- Nu, zise Maria. Trebuie s5 inti intorc la Pilar.
 - Poti foarte bine s i rimii aici. De-acum incolo nu
cred siI se inai intimple nimic.
- Nu. Trebuie sii m i intorc la Pilar. fmi dii inifiere.
- Ce-ti d5 ?
- Initicre. fi zi~nbigi pe u n n i il sdrut2. N-ai auzit
niciodat; de inifiere in d e credintei ? $i se ^nbujorii
toatii. E can1 a$a ceva. Si iar rogi. Da' altfe1.
- Atuncea intoarce-te la initierea ta, incuviintii Ro-
bert Jordan mingiincl-o pe cap. Fata ii z?mbi, apoi il
h ~ t r e b ipe Primitivo : Iti trebuie ceva din vale ?
- Nu, fato, riispunse Primitivo. Vedeau amindoi cii
nu-$ revenise inc5.
- Salt~d,bztrinule, ii zise hlaria.
- Asculu, rosti Primitivo. Nu mi-e teams de monte,
dar s5-i 1Gsi.m a.p, f&r5o mini de ajutor ...
- N-avem incotro, rgspunse Robert Jordan.
- $tiu. !ji parcd totugi ...
- N-avem incotro, repet5 Robert Jordan. fji acuma
e mai bine s5 nu vorbim despre asta.
- Aga e. Da' sinL@ amlo ... ~i noi nici un ajutor ...
- E mult mai binlo sd nu vorbim despre asta, zise
Robert Jordan. Iar tu, grtapa, Entoarce-te la iniiierea ta.
$i o insofi cu privirea pe diid c o b r a printre stinci,
Pe urmii rrunase multA vreme neclintit, gindindu-se g i
cercetind cu ochii hiilti~nilerlin jur.
Primitivo ii spuse ceva, ins5 nu-i didu rzspuns. Soa-
rele ardea, dar nu bdga d e seanii ciildura in vreme ceqi
pllmba privirile peste povauaigul d e dedesubt gi peste
pilcurile l~rdungiale c r ~ ~ i l de o r brad risipite pe
coasta cea mai inalG. Trecuse un ceas intreg, gi soarele
se afla mult in stinga lui cind ii v h apjiind peste
m a s t 2 ~i i ~ duse
i binoclul la ochi.
Caii psreau mirunti gi pliipinzi cind primii doi c5li-
reti a p h r 5 in zare pe coasta fntinsii gi verde a colinei
inalte. Apoi alti patru c515reti incepurz sP coboare, r&-
firindu-se peste coasta larg5, gi dupZ o clip; h lentile
se ivi, lirnpede $i clarii, coloana dub12 de cai gi cdliireti.
Ii privea incordat ~i simfi deodat; cum sudoarea ii iz-
bucnegte la subtiori g i i se prelinge h jos pe coaste. In
fruntea coloanei mergea un singur cglzret. Pe urmii
~ c r ~ c aalii
i ~ oameni c5liiri. Pe urlnii ~ e n e a ucaii fRr5
csili~eti,cu poverile legate in gei. Pe urmi doi csllireti.
PC ulm& veneau riinifii $i cite un osta$ pggea pe ling5
caii lor, sprijinindu-i. Pe urn12 venea alt grup de dlii-
re :i, incheind coloana.
ilobert Jordan ii unnzri pe cind coborau coasta ~i
ping se pierdurii in piidure. De la deprirtarea aceea nu
putea sg vadH povara urcatii pe o $a, adicj un ponclzo
icf5~uratin lung, legat la capete ~i din loc in loc. aSa
fel c2 intre legituri se uinfla cum se umflii peste bonbe
pgstaia de mazsre. Povara asta era prinsii zdraviin de
p,iar capetele stiteau prime la triigiitori, intre curelele
sdrilor. Deasupra ei, in virfiil ~ e i i ,puvca-mitraliers de
care se slujise Sordo i ~ hiilta
i sfidatoare teava.
Locotenentul Berrendo, cgliretul stingher din fruntea
coloanei. i ~ asigurase
i flancurile ~i trimisese eclcrori.
clar nu se silntea in stare s2 sfideze pe nimeni. Nu
simtea decit golul lhu~tric ce urmeaza acfiunii. Se
ginden : Sii iei mpetele morfilor e ceva cumplit de
barbar. Dar e ne\.oie de dovadii ~i de identifiare. 0 sii
am ~ i - a pdestulii bstaie de cap cu cele inemplate. gi
cine poate $ti ? Ar fi posibil ca povestea asta cu capetelc
sti-i impsesioneze. Exist5 doar, printre ei, gi unii care se
dau in vhlt dup5 a ~ t f e lde lucruri. S-ar putea chiar sii
le trimits pe toate la Burgos. D=ir barbar5 treab5.
Aiioanele au fost mare lucm. Mare, blare. f ~ l s am i fi
putut face totul, $i apraape fiir5 pierderi, cu un mortier
..Stol\es". Doi catiri pentru obuze $i unul cu douH mor-
tiere. cite unul de fiecare parte a seii de samar. Ce
mai armat5 am fi fost atunci ! Cu puterea de foc a
atftor arme automate. $i dt catir. Nu, doi catiri pentru
c5ratul munifiei. Las-o incolo, igi spuse locotenentul.
Asta n-ar mai fi cavalerie. Las-o incolo. Tti alcktuiegti
{t armatii doar p e n t n ~tine singur. Pe urmri ai s; mai
~.rei~i un tun de munte.
DupQ aceea se gindi la Julihn. inort pe colin5. mort
acum, legat de-a cumlezi~ul~ e i iin grupul din fats. ~i
pe cind cobora in intunecata pgdure de brad, lrsind
l~urlinasoarelui r5spindits pe colina din urmj qi stri-
bstind linirtea intunecoasii a piidurii, porni dill nou
sii spunz o rug5ciune pentru odihna prietenului slu.
Slav5 tie, prasfintii regin6, m a i d a induririi, incepu
locotenelltul Berrendo. Via@, mingiierea ~i ngdejdea
noastr5. Catre tine iniilfikn suspinele, jalea gi lacrimile
noastre in aceast5 va'le a plingerilor...
lgi continu5 ruggciunea, iar copitele calului cslcau
pe covorul moale al cetinilor mcate, lumina se strecura
in fascicule printre trunchiurile copacilor ca printre co-
loanele unei catedrale, ~i spunindu-gi ruggciunea, privi
inainte ~i v5zu oamenii trimi~ipe flancuri csliirind prin
pidure.
I e ~ din
i pgdure ~i o lug pe drumul galben care ducea
in La Granja, ~i copitele cailor ridicau nori de puibere
ce pluteau in jurul c515retilor. Praful se q e z a peste
mortii legati de-a curmezi~ul geilor vi se aSeza peste
raniti, iar cei ce plgeau pe alsturea de ei mergeau prin
praf gros.
Aici i-a v5zut Anselmo trecind ciiliiri prin norii
de praf.
Anselnio a num5rat mortii $i rznitii ~i a reounoscut
pu~ca-mitralier5a lui Sordo. N-a qtiut ce cuprinde legs-
turn aceea invelitii in poncho, care salta pe coastele cai-
lor, smucitg de trlggtorile ce zvicneau inainte, dar rnai
tirziu, in drumul de intoarcere, a ajuns pe intuneric la
colina unde luptase Sordo gi a inteles dintr-o datg ce
era in sulul cel lung, invelit in poncho. Din pricina in-
tunericului nu putea recunoaSte cine fusese pe creasta
colinei. Dar a nurnlrat trupurile celor ce z5ceau amlo
~i pe ulm3 a luat-o peste creste cltre tabBra lui Pablo.
hiergind sin,gur pe htuneric, simtind in suflet o
spaimz ca un inghef a1 inimii, pornit5 dill <im@mintele
stirnite de ~,
gropile
. craterelor de bombe, de ele y i de
ceea ce aflase pe colin5. i ~ alungii
i din ininte orice
gind la ziua ce avea s5 \in,:. Doar mersc inaintc, cit
de repede ii ststea in pt~':;tltl,ca sH ducs \.eytilc. Iar
i11 mers se ruga pentru odihna sufletdlor Ini Sordo si
ale tuturor celor din ceata sa. Era prima lui rugsciune
de cind incepuse migcaren $i p h g In clips aceea.
PreabunB, preainduriitoare Si preamilostiv2 FecioarH,
se ruga Anselmo.
 Dar in cele din urin5 nu-$ nlai putu stiipini gindu-
rile care goneau citre ziua ce akea sii \inA. $i i ~ zicea
i :
Am sii fac tot ce mi-o spune Ittglis $i nurnai aSa cum
mi-o spune. Dar ingXduie-mi sc2 fiu cit mai apruape de
el - o, Dun~nezeule! - ~i fi't ca poru~icile sri-i fie
li~npezi,fiindcii nu crcd c-am s5 mii pot stapini sub
bombele a\,ioanelor. Ajutd-mi sii mli port miine - 0,
Dumnezeule ! - aya cum trebuie s5 se ponrte un om
in ceasurile lui de pe umlk Ajut5-mi - o, preaindurii-
torule ! - sii inteleg bine ce va trebui sd fac mTine.
Ajutii-n~ii- o, Du~nnezeule! - sii-mi stzpinesc picioa-
rele ~i sii n-o iau la fugz atmlci cind \ a sosi clipa cea
crinceni. Ajut5-mi - o. Dumnezeule ! - sii mii port
c,i urr on1 adelgrat, iniine. in ziua bitiiliei. De vreme
re vin ~i iti cer acest ajutor. hiiriize$te-mi-]. rogu-te,
c'ici t u ~ t i icii nu ti 1-a? cere de nu m-as afla in grea
~11mp5nii.~i niciodats nu \oi mai veni s i cer ce\a in-
duriirii tale.
hlergind singur priil intuneric, igi sirntea sufletul mtzlt
inseninat de pe urma rugkiunii $i era convins, acum.
cii avea s5 se poarte cu cinste. $i coborind de pe iniil-
timile cele mari, incepu din nou sii se roage pentiu
oamenii lui Sordo, yi peste putin ajunse la. postul de pe
creastz, unde il so~niiFernando.
- Eu sint, rgspunse bztrinul. Eu. .4nseho.
- Bine, zise Fernando.
- Stii, miii, ce s-a intimpbt cu Sordo ? il intreb:
.4nselmo pe cind stgteau amindoi, in intuneric, ling;
stinciIe cele man.
- Cum s5 nu gtiu ? rbpunse Fernando. Nr-a spus
Pablo.
- A fost el acolo, sus ?
- Cum s5 nu ? zise Fernando placid. S-a urcat pe
toling indat5 dup; ce s-au retras ca\.aleri$tii.
- $i v-a spus...
- Ne-a spus totul, il iqtiintii Fernando. Ce ciini
sint fasciytii g ~ t i aI Trebuie s5 isprgvim odatii in Spania
toG ciinii d e soiuI Hsta. Se opri, apoi adliugii cu
116 : Astora le lipsegte orice simtiimint de omenie.
 Anselmo zAmbiin intuneric. Acum un ceas nu gi-ar fi
hchipuit c-are sP mai poat; zhbi vreodatti. Ce mi-
nune de om gi Fernando 5sb, gfndi bgtrhul.
- Da, fi spuse el lui Fernando. Trebuie s5-i in-
v Z f b . Trebuie sti le smulgem avioanele, annele auto-
mate, tancurile ~i tunurile gi s;-i Pnviith ce hseamng
omenia.
- Chiar q,incuviintg Fernando. h i pare bine cii
gi tu zici la fel.
Anselrno il pkzsi, IZsindu-1 acolo singur cu omenia
lui, $i porni la vale d t r e pester;.
 Capitolul douzzeci ~i nouP

Ansclnlo il giisi pe Robert Jordan in pegterg, avezat

ia mmasn de scindur;, fat5 in fat; cu Pablo. Aveau intre
ei o oal& plinii cu vin, $i pe mas;, in dreptul fiedruia,
cite o can5 tot plin5. Robert Jordan avea clinaintea lui
carnetul ~i in ming tinea un creion. Pibr $i Maria erau
undeva in fund111 pegterii, ascun5e vederii. N-avea de
unde $ti c:i felneia o tinea pc fat; acolo lwntru a nu o
ltisa sZ aud5 discutia celor doi gi i 5e ptiru tare ciudat
c5 Pihr nu e ~i ea la mas;.
Cind Anselmo pMrunse pe sub piitura atirnatii la
intrare. Robert Jordan ridiciI prib-irea. Pablo r5mase
mai departe cu ochii ClecaG. Se uita tint5 la oala cu
\-in, cli-lr de vszut n-o vedea.
- Am fost pe-acolo, pe su5, il \esti Anselmo pe
Robert Jordan.
- Ne-a spus qi nou5 Pablo.
- Erau gase moqi pe toling $i le tPiaser5 capetele,
spuse Anselmo. Se fscuse intuneric cind am fost acolo.
Robert Jordan dtidu din cap. Pablo ~ e d e aneclintit,
se uita la oala cu vin ~i nu scotea o vorbl. Chipul ii
era go1 de orice expresie, gi ochii lui mici, ca de porc,
priveau la oala cu vin de parc5 niciodatii n-ar mai fi
v8zut aya cem.
- S k i jos, il indemn5 Robert Jordan pe Anselmo.
Bitdm1 veni la mas5 $i se a$ez$ pe unul din tabure-
tele acoperite cu piele netiibgcitli. iar Robert Jordan
ciutii cu mina pe sub mas2 ~i scoase sticla de zchiske!~
caTe fusese darul lui Sordo. Era plinii aproape ping la
jm6tate. Se Entiuse peste mas; ~i lu8 o canti, turn;
whiskey in ea ~i o i~npinsectitre Anqehno. sl3unind11-i:
- Bea asta, bstrine.
 Pablo igi mut5 prit irile de la oala cu \in la cllipul liu
Ansellno, se nit5 la el cum bea. apoi i)i intonrse din nou
oclui spre oala cu vin.
Cind inghiti biiutura, Anselmo ~ i l n f io arsuri in nas,
in ocli si in gurii. pe urmg o ciildurii dulce gi intremg-
toare in stomac. Iqi $terse gura cu dosul palmei.
Dupli aceea se uitli la Robert Jordan ~i zise :
- Nu-mi mai dai una ?
- Cum s5 nu, riispunse Robert Jordan ~i iar ii turn5
u~l~kkc!ydin sticls. insli de data asta nu mai impinse
cana peste tsblia mesei, ci i-o d5du in minii.
Acurn biitrinul nu mai sunti arsura, ci doar o r.:ildur5
dc douii ori rnai dulce $i mai intremiitoare. Pcntru
sufletul lui era ceva la fel de bun ca o injccGe cu ser
fiziologic pentru cineva care a siiferit o grm5 he-
moragie.
Biitrinul st uitii iar la sticlli.
- Restul e pentru miine, ii spuse Robert Jordan.
Ce se intirnplg pe gosea, bitrine ?
- A fost foarte mult; migcare, riispunse Anselmo.
Am insemnat totul pe hirtie, aya cum mi-ai adtat.
A c m a am llsat o femeie sii inseinne in locul meu.
Mai timiu Inti duc sil vikl ce-a flcut.
- Tunuri antitanc ai vlzut ? De-alea pe roate de
cauciuc ~i cu tevi lungi 2
- Da, riispunse Anselmo. Patru oan~ioanenu trecut
pe gosea. In fiecare se afla cite un tun de Zsta gi-avenu
ptde acoperite cu crengi de had. @i in camio,me se
aflau gi cite w e oameni pentru fiecare tun.
- Patru tunuri, q a ai spus ? il intrebg Robert
Jordan.
- Patru, intiiri Ansellno. N u se uita de loc la Idrtii.
- $i altceva ce-a mai trecut pe gosea ? Ia spune.
In timp ce Robert Jordan nota, Anselmo ii spuflea
tot ce viizuse trecPnd prin f a b lui pe sosea. Ii spu-e
totul, de la inceput pi in bung dnduial5, cu f~ntastica
memorie a celor ce nu gtiu nici sii scrie ei nici sri
citeascii, gi de douli ori se intinse Pablo, cit vorbi el,
gi-pi urnplu din oalg cana cu vin.
 - Au rnai trecut gi ca\rderi~tiicare s-au intors in
La Granja din munfii unde au luptat cu El Sordo, con-
tinuli .4nsehno.
Pe urm5 adliugii numiirul rsnitilor \azufi si a1 morti-
h a t i r q i fn gei.
- A fost ti nn sd lung, prins de-a cun~lezigulunei
gei, si atuncsa n-am priceput ce-o 8, spuse Anselrno.
Da' acuaa @u cii arau mpetele. Si vorbi mai departe,
fir5 s5 hcii dci o pauzg : Era un escadron intreg de
cavalerie. Da' nu le mai riimgsese dedt un smgur ofiter.
$i nu era cal care a fost aici diaineap, deweme, cind
stgteai la pqa-mitralier5, Ala trebuie c5 era unul din-
tre morp. Doi dintre moqi erau ofiteri, cH se vedea pe
ndneci4. Sataau h o n i j i cu fap in jos peste gci ~i le
bEilhg2lneau m l i d e . Aveau gi mliquina lui El Sordo,
legat5 pe g a w cu capetele. Da' teava i se indoise, in-
cheie b~tdnul.
- M i 4 spus destule, zise Robert Jordan gi-qi cu-
funds cana h oala cu vin. $i in afar; de tine, cine a
mai trecut vreodatii peste linia frontului, clincoh, in
repubEd 3
- h&8s pi Eladio.
- Cine dintre iigtia doi e rnai de nzdejde ?
- Andrb.
- $i cjt i-ar trebui ca s-ajungli de-aici pin; la Nava-
carrada ?
- F5rii nioi o povar5 gi urnblind cu toat5 grija, trei
oaasuri, dacfi-l ajut5 gi norocul. Noi am \-enit pe-un
drum mai lung gi mai sigur din pricina materialelor tale.
- E sigur c-ar putea sB faeP a p ?
- No sd. Niciodatii nu pofi s2 fii sigur de nimic.

-
t Nici chiar dac5 te-ai duce tu ?
Nici.
bin urmare, e lucru hotsrit, gindi Robert Jordan
Bn sinea sa. Dac5 ar fi spus c;i e sigur, I-ag fi trhnis
pe el.
- $i Andrks p a t e s5 ajung; acolo tot ava de biW
ca qi tine ?
- Tot aqa, sau inc2 pi mai bine. E mai tinlir.
- Dar trebuie neapHrat s5 ajungli acolo.
 - Dacii nu i se intimplli nirnic, are s I ajungl. Dad
se intimplli ceva, inseamnP cB i s-ar fi putut intimpla
oricui.
- Am sli scriu un bilet gi am s5-1 trimit cu AndrCs,
il anunfg Robert Jordan. $i am sti-i ar5t amhunfit undo
il poate g5si pe general. 11 ggsegte la Estado Mayor a1
diviziei.
- N-are sg priceapg el istoriile astea cu divizii @
mai gtiu eu ce, zise Anselmo. Pe mine totdeauna m-au
incurcat. Trebuie sii-i spui doar cum il cheamg pe ge-
neral g i in ce loc Pl poate gtisi.
- P 3 tocmai. La Estado Magor a1 diviziei are sI-1
g5seasc5.
- Da' iista nu e un loc ?
- Sigur ca-i un loc, biitrine. ii esplicli Robert jor-
dan cu riibdare. Dar e un loc pe care 1-a ales generalul.
Acolo uncle are s i - ~ istabileasd el comandamentul fn
\.ederea b5Mliei.
- Ei, atuncea unde anuine e ? Anselmo era ostenit,
~i osteneala il filcea s & ~ ipiards agerimea de minte.
$i de asemenea, cuvinte cum sint brigadii, divizie, corp
de arinatli il h~curcau rrlu. hlai intii fuseserg deta~a-
mente, pe urm8 fust~ser5regiinente ~i pe urrng brigiizi.
Acuma apiiruser5 ~i brigszi 2i clivizii, amindouz. Nu
mai putea s i priceapa. Iar un loc trebuie sZi fie un loc,
~i loc fir5 nume nu st. poate.
- Hai s-o luiinl doinol, b8trine. stBrui Robert Jordan.
Stia cli dacii nu-1 poate face pe Ansehno sli ?n~eleag&
niciodatg nu \:a f i in stare si-i explice limpede lui An-
drCs. Estnclo Alayo,r al divizici trebuie sli fie un loc
pe care vi I-a ales generalul ca sg-~iorinduiascli acolo
comandamentul. Generalul coinand5 o divizie, adicg
douli briggzi. Xu ytiu unde se afla locul acesta, fiindcii
nu eranl acolo cind ~i 1-a ales generalul. Trebuie s5 fie
probpbil o pe~terii.sau ceva s5pat in pilmint, un ad&
post,' $i cii mlilte sirn~e de telefon trase pin5 acolo.
AndrGs trebuie s l Eiltrebe uilde se aflg generalul ~i
uncle e E.~frrtlo.licr!lor a1 di\.iziei. Bilctul b t a trebuie
sH1 Enminczt. generalului. ori celui mai mare peste
Estcldo Xlayor. a1 lai. sau unuia a1 cilrui nulllt: aln sil-1
scriu eu aici. L?nul dintre s ~ t i atrrbuitt ncaplrat s5 se
 afle acolo, chiar dacli ceilalti or fi plecati s i inspecteze
pregatirile pentru atac. Acuma ai priceput ?
- Da.
- Atuncea ads-1 incoace pe Andrks, iar eu am s5
scriu biletul gi am sii-1 pecetluiesc cu gtampila asta. I
ariitli gtampila de cauciuc 1nic5, rotund2 gi fixatg pe
suport de lemn, cu sigiliul S.I.A., gi tugul tot rotund,
virit intr-o cutie de tab12 nu mai mare decit o monedl
de cincizeci de centi, pe care il purta in buzunar. Fat5
de gtampila asta au sii arate tot respectul. Ads-1 incoace
pe Andres ~i am s5-i explic vi lui. Trebuie sii plece
repede, ins5 mai inainte trebuie s5 priceapli bine ce
are de f5cut.
- DacG ~ r i c e leu,
~ are s2 priceap5 qi AndrBs. Da'
trebuie s5-i limuregti limpede. Chestia asta cu state-
majose qi divizii e-o mare tain5 pentru mine. Eu tot-
dcauna m-am dus in locuri de astea ca la ceva bine
qtiut dinainte, cum ar fi, de pild;, o casii. La Nava-
cerrada comandamentul se aflli En hotelul cel vechi. La
Guadarrama e intr-o casii cu grading.
- Dac2 e vorba de generalul Bsta, spuse Robert
Jordan, atunci are sii-l gsseascli intr-un loc foarte apro-
piat de linia frontului. $i o s5 fie un adspost sgpat in
pamint, ca s5 stea ferit de avioane. AndrBs o s5-1 gG-
seas& repede d a d are s2 intrebe, da' numai s5 $tie
cum s l i intrebe. $i n-are altceva de fgcut decit sg arate
ce am scris eu. $i acuma fugi gi adu-1 incoace, fiindc5
trebuie d ajungii repede d e tot la general.
Anselmo ieqi din pegters, aplecindu-gi capul pe sub
p5tura atirnatli. Robert Jordan incepu ss scrie in canlet.
- ,4scultB, Znglds, spuse Pablo, uitindu-se tot la
oala cu vin.
- Acuma scriu, rispunse Robert Jordan flrii s5 ri-
dice privirile.
- Ascult5, Znglds, repet2 Pablo, vorbind de-a drep-
tul d t r e oala cu vin. Pentru povestea asta nu trebuie
sli-ti pierzi n2dejdea. Chiar gi fsri Sordo avem destui
oameni cu care ss ocupiim posturile de gard5 gi s5
arunciim podul in aer.
- Bine, r5spunse Robert Jordan fiirg s2 se opreasc5
din scris.
 -- Destui oameni. urm5 Pablo. Am ramas illcintat
de cit5 dibscie ai do\-edit astszi. 1ngli;s. ii spuse PaMo
oalei c i ~\.in. h i dau seama c5 ai lnultii picnrdia. E ~ t i
mai iscusit decit mine. Acuma am toat5 iucrederea in
dibgcia ta.
Concentrat asupra raport~ilui cstre Colz, incercind
s;-1 forr~~uleze in cit mai putint. cu\.inte. dar sH1 fac5
totu~i absolut convingPtor. str5duindu-se sii prezinte
in ava frl lucrurile. incit atacul s;i fie contramandat
fiirii nici un fel de ezitare, dar in acela~itimp sg-i con-
ving5 cG 1111 incearca s; obtins ailularea ordinului de
atac de teama vreunei primejdii legate de misiunea lui
.yi d nu dorea nimic altceva decit s,i-i pun5 in posesia
tuturor clementelor situatiei. Robert Jordan abia dacii
auzea vorbelc lui Pablo.
- In.g16s, rosti Pablo.
- Acuma scriu, ii spuse Robert Jordan f5ra s5 ri-
dice privirile.
Probnbil c5 ar trebui s2 trimit dou5 copii, iyi spunea
Robert Jordan. Dar dac;? as face aga, nu mi-ar mai r5-
mine oameni destui pentru aruncarea in aer a podului,
in cazul cind t o t u ~ iva trebui s2-1 arunc. Ce ~ t i ueu
despre motivele lanssrii acestui atac ? Poate cii nu-i
decit o incercare de diversiune. Poate c i vor sii rctragP
anumite unit5ti din vreo alt5 parte a frontului. S-ar
putea s; urrnc'ireascii atragerea nvioanelor din nord.
Poate c5 numai despre aga ceva e vorba. Este foarte
posibil ca nirneni sS nu se agtepte la un succes. P a r d
ce qtiu eu ? Asta este raportul meu cgtre Golz. Podul
nu-1 arunc in aer pin5 ce nu pornegte atacul. Ordinele
pe care le-am prirnit sint clare, iar dacii atacul este
:~nulat, nu intreprind nici o actiune. Sint ins5 obligat
s5 phtrez aici destui oameni pentru a-mi asigura un
minimum d e for@ necesare esecutgrii ordinelor.
- Ce spuneai adineauri ? il intreb: pe Pablo.
- Cg am incredere, InglBs. Pablo se adresa tot oa-
lei cu vin.
Doamne, cit ag vrea s i am ~ ieu' ! giildi Robert Jor-
dan, $i igi v5zu mai departe de scris.
 Capitolul treizeci

$i acurn indeplinise tot ce a\.ea de Pndeplinit in noap-

tea aceea. Toate ordinele fusesers date. Fiecare ytia
precis ce are de fscut a doua zi dhnineata. Erau trei
ceasuri de cind plecase Andrtc. Acum, ori avea s5 se
Yntimple o datli cu venirea zorilor, ori 11-avea s5 sc
Yntimple de loc. Cred c-are s5 se intimple, i ~ ispuse
Robert Jordan pe cind cobora de la postul de pe
creast;, unde se dusese s5 stea dr vorbH cu Priinitivo.
Golz organizeazli ~i conducc ntacul, dar nu are pu-
terea s;-1 contramandeze. .4probarea contramandiirii
nu putea fi datg decit de hludrid. Esistii toate ga~lsele
ca nimeni sii nu poatg trezi pe vreunul dintre cei de la
Madrid, q i chiar dac3 i-ar trezi, au s2 fie mult prea
somnorogi pentru a mai putea sB gindeascil. Ar ji
trebuit s5-i trimit mai devreme vorb& lui Golz despre
pregatirile ce se fac pentru intimpinarea atacului, dar
cum ag fi putut trimite vorb5 despre ceva ce nu se in-
thplase inc5 ? Nu au facut cleplasririle de forte decit
dup5 ce s-a lgsat noaptea. N-au vrut ca migcgrile de
pe gosea s2 fie observate de aviatie. $i ce sri fi fost cu
avioanele lor ? Ce-a fost cu avioanele acelea ale fas-
ciqtilor ?
Fgrg hdoialii cii ai nogtri au fost prevenifi de a\ ioa-
nele astea. Dar s-ar putea ca si fascigtii s5 organizeze
cu ele o actiune diversionisti, preficindu-se cg pregii-
tesc o ofensiv5 prin Guadalajara. Se bPnuia cg, in afara
-lor care actioneazg in nord, trupe italiene s-ar con-
centra in Soria gi la Siguenza. Cu toate astea, nu dis-
pun de suficiente trupe pentru a organiza simultan
dou5 ofensive mari. Imposibil. Prin urmare, nu poate
fi vorba decit de un bluf.
 Do:lr Stfin cite trupe au debarcat italieriii la Cadiz
luna trecuti vi cu o lull5 mai inainte. Si c Iilereu posi-
bil sG incerce incli o data la Guaclalajara, nu prostelyte.
ca prima dat5. ci pe trei clircctii principalc. cu fort<.
carc sli st. risfire ~i sa continuo actiu~ieacle-a lm~gul
ciii feratc. c3tre partea dc. vest i t p1:itoului. Esistn ( I
soiutie in starc sli lr. asigurc succc.su1. 1-0 aratase Hans.
Pri~n:~ dat; au ficut o lnultilne de gre~eli. lntreagkt
conceptie fusese gregiti. Iar la ofensiv~pornits in Ar-
gnnda impotriva yosclei Madrid-Valencia nu folosisera
nici micar o singurli unitatc dintre cele aruncate ill
lupta la Guadalajara. !ji de ce 11-au organizat toate
aceste miyc5ri in lnocl simultan '? De ce ? De ce ? Cind
bare o s i afl2m de ce ?
Totu~i.noi 1e-am oprit pe amindoui, folosind exact
aceleagi miitliti. Niciodata nu le-am fi putut opri dacli
~ i - a rfi aruncat simultan forfele pe ambele directii. Ei.
acum gata. nu-ti ~ n a iface griji, i ~ spuse
i Robert Jordan.
Ginde~te-te~i la minunile care s-au mai petrecut. Ori
\a trebui s5 arunci miine dilnineafi in aer podul acela,
ori nu va trebui. Dar nu incepe acuma s5 te amage~ti
singur, spunindu-fi cZ nu va trebui 6-1 arunci. Ai s2-1
amnci intr-o zi sau in alta. Ori daca nu va fi podul
Zsta, are s5 fie un altul. Nu tu hot5r5~tice anume are
SS se facil. Tu te supui ordinelor. Supune-te ~iincearcg
sii nu te ginde~tila ce se ascunde dincolo de ele.
In privinta acfiunii de acum ordinele sint foarte clare.
Chiar prea clare. Dar nu trebuie sli-ti faci griji, nici sB
te sperii. Fiindcii de ai srci-ti ing?idui lusul uriei frici
normale, frica aceasta 4i va molipsi pe cei care trebuie
sii lucreze impreunli cu tine.
Dar grozsvia cu capetele t2iate este cumplit;, i ~ i
spuse Robert Jordan. $i biltrinul, care a dat peste ei
acolo, pe colin5, singur, in intuneric. Cum fi-ar fi plli-
cut sii dai tu peste ei in felul Zsta ? Intimplarea asta
te-a cutremurat, nu-i aga ? Da, te-a filcut sg te cutre-
muri, Jordan. !$i nu numai o singur5 datil te-ai cutre-
murat pe ziua de astszi. Dar te-ai comportat bine.
Pin5 in prezent te-ai comportat bine.
Te descurci foarte bine pentru un asistent cle spa-
niol5 la Universitatea din Montana, glumi Robert Jor-
 dan cu sine insu~i.Te descurci bine. Dar nu te-apuca
sG crezi cB ai fi ceva cu totul qi cu totul nemaivgzut.
N-ai fgcut cine $tie ce ispriivi in indeletnicirea asta.
Adu-ti aminte fie qi numai de DurBn, care niciodatg
n-a avut de-a face cu militsria, a fost compozitor qi
cam pierde-varG pins la inceputul migcgrii, iar acum e
un general a1 dracului de destoinic vi comandl o bri-
gadg. Pentru DurBn totul a fost la fel de simplu qi
uvor de invgtat cum ar fi qahul pentru un copil-minune,
cu aplicatii spre jocul de yah. Tu ai citit gi ai studiat
arta rlzboiului in& de cind erai copil, qi bunicul a
inceput &-ti vorbeasc; despre rlzboiul civil american.
Numai cg bunicul ii spunea totdeauna Rgzboiul Rebe-
liunii. Dar in comparatie cu Durhn, erai ca un mare
jucztor de qah, om in toat5 firea, pus impotriva unui
copil-minune. Bravo, DurBn ! Mi-ar face placere sg-1
mai intilnesc pe Durin. Ai s5-1 intilne~tidin nou la
,,Gaylord", dupl ce se va isprgvi povestea asta. Da.
Dupg ce se va isprgvi povestea asta. Vezi cit de bine
m l comport ?
Am sg-1 revsd la ,,Gaylord", i ~ spuse
i din nou Robert
Jordan, cind s-o isprzvi povestea asta. Hai, nu te am5gi
singur, i ~ spuse
i in gind. Te descurci foarte bine. Cind
faci lucrurile la rece. FgrG sg te arnlge~ti.N-ai sZi-1 mai
vezi niciodatg pe DurBn, qi asta n-are nici o importang.
Dar nici altrninteri nu trebuie sg fii, iyi spuse. Nu te
lgsa furat de nici o asemenea exuberantg.
Nici resemnarea eroica nu e ceva potrivit. Prin muntii
Zqtia nu vrem nici un fel de cetHteni burduqip de re-
semnare eroicg. Bunicul tgu a luptat patru ani in rgz-
boiul nostru civil, iar tu abia inchei cel dintii an in
rgzboiul acesta. Ti se deschide inainte cale lungs ~i
efli fmrte potrivit pentru treaba asta. Lar acum o mai
ai qi pe Maria. Vezi ? Ai totul. N-ar trebui sg fii ingri-
jorat. Ce inseamng o micg incgierare intre o ceatg de
luptgtori de guerrilla qi un escadron de cavalerie ? Ni-
mic. $i ce dacl le-au tgiat capetele ? Are asta vreo
insemngtate ? Nici una.
Indienii i ~ scalpau
i totdeauna duymanii cind a fost
bunicul la Fort Kearny, dupri razboi. ]2\i aduci aminte
de dulapul din biroul tatglui tgu, unde virfurile de
 s5geti st5teau rinduite pe un raft, iti aduci aminte cum
stiiteau atirnate pe pereti podoabele purtate pe cap de
riizboinici, cu penele lor de vultur atirnind in jos, ifi
arnintegti mirosul pieilor de cerb afumate, din care fu-
seserii croiti pantalonii gi ciimiigile, gi iti amintegti cit
de moi erau la pipsit mocasinii brodati ? Dar arcul
uriag pentru vinat bizoni, rezemat intr-un colt a1 du-
lapului, gi cele dou5 tolbe cu sggeti de riizboi gi de
viniitoare, qi ce senzafie ai avut cind ai strins in palml
iniinunchiul de s5gefi ?
Adu-ti aininte ceva de felul acesta. Amintegte-ti de
ceva practic gi concret. Aminte~te-tide sabia bunicului,
striilucitoare gi bine uns5 in teaca dinfatg, qi cuin iti
ariita bunicul cit de mult se subtiase lama din pricing
c5 fusese de atitea ori dat5 la tocilii. Aminte~te-tide
pistolul bunicului, sistem ,,Smith-Wesson". Era un pis-
tol cu un singur cartug, model ofiteresc, de calibrul0,32,
fzr5 gardii la trggaci. Avea tr5gaciul cu cea mai ugoarii
~i mai ling lunecare pe care 1-ai atins vreodatz, gi tot-
deauna era bine uns qi teava era curatii pe diniiuntru,
cu toate c5 patul era foarte ros, iar inetalul cafeniu a1
tevii gi butoiul erau lustruite de pielea tocului. 11 tinea
in tocul cu un U gi un S pe clap2 gi stiitea in sertarul
dulapului, impreunii cu tot tacimul de ungere ~i cur5-
tire gi cu douii sute de cartuge. Iar cutiile de carton in
care se aflau cartugele erau legate frumos cu sfoar5
ceruitz.
Ti se ingrduia sii-I scov din sertar gi s5 te uiti la el.
,,Minuiegte-1 cum iti place", asta era vorba bunicului.
Dar nu ti se inggduia sii te joci cu el, fiindcii era ,,o
arm2 serioas5".
L-ai intrebat o dat5 pe bunic dac5 a omorit vreun
om cu el qi ti-a riispuns simplu : ,,Da".
Pe urmii iar 1-ai intrebat : ,,Cind, bunicule ?" $i bu-
nicul ti-a rhpuns : ,,In Riizboiul Rebeliunii gi mai pe
urm5".
Ai intrebat : ,,Ai s5-mi povestegti gi mie, bunicule ?"
!ji ti-a riispuns : ,,Nu-mi place sii vorbesc despre asta,
Robert".
Iar mai tirziu, dup5 ce tat51 Gu s-a impugcat chiar
cu pistolul Bsta ~i tu ai venit de la gcoal5 gi a avut ~ O C
 inmonnintarea, coronerul ti 1-a dat indiiriit cind a in-
cheiat ancheta ~i ti-a spus : ,,Bob, irni inchipui cii vrei
s2 psstrezi pistolul. Datoria mi-ar cere sii-1 refin, dar
~ t i ucii tatil tiiu tinea fo.arte mult la el fiindcii taic5-
s5u il purtusc: En tot timpul riizboiului ~i 1-a a n t chiar
Enailite de a se inrola prima oar; la cavalerie ~i inai e
incii un pistol a1 dracului de bun. L-am incercat eu azi
dupii-arniazii. N-arunc; un glont prea grozav, da' trage
pe cinste."
Puscst: pistolul Endiiriit in sertarul dulapului, la locul
lui dc, totcleauna, dar a doua zi il scosese din nou Si se
clusese ciilare peste munti, pin; dincolo de Red Lodge.
impreuni cu Chub, pe locurile unde au construit acum
ciitre goseaua Cooke Cit)., prin treclitoare vi pe platoul
de 12 Coltul Ursului, iar sus, unde \,intul suflj: tiios si pts
creste ziipada nu se topegte nici in toiul verii, s-au opiit
pe malul lacului dcspre care se spunea cZ-i adinc de opt
sute de picionre ~i sticlea verzui-intunecat, ~i Chub A
riimas sii tin'5 caii, si el s-a urcat pe o stinc5, s-a aplc-
cat $i ~ i - a\-8zut irnagi~ieain neclintita oglinclii a apei.
s-a ~.iizutcu pistolul in minii, apoi i-a dat drumul, des-
tiiciiidu-~i clegetele de pe cap5tul fevii, ~i 1-a viizut
cum se scufundii in ap5 ~i apa bolborosegte in urma lui.
iar pistolul se arat2 doar ca un n15runt breloc de ceas
inainte d e a se pierde in limpeziinea lacului. Pe u r n 5
a coborit de pe stinc2, a sirit in ?a gi in aceeqi clip5
a strins cu atita inver~umre din pinteni, c5 bztrina
Bess a pornit s5 facg berbeceasca, slirind ca o caprti
innebunit:. A b a t - o s5 sar5 cit a vrut pe ling2 mar-
ginea lacului, iar cind s-a potolit, s-au intors la potecti
gi au plecat spre casg.
- Bob, eu ~ t i ud e ce ai f5cut aSa cu pistolul cel
vechi, i-a spus Chub.
- Bine; atunci nu mai e nevoie sii vorbim despre
asta, i-a rispuns.
Niciodatg n-au mai vorbit despre acea intimplare, vi
astfel s-a sfirgit cu armele bunicului, in afar3 de sabie.
Sabia o mai avea vi acum in cuflir, impreun5 cu cele-
lake lucruri ale sale, acolo, la Missoula.
 O n e ce-ar fi avut de zis bunicul despre situatia de
acrlnla ? gindi Robert Jordan. Bunicul kusese un o s t a ~
grozav, aqa spunca toat5 lu~neu.Spuncau c5 de-ar fi
fost el ling5 Custer in ziua aceen, niciudutii 11u 1-ar fi
Issat sS fie dus de nas a9a cuin a fost dus. Cuni ar fi
fost cu putinf5 s5 nu vad5 el I'umul ori pral'ul din jurul
a~eziirilorde indieni adunate pe \-alea de ling5 Cornul
hfic, afar5 de cazul cind as fi fost o dimineat2 foarte
cetoasZ ? Dar n-a fost nici un fel de teats.
Tare ag vrea sri fie bunicul aici, hi locul xneu. Ei,
poate c5 pin5 miine sear5 o sii f i ~ nimpreun5 cu tofii.
DacH ar esista o prostie din astn gogonatd cum e lumen
de dincolo - dar sint sigur cii nu exist;, i ~ spusei Ro-
bert Jordan - f5r5 indoiald c5 mi-ar facc marc plzcere
s5 rnai stau de vorbii cu el. Fiindc5 ag vrea s2 aflu o
~nulfimede lucruri. Acuma an1 dreptul s5-1 intreb, pcn-
tru c5 am fost nevoit sB fac yi eu inulte lucruri de
acela~ifel. Acuma nu cred c5 s - a r mai sup5m dac5 a?
Pndrszni sii-1 intreb. fnainte n-aveam dreptul s5 intreb.
fnteleg de ce nu mi-a spus : din pricin,'l c5 nu mZ cu-
nogtea. Dor ncuina crccl cii ne-<an infelcge foarte bine.
In clipa de fat5 a? \:sea foarte mult s5 stau de vorbjl
cu el ~i sii-i cer sfatul. DZ-o dracului, chiar dac; nu
mi-ar da nici un sfat, tot mi-sr l>lricca s5 stau de vorbii
cu el ! Mare gorc5rie c5 intre oanicni ca noi se intinde
o asemenea przpastie de tirnp.
Pe urmZ, riiuninind aS;a cufundat in ginduri, igi d5du
searna c5 de-ar exista ceva psen15n5tor cu o intiltlire
pe alt; lume, ~i pe el ~i pc bunic i-ar stinjeni cumplit
prezenta tatiilui s5u. Dar orice 0111 are dreptul s5 fac5
ce a f5cut tata, gindi Robert Jordan. 'lns5 nu e o faptii
',
frumoas;. O infeleg, ins5 nu o aprob. Ldcl~e Lista e
cuvintul. Dar intr-adev5r o intelegi ? S i p r c5 o infeleg,
dar ... Esact : dar ... Trebuic s-S fii ingrozitor de preocu-
pat de tine insuti ca sii treci la asemenea faptri.
Of, drace, tare-ag vrea s5 fie bunicul aici l gindi
Robert Jordan. Vreun ceas mricar., Poate c5 el mi-a 13-
sat pufinul ce-1 am, prin mijlocirea celui care a folosit
L q (franc.).
 prost pistolul. Poate d astu t> singunt legiiturri dintre
noi. DA-o dracului ! Chiar cli d8-o dmcului. dar a? fi
vrut ca pr5pastia de timp sli nu fie atit de adinc5 ~i
sii pot invhta de la el tot ce n-a avut cum s;i m5 invete
celrilalt niciodatri, Dar dacfi toat5 frica pe care a tre-
buit s-o trgiascri, s-o' domine ~i pin2 la ur~nli pur ?i
sirnplu s-o Icpede in cei patru ani dc r8zboi gi dupri
aceea in luptele cu indienii, d e ~ icampania ilnpotriva
indienilor nu putea s5-i prici11ui:tscii cine gtie ce fricci,
a fAcut din cel$lalt un coba~.cle. aSa cum, se intimplii
aproape hltotdeauna c11 a doua generatie de matadori ?
Dacii s-a intimplat ava ? fji oare seva cea bun5 n-a fii-
cut ctecit sli se scurgA prin cel5lalt. pentru ca abia pe
urmii s5 iash din nou la iveal5 ?
Niciodati n-am s$ uit cit de cumplit m-a cturut cind
mi-am dat pentru prima oar5 seama ca a fost un CO-
bardc. I-Iai, spune-O pe limba ta. Un la?. E mai uqor
dupti ce ai rostit cuvintul ~i n-are nici un rost s$ \-or-
b e ~ t idespre un ticglos folosind temleni strhini. $i cu
toate astea. n-a fost un ticrilos. N-a fost decEt un la$,
iar rista este cel rnai mare ghinion pc care il poate aye3
un om. Fiindcg de n-ar fi fost un laq, ar fi tinut piept
femeii aceleia $i nu s-ar fi 15sat torturat de a.Oare ce
fel de on1 a$ fi fost eu dad s-ar fi insurat cu alt5 fe-
meie ? Asta-i ceva ce n-ai s5 ~ t i nicioclatii,
i gindi Robert
Jordan, qi un zimbet ii fluturg pe buze. Paate c5 rzuta-
tea ei a suplinit ce lipsea in cellilalt. $i tu ? Las-o putin
mai domol, Nu incepe sP te referi la seva cea bung vi
la alte lucruri dintr-astea ping nu treci prin ce ai de
trecut miine dimineat;. Nu te umfla in pene pin; n-a
sosit vremea. Si la urma urmei, sii nu te umfli in pene
de loc. 0 sri vedem noi miine ce fel de sev; ai in tine.
Dar incepu din nou sri se gindeascii la bunic.
,,George Custer nu era un cornandant cle cavalerie
inteligent, Robert, spusese bunicul. Nici mcicar ca om
nu era deatept."
Iai aducea a~ninte.citti indignare ii stirniserg atunci
cuvintele acestea ale bunicului, fiindc; nu putea adrnite
sg-1 vorbeasci cineva de riu pe viteazul imbrhcat En
 cimagz de piele, cu pletele galbene flutulind in vint,
care stlitea falnic pe virful unei movile gi finea in
minii pistolul cit toate zilele, in vrelne ce indienii Sioux
se imbulzeau in jurul lui, aqa cum se vedea in vechea
litografie Anheuser-Busch atirnata pe peretele sslii de
biliard din Red Lodge.
,,N-avea decit o grozavii indeminare de-a se viri sin-
p r in incurczturi gi de-a iegi apoi din ele, conti~~uas
bunicul, iar la Cornul Mic s-a virit in incurciiturli, dar
de iesit n-a mai ~ u t u tsli iasii.
Phil Sheridan a fost intr-adevzr un tip de~tept,gi
tot aga Jeb Stuart. Dar John Mosby a fost cel mai strli-
lucit comandant de cavalerie care a trait vreodat5."
Printre lucrurile lui din cufzrul de la h4issoula akea
qi o scrisoare a generalului Phil Sheridan catre vajl~icul
Kilpatrick, zis ~i Ucide-cai-sub-el, in care se spunea cg
bunicul lui e comandant de cavalerie mai destoinic
chiar decEt John Mosby.
Ar trebui sii-i povestesc lui Golz despre bunicul, gindi
Robert Jordan. Probabil cli nici n-a auzit de numele
lui. Probabil cli n-a auzit nici de John Mosby. Totugi
englezii au auzit cu tofii despre ei, fiindcii in Anglia
Fe invafli in gcoli despre rlizboiul nostru civil mult mai
multe decit pe continent. Karkov a spus c i dupli ce se
termin5 riizboiul ag putea s5 ma duc la Moscova, dac5
ag vrea, la Institutul ,,Leninc'. A spus chiar c2 ag putea
s5 urmez cursurile Academiei Militare a Armatei Rogii
dacii ag vrea. Mg intreb ce-ar zice bunicul despre treaha
asta. Bunicul, omul care niciodatz in viata lui nu s-a
aFezat cu bung-gtiinfii la aceeagi masii cu un simpati-
zant a1 partidului democrat.
Nuinai c5 eu nu vreau sli fiu soldat, igi spuse Robert
Jordan. 0 gtiu bine. Ava c5 s5 nu mai vorbim. Nu vreau
decit sH cigtiggm rgzboiul 5sta. Am impresia c5 soldafii
intr-adevzr buni mai sint intr-adeviir buni pentru pu-
tine alte indeletniciri, gindi Robert Jordan. Dar asta
se vede cit de colo c9 nu-i adevgrat. N-ai decit s5 te
g i n d e ~ t i l aNapoleon ~i la Wellington. Te-ai timpit de
tot in seara asta, igi spuse Robert Jordan.
 De obicei ginclurile ii lineau o tovzrigie foarte p l k
cut& p i la fel fusese gi in noaptea aceea, atita vreme cit
se gindise la bunicul lui. Dar gindul Ia taicli-s5u il
dase peste cap. ll intelesese pe taicg-stiu, ii iertase toate
9i il compztimea, dar ii era ruqine de el.
Mai bine nu te-ai inai gindi de loc, Qi spuse Robert
Jordan. In curlnd ai sg fii 'mpreun5 cu Maria, gi atunci
nu va rnai fi nevoie sti gindegti. Ksta-i cel rnai bun lu-
cru acum, cind totul e pus la cale. Cind te-ai concentrat
adinc si indelung asupra unui subiect, nu te rnai poti
opri p i mintea continuti s5 alerge inainte, ca o roat5
care se invirtegte in gol. Mai bine nu te gindi de loc.
Dar hai s5 zicem, iqi spuse Robert Jordan. Hai sii
zicem cii bombardamentul de ajriafie distruge toate t14-
nurile antitanc yi face zob pozitiile inamicului ~i ta11r.u-
rile sint mLicar cla data asta in stare s5 urce orice Enlii-
time o fi in fata lor, qi Golz a1 nostru izbutegte s5 p u u 5
in miqcare adundtura aceea de betivi, c2ocllr1.1~~1~ Is'. pier-
de-varli, fanatici qi eroi care alciituiesc Brigada n Sai-
sprezecea, iar despre oamt~niilui Durhn, adic3 ceal;~lt5
brigad5 a lui Colz, ytizr cit de u n i sint, gi miine noapte
sintem in Sego\.ia.
Da. Doar sd zicem, iyi spuse Hobrrt Jordan. Eu am
s-o iau spre La Granja, se gindi. Dar va trrbui rnai
intii sli arunci in aer podul Lista, i ~ d5du
i el deodat;
seama. Nu \-a avea loc nici un €el de contran~andare.
Fiinclcli presupunerile facute de tine pin5 rnai adinenuri
sint tocmai modul cum \-ad dcsfs~urareaatacului cei
care I-au ordonat. Da, \.a trebui sd arunci podul in aer,
intelese Robclrt Jordan cu toat5 convingerea. Ce-o s5
i se inti~nplclui Andri-s 11-are nici un fel de important'?.
$i pe cind cobora cHrarea pe intuneric, insotjit doar
de simf2mintul Iini~titorcH terminase tot ce rnai a\,e:i
de facut in urrn5toarele patru ccasuri gi cle increderea
cLipHtati dt. pe urma a~nintirilor privitoare la fapte
concrete. con\ringerea cii fGr5 nici o indoiali va trebui
s3 arunccx podul in aer i se rev3rsG in suflet apronpe
cn o mul{umire.
' \':ignl)onzi (franc.).
 Nesiguranfa, povara sentunentului c5 nu se poate bi-
zui pe nimic cert, asemsniitoarc cu starea celui ce nu
$tie dac;, din pricina unor confuzii privitoare la data
stabilitg, musafirii vor veni sau nu atunci cind Pi a$-
teaptz, sentiment ce nu-1 piiriisise nici o clip5 dupli ple-
carea lui Andr6s cu raportul cstre Golz, dispiiruse f5r5
urnlii. Era convins acum cS balul va incepe. E mult
mai bine sj. fii sigur, i ~ spuse
i Robert Jordan. Totdea-
una e mult mai bine sS fii sigur.
 Capitoli~ltreizeci ~i unu

Se aflau din nou impreun; in sacul de dormit $i era

la un ceas tirziu a1 noptii de pe urmli. hlaria stlitea
lipit2 de el, rji Robert Jordan ii silnfea ~nioliciuneapre-
lungs a coapselor alritt~ride coapsa lui, $i sinii erau ca
douri mici coline ce se inalfli pe o cPmpie intinsii unde
se grise~teo fintins, iar caplitul cimpici, sczpat dintre
coline, era vales gitului ei. ~i acolo i ~ odihnea
i acum
buzele. S;edea nen~iycatyi nu se gindea la nin~ic.qi en
il mingiia cu palma pe cre~tet.
-- Roberto. ~ o p t istins hlaria. siirutindu-1, Mi-e ru-
~ i n e .Nu vreau s2 te dezamligesc, dar ,simt multli amli-,
riiciune gi marc clurere. Nu cred c-am s5-ti pot Ei de
vreun folos.
- Totdeaulla e ~nultgnmdr2c.iune ~i Inare durerc. ii
spuse Robeit Jordan. Xu. iepuragule. Nu-i nimic. N-o
s5 facem nimic ce ti-ar putea pricinui vreun r2u.
- Nu clespre nsta c vorba. E cii nu sint in stare s5
te inti~npinava cum imi doregte inima.
- N-are nici o insemniitate. E ceva treclitor. Sin-
tem anlindoi dacri dormim impreun2.
- Da, dar sint ru~inat;. Cred cli se trage de cind
ml-au fzcut ... atuncea. Nu-i de la tine gi de la mine.
- Hai s5 nu mai vorbim despre asenlenea treburi.
- Nici eu nu vreau s5 mai vorbim. Da' vreau s3
spun cg nu m i pot impgca de loc cu gindul c;i te ne-
multumesc tocmai acum, in nwptea asta, vi-am cautat
s3-mi cer iertare.
- Ascultz, iepura~ule, zise Robert Jordan. Toate
necazurile astea trec yi nu lass nici o urmii. Dar se
gindea : Pentru ultima noapte, nu-i chiar un noroc.
Pe urmZ se simfi ruginat y i spuse :
 - Lipeyte-te tare cle mine.. iepura~ule. Te iubesc
tot atit cle ~nultcind te simt I~pitiide mine. aici i n
intunerjc. ca ~i atunci cind facem dragoste.
- M i - t b cumpl~tde ru$ine. fiindcri am crezut cli i n
noaptea astd ar putea s,'l fie inc5 o dat2 cum a tost
acolo, pe munte, cind tenearn de la El Sordo.
- Quk ocl! ii spuse Robert Jordan. Doar nu se in-
timpl5 in fiecare zi. fmi place aSa tot atit de mult ca
gi alb~interi.Mintea, dindu-~ideoparte nemultumixea.
0 sri r&minem aici cuminfi yi inl5ntuiti $i o sii dormim.
Hai sri stiim de vorbii. Te cunosc foarte putin din cite
am vorbit amincloi.
- Sii vorbim despre miine ~i despre treaba pe care
o ai tu de fiicut 2 hli-ar plricea sX inteleg cit mni multe
din cite ai de fiicut.
- Nu. ii rsspunse, destinzindu-se cu totul in lun-
gimea sacului gi riiminind nemi~cat,cu obrazul sprijinit
de luniirul ei ~i tinindu-i sub cap bratul sting. Cel mai
fntelept lucru e s5 nu vorbirn despre ziua de miine ~i
nici despre cele ce s-au intimplat astazi. Acuma nu
trebuie sg pornenin) despre ce am pierdut, iar ce avem
de fgcut miine o sii facem. Nu ti-c fricii 'r'
- Q116 ca I zise fata. hlie totdeauna mi-e fricci. Da'
acuma mi-e ava de fricii pentru tine, cii nu mai am
cum mii gindi la ce mi se intimplii mie.
- Nu trebuie sa-ti fie fricci, iepuragule. Am trecut
eu prin multe incercliri. Chiar mai rele decit asta, rninti
Robert Jordan.
Si capitulind deodatii in fafa ispitei. in fata desfii-
t h i i de a trece pe tgrimul visurilor, spuse :
- Hai sg vorbirn despre Madrid ~i despre ce-o sZ
facem noi acolo.
- Bine, incuviintii Maria. $i pe urmii : Roberto, imi
pare riiu cli te-am dezamggit. Nu se aflii qi altceva ce
a9 putea face pentru tine ?
0 mingiie pe cap, o siirutii, se lipi de ea yi riimnse
acolo intins gi nemirjcat, ascultind tiicerea noptii.
- Poti sii ~orbegticu mine despre Madrid, spuse
Robert Jordan gi gindi : Am sii piistrez pentru ziua de
miine tot ce-mi prisose~teacum. Miine o sii am nevoie
de tot ce-mi prisoseyte astiizi. Nu exist& cetini de brad
 sg aibg atita nevoie cit: o s i am eu milne. Cum il
chema pe cel din Biblie, care i ~ arunca i s h i n f a pe
pihint ? Onan. $i ce s-a Pntimplat pin; la urm5 cu
Onan ? Nu-mi aduc aminte s3 mai fi auzit ceva despre
el. Si zimbi in fntuneric.
Apoi capitulii din nou gi alunec5 in lumea inchipuirii,
simwd o voluptate a supunerii sub stzpinirea visurilor,
asemh5toare cu implinirea unei satisfactii sexuale ce
poate veni h timpul noptii, cind nu exist3 intelegere,
ci doar deliciul satisfactiei.
- Dragostea mea... gopti Robert Jordan gi o s5rutZ.
Ascult5. Noaptea trecuts m-am gindit la Madrid ~i
mi-am bchipuit cum o sZ ajung acolo gi o sg te las la
hotel citS vreme am sii mg duc s5 mii intilnesc cu nigte
prieteni la hotelul rugilor. Dar a fost ceva neadev5rat.
N-am s5 te las singurii la nici un £el de hotel.
- De ce n-ai d mii lagi ?
- Fiindcs o s2 am grijii de tine. N-am s5 te las
singur5 niciodatci. Am ss mii duc cu tine In ,,Seguriclad"
sg-ti dea acte. Si o sii merg cu tine rz-ti cumpGr hainele
de care ai nevoie.
- Nu-mi trebuie multe $i mi le pot cumpiira singurg.
- Nu, iti trebuie multe g i o s5 ne duceln impreunH
sg cumpZrh haine de cele mai bune q i ai s;i fii foarte
frumoas5 inlbr2catH in ele.
- Eu a? zice c;i mai degrab5 s; rHminem a~nindoi
in camerr la hotel ?i s;i trimitern pe cineva s5 le cum-
pere.
- Hotelul nostru e in Plaza del Callao. 0 s2 s t h
multi vreme in cdmcrii la llotelul Hsta. E acolo un put
larg, cu cearceafuri curate, si apa cald5 curge de-a
dreptul in cada b5ii gi sint douii dulapuri, inr eu am
&-mi pun lucrurile intr-unul $i tu o sii-1 iei pe ccl3lalt.
$i camera noastr5 are ferestre inalte gi Iargi, ~i le 1x1-
tern deschide, jar afar;, pe strszi, ride primzvara. .;\poi,
gtiu n i ~ t elocaluri, clandestine, ce-i drept, dar uridc se
poate minca bine, gi ~ t i uprHvZlii in care tot mni poti
ghi vin sau tohiskey. Da' o sii luhn mincare in earner2
la noi, sii avem cind ni s-o face foame, gi tc;hiskey pen-
tlu ininc, cind mi-o veni chef sB trag o di1~c.5,
ti pentrn
tine am sti cumprir n i ~ t e~n(l~tzani/lo.
- Ag vrea sB gust ~i eu tcliiskcg.
- Da' dacg-i a$a de greu de g5sit ~i tie iti place
~ ~ t ( ~ n z a n...i l l a
- Lasti whiskey-ul nulnai pentru tine, Roberto, Spuse
Maria. Of, cii tare drag Pmi mai cgti I Tu ~i tcltiskey-ul
t5u din care eu nu pot sii gust. Egti cam purcelu$ tu,
Roberto.
- Ba cle gustat, sigur c-ai sti gu~ti.Numai cti nu-i
b5uturZ potrivitg mpentru o femeie.
- Da, c5 eu n-am avut pin5 acuma decit lucruri
potrivite pentru o femeie, spuse Maria. Si-acolo, cind
ln-oi culca, am sti ms imbrac tot cu ctimnga mea de
mireasti ?
- Nu. Am s2-ti cuinptir eu fel de fel de ctim5~ide
~roaptegi chiar pijamale, clad au sti-ti placti.
- 0 sii-mi cuinp5r ~ a p t ec h 5 q i de mireask il vesti
Maria. S5 am cite una pentru fiecare zi din s5pthing.
Si-am sZ cump5r o ctima~tide mire nou5, pentru tine.
Iti speli vreodatii cicimaga ?
- Din cind in cind.
- Am sg tin totul curat, am sti-ti torn whiskey in
can5 gi-o sj. pun apB deasupra, aSa cum ai fgcut la
Sordo. Am s5 g5sesc mgsline gi pegte ssrat $i alune, sg
ciugulevti cind bei, vi-o s5 s t h in camers o lung in-
treag$ fzrii sg mai iegim de-acolo. Dacg oi fi in stare
5 5 te intimpin cum trebuie, adliugli hlaria repede gi
nefericitg.
- Asta nu conteazg, Pi spuse Robert Jordan. ZBu
d nu conteazz. Se poate sg te fi rgnit acolo odatg,
~i-acumaa r h a s o urmii care te doare. Se intimplg
uneori. Day toate astea trec. $i pe urmii, la Madrid
sint doctori buni, dacg ar fi vorba de ceva serios.
- Da' inainte n-aveam nirnic, spuse Maria ca gi
cind vi-ar fi cerut iertare.
- Asta-i un fel de fiig5duialS c-are s5 fie iarggi
bine.
- Atuncea hai sii vorbim iar despre Madrid. Ivi
incoltici picioarele peste ale lui gi igi frecz domol capul
de urnr?rul sgu. Da* aSa cum sint, cu pZml tgiat, oare
 n-am s5 ariit atit de uritii c-o sii-fi fie r u ~ i n ecu mine ?
- Nu. E ~ t ifrumoas5. Ai chip fruinos ~i un trup
minunat, prelung ~i uvor, ~i pielea ti-e catifclat5 vi de
culoarea aurului ars, vi toti au s5-ncerce sii mi te ia.
- Quk va, s5 mii ia d e la tine I zise Maria. Nici un
alt b5rbat n-are sP m5 rnai atingii pin5 cind oi muri.
S5 in5 ia de la tine ! Quk ua!
- Da' multi au sii-ncerce. 0 sS vezi.
- Au sii-~idea ei seama cii te iubesc ~ i - a usP infe-
leagii c5-i primejdios s; pun5 mina pe mine, la fel cum
~ i - a rviri degetele intr-un cazan cu plumb topit. Day
tu ? Ce-ai sii faci cind o sg vezi fenlei fruinoase la tel
de inv5tate ca ~i tine ? N-are sii-ti fie r u ~ i n ecu mine ?
- Niciodatg. Si-o sg ne cununiim.
- Dac5 vrei tu, zise Maria. Da' de vreme ce nu
mai avem bisericii, nu cred cii mai are vreo inseinniitate.
- lmi place mie s5 tim cununati.
- Dac5 vrei tu. Da' ia ascultii. De-o s5 fim vreo-
dat5 in altii tar& unde tot mai este biseric:, n-o sii ne
putem cununa acolo ?
- fn tars la mine tot mai e bisericg, ii spuse Robert
Jordan. Si-o sii ne putem cununa la o biserici de-acolo
dacg fi se pare cj: aSa trebuie. Eu 11-am mai fost insurat
niciodatz. Nu-i nici o greutate.
- lmi pare bine cii n-ai mai fost insurat niciodat5,
mgrturisi Maria. Si m5 bucur c2 ~ t i ilucruri dintr-astea
d e care mi-ai spus mie, fiindcg atunci inseainni cj. ai
umblat cu multe femei, iar Pilar m-a invstat cii nurnai
asemenea oameni pot sg fie bgrbafi buni. D'i' acunla
n-ai s5 mai umbli qi cu alte femei ? D a d ai face aqa,
a? muri.
- Niciodatg n-am umblat cu multe femei, m2rturisi
sincer Robert Jordan. Ping la tine, nici n-am c r c ~ u t
c-o s5 pot iubi atit de mult pe cineva.
Maria il ~ninqiiepe obraji ~i pe urmj. igi p u w mii-
nile una peste alta la ceafa lui.
- Peseiiine c;i ai cunoscut foarte multe.
- Dar nu Ic.-nm iubit.
- Ascult;, Pilar mi-a spus ceva...
- S-auzim.
 - Nu. E mai bine s5 nu-ti spun. Hai s5 vorbim iar
despre Madrid.
- Ce-ai vnlt sii spui adineauri ?
- E mai bine sii nu-ti spun.
- Poate cii ar fi mai bine sii spui dac5 e cu putin\;
sii aib5 vreo insemnirtate.
- Crezi ti1 cii e ceva de seanir ?
- Da.
- Da' de unde poti gti, dacii n-ai aflat ilespre ce
e vorba ?
- Dupii felul cum vorbegti.
- Atuncea n-am s5 ti-1 mai ascund. Pilar a 11oastrQ
mi-a spus c5 miine o sli murim cu totii ~i cT tu gtii la
fel de bine ca ~i ea, da' nu vrei s5 iei in seam; treabn
asta. A spus-o nu ca sZ te vorbeasc; Se rtiu, ci ca semn
de pretuire.
- A spus ea ava ? intreb5 Robert Jordan. Nebuna
dracului ! gindi el 8i spuse : Astea-s prostiile ei tigir-
negti. Aga vorbesc numai precupefele btitrine si stilpii
de cafenea care se tem si de umbra lor. Sint n i ~ t epor-
cririi neru~inate. Simti cum Ei iz1vor5gte sudoarea la
subvori ~i se scurge intre brate si coaste, apoi igi spuse
4n gind : Va s5 z i d , ti-e telirn5. a ~ a -?i Si pe urmli, cu
glas tare : Pilar e-o ciitea supcrstitionsZ cu limba spur-
cat5 ! Hai s5 vorbim iar despre hl:idrid.
- fnseamnti cii tu nu ~ t i idespre nga ceva ?
- Da' de unde ! $i nu mai vorbi prostii dintr-astea,
spuse Robert Jordan, folosind un cuvhlt nlai tare, un
cuvint urit.
Dar de data asta, cind vorbi despre Madrid, nu mai
trgi acea alunecare in lumea inchipuirii. Actun nu mai
fircea decit sii-~imint; iubita ~i sli se mint3 pe sine, ca
s i treacg mai repede noaptea dinaintea bztzliei, ~i i ~ i
dridea limpede seama ci4 ava face. Ii pl#cea s-o facir,
dar intreg deliciul satisfactiei disparuse. Totugi. incepu
d'm nou :
- M-am gindit la pirrul t5u. !ji la ce am putea face
in 1egHturii cu el. Vezi c5 acunla ifi cregte pe tot capul
i atit de lung ca blana unei vietiifi $i-i foarte pig-
~ i - tot
cut la pipgit gi sirnt o adev5ratg desfiitare cincl il ating,
 gi-i frumos, iar dac5 imi trec palma peste el, se apleacii
gi se inaltz ca un lan de griu in bstaia vintului.
- Trece-ti palma peste el.
Ficu aSa gi fgi 15s; mina s% odihneasci acolo, ~i con-
tinua s; vorbeascii pptit, cu buzele lipite de gitul ei,
simwd cum i se urcg nodul fn git.
- Da' m-am gbdit & la Madrid am putea s i ne
ducem impreunri la coafor qi s3-ti tundi frulnos piirul
pe ling; t h p l e gi la ceafi, la fel cum m5 tund pe mine
$i aga are s5 arate rnai potrivit pentru orag, pin2 ce ti-o
cregte lung de tot.
- Am s i semin cu tine, spuse hlaria ~i il strinse
tare la piept. $i-atuncea n-am s5 vreau sii mi-1 rnai
schimb niciodatii.
- Ba nu. Are s i creasc5 mereu gi n-o s i trebuiasc5
decit potrivit la inceput, p h i o cregte lung. Citi vreme
trebuie s; treacri ping o cregte lung ?
- Lung de tot ?
- Nu. Vreau s5 spun ping la umeri. A9a am s5 te
fac si-1 poqi.
- Cum i1 are Greta Garbo la cinematograf ?
- Da, spuse Robert Jordan cu glas sugrumat.
In clipa aceea tilrimul fnchipuirii diidea nGval5 b
ju~ullui q i el il primea cu bratele deschise. Era in
plinP lume a visurilor, ~i din nou capitulH gi vorbi rnai
departe :
- Aga c5 are si-ti cad5 drept pin5 la wneri, iar la
virf are sii se onduleze cum se onduleazs valurile mP-
rii, gi-are s5 aibi culoarea griului copt, q i chipul tiu,
culoarea aurului ars, gi ochii, singura culoare potrivitri
cu parul gi cu chipul, aur cu o pat5 neagrii in mijloc,
gi eu am sg-ti dau capul pe spate, am d te privesc in
ochi ~ i - a ms5 te string cu putere la piept ...
- Unde ?
- Oriunde. Oriunde o fi sri ne afl8in. $i cit8 vreme
fi trebuie piirului t i u ca sii creasd ?
- Nu gtiu, fiindci inainte n-a fost niciodati tuns.
Da' cred c3 in wse luni are sri fie destul de lung ca
sil ajungg pi& mult mai jos de urechi, ~i peste un an
o SZ fie a$a cum 1-ai vrea tu. Da' ptii ce-o sri se intim-
ple mai fntii ?
 - Spune-mi.
- 0 sd st5111 in patul cel nure qi curat. in camera
ta cea grozavli din liotelul nostru cel grozav, ~ i - osii
stlim impreun8 in patul cel grozav ~ i - osd ne uitriin in
',
oglinda de la arntoirc ~i-acoloo sii fii tu, ~i-acolo o
s8 fin eu, in oglindli, ~i uite-aga o sli m5 intorc spre
tine, am sd te cuprind in brate uite-a~a ~i pe urm5
uite-aga am s2 te s5rut.
Apoi au stat f5r5 s5 se nlai clinteascii, strins imbrli-
ti~atisub tainele noptii ; strgb5tut de-un fior dureros
~i fierbinte, strins ling8 ea, impietrit, iinbrztigind-o cu
intreaga-i putere, Robert Jordan a r h s pe deplin cu-
fundat in lumea acelor visuri despre care gtia cg nici-
odattul n-a1,eau sii se implineasc2, s-a lasat cu totul ~i
cu totul in \.oia lor ~i a spus :
- Iepura~ule,n-o sb stsm totdeauna in hotelul rila.
- De ce sZ nu st2m ?
- 0 s5 ne putem lua un apartament la hladrid, pe
strada aceea din marginea parcului ,,Buen Retiro". Cu-
nosc eu o femeie, tot americancg ~i ea, care inainte de
mi~careinchiria apartamente mobilate, gi ptiu cum pot
s2 fac rost de un astfel de apartament cu chirie nu mai
mare decit inainte de migcare. Sint pe strada aceea
apartamente cu vedere spre parc, gi de la fereastrg pop
d vezi toat5 intinderea parcului : grilajele de fier,
brazdele cu flori, aleile cu pietrig, paji~tileverzi imbi-
nate cu pietrigul aleilor, arborii cu umbrg deasg pi fin-
tinile nenumzrate, iar la vremea asta castanii trebuie
sg fie infloriti. La hladrid putem rZtZci prin parc gi ne
putem pliinba cu barca pe lac, d a d I-au umplut iarggi
cu apii.
- Da' cum sZ nu fie apg in lac ?
- L-au secat in noiembrie anul trecut, fiindcri era
semn pentru avioanele venite sg bornbardeze. Da' acuma
cred c?i iar au d i t drumd apei. Nu ptiu precis. Da' ~i
de n-o fi ap2 in lac, tot ne putem plimba pretutindeni,
~i e acolo o parte care seamhg mult cu o pZdure pi are
copaci de prin toate colwrile lumii, cu numele scris
Sifonier (franc.).
 pe ei pe nigte tiiblite unde se aratg ce fel de copaci
sint gi din ce parte a pgmintului au fost adugi.
- Ba mai degrab5 eu, cum ag ajunge acolo, m-as
duce la cinematograf, zise Maria. Da' copacii aceia rnci
fac s2 fiu tare curioasg, gi dacg m5 ajuti tu, am si-i
inviit pe toti, de-oi putea tine minte.
- Nu stau ca la muzeu, ii explicg Robert Jordan.
Cresc in voia lor, qi in parc sint coline, gi o parte a
lui aratii chiar ca jungla. Iar ceva mai incolo e tirgul
de ciiqi, gi-s sute de tarabe cu ciirfi vechi pe ele,
gi-acuma, de cind a inceput migcarea, sint cgrfi foarte
multe, furate cind au pr5dat casele bombardate gi luate
de prin casele fasci~tilorgi aduse la tirgul de c5qi de
cei care le-au furat. '49 fi in stare sii stau zi de zi, de
dimineat; ping seara, in fata tarabelor cu ciirti, aga
cum fgceam odinioars, in vremea de dinainte de mig-
care, dac5 a? avea vreodatii tirnp liber la Madrid.
- $i cit o sii stai tu la tirgul de cgrti, am sii deretic
prin apartament, spuse Maria. 0 s-avem destui bani
s5 punem gi-o femeie ?
- Sigur cii da. 0 pute~nlua pe Petra, de la hotel,
dacii are s5-ti placg. Giitegte foarte bine gi e femeie
curat5. Am mincat acolo, cu ziarigtii pentru care gg-
tegte ea. Aia au in camere magini de giitit electrice.
- DacS iti place tie, pe ea o lugm, promise Maria.
Sau poate ggsesc eu pe cineva. Da' n-ai s5 fii multg
vreme plecat pe la treburile tale ? Stiu cg la treburi de
astea nu m5 lass s5 viu cu tine.
- Poate gSsesc ceva de lucru la Madrid. Treaba
de-acuma o fac de multg vreme gi am intrat in luptg
i n d de la inceputul migcgrii. S-ar putea foarte bine ca
de data asta sii-mi dea ceva de lucru la Madrid. Ping
acum nu le-am cerut niciodats. Totdeauna am fost pe
front sau in treburi ca asta de aici.
$tii tu cg ping te-am intilnit nu le-am cerut nici-
odats nimic ? $i nici n-am avut nevoie de ceva ? Nici
nu m-am gindit la altceva in atarr de miqcare :i de
cigtigarcd rZzboiului ? lti spun drept cii am fost foarte
curat in n;izuintele mele. Aln muncit mult, ~i acurna te
iubesc pe tine $i - vorben part,i stringind ill h a t e tot
ce niciodatg n-avea s9 sc i m p l i n c ~ a \ c-
~ t e iuLesc la
 fel cum iubesc toate cele pentru care am luylat. Te
iubesc tot atit de inult cuin iubesc libertatea gi deinni-
tatea gi clreptul tuturor oamenilor de a munci gi a nu
Endura foamea. Tc iubesc aga cum iubesc Madridul pe
care-1 apzriim gi cum imi iubesc toti tovarzgii ciizuti
in luptg. $i mulfi au mai c5zut. Mulfi. Mulfi. Nici cu
gindul nu te pofi gindi cit de multi. Da' te iubesc aga
cuin iubesc tot ce iubesc rnai fierbinte pe lumea asta,
ba chiar rnai mult te iubesc. Te iubesc foarte mult, ie-
puragule. hlai mult decit sint in stare sii-ti spun. Iar
vorbele astea le rostesc doar ca s5-ti pot spune, cit de
cit. Niciodatli n-am avut nevastii, gi acuma te am pe
tine de nevastj. gi sint fericit.
- Am s5-fi fiu o nevastli cit de bun5 imi st5 in pu-
tin+, spuse Maria. Stiu bine cli nu sint destul de pre-
giititli, da' am sii m5 striiduiesc s5 inv5f cit rnai multe.
Dacli o sii st5m la Ma'drid - foarte bine. Dac5 trebuie
sli st2m in orice alt loc - foarte bine. Dac5 nu s t h
nicsieri ~i pot s5 umblu impreun5 cu tine - pi rnai
bine. Dac5 plec5m in tar2 la tine, am s; inv5f Znglts,
ca ~i cei rnai multi dintre Ztzglts de acolo. Am s5 iau
aminte la obiceiurile lor, gi ce fac ei am sH fac gi eu.
- Ai s5 fii tare caraghioasli.
- Sigur. Am s5 fac gregeli, da' tu ai s2i-mi spui, gi
niciodatg n-am s5 le fac a doua oar;, ori am s5 le fac
cel mult de dou5 ori. Si pe urm5, dac5 in tar5 la tine,
acolo, are sg-ti vinii poftii de-o mincare de-a noastrii,
pot sg-fi ggtesc eu. Si-am sii in5 duc la o $coal5 unde
se invat5 cum sii fii nevast;, dac5 se afl5 vreo gcoalii
de asta gi acolo am sli inv5t.
- Sint gcoli dintr-astea, dar tu n-ai nevoie de invg-
t5tura lor.
- Pilar mi-a spus cii in tar5 la tine trebuie s5 se
afle, ea aga crede. A citit despre ele intr-o revistg. $i
mi-a rnai zis tot Pilar c5 trebuie s5 inv5t cum sg vor-
besc Znglts, gi s5 vorbesc f5rS gregeal;, ca sii nu-ti fie
niciodatii rugine cu mine.
- Cind ti-a spus vorba asta ?
- Azi, cit5 vreme stringeam gi impachetam lucru-
rile. 0 clip2 nu i-a t3cut gura gi numai despre ce tre-
29 - Pentru cine bat clopotele 449
 buie sP fac ca s i fiu nevasta ta, numai despre asta a
vorbit.
Bauiesc cP g i ea se ducea la Madrid tot aga cum
ne ducem gi noi, gindi Robert Jordan Si intreb5 cu
glas tare :
- Altceva ce-a mai spus ?
- Zicea cg trebuie s5 m5 ingrijesc de trupul meu ~i
sti iau totdeauna seama s5 nu m5 ingrag, chiar aSa cum
fac toreadorii. Zicea cg-i ceva foarte insemnat.
- Este, recunoscu Robert Jordan. Da' tu mai ai
incg mulfi ani ping o s2 ajungi la asemenea griji.
- Nu. Zicea Pilar cg cei din neamul nostru trebuie
sg fie mereu cu luare-aminte, fiindcg treaba asta poate
veni dintr-o datg ~i cind nici nu te-agtepfi. Mi-a spus
c5 a fost o vreme cind era gi ea tot.ca mine de subfi-
ricg, da' pe-atuncea femeile nu gtiau s s fac5 gimnasticg.
M-a invgfat ce gimnasticr s5 fac gi mi-a spus sii nu
mgninc mult. Mi-a spus ~i de ce mincsruri s5 m l feresc.
Numai c5 am uitat ~i trebuie s-o mai intreb o datg.
- Cartofi, spuse Robert Jordan.
- Da, continua Maria. Cartofi qi minczruri prgjite.
$i dacg i-am pomenit de poveste'a asta cu durerea mea,
m-a Pndemnat sii nu-ti miirturisesc nirnic, fiindcj. tre-
buie sii tac din gurs gi ss fndur gi s s nu .gtii. Da' eu
ti-am spus pentru cr nu vreau sr te mint niciodatz gi
mi-a fost fricr s5 nu-ti incllipui c5 nu rnai irnpgrtim
aceea~ibucurie, ~i ce-a fost atuncea, acolo, pe inunte,
nu s-a petrecut de-adevzrat.
- Bine ai fiicut ca mi-ai syw.
- Z ~ ?UTare mai sint ru~inatil,~i a? face orice, nu-
mai s; gtiu c5-#i place tie. hIi-a vorbit Pilar despre ce
poate face o femeie pentru biirbatul ei.
- Nu-i nevoie sj. faci nimic. Tot ce avem trebuie
sii avem impreun5, s f 1 p2str;iin g i d-1 aplrgm. Mi-e
drag sz stai aici lings mine, sii te simt aproape gi ss
gtiu cz-mi egti cu adevzrat alBturi, gi cind ai s5 fii ia-
rggi s5n?itoas5, o sg avem totul.
- $i n-ai vreo trebuintz de care a9 putea sg m3
ingrijesc eu ? M-a l h u r i t Pilar gi in privinta asta.
- Nu. Trebuintele noastre au s5 fie ale amindurora.
Nu am nici o trebuintg care s5 nu fie gi a ta.
 - Aga parci ar fi mult mai bine. Da' s?i nu uiti nici-
odat5 cri sint gata sri-ti implinesc orice dorintri. Nuinai
cri trebuie sg-mi spui, fiindcii sint foarte negtiutoare, gi
multe dintre cite mi-a spus Pilar nu lc-am infeles lirn-
pede. Mi-a fost rugine s,i intreb, iar ea are atit de multi
pi feluritg intelepciune I
- Iepuragule, o mingiie Robert Jordan. Egti cu
adevirat minunat;.
- QuB ,oa ! riispunse Maria. Dar s5 incerci a invgta
tot ce trebuie sii gtie o nevastii, gi asta intr-o singur5
zi, cind prir8sirn tabiira, strillgem lucrurile gi ne pregY-
tim pentru lupta de miine in vreme ce alt; luptr se dri
acolo, in munti, e ceva neobi~nuit,iar daca fac vreo
gregealg boaciinii, trebuie s8-mi spui, fiindcii tare imi
egti drag. S-ar putea sci nu-mi aduc bine aminte, gi
multe din cite mi-a spus Pilar erau grozav de hcilcite.
- Ce altceva 9-a mai spus ?
- Pucs, aga de multe, c6 nu mi le mai aduc aminte.
Mi-a spus c2 ag putea si-ti mai vorbesc despre ce mi-au
fiicut atuncea, dacri gindurile astea m-ar mai ap&sa
vreodat5 pe suflet, pentru cg tu egti om bun gi ai vi
bteles totul. Dar cri tot mai bine ar fi fost sZ nu+ fi
spus niciodatr nimic, decit dacii iar ar fi venit s?i mi4
apese pe cuget ca o cumplitg povar5 de ginduri negre,
q a cum a fost mai inainte, pi-atunci, dacri ti-ag spune,
poate cri m - q ugura 8i ag lepida de pe suflet povara
asta.
- $i te-apas5 pe suflet acuma ?
- Nu. De cind am fost prima oar5 impreun:, e ca
gi cum nu s-ar fi Pnthplat niciodat:. Dar r h i n e ne-
clintit5 durerea pentru srirmanii mei piirinp. $i totdea-
una are s5 r h i n g . Pe tine ins; trebuie sii te fac s i gtii
tot ce ai de gtiut gi ce-ti poate hr5ni mindria, dac& e
vorba sg-ti fiu nevast;. Niciodati nu m-am supus nici
unuia. lntr-una m-am luptat vi m-am zb5tut gi. totdea-
una au trebuit s i m5 #ing doi sau chiar rnai mulp ca
si-mi poati face rriu. Unul stitea agezat pe capul meu
gi mil tinea. Doar pentru mindria ta ti-o spun.
- Mindria mea in tine st;. Nu mai vorbi despre a&.
- Ba nu, trebuie &-ti vorbesc, ca sg-ti hrznesc
mindria pe care se cuvine s-o ai pentru nevasta ta. $i
 inclci ceva. Tata a fost ~ ~ r i i n ainr orii~elulnostru gi un
om vrednic de toat6 cinstirea. nilanla a fost o felneie
vrednic; de toat; cinstirea si o catolic6 foarte credin-
cioasii, dar au impu~cat-odimpreunS cu tata din pricina
politicii f'5cute de tata, fiind el republican. Am v6zut
cum i-au impu~catpe an~indoi,~i tata a strigat ,,T7icn
la Rcpublica !"atunci cind 1-au impu~catla zidul aba-
torului din orB~elde la noi.
Mama a stat in picioare tot ling2 zidul de acolo ~i
a strigat : ,,Viva bsrbatul men care a lost priinarul ora-
~ u l u iGstuia !", iar eu trsgeain niidejcle c-au sG n16 iin-
pugte qi pe mine ~i mG pregsteam sB strig : ,,Viva /a
Repttblica y 2;ivon ~ n i spnclrcs !"l , da' nu in-nu i m p u ~ -
cat, gi in schimb mi-au fzcut ce ~ t i i .
Ascult;. Am &-ti spun ceva, fiindcB ne pri\.e~tepe
amindoi. DupZ cc au terminat cu cei iinpu~cuti la
i~zt~tnclcro, ne-au luat pe noi, rudcle care viizusem totul
cla' nu fusesem impu~cate,si ne-nu dus indiiriit de la
nzatcrdcro, pe povirni~ulcolinei, pin5 in piafa cea mare
a ora~ului.Aproape toate plingeau, da' unele rilinsse-
ser; irnpietrite de ce le fusese dat sii vad5 ~i le seca-
ser5 lacrimile. Nici eu nu puteam sG piing. Nu-mi dii-
deam seama de nimic clin cite se intimplau, fiindcii nu
aveam in iata ochilor decit pe tata ~i pe manla in c l i p
cind i-au impuycat, ~i mama striga : ,,Tr5iascZ bzrbatul
mcu, care este priinarul ora~ului", ~i vorbele astea imi
sunau in minte ca un tipiit ce nu se mai sfir~eanici-
odatZ ~i r5suna intr-una. FiindcZ mama nu era repu-
blican; gi ea nu strigase : ,,Viva la Rcpublicn", ci doar
,,Viva" tat51 meu, care ziicea acolo, cu fata in jos, la
picioarele ei,
Dar ce spusese, spusese cu glas foarte tare, aproape
tipind : pe urmii au impu~cat-o,gi mama a ciizut, gi eu
am incercat s5 ies din rind ~i sB 1n; reped pin5 la ea,
da' eram legate.- De tras, au tras cei din gt~ardia
- civil,
gi stgteau gi mai agteptau s; impugte pe alfii, cind au
venit falangigtii ~i ne-au luat cu turma pe deal in sus,
.lgsindu-i p e cei din guardia civil sS stea rezemafi in
arme gi pe morti intinai la piciorul zidului. Eram legate
Tr5iascZ Republics $i trgiascg pirintii mei I
 de incheieturile miinilor, intr-un gir lung de fete gi ne-
Leste, gi aga ne-au dus ca pe o turmii pe deal in sus,
pe striizi gi ping la piafg, iar in piat5 s-au oprit ling5
1xSvglia biirbierului, agezatP in fata primsriei.
Pe urinii doi b5rbafi au venit sii se uite la noi gi
unul dintre ei a zis :
,,Asta-i fata priinarului."
Si cel5lalt a riispuns :
.,lncepefi cu ea."
Dupii asta au t'iiat fringhiile cu care eram legatii de
amindou5 inchcieturile ~i unul le-a spus celorlalti : ,,Le-
gati girul la loc", iar cei doi m-au prins de brate gi
m-au dus in priivzlia bgrbieiului, m-au ridicat pe sus,
m-au trilltit in scaunul de biirbierit gi m-au tinut acolo.
Mi-am ~ ~ i i z ufafa
t in oglinda bsrbierului gi am v5zut
cliipurile celor doi care mii tineau gi chipurile altor trei
aplecate asupra mea, gi nu cuno~teampe nici unul, da'
n15 vedeain in oglindii pe mine vi fi vedeam pe ei, ins5
ei numai pe mine n15 vedeau. Era ca gi cum s-nr fi
aflat cineva intr-un scaun de dentist gi ar fi fost mulfi
dentigti imprejur, gi toti iegifi din minti. Numai cu mare
greutate puteain s2-mi recunosc fafa, fiindcg durerea
mi-o scliimbase, da' m-am uitat bine gi am V ~ Z Uc?i~ eu
sint. $i durerea iini era aga de crincen;, c5 nu simfearn
fric5 gi nici altceva nu simteam, ci doar durerea din
suflet.
PC vremea aceea purtam p5rul adunat in dou5 cozi,
gi pe cind priveam in oglinds, unul dintre ei a apucat
o coad5 gi a tras de ea aga de tare, cP deodat5 m-a s5-
getat durerea prin durerea cea mare, g i mi-a retezat-o
bu briciul, clliar de ling5 cap. M-am vszut atunci doar
cu o coadg gi cu un smoc in locul unde fusese cealalt5.
Dupli asta ini-a tgiat-o gi pe cc'~lalt5, da' f5r5 s5 mai
tragii de ea, gi briciul mi-a f5cut o crest5turH micP la
ureche gi am vlizut cum incepe sg curg5 singele. Pofi
s8-i simfi unna, cu degetul ?
- Pot. Da' n-ar fi mai bine s5 nu mai vorbegti de-
spre asta ?
- Nu-i nimic. Despre ce e r5u n-am sP vorbesc. Aga
c5 mi-a t5iat cu briciul amindou5 cozile chiar J e ling;
cap, gi ceilalfi se pripiideau d e ris, day eu nu simteam
 nici mzcar t5ietura de la ureche ; apoi acela s-a pro@-
pit in fata mea $i m-a izbit cu cozile peste ochi, in
vreme ce gilalfi doi m2 tineau, gi mi-a spus :
,,Uite-aga sfin#im noi cglug5ritele rogii I Asta are s2 te
invete cum s2 te impreunezi cu f r a p t2i proletari. Mi-
reas5 a lui Cristos cel rogu I"
$i m-a izbit iar, gi de mai multe ori, peste fat2 cu
coadele ce fuseser5 ale mele, apoi mi le-a indesat pe
amindoui in gur5 gi le-a trecut strins imprejurul gitului
gi mi le-a innodat la ceaf5, aga ca sii fac3 un dlug, iar
ceilalv doi m5 tineau zdrav5n gi se pripiideau de s5.
$i tofi cei aflati de fat5 s-au pornit pe ris, iar cind
i-am v5zut in oglind2 rizind, am inceput s5 pling,
fiindcg pin5 atunci imi fusese sufletul prea inghetat de
cele viizute la zidul abatomlui gi nu mai avusesem pu-
tints s5 pling.
Pe urm5, cel care imi pusese c5lug mi-a trecut o
magin2 de tuns peste tot capul, mai intii de la frunte
gi pin: la r i d k i n a cefei, apoi dintr-o parte intr-alta
peste cregtet, ~i dup5 aceea peste tot capul, pin5 pe
ling5 urechi, qi mZi tineau ava ca sii pot vedea in oglinda
biirbiemlui tot ce-mi fac in fiece clipii, gi mie nu-mi
venea s5 cred cind ii vedeam ce fac ~i plingmm in ho-
hote, plingem intr-una, da' nu-mi puteam lua privirile
de la ,vedenia aceea de groazr ; chipul meu, cu gura
c:scata $i coadele indesate in gurii gi legate in jurul
gitului $i capul rilrnas despukt in urma ma~iniide kns.
Iar dupii ce omul cu ma~ina de tuns ~ i - aisprzvit
treaba, a luat o sticl5 cu tincturii de iod de pe polita
din pr5vzlia brrbierului (il impu~caser2~i pe bzrbier,
fiindc: f5cuse parte din sindicat, iar acuma biirbierul
zgcea mort peste prag, iar cind mii aduseserii iniiuntru,
m2 ridicaserii pe deasupra lui) gi cu dopul de sticlP
m-a atins la ureche, unde aveam tiiietura, gi usturimea
aceea slab2 a strzbiitut prin durerea-mi cea mare gi
groaza ce m5 stiipinea.
Pe urm2 a trecut iar5gi in fata mea Si mi-a, scris cu
tinctur2 de iod pe frunte literele U.H.P. 1 gi le-a dese-
Unidad de 10s Hernzanos Proletarios (Unitatea Fraflor Pro-
letari) - chemaren la unitate a luptiitorilor antifascbti.
 nat incet gi cu grijii mare, de p a r d ar fi fost un artist,
iar eu vedeam in oglindii tot ce se intiinplli, da' de
plins nu rnai plingeam, fiindcii inima imi era inghefatl
din pricina celor ce se petrecuserii cu tata pi cu mama,
c5ci cele ce se petreceau cu mine nu insemnau nirnic, $i
o ~tinmfoarte bine.
Pe urmg, dupg ce a ispriivit cu literele, falangistul
s-a tras indgriit pi s-a uitat la mine, ca sii-pi admire
isprava, apoi a pus jos sticla cu tincturii de iod, a luat
magina de tuns gi a zis : , , A h la rind", gi m-au scos
din priivglia bsrbierului finindu-m5 strins de amindo&
bratcle gi m-am impiedicat de trupul biirbierului intins
acolo in prag pe spate ~i cu chipul lui cenu~iuridicat
in sus, gi aproape c5 ne-am ciocnit cu Concepti6n
Gracia, prietena mea cea rnai bung, pe care doi dintre
ei o aduceau in prgvglie, iar cind a dat cu ochii de
mine, nu m-a recunoscut, da' pe urmg m-a recunoscut
pi a inceput sg urle, gi eu ii auzeam urletele toat; vre-
mea cit m-au tirit peste piafg, apoi pe sc5rile prirn5riei
pi in sus pe scgri pi in biroul tatei, unde m-au intins
pe canapea. $i acolo mi-au fgcut lucrurile cele rele.
- Iepuragul meu... o alintg Robert Jordan, strin-
gind-o la piept cit putea de tare pi de drgggstos. Dar
era atit de plin de ur5 pe cit poate fi o fgpturii om*
neasc8. Nu rnai vorbi despre treburile astea. Nu-mi
rnai spune nimic, fiindc; nu rnai sint in stare sg-mi
stgpinesc ura.
Maria stgtu rece gi impietrit5 in bratele lui gi spuse :
- Nu. N-am sg rnai pomenesc niciodaG despre in-
timpliirile astea. Da' sint oameni rtii, gi mult mi-ar
mai pl8cea sti omor impreung cu tine pe citiva dintre ei
d a d mi-ar sta in putintg. Da' tie +am povestit numai
ca sg-#i pofi hrgni mindria, d a d e sP fiu nevasta ta.
Aga, ca sZ pop pricepe.
- lmi pare bine cg mi-ai povestit, mgrturisi Roberf
Jordan. Pentru cti d i n e , dacg avem noroc, o sZ omorim
destui.
- Da' o sg omorim falangigti 2 Ei au fgcut isprgvile
astea.
 - Falangigtii nu luptri, rosti Robert Jordan cu minie.
E i ucid in spatele frontului. I n lupte nu avem de-a face
cu falangigti.
- $i nu ii putem omori intr-un fel oarecare ? Tare
mult mi-ar pl5cea s5 ucid citiva.
- Eu am omorit, spuse Robert Jordan. Si-o s5 nlai
omorim gi alt5 dati. La trenuri i-am omorit.
- Tare ag vrea sli merg la un tren impreun; cu
tine, zise Maria. Pe vrelnea cind a fost cu trcnul acela,
d e unde m-a adus Pilar incoace, eram aproape nebunii.
Nu ti-a spus cum eram ?
- Ba mi-a spus. Da' nu mai vorbi despre a5ta.
- hlintea mi-era ca moart5, nimic viu nu mni aveam
in suflet gi numai s i pling mai eram in stare. Da' lnai
trebuie sri-ti spun incii ceva. Neapsrat trebuic. Pe urm5,
poate c8 n-ai s2 te mai insori cu mine. Da', Roberto,
dac5 n-8i mai vrea sli te insori cu mine, nu s-ar putea
oare sZ rsminem totugi mereu im11reun;i ?
- Am s5 mii insor cu tine.
- Nu. De asta uitasem. Poate c i n-ai s,i te mai
insori cu mine. Ar f i cu putintri s5 nu-ti pot nayic nici-
odats un fecior sau o fiicli, ~i zice Pilar 1' noastr,i c.2
dac; ag fi putut s-ar fi iiltimplat atuncea. cind n i i - a ~
flicut lucrurile cele rele. Si asta trebuie sli ti-o spun. Of,
nici nu gtiu cum de-am uifat.
- N-are nici o insemngtate, iepurayulc, ii spuse
Robert Jordan. Mai intii ~ i - n t i is-ar putea s:i nu f ~ e
adevzrat. Asta numai un doctor ar avea cum s-o ?tic.
$i pe urm5, nu vreau sli aduc nici un fel de fecior gi nici
un fel de f i i d pe lumea noastr;, ava cum e ea acum. Si
in afar; d e asta, toat5 dragostea de care sint in stare
(i-am dzruit-o doar tie gi pentru altii nu mai am.
- hli-ar pl5cea mult si-ti nasc eu feciorul vi fiica, ii
spuse Maria. $i cum are sii poati fi flicutli lumea asta
mai buns d a d noi, cei care luptim impotriva fascigti-
lor, n-o s5 avem copii ?
- AscultZ, rosti Robert Jordan. fmi egti tare drags.
Auzi tu ce-ti spun ? Si-acuma trebuie s i dormim, iepu-
ra~ule.Trebuie s5 m5 scol cu mult inaintea zorilor, iar
zorile vin devreme in luna asta a anului.
 - Atuncea nu-i nimic r5u nici cu lucrul ce ti 1-am
spus pe urm5 ? Tot o sP ne putem cununa ?
- Chiar in clipa de fats sintem cununati. Acuma,
in clipa de fat;, d cunun cu tine. $i e ~ t nevasta
i inea.
Dar cult,?-te gi dormi, iepuragule, fiindcii tare-i scurt
timpul ce ne-a mai rPmas.
- $i o sP ne cunungm de-adev,?rat ? Nu doar aga,
in vorbe ?
- De-adevzrat.
- Atuncea am sP dorm, gi la asta am sii in5 gindesc
de in-oi trezi.
- $i eu la fel.
- Noapte bung, bgrbatul meu.
- Noapte bung, riispunse Robert Jordan. Noapte
bung, nevastg.
Ii auzi rzsuflarea adincl gi ritmicz gi atunci gtiu cg
adormise, dar rgmase treaz gi neclintit, pentru ca nu
cumva s-o trezeascz migcindu-se. Se gindea la tot ce
nu-i povestise gi rgmase acolo fierbind de ur,? gi bucu-
ros de omorurile ce-aveau s5 se petreacg dimineata.
Dar nu trebuie s,i socotesc nimic din toate acestea
ca o afacere personal,?, gindi Robert Jordan.
!ji cum m-ag putea apPra de aga ceva ? $tiu cP gi
noi am fgcut cu ei lucruri ingrozitoare. Dar numai din
pricing cg eram lipsiti de educatie gi la altceva mai
bun nu ne pricepeam. Ei insg le-au f:icut cu bung-
gtiint5 gi cu hotrrire liinpede. Cei ce-au fiiptuit aseme-
nea grozavii sint ultima recolt,? produs5 de educatia
primit5 de poporul acesta de-a lungul veacurilor. Sint
roadele feudalismului spaniol. Ce cumplit popor a fost !
Citg ticglo~iesingeroasa de la Cortez, Pizarro, MenCndez
de Avila ~i ping la unii de astPzi, asemPnPtori cu
Pablo. Dar ce popor ininunat I Nu exist5 pe luine alt
popor mai admirabil sau mai rPu. Nici popor mai bla-
jin ori mai crud. $i cine ii poate intelege ? Eu, nu,
fiindcg de i-ag fi inteles, ag fi iertat totul. A hfelege
inseamng a ierta. Dar asta nu-i adevzrat. In ce pri-
vegte iertarea, s-a exagerat. Iertarea este o idee creg-
ting, iar Spania n-a fost nicicind o far; cre~ting.Spania
a avut totdeauna idolul ei special, drapat in vegmintele
 bisericii, cXruia i s-a inchinat. Otra Virgen mds l . De
asta cred c-au fost silio s5 nimiceascii toate fecioarele
du~manilor. Bineinfeles, a fost ceva mult mai adinc
inrgdiicinat in inrmile glora. ale fanaticilor religio~ispa-
nioli, decit in cugetul poporului. Poporul s-a depiirtat
de biserici fiindcii biserica insemna stgpinirea, iar cla-
sele stApinitoare au fost totdeauna putrede. Spania este
singura far5 in care Relorma n-a prins niciodatii.
Acuma au ajuns s3 plgteasc5 pgcatele Inchizifiei, asta
este !
Ei, la treburile astea e nevoie sii te mai ginde~ti.Ar
fi un prilej de a nu-fi 15sa mintea sii se friiminte cu ce
ai de fgcut. Da, e mai bine decit sg te prefaci gi sii-ti
ascunzi sirntlimintele adeviirate. Vai, Dumnezeule. qi
de citii pref2ciitorie a fost capabil in noaptea asta l
$i Pilar s-a prefkut, toatii ziua. E limpede. $i ce dac5
au s5 fie u c i ~miine
i ? Ce inlportants a r avea, atita vreme
cit asigurau ducerea la bun sfirgit a trebii cu podul ?
Asta era tot ce aveau de fzcut a doua zi.
Nu-i adeviirat. Nu poti piistra la nesfir~itasemenea
indeletnicire. Dar nirnen~nu-qi inchipuie c-ai sZ triiie~ti
la nesfir~it. Poate cg mi-am trgit toatii via@ daar in
trei zile, igi spuse Robert Jordan. D a d e adevarat, a9
fi dorit s5 ne petrecem intr-alt fel noaptea d e pe urrng.
Dar noptile d e pe urmj. nu sint niciodatii bune de ni-
mic. Nici un lucru de pe urinii nu e bun vreodata la
ckva. Ba da, cuvintele de pe urmii sint uneori preiioase :
,,Viva bgrbat~ilmeu, care a fost primar in oragul gsta"
- iat5 un u l t ~ mcuvint de mare pref.
$tia c5 e de mare preg, deoarece il treceau fiorii
atunci cind il repeta in gind. Se aplecg gi o sgrutri pe
Maria, dar ea nu se trezi. $i ii gopti En engleze~te,abia
auzit :
- Mult a$ mi vrea s2 rn5 cunun cu tine, iepura-
sule. Sint foarte mindru de familia ta.
 Capitolul treizeci ~i doi

In aceeagi noapte, la Madrid, hotelul ,,Gaylord" era

plin de lume. Un automobil cu farurile carnuflate ^m
albastru trase sub poarta monumental5 a hotelului, gi
un om mgrunt, cu cizme de c515rie negre pi pantaloni
bufanfi de culoare gri pi o hain5 tot gri, scurta gi h-
cheiati ping la git, cobori, deschise uga ~i in acelapi
timp rsspunse la salutul celor dou5 santinele, f5cu un
semn din cap c5tre agentul secret a ~ e z a tla biroul por-
tarului gi urc5 in ascensor. Mai erau dou5 santinele
a~ezatepe scaune dincoace de ~ $ 5 intr-o
, parte gi in
cealalt5 a holului de marmor5 cle la intrare, dar acestea
abia ridicar5 privirile cind bgrbatul cel mgrunt trecu
spre ascensor. Treaba lor era s k i cerceteze pe top ne-
cunoscutii, pipgindu-le laturile trupului, pe la subfiori
pi peste buzunarele de la spate, s5 vad5 de nu cumva
persoanele nou sosite aveau revolvere, qi dac5 aveau,
s5 le lase in pzstrare portarului. Dar pe cel cu cizme
de c5lZirie il cunopteau foarte bine gi, la trecerea lui,
abia ridicarz privirile.
Cind intr5 in apartamentul s5u de la ,,Gaylord". 8
gzsi plin de musafiri. Erau apezaq pe scaune, ori st;-
teau in picioare Si discutau intre ei ca in orice salon,
gi atit bgrbdfii, cit pi femeile beau vodc5, whiskey cu
sifon pi bere din pahare mici, umplute din nipte c h i
mari. Dintre b5rbati, patru erau in uniform2 Ceilalfi
purtau vindiacuri sau bluze de piele, iar trei dintre
cele patru femei erau imbrricate in rochii obi~nuite,de
strads, pe citi vreme cea de a patra, nervoas5, subti-
ric5 pi negricioas5, purta o uniforms militars femeiasca
~i cu Gietura sever& fust3 gi c i m e fnalte.
 D e indata ce piitrunse In iac5perr, Karkov se in-
arept5 c5tre femeia in uniformii, se incling in fafa ei
qi igi strinser5 miinile. Era nevast5-sa, gi Karkov ii
spuse pe nisegte ceva .ce nimeni nu putu sii aud5, gi
in clip3 aceea insolenta ce-i strjlucise in ochi atunci
cind intrase ii dispPru cu totul. Dar se aprinse dill nou
indata ce-o zPri pe femeia cu chip sculptat in inahon,
cu cxpresie lasciv-dr5gPstoasZ gi trup bine clgdit,
amanta lui, gi se duse spre ea cu pagi inici gi hotsriti,
se inclinr gi ii strinse mina intr-un fel despre care ni-
meni n-ar fi putut spune dac5 nu era o simp15 milxarc
a chipului cum igi salutase nevasta. Cind strsbiituse
odaia, nevastg-sa nu se uitase dupii el. Ststea in pi-
cioare, impreun5 cu un ofiter spaniol inalt yi chipe?, gi
vorbeau ruse~te.
- Marea ta dragoste s-a cam ingrPgat, li spunea
Karkov fetei. Toti eroii nogtri s-au cam ingr5gat aculn,
cind ne apropiem de a1 doilea an. Dar nu se uita la
bsrbatul despre care vorbea.
- Egti aga de urit, c2 ai putea fi gclos ~i pe-o
broasc5 riioas5, ii rbpunse fata cu inultii veselie, \.or-
bind nemtegte. Pot s5 merg cu tine la ofensiira de
miine ?
- Nu. $i nici n-are sP fie vreo ofensivB.
- ToatP lumea a aflat despre ofensiv8, ii spuse
fata. Nu mai fi aga de misterios. Dolores se duce. Am
sg mS duc cu ea ori cu Carmen. Se duce mult5 lunie.
- Du-te cu oridine o vrea sP te ia, r3spunse Karko1-.
%U nu te iau.
Apoi se intoarse spre fat: gi o intrebs foarte scrios :
- Cine ti-a spus despre ofensiva ? TF! rog, rZs11un-
de-mi precis.
- Richard, rPspunse fata cu aceeagi seriozitate.
Karkov ridic2 din umeri gi o lZs5 acolo, in picioarc.
- Karkov I strig; cu glas de dispeptic un b5rbat
d e statur5 mijlocie, cu fats mare, cenugie gi umflat5,
cu pungi mari pe sub ochi gi buza de jos nlult riisfrints.
Ai auzit vegtile bune ?
Karkov se duse ling5 el, gi omul acela unn5:
 - Abia acum le-an1 auzit. Nu-s nici zece minute.
E superb. Toatri ziua fascigtii s-au luptat intre ei ling5
Segovia. Au fost nevoiti s5 facg fat5 r5sculatilor re-
curgind la pistoale automate si la mitraliere. Iar dupg-
amiaz5 gi-au bombardat cu aviatia propriile trupe.
- Da ? esclamii Karkov.
- E adevlirul adevjrat, stKui omul cu pungi sub'
ochi. Chiar Dolores a adus ve~tile.A venit incoace cu
noutrifile astea ~i era intr-o stare de veselie radioas5
cum n-am mai vzzut-o niciodatg. Adev2rul vegtilor
5stora i se citea pe fat;. Pe fafa ei minunat,?... incheie
vorbitorul. foarte fericit.
- Pe fata ei minunat,?, repetli Karkov fiirli nici un
fel de intonatie in glas.
- P5cat cii n-ai fost aici s-o vezi, continui cel cu
pungi sub oclli. Ve~tileinsegi ii strriluceau pe fat5 cu
o luming ce n-avea nimic piimintesc. Iar felul cum ii
r5suna vocea nu-li mai llisa loc nici pentru cea mai
slab5 indoialli. Am s5 pun chestia asta intr-un articol
pentru Izccstin. Clipa cind am auzit relatarea fiicut5
cu glasul acela, in care se fgceau simfite ~i mila, gi
compgtimirea, ~i adevgrul a fost pentru mine unul
dintre cele rnai insltiitoare momente ale rlizboiului.
Buniitatea ~i adevlirul racliazg din fgptura ei ca dintr-o
adevgrat; sfintii a poporului. Nu degeaba i se spune La
Pasionaria.
- Nu degeaba, repetj. Karkov cu glas monoton.
Mai degrabz ai scrie chiar acuma articolul pentru
Izoestia, pin5 n-apuci sri uiti imnginea cea grozav5,
spusg acum la urmg.
- In legsturri cu femeia asta nu se cuvine s2 glu-
m e ~ t i .Nici mzcar dac,? e ~ t un
i cinic ca tine, spuse cel
cu pungi sub ochi. Pricat cri n-ai putut fi aici s-o auzi
qi s5-i vezi fata.
- Minunatul ei glas, rosti Karkov. Alinunatul ei
chip. Scrie, il indemn5 Karkov. Nu-mi spune mie. NU
pierde paragrafe intregi spunindu-mi-le mie. Du-te nu-
maidedt vi le scrie.
- Nu chiar acuma.
 - Cred c5 ai face mai bine, ii spuse Karkov uitin-
du-se la el gi pe urm5 rnutindu-$i privirea in alt5 parte.
B5rbatul cu pungi pe sub ochi mai r5mase acolo
dou5 minute, cu paharul de vodc5 in rdn5 gi ochii, aga
bulbucati cum erau, pierdufi in humusetile vgzute gi
auzite, apoi iegi din camerii gi se duse sB scrie.
Karkov se indrept5 spre un alt bgrbat, de vreo
patmzeci ~i opt de ani, scund, indesat, figurg jovial5
cu ochi alba~tri,p5r blond cam rPrit ~i gurg zimbg-
reafg sub o mustat; galben; gi tepoasl. B5rbatul
acesta purta uniform5. Era cornandant de divizie gi
maghiar de origine.
- Ai fost aici cind a venit Dolores ? El intreb;
Karkov.
- Da.
- Despre ce mai era vorba ?
- Ceva despre fascigtii care se bat intre ei. Fru-
mos, dac5-i adeviirat.
- S-aud nlulte despre ziua de miine.
- E scandalos. To\i ziari~tii ar trebui impugcati,
ca gi cei mai mu19 dintre oamenii a f l a ~aici, in in-
cgpere, gi fzrg indoialB neamtul aceln nesuferit ~i in-
trigant, adicg Richard. Cine s-o fi g b i t s5 incredinteze
acestui fiiggler duminical cornan+ unei briggzi ar
merita impu~mt.Poate c5 gi dumneata $i cu mine ar
trebui s?i p5tim la fel. E foarte posibil, urmz generalul
rizind. Totqi, nu te-apuca s-o propui.
- Dmpre asemellea chestii nu mi-a pl5cut nici-
odat?i s5 vorbesc, zise Karkov. Americanul acela care
vine din cind in cind pe la noi se aflz acolo. 11 cu-
no~ti,Jordan il cheam5, ~i lucreazs cu un grup de parti-
zani. E acolo unde se presupune ctci trebuie s2 se pe-
treacg treaba pomenitg atit de des la noi.
- Ei, atunci inseamn5 c5 in noaptea asta trebuie J
trimitg un raport, spuse generalul. Nu le place s5 mtci
vad5 printre ei, fiindcii altminteri m-a9 duce $1 ti-q da
de veste. In chestia de miine lucieazg cu Golz, nu-i
aga ? Pe Golz ai s5-1 vezi miine.
- Chiar miine dimineat& foarte devreme.
 - Nu-i sta in cale ping ce lucrurile nu pornesc pe
fagagul cel bun, il sf5tui generalul. Vg ur%te, pe voi,
g~tia, b5g5torii de seamil, tot atit de mult cit vti
ur5sc $i eu. Numai c5 el are o fire mult mai st5pinitg.
- Dar cu povestea ...
- Probabil cg au f5cut fascigtii n i ~ t emanevre, 15-
muri generalul zimbind. Ei, o s5 vedem noi dacZ
Golz e in stare sg-i scuture nitel. Lass1 pe Golz s3-gi
incerce puterea. La Guadalajara i-am scuturat binigor.
- Aud c5 ai inceput s5 cgl5toregti destul de mult,
zise Karkov, descoperindu-gi in zimbet din* stricafi.
Dar generalul se infurie numaidedt.
- Va sii zicg, mie mi-a venit rindul. Acuma au
inceput sg cleveteascg pe seama mea. Totdeauna cle-
vetesc pe seama noastr5. Cumplitg cload de birfeli
murdare I Un om capabil sg-gi tin5 gura ar putea s5
salveze tara asta, d a d ar crede-o cu t5rie.
- Prietennl t5u Prieto gtie s5-gi tin5 gura.
- Dar nu crede c5 poate cigtiga victoria. Cum pofi
sg invingi dac5 nu ai incredere in popor ?
- Rezolv5 dumneata chestia asta, i1 indemng Kar-
kov. h15 duc s5 dorm putin.
PBrgsi camera plin; de fum gi de zvonul glasurilor
pornite pe vorbgrie, intrii in dormitorul din fund, se
a~eziipe pat $i igi scoase cizmele. $i de acolo auzea
zumzetul vocilor, ava c5 inchise uga gi deschise fe-
reastra. Nu se mai osteni s5 se dezbrace, fiindcl la
ceasurile 2 trebuia s5 porneascg in c515toria ce avea
s5-1 d u d prin Colmenar, Cerceda ~i Navacerrada ping
pe frontul unde Golz urma s5 atace, dimineafa.
 Capitolul treizeci ~i trei

Cind I-a trezit Pilar, erau censurile 2 diinineata. La

inccput, dupd ce i-a pus mina pe umdr, a crezut c5-i
Maria, s-a rlisucit spre ea ~i a p p t i t : ,,Iel~ura~ule"
Dar lnina Inare a ferneii I-a zgudult de uinsr, yi atunci
intr-o clipits a fost complet qi pe deplin treaz, iar minn
i s-a incleytat pe patul pistolului aflat allituri de pi-
ciorul lui drept, ~i tot trupul ii era la fel de gata
pentru luptd ca qi pistolul cu piedica ridicatd.
111 ciuda intunericului: gi-a dat sealna cd e Pilar yi
s-a uitnt la cadranul ceasului de mills, viizind sclipirea
celor doua ace ayezate in unghi ascutit crtre partea
de sus ; a inteles cd nu c decit doud gi a spus :
- Ce ti s-a intimplat, femeie ?
- Pablo a fugit, i-a zis felneia cea voinicZ.
.Robert Jordan vi-a tras repede pantalonii gi pnnto-
fii. hlaria nu se deqteptase.
- Cind ? a intrebat Robert Jordan.
- l'rebuie sd fie vreun ceas.
- $i T
- ,4 luat ceva dill ranifele tale, I-a yestit cu glas
jalnic femeia.
- Aha. Ce-a luat ?
- Nu Stiu, i-a riispuns Pilar. Haide s2 ~ ~ e z i .
S-au dus ainindoi prin intuneric pins la gura p e ~ t e -
rii, s-au aplecat pe sub psturd gi au intrat inguntru.
Robert Jordan a urmat-o prin mirosul de jar stins, prin
aerul greu yi duhoarea de oameni adormiti rZspindit2
fn peyterg, a aprins lanterna electrid, ferindu-se sH
nu calce p e vreunul dintre cei culcati pe jos. Anselrno
se trezi gi intreb5 :
- E vremea sZ mergem T,
 - Nu, ii rgspunse goptit Robert Jordan. Dormi
acolo, Latrine.
Cele dou; raniie se aflau la ciipiitiiul patului in
care dorinea Pilar, despiirfit de restul pe~teriiprintr-o
piitur,? atirnatli ca un paravan. Patul lnirosea a stztut,
a sudoare vechc, mirosul acela dulceag ~i gretos a1
paturilor de indieni, iar Robert Jordan ingenunche pe
el ~i aruncli lulnina lanterilei asupra celor douli ranite.
AlnEndouH erau spintecate de sus pill5 jos. Tiiiiild lan-
teriia in mina sting& Robert Jordan csutli cu dreapta
in cea inai apropiatli. Era tocmai ranita unde tilluse sacul
de dormit vi acuin trebuia sli fie destul de goals. Era
destul de goal5. Mai r5inasese 4nBuntru nigte sirm5,
dar cutia de leinil drcptunghiularii a detonatorului nu
mai era acolo. La fel gi cutia de trabucuri, cu focoa-
sele bine invelite ~i impachetate cu grij5. La fel gi
cutia de tabla cu capac in~urubat,unde se aflaserg
fitilul ~i capsele.
Robert Jordan pipiii ~i in cealaltd rani!,?. Era inc5
plin5 cu exploziv. Putea sii lipseasc; cel mult un
pachet.
Se ridicli in picioare ~i se intoarse cu fata spre
Pilar. Exist5 un sin~t;mint de go1 interior pe care fl
poate simti un 0111 c h d a fost trezit prea devreme di-
mineata, simtlimint foarte asen15nlitor cu acela al de-
zastrului ; era ceea ce silntea Robert Jordan, dar in-
multit cu o mie.
- Si asta numegti tu a avea grij5 de materialele
cuiva, spuse el.
- Am dorrnit cu capul sprijinit pe ele gi cu mina
deasupra, rlispunse Pilar.
- Da' dormi, nu te-ncurci.
- Ascult;, ii spuse femeia. S-a sculat noaptea gi eu
I-am intrebat : ,,Unde te duci, Pablo ?" ,,Mii duc gi
eu ca omul, feineie", aga mi-a riispuns, gi atuncea am
adormit la loc. Ciild m-am trezit din nou, n-am gtiut
cit5 vreme trecuse, da' dac; am vPzut c2 tot nu-i aici,
mi-am spus cii s-o fi dus p"m5 in vale s5 vad5 ce mai
fac caii, dup5 cum avea obicei. Ins% mai tirziu, urmP
Pilar cu voce indureratg, cind am vzzut cP nu se mai
Sntoarce, am 9 c e p u t @-mi fac griji gi abia din pricina
 grijilor am pipsit ranifele, s3 controlez dacZ totul e
in regulg, am dat peste spintecsturi gi am venit s5-ti
=P'J'l.
, - Vino hcoace, o chemi Robert Jwdan.
Acurn st5teau amfndoi afar5 din pe~teriiqi era incz
atit de aproape de miezul nopp, c5 nu puteai sii sirnti
semnele diminetii.
- Poate s2 plece de aici cu caii prin alte p2lrp
decit pe-acolo pe unde sint santinele ?
- Pe doug p5rV.
- Cine-i pe creastP ?
- Eladio.
Robert Jordan nu mai rosti nici o vorbii pin5 nu
ajunsers fn poiana unde erau caii priponifi la pgscut.
Trei cai pggteau f n poiaI-6. Murgul cel inalt ~i surul
nu se aflau acolo.
- Citg vreme sii fi trecut de cind a plecat de ling2
tine ?
- Trebuie s5 fi trecut vreun ceas.
- Ei, asta-i, gi gata ! rosti Robert Jordan. Am sZ
iau ce-a mai rimas din ranitele mele gi-am sg mil duc
iar la culcare.
- Ti le pkesc eu.
- QuS va, mi le pgzegti tu I Doar le-ai mai p5zit
o datH.
- Inglds, spuse Pilar, din pricina celor intimplate
sint la fel de supiiratii ca Si tine. AS fi in stare de orice
pe lurnea asta ca sl-ti pot da indiirzt ce-i a1 t5u. Nu-i
nevoie sii mii mai love~tigi tu. Amindoi am fost deopo-
trivP triidati de Pablo.
$i in vreme ce Pilar ii spunea vorbele astea, Robert
Jordan igi diidu seama c5 nu-gi poate ingiidui luxul
de a fi riiut5cios, cii nu se poate certa cu femeia aceea.
Cu ea trebuia sg lucreze in ziua din care gi trecuserii
doul ceasuri. gi mai bine. l i puse mina pe um5r gi in-
cercg s-o linigteasci :
- Nu-i nimic, Pilar. Ce ne-a luat nu conteaz5 prea
mult. 0 s2l facem noi ceva sz meargii la Eel de bine.
- Da' ce-a Iuat ?
- Nimic, femeie. Nigte fleacuri de care ne putem
ugor lipsi.
i - Era o parte a maginzriei de explodat ?
- Da. Numai cii sint multe alte feluri de a pricinui
explozii. Da' ia spune-mi, Pablo n-a avut capse gi fi-
til ? Fiiri indoialii cii 1-au aprovizionat gi cu astfel de
materiale.
- Le-a luat cu el, rzspunse Pilar deznZd2jduit6.
Din prima clip5 le-am ciiutat. Dar le-a luat gi pe alea.
$i se intoarserii prin piidure pins la gura pe~terii.
- Du-te sii dormi putin, o indemnii Robert Jordan.
0 s2i l u c r h mai bine fiirii Pablo.
- Mii duc s5 vorbesc cu Eladio. -
- Prin altii parte a plecat.
- Oricurn, tot mii duc. Te-am triidat din pricina
prostiei mele.
- Da' de unde ! se impotrivi Robert Jordan. Du-te
gi dormi putin, femeie. La patru trebuie sii fim plea$
Intrii in peqterH impreunii cu ea $i luii cele dou5
ranite, clucindu-le pe amindoug in brate, a p fel ca
nimic sii nu poats csdea prin tiiieturi.
- Lasf-rng sii le cos.
- Inainte de plecare, ii rsspunse Robert Jordan in
qoaptii. Nu le iau ca sii te amrriisc pe tine, ci nurnai ca
s6 pot dorini.
- Da' trebuie sii mi le dai devreme, ca sii am cind
ti le coase.
- 0 sii ti le dau devreme, o asigurii Robert Jordan.
Du-te gi dormi putin, femeie.
- Nu, se impotrivi Pilar. Nu mi-am fscut datoria
fat5 de tine gi nu mi-am fiicut datoria fat2 de re-
public&
- Du-te gi dormi putin, femeie, o indemnz Robert
Jordan cu blindete. Du-te gi te odihnegte putin.
 Capitolul treizeci ~i patni

Pe-aici fascigtii stgpineau toate crestele de deal. Pe

u r n s , ins,?, venca o vale unde nimeni nu pusese st%-
pinire, in afara unci ferine ale ciirei clsdiri gi acareturi
fusesers fortiiicate de fnscigti gi transformate intr-urn
post de-a1 lor. Inaintind prin intuneric in dnimul spre
Golz, unde trcbuia s5 duc5 inesajul lui Robert Jordan,
Andrks ocoli intr-un cerc larg fernla fortificats. $tia
unde e intius un fir de siring care declanqa o arms
automats cincl te impiedicai dc el, il gssi prin intu-
neric, p 5 ~ ipe deasul~ra~i porni de-a lungul unui pi-
riia5; strsjuit de-un vir de plopi cu frunzeic tremurind
in vintul nopfii. Un C O C O ~ trimbit; la fer~naunde era
instalat postul fascigtilor, pi pe cind inainta de-a lun-
gul piriului privi indiiriit printre plopi 5;i viizu o lu-
ming licsrind la marginea de jos a unei ferestre de la
ferm,?. No:iptea cra linigtit5 gi senins, iar AildrEs pii-
rgsi malul piriului ~i o lu5 de-a curmezigul poienii.
In poian5 se aflau patru cl5i de fin, rgmase incli de
la inceputul luptelor din iulie anul trecut. Nilneni nu
cgrase finul de acolo, gi in cele patru anotirnpuri ce
trecuserg peste ele, clgile se l?itiserli, iar fiilul nu mai
era bun dk nimic.
Andr6s se gindi cit de mare pierdere era atita fin
irosit pi p5gi peste firul de capcan; intins intre dous
clgi. Dar renublicanii ar fi trebuit sii care finul neste
priporul de pe coasta pieptigs din Guradarrama, aflatz
de cealalts parte a poienii, iar fascigtii probabil &
n-au avut nevoie d e - el, aga iini inchipui, ipi spuse
AndrCs.
Aveau fasci~tiifin berechet gi grgunte cite pofteau.
Multe mai aveau 1 gindi Andrks. Dar miine diinineafP
 o sii le trageln una stragnicz. hliine dirnineatii o sii le
d5ni ceva drept plat5 pentru Sordo. Ce ciini turbafi I
Dar miii~edimineats are s5 fie t5mb5liiu mare.
i'oia s5 termine repede treaba asta de curier 5i sti
fir incliirgt cfnd \;or ataca, dimineafii, posturile. Dar
dorca oare cu ade12,irat sii fie indiirlit, ori nulnai se
pwl5cea cii dorefite ? Stia ce simtGmint: de ufiurare il
cuprinsese cind Inglks ii diiduse de veste cii trebuie
sii se ducii undeva cu o scrisoare. A~teptasecu liniSte
sufleteasc5 cele ce a\.eau sii se intiinple dimineafa.
Trcbuiau s-o fac5. F70tase pentru asta, ~i avea s-o fat;.
Nilnicirca cetei lui Sordo il tulburase adB~c.Dar, la
urlna urmei, era vorba de Sordo. Nu d e ei. Iar ei i ~ i
a w a u treburile lor y,i urmau sii le indeplineascii.
Ins5 atunci cind Inglds pomenise de scrisoare, sim-
fise in suflet ceva intru totul la fel cu ce simfea p e
vremea copilsriei dacii se trezea in dimineata zilei
fisate pentru serbkile dill sat ~ i auzind
, cum plou5 cu
glileata, i ~ d5dea
i seama cii psmintul avea sii fie prea
ud fii lupta cu taurul din piatii nu putea sii mai
aibii loc.
111 copil5rie ii plrceau foarte mult luptele cu taurii,
afia cum se clesfiiyurau ele in satul lui, ~i a ~ t e p t acu
infrigurare clipa cind avea sii stea in piatii, sub soa-
rele arziitor 8i in praful stirnit d e ciirutele rinduite de
jur in~prejur pentru a inchide toate ie~irilefii a alcii-
tui tarcul uncle trebuia sii aparii taurul, strecurindu-se
din c q c n lui yi siirind in aer cu toate patru picioa-
rcle cle indatii ce se ridicau gratiile din capiit. Afitepta
cu ncriibdare, bucurie ~i sudori d e spaimB clipa cind,
acolo i n pio\5. avea sii audg trosnind leinnele cufitii
izbitt. de coarnele taurului adus in ea, ~i-apoimata-
hala arztindu-se, i e ~ i n ddin cugc5 qi siirind prin piatg
cu cai1111 in sus, niirile umflate, urechile in continu5
zbntcre, cu praf gros pe luciul pieii negre si buc5fi
d e -balig5 uscats pe laturi, ~i avea s5-i priveascj. w5-
jit ocl~iifoarte depGrtafi, ochii ce nu clipeau d e ~ O C
sub conrncle riisfirate, lucioase qi tari ca lemnul epa-
velor lustluite de nisip, cu virfurile ascutite inslfate
in sus, aSa c5 silnpla lor vedere fiicea sS-ti tremure
inima.
 Un an mheg qtepta clipa in care t a u d avea sZ
par3 in piat3 in ziua aceea, cind puteai privi cum
ti sticlesc ochii in vreme ce alege hpotriva cui anume
s.4 se repea& in galopul lui niivalnic, ca de pisicg,
U d u - ~ ibrusc c q u l in piept, intinzind coarnele
inainte, gi inima iv fngheta In piept de indatg ce
vedeai d pornqte. Pe vremea copil5riei, cite un an
focheiat qtepta clipa asta ; dar simtgmintul incercat
atunci cind Znglds ii dgduse porunc5 in privinta scri-
mrii fusese aidoma celui ce te cuprinde cind t e tre-
z@ dimineata gi auzi ropotul ploii pe acoperigul de
ardezie, pe zidul de piatr5 gi in bgltoacele de pe strii-
zile murdare ale satului.
Totdeauna se dovedise foarte viteaz in acele ca-
peas sgtegti, la fel de viteaz ca gi oricare altul din
saw1 lui sau de prin satele invecinate, gi pentru nimic
in lume n-ar fi lipsit in vreun an de la serbgri, cu
toate c5 nu se ducea la alte capeas, prin alte sate.
Era in stare sg r5min5 neclintit cind taurul n5vglea
asupra lui ~i s2 nu sar5 in lgturi decit in ultima clip5.
Dac5 taurul izbutea sg trinteascg pe cineva la pzmint,
fi flutura un sac pe sub bot pentru a-1 indepma de
acolo, gi de multe ori il apucase de coarne gi il tr5-
sese in 15turi cind se inverguna asupra unuia ciizut, il
trKsese intr-o parte de un corn gi-1 izbise cu pumnii
@ cu picioarele peste bot, pi& ce taurul i1 lhase
pe cel c5zut gi se repezise spre altul.
Apucase taurul de coad5 pentru a-1 trage de ling;
un om c5zut la pgmint, smucind din rgsputeri, tr5-
gind gi r5sucindu-i coada. 0 dat5 apucase coada cu
o gi o tr5sese spre capul taurului intinzindu-se
pin5 ce izbutise s5 prindg cu mina cealaltg un corn,
apoi, c k d taurul ingltase capul pentru a se repezi la
el, se d5duse doar putin inddrst ~i incepuse s5 se
invirti roat5, impreun5 cu taurul, tinind coada cu o
mini gi cornul cu cealalt5, pin5 ce oamenii nlivgli-
ser5 asupra taurului cu cutitele ~ i - 1injungheaserg. Prin
praf gi argit2, in mijlocul urletelor, prin mirosul de
taur, de oameni ~i de vin, se aflase in primele rin-
duri ale multimii ce dgdea nlivalg asupra taurului gi
gtia ce simfi cind taurul se scuturi gi topgie sub tine,
 iar tu stai intins peste greabgn, cu o ming stn^ns5 in
jurul riid5cinii cornului gi alta htepenitg pe cornd
celglalt, cu degetele inclegtate, in vreme ce trupul io
este zguduit qi r6sucit ~i fi se pare cii bratul sting are
s b + fie smuls din umGr, dar rgmii lungit deasupra
mormanului prgfuit de mugchi fierbinti, incordnti, zbu-
ciumati ~ i - t iinfigi adinc dintii in urechea taurului, im-
plinti mercu pi inereu ~i mereu cutitul in gheabn umflatai
gi zvicnitoare a gitului, de unde-ti tiqnesc aculn p a t e
pumni quvoaie fierbinti, ifj la+ toat6 greutatea s5
atirne asupra coastei abrupte a greabanului gi izbqti,
gi izbqti intr-una in rgdgcina grumazului.
fntiia oar2 cind mugcase aga de ureche gi nu-i mai
diiduse drumul cu nici un chip, iar giixl pi tjilcile ti
intepeniser5 impotrivindu-se smuciturilor, toti fieusera
dup2 aceea haz pe socoteala lui. Dar cu toate c6 il
luaserg peste picior din pricina asta, ii arztau respect
nefsrmurit. $i de-atunci inainte trebuise s-o repete
in fiecare an. I1 porecliser5 Duliiul din Villaconejos $
glumeau pe seama lui, spunind cZ mZninc5 taurii de
vii. Dar nu se afla om in sat la el sB nu-1 priveasd
incordat, cu sufletul la gurg, cum igi indepline~teis-
prava, gi an dupi an gtiuse c5 mai intii tauml igea
in piat& apoi incepeau goana gi h a w , iar in cele din
urm5, dupg ce se h5lfa urletul vestitor a1 nZvalei
pentru ucidere, trebuia sg se afle printre cei d i n e
nBv5litori 9 s5 se arunce in spatele taurului. Iar dup5
aceea, cind totul se sfirgea, dupZ ce taurul fusese
riipus gi in sfirgit se prgbugise sub povara ucig5torilor.
se ridica in picioare qi se depiirta ruginat de isprava
cu urechea, dar mindru pe cit de mindru se poate
simfi un om sub some. Trecea printre c5rute g i se
ducea s2 se spele pe miini la fintina cu ghizduri de
piatri, gi birbatii se inghesuiau sii-1 bat5 cu palma
pe umgr, sg-1 h b i e cu burdufele de vin gi sg-i spun3 :
- Bravo tie, dulzule ! Halal de mama w e te-a
f5cut I
Iar alteori ziceau :
- Uite ce-nseamng sg aibl omul o pereche db
cojones 1 !ji-n&i an dup5 an 1
 Andrks se sunfea ruginat, cu un go1 in suflet, dar
in acelagi timp mindru gi fericit ; ii d5dea pe tofi la
o parte gi iyi sp5la miinile gi b r a p l drept g i - ~ ispPla
bine cutitul, iar pe urm5 lua unul dintre burdufuri
gi-gi clritea gura, ca s5 alunge pentru anul acela gus-
tul de ureche ; scuipa vinul pe lespezile de piatrP ale
piefei inainte d e a ridica sus burduful, lHsind vinul
s2-i fiyneascH drept in fundul gurii.
S i p r . El era Duliiul din Villaconejos, gi pentru ni-
mic in lume n-ar fi renuntat s2-gi indeplineascii isprava,
an de an, in satul lui. Dar ytia c5 nu se afl; silntgmint
mai uguritor decit cel pe care ti-1 dH ropotul ploii,
vestindu-ti cri nu vei avea s5 faci nimic in ziua aceea.
Dar trebuie sP rng intorc IndiirHt, igi spuse Andr6s.
Nici nu incape vorbri cii trebuie s5 fiu indiiriit pentru
treaba cu posturile de pa25 gi cu podul. Fratele meu
Eladio se afl; acolo, iar el este came din carnea mea
si singe din singele meu. Anselmo, Piimitivo. Fernando,
Agustin, Rafael - degi acesta din urmii e limpede cZi
nu-i om serios - cele doug femei, Pablo gi Inglds, d e ~ i
Znglks nu intrg la num5rZtoare, fiind el str5in ~i aflin-
du-se sub porunc5. Tofi sint pringi in liorii pentru
treabn asta. Nu este cu putintii sH scap din incercarea
de-acum folosind intimplarea cj. am fost trinlis cu o
scrisoare. Trebuie sH inrninez scrisoarea asta acum, re-
pede gi a p cum se cuvine, iar pe urmj. s5-mi dau
toat5 silinfa sH m5 intorc la vreme pentru atacul impo-
triva posturilor de p'u5. Ar fi ruginos din partea mea
s5 nu particip la acfiune din pricina intiinpliirii cu
scrisoarea. E cum nu se poate mai limpede. Si pe ling5
toate celelalte, igi spuse Andrks, ca unul ce-yi amintegte
dintr-o datj. c5 exist5 gi satisfacfii intr-o treabii cHreia
nu i-a vrizut pin5 atunci decit prirtile rele, p e ling5
toate celelalte, am s5 mP bucur c5 omor cifiva fascigti.
E prea mult5 vreme de cind nu ne-am mai invrednicit
s5 ucidem vreunul. Miine poate fi ziua unor fapte de
mare insemngtate. kliine poate s5 fie ziua unor fapte
de Pnsemn5tate deosebitP. Miine poate fi o zi d e ne-
uitat. Fie s5 vinii mai repede ziua de miine gi fie sg
m5 aflu d e fa\P. -
 Chiar in clipa aceea, pe cind nlergea prin ierburile
ce-i ajungeau pins la genunchi, urcind pnta abrupt5
din fafa liniilor republicane, o potirniche zvicni de la
picioarele lui intr-o neviizuti explozie de biitrii din
aripi, 8i Andrcs simfi cum brusc il cuprinde o spaimZi
ce-i ingheafs iniina.
Fiindc; m-a luat pe neagteptate, igi spuw Andrks.
Cum de-or fi putind sri dea aga iute din aripi ? La
vremea asta trebuie c5 st2 pe ou2. Probabil C-3111 c3lcat
chiar lings cuibar. Dac5 n-as fi vreme de rizboi, ag
lega o batists de tufisul rista, gi ziua in-ag intoarce s5
caut cuibul, ag lua ougle gi le-ag pune sub o clogci, iar
c k d ar iegi din ou, ar insemna c i avein pui de po-
tirniche printre cei de g5iiG, cu drag in-ag uita la ele
cum cresc, gi dup5 ce s-as face mari le-ag folosi ca
nads, sii le cheme pe celelalte. Ochii n-ar trebui s i li-i
scot, fiindcj s-ar domestici. Ori crezi cuinva c5 ~ i - a r
lua zborul ? Se poate. Atuncea inseam115 c5 ar trcbui
sZ le iau vederea.
Da' dupg ce le-am crescut, n-a5 mai ii eu in stare
s-o fac. As putea sZ le tai penele aripilor gi sZi le pri-
ponesc de-un picior cind le folosesc ca nadri. DacH
n-ar fi rgzboi, m-ag duce cu Eladio s5 prindem raci in
piriul ;la d e l-am lgsat in urmz, pe ling; postul fascig-
tilor. Odatg am prins vreo cincizeci intr-o singur5 zi,
acolo la piriu. Dac5 dupg isprava cu podul o s i ne
ducem in Sierra de Gredos, ap5i acolo sint n i ~ t epimie
minunate pentru prins p5striivi $i p e n t n ~prins raci. C:e
bine ar f i s5 ne indreptgm spre Gredos, igi spuse .4u-
drks. Vara gi toarnna am duce-o de minune, da' iarna
are sii fie cumplit de frig. Da' poate c5 pin5 la iarnii
om ci~tigarszboiul.
De n-ar fi fost tata republican, gi eu ~i Elaclio am fi
acuma soldafi in armata fascigtilor, iar dars a:,nci s5
fii soldat in armata lor, nu mai ai cum iti face nici un
fel de griji. N-ai decit s5 te supui ordinelor. si poti s5
tr5ie~tiori pofi s5 mori, ~i pin5 la sfir~itar fi ce-i scris
s2i fie. E mai ugor sZi trgiegti sub o stgpinire decit sii
lupfi impotriva ei.
Da' lupta asta impotriva stiipinirii e o treab5 de mare
riispundere. Multe griji Pfi mai cad pe cap dac5 e ~ t i
 om s i i - ~faci griji. Eladio st5 gi cuget5 mai mult decit
mine. $i-gi face 9i griji mai multe. Eu cred cu tdrie
in cauzg gi nu-mi fac griji. Da' viafa asta-i o viaf5 de
mare rgspundere.
Socotesc eu c5 ne-am niiscut in vremuri tare grele,
gindi AndrCs. Cred c5-n orice alte timpuri era mai ugor.
Suferim pufin fiindcg toti am fost crescufi ca sii indu-
r h suferinta. Cei care sufer5 mult nu-s fiicufi pentru
asemenea vremuri. $i acuma e vremea hotiiririlor greu
de luat. Fascigtii au atacat 8i au hotiirit ei in locul
nostru. Noi Iupt5m ca sii putem tr5i. Da' mi-ar pliicea
sZ fie q a ca s5 pot lega o batist5 de tufigul cu potir-
nichea 9i sg mii intorc pe lumina zilei, sii iau ouile
qi sii le pun sub o clogc5 ~i sii am putinta de-a rng
desfiita v5zind puii de potirniche in ogradii la mine.
Mi-ar pliicea lucruri dintr-astea m5runte p i agezate.
Da' casii n-ai gi nici curte la casa care+ lipsqte,
igi spuse AndrCs. N-ai nici familie, afar; de un frate
ce pleac5 miine la bgtiilie, iar ca avere, nimic altceva
dedt vintul g i soarele gi burta goal5. Vmtul e molcom,
gindi Andrks, iar soarele nu se aratii. Ai in buzunare
tm grenade, da' astea nu-s bune decit de aruncat.
spinare ai o carahinii, da' nici asta nu slujqte decit
la risipit gloante. Ai o scrisoare de dat altuia. $i egti
plin de scirniivie, da' poti s-o dai ptbriintului, gindi
Andrks gi zimbi in intuneric. $i rnai ai ceva, cu care
pop umezi tiirina. Tot ce ai tu, totul numai de dat e.
Egti un filozof grozav gi-un biet om nenorocit, 4gi spuse
Andrks, zimbind din nou.
Dar in ciuda unor ginduri atit de alese, doar m
putin Pnainte triiise ace1 simtknint de uvrare adus '

totdeauna de ropotul ploii ab5tute peste sat: in di-

mineara unei zile de fiesta. In fata lui, acum, pe
creasta costigei, se aflau pzitiile republicane, unde 8 t h
ci3 avea sP fie somat de saritinele.
 Capitolul treizeci gi cinci

~ o b e Jordan
i era culcat in sacul de dormit, algturi
de Maria, care inc5 nu se trezise. Stgtea intins pe-o
coast5, ceva mai departe de ea, ii simtea la spate
forma preIungg a trupului, dar atingerea aceea nu rnai
era acum decit o ironie.
Idiotule, idiotule ! se mustra Robert Jordan cu furie.
Da : idiotule. l n d de cind I-ai zzrit 9-ai spus cg trS-
darea va veni exact in clipa cind i o va ar5ta prietenie.
Idiot blestemat ce egti ! Idiot blestemat, jalnic si afu-
risit ! Isprgvegte odatg ! Nu asta ai de f g a t acurn!
Ce sanse sint sii le fi ascuns ori d le fi aruncat un-
deva ? Nu prea multe. $i de altminteri, nici n-ai cum
le ggsi, pe intuneric. Mai mult decit sigufcg le-a pzs-
trat la el. A luat gi ceva dinamitg. Of, ce trgdiitor mur-
dar, josnic gi ticglos I Gunoi blestemat gi impu9t ! De
ce nu i-a ajuns s5-gi ia doar tgIpSgita, fgrg sg-mi fure
detonatorul g j focoasele ? Cum de-am putut fi un idiot
aSa de jalnic gi de sinistru, incit sg le las in grija ne-
norocitei deia de femei ? Trgdgtor viclean, scirbos ~i
pocit I Cabr6n imputit !
Termin5 odatg cu prostiile ~i ia-o 'domol, igi spuse
Robert Jordan. Trebuia sZ te lagi la voia htirnplgrii Si
gsta era lucrul eel mai bun ce i$ se putea intimpla.
Te-ai infundat ping in git in rahat, igi spuse el mai
departe. In viata mea n-am vgzut pe cineva mai virit
in rahat. Stgpinegte-ti firea idioatg, alungg furia gi
isprgve~tecu vgicZrelile astea in stare sg lase paf zidul
plhgerilor. S-a dus. Pov s6 te duci ~i tu dracului, dar
ce-ai pierdut e bun pierdut. Of, mhca-I-ar talpa-iadu-
lui de porc impufit 1 Fg gi tu pe gmecherul gi iegi din
Pncurc5turg. &a trebuie si3 faci. $tii doar cZ trebuie
 sI arunci in aer podul chiar dacz ar fi nevoie sii-ti la$
pielea ... Telmini cu prostiile astea, gata ! De ce nu-1
intrebi pe bunicu-tgu ?
Of, ducii-se pe apa simbetei bunicu-meu Si ducz-se
pe apa simbetei toatii fara asta ~mecheroasi de gme-
cheri, cu toti ~mecheriiei dc spanioli dintr-o tabiirs ~i
dill cealalt5, lua-i-ar dracu vi duce-i-ar peste noui
miri ~i noua tiiri ! Ducii-se pe apa simbetei cu tofii Pn-
tr-o ciurdii, Largo, Prieto, Asensio, Miaja, Rojo - tofi,
gi cu tot nealnul lor. Ducii-se fiecare in parte ~i cu
toti laalalt,?, siiri-le-ar ochii ~i minca-i-as p h i n t u l !
Sterge-s-ar de sub soare tara asta d e tradstori! Du-
c5-s-as ~i n-ar mai riimine urma din egoisinul gi din
iilfumurarea ~i din infumurarea ~i din egoismul gi din
fjlo~eniaqi din mir~iivia lor ! Ducii-se dracului acum
gi in vecii vecilor, amin ! Duc5-se pin5 n-apucgm sii
murinl pentru ei. Ducii-se dupr ce-om d a ortul popii
pentru ei. Stringe-i-as moartea gi stgpini-i-ar iadul !
TrBsni-l-ar Dumnezeu pe Pablo I Pablo este toat5 tara
asta intr-unul singur. hlilostiveascii-se Dumnezeu de
poporul Spaniei. Citi conduciitori o avea, tofi au s Q i
bats joc de el. Un singur conduciitor de isprav;, Pablo
Iglesias I , Pn doua mii de ani, iar tofi ceilalti ~ i - a ubltut
joc de el. Dar de unde p u t e ~ ngti cum s-ar fi purtat in
rizboiul Rsta ? Imi acluc aminte de vremea cind cre-
dcam cii Largo e un tip cinstit. Durruti a fost om de
ispravii, ~i propriul lui popor 1-a impu~cat acolo, la
Pucnte de 10s Franceses. L-au impugcat f i i n d d voia s5-i
trimit6 la atac. L-au impu~catpornind d e la glorioasa
disciplina a indisciplinei. Ce porci ~i ce lagi ! Duci-se
dracului cu totii gi fiarbii de-a puntri in cazanele ia-
dului ! $i Pablo iista, care abia gi-a luat tiilpggita, cu
detonatorul ~i cutia mea de focoase. Inghiti-l-ar mgrun-
taiele iadului. Ba nu. El ne-a trimis pe noi in mzrun-
taiele iadului. Tofi s-au priceput s5 trimit5 pe altii
Tn m5runtaiele iadului, de la Cortez gi Menkndez de
Avila pillii la Miaja. Uitg-te la ce i-a fgcut Miaja lui
Kleber. Porcul 5sta chel 5i egoist. Ticglosul cu cap ca
' Conducgtor socialist spaniol (1856-1925). A fondat fn 1865
sectia spanioli a Internauonalei I gi, En 1879, Partidul socialist
muncitoresc spaniol gi organd acestuia El Socidista.
 oul cle gisc5. DucB-se in fundurile iadului toti porcii
dementi, egoisti ~i tr5d5tori, care de cind e lumea au
stXpinit Spania ~i i-au comandat armatele. D u ~ 8 - sdra- ~
cului ou tofii, in afar2 d e poporul Spaniei, dar bag:
bine de seam5 ce se intilnpla cu el dup5 ce-0 pune
mina pe putere !
Ft~riaincepea s8 i se topeasc5 pe m5surZ ce esagera
tiin ce in ce mai c~unplitsi i ~ arunca
i dispreful qi scirba
mereu inai f5r8 mlisurj. ~i nlereu ~ n a ifar; judecatii, in-
cit ajtmse sii nu mai creadii nici el i n s u ~ iin gindurile-i
r8z\~Btitc. Dac5 toate astea sint adeviirate, atunci ce
cauti tu aici ? N-ai nici o urmZ d e dreptate, ~i o ~ t i i
p e a bine. D e ce nu iei seama la toti cei buni ? I a ui-
tb-te la toti cei cu adev5rat minunafi. $i nu putea En-
dura sB fic nedrept. Ura nedreptatea, la fel cum ura
cruzimea, ~i fierse astfel in propria-i turbare ce-i or-
bea milltea pin5 cind, treptat-treptat, furia i se potoli,
iar inina-i neagr8, singeroas2, innebunitonre ~i uci-
3' $terse cu totul, 18sindu-i cugetul linistit, r e c e p
tiv. calm, rece ~i clarviiziitor, ca un barbat dupZ im-
plinirca leg5turii sesuale cu o femeie pe carc n-o iu-
bc~te.
- Dar tu, tu, s5rinan iepura~,murmurs Robcrt Jor-
dan pleclndu-se asupra Mariei, care zimbi in somn ~i
se trase aproape, lipindu-se de el. Dacii ai fi :!pus vreo
\.orb8 acum citeva clipe, te-a? f i izbit cu pumnul in
fats. Cc cumplit animal e omul stiipinit de furie !
R51111se acolo lipit de ea, cu bratele strinse in ju-
rul trupului fetei ~i cu b5rbia sprijinit5 pe umiirul ei,
~i astfel pl5nui in minte cu exactitate tot ce avea cle
indeplinit ~i in ce fel anunle trebuia sii indeplineascz.
$i de fapt nu-i chiar aSa de riiu, i ~ spuse
i Robert
lordan. Intr-adevsr, nu e chiar rzu de tot. Nu ~ t i u
;lac5 cine1.n a mai f5cut asemenea lucruri pin5 ast5zi.
Dar de acum inainte totdeauna se vor glisi oameni
care s-o fa&, dac5 ~i ei s-ar afla intr-o incnrciiturZ
aserniZn5toare. Dacj. noi o sii izbutim ~i dac8 vor auzi
despre isprava noastr2. Dac5 vor auzi despre isprava
noastrii, da, aSa e. Dac5 nu le va riimine doar sj. se
mire cum de-am izbutit. Avem prea putini oaineni,
dar n-are nici un rost sii ne facem griji in privinta
asta. An1 sg distrug podul cu ce am la indeming.
Donmne, tare imi pare bine c l am ajuns sg-mi stgpi-
nksc furia. Parc5 a? fi fost intr-o furtung ce-mi tlia
rgsuflarea. Furia asta e un alt lux blestemat pe care
nu ti-I poti hggdui.
- Totul e pus la cale, guapa, Sopti el stins ling5
umsrul Mariei. Dar nimic din toatli istoria asta de pe
urml nu te-a nelini~tit. Nici n-ai ltiut despre ea. 0
s5 fim uci~i,dar o s5 distrugem podul. $i n-a mai tre-
buit &-ti faci nici un fel de griji. Nu-i prea mult pentru
un cadou de nunt;. Dar nu se spune oare c5 o noapte
de somn adinc e neprepitl ? $i ai avut o noapte de
somn adinc. Vezi cum ai putea face s-o porti pe de-
get ca pe un inel. Dormi, guapa. Somn q o r , dragostea
mea. N-am sZ te trezesc. Asta-i tot ce mai pot face pen-
tru tine in clipa d e fat:.
R h a s e intins acolo, tinind-o uqor in brare, sirnfin-
du-i rssuflarea, simtindu-i bgt5ile inimii $i urmgrind
scurgerea timpului pe cadranul ceasului de la min5.
 Capitolul treizeci gi yase

Andrks ii somase pe cei din pozitiile republicanilor.

Ceea ce inseamnil cg se intinsese pe burtg intr-un loc
unde terenul cgdea bmsc in pantg dreapt; ceva rnai jos
d e cele trei rinduri de sirme gi strigase inspre parape-
tul de piatrg 9 pgmint. Nu exista o linie de apgrare
continu5 gi i-ar fi venit foarte ugor sg ocoleascg pozi-
fia asta la adtipostul intunericului gi s t g i vadg rnai
departe de drum in teritoriul republicii, ping ar fi
dat peste cifieva care sg-1 someze. Dar i se pgruse
rnai sigur ~i inai simplu sg treacg pe acolo.
- Salud !strigase AndrCs. Salud, milicianos I
Auzi pocnetul unui incgrdtor tras indgrgt. Apoi, de
undeva mult rnai in jos de parapet, trosni un foc d e
arm5. Fusese un trosnet spart gi o strhlgerare gal-
beng in intunericul din vale. Cind auzise pocnetul
inc~rctitorului, AndrCs se lipise de p M n t gi igi in-
desase tare fruntea in t5rinZ.
- Nu trageti, tovarggi ! strig3 din nou. Nu trad
geti ! Vreau s5 vin acolo, la voi.
- Citi sinteti la n u m 3 ? intrebg cineva de dincola
a e parapet.
- Unul. Eu. Singur.
- Cine egti ?
- Andr6s Lopez din Villaconejos. Din ceata 1d
pablo. Am o scrisoare.
- Ai la tine pugca gi echipamentul ?
- Da, m5i omule.
- Nu putem primi pe nimeni fgrg pugcii gi echipa-
ment, spuse rnai departe glasul. Si nici in grupuri rnai
mari de trei.
 - Sint nunlai eu singur, strig; AndrCs. E ceva
important. L5safi-mS: s5 vin acolo.
Ji auzea pe ceilalti discutind in dosul parapetului,
dar nu putea infelege ce anume spuneau. Pe urm5
iar se auzi glasul strigind :
- Cifi sintefi la num5r ?
- Unul. Eu. Singur. Pentru nulnele lui Dulnnezeu !
$i iar5gi PncepurZ sii discute dincolo de parapet.
Apoi rZsun2 glasul :
- AscultH, fascistule !
- Nu sint fascist ! rZcni Andrks. Sint un gucrrillero
din ceata lui Pablo. Aduc o scrisoare pentru statul-
major.
- E nebun, auzi AndrCs un glas. AruncZ-i o grenacl;.
- Ascult;, strig5 din nou Andr6s. Sint singur. Nu-
mai eu, singur-singurel. S5-mi... in miezul sfintelor
taine d a d nu sint singur. L5sati-m5 s5 vin acolo.
- Asta vorbe~teca un cregtin habotnic, se auzi cineva
spunhld gi izbucnind in ris.
Iar un altul adZugY :
- Cel mai bun lucru e s5-i arunci o grenad5 in cap.
- Nu ! tipH Andrks. Ati lace cea mai mare gre~ealz.
h m o treab; foarte insemnatg. Lzsafi-m5 s5 vin acolo.
Din pricina asta nu-i plsceau cHl2toriile nici la dus
nici la fntors peste linia frontului. Uneori era mai pufin
rZu decit in alte d$i. Dar bine nu era niciodat5.
- Egti singur ? strig5 din nou glasul acela.
- Me cago en la lecke! rgcni AndrCs. D e cite ori
trebuie sii-fi mai spun ? SINT SINGUR.
- Atuncea, dac5 zici c5 egti singur, ridicz-te in pi-
cioare qi h a l f 5 pugca deasupra capului.
AndrCts se scul5 in picioare ~i fil;lfZ carabina deasu-
pra capului, tinind-o cu amindouz miinile.
- Acuma treci printre sirme. S5 gtii c5 a\7em inereu
mriquina asupra ta, il vesti glasul.
AndrCts se g5sea in primul rind de sirm5, agezats En
zigzag. Strig5 spre parapet :
- Trebuie sii mS ajut cu miinile ca sS m5 strecor
printre sirme.
- Tine-le deasupra capului 1 porunci glasul.
- M-am aggtat rgu in sirm5, strigs Andrks.
 - ~ o lnai t ugor era dacii ii aruncai o grenad5, spuse
o altii voce.
- Lass-1 s5-$i puie arma in bandulier5, rosti un
gIas. Nu p a t e s5 t r e a d printre sirme cu miinile dea-
supra capului. Mai si gindegte-te olead.
- Toti fascigtii sint la fel, zise glasul celzlalt.
hIereu au alte pretentii.
- Ascult; ! strigs Andr6s. Nu sint fascist, sint un
g~rcr.r.illcr.odin ceata lui Pablo. Noi am ucis mai multi
fascisti decit a ucis tifosul.
- N-am auzit niciodat; de ceata lui Pablo, r5s-
P L U I S ~ cel care se vedea limpede c$ este comandantul
postului. Nici de Pedro ~i nici de Pablo si nici d e
ccilalfi sfinfi ori apostoli. Nici de cetele lor. Pune-ti
arms pe u r n 3 gi ajutii-te cu miinile ca sii te strecori
printre sirme.
- Pin5 n-apuc;m s2i punem mriquina asupra ta 1
strigii un altul.
- Qu6 poco nn~ablcssois! spuse Andr6s. Nu prea
sintefi binevoitori.
$i se trudea s5 se strecoare printre sirme.
- Atnobles ! rscni cineva spre el. Sintem in rgzboi,
miii oinule.
- C a n aSa incepe s5 mi se pars, spuse AndrEs.
- Ce-a zis ;la ?
-4ndrks auzi din nou tiic51litul unui inchizstor gi
strig5 :
- h'imic. N-am zis nimic. Nu trageti pin5 nu trec
prin curviis5ria asta dc sirm5.
- Ia sii nu rle ~ . o r b e ~de
t i rliu sirma, strig; careva.
-,$lt~ninterinumaidecit iti trimitem o grenadg.
- Quicro tlrciv, qlct brrcnn alalnbrada, strig; An-
rlrcs. Ce mai fruinusete de sirmli... m-ag in ea ! Ce
sinni driigsla~ii. Acurna am sli fiu ling; voi, fratilor.
- D i c-o grenadii in el, auzi Andres pe cineva zi-
cind. lti spun eu c5-i eel mai bun lucru pe care-1 avem
de fscut.
- Frafilor ! strigli Andrks. 11 treeuser2 toate sudo-
rile gi 9th bine c i cel cu grenada era oricind in stare
sii-gi pun5 gindul in faptz,, Nu siilt yreun om de seam%
31 - Pcntru ciiic bat clopotclo ' $81
 - Aici te cred, raspunse cel cu grenada.
- Ai dreptate, il r@guli AndrBs. Se strecura cu
griji prin cel de-a1 treilea rind de sirme gi ajunsese
foarte aproape de parapet. Nu sint om d e seami in
nici o privint5. Da' lucrul ce-1 am eu de f5cut e foarte
3nsemnat. Muy, muy serio.
- Nu exist5 ceva mai insernnat decit libertatea,
strigi omul cu grenada. Socotgti c5 exist5 ceva rnai
insemnat decit libertatea ? intrebg el, provocator.
- Nu, da' de unde, rsspunse AndrBs u~urat.Acum
gtia ci are de-a face cu bezmetici : %a cu basmale ne-
gre-ro~iila git. Viva la Libertad !
- Viva la F.A.Z. l ! Viva la C.N.T. ! r5spunserg
cu strig5te cei de pe parapet. Viva el anarco-sindica-
lismo gi libertatea.
- Viva nosotros ! strig5 Andrks. S5 tr5im noi !
- E de-a1 nostm, spuse omul cu grenada. $i cind
te gindegti c5 era cit pe-aci s5-1 emor cu juc5ria asta.
Se uiti la grenada din mina lui gi se ar5t5 foarte
induiogat cind AndrBs siiri peste parapet. Cuprinzin-
du-1 in brate, dar f5r5 s5 lase din min5 grenada, care
in imbS#.igare se odihnea pe omoplatul lui AndrBs,
91 sirut5 pe amindoi obrajii.
- M5 bucur c5 nu ti s-a Pntimplat nimic, frgfioare,
spuse omul cu grenada. Din suflet m i bucur.
- Unde ti-e ofiterul ? intrebi Andrb.
- Eu comand postul 5sta, rzspunse cineva. D i
&-ti v5d hirtiile.
LuZ hirtiile gi se duse intr-un adzpost sipat 9x1
pMmt, unde le cercet5 la lumina unei lumin5ri. Era
micul p5trat impgturit in mgtase, cu culorile republicii
qi cu sigiliul S.Z.A. in centru. Mai era salvoconducto
sau pennisul de liberg trecere in care se aritau nu-
mele, virsta, inglfimea, locul de nqtere gi misiunea
incredintatg, scris de Robert Jordan pe o foaie din
carnetul siu gi parafat cu Stampila de cauciuc a S.Z.A.,
dimpreuni cu cele patru foi ale raportului c5tre Golz,
imp5turite 8i legate de jur imprejur cu o panglicri,
apoi sigilate cu cear5 ~i cu sigiliul de metal a1 S.I.A,
$i O~ganizatii anarho-sindicaliste,
 fivat in capiitul minerului de lemn a1 gtarnpilei de
cauciuc.
- Pe 3sta il gtiu, spuse comandantul postului, din-
du-i indgriit pachetelul invelit in miitasp. Cunosc toate
~tampilelepe care le ai aici. Da' chiar dacii le ai asu-
pra ta, nu pofi dovedi nimic fiirii asta. l i ar5t5 saluo-
condzccto, apoi il citi din nou vi Entrebii : Unde te-ai
n5scut ?
- Villaconejos, r5spunse Andrks.
- $i ce cultivli o m e n i i pe-acolo ?
- Pepeni, diidu Andrks rgspuns. Asta o $tie toat3
lumea.
- Pe cine cunogti acolo ?
- De ce ? $i dumneata e ~ t ide-acolo ?
- Nu. Da' am fost cindva prin piirfile alea. ELIsint
d e la Aranjuez.
- Poti s5 m5-ntrebi despre cine l~rei.
- Spune-mi cum arat;l Josi. Rincon.
- Xla de fine bodeg; ?
- Bineinfeles.
- Capul ras, burta mare gi-un ochi putin s q i u .
- Atunci inseamnii cii gsta-i bun, spuse comanclan-
tul gi ii diidu indiiriit hirtia. Da' ce faci acolo, in par-
tea unde-s ei ?
- Tata s-a statornicit la Villacastin incii inainte d e
migcare, r5spunse Andrks. Dincolo, in cimpie, de par-
tea cealalt5 a muntilor. Acolo ne-a aflat migcarea. Iar
d e la migcare incoace am luptat in ceata lui Pablo. Da'
s5 gtii c5 m5 griibesc grozav, miii omule, s5 duc repede
scrisoarea asta.
- !ji cum merg treburile prin tara fasci~tilor? in-
treb5 comandantul. Nu era citugi de pufin grzbit.
- Ast5zi am avut tofnatc berechet, spuse AndrCs.
cu mindrie. Azi toat5 ziua a fost t5mb5liiu mare. Azi
au nimicit toatii ceata lui Sordo.
- Si cine-i Sordo ? intrebg celglalt, dispretuitor.
- Conduclitorul uneia clintre cele mai grozave cete
din munti.
- Voi ggtia tofi ar trebui sii veniti in republic5 5i s l
intrafi in armatli, zise ofiterul. Prea multii tevaturl e
cu trlsniiile astea proste~ti ale gucrrille-lor. Tofi ar
trebui s i veniti incoace ~i sa v i supuneti dis6ii)linei
noasire bnzate pe libertatc. Iar dup5 asta. dac5 nin
avea ne\-oie d e gucrrilk, le-am triinite acolo atuncca
c h d are rost.
Andrks era un om inzestrat cu ceva ce s-ar puten
numi culrnea rzbdririi. Trecerea printre sirme o ncccp-
tase destul d e calm. !$i nici una ,dintre intrebririlc pust!
nu-1 scoseserri din sirite. I se piirea cu totul fircsc ca
omul din fafa lui s s nu aib5 iiltelegere nici p c n t n ~c-i
~i nici pentru faptele lor, iar c a s5 auzi aseinenea
idiotenii t e puteai a ~ t e p t aoricind. D e asemenea tc pu-
teai aqtepta ca treaba s s ineargti cu graba inelcului :
acum ins; voia sti plece. A7a c5 zise :
- Ascultg, compar11.c. S-ar putea foarte bine s5 ai
toatti dreptatea. .Da' eu am ordin sii inminez scrisoa-
rea asta generalului colmandant a1 Diviziei 35, care in
revtirsat de ziu5 porne~te un atac chiar prin inuntii
5 ~ t i a; vezi bine c5 s-a fiicut foarte tirziu, aSa c5 tre-
buie s5 plec.
- Care atac ? Ce ~ t i itu de vreun atac ?
- Nu. Nu ~ t i unimic. Da' aculna trebuie sii m i
duc la Navaccrrada ~i apoi mai depaite. N-ai vrea
sg m5 duci la coinaildantul dumitale gi s5-mi dea el
ceva s5 m5 duc; pin5 acolo ? D5-mi un oin dintr-ai
dumitale, sii rgspund5 el de mine, $i sg n u mai pier-
dem vremea @-acolo.
- N-am de loc increclere in toatii poi7estea asta,
spuse comandantul postului. Poate cii era inai bine s;
te fi i m p u ~ c a td e indatti ce te-ai apropint de sirme.
- Da' mi-ai vzzut hirtiile, tovarsge, gi te-am 15-
murit ce inisiune am, ii spuse Andrirs cu ribdare.
- Hirtiile pot s5 fie false, zise ofiterul. Orice f ~ s -
cist ar fi in stare s i n5scoceasc5 aseinenca rnisiunc.
Am sti merg chiar eu cu tine la cornandant.
- Bine, incuviinf5 Andrbs. Ha'lde clumncata. Da' IN-
mai sri plec8m mai repede.
- AscultB, Sanchez. Ia tu coinanda in lipsa m.2.
spuse ofiterul. Iti cunoyti datoria la fel de bine cn yi
mine. Mg duc la cornandant cu a$a-zisul tol.ar8y aici
d e fats.
 Pol-nirZ in jos prin tran~eeafoarte pufin adinc2 de
dincolo dc crrasta dealului, gi in intuneric AndrBs
silnfi dulloarea murdkiei fHcutc de apiirgtorii acelei
iniltimi printrc ferigile de pe toat; intinderea coastei.
Nu-i plHceau cle 1oc oamenii acegtia, ca nigte copii pri-
~nejdio~i : murdari, nesimfitori, nedisciplinati, bincvoi-
tori, drj,gHstoyi, ziiprciti ~i negtiutori, dar totdeauna
primejdiogi fiindcg erau inarmati. El, Andrbs, n-avea
altc idei politice in afara atngamentului fat5 de re-
publics. Pe oamenii de teapa asta ii auzise de multe
01-i vorbind gi adesea i se pHruse cZ ceea ce spuneau
era frurnos gi incfntiitor la auz, dar de pl5cut nu-i
pl2cuserH niciodatii. Asta nu-i libertate, sii nu+ ingropi
propria-fi scirnzvie, igi spuse Andres. Nici o vietate
nu e mai liberg decit pisica ; da' pisica igi ingroapr
rnurdgria. Pisica e cel mai bun anarhist. Da' pin5 n-or
PnvGfa de la pisic5 treaba aceea, n-am s5 pot avea res-
pect pentru ei.
In fafn lui, ofiterul se opri dintr-o datii.
- Tot mai duci carabina cu tine, spuse el.
- Sigur, rfspunse Andrbs. C u n s5 n-o duc ?
- Dc;-mi-o mie ! porunci ofiferul. Dac5 i@las ca-
rabinn, ai putea s5 m; impugti pe la spate.
-- Dc ce ? il intreb; Andrks. Pentru ce sZ te im-
pu>c pe la spate ?
- Asta nu se $tie niciodatz, rzspunse ofiferul. Eu nu
n1,i incrccl in nimeni. DZ-ncoace carabina.
AndrBs o lug de pe um5r qi i-o intinse, zicbd :
- Daci-ti place dumitale s-o duci ...
- E mai bine, afirm; ofiterul. Aga, sintem mai in
siLgurant5.
$i coborirj, mai departe, prin intuneric.
 Capitolul treizeci gi gapte

Robert Jordan st5tea acurn intins ling5 fat; gi ur-

mkea cum se scurge timpul peste incheietura miinii.
Se scurgea incet, aproape imperceptibil, fiindcii ceasul
era mic gi nu putea sFi vadii secundarul. Dar tot pri-
vindu-i minutarul, igi dgdu seama c; il urmiiregte cu
atita incordare, incit aproape ii poate sezisa migcarea.
Capul fetei se afla sub biirbia lui gi de cite ori intorcea
privirea s5 se uite la ceas, ii simtea pe obraz pCirul
tuns scurt, la' fel de moale, dar tot atit de viu gi m5-
Gsos in migcare ca gi blana jderului d n d se infoaie
sub alintarea miinii, dupii ce ai deschis capcana, ai
scos jderul din ea ~ i tinindu-1
, bine, il mingii cu pahna
de-a lungul spiniirii. Nodul i se urca in git cind igi
plimba obrazul peste p5rul Mariei, gi in vreme ce o
pnea imbririgat5, igi 15s; capul in piept, ins5 ochii
ii rzmineau atintip asupra l h c i d subfiri ca o singur5
razz ce urca domol pe partea sting; a cadranului. Pu-
tea s;-i urmZreascP migcarea abia vizibil; dar nestii-
viliG, qi o strinse pe Maria tot mai tare la piept, pentru
a incetini semnele scurgerii timpului. Nu voia s-o tre-
zeasc& dar, nici nu putea s-o lase in pace acurn, in
ultimele clipe, 8i-gi duse buzele dupg urechea ei gi de-a
lungul gitului, sirnqndu-i pielea catifelat; gi atingerea
pufoasZi a p5rului. Vedea acul migcindu-se pe ca-
dranul ceasului gi o strinse mai tare gi-gi trecu virful
limbii peste obrazul ei yi peste lobul urechii gi de-a
lungul dulcilor tres5lt5ri line ph?i pe rotunjimea aspr5
in virf, gi limba porni s5-i tremure. Simfi tremurul aler-
gindu-i prin intreg golul cel dureros Bi viizu acurn acul
ceasornicului migcindu-se in unghi foarte ascutit cZtre
cifra cca mai de sus a cadranului. Iar atunci, in vreme ce
Maria inc5 dorrnea, ii intoarse capul qi fgi puse buzele
peste ale ei. !ji buzele r5maser5 acolo, abia atingind
gura amortit5 de somn, iar el gi le migcg lin, desfitin-
du-se cu blinda lor frecare. Se intoarse cu totul spre
fat5 gi simti un fior strsbgtind intregul trup prelung,
vioi gi incintitor, iar hlaria oft5 in somn, qi pe urn&
tot in somn, il cuprinse la rindul ei in brate, apoi, 'n
plin5 trezie, buzele i se prZvglir5 peste ale lui, strins
gi ap5sat qi fierbinte, qi Robert Jordan gopti :
- Si d a d te doare ...
Iar ea r5spunse :
- Nu. Nu exist5 durere.
- Iepuraqule.
- Taci. Nu vorbi.
- Iepuraqul meu;
-- Taci. Taci.
$i erau iar impreun5 qi, in vreme ce acul ceasornicu-
lui mergea inainte, dar el nu-1 rnai vedea, #ur5 d
nimic nu se mai poate petrece vreodatg cu unul fGr&
s5 se petread qi cu cellilalt gi nimic nu mai poate fi
in afar5 de ce era : asta era ce fusese, acum ~i ori-
cind va fi s5 fie. Asta, ceea ce nu le fusese dat sL
aib5 qi aveau acum. Aveau acum, ~i mai inainte, gi
totdeauna, gi acum, acum, acurn. Ah, acum, acum,
acum, unicul acum, acest acum ce-i mai presus de
toate, gi nu-i alt acum in afar5 de-acesta, ci tu e@
acum gi acum e profetul tsu. Acum gi Pn vecii vecilor
acurn. 0, vino acum, acum, c5ci nu se afl5 alt acum
f5r5 numai acum. Da, acuin. Acum, rogu-te, acum,
doar acum qi nimic alt decit acest acum, gi unde egti,
9 unde sint, gi unde-i celzlalt, ~i nu pentru oe, nici-
odat5 nici un pentru ce, doar numai unul gi s i n p
acum ; gi mereu, ~i ink-una gi, rogu-te, de-a pururi
acum, in vecii vecilor acum, de-a pururi gi in vecii ve-
cilor acum ; unul gi numai unul, c5ci nu e alt unul
f5r5 de unicul acum, singurul, acum ce aleargz, acum
ce se inalfg, acum ce pluteqte pe ape, acum ce se de-
phteazg, acum ce se roteqte, acum care doare, acum
depzrtat, pretutindeni acum, peste toate pretutindenile
acum ; unul gi cu unul fac unul, fac unul, fac unul,
fac unul, fac tot unul, fac unul ce coboarg, fac mu1
ce-i inolatic, fac unul plin de doruri, fac unul dezinier-
dstor, fac unul ce plutegte in fericire, fac unul in
blindefe, fac unul ce trebuie adorat, fac numai unul
acum pe tot pzmintul, unul cu coatele proptite in ra-
murile de brad tocate d e topor qi bstute de trupuri in
somn, cu mireasma crengilor d e brad gi mireslnele
noptii ; iar acum e primiiltul ce aduce incheierea gi
cu ea dimineafa zilei ce st5 s5 se aratc. $i Robert
Jordan zise, c5ci celelalte fuseserz doar in mintea lui
si nici o goapt5 nu-i plecase de pe buze :
- Of, hlaria, t e iubesc nespus gi ifi mul~umescpen-
tru asta.
Iar Maria spuse :
- Taci. Nu vorbi. E mai bine d a d nu vorbiin.
- Trebuie s2-ti spun, fiindci e un lucru minunat.
- NU.
- Iepurayule ...
Dar fata il strinse tare gi intoarse capul intr-o parte,
iar el intreb2 abia goptit :
- Te doare, iepuragule ?
- Nu, rispunse Maria. Doar c5 gi cu sint recu-
nosc5toare fiindcl am mai fost o datz in la g1or.i~.
Pe urm5 au stat linigtifi, intingi unul ling5 celiilalt
gi simfindu-gi trupurile in intregime al5turnte : ~i glez-
nele, gi coapsele, qi goldurile, gi umerii ; Robert Jordan
finea iar5gi ceasul la vedere, iar Maria spuse :
- Am avut noroc cu nemiluita.
- Da, incuviinf; Robert Jordan, sintern oarneni
plini de noroc.
- Nu mai avem vreme s5 dormim ?
- Nu, rispunse Robert Jordan. Mai e puiin ~i
pornim.
- Dac5 tot trebuie s5 ne scul5m, hai s:~ me!gem yi
s2 pregitim ceva de mincare.
- Bine.
- AscultZ. E ~ t ingrijorat
i de ceva ?
- NU.
- Spui drept ?
- Nu sint. Acuma nu sint.
- Da' rnai inainte ai fost ?
- Doar o vreme.
 - Pot fi qi eu de vreun folos ?
- Nu, rispunse Robert Jordan. M-ai ajutat precr
destul.
- Cu asta ? Pentru mine am f5cut-o.
- Ba pentru amindoi, spuse Robert Jordan. In
clipele acelea nimeni nu e singur. Hai, iepuragule, hai
sii ne-inbr5c2m.
Dar gindurile, cei mai buni tovarggi ai sSi, lucrau
inainte. L a gloria. Aga a spus : la gloria. N-are nimic
de-a face cu slava, ori cu la gloire, despre care vorbesc
qi scriu francezii. E ceea ce se poate 'gisi Pn Cante
Hondo gi in Saetas. Exist5 in El Greco gi in San Juan
do la Cruz, bineinteles, gi la ceilalfi. Nu sint un mistic,
dar a nega asta ar fi o dovad5 de ignorant5 egal5 cu
a nega telefonul ori faptul cii pfmintul se rotegte in
jurul soarelui ori c2i mai exist5 ~i alte planete in afar8
de a noastr5.
Cit de putine gtim din cele ce trebuie ~tiute.Ag vrea
s5 am de triiit o viaf5 lung5 in loc s5 mor astzzi,
fiindcii am inv2tat foarte multe in aceste patru zile ;
inai inult, cred, decit in tot restul viefii. Ag vrea s5 fiu
biitrin gi s5 gtiu cu rtdev5rat. Mii intreb dac5 toatP
viafa invefi sau nu exist5 pentru fiecare decit o anu-
mit5 cantitate de adev5mri pe care Pi e dat s i le in-
teleagg. fmi inchipuiam c5 gtiu atit de multe lucmri
despre care acuma v2id c5 nu gtiu nimic. Ag vrea s3
fie timpul mai lung.
- hl-ai inviitat multe, gunpa, spuse in englezeyte.
- Ce-ai zis ?
- hlulte am inv5tat de la tine.
- Qlt.4 vn, rosti Maria, tu egti om inviifat.
Invztat, gindi Robert Jordan. N-am decit cel rnai
firav inceput a1 inceputurilor invzf5turii. Cele rnai
firave inceputuri. Dac5 mor astgzi, inseamn5 c5 se
petrece un fel de risipii, fiindc5 in ceasul de fat5 am
ajuns s5 ~ t i uciteva lucruri. M5 intreb dac5 le-ai in-
\.illat acum doar fiindcz egti suprasensibilizat din pri-
cinn scurtimii tilnpului ? $i totugi nu exist5 ceva ce
s-nr putea numi scurtimea timpului. Ar trebui s5 ai
suficient bun-sirnf ca s-o gtii. Viata mea intreag; $-a
desfsgurat in lnuiltii 5gtia din clipa cind am sosit aici.
' ~ n s e h n oe eel mai vechi prieten a1 meu. 11 eui~oscnlai
bine decit il cunosc pe Charles, decit il cunosc pe
Chub, decit il cunosc pe Guy, decit il cunosc pe Alike,
9i pe ei ii cunosc bine. Agustin, cu gura lui spurcatii,
e fratele meu, ~i niciodatg n-am avut un frate. Maria
e adev2ata mea dragoste ~i rni-e nevastii. Niciodatii
n-am avut o dragoste adevgratii. Niciodatii n-an1 avut
o nevastl. Mi-e gi sorli, iar eu niciodatg n-am avut o
sord, mi-e ~i fiicii, iar eu niciodatg 11-0 s5 am vreo
fiicri. Urlisc gindul de a piirssi ceva ce-i atit de
minunat.
TerminX de incheiat pa:ltofii cu talpg de sfoar5.
- Viafu mi se pare foarte interesantli, ii spuse
Mariei.
Fata ~ e d e aling5 el. aqezatg pe sacul de dormit ~i cu
miinile impreunate peste glezne. Cineva dgdu la o
parte p5tura de la intrarea irl pe~terg,~i amindoi vg-
zur5 luinina dinguntru. Era incg intuneric ~i nimic nu
prevestea dimineata, dar cind privi in sus, printre
crengile brazilor, viizu cit de jos alunecaserg stelele.
Dimineata trebuia s5 vin5 devreme in luna aceea a
anului.
- Roberto, zise Maria.
- Da, guapa.
- La treaba asta de azi o s; fim ?rnpreung.
nu-i aqa ?
- Dup5 ce kcepem, d a
- Nu de la inceput ?
- Nu. Tu ai s5 rzmii cu caii.
- Nu se poate sii fiu cu tine ?
- Nu. Am anumite treburi pe care numai eu pot
sii le fac gi nu vreau sii mai duc gi grija ta.
- Da' dupii ce termini, ai sii vii repede ?
-- Foarte repede, r5spunse Robert Jordan gi zimbi
Pn intuneric. Hai, guupa, hai sS mhciim ceva.
- $i sacul de dormit ?
- Stringe-1 tu, dacii-ti face placere.
- hi face multz plzcere, spuse Maria.
- Stai sii te-ajut.
- Nu. La&-mii sii-1 string eu singurl.
 Ti fata se l5si in genunchi, ca s5 intindg sacul gi
sii-1 facfi sul, dar se riizgindi, se scn1,i in picioare, il
lug de jos ~i il scuturi. Apoi ingenunche din nou, ca
si-1 intindii bine qi s5-1 facg sul. Robert Jordan ridicg
cele dous ranite, purtindu-le cu grijg, ca s5 nu cad5
ceva prin spinteciituri, ~i porni printre brazi citre gura
pe~terii, unde atirna pgtura afumatg. Cind d i d u cu
cotul piitura la o parte 8i pKtrunse En pe~ter5,ceasul
lui ariita trei f5ri zece.
 Capitolul treizeci ~i opt

Sc aflau in pe~ter5,~i b5rbafii st5teau in picioare

dinaintea focului atifat de hiaria. Pilar trzsese d e pe
foc oala de cafea. Nu se mai culcnw de loc dup; ce
S1 trezise pe Robert Jordan, iar acum ~ e d c al x un
scHunel in pegtcra plin5 de fun1 ~i cosea spintec5tura
uneia dintre ranifele lui Jordan. Cealalt5 ranif5 era
gata cusut5. Lunlina fl5c5rilor ii juca pc fa\;.
- Mai ia n~incare~i mSninc5, il indcmnd Pilar pe
Fernando. Ce dac-o s5-ti fie burta plin5 ? Nu-i nici
un doctor s5 te opereze, dacBti d5 matele afar;.
- Nu mai vorbi a p , femeie, o cert; Agustin. ;2i
o limb5 ca de tartora curvclor.
StGtea rezemat in pugca-mitralier5, cu picioarclc tre-
piedului strinsc ling; feava lustruitg, avea buzui~nrele
pline cu grenade, sacul cu incgrc5toare ii atirna pe un
umYr gi o bandulierii intreag5, pling de cartuge, ii atirna
pe uillirul celtilalt. Fuma o $gar;, finea intr-o in9n;i
cana de cafea gi-i sufla f u n d deasupra cind o duse
la buze.
- E ~ t iun magazin de fiergrie umblHtor, ii spuse
Pilar. N-ai s5 pofi merge nici o sut5 de yarzi cu toate
alea pe tine.
- Q z l i va, femeie, r5spunse Agustin. N-avem decit
drum la vale.
- Da' pin5 la postul de santinela ai de urcat, ii
atrase Fernando atenfia. Abia de-acolo coboar; coasta.
- Am sP urc sprinten ca o caprP, se fiili Agustin.
- $i frate-tu ? il h t r e b 5 el pe Eladio. Grozakul de
hate-tu gi-a luat tii1pQif.a ?
Eladio st5tea sprijinit de perete. Ii r5spunse :
- T a d - t i fleoanca l
 Era nerjros si gtia cii tofi igi dau seama de asta. Tot-
ileama era ncrvos gi sup5riicios inainte de lupt;. Plecti
d e la perete, se duse la mas2 y,i incepu s5-gi umple
buzunarele cu grenade dintr-un cog acoperit cu piele
netiibZcit5, sprijinit de piciorul mesei.
Robert Jordan se 15sZ pe vine lings . c o ~ ,aliituri de
Eladio. Intinse inina gi scoase patru grenade. Trei erau
dintre cele ovale, de tip ,,Mills", cu suprafafa dinfat,?,
fiicute. din fier grsu. cu pirgllie cu arc mentinut5 in
pozifie de o pan5 de fier ~i prevZzut5 cu inel.
- Pe astea de unde le-ati primit ? il intreb,? pe
Eladio.
- Astei ? Dc la republic; le avem. Le-a adus b5-
trinul.
- Si cum sint ?
- Valen inris qtre pcsan, rzspunse Eladio. Fiecare
face cit o intreag; ayere.
- E u le-am sadus, vesti Anselrno. Cite ~aizeciintr-o
rani@. Nouiizcci de funturi, Znglb.
- Le-afi folosit vreodatii ? o intrebii Robert Jordan
pe Pilar.
- Qud va, dac5 le-am folosit ? r5spunse Pilar. CU
de-astea a niinicit Pablo postul de la Otero.
Cind Pilar pronunt5 nuinele lui Pablo, Agustin se
porni pe injuriituri. 'Robert Jordan viizu espresia de pe
fata femeii. luminatii de focul din vatr;.
- Termin5 odatii ! ii spuse ea cu asprime lui -4gus-
tin. Nu folosc~tela nimbc s5 tot tr5nc5ne~ti.
- Si au esplodat totdeauna ? intreb5 Robert Jordan
tinind in ming o greaadg vopsit5 cenugiu ~i incercind
cu unghia degetului mare pana arcului.
- Totdeauna, riispunse Eladio. Nici una iniicar n-a
fost rea din cite am aruncat.
- $i cit de repede explodeaz5 ?
- Fill5 ciiid ajunge unde-o arunci. Rcpecle. Destul
d e repede.
- Da' n ~ t c a?
Ridici in sus o grenadii ca o cutie de conser\,e, cu
o 13anglic5 infd~uratiiin jurul unui belciug de sirinii.
- Astea-s gunoi. zise Eladio. De luat foe, iau ~i
ele. Da. D;I' nu-i clecit flacarii ,si nici o scliijG.
 - Da' iau foc totdeauna ?
- Qu6 ua, totdeauna, spuse Pilar. Nu exist5 tot-
deauna nici la niunifia noastrii, nici la a lor.
- Da' despre celelalte spuneai cB totdeauna.
- Nu eu am spus, il lgmuri Pilar. Pe altul 1-ai in-
trebat, nu pe mine. Eu n-am vgzut vreun totdeartna la
nici o dr5covenie dintr-astea.
- Ba totdeauna iau foc, stdrui Eladio. Vorbe~tecu
dreptate, femeie !
- De unde ~ t i itu c i toate iau- foc ? il intreb5 Pilar.
Doar Pablo le-a aluncat. Tu n-ai omorit pe nici unul
la Otero.
- Feciorul mamei curvelor, incepu Agustin.
- Ispr5ve~te odatg, se risti Pilar. Apoi continug :
Toate-s aproapc la fel, Znglis. Da' Blea briizdate sint
mai ugor de minuit.
Ar fi mai bine s5 incerc cite una din fiecare, gindi
Robert Jordan. Dar cele dintate pot fi azvirlite mai
ugor gi cu rnai multri precizie.
- Ai dc gind sj. arunci grenade, Znglds P intreb5
Agustin.
- De ce s i n-arunc ? zise Robert Jordan.
Dar cum gedea acolo, ghemuit, gi alegea grenadele,
in gind igi spunea : E cu neputintii. Cum de-am putut
s i m i ingel singur in privinfa asta, nu inteleg. Am fost
tot atit de pierduti cind 1-au atacat pe Sordo, cit a fost
~i Sordo de pierdut cind a stat ninsoarea. Adevrirul e
c i nu poti accepta gindul ista. Trebuie s i mergi ina-
inte gi sii pui la cale un plan despre care gtii c i nu
poate fi adus la indeplinire. Planul 1-ai qi fiicut, iar
acum vtii cri nu e bun. Nu mai e bun acum, dimineata.
Cu ce ai la dispozitie poti fi absolut sigur cii vei lua
unul dintre posturi. Dar nu le po@ lua pe anlindod.
Nu poti fi sigur c-o s i le iei, asta vreau s i spun. Nu
te mai picili singur. Nu poti s-o faci dupS ce se va
lumina de ziug.
lncercarea d e a le lua pe gm9ndoui nu va izbuti
aiciodati. Pablo a ~tiut-otot timpul. Binuiesc c i tot-
deauna a avut de a d s-o gtearg5, dar cind 1-au atacat
pe Sordo, vi-a dat seama cii s-a isprgvit cu noi. Nu pofi
baza o operatie pe presupmerea cii se vor intampla
n~inuni.fi vei trimite pe toti la moarte, gi nici mPcar
nu vei fi in stare s5 arunci podul in aer dac5 nu dispui
de ceva rnai bun decit ai acum. Ai sii-i ucizi pe tofi,
pe Pilar, pe Anselmo, pe Agustin, pe Primitivo, pe-a-
cest zbuciumat Eladio, pe netrebnicul de vgan gi pe
vrednicul Fernando, gi n-ai s5 pop arunca podul in aer.
fu inchipui c5 se vor intimpla minuni gi c3 Golz va
prirni rnesajul trimis prin Andr6s g i va opri atacul ?
D a d nu se intirnpE minuni, ai sg-i omori pe toti cu
ordinele date de .tine. $i pe Maria ai s-o omori. $i pe
ea ai s-o omori cn ordinele astea. Nici miicar pe ea n-o
poti scoate din capcan5 ? Trgsni-1-ar Dumnezeu pe Pa-
blo I igi spuse Robert Jordan.
Nu. Nu te infwia. Furia e la fel de rea ca qi frica.
Dar in loc s5 dormi cu fata, ar fi trebuit s5 alergi toati3
noaptea prin munvi de-aici, impreunii cu Pilar, gi s5
vezi dac5 nu pop stringe destui oameni pentru impli-
nirea celor puse la cale. Da, gindi Robert Jordan. $i
dacg alergind prin munti mi s-ar fi intimplat ceva, n-ag
fi mai putut s5 m5 aflu aici ca s5 arunc in aer podul.
Da. Asta-i. De asta n-ai plecat sii cauti. $i nici pe altii
nu i-ai putut trimite, fiindcg nu-ti era ingiiduit sii-H
asumi riscul de a-i pierde gi de a-p reduce gi mai mult
fortele. Trebuia s5 piistrezi ce aveai gi sii pui la cale
un plan pentru a izbindi cu oamenii de care dispui.
Dar planul t2u pute de la o pogt5. Pute de la o
PO@, ascult2 ce-p spun E un plan de noapte, iar acum
e dimineat5. Planurile ticluite noaptea nu sint bune de
nimic dirnineata. Felul cum gindegti noaptea nu rezistil
gi dimineata. Iat5 de ce gtii acum cii planul nu e bun.
$i ce dacg John Mosby a indeplinit isprgvi tot atit
'de imposibile ? Bineinteles cii a indeplinit. Ba gi unele
mult rnai grele. $i fine bine minte : nu subaprecia ele-
mentul surprizii. Tine minte bine. Tine minte cii nu a
chiar o tr5snaie d a d e ~ t in
i stare s-o faci cum trebuie.
Dar nu aga s-ar f i cuvenit sii procedezi. Ar fi trebuit
ca reugita sii fie nu numai posibill, ci sigurii. Dar ia
uitti-te gi vezi ce-a iegit. Da, a fost gregit de la Pnceput
gi asemenea greaeli agraveazii dezastrul ca un bulglira
de zPpad5 cind se rostogolqte peste ziipada udS. a
 Ridic5 privirea din locul unde s t h a ghemuit l i n ~ Z
mas5 gi 1.3zu cii hlaria ii zimbcptc. La rindul s&u?i
zimbi, dar numai din buze, apoi alese alte patru gre-
nade ~i le ,viri in buzunare. Pot deguruba focoaselc gi
s5 le foloscsc pe astea, igi spuse Robert Jordan. $i nu
cred ca spargerea Pn schije s5 sibs vreun efect d5unH-
tor. Se va produce simultan cu explozia dinamitei gi
deci,n-are s-o impriigtie. Sau cel putill aSa imi inchipu~.
Sint con\-ins cii n-are s-o impriigtie. Ai gi putin5 incre-
dere, se indemnii Robert Jordan. $i cum te-ai glisit,
noaptea trecutl, s5 te gindegti cit de grozavi erafi tu
vi bunicu-t5u pi cit de lag a fost taicg-tu ? Ei, acuma
acordBti oarecare incredere.
Zimbi din nou critre Maria, dar nici cle data asta
zimbetul nu piitrunse mai adinc de pielea ce rgminea
teapiin5 pc umerii obrajilor gi pe fiilci.
Acum se gindegte ce grozav om cgti, i ~ spusei Robert
Jordan. Iar eu cred c5 puti. Amintegtc-ti de la gloria p i
d e toatc cclclalte prostii. Incintiitoare idei ai mai avut,
nu-i aSn ? Toatii lumea asta o aveai in degetul mic,
nu-i aSa ? Lass naibii prostiile !
Las-o doinol. se indemng Robert Jordan. Nu te mai
infuria. Exist5 totugi o iegire. Exist5 i e ~ i r e din orice
situatie. Dar trebuie sii te tii cu ghearele gi cu dintii.
N-are nici un rost sj. renegi tot ce-a fost, nulnai din
pricin; cri eqti pe cale de a-1 pierde. Nu te purta ca
blestemntii de perpi cu spinafea frintii, care se mugc5
singuri ; iar spinarea inc5 nu ti-e frintii, m5i anirna-
lule. Nu te lega !a cap ping nu te doare. Nu te infuria
pin; nu incepe lupta. lntr-o luptB ai timp berechet s5
te tot Pnfurii. $i in lupt; ifi va fi chiar de oarecare
folos.
Pilar veni' ling5 el, cu ranita in minl.
- Acuma are s5 tin& ii spuse. Grenadele alea sint
foarte bune, InglEs. Pov sZ ai toat5 increderea in ele.
- Cum te mai simfi, Pilar ?
Se uit; la el, clgtin5 din cap gi zimbi. $i Robert Jor-
dan se intrebii cit de adinc ii pltrundea zimbetul pe
fafj., Se p,5rea c'5 destul de adinc,
 - Bine, spuse ea. Dciitro rlc la gravcdad. Apoi ad&
ug5, ghemuindu-se la psmint, allituri de el : Tie cum
se pare, actuna, cind cu adevlirat inccpe ?
- C5 silltern putini, ii r5spunse rcpede Robert
Jordan.
- $i mie la fel, m5rturisi femeia, Tare putini. Pe
urm; vorbi iar numai pentru el : hlaria noastrii poate
s2 aibP singurP grijii de cai. Nu-i nevoie gi de mine
pentru atita ispravP. 0 s5-i impiediciim. Sint cai de ca-
valerie gi nu se sperie de detunzturi. Am s2 m% duc
la postul din vale sii fac ce era de datoria lui Pablo
s l fac5. Aga o s l fim cu unul nlai mult.
- Bine, Pncuviintg Robcrt Jordan. hl-am gindit ~i
eu c l poate ai vrea sli faci treaba asta.
- Nu, Inglis, spuse Pilar, uitindu-i-se drept in oclii.
S l nu-ti faci griji. Totul arc ss ias3 bine. Ginde~te-te
c l ei nici nu viseazii s5 le cads asta pe cap.
- Da, riispunse Robert Jordan.
- $i in& ceva, ZnglCs, rosti Pilar atit de stins pe
cit de stinsl putea fi ~ o a p t aei rzgu~itii,In istoria aceea
cu palma ...
- Care istorie cu pal~nn? intrebli el, minios.
- Stai, ascultli, Nu te infuria, biiatul mainei. Cu
privire la istoria aceca cu palma. Toatc nu-s decit nigte
prostii tigsnegti gi le-arn spus cloar aga, s i fac gi eu pe
grozava. Nimica nu-i adcvirat.
- Las-o balts, ii spuse tsios Robert Jordan.
- Ba nu, insists Pilar cu hotiirire, dar cu dulceatl
%I glas. Am gi eu n h a v ss torn la minciuni prostegti.
Nu vreau s5 te ~ t i uingrijorat in ziua bztliliei.
- Nu sint ingrijorat, o lini~tiRobert Jordan.
- Ba da, ZnglPs, urmg Pilar. E ~ t ifoarte ingrijorat,
~i chiar ai ~i d e ce. Da' totul are sii iask bine, InglBs.
Doar pentru asta ne-am nzscut.
- N-am nevoie de comisar politic, ii spuse Robert
Jordan.
Pilar ii z h b i din nou, un ziinbet deschis gi adevl-
rat, intins pe buzele-i aspre ~i pe intreag; gura ei mare.
gi-i zise :
- T,in foarte mult la tine,. Zngle's, /-
 - Acuma nu-mi trebuie aga ceva, rgspunse Robert
Jordan. Ni tu, ni Dios.
- Da, incuviint5 Pilar cu goapta ei rggugit5. Stiu.
Am vrut d w r s5 ti-o spun. $i sg nu-ti faci griji. 0 s5
implinim totul cum nu se poate mai bine.
- D e ce sg nu implinim ? spuse Robert Jordan qi
cel mai subtire strat a1 pielii de pe fat5 zimbi spre
Pilar. Sigur c-o s5 implinim. Totul are sg fie bine.
- Cind putem porni ? intrebg Pilar.
Robert Jordan se uit5 la ceas. RBspunse :
- In orice clip;.
Ii intinse lui Anselmo una dintre ranite ~ i - 1intrebs :
- Ei, cum te mai simfi, bztrine ?
Britrinul toc~naitermina de cioplit cu cuetul ultima
pan5 de lemn dlntr-un minunchi, toate fasonate dup5
modelul dat de Robert Jordan. FZcuser5 lnai multe, ca
s5 aib5 la ncvoie.
- Bine, r,?spunse bztrinul, dind din cap..PinP acuma,
foarte bine. Intinse miinile, cu degetele rs~chirate.Ia
uit5-te, ad5ugii el zimbind. Degerele st5teau complet
nemigcate.
- Bueno, y 91cL ? ii spuse Robert Jordan. Palma in-
treag5 eu pot s-o tin totdeauna nemigcat5. Da' ia aratg
cu un deget.
Anselmo arztb. Degetul tremura. Se uitg la Robert
Jordan $i scutur5 din cap.
- $i a1 meu tremurg la fel, il incredinti Robert
Jordan argtindu-i degetul intins. Totdeauna. Aga tre-
buie s s fie.
- La mine nu, spuse Fernando. lntinse argtgtorul
miinii drepte gi le ar5tg. Pe urm3 cel de la stinga.
- PO@ sg scuipi ? il intreb5 Agustin, f5cfnd cu
ochiul spre Robert Jordan.
Fernando hirii din git qi scuip5 mindru pe podeaua
pqterii, apoi $terse cu piciorul.
- Mg, catir b5ligos I il mustrg Pilar. Scuip; in foc
d a d vrei numaidecit sii te f5legti cu vitejia ta.
- N-aq fi scuipat pe jos, Pilar, dac3 nu ne-am pre-
gati s s plecsm de aici, rzspunse cuviincios Fernando.
- Bagg de seam5 unde scuipi azi, il s f h i Pilar.
S-ar putea sg fie gi un loc de unde n-ai sg mai pleci.
 - Asta vorbegte ca o cobe spurcatg, zise Xgustin.
i nevoia s5 glumeascii, ceea ce era o mani-
Sinliea ~ ; el
fesiare n tensiunii nervoase care ii stiipinea pe to*
- Glumesc, spuse Pilar.
- $i eu, adiiugz Agustin, $i me cago en la kcb,
da' cind om incepe, am sZi fiu mulfumit.
- Tigannl unde-i 2 il intrebii Robert Jordan pe
Eladio.
- La cai. Dia gura pegterii pofi sP-1 vezi.
- $i ce mai spune ?
- Tremurz de fric5, rsspunse Eladio zimbind. P a r d
ii f5cea bine sii vorbeascg despre frica altora.
- Ascultii, Inglds... incepu Pilar.
Robert Jordan se uit5 la ea gi in aceeagi clip; v i m
cum i se casc5 gura gi o uimire de nedescris i se zu-
griivegte pe fa#; ; se r b u c i brusc spre gura pegterii $i
intinse mina dupii pistol. In gura pegterii, trggind pll-
tura la o parte cu o minii, cu virful fevii pistolului au-
tomat abia rzsgrit peste umiir, stiitea Pablo cu trupul
lui scund gi lat in spete, cu obrajii f e p o ~ gi
i ochii mici,
tiviti cu rap, care nu priveau spre nimeni anume.
- Tu ... rosti Pilar nevenindu-i s5 cread5. Tu.
- Eu, rzspunse Pablo cu glas lini~tit.
$i pstrunse in pe~terii,zicind :
- Hola, Inglds ! Am sus pe creast; cinci oarneni din
cetele lui Elias gi Alejandro, fiecare cu calul lui.
- Dar detonatorul qi focoasele ? intrebg Robert Jor-
dan. $i materialele celelalte ?
- Le-am aruncat in riu, acolo, la defileu, ldspunse
Pablo, tot f5rii s5 se uite la cineva anume. Da' m-am
gindit cum s5 le facem s5 explodeze folosind o gre-
nadg.
- Aga m-am gindit gi eu, zise Robert Jordan.
- Avefi ceva de b5ut ? intrebg Pablo cu glas sfir~it.
Robert Jordan ii intinse sticla, pi Pablo inghifi cu
grabs, apoi se gterse la gurg cu dosul miinii.
- Ce s-a fntimplat cu tine ? il Pntrebli Pilar.
- Nadu, rosti Pablo gtergindu-se iar la guri. Nimic.
M-am intors. Y .

- Da' ce-a fost 2

 - Nimic. Am avut o clips d e sl2biciune.- Am fugit,
ila' am venit indiirPt.
Pe urmi se intoarse spre Robert Jordan zicind :
- En el fondo no soy cobarde, In adincul sufle-
tului nu sint la$.
Dar egti multe altele, foarte multe altele, gindi Ro-
bert Jordan. A1 dracului sii fiu d a c i nu e ~ t i .Da-mi
pare bine cii te vsd, m i fecior d e d t e a !
- Cinci oameni e tot ce-am putut stringe de la
Elias gi Alejandro, spuse Pablo. D e cind am plecat de
aici, nu m-am dat jos de pe cal. Cu noui oameni nici-
odatii nu mai fgceali voi treaba. Niciodatii. Mi-am dat
seama incP cle noaptea trecut5, dupg ce ne-a lsmurit
Inglts cum o s5 lucriim. Niciodati. La postul din vale
sint gapte oameni, -cu un caporitl. I a ST zicem c i dZ
cineva alarma sau c5 Zia au s5 se impotriveasci ?
Acunl se uita deschis la Robert Jordan : Cind am ple-
cat, gindeain c-o &-ti dai seama c5 e ceva cu neputintii
de fPcut ~ i - a is i te la$ p,igubq. Day dup5 ce-am arun-
cat materialele tale, am inteles altfel lucrurile.
- RIY bucur s5 te vjd, ii spuse Robert Jordan. $i
veni ling5 el. 0 sS ne descurcsm bine ~i cu grenadele.
Are s5 mcargi. Celelnlte nu inai conteazY acuma.
- Nu ! SP impotrivi Pablo. Nimic n-am fTcut ~i nu
fac de dragul t5u. Egti o cobe rea. Toate astea de la
tine se trag. $i CLI Sordo la fel. Da' dups ce ti-am
aruncat matcrialele, in-am simtit prea insingurat.
- hI2-tn ... zise Pilar.
- Aqa cY m-am dus cslare s5 fac rost de oameni, ca
sS putem duce totul la bun sfirgit. Am adus cei mai
buni oameni pe care i-am gjsit. I-am Issat sus pe
creastK, ca s;i pot vorbi mai intii cu tine. Ei cred c s
eu is conlandant.
- TLI egti, rosti Pilar. Dac5 17rei s5 fii.
Pnblo se uiLi l'i ea gi nu spuse nimic. Apoi vorbi
domol ~i lini~tit:
- Am cugctat indelung d u p i treaba cu Sorclo. Si
cred c,i daci trebuie s-o facem, atunci ye cuvine s-o
faccm cu totii. Da' tu, Ingl&s... pe tine te urHsc fiindcti
nc-ai adus asta pe cap.
 - Da' ia ascult;, Pablo ... incepu Fernando. Avea
buzunarele pline de grenade, o bandulierli cu cartuge
atirnatli pe u r n 3 ~i tot mai gtergea cu piine vasul din care
mincase. Nu crezi c5 putem duce la bun sfir~ittreaba
a s t a ? Alaltzieri noapte erai incredinpt cli da, cel
putin aTa ai spus.
- ErIai umplc-i o dat5 strachina, ii spuse Pilar Ma-
riei, in batjocurli. Pe urmli lui Pablo, cu privirile im-
blinzite : Ei, gi vn s5 zicS te-ai intors, da ?
- Da, femcie, rosti Pablo.
- Atunci fii binevenit, zisc Filar. N-am crezut c5
te puteai dovedi clliar dHrSp5nlitura carc psreai a fi.
-- Dup5 ce faci asemencn treabli, te cuprinde o in-
singurare cu neputint: de indurat, msrturisi Pablo cu
glas clomol.
- Cu neputint5 de indurat, 1 maimutliri Pilar. CU
neputints s-o induri tu \.reme de un sfcrt de ceas.
- Nu mli lua in ris, femeic. M-am intors indKlit.
- Si egti bineyenit, repetii Pilar. N-ai nuzit cind
ti-am spus-o prinla datii ? Bea-ti cafeaua gi hai sli mer-
gem. Atita panoran15 i l l B obosegte.
- Aveti cafea ? intreb5 Pablo.
- Sigur c-avem, rzspunse Fernando.
- D5-mi 8i mie, Maria, ceru Pablo. Tu ce ma1
faci ? Dar intrebg flirg s2 se uite la ea.
- Fac bine, rZspunse Maria ~ i - iaduse o can; de
cafcn. Vrei g i mincare ?
Dar el cl5tin5 din cap.
- No mc gtrsta estar solo, continu5 Pablo s2i-i ex-
plice lui Pilar, ca ~i cind nirneni altcineva nu s-ar mai
fi aflat de fat;. Nu-mi place sg fiu singur. Sabes ? Ieri,
cind am fost toatii ziua singur, dar am lucrat pentru
folosul tuturor, nu m-am simtit insingurat. Da' noaptea
asta ! Honlbl.c ! Qrtd ~ n a llo pas6 I
- fnaintaSul tgu, vestitul Iuda Iscariotul, s-a spin-
zurat singur, rosti Pilar.
- Nu vorbi aSa cu mine, femeie, se plinse Pablo.
N-ai viizut ? hil-am intors indZr2it. Nu pomeni de Iuda
gi nici de alte asenlenea lucruri. Am venit indgriit.
- Ce fel de oalneni is gia de i-ai adus ? il IntrebZ
Pilar. ,4i adus barem ceva care s5 merite osteneala ?
 - Son buenos, rlispunse Pablo. Incercii s-o priveascP
drept in ochi, apoi i ~ mutii
i privirea.
- Buenos y bobos. Buni ~i progti. Gata sii moar8 gi
toate celelalte. A tu gusto. Dupg gustul tiiu. A9a cum
fp plac tie.
Pablo se uitii din nou drept in ochii lui Pilar, dar de
data asta n u - ~ irnai mutli privirea. Continus s-o pri-
veasd pgtmnziitor, cu ochii lui ca de porc, mici ~i ti-
viG cu rap.
- Ascultii, ii spuse Pilar, ~i glasul ei aspm suna
iarii~iduios. Ascult5, Pablo. Cred cZ dacg un om a avut
odati ceva intr-insul, totdeauna mai pgstreazii ceva din
ce-a avut.
- Listo, spuse Pablo, privind-o acum deschis gi p P
truniGtor, drept in ochi. Sint gata pentru ce-are sg
a d u d ziua de azi.
- Sint incredintatii c5 ai venit indiirgt, ii riispunse
Pilar. 0 cred cu tgrie. Da', hombre, departe ai mai fost
plecat.
- Mai dEmi sii trag o inghititurii din sticla ta, ii
q u s e Pablo lui Robert Jordan. $i haideG s5 pornim.
 Capitolul treizeci ~i nous

Pe intuneric au suit coasta piepti95, tot prin ptidurea

de brad, ping la strunga ingust; din virf. Top erau
incgrcafi din greu gi urcau incet. $i caii erau inchca&
cu poverile legate pe p i .
- Dac2 se ive~tenevoia, tiiiem leggturile gi le lep5-
d5m intr-o clip;, spusese Pilar. Da' cu tot calabalicul
tista, de 1-am putea plistra, punem pe picioare alti
tab5r5.
- !ji restul de munitie ? intrebase Robert Jordan, in
vreme ce ceilalti legau baloturile. a

- In samarele de colo.
Robert Jordan simfea in spate povara ranitei grele,
pe git apharea gulerului bluzei cu buzunarele pline
de grenade, pe coapse greutatea pistolului 8i a buzu-
narelor umflate de inc5rc5toarele pistolului-mitralierg.
In gurg avea gustul cafelei, in mina dreaptii @ea
gistolul-mitralier5 ~i cu stinga trase in sus gulerul blu-
zei, ca sti upreze apPsarea curelelor ranitei.
- Znglds, ii spuse Pablo, apropiindu-se in spatele
lui, pe intuneric.
- Spune, Pablo.
- A ~ t i ade-au venit cu mine cred c2 avem s i izWm
'dim, fiindcg eu i-am chemat. SZi nu spui nimic ce i-ar
putea dezamggi.
- Bine, f5gtidui Robert Jordan. Da' s; facem ap
fel ca sii izbindim.
- Au cinci cai, sclbcs ? spuse Pablo precaut.
- Bine, rgspunse Robert Jordan. 0 s3 @ern toti
-
caii la un loc.
Bine, incuvii~~\tigi Pablo gi nu mai spuse nimie.
 N-am crezut niciodat; c5 te-ai fi convertit cu totul
tn drulnul spre Einaus, biitrine Pablo, gindi Robert
Jordan. Nu. Intoarcerea ta a fost destuls minune. Nu
cred c-are sii mai fie vreodatH discutie cu privire la
trecerea ta in rindul sfintilor.
- Cu iigtia cinci am s5 m l descurc la postul de vale
tot aSa de bine cum ar fi Mcut gi Sordo, anunt; Pa-
blo. Am s; tai firele de telefon gi pe urm5 cad asupra
podului, aga cum ne-am infeles.
Am vorbit despre toate astea abia acum zcce minute,
gindi Robert Jordan. Oare de ce o fi reincepind ...
- Exist5 o iegire ca s5 putem ajunge la Gredos,
urm5 Pablo. E-adevgrat. Am cugetat mult la chestia
asta.
Imi vine s; cred c2 ai avut o nou5 iluminare in mi-
nutele din urml, igi spuse Robert Jordan. Ai tr5it o
nou5 revelatie. Dar nu incerca s5rrni convingi ci?i gi eu
sint unul dintre chemafi. Nu, Pablo. Nu-mi cere nici
sg cred prea multe.
Chiar din momentul cind Pablo intrase in peyter; gi
spusese c5 are cinci oameni, Robert Jordan incepuse s2
se simt5 din ce in ce mai bine. Reaparitia lui Pablo
risipise atmosfera de tragedie ce p5rea s5 invgluie in-
treaga acfiune inc5 d e la pornirea ninsorii, iar dup;
revenirea lui Pablo, simfise nu c l i s-a intors norocul,
fiindc5 nu credea in noroc, ci c5 intreaga poveste luase
o intors5tur2 mai bun; ~i devenise posibil;. Siintea
cum in locul certitudinii egecului, in sufletul lui cregte
lncrederea, aga cum incepe s5 se umple cu aer un
cauciuc umflat cu o pomp5 de min5. hlai intii dife-
renta nu fusese sensibil;, degi primele semne erau in-
contestabile, la fel ca atunci cind pompa fncepe s;
lucreze, iar camera tresalt5 putin, dar acum cregtea
a p cum se ridicz fluxul sau cum urci seva intr-un
copac, ping ce incepu s5 simt5 inmugurirea acelei ne-
g5ri a fricii care inaintea b5t;liei de rnulte ori i se pre-
schimbase in adeviratii fericire.
Era cel mai de seam5 dar a1 lui, fnsu~irea care 91
f5cea s2 fie un om potrivit pentru r5zboi : putinta nu
d e a nesocoti, ci de a disprctui sfirgitul unei acfiuni,
oricare ar fi fost el. .4ocastZ calitate era nimicita d e
prea marea rjspundere pentru soarta altora ori d e ne-
cesitatea indeplinirii unor actiuni prost pliinuitc sau
g r e ~ i t concepute. Pentru cci in astfel dc imprejurilri
sfirgitul jalnic, insuccesul nu puteau fi ignoratc. Nu era
vorba d e posibilitatea unui dezastru pentru propria-i
persoanl, ceea ce ptrten fi ignorat. 9 t h cli propria-i
persoanl nu insemna nimic, dupii cum 7th cli nici
moartea nu inseamn; nimic. Stia cii acesta era un ade-
vHr, un adevgr tot atit de intemciat ca Si toate celelslte
adev5ruri. I n ultimele citcva zile aflase c$ el, impreunii
cu alt5 fiintl pot sg fic totul. Dar in adincul sufletului
simtea c5 aici era vorba de o esceptie.
Asta noi am trjit-o, igi spusc Robcrt Jordan. Aici am
fost cum nu se poate mai norocos. !$i nii-a fost dat5,
probabil, fiindc; nici cEnd n-am cerut-o. Un aseinenea
dar nu-ti poate fi r5pit ~i nici nu-1 poti picrde. Dar
acum, in dimineata asta. e ce1.a sfirgit gi incheiat, ~i
tot ce ne-a mai rlimas estc trcaba pe care o a\.em d e
indeplinit.
$i ia ascultl, igi spuse Robcrt Jordan. mli bucur s5
te vHd recipgtind un lucru ce ti-a lipsit i11 chip dureros
o anulnitg vreme. E drept cZ atunci era alxoapc pier-
dut. Un tirup, mi-a fost destul de r u ~ i n e din pricinn
ta. Nurnai c5 eu eram tu. Nu eu puteam fi cel clicmat
sci t e juaec. Amindoi ne aflam intr-o stare jalnicii.
Si tu, gi eu, qi noi doi impreun2. Acuma, s-o l2s5in.
Nu mai gindi ca un schizofrenic. Hai s;l le' lu5m pe
rind. E ~ t dini nou pe picioare. Dar ascult;, nu trebuie
s2 te gindegti nurnai la fats de dimineats vi pin'it seara.
In clipa de fat2 nu eyti in stare sZ faci a1tcei.a pentru
binele ei decit s-o tii dcparte de trcaba la care ai por-
nit ; iar asta o faci. Dacg te poti increde in aparcnfe,
e limpede c5 au s5 fie cai destui. Prin urmare, tot ce
pofi face mai temeinic in folosul ei e ss-ti indeplineqti
bine misiunea, s-o indeplinc~ti rcpede gi bine ~i pe
11rrn5 s-o ~ t e r g i degrabg, iar gindindu-te la ca, doar
iti bagi singur bete in roate. Prin urinare, nu te gindi
de loc la ea.
Dup5 ce igi incheie astfel gindurile, o a~tept; pe
hlaria s-ajung5 ling5 el iinprcunii cu Pilnr, cu Rafael
~i caii.
 - Ei, guapa, rosti Robert Jordan in intuneric, cum
te sim#i ?
- Bine, Roberto, rjspunse fata.
- S5 nu-ti faci nici un fel de griji, o imbgrbZt5 Ro-
bert Jordan gi, trecindu-gi pistolul in stinga, ii puse
mina pe umZr.
- Nu-mi fac, il asigurii Maria.
- Totul e rinduit cit se poate de bine, urmg el.
Rafael are s5 stea cu tine, la cai.
- As fi mult mai bucuroasii data am putea fi im-
preun5.
- Nu. Nic5ieri nu poti fi mai de folos decit la cai.
- Bine, fncuviintii Maria. Acolo am s i fiu.
Chiar atunci unul dintre cai nechezg, gi din golul
d e sub spgrtura dintre stinci un altul ii rgspunse cu un
nechezat ce se sparse htr-un sunet rzgugit.
Robert Jordan zari inaintea lui, prin intuneric, mo-
gildetele celorlalti cai. Grabi pasul ~i ajunse lingg ei o
dat5 cu Pablo; Oamenii stiiteau in picioare, algturi
de cai.
- Salud! rosti Robert Jordan.
- Salud 1 rGspunserg ceilalfi din intuneric.
Dar fetele nu putea s5 le vadg.
- Xsta-i ZnglBs care merge impreung cu noi, ii vesti
Pablo. El e cu dinarnita.
Nirneni nu rGspunse nimic. Probabil cG daduserg din
cap, in intuneric.
- Hai sg mergem, Pablo, spuse unul dintre oarneni.
Nu mai trece mult ~i dg ziua peste noi.
- A v mai adus ceva grenade ? intrebg un altul.
- Am adus berechet, rgspunse Pablo. Luafi-vi cite
vreti &d om pleca de ling; cai.
- Atuncea haideti sg mergem, ii indemni altcineva.
Am stat gi te-am aqteptat aici jurntitate de noapte.
- Hob, Pilar, salutg incg unul cind femeia ajunse
pe creastg.
- Qud me nuzten dacS Zsta nu-i Pepe, zise Pilar
cu glas rggugit. Ce mai faci, ciobane ?
S5 mor eu.
 - Bine, rgspunse cel Pntrebat. Dentro de la gra-
oedud.
- Ce-ai incilecat ? il intrebi Pilar.
- Surul lui Pablo, rkpunse celiilalt. Asta o datg
cal !
- Haideg, ii gr5bi altcineva. Haideti s5 mergem.
Nu folosim nimic dacii om sta qi-om fleciiri aicea.
- Tu ce mai faci, Elicio ? intrebri Pilar pe cind
m u 1 Encileca.
- Ce-a? putea s i fac ? veni rgspunsul morocinos.
Hai, femeie, hai s5 mergem, c-avem treabg.
Pablo Pncileci pe murgul cel inalt.
- Tineti-vi gura ~i veniti dup5 mine, le porunci
Pablo. V i duc la locul unde o s i lssiim caii.
 ,Capitolul patruzeci

In vremea cit Robert Jordan dormise, Pn vremea cit

pusese la a l e distrugerea podului si in vremea pe care o
petrecuse impreung cu Maria, Andrks fgcuse doar slabe
progrese. Ping ce ajunsese in liniile republicane, mer-
sese peste dealuri vi printre liniile fasciste pe cit d e
repede poate merge prin intuneric un @ran siingtos cind
cunoagte terenul. Dar prin liniile republicane inainta
grozav de incet.
In teorie, n-ar fi avut de fscut decit sri arate perlnisul
de liberg trecere dat de Robert Jordan, parafat cu sigi-
1iul S.I.A., gi mcsajul iilt5rit cu acela~isigiliu, iar apoi
s5 fie indrumat cu cea lnai mare grabs cgtre destinatie.
Dar inc5 de la inceput, in prima linie a frontului d5-
duse peste comandantul de companie care privise mi-
siunea lui cu o gravitate de bufnit; brinuitoare.
fl urinase pe acest comandant de companie pin5 la
postul de conlandii a1 batalionului, uqde comandantul
de batalion, fost frizer inainte de migcare, se ar't'1 ase
plin de entuziasm cind auzise in ce const; misiunea lui
Andrts. Comandantul de batalion, pe nulne Gomez, il
fscuse cle dous parale pe comandantul de companie pen-
tru prostin dovedit8, 1-a b5tut pe Andrks cu pahna pe
spate, I-a cinstit cu un pahar de radliu prost ~i i-a splls
c5 el insu~i,fostul frizer, dorise totdeauna s3 fie gtic-
rrillc.ro. Pe urn15 igi trezise adjutantul, ii incredintase
comanda batalionului gi trimisese ordonanta s5-1 scoale
gi sz-1 aduc5 la postul de conland; pe motociclistul pus
la dispozitia sa. In lot. s5-l trimit2 pe Andrks cu moto-
ciclistul in interior, la comandamcntul brigzzii, GoInez
hotsrise ss-1 ducri chiar el acolo, ca s5 urgentczc lucru-
 rile, gi, impreunii cu Andrks, care se trudea din r8spu-
teri s5 se tin5 cu miinile de p u a dinaintra lui, ponii-
s e d , trosnind gi bubuind, sB salte pe drumul d c munte
m5cinat de bombe, printre cele dous giruri d e copaci
uria~i,iar farul motocicletei se plinlba peste trunclliu-
rile lor spoite cu var gi locurile unde van11 si coaja arbo-
rilor fuseser5 gsurite yi snlulse d e schije ori d e gloaute
in timpul luptelor date de-a lungul goselci in prima
vars dup5 migcare. Cotiser5 in micul o r 5 ~ c lcu acope-
riguri distruse, fostii re~edintLa districtului muntos, in
care se afla comandamentul brigiizii, ~i Golnez frinase
ca un alergstor d e dirt-track, sprijinise molociclcta d e
zidul casei, apoi diiduse buzna peste santinela somuo-
roas:, ce luase alene pozitie gi intrase in incliperea mare,
cu peretii acoperifi de hgrti, unde un ofitcr ametit d e
solnn ~i cu un cozoroc verde pe frunte ~ e d e la a birou,
avind dinainte o lamps, dou5 telefosne gi un e ~ e m p l a r
din Mlo~cloObrcro.
Ofiferul acesta ridicli pri\.irile spre Goinez ~i spuse :
- Ce caufi aici ? N-ai auzit inc5 niciodat5 c5 exist5
gi telefon ?
- Trebuie s5-1 v5d pe locotenent-colonel, raspunse
Gomez.
- Doarme, spuse ofiterul. Ti-am viizut farurile moto-
cicletei rle la o mils coborind pe Sosea. Vrei s2 ne aduci
pe cap un boinbardament ?
- Chcam5-1 pe locotenent-colonel, insist: Gomez. E
o chcqtiune de cea mai mare importants.
- Ti-am sl~uscloar c5 doarme, se rssti ofiterul. Ce
soi de bandit ai mai adus aici cu tine ? intreb5 ofilerul,
f5cind scmn spre Andiiis.
- E un glrcrrillcro \enit din partea c e ~ l a l t 5a fron-
tului cu u11 n~csajde cea inai Inare important8 pentru
generalul Golz, care coinandli atacul ordonat pentr:~ as-
tlizi in zori dincolo de Navacerrada, explics Gomez. ncr-
vos yi grsbit. Pentru numcle lui Dumnezeu, sconlX-1 o
d.atii pe tcrziente-cor one!.
Ofiterul se uits la el cu ocllii uinflati de solnn gi uin-
briti de celuloidul \ erde.
 - Ati Ennebunit cti totii, zise ofifeml. N-am auzit de
nici un general Golz gi de nici un atac. Ia-ti de-aici
viniitorul gi intoarce-te la tine la batalion.
- fti spun s5-1 scoli pe tenientc-coronel! se r5sti Go-
mez, qi Andrks vPzu cum i se Enclegteazg fglcile.
- Du-te gi te ... rhpunse alene ofitem1 gi se intmrse
cu spatele.
Gomez trase din toc pistolul greu, tip ,,StarG' de
9 mm. gi-1 infipse in umgrul ofiterului, strigind :
- Scoalii-1, fascist ticiilos ! Scoal5-1 numaidecit sau
te impugc pe loc !
- Hai, liniqte~te-te,spuse ofiterul. Voi, toti frizerii
Pgtia, sintefi nigte emotivi.
Andrks viizu la lumina Iiimpii cunl chipul lui Gomez
se contract5 de urii. Dar nu spuse nimic altceva decit :
- ScoaliZ-1 I
- Ordonant; ! stfig5 ofifen11 cu glas disprefuitor.
Un ostav apiiru in ugS, salutg gi imediat dispsru din
nou.
- E cu logodnica, ii vesti ofiferul gi incepu s g - ~ ci-
i
teasc5 jurnalul. Puteti f i siguri c-are s; se bucure cind
v-o vedea.
- A~tia de-alde tine ziid5rnicesc orice efort cle n
cigtiga rZizboiu1, ii spuse Gomez ofi!erului de stat-major.
Ofiterul nici nu-1 lug in seam& Pe urmP, conthuin'd
sZ citeascz, rosti ca pentru sine :
- Ciudat ziar mai e gi Psta !
- Atuncea de ce nu citqti El Debate ? Xla-i ziarul
tau, spuse Gomez, pomenind numele principalului organ
catolic-conservator ce apgrea la Madrid inainte de mig-
we.
- Nu uita cii-fi sint superior gi cZ un raport intoc-
mit de mine cu privire la comportarea ta are greutate,
il ameninf; ofiferul, farti s5 ridice privirile. N-am citit
niciodaG El Debate. SP nu te joci cu acuzavi false.
- Nu. Tu citegti A.B.C. I , rgspunse Gomez. Armata
e incr infectat5 cu oameni din soiul tgu. Cu speciali~ti
ca de-alde tine. Da' mare s5 fie totdeauna. Sintem stringi
Ziar monarhkt.
 in clegte intre nepricepup gi cinici. Dar pe unii o sii-i
fnviipm gi pe altii o s5-i indepiirth.
- E p u r h , Ma-i cuvintul care-fi trebuie, spuse ofi-
terul, tot fgrg sii se uite la Gomez. Uite, spune aici cum
sint epurati tot mai multi dintre rugii tgi cei vestiti. In
ziua de azi Igtia curgfg mai r5u decit sarea amarg.
- Zi-i cum vrei, continu2 Gomez ^hfierbintat. Zi-i
cum i-ai zice, numai s&fie odatg lichidati cei de teapa ta.
- Lichidati, repet; in batjocurg ofiterul, ca gi cum
ar fi vorbit singur. Alt cuvint nou, cu slabe unne de
castilian5 in el.
- Atunci impugcati, spuse Gomez. Asta e pe casti-
i stare sg-1 intelegi ?
lian5. E ~ t in
- Da, m5i omule, da nu vorbi aga de tare. In afar5
de teniente-coronel, mai sint gi altii care dorm la statul
Bsta major a1 brigiizii, gi agitatia ta mg plictisegte. De
asta m-am barbierit totdeauna singur. Nu mi-a pliicut
niciodatg conversatia.
Gomez se uit; la Andrks gi clgting din cap. Ochii ii
strgluceau de umezeala ce poate izvori din furie gi urg.
Dar cl5ting din cap gi nu spuse nimic, pgstrind intimpla-
rea in minte pentru cindva in viitor. Multe le pgstrase
in minte in ace1 an gi jumiitate in care ajunsese la co-
manda unui batalion din Sierra gi acum, cind locotenent-
colonelul inkg in camerg, hbrgcat in pijama, lug po-
zitia de drepti ~i salutg.
Locotenent-colonelul Miranda, un bgrbat m h n t gi ce-
nugiu la faf5, care fusese rnilitar toat5 viata, pierduse dra-
gostea nevestei la Madrid, in vreme ce el igi pierdea di-
gestia 31Maroc, gi devenise republican fiindc5 igi dgduse
seama cg altminteri nu p a t e divorfa de nevastg (de re-
cuperarea digestiei nici nu rnai putea fi vorba) gi intrase
fn rgzboiul civil cu gradul de locotenent-colonel. Si nu
avea decit o singurg ambifie : sg ternine r5zboiul cu
acelagi grad. Apgrase bine sectorul Sierra gi voia s5 fie
l b a t in pace acolo ca si-1 apere d e cite ori ar fi fost ata-
cat. In rgzboi se simtea mult mai bine cu ssniitatea, pro-
habil din pricina reducerii forfate a mindrurilor cu carne,
pgstra un stoc uriag de bicarbonat, igi bea in fiecare
sear3 whiskey-ul, amanta lui de dougzeci gi trei de ani
 era pe cale s5-i nascii un copil, ca aproape toate cele-
lalte fete cc se inrolaserii ca ntilicianas Pn iulie trecut,
iar acum piitn~nsein inczpere, dgdu din cap, rZspunzind
la salutul lui Gomez, gi Pi intinse mina.
- C e te-acluce incoace, Gomez ? intrebli, apoi se
adresr imediat ofiterului dc la birou, seful secfiei lui de
operafiuni : Dii-mi o tigar5, te rog, Pcpe.
Gomez Pi ar5t5 hirtiile lui Andrbs, dinlpreunS cu me-
sajul. Locotcnent-colonel cercetB Pn fugii salo:~con-
clucfo, se uita la Andrits, dlidu din cap ~i zimbi, apoi
ccrceta, plin d e curiozitate, mesajul. P i i i l i , il
incercii atent cu arGtiitoru1, pe urmz ii restitui lui An-
drCs gi per~nisulde libera trecere, Si pachctelul de n~;-
tase.
- E grea tare viata acolo in munfi ? Entreb;.
- Nu, sii traiti, tovarive locotenent-colonel, rSs!~un'se
Andri-s.
- $i ti s-a spus can1 unde ar putea fi g5sit cit mai
repede cartierul _ecneralului Golz ?
- La Navacerradn, sii triiifi, tovariise locotencnt-co-
lonel, riispunse Andr&s. Ilzglt's zicea cii trebuio s5 se aflc
undeva aproape de Navacerrada, in spatele frontului si
pe partea dreapt;.
- Ce Inglks ? intrebz don101 locotenent-coloneluT.
- ZnglBs care a venit la noi s a lucreze cu dinarnita.
1,ocotenent-colonelul Pncuviintii dind din cap. Iat2 c5
ii ap;rea pe nea~teptatein fat5 incii una dintre curiozi-
t5tile iilesplicabile ale acestui riizboi : ,,lnglCs care a ve-
nit la noi sii lucreze cu dinamita".
- Ar fi mai bine s5-1 duci dumneata, Gornez, cu
nlotocicleta, suger5 locotenent-colonelu1. Scrie-le un snl-
uocondrtcto foarte drastic catre Estado Mnyor. a1 gene-
ralului Golz $i d5-mi-1 sz-1 s m n e z , spuse apoi catre ofi-
terul cu cozoroc d e celuloid vercle. Scrie-le la magins,
Pepe. I a de aici datele - ~i ii fiicu semn lui Andres s;
dea permisul de liberi trecere - ~i sg pui sigiliu dublu.
Pe urn12 se intoarse spre Gomez : In noaptea asta o sii
ai nevoie de documente speciale. ASa vi trebuie sli fie.
Trebuie lucrat cu aten\ie deosebitz cind se preghte~te
o ofensivz Am s5-ti dau un docun~entcit se poat!: d e
tare. Dup5 asta se adres5 lui Andrks, cu lnult; buns-
vointii : Ai dori ce1.a ? De mincare ori de bsut ?
- NU, s5 trsifi, to\-ar5ge locotcnei~t-colo11e1,rejuzz
AndrPs. Nu mi-c foame. h4i-au dat coniac la cel din
u r n 5 comandament, ~i inc5 unul in-ar aineti.
- Ai obserj~at vreo ini~careori vreo activitatc de-
osebitii'in fata sectorului ineu d e front cind ai trccut
pe-acolo ? intreb; politicos locotenent-colonelul.
- Ca d e obicei, s5 tr8iti, tovarii~elocotenent-colonel.
Lini~tc.Liniyte.
- Nu cun~vate-am mai vszut eu la Cercedilla ::cum
reo trei luni ? intrebii locotenent-colonelul.
- Da, to\-arsye locotenent-colonel.
- Mi-am dat seama numaidecit, urms locotenent-
coloiielul, biitindu-1 cu palma pe um5r. Erai impreunii
cu bstrinul, cu Ansellno. Ce mai face b5trinul ?
- E s5n5tos, to\.ar5ye locotenent-colonel, Pi comunic5
Andrks.
- Bine. Asta mii bucuA, spuse locotenent-colonelul.
Ofiferul ii prezent5 ce scrisese la mayin;, iar el citi
attant yi seinn5 hirtia.
- Acuma trebuie s5 vB grsbifi, le spuse lui Golnez
yi lui Andr6s. Bags de seam5 cum inergi cu motociclcta,
ii atrase atentia lui Goinez. Aprinde farurile. Din pri-
cina unui singur vehicol n-are s2 se intimple nimic, yi
trebuie s5 fii foarte atent. Transmiteti omagiile mele
tovar5~uluigeneral Golz. Ne-am cunoscut dupii Pegue-
rinos. $i le strinse nliinile la ainindoi. fnchide hirtiile
in buzunarul dinsuntru, il sf5tui pe Gomez. Pe moto-
ciclet; se face curent tare.
Dupii ce plecar5 cei doi, locotenent-colonelul se duse
la un dulap, scoase o sticl; yi un pahar, iyi turns n i ~ t e
chisk key ~i uinplu pal~arul cu apii dintr-un ulcior de
p51nint ayezat pe podea, ling5 perete. Pe u r n s , tinind
lxaharul in nlinii gi sorbind foarte iilcet 'din tohiskey, rs-
lnase in fata hiiqii celei mari, atirnatii pe perete, $i stu-
die posibilitstile de ofensivii in regiunea de dincolo de
Navacerrada.

33 - Penbu cine bat clopotele 513

 - MZ bucur grozav c5 e vorba de Gol: gi uu de r,~ine,
rosti in cele din urmg adresindu-se ofi\crului avemt la
birou.
Ofiterul nu r5spunse gi, mutindu-gi privirile de la hart2
la ofifer, locotenent-colonelul il v5zu cum doame cu
capul sprijinit pe brafe. Se duse la birou gi agezii cele
douZ telefoane aSa fel ca fiecare s5 stea lipit de c a p 1
ofiterului, unul la stinga gi unul in dreapia. Dupl?,nceea
se intoarse la dulap, igi turn5 un alt pahar de whjskey,
adgugg ap5 8i reveni in fata htirtii.
Tinindu-se zdraviin de gaua lui Gomez, care gedea
aplecat asupra coarnelor ghidonului, Andr6s igi liisi
capul in piept peiltru a se apara de vint, in vreme ce
motocicleta gonea, piicgnind zgoinctos prin intune~icul.
spart de lumina farului gi pestc drumul de tars intins
lucitor printre siluetele inalte si negre ale plopilor de
pe margini, nedeslugit ~i galben-priifos cind cobori in
ceat5 de-a lungul unui curs de apg, din nou clar g i
pietros cind incepu sii urce, iar in fata lor, la rzscruci,
farurile argtau vederii mogildetele cenu~iiale camioa-
nelor ce coborau goale dinspre munte.
 Capitdd patruzeci gi unu

Pablo opri 5i descilecg in intuneric. Robert Jordan

auzi scirtiitul ~eilor,rZsufl5rile adinci ale oamenilor ce
descglecau gi zlinghit de zibal5 cind unul dintre cai
scuturg din ca . Sirnfi mirosul cailor, mirosul de h b r P
P
c5minte nesp5 at5 ~i imbibatg de suduarea din timpul
somnului a1 noilor-venifi gi mirosul de fum si sudoare a1
celor ce dormiser; in pesters. Pablo st5tea al5turi de el
yi Robert Jordan primea in n5ri inirosul lui metalic, de
vin trezit, asem5ncitor cu gustul unei inonezi de a r m 5
tinuti?. in gur5. I[?i aprinse o figar5, ascunzindu-i lurnina
in palma fscutii ciiu~,trase adinc din ea vi il auzi pe
Pablo spunind in 9oaptZ :
- Ad5 sacul de grenade, Pilar, cit impiedich noi
caii.
- Agustin, zise Robert Jordan cu glas scgzut, tu si
Anselmo venifi cu mine la pod. Ai sacul cu inciirciitoare
pentru mdqilina ?
- 11 am, rgspunse Amstin. Cum s5 nu-1 am ?
Robert Jordan p 5 ~ isgre locul unde Pilar, ajutat5 de
Primitivo, diidea jos samarele ~i saua din spinarea unui
cal.
- AscultZ, femeie, zise in Soapt;.
- Ce mai ai de spus ? ~ o p t i Pilar cu glas rggugit,
desfzcind chinga de sub burta calului.
- Ai inteles cii nu trebuie pornit nici un fel de atac
fmpotriva postului ping ce nu auzi boinbele ?
- De cite ori trebuie sZi mi-o mai syui ? se miri?.Pi-
lar. Ai inceput s; semeni a babl, Ingl6s.
- Doar ca s5 mai verific o datg, explic5 Robert Jor-
dan. Iar dup; ce distrugeti postul, czdeti ind5r5t asupra
~ o d i i l u i~i acopcrifi qoseaua dinspre creasts yi flancul
meu sting.
- . D e l?i;n:a dat5 cilltl ne-ai ar5tat aln infeles la fel
d e bine cum a? intelege Si d a d mi-ai spune incg de o
rnie de ori, ~ o p t iPilar. Vezi-ti de treburile tale.
- Niineni nu face nici o ini~cnre, nici ilu trage
m5car un foe ck annii. nici nu nruncli m5car o sin-
pur5 grenads pin; nu auclc c-a inceput bombards-
mentul, continu5 Robert Jordan cu glas stins.
- Nu mii inai bate la cap, sopti Pilnr supsrats.
Am inteles treaba asta incii tle cind an1 fost la Solxlo.
Robert Jordan sc dusr spre Pablo, ocupat aculn cu
priponitul cailor.
- Nulnai pe cei care :Ir putcn sii se speric i-:)in
impiedicat, il vesti Pablo. PC 5~tilalti i-ain priponit
aSa fel cii ajunge sZ smunce~tio dat; de pana c;piis-
trului cn sii-i ~i dezlegi. Vezi ?
- Bine.
- Ain sg le ar5t fetei gi tiganul~iicuin s5 umble cu
ei, urn15 Pablo.
Oamnii a d u ~ id e el stgteau cleoparte, in grup, spri-
jinifi in carabine.
- Ai inteles bine totul ? intrebri Robert Jordan.
- Cunl sli nu inteleg ? riispunse Pablo. Nimicim
postul. TBiem firele telefonului. C5dein ind5r5t asuprn
podului. .4p5r&n podul pin5 cincl il arunci in avr.
- Si nu face ni~neninici o inigcare pin5 cind nu
incepe bombardainentul.
- Chiar ass.
- Bine. VB urez noroc.
Pablo mormBi ceva. $i pe urrna spuse : .4i s; ne
acoperi bine retragerea cu i n ( i q l l i i 1 ~qi~ cu i i ~ r i q l l i n nta
cea mi&, a ~ a - i ,InglPs ?
- Dc In prii~tcrn, r5spunse Robert Jordan. Clnsa
intii.
- Atuncea ... ad$$ Pablo. Nu mai e niniic. Da'
in clipa aceea trebuie sli fii cu inare luare-aminte, In-
glis. Treaba asta nu se poate face q o r , ci numai dac;
e ~ t icu mult5 hare-aininte.
- L a nliqtrinn am sii fiu chiar eu, il asigurg Ro-
bert Jordan.
 - Da' te pricepi bine s-o minuiegti ? Fiindcz n-am
de loc chef s?i fiu impugcat de Agustin, aga burdu-
$it cu ninduri bune cum e el.
- hFii pricep de minune. Te rog sP m l crezi. Iar
dacii Agustin are sii minuiasci o mdquina ori cea-
lnltii, am eu grijz s-o fin5 cit mai departe de tine.
Dcparte, departe, cit mai departe.
-- Atunci asta-i tot, spuse Pablo. Apoi rosti incet
gi tainic : Tot n-avem cai destui.
Mare porc de ciine, gindi Robert Jordan. Ori gi-o
f i inchipuind cii nu 1-am inleles din prirnul moment ?
- Eu umblu pe jos, ii riispunse Robert Jordan. Caii
sint treaba ta.
- Ba nu, Inglds, o s5 ai gi tu cal, gopti in tain5
Pablo. Au s i fie cai pentru noi tofi.
- Asta te privegte, zise Robert Jordan. Pe mine
nu trebuie s 2 m?i pui la socoteal5. Ai destule cartuse
pentru mciqriinn ta cea nous ?
- Am, riispunse Pablo. Toate cartqele luate de la
cavalerist. N-am tras decit patru, de incercare. Am
incercat ~,ariqciina asta ieri, prin munfii cei inalfi.
- Ac~una pornim, vesti Robert Jordan. Trebuie s5
filn fiecare la locul nostru devreme gi bine ascun~i.
- Pornim cu totii, incuviintii Pablo. Sucrtc I, ZnglBs.
I\ra intreb ce-o ii mai punind la cnle, ticilosul, igi
spu5e Robert Jordan. Dar sint aproape sigur c;i gtiu.
Ei, e trenba lui, nu a mea, hlulpmesc lui Dumnezeu
c5 nu-i cunosc pe noii-venifi.
fntinse bratul gi spuse :
- Srlct*tc, Pablo.
Iar n~iinile li se ii~clegtar~i
in intuneric.
Cind hltinsese braful, Robert Jordan se agteptase
$5 sib; senzafia cP apucs o repti15 sau cii atinge un
lepros. Nu gtia cum are s2 fie mina lui Pablo. Dar pe
iutnneric, mina lui Pablo il prinse cu putere gi-1 strinse
cu sinceritatc, iar el ii riispunse la fel. Pe intuneric,
mina lui Pablo era onesti, gi contactul cu ea ii pri-
cinui lui Robert Jordan cel mai straniu simtPmint triiit
in dimineafa aceea.
Noroc.
 Acum trebuie s5 fim aliati, gindi. Totdeauna au
existat multe stringeri de min5 intre aliati. F5rii sP
rnai punem la socotealii clecoratiile ~i pupgturile pe
amindoi obrajii, gindi rnai departe. h45 bucur cii nu
trebuie s5 facem aSa ceva. B5nuiesc d tou aliatii sint
la fel ca noi. Au fond l, toti se ur5sc unii pe aloi. Dar
ciudat om rnai e Pablo 5sta.
- Suerte, Pablo, repeti Robert Jordan vi strinse
cu putere mina aceea ciudat5, puternicii ~i ne9ox"laitoare.
Am s5-9 acopiir stra~nicretragerea. Poti s5 fii f5r5
grijZ.
- fmi pare r5u c5 ti-am luat materialele, m5rturisi
Pablo. A fost o neintelegere.
- l n schimb, ai adus ce ne trebuia.
- $i nu rnai sint supiirat pe tine din pricina trebii
hteia cu podul, Znglds, urm5 Pablo. Acuma cred c-o
s-o Pncheiem cu bine.
- Ce faceti voi doi acolo ? lncepeti s5 fiti mnuri-
cones? spuse Pilar, risiirind pe nea~teptatein intu-
neric al5turi de ei. Asta-i tot ce-fi rnai lipsea, adiiugii
femeia, adresindu-se doar lui Pablo. D5-i drumul,
Inglbs, termin5 repede cu rgmasul bun, ping n-apuc5
ista s5-ti fure ~i ce dinamit5 ti-a rnai riimas.
- Tu nu m5 intelegi pe mine, femeie, spuse Pablo.
E u vi cu Znglb ne intelegem unul pe celilalt.
- Nimeni nu te poate intelege pe tine. Nici Dum-
nezeu Si nici maic5-ta, r5spunse Pilar. $i nici eu.
DZ-i drumul, Zngl&s. Ia-ti r5mas bun de la tunsa ta
gi vezi-ti de cale. A4e cago en t2~padre, da-ncep sii
cred c5 ti-e team5 s5 vezi taurul i e ~ i n din aren5.
- M5-ta ... zise Robert Jordan.
- Zici aSa fiindc; tu n-ai avut, ~ o p t ivesel; Pilar.
Acuma d5-i drumul, fiindc5 ard de neribdare s i in-
cepem odatii ~i s5 terminim povestea. Du-te la oa-
menii tgi, il indemn5 Pilar pe Pablo. Cine poate ?ti
d t ii rnai tine hotgrirea asta intunecat5 ? Ai acolo
doi oameni pe care nu i-as schimba cu tine. la-ti-i
vi du-te.
De fapt (franc.).
 Robert Jordan igi s5ltg ranita in spinare $i porni cg-
tre cai, s-o g5seascii pe Maria.
- Cu bine, guapa, ii ur5 Robert Jordan. Am s5 mi?i
Entorc repede.
In clipa aceea totul din jur ii pricinuia un simtl-
mint de vis : parc5 ar fi mai spus o dat5 tot ce
spunea, ori parcli ar fi fost un tren in mers, sau mai
degrab; par& trenul mergea, iar el st5tea pe peronul
unei giiri.
- Cu bine, Roberto, r5spunse fata. Fii cu b5gare
de seami.
- Bineiilteles, o linigti Robert Jordan. P l e d in-
cet capul, vrind s-o slirute, dar ranifa ii c5zu bainte,
peste ceaf5, fgcindu-1 s5 se izbeascii tare cu fruntea de
fruntea ei. $i in aceea~i clip5 gtiu cZ gi asta se mai
intinlplasc o dat5, cindva.
- SG nu plingi, ii spuse Robert Jordan, stinjenit
nu numai de povdra din spate.
- Nu pling, zise Maria. Da' s5 te intorci repede.
- S5 nu te sperii cind ai si?i auzi impugciturile.
Trebuie s5 tc a~teptila multe, multe impugdturi.
- Nu. Da' numai sr? te intorci repede.
- Cu bine, gunpa, spuse tulburat Robert Jordan.
--Salud. Roberto.
Nu se mai simfise atit de tin5r de cind luase
trenul de la Red Lodge clitre Billings, unde trebuia
s5 schimbe gi s5 ia altul, ca s5 se duc5 pentru prima
oar5 la ~coalli. Ii fusese team5 de dlltoria aceea,
dar nu vnlsese sZ afle nimeni, gi la gars, cu pu@
inainte de a-i lua conductorul valiza, se urcase pe
scara ~agonului, iar taics-su il slirutase de r h a s
bun, spunindu-i : ,,Fie ca Domnul s5 vegheze asupra
ta gi a mea atita vreme cit vom rlimine departe
unul de cel5lalt". TaicZ-su fusese un om foarte evla-
vios gi rostise vorbele acelea simplu gi din tot su-
fletul. Dar inustap ii era udZ gi ochii umezi de emo-
fie, ~i Robert Jordan fusese atit de stinjenit d e toate
astea, de sunetul jilav ~i pios a1 ruggciunii gi de si-
rutul de despgrfire a1 tatslui, incit dintr-o dati se
simtise cu mult mai in virst5 decit-tat51 lui gi-1 cu-
prinsese o milg aproape cu neputinf5 de indurat.
 D u l 6 ce plecase trenul, rSm5sese pe platforma din
spate, privind gara ~i turnul cle apii care se fsceau
din ce in ce rnai mici, iar ginele intretgiate de tra-
verse se-adunau ciitre un punct unde gara gi turnul
d e ap5 ap5reau acum msrunte gi firave prin f5cSnitul
cadentat ce-1 purta mereu mai departe.
$i frinarul spusese :
- S-ar zice c5 t5ticul se-mpac5 destul de greu cu
plecarea ta, Bob.
- Da, r5spunsese atunci, cercetind cu privirea tu-
figurile de salvie ce goneau pe amindouii laturile ternsa-
mentului, peste mnrginile prsfuite dintre vine si co-
loana alergjtoarc a stilpilor de telegraf. Cauta cu ochii
gginugele de t u f s r i ~ .
- NU-ti pare r5u c5 pleci la gcoals ?
- Nu, rjspunsese el, spunind adeGru1.
Mai inainte n-ar fi fost adevgrat, dar fusese aclevkat
in clipa aceea, gi doar acum, la despgrtirea de adi-
neauri, se mai simtise tot atit de tinsr cum se si~ntise
inainte d e plecarea trenului. Se simtea nespus de tioGr
gi cumplit de stingaci gi igi luase r5mas bun cu stin-
ghereala pe care numai un elev o poate incerca atunci
cind igi ia r5mas bun de la o fat5 in fafa portii gi nu
$tie dacg s-o slirute ori sB n-o sgrute. Apoi intelese c5
nu din pricina r5masului bun fusese stingaci. Ci din
pricina htilnirii spre care se indrepta. R5masuI bun
era doar o pzrticicg din stinghereala ce se datora
aproape in intregime intilnirii apropiate.
Trgiegti iar elnofii de-odinioar5, igi spuse in find.
Dar cred c5 nu se aflg om sri nu se simt5 prea t i n 2
pentru asta. Nu voia s5-i dea nume. Haide, se Endeinn;
singur. E prea devrelne pentru a da in mintea co-
piilor. Si spuse :
- R h i i cu bine, glmpn. Riimas bun, iepuragule.
- Cu bine, Roberto a1 meu, spuse fata, gi el se
ause ping la locul unde Anselmo gi Agustin stzteau
in picioare gi rosti :
- Vtiiilonos !
Anselmo igi s5lt5 in spate ranita grea. Agustin st;-
tea rezemat de-un porn, cu povara aga cum gi-o in-
 c5rcase incX in pegter.5. gi doar c5tareaf pugtii automate
A.

11 ap5rca dcasupra inc6rciiturii.

- Binc. incuviinfd ~i el. Vi~tionc~s.
$i citegitrei pornis5 in jos pe consti.
- Brrei~nslrertc, clott Roberto, ii urb Fernando cind
cei trei trecurd in Sir pe ling5 el, strecurindu-se prin-
trc brazi. Fernando ~ c d e apc lint, f5cindu-gi nc1-oile,
cel'i mai departe de locul pe unde trccuser; ei, clar lor-
bea cu mult5 demnitate.
- Blrctltr slrclZc gi tic, Fernando, ii r5spunse Robei-t
Jordan.
- i n tot ce faci, adiiug5 Agustin.
-- hlulfumesc, clot1 Roberto, r5spunse Fernando d e
loc stinjenit de vorbele lui Agustin.
- Omul Gsta e neinaipomenit, Znglt:s, gopti Agustin.
- Te cred, incuviintii Robert Jordan. Pot s.5-ti dau
o min5 de ajutor ? Egti inciircat de pared ai fi cal d e
povarii.
- hlB descurc foarte bine, rdspunse Agustin. Mdi
omule, tare-mi pare bine cii am pornit odat5.
- iTorbeSte incet, il sfiitui Anselmo. D e aici in-
colo ~.orbirn putin ~i numai in ~oaptii.
fnaintind cu grij5, mereu la vale, Ansellno in frunte,
Aqustin indatb in urma lui, Robert Jordan pri~ind cu
bdgare de seam5 ca sd nu alunece, simtind cetinile
uscate sub talpa de sfoarii a pantofilor, impiedicin-
du-se cu un picior de-o riiddcin2 de brad, intinzind o
min5 inainte ~i simtind ciitarea de metal rece de pe
tea1.a pistolului ~i picioarele strinse in manunchi ale
trepiedului, apoi coborind mai departe, piezig, pe panta
muntelui, cu pantofii ce alunecau gi liisau dire pe co-
\~orul de flunze al pddurii, intinzind din nou mina
stingii gi dind de scoarta asprii a unui trunchi de brad,
gi pe urind, cind igi indrepta trupul, simtind sub palm:
ceva inoale gi rctrggindu-si mina cu podul palinei n5-
cldit de rii5ina scursii dintr-o ciopliturd, coborir: la
vale pe coasta impiiduritii pin5 l a locul de deasupra
podului, unde Robert Jordan gi Anselrno stituser: la
pindri in ziua dintii.
 Anselmo se opri deodat5 fn dosul uuui brad vi lu:
prir. intuneric mina lui Robert Jordan, apoi gopti atit
d e incet, incit abia se putu face auzit :
- Uite. Au fiicut foc in sobit;.
Se vedea un puilct de lumin4 ceva mai in jns de
locul unde Robert Jordan ~ t i ac5 podul se u n e ~ t ecu
goseaua.
- Aici am stat noi la pin39, urin5 Anselmo. LI-15
mina lui Robert Jordan ~i o trase ?n jos, ca s5 pontB
pipiii o micB cioplii-zirii 1)roaspZtP in partea d e io? a
trunchiului. Am f5c11t semnul cit ni stat ~i ai :,ri\;it.
Ceva niai la dreapta c Iocul unde voiai sii agezi t ~ d -
quina.
- Acolo o s-o a~ezrini.
- Bine.
Lrisari ranitcle jos pe pBmint, la poalele unili co-
pac, ~i ainindoi il urmar5 pe Ansel~nopin4 la un €el
d e platform5 ingustg pe care c r e ~ t e a ucitiva brazi mii-
runt i.
- Aicea-i, vcsti Anselmo. Chiar aici.
- Din locul Ssta, clnd s-o face ziu5, ii ~ o p t iRo-
bert Jordan lui Agustin, ghemuindu-se in dosul brazilor
mcirunti, ai sii vezi o m i d bucat5 d e Sosea ~i capstul
podului. Ai sB vezi intreag5 intinderen podului ~i o
altci bucat5 d e Sosea in cap9tul celslalt, ping la cstul
pe care il face dupP stinci.
Agustin nu scoase nici o vorb5.
- Aici a i s5 stai citii vreme preg5kim noi diiiamita
gi tragi in oricine s-ar ivi de sus ori d e jos pe Sosea.
- Uride-i lurnina aceea ? intrebg Agustin.
- In ghereta santinelei de la caplTtul dinspre noi,
gopti Robert Jordan.
-. $i 'santinelelor cine le vine d c I u c ?
- E u Si cu bPtrinul, a9.a cum ti-am spus. Da' de nu
izbuthn sg le venim de hac, trebuie sP tragi in amindoni
gheretele ~i asupra santinelelor, dac5 se arat5 la vedrn..
- Da. Mi-ai m i spus.
- Dup5 explojzie, cind oanlenii lui Pablo au sB aparr
d e dincolo de colt, sB tragi peste capetele lor, dacB ii
urmiiresc culnva soldatii. Dar trebuie sci tragi mu!t 11c
 deasupra lor dupli ce ies de dup5 col , pentru ca in nicl
un caz s i nu-i p a t 5 urmiri nirneni. fnfelegi ?
- De ce s5 nu inteleg ? E la fel cum ai spus ~i
noaptea trecuG.
- Ai ceva de intrebat ?
- Nu. Am doi s c i . Ag putea si-i uinplu c r c ~ p h i n t
dintr-un loc unde nu se vede ~i sg-i car incoace.
- Dar aici sii nu sapi de loc. Trebuie 5% stai la fel de
bjno ascuns currl an1 stat iioi dincolo, pe creastli.
- Nu. Am s2 car pgrnintul in saci d t inai c intuneric.
0 s j l vezi. Cum ii agez eu, nimeni nu bag2 de seanlli
nimic.
- E ~ t ifnarte aproape. Subcs 2 La lumiila zilei col-
ful S ~ t ase vede perfect, de jos.
- N-avea nici o griji, Inglbs. Unde te duci ?
- Cobor nurnai putin, sii fiu aproape, cu mciquirul
mea c a m i d . Biitrinul are s% treac5 de partea cea-
kilt5 a defileului, ca sZ fie gatd pentru ghereta d e
dincolo. E cu fafa in partea aceea.
- Atuncea asta-i tot, zise Agustin. Salttcl. 111gZds.
,4i ceva tigiri ?
- Nu se p m t e sii fumezi. E prea aproape.
- Nu. Doar ca s5 fin in gur%. De furnat, fumez
mai tirziu.
Robert Jordan deschise porttigaretul, qi Agustirl l u i
trei figliri ~i le puse dupii clapa din fat2 a ciciulii
sale de pistor, cu marginile risfrinte. Desficu trepiedul,
avezii pugca-mitralieri cu teava proptiti in ramurile
de jos ale brazilor gitici, apoi incepu s5-qi lepede po-
verile. rinduind toate pe intuneric, s5 le aibg id in-
demin5.
- Nada mas, spuse el cincl sfirgi. Gata, nu mai e
nimic.
Anselrno gi Robert Jordail il pgrgsir5 ~i se intoarser5
la locul unde se aflau ranitele.
- Oare unde a r fi mai bine s i le 1 5 s h ? intl-eb5
in ~ o a p t 5Robert Jordan.
- Eu zic c5 a i d Da' cu ~ndquinata cea mica pofi
sii fii sigur de santinelii tocmai de la depirtarea asta ?
 - Sintc~nchinr ! ~ clocul undc am fost atunci, ziiia ?
- Uite col)acul, spuse Anschno atit de incet, ?licit
Robcrt Jordan abia putu sd-1 audii, yi ivi dsdu seilma
cii vorbc~tefar5 s s m i ~ t ebuzele. la fel cum fiicuse ~i
in ziu:a dintii. Cu cutitul meu am crestat senln.
Robert Jordan avea din nou impresLi c5 toate se
mai petrecuser5 cindva, dar acum pricina era doar
repetarea propriei sale intrebsri ~i a riispunsului prirnit
din partea lui Anselmo. La fel fscuse ~i Agustin cind
pusese o intrebare cu privire b santinele, cu toate c5
8 t h riispunsul.
- E destul de aproape. Chiar prea aproape, rtis-
punse in ~ o a p t s .Da' luminii ne vine din spate. St5m
bine aici.
- Atuncea, nlii duc s; trec dincolo de piriu ~i
s2-mi iau locul citre capiitul celslalt a1 podului, spuse
Anselmo. $i ad5ug5 : Iartti-m5, Znglks. A p ca s i nu
fie nici o g r e ~ e a l i .Dacs sint cunwa cam prost.
- Cc este ? rosti in ~oapt; stins;.
- Xlai spune o singur: datii, sii 9 t h ~i s5 fac chiar
n p cum trebuie.
- Cind trag eu, tragi ~i tu. Dupii ce tennini cu
omul tsu, treci peste pod h p r e mine. Eu am s5 fiu
cu ranifele acolo, jos, iar tu a i sB a ~ e z idinanita aSa
cum am sii-ti arst. 0 sti-ti spun pas cu pas ce trebuic
s5 faci. Dac; mi se intimpl; ceva, faci treaba tu singur.
*a cum ti-an ariitat. Lucrezi fir; grabs ~i faci totul
cu grijti, fisezi bine inctircsturile cu pene de leinn Si
legi strins grenadele.
- Acwna totul mi-e lhnpede, spuse L4nselmo. Mi-an
amintit foarte binc. Gata, plec. Ai grija s5 te ascunzi
cum trebuie, I?~glds,cind s-o luinina de ziu2.
- $i cind tragi, urmj. Robert Jordan, o c h e ~ t epe-n-
delete, ca s5 mergi la sigur. Nu cum a i trage intr-un om.
ci q a cum a i trage la tints, clc ncumdo ? Nu tragc ori-
uncle o fi, trage intr-un loc anumc.. O d i q t i chiar in mij-
locul burtii, clacii e cu fafa spre tine. In nlijlocul sp.atelui,
dacii se uit5 in alt5 parte. Ascult;, bstrinule. Cind o sii
trag eu, d a c i omul t5u st2 jos, are sri se ridice rnai intii
 in picioare, ~i de-abia p e uirnk are sd fugg ori are s: se
trinteascii la piimint. Atunci s5 tragi. Dac2 nu se ridicii
tot tragi. Nu a ~ t e p t a .Dar vezi sii mergi 'la sigur. Tragi
de la cincizeci de yarzi. E ~ t iviniitor. Pentru tine nu-i
nici o greutate.
- Am sii fac aga cum dai ordin, spuse Anselmo.
- Da. Aga dau ordin, intliri Robert Jordan.
Imi pare bine cii mi-am amintit sd pomenesc de
ordin, gindi Robert Jordan. Are sk-i fie de ajutor. Ii
rnai ugureazii sufletul. Sau cel putin sper s5 fie aya.
Intr-o oarecare m5surii i-1 mai uyureazii. Uitasem ce
mi-a spus atunci, in prima zi, despre ucidere.
- Aqa am dat ordin, repet; Robert Jordan. Acuma
du-te.
- Me cog, vesti Anselmo. Pe curind, ZtlglCs.
- Pe curind, biitrinule, riispunse Robert Jordan.
ISi adusese aminte de tat21 sku, aSa cum il ldsase in
gar;, ~i de jil5veala acelui riirnas bun, ~i din pricina
a* nu spusese nici snlitd, nici la revedere, nici noroc
Si nici altceva asem5nZtor.
- Ti-ai curgpt unsoarea de pe feava ai-mei, bd-
trinule ? intreb; in ~ o a p t 5 S5
. nu cumva sd tragi aiurea.
- In peyterd, riispunse Anselmo. Pe toate le-am
cur5tat cu \.ergeaua.
- Atunci, pe curind, zise Robert Jordan, ~i blitrinul
se depkrtg, ocolind printre copaci. fdrii sii fac3 nici
un zgomot cu tdpile lui de sfoarli.
Robert Jorclan r5n1ase intins pe covorul de cetini a1
piidurii gi ascultd cel clintii freamgt a1 ramurilor de
brad mingiiate de vintul ce-avea s5 se porneasca o datii
cu i\ irea zorilor. Scoase incdrc5torul pistolului-mi-
tralierii ~i mfnui inchizdtorul fnainte ~i indjrgt. Apoi
Entoarse pistolul, cu inchiziitarul deschis, qi prin intu-
neric duse capiitul tevii l a buze ~i suflii pe ea, si~nfilld
gustul de unsoare gi metal cind o atinse cu liinba. Lds5
a m a p e b r a p l indoit, tinind mecanismul in sus, ca sii
nu cad5 iniiulltru vreo cetinii ori vreun gunoi, gi scoaso
toate cartuqele din inc2rcZtor, impinglndu-le cu degetul
mare gi adunindu-le Pntr-o batistii intins% dinaintea lui.
Pe unn5, luind pe find cartugele ~i pipgindu-le D(: in-
tuneric intre degete, le viri la la., i~deslndu-leunul
d t e unul in Ab&rciZtor. PncIrcBt~ui deveni din no9
greu in d n a hi,iar ahmi PI fix5 la pistol ~i simfi
cum alunec5 la locul lui, cu un pocnet uyor. StHtu
Sntins pe burtli in dmul trui~chiuluidc b i d , c u arim
sprijinitz de braipl sting, 6 privi atent la punctul lumi-
ms aflat mai jos de el. Din c i d in cind nu-1 ~ n a i
zPrea, gi atunci 7 t h c5 omul din ghereta santindci
w e prin dreptul sobifei. St5te.a intins acolo pi agtcpra
h m h zilei.
 Capitolul patruzeci gi doi

In mernea cit Pablo ciil5rise dinsphe munti indgrzt

cgtre pegted gi in vremea cit ceata coborise ping la
locul unde Esaserg caii, Andrks inaiiitase cu repezi-
cmne spre cartierul general a1 lui Golz. La rzscrucea
unde didurg peste Soseaua mare ce ducea spre Nava-
cerrada, aglomeratg de camioanele ce reveneau din-
spre munte, se fgcea control. Dar cind Gomez ariitii
santinelei din post permisul dat de locotenent-colonelul
Miranda, santinela il citi la lumina unei lanterne, ar5tg
permisul ~i tovarggului sgu, apoi inapoie hirtia gi sduts,
spunind :
- Sigu. Vedefi-vg de drum. Dar cu farurile stinse.
Mobdcleta incepu s2 p5c5neasci din nou, gi Andrks
se finea incle~tatde Saua din fap lui, iar Gomez porni
inainte pe gosea, strecurindu-se atent printre camioane.
Nici unul nu avea farurile apsinse gi coborau pe Sosea
in convoi nssfirgit. Erau gi camioane incgrcxte ce inain-
tau in acelqi sens cu ei, ~i astea toate ridicau un praf
pe care Andrks n-avea cum si-1 vad5 in intuneric, ci
il simtea doar ca pe un nor ce-1 izbea in fat2 ~i putea
fi apucat intre dinti.
Acum se aflau foarte aproape de spatele unui ca-
mion, qi motocicleta p2cgnea asurzitor, pe u r n # G m e z
accelers ~i d e p l ~ icamionul, apoi un altul gi un altul
qi incg un altul, in vreme ce camioanele celelalte hu-
ruiau ~i treceau in goan2 pe ling; ei, pe partea stings.
La o vreme, in spatele lor apiru o magin5 care incepu
sii claxoneze de m r prin huruiala camioanelor gi norii
groqi de praf 7i nu incet; nici o clip5 claxonatul ; pe
u r n 5 incepu sg semnalizeze din farmi, scotindu-le in
b i g praful ca W t e nori d g i gi galbeni, ~i t i p i pe
 ling2 ei cu urletul lnotorului pi fipetele poruncitoare,
ainenintritoare gi asurzitoare ale clasonului.
Pe u r n 5 nu ~ n a avurri
i in fags decit camioane oprite,
~i apoi, flicindu-gi drum mai departe cu greu printre
anbulante, magini de stat-major, un car blindat, un
altul, gi un a1 treilea, toate oprite in loc ca nigte greoaie
broagte-testoase de metal, cu creste de tunuri in praful
ce inc5 nu se agezase, diidurii peste un nlt punct de
control, unde avusese loc o tamponare. Un cainion se
oprise pi nu iusese o b s e l ~ a tde cel din spate, care d5-
dusc peste el gi ii fiirimase toat84artea din urm5, im-
pr5~tiindpe Sosea 15zi cu munifie pentru arme de ca-
libru rnie. Una dintre liizi se spiirsese izbindu-se de
p5mint, iar cincl Goinez si Andr6s opririi gi impinser5
motocicleta inainte printre canlioaneIe intepenite pe
posea ca s,i poat5 ariita permisul la con,trol, Andrks pZpi
peste tuburile dc alam5 ale miilor dc c a r t u ~ erisipite
in praful ~oselei.Cel de-a1 doilea calnion avea radiatorul
flicut praf. Cai~~ionul din spatele lui il atingea din unn5
cu bara de protectic. 0 sutii de alte camioane se ingi-
ruiau in spntele lor, gi un ofiter cu cizine u r i a ~ ealerga
i~lapoipe gosea pi striga la poferi sii dea indiiriit ca s5
yoatii fi dat la o parte camionul sf5rimat.
Dar erali pren multe ~i nu inai aveau cuin da in&-
r5t dacs ofiftlrul nu ajungea la capStul ~~irului ce sporeil
mereu gi nu oprea sosirea altora, iar Andrks il viizu
cum aleargz, se Pinpiedic5, fuge inai departe, cu lan-
terns electric5 in min5, strigind gi Injurind pe intune-
ric, in vreine ce tot nlai multe camioane se ad5ugau la
coada gimlui.
Seful ~ o s t u l u ide control nu se gr5bea s5 le restituie
permisul. Erau doi oolneni acolo, c u armele puse in
banduliers ~ ; cu i lanterne in miini, gi amindoi strigau
cit ii finea gura. Cel cu permisut in inin5 traversase
poseaua cztre un camion care cobora venind d i i ~partea
opus; gi spunea goferului sZi griibeascii pins la unnzto-
ml post de control pi s i le arate cdor de-acolo cg tre-
buie oprite toate mmioanele pins ce avea s5 se des-
curce irnbulzeala d e aici. Soferul ascult3 gi ipi vgzu
do drum. Pe u m 2 , tot a1 permisul in ming, ~efulpos-
 tului de control se intoarse, urlind, la goferul a czrui
incc5rc5tur;i era risipit8 pe .Sosea.
- Lass lQzile jos gi trage inainte, pentru numele
lui Dumnezeu, ca s2 putem descurca balainucul rsta !
strig5 cl la gofer.
- hli-a sfsrilnat toat5 transmisia, raspunsc ~oferul
dulG ce .ccrcetase partea din uim% a cnmionului.
- Dii-o-n ... de transmisie ! Trage inainte, iti spun !
- Camioalicle nu mai lnerg dac5 le distrugi dife-
rentialul, Pi riispunse gofel-ul ~ ; se
i ~ p l e c 8clin nou asu-
pra p5rfii din spate :J camionului.
- Atuncea s8 te ~.emorchezecineva ! Trage inainte,
ca s; putem descurca porcaria asta cle pc ~oseu.
S;eful postului de control lumin5 cu lanterna .sptele
sf5rimat a1 c~ilnionu111i,~i ~oferulse uit5 la el furios.
- Trage inainte ! Trage Priaintc ! striga mcreu sol-
dntul. finind in min8 l>ermisul de liberg trecere.
- Si llirtia mea ? il intreb5 Gomez. D5-ne per-
niisul. Sirltein foarte griibiti.
- Ia-ti-1 gi du-tc dracului ! izspunse osta~ul, inrni-
nindu-i hirtia gi traversind in fu55 goseaua, ca sii
opreascii un alt camion care 1.enea la vale.
- Intoarce colo, la r8scrucc, ~i d8 ind8r8t3 sii tragi
d e aici sf8rim5tura asta ! ii porunci el ~oferului.
- Eu an1 ordin sB...
- 518... in ordinele tale. F5 c u ~ nifi spun.
Dar ~oferulb5g5 in vitezii ~i o porni drcpt inainte
pe psea, pierzindu-se in ~ioriide prnf.
(Xnd Gomez porni inotocicleta ca s5 apuce Pnainte
pe partea drcapt;, acum libc1.5, a goselci trecin'd pe
ling8 camionul sfsrimat, .Andy&; din nou inclegtat d e
Saua cliv f'atii, \rizu c2 ~ e f u lpostului o p r e ~ t e un alt
calnioli gi +vlerul scoate capul pe geam s8 \,ad5 despre
ce este vorba.
D e aici inainte n~erser; in vitez5, n5pustindu-se pe
,

,goseaua care urca mereu inspre rnunti. Toate vehicu-

lele ce suiau spre mullti fuseser; oprite la postul d e
control gi nu inai treceau decit cele care coborau, dar
treceau mereu ~i mereu pe stinga lor, in vreme ce
motocicleta suia repede gi cu nidejde, ping ce ajunse
din urmg vehiculele Pndreptate 4n direc* munlilor $
 care trecusera prin postul d e control inainte de de-
zastml petrecut acolo.
Tot cu farurile stinse, depcigir; alte patru care blin-
date, apoi diidur5 peste o coloanii d e camioane incj:rcate
cu trupe. Ostagii stiiteau tcicufi in intuneric, gi la inceput
Andrb doar le simfi prezenp, ca a unor inogildefe age-
zate deasupra lui gi ingrgmgdite pe platformele camioa-
nelor, aga cum treceau prin norii de praf. Mai tirziu,
o alta magini de la statul-major ii ajunse din urmj:
claxonind intr-una gi sem~zalizindcu farurile, gi d e fie-
care datj: cind lumina se ngpustea din urmg, Andrks
vedea ostqii cu cg~tilelor de otel, cu armele tinute
vertical, cu tevile mitralierelor indreptate spre cerul
intnnecat, ivindu-se limpede din noaptea in care se
afunclau de indatii ce se stingea lumina. 0 datii, pe
cind treceau aliituri de un camion ~i lumina se aprinse
i n spatele lor, le ziri chipurile nemigcate ~i triste in
lumina nea~teptatz. Purtind pe cap cci~tile de otel,
gonincl cu camioanele prin intuneric cgtre ceva despre
care ~ t i a udoar cii va fi un atac, chipul fieciruia riiminea
impietrit in propriile-i ginduri, acoperite de intuneric,
iar &c5 lumina le dezvelea, ariitau q a am n-ar fi
ariitat in timpul zilei, din ruginea de-a se triida u i ~ d
fat5 de celiilalt, ping ce avea sii inceapg bombarda-
mentul ori atacul, ~i atunci nirneni n-ar mi fi luat
seama la ce i se p m t e citi pe chip.
Dar d e p s ~ i n d camioanele unul dupii altul, fiindcj:
Gomez inc5 izbutea sii se vn2 inaintea maginii de 13
shtul-major, pri11 mintea lui Andrks nu trecea nici un
asemenea gind privitor la chipurile ostagilor. Doar atit
gindea : Ce armatii gromvii. Ce eclipament stragnic !
$i cite m ~ i n !i Vaya gentc ! Ia uit5-te la oarnenii 5gtia.
Astai armata republicii, l a te uitj: la ei. Camion dup5
camion. $i toti oamenii imbrjcafi la fel. Tofi cu cggti
de ofel pe cap. Ia te uitii la mriquinas cum stau cu
tevile drept in sus gi qteaptii avioanele. Ia uitg-te ce
m i armat; s-a pus pe picioare !
!ji pe cind motocicleta depgvea carnioane inalte ~i
cenugii inciirmte cu trupe, camioam cenugii, cu cabi-
nele inalte ~i pgtrate si radiatoare piitrate gi urite,
 urckd mereu pe gowa priil oceallul de praf gi lumina
intermitents a ~ n a ~ i n idin
i spate, cu steaua r g i e 3
armatei apsrind in lurning de gite ori farurile crideau
pe partea din u r n 2 a carnioanelor, aprirind la fel cind
farurile cgdeau pe laturile camiaallelor przfuite, a v
cum inaintau mereu, urcind neintrerupt prin aerul din
ce in ce mai rece pi peste Soseaua ce se rgsucea acum in
serpentine, scrignind ~ ;trggind
i din greu, unele aburind
in biitaia farurilor, iar motocicleta incepuse vi ea sii
scri~neasc5,zi AndrCas se tinea zdraviin dc .wua din fat%
pe drumul lnereu in urcug, Andrks Evi spunea cii aceast5
c215torie cu motocicleta era m u c h , ~ ~ ~ ? r c l Nu
t o . inai
fusese niciodatii pe motocicletii, iar scum urca pe un
munte in inirna intregii agitatii ce avea s5 se transfome
in &c, ~i pe cind urcau, i ~ diidu
i seam.:L ciI nici vorbG
nu mai putea fi sg se intoarc5 la vrelne pentru a lua
parte la asaltul impotriva posturilor de p z 6 . Prin vin-
zolea¶a gi incurclltura asta a r fi insemnat cii-i ~111 om
norocos k c 5 ajungea ind5r5t noaptca viitoare. Nu rnai
vibuse p?ng atuilci nici un fel de ofcnsiva g i nici una
dintre pregatirile ce o preced, iar pe cind i n u i ~ ~ t ape: ~
gosea, se minuna d e ingrimea gi puterea armxlei fsurite
de republics.
AjunseserP pe o poroune foarte inclinat5 ~i piepti~i3
a ~oselei intinse pe coasta inuntelui, iar aproape ile
creastii panta devenea atit dc abrupt;?, incit Conlcz ii
spuse s% coboare pi imprereunii iinpinser; motocicleta in
sus pe ultima parte foarte piepti~g dinainte de trec5-
toare. Pe stinga, chiar dincolo de creastii, Soseaua fiicea
o buclii unde maginile puteau s2 intoarc5 ~i sr vrdenu
luinini licarind la intrarea unei cliidiri inalte de piatrli
ce se proiecta prelungii ~i intunecat5 pe cerul noptii.
- Ilai s5 intrebsm acolo unde s-o f i aflind cartierul
general, Pi spuse Gomez lui Andri-s, yi amindoi impin-
ser5 motocicleta ciitre locul unde dou;? santinele st%
teau dinaintea ugii tnchise a marii clgdiri de piatr5.
Pe cind Gomez sprijinea motocicleta de zid, un ]no-
tociclist in costum d e piele, rofilindu-se limpede h
X
lumina ce n5viili dinriuntru o at6 cu deschiderea ugii,
iegi afar2 purtind o geantj. de curier atirnatti de umgr
gi un pistol ,,Mauser" in toc marc dc lemn, p i n s la
 coapsT. Lumina dispsru, gi curierul ivi gisi pe intuneric
motocicleta sprijinits lings u ~ i ,apgsii pe pedal5 ping
ce motorul incepu s5 p5cineasc5 ~i pe urmg porni cu
zgomot Inare clitre Sosea.
La ug5. Gomez se adres5 uneia dintre santinele :
- Sint ciipitanul Gornez de la Brigada gaizeci ~i
cinci. Ai putea si-mi spui unde se afl5 cartierul ge-
neralului Golz. conlandantul Diviziei treizeci gi cinci ?
- Nu-i aici, rispunse santinela.
- Da' aici ce-i ?
- Gotnnndn,lcia.
- Carc co~,ln~ldntlcici ?
- Piii, comcrndflncin.
- Co111n1lclnncincui ?
- Da' cine c ~ t tu i sii mii iscode~tiatita P se riisti in
i ~ ~ t u n e r isantinela,
c adresindu-se lui Gomez.
Aici, pe culmea tredtorii, cerul era foarte limpede
si spuzit dc stele. iar Andrks, scipat acum din praf,
vedea perfect prin intuneric. Ceva mai jos d e ei, acolo
unde voseaua cotea citre dreapta, distingea bine con-
tmurilc camioanelor ~i ma~inilor care treceau pe
linia z5rii.
- Sint c5yitanul Rogelio Golnez din batalionul unu
a1 Brigzzii gaizeci ~i cinci vi te intreb unde se afl5
cartierul general a1 generalului Golz, spuse Gomez.
Sintinela deschise putin u p qi strigs inguntru :
- Cheam: cal)oralul de schilnb !
Chiar atunci. o mavin5 mare de stat-major apiiru
de d u p i bucla ~osrlci~i coti inspre clsdirea cea mare
de piatrii. in fat.1 cRrcia Andrks gi Golncz a ~ t e p t a uso-
sirea caporalului de schimb. M a ~ i n a \.eni spre ei gi
opri diuaintea intrsrii.
Un b5rbat m5t5h;ilos, b5trin ~i greoi, cu o beret5
kaki prea mare p e n t n ~el. ca acelea purtate de chas-
seurs il picd din nnnata francezg, imbricat in manta,
cu porthart ~i pistol atirnate peste mantaua uriagri,
cobori de la spatele ma~inii,impreung cu alti doi bgr-
bati in uniforme ale briggzilor internationale.
Vingtori de munte (franc.).
 S ~ U Sccva C pc franfuzegte - limb5 din carc hndrks
IIN Pnkelegea o iota, iar Goinez, care fuscse frizer,
lwiccpca doua-trei cu\.inte - cerind goferului s5 ia
m a ~ i n adill fata intrarii ~i s-o pun5 undeva la adzpost.
Cind intrri pe ug5, impreunS cu ceilalfi doi ofiteri,
Go~nczii \5zu bine chipul la lumin: ~i il recunoscu.
I1 \2:;use In adun5ri politice ~i de nlulte ori citise in
Aiztntlo 0br.cr.o articole de-ale lui, traduse din, frantu-
z e ~ t e .Ii recunoscu sprincele stufoase, ochii cenu~iipi
a p o ~ i ,brirbia qi celelalte dou6 rinduri de b5rbii de sub
en ~i ~ t i ac I este una dintre cele mai strsXIucite figuri
de rc\.olutionar francez modern ~i condusese revolta
din flota francezii de pe hlarea Neagr;. Golnez 5tia
ce lmzifie ~ o l i t i c zinalts ocup8 omul acesta in brig&
zile internationale Si era convins_c?i el trebuie sg $tie
unde se afl5 cartierul general a1 lui Golz Vi poate sI-i
indruine. Dar nu ptia ce ajunsese omul acesta din pri-
cina dezamiigirilor, a necazurilor familiale ~i politice
yi a anlbifiilor spulberate pi nu ~ t i ac5 a-i adresa o
intrebare era una dintre cele mai primejdioase gre~eli
pe care le putea comite un muncitor. Ne~tiindnimic
din tonte astea, piiqi in calea lui, salut5 cu pumnul
strins ~i spuse :
- TovarIge Massart, avem un inesaj pentru ge-
neralul Golz. Nu ne-afi putea indrulna catre cartierul
s5u general ? E ceva foarte urgent.
BBrbatul inalt, greoi vi b6trin intinse capul inainte
$i se uit5 la ~ o m e z ,cercetindu-1 foarte atent cu ocl~ii
lui apoyi. Chiar ~i aici, pe front. la lumina unui bee
electric necamuflat, cind abia se intorsesc dintr-o c-:
Iztorie fgcut5 cu ma9ina deschis; prin noaptea r8co-
roasz, chipul lui cenu~iuvlidca senlnele decrepitudinii.
F a p pzrca sI-i fie modelat: din r5m5~itele putrezite
pe care le poti grsi pe sub ghexrele unui leu foarte
b5trin.
- Ce-ai spus cii ai, tovar8ge ? il intrebd el pe
Gonlez, vorbind spaniole~te cu un puternic accent
catalan. Privirile ii alunecarii in ISturi catre Andrks,
trecur; peste el ~i revenirg la Gomez.
 .- Un mesaj pentru generalul Golz, care trebcic
transmis neintirziat la cartierul s5u general, tovargge
Massart.
- De unde vine mesajul, tovar5ge ?
- Din spatele liniilor fasciste, r5spunse Gomez.
Andri! Massart intinse mina sz ia mesajul Si ceielaltc
h i i i . Se uitg la ele qi le viri in buzunar.
- Aresteazg-i pe amindoi, ii spuse Andri! Massart
caporalului de schimb. Perchezifionafi-i gi aduceyi-i la
mine cind trinlit dup5 ei.
$i cu mesajul in buzunar, porni c5tre interiorul marii
cliidiri de piatrg.
fi urma lui, in camera de gard5, AndrBs ~i Gomez
erau perchedfionati de osta~i.
- Ce-i cu omul tista ? intrebg Gomez pe unul din-
tre soldati.
- Estci loco, riispunse ostagul din gard5. E nebun.
- Nu. E o personalitate politic5 de mare insemnii-
tate, se impotrivi Gomez. E comisarul-gef a1 brigszilor
internationale.
- A pesar de cso, esfh loco, spuse caporalul de
schimb. Cu toate astea, e nebun. Da' ce facefi voi
dincolo d e liniile fascigtilor ?
- Tovar5qul gsta e luptiitor d e guerrilla acolo,
rsspunse Gomez, in vreme ce ostagul il scotocea prin
buzunare. Aduce un mesaj pentru generalul Golz. Fii
atent cu hirtiile mele. Bag2 de seam; ce faci cu banii
@ cu glontele pus pe af5. E din prima mea rang de la
Guadarama.
- N-ai nici o grij5, il lini~tiosta~ul.Gsse~titot aici
in swtar. D e ce nu m-a#i intrebat pe mine ~ n d ee
Golz ? \

- Am incercat s5 te-ntrebzm. I-am spus santinelei,

santinela te-a chemat.
- Da' pe u r n 5 a venit nebunul ~i v-afi apucat s5-1
WebaG pe el. Nimeni nu trebuie sii-1 intrebe nimic.
E nebun. Golz a1 t5u se aflg la trei kilometri de aici
pe gosea ~i pe urm5 la dreapta, printre stincile din
pildure. .
- Nu ne pofi da drwnul s2 ne ducem acuma la el ?
 - Nu; kr insemna s5-mi piercl capul. Sint ohligat sii
te duc la nebun. $i in afar5 de asta, irlesajul e la el.
- Si nu pofi s5 raportezi cuiva ?
- Ba da. Am s5 raportez pri~nului om zdravgn la
cap pe care il v5d. Toat5 lumca il $tie cii-i nebun.
-- Totdeauna I-am socotit un om dc seamg, spuso
Gomez. Una dintre gloriile Frantei.
- 0 fi el glorie gi tot ce vrei, urm5 caporalul, pu-
nind mina pc um5rul lui AndrBs. Da-i ncbun ca toti
nebunii. 11 apucii s5 impuqte oanlcnii.
- S5-i impuqte de-adevkat ?
- Como lo oyes I, rgspunse caporalul. Biit~inul&ista
ucide mai ~nultioameni ,decit ciuuia bnbonich. Elakr
~ n b sqqzw la pmte htcbbnica. Da' cl nu ucii':~ lascigti,
c!lm ucideiil ~ioi.Qud zia ! NU-i de glumit. Afctn bichos
Taros. Omoar5 numai p b 5 r i rare. Trotchi~ti.Deviatio-
nigti. Tot felul d c lighioi nernaivgzute.
Andr6s nu intelegea o boab5 dill toate astea.
- Cit am fost la Escurial, nici nu ~ l a 5i t h cifi oa-
~neili am irnpugcat pentru el, conti1;u5 capor:ilul. Noi
dzin totdeauna plutoanele de esecutic. Cei din brigizi
jtu vor s$-i impuqte pe-ai lor. hlai cu seam5 franpjii.
Ca sii nu se iveasca cine $tie cc complicafii, d5m noi
totdeauna oainenii pentru plutoaneie de esecutie. Am
impqczt frantuji. -41n impuqcat belgieni. Am iinpu~c:~t
qi nltii, fel de fel de neamuri. De toate soiurile. Tie.2~
tnc~nitr.de fusilnr gente. Totdeauna pe chestii politice.
E nebun. Purificn mris quc el salvnrscin. Cur5$i mai
tare decit salvarsan~~l.
-- Dar o .;5 spui cuiva despre mesajul Bsta ?
- Da, lnii omule. Sigur. l i cunosc pc toti din brigis-
zile ~ s t e adouk $i toti trec pe-aici. Cunosc pin5 :(. mgi,
cXutoatc c5 doar putiili vorbesc spaniole~te.Nu-1 liisiim
noi pe nebunul iista s$ Pmpugte spanioli.
- Da' cu mesajul ?
- 0 s-a\,em grijg 7i de mesaj. S5 nu-ti fie tean13,
tovarzge. $tin1 noi cum s-o scoatenl la capgt cu ne-
bunul. Nu-i primejdios decit pentru cei de-ul neam
cu el. Noi 1-am dibgcit cine-i.
-
Agn cum nuzr.
 - Adurnti cei doi arcstati 1 se auzi glasul lui AndrB
hlassart.
- Qucrria cdinr Irn trngo ? intrebii caporalul. Vreti
s i trageti o dugcii ?
- De ce nu ?
Caporalul scoase dintr-un dulap o sticla de anason,
.yi Andrks ~i Coinez biiurii din ea. Nici caporalul nu
se 1 5 ~ 5~ n a iprejos. Apoi se $terse cu palma la gurii.
- V u i n o ~ ~ oiis , indemni pe cei doi.
I e ~ i r adin camera d e gardii purtind arsura inghititurii
d e anason care le incilzea buzele, stomacurile ~i
inimile, strsbiiturii holul gi intrari in inctipcrea unde
Andrii Massart sttitea la o inasi lungi, cu llarta desfii-
Swat5 in f a g , .yi tiniild in inin5 creionul s o p ~i albastru
cu care ii pl5cea sii se joacc, ficincl pc generalul.
Pentru Andriis creionul nu era decit un oarecare lucru
m5runt. !ji fuseser; multe in noaptea aceca. Totdeauna
crau inulte. D a d hirtiile iti erau Fn regulii ~i sufletul
liber d e orice piicat, inselnna c5 nu te p i n d e ~ t cnici
o primejdie. In cele din urmi te IBsau in pace ~i puteai
sli-ti vezi de drum. Dar InglBs ii spuscse sa se gr5-
beasts. Acum gtia cii in nici un caz 11-avca sz inai
ajungz indiiriit la vreine, pentru a lua parte la pod,
dar avea d e inlninnt o scrisoare, ~i b5trinul cle-acolo,
de la mass, o virise la el in buzunar.
- RZminefi acolo, spuse Massart f5r3 sB se uite la ei.
- Va rog s i m-ascultati, tovariSe hIassurt, izbucni
Gomez, cu ininia atitat5 d e anason. Am mai fost o dat5
in noaptea asta tinuti in loc de i ~ n o r a n t aanarhi~tilor.
Pe urmi din nou de nepisarea unui birocrat fascist.
Iar acum de suprasuspiciunile unui coinunist.
- Taci din gurii ! spuse hlassart, tot fir5 sB ridice
privirile. Aici nu eyti la qedinf;.
- Tovarii~eMassart, e o chestiune de estrelnri ur-
gel@, insist'i Gomez. 0 chestiune de cea mai mare
important;.
Caporalul $i soldatul d e gard5 ascultau cu cel ~ n a i
viu interes, ca gi cum ar fi asistat la o pies5 d e teatru
d e multe ori viizutli, dar ale clirei puncte de atractie
le puteau oricind refine interesul.
 - Toate chestiunile sint urgente, spuse Massart.
Toate sint importante. .4cum se uita la ei vi Gnea creio-
nu1 in mini. De unde afi ~ t i u tcL Golz se afl5 aici ?
,VZ dati seama cit de grav este s5 te interesezi d e un
general chiar inaintea lansgrii unui atac ? De unde aG
putut afla cL acest general se afli aici ?
- E x ~ l i c 5ttr, il indemni Gomez pe Andrks.
- Tovar,ige general, incepu Andrbs, dar Andrk
Massart nu corect5 gre~ealaprivitmre la grad, am pri-
mit ~ a c h e t u lde partea cealalts a frontului...
- De partea cealalts a frontului ? intrebL hlassart.
Da, 1-am auzit pe clinsul spunind c5 vii din liniile
fasciste.
- $i pachetul mi I-a dat. tovarsge general, un
ZnglBs pe care-1 clieam8 Roberto gi a venit la noi sii
lucrcze cu dinamit5 la treaba asta cu poclul. Intelegefi ?
- Continuii-ti povestea, il indeinn5 hlassart p e An-
dri-s ; ~i folosea cuvintul poveste ca ~i cum ar fi spus
minciunli. fals ori nzscocire.
- !ji cum v5 spun, tovar5~e general, ZnglCs mi-a
arztat c5 trebuie s5 duc scrisoarea la generalul Golz
cit inai repede cu putinti. Generalul pornegte un atac
fn munG, $i chiar acum dinlineata, ~i tot ce-am vrea noi
ar fi sB d5m nuinaidecit scrisoarea, dacs binevoie~te
tovar5~ulgeneral.
Massart clStin5 din cap. Se uita la Andrks. dar cle
v,izut ~ L I -\,edea.
1
Golz, ginclea el cu un amestec de scirbg Si bucurie,
aSa cuin siinte probabil un om cind aude c2 un rival
in aiaceri a fost ucis intr-un groaznic accident de auto-
mobil, sau cum trliie~tiin clipa cind afli c5 cineva pe
care il urai, dar de a cgrui cinste nu te-ai indoit nici
o clip;, s-a ficut vinovat de escrocherie. S i fie chiar
Golz unul dintre ei ? SL fi intrat Golz in atit de evi-
dente legiituri cu fascigtii ? Golz, pe care il cuno~tea
de douzzeci de ani. Golz, care in iarna aceea, in Si-
beria, capturase ilnpreuns cu Lucacz un tren incZrcat
cu aur. Golz, care luptase impotriva lui Kolceak gi in
Polonia. 111 Caucaz. I n China gi aici inc5 din octombrie.
Dar n fost foarte apropiat de Tukacevski. !$i de Vo-
royilov, da. e-adeviirat. Dar d e Tukacevski. $i de mai
 .- Me cago en su puta madre l zise Andres.
Estti loco.
- Da, incuviinf5 Gomez. E nebun. Egti nebun !
Auzi ?! Nebun ! zbiera el la Massart, intors acum la
mas; yi aplecat peste hart5. cu creionul rogu gi albastru
in mmina. Ai auzit ce ti-am spus, criminal sn~intit?
- Luati-i de-aici ! le ordons Massart ostagilor. Po-
vara vinov59ei ii face s;i-~iins5 din minti.
Caporalul recunoscu fraza. 0 mai auzise de
multe ori.
- E ~ t un
i criminal sinintit ! strigii Goinez.
- Hijo de la grcrn putt!, ii spuse hndrks. Lmo.
Prostia omuJui 5stuin il scotea din sirite. Dac5 i ~
pierduse mintile, s2 fie dat deoparte, aSa cum se cu-
vine nebunilor. Dar sii i se ia scrisoarea din buzunar.
Tr5sni-I-ar Dumnezeu de nebun ! Furia lui teribili, de
spaniol, Encepea s5 se ridice dr sub calinul ~i blmindetea
obi~nuita.Doar citeva clipe. ~i avea sci-1 orbeasca.
In \reme ce osta~iidin gard,i ii scateau din inc5pere
pe Gomez ~i pe Andrks, Massart se uita la hart5 gi
clgtina din cap. Osta~iise bucuraser5 auzind cum e
Pnjurat. dar reprezentatia luat5 in intregime Pi dezarna-
gise. \75zuser5 altele mult rnai izbutite. Andrk Massart
nu se supara cind PI injurau oamenii. La urma urmei,
atifia o ficuserg. Totdeauna ii compatimea sincer, ca
oameni. De fiecare dat5 iqi spunea aSa, asta fiind una
din ultimele idei sjnitoase ce-i mai r5m5seser;i dintre
cAe pe care le avusese odatci.
Stiitea acolo, cu mustata ~i ochii aplecati asupra
harfii, asupra harfii pe care niciodati nu fusese in stare
s-o citeasca aga cum trebuie, asupra liniilor qi curbelor
de nivel trase cu cafeniu, desenate cu finete ~i dispuse
concentric, o pinzi de piiianjen. Dupii curbele de
nivel iyi d5dea ~i el seama care sint ingltirnile Si care
sint viiile, dar niciodatg nu intelesese cu adev5rat de
ce era aleas5 in5lfimea asta sau valea cealalta. Insg la
statul-major, unde, folosindu-se de drepturile comisari-
lor politici, putea sg interving in calitate de conducator
politic a1 briggzilor internationale, avea putinta s5 pun5
degetul pe cutare sau cutare punct numerotat, incon-
jurat d e f%e curbe cafenii printre petele v e n i ale pg-
 durilor taiate de liniile ljoselelor care alergau de-n
lungul 7erpuirilor niciodatg intimpliitoare alc unui riu,
~i s i spun5 :
- Aici. Uite-aici e pullctul slab.
Gall gi Copic, amindoi amnbifio~ilji cu veleitgfi po-
l i t i c ~ ,se declarau de acord, ~i nu pestc mult timp.
oameni care niciodat5 nu viizuser8 liarta aceea, dar
auzeau num3rul cotei inainte de a p5rssi locul de
plecare yi li se argtaserg de departe s5psturile de pe
crcast8, porileau ciitre ea ~i i ~ aflau
i moartea pe costi~5,
ori erau secerafi de mitralierele ascunse printre m:slini
gi nici nu inai apucau sii urce. Ori se intimpla, pe alte
fronturi, sii urce lesne pins acolo ~i sii nu-lji imbun3-
tzfeasc8 intru nimnic pozifiile. Ilar cPnd Massart punea
degetul pe harta de la statul-major a1 lui Golz, falcile
generalului cu feasta acoperitii de cicatrice ~i cu fata
albii ca varul se incle~tau,gi gcneralul gindea :
Mai degrab8 te-a? iinpusca, Andrk Massart, decit sG
te las s5-ti pui degetul c e n u ~ i u~i putred pe-o hart5
tie-a men. Iadul sii te inghit5 pentru tofi oamenii pe
care i-ai ucis ninestecindu-te En treburi d e care habar
n-ai. Blestemilt5 fie ziua cind au dat numele t5u unor
fabrici de tractoarc, unor sate lji cooperative ~ i - a uf5cut
astfel din tine un siinbol de care n-am putinta s5 In8
ating; Du-te yi suspecteaz5 ~i fine discursuri Si amcste-
cii-te ~i demnasc; ~i miicel5re~tein altd parte, dar pgr3-
s e ~ t e statul meu major !
Dar hl loc s5 vorbeascii astfel', Golz se retriigea de
lingii silueta curbatii, de ling5 degetul .intins, de ling8
ochii cenuljii ~i a p o ~ i ,mnustata Grunt5 lji r3suflarea
puturoasz ~i zicea :
- Da, tovarg~e kiassart. fnfeleg punc.tu1 dumitale
de vedere. Dar nu mi se pare totugi pe dc.j,l;:~inte-
meiat ~i de aceea nu sint d e acord. N-ai decit sii treci
peste capul meu, dac5 vrei. Da. Pofi s5 faci din pro-
blema asta o chestiune de partid, cum ii spui dumnneata.
Dar nu sint d e acord.
$i astfel &tea acum Andrk Massart gi lucra pe harta
lui intins2 peste masa goal;, cu lumina puternici a
becului necamuflat deasupra capului, c u basca prea
mare trasg pe frunte, ca si-i urnbreascg ochii, gi cerceta
copiile ~apirografiate ale ordinclor d e atac ~i insemna
pe hart;, rgbdltor ~i atent, aSa cum ar fi studiat un
t i n 2 ofiter o tern; la gcoala d e aplicafii. Pornisc la
rlizboi. In mintea lui igi iinagina cli chiar coma1ld5
tnlpe ; avea dreptul sii se aineste ~i i ~ inlagilia
i c5 ast:~
inseam115 coinand2. Aga se f5cea c5 el sta acolo, avind
in buzunar raportul lui Robert Jordan. in tiinp CC,
Goinez ~i Andrfrs a ~ t e p t a u in camera de gard5, iar
Robert Jordan Sedea intins h piidurea cle ling5 pod.
r s t e foarte indoielnic cii rezultatul inisiunii lui An-
drEs ar fi fost altul dac5 el yi cu Gomez ar f i putut
sli-$i vad5 d e drum, fZr5 piedicilc ridicate in cale d e
AndrE XIassart, Nimeni de pe front nu avea suficient5
autoritatc ca sii poat5 contralnanda atacul. hia~in5ri;l
fusesc dc prea multli \reme pus5 in m i ~ c a r eca sb nlai
poat5 fi opritS dintr-o clatb. Exist5 o u r i a ~ 5 inertic
legatii de orice operatie militnrs, indifercnt de pro-
portii. Dar de indat5 ce aceastii inertie a fost infrint5
gi mi~carease aflli in curs de desfz~urare,este aproape
la fel cle greu s-o o p r e ~ t ica ~i s-o porne~ti.
llar in noaptea asta b5trinul inc5 gedea. cu bercta
impins5 l>e frunte, la nlasa lui cu llart5, cind uga se
dcscllise ~i in5untru intrii K a r k o ~ , ziaristul rus, im-
prcun;i cu alti doi r u ~ i ,irnbriicati civil gi cu scurtc gi
qepci cle piele. Caporalul d e schimb inchise cu regret
uya in urnla lor. Karkov fusese prilnul 0111 intrcg la
1nin:e cu care putuse sb ia leg5tura.
- Tncc~ri;h4assart, spuse Iiarkov cu vocea lui poli-
ticoass. tiis1;rctuitoclre ~i putin sisiitii, ziinbincl gi arb-
tindu-~idintii stricati.
Alassart se ridic5 in picioare. Nu-i pliicea Karkov.
- Tuunrig Karkov, rosti gi bbtrinul de la mas5.
- PregXtesli atacul ? intrcb5 cu insolent5 Karkov,
a~iitindspre hart5.
- I1 studiez, rlispunse hlassart.
- Dunlnenta ataci ? Sau Golz ? intrebs Karkov cu
blindete.
- E u nu sint decit comisar. dup5 cum bine qtii,
r5spunse hlassart.
- Nu-i adevsrat, urlnii Karkov. E'gti modest. E ~ t i
cu adevlrat general. Ai gi hart8 gi binoclu d e cimp.
 Dar nu cumva ai fost odat5 ti amiral, tovarige
Massart T
- Am fost servant d e tun, spuse Massart.
Era o minciun;. D e fapt fusese caporal d e infan-
terie pe n e m e a revoltei. Dnr acuma credea ~i el, cu
toat5 convingerea, c5 fusese servant de tun.
- Aha ! E u credeam c5 ai fost sergent d e infan-
terie, spuse Karkov. Totdeauna incurc faptele. Asta
e ceva specific ziaristului.
Ceilalfi doi rugi nu luaser5 parte la discutie. Pri-
veau amindoi harta peste umirul lui Massart gi din
cind in cind schimbau cite o rernarcii in limba lor.
Dup5 cele dintii cuvinte d e salut. Massart ~i Karkov
incepuser5 s5 vorbeascii franfuzegte.
- Pent111 Pravda e mai bine sii nu incurci lucru-
rile, spuse Illassart.
Vorbise acru gi tzios, ca s5-gi refnc5 pozitia fat5
d e Karkov. Karkov totdeauna il intepa. Cuvintul
franfuzesc este ddgonfler. iar asta il siciia gi-1 f5cea
s5 fie foarte arf5gos. Cind vorbea Karkov, era foarte
greu s5 mai fii ininte cu citi important5 fusese in-
vestit Massart de Comitetul Central a1 Partidului
Comunist Francez. Tot atit de greu 4 i puteai aminti
gi c5 Massart era intangibil. Karkov l5sa iinpresia
ci5 ii este ugor s5-1 ia din scurt, ~i ori de cite ori
vrea. D e data asta spuse :
- D e obicei le verific inainte de a le trimitz la
Prauda. In Pravda sint totdeauna absolut exacte.
Spune-mi, te rog, tovar53e hiassart, si auzit ceva
despre vreun mesaj trimis generalului Golz de unul
dintre grupurile noastre cle partizaili carc opcreaz; in
regiunea Segovia ? Se aflii acolo un tovar5~ american
cu numele d e Jordan qi ar fi trebuit s5 prilnim vevti
de la el pin5 acum. Avem de primit unele rapoarte
cu privire la nigte lupte date dincolo dc linia frontu-
lui, in spatele fascigtilor. Trebuiau s i inainteze un
raport lui Golz.
- Un american ? intrebs Massart.
Andrbs spusese c5 un Znglds. Va sS zic; a p st5-
teau lucrurile. Prin urmare, o-ncurcase. Ce i-o fi
 apucat oare pe idiofii 5ia sZ-i iasii in cale g i $2-1
intrebe ?
- Da, intiri Karkov, privindu-1 batjocoritor. Un
tingr american, cu nivel politic foarte modest, dar
grozav d e priceput s5 lucreze c u spaniolii gi cu strg-
lucite fapte d e arme la activul sIu, ca partizan. Fii
bun ~i dZ-mi mesajul, tovarsge Massart. A intirziat
destul gi ping acuma.
- Care mesaj ? intreb5 Massart. Rostise o vorbg
cumplit de prosteascii gi igi d5du imediat seama. Dar
nu era in stare s5 admit5 atit de repede c5 grgise qi
o spusese numai yentru a mai amina momentul umi-
linfei.
- Mesajul din bbuzunarul dumitale, w n i t de la
tin5rul Jordan pentru Golz, rosti Karkov printre dintii
lui stricati.
Andri. Massart viri mina in buzunar, scoase pache-
felul gi il puse pe mass. Si se uitii drept in ochii lui
Karkov. Nu-i nimic. Gre~ise, ~i acuma nu-i mai rZ-
minea nimic de fscut, dar nu accepta nici un fel de
umilire.
- !ji permisul de liberg trecere, spuse incet Karkov.
Massart il agez5 pe mass, aliituri de pachetel.
- Tovarzge caporal ! strig5 Karkov in spaniolegte.
Caporalul deschise uSa, apoi intrg iniiuntru. Privi
iute spre Andrk Massart, care ii infrunts privirea ca
un mistref incoltit dc ciini. Nu se citea pe chipul lui
nici urmg de team; ~i nici urm5 d e umilint5. Era
doar furios yi nu se simtea incoltit decit pentru clipa
aceea trecitoare. Stia cii asemenea ciini n-au sg-1
poatii tine niciodatii in friu.
- D 5 hirtiile astea celor doi tovarg~i din carpera
de gard5 gi indrumz-i c5tre cartierul general a1 ge-
neralului Golz, spuse Karkov. S-a intirziat prea mult.
Caporalul iegi din incgpere, Massart il urmiri cu
privirea gi pe urm5 se uit5 la Karkov.
- Tavarig Massart, il vesti Karkov, am de gind
sZi aflu chiar cit d e intangibil egti cu adevgrat.
Massart il privi drept in ochi gi nu spuse nimic.
 - $i nici nu-ncerca sii pui ceva la calc Tn lr-
gsturs cu cal>oralul, win2 Karkov. Caporalul nu I:?;-n
spus nimic. Am dat peste cei doi i n camera d.:
gard5 ~i ei mi-au spus (asta era o minciunii). Niid5i-
duiesc c5 oamenii vor fi totdeauna dispugi s5 stcn
d e vorbii cu mine (ceea ce era adeviirat, degi capo-
ralul vorbise).
Dar Karkov avea incredere in binele ce putea dc-
curge din faptul c5 era dornic oricind s5 stea de
vorba cu oamenii gi in virtufile umanizante ale unci
interventii binevoitoare. E r a singurul lucru pe care
nu El trata niciodata cu cinism.
- Stii, cind mii aflu an U.R.S.S., cetifenii iini
scriu mie la Pravda dacii se intimpl; vreo nedreptate
unde\ra intr-LIII or+el din Azerbaidjan. Ai qtiut asta ?
Oalnenii zic : ,,Karkov are s5 ne ajute".
Andrk hiassart se uita la el fGrg a I5sa sP i se ci-
teases ye chip nimic altceva decit furie gi aversiunc.
I n inintea sa nu exista alt gind in afar5 d e acela c5
K s r k o ~mneltea ceva iinpotriva lui. Bine, dac5-i a7a.
Dar cu toatli puterea lui, Karkov sii bage de seam8.
- Asta e altceva, continu5 Karkov, dar e vorbn
dc.spre accla~i principiu. Am de gind sii verific cit
de intangibil egti d e fapt, totrar5~e Massart. Mi-nr
face placere s5 aflu dac5 nu e cunlva cu putin{; s5
se schilnbc nulriele uzinei aceleia de tractoare.
41ldr6 Massart igi 1115 pri\~irile de la el gi le mut5
indsrst la harts.
- Ce spunea tiniirul Jordan ? il Pntrebg Karkoi..
- N-am citit hirtiile, r5spunse Andrk Massart. Et
mtrintcrannt fiche inoi la paix ',
tovariige Karliov.
- Bine, incuviint5 Karkov. T e las la stradaniilc
dumitale militare.
I c ~ idin inc5pere gi se duse la camera de gardli.
Anclrks ~i Gomez l>lecaserZ, iar Karkov riimase o
vrelne acolo, privind in lungul goselei spre crestcle
d e nlullte din spatele c5rora se zsreau acum ccle di~i-
tii licariri ale faptului zilei. Trebuie s3 ajungem
Si-ac~un,]as:-mi in pace (franc.).
 acolo, p e crcstc, gincli Karkov. Xu lnai c mu!t pin2
ntunci.
Andrcs yi CGomez gonean ,cliil nou cu nlotociclcta
pe gosea ; inccpuse s5 sc Iumineze. AndrCs, inclcgtat
i n r 5 ~ i de gaua din faGI, pe cind nlotocicleta urca
scrpcntins dup5 serpcntin5 prin ccata subtire gi ce-
nugie ce se l5sase .pcste culnlea treciitorii, sirnfca cum
aleargii snotocideta sub el, apoi se aplccii p e o parte
gi oprcgte gi ei stau alzhlri de motocicletZ pe-o
poqiunc n ~ u l tPnciinat5 a gosclci, iar printrc copaci se
z9resc' taucuri acopcrite cu crcngi d e brad. lntrcaga
p5clure era Intesat; de trupc. AndrCs v5zu pi oanleni
clucind pe ~uneribratele lungi ale brancardelor. Trei
nlagini dc stat-major st5tcau trase la dreapta, pe
marginea gosclei, ascunse in pIdure ~i acopcritc cu
rnmuri dc brad pe laturi gi pestc cal~ote.
Gonlez iinpii.lse motocicleta ling; una dintre magini.
0 rezenl; clc un brad ~i vorbi cu goferul c u e st.5tca
ling; magins, sprijinit cu spatele dc un copac,
- T e duc eu ncolo, ii MgSdui goferul. ~ s c u n r l e t i
motocicleta, sg nu p a t s fi ~iizut;, gi acoper-o cu
asten, il sfiitui, nrsttindu-i un inorman d c crengi tgiate.
Soarele abia incrpea sii 1ic;:lrcascS pcstc virfurile
brnzilor, iar A1ldrC.s gi Gomez pornirii dul.15 gofer, pe
care il chcma Vicente, prin pidurca d c dincolo de
3osca ~i urcarii inspre intrarea unui adripost, de pc
itcoperi~ul caruia tot felul de sirmc porneau in sus
pe coastn irnpGdurit5. Rrmaser5 afarii, gi doar goferul
intr; inSuiitru, iar AncIrCs se minun5 de construcfia
adipostului, ce 11iirea o simp15 groap5 s5pat5 in
consta ~nuntelui,f5r5 p51nint aruncat in jur, dcgi chiar
cle afar5 putea sii \.adZ limpede cit de a d i n d gi
inaltri este, ciici oamenii se m i ~ c a u in voie prin ea,
fk-5 a fi siliti s5-gi plece capetele sub tavailul puternic
int3rit cu btnle.
Vicente, poferul, iegi afar;.
- Generalul e acolo, sus, unde se pregiitesc de
~ o l ~ l la i t atac, ii vesti el pe cci doi. 3-am dat scri-
soarea ~efuluisriu de stat-major. A semnat de primire.
Poftim.
35 - Pclitr~lcine bat clopotclo 545
 $i Ei intinse lui Gomez invelitoarea semnatH. Go-
mez i-o d5du lui Andrks, iar el o cercetri dintr-o
ochire gi o viri i~ buzunarul dinguntru a1 bluzei, apoi
btrebg :
- Cum il cheam5 pe cel de-a iscglit ?
- Duval, riispunse goferul.
- Bine, incuviintg Andr6s. E unul dintre cei trei
ciirora trebuia s5 le incredinfez scrisoarea.
- Mai q t e p t h l riispuns ? il intrebI Gomez pe
AndrBs.
- Poate ar fi mai bine. Cu toate c5 unde am
s5-i mai ggsesc eu pe Inglds gi pe ceilalfl dupI ce-or
isprgvi cu podul, nici unul Durnnezeu nu mai $tie.
- Hai cu mine s2 q t e p t h pin5 se-ntoarce ge-
neralul, il invitri Vicente. S5-0 dau nigte cafea. Tre-
buie ss-9 fie foame.
- Ia te uit5 la tancurile astea, ii spuse ~ o m e z .
Tocrnai treceau pe lingI tancurile acoperite cu
crengi q i vopsite in culoarea phintului, gi fiecare
lIsase dou5 dire adinci pe cetinile uscate, acolo unde
intorseserg gi diiduserg inapoi de pe vosea. Tunurile
de 45 m m impungeau orizontal pe sub crengile de
brad, iar voferii pi tunarii, ^mbrgcati in bluze de piele
gi cu *ti groase pe cap, stiiteau rezemap de copaci
sau dormeau intingi pe p i h h t .
- Astea s h t rezerva, 'i IKmuri g o f e d $i tntpele
de-aici tot in rezervii sint. Cele care pornesc atacd
stau de mult sus, pe creastii.
- Mulfi tare l se minung Andrbs.
- Da, Pncuviinti Vicente. 0 divizie intreagl.
fn5untrul ad~postului,Duval m e a fn a i n a stin$
foile intinse ale raportului trimis de Robert Jordan,
se uita la ceasul d e pe aceeqi m h 3 stingl, citea
pentru a patra oar5 raportul, 8i de fiecare & t i s i m w
cum ii izvor5gte sudoarea la subflori gi se scurge fn
jos peste coaste. Striga in receptorul telefonului :
- Atunci dI-mi pozifia Segovia ! A plecat ?
DI-mi pozi#ia Avila 1
Se chinuia inainte cu telefonu1. Dar nu mai putea
fi de nici un folos. Vorbise cu amindouri brigbile.
Golz fusese pi pe la una gi pe la cealaltP, ca s5
inspecteze dispozitivul de atac, iar acum se afla h
dntm cgtre postul lui de observatie. ChemZi postul
de observafie, dar generalul incii nu ajunsese acolo.
- D5-mi avioane unu l strig5 Duval, hotgrindu-se
bmsc s l - ~ iia intreaga rzspundere. Avea sg-gi ia 15s-
punderea pentru contramandarea atacului. Era mai
bine sii fie contramandat. Nu puteai trimite oamenii
la un atac-suqrizl cind inamicul st5tea gi ii qtepta.
Aga ceva nu era cu putinf5. Nu insemna altceva de-
cit uii asasinat. Nu se putea. Nu trebuia d se
intimple. Cu orice risc. N-aveau decit sii-1 impuyte,
dacli voiau. Are 5-5 ia legiiturs directs cu aerodromul
~i are s2i anulcze ordinul de boinbardament. Dar
clacl e vorba doar de un atac dc diversiune ? DacZ
tot rostul era s5 atragem incoace tot materialul gi
toate foqele acelea ? Dacs Ssta era rolul strategic a1
atacului ? Niciodatg nu ti se spune c i e doar o
acfiune de diversiune atunci cind ti se incredinteazs
misiunea s-o realizezi.
- Anuleazg comanda cu avioane unu ! strigi Du-
val in receptor. D5-mi postul de observatie al brigs-
zii ~aizecigi nouii.
Inc5 cerea postul de obsen~atie cind auzi primul
huruit a1 avioanelor.
$i chiar atunci ciipgt5 leg5tura cu postul de ob-
servatie.
- Da, riispunse Golz cu glas linigtit.
$edea pe scaun, cu spatele sprijinit de-un sac cu
nisip, cu picioarele proptite intr-o stincl, cu o figari
lipit5 de buza de jos, ~i in vreme ce vorbea, se uita
in sus gi indiirlt peste umiir. Vedea aripile largi ale
formafiilor de trei, argintii vi huruitoare, venind pe
cer din spatele celui mai deplrtat pisc de munte
lovit de primele raze ale soarelui. Le privea cum vin,
strslucitoare gi frumoase in lumina soarelui. V5zu
cercurile gemene de luminz create de lucirea soare-
lui in jurul elicelor din ce in ce mai apropiate.
 - Da, rosti el ill receptor. t-orbind fran\uzcste,
fiindc5 la cellilalt cap5t a1 firului sc afln Duval.
Notcs S O I I Z I I ~ G Sfozcfus. Olri. C o ~ , l ~ t tozrjozriqs.
~c Clz~i.
'
C'est tlo1tln1agc. Oui. E-o porcsric cd nc-n s k i t .aga
d e tirziu.
Priyea avioanele, ~i ocl2ii ii strduccnu dc mindrie.
Acum vedea insenlnele r o ~ i i de pc aripi si ur~nSrca
cu privirea Pnaintarca lor aecurinat5. majcstuonsti ~i
tungtoare.
A9a ar putca $5 fie. Sint ale ~lo:lsh-c~.n\,ionncle
noastre. Au venit inipadletnte in Idzi. d r pc Slaren
Ncagrri, prin strimtoarea de \Iarn~nra. p r i n Dartln-
nele, peste Metliteran5 ~i pin5 aici. a11 fost tlcsi.5rcatc
cu dragoste la Alicni~tc, nsnmblatc ca isc:t!si~liZ. in-
cercate qi gzsitc perfcctc, iar acum z!!oarZ 11t:ruincl
intr-o cadcntii incii1tGto:u.c. in V-liri strin~:cr;i ptlyc.,
al~mecind in inalt, argintii in soarclr. tliil~i~:c\ii,si :z
due s5 nimiceasc.5 pozitiilc dc dincolo, clc pc c.o:lst:,
s5 le-aruncc cu tunet pin5 in sla1.a ccrului, ptbntrr~ cn
noi sZ putem trccc.
Golz Stin c5 de ind:ltZ cc \.or trecc pc clc;ls~llxt
lor ~i peste creasts. boinbele a\.eau siI cud3 p2rintl
n i ~ t e delfini ce strGbSteau \~5zcluhul. lnr pc. urn15
~ozitiile cle pe creast; a\.eau sd sar5 ~i s3 s c im-
l x 5 ~ t i c intr-un Sir dc nori n5\.alnici. c.u tmiett. asur-
zitoare. sinulse ~i aclunatc iiltr-ui~ si~lgur nor ul-ia:j.
Dt~pii aceea. tancurile a\-enu siI scri$ile~~scii ii~etalic,
urcind pe celc do115 c.osti.;c.. ~i in urnla lor n\.t8;\u sS
inliintrze celc douZ brigiizi alcx sale. Iar dacZ inan~i-
cul ar f i luat prin sarprinclcrc~. trupi~le 111i nr iiir?intn
s l ~ r c creastii, peste trcclitoarc,, l~riiiirc. pozitii. diiicolo
de trccstonre. in jo:; l)c coasts c:~,~l;!liZ.o:)rind~l-SF,
curZtint1 tcrcnul. liiluicin:l c~uil;l~ii!c~dc. rc:<istci~{Z
qi-aveau multe dc f:icut, lilt!ltc se c,t3rc;iu f5cutc c u
aqp qi ~xicc-pew, !'u!osii:cl si:!.ijil~ul tit~lcurilol.. c;ici
tancuri1e trc,b~~iiiusii cotc-.;iscii si s i sr intoarc$ p ~ l -
tru a sprijil>i ~ L Ifay. ~ ~ i i c ~ ial.
l t ~ . :~!tcfilc :,;i clcsc~l!id3cale
-
1 Sintam pic*rc!nti. L).I. (:,L to:tlrn:;n?. Ila. l ' ; i < . ; ~ L . 11a.
 atacatorilor, apoi iar s& mPture ierenul peste, gi
prin, gi dc-a lungul, gi de-a latul cimpului d e biitaic,
llriviilincl mereu inainte. Aya s-ar petrece lucruri!~
d a d n-ar esista triidare gi d a d toti ar implini ce n u
d c implinit.
Erau cele dou5 creste, gi erau tancurile care vor
merge inainte, gi erau.cele dous brigiizi de nPdejde,
ale sale, gata s2 ias2 d e sub adiipostul pzdurii, iar
acliil veneau avioanele. Tot ce a17usese el de fgcut
f2c~1scpe deplin.
Dar p e cind urmirea cu privirea aviomele, aflate
acum aproapc chiar deasupra lui, simfi un cutremur
in miiruntaic, lwntru c; gtia din mesajul primit de
la Jordan, pe care-1 ascultase la telefon, c2 n-aveau
:s giiseasc; pe nimeni la cele douii creste. Ceilalti
se aflau rctragi pufin mai jos, in trangee Pnguste, ca
slci sc apcrc de schije, sau ascungi Pn piidwe, si dup5
treccrea a~rioanelor,aveau sri se intoarc; pe creste cu
mitralierele ~i armele automate ~i tunurile antitanc,
despre carc Jordan spusese cri au trecut pe Qosea, ~i
din nou avca s2 fie un alt u r i a ~ masacru. Dar
avioanelc ce alunecau pe cer cu zgonlot asurzitor
erau ava cum ar fi putut sK fie, gi privindu-le, cu
ocllii mercu atintiti asupra lor, Golz spuse f n
receptor :
- Nu. Ricn (i faire. Rien. Fnrrt pas po~.scr.Frrtrt
ncccpter.
Golz urmiiri avioanele cu ochii lui striilucitori de
nlindrie, care ~ t i a u cum ar fi putut sii se petreacii
lucrurilc gi cum aveau sii se petreac; in sealitate, gi
rosti, lnindru de ce ar fi putut s5 fie, crezind in
ceea ce ar fi putut sj. fie, chiar dac2 nu avea s2 fie
niciodat5 :
- BOIL Nmts ferons notrc petit possible.
Si puse receptorul in furcii.
Nimic de f5cut. Nin~ic.S5 nu n e mai gindim. SH 111211 lucru-
rile aga cum sint.
"Dine. 0 sH facem putinul care ne st5 in 'putintl.
 Dar Duval nu-1 auzise. Stind la mas;, cu recepto-
rul in mi&, n-auzea nimic altceva decit huruitul
avioanelor gi-gi spunea :
Acum. Poate cg de data asta. Auzi-le cum v i a
Poate cP avioanele au s3-i facg pe tofi praf @
pulbere. Poate c2 vom izbuti s; realizgm o pgtrun-
dere. Poate CP generalul va primi rezervele cerute.
Poate d asta-i ce qteptam. Poate cli acurn a sosit
momentul. Inainte. Haidev. Tot inainte.
Dar huruitul era atit de asurzitor, indt nu-@ putea
auzi gindurile.
 Capitolul patruzeci qi trei

Robert Jordan gedea intins in dosul unui trunchi de

brad pe coasta d e deasupra goselei qi a podului qi pri-
vea revgrsatul zorilor. Totdeauna ii p l h s e acest ceas
a1 zilei, iar acum ii priveghea desfggurarea ; I1 simtea
cenugiu inlduntrul szu, oa gi cum el insuqi ar fi fost o
parte a aoelei domaale ilumingri ce precede ivirea soa-
relui : atunci lucrurile tari se intunec5 gi vgzduhul se
lumineazd, qi luminile c e a u str5lucit in vremea nopfii
se-ngGlbenesc, apoi se $erg, gi a venit ziua. Trunchiu-
rile de brad risipite nlai jos de el erau acurn tari ~i
limpezi, aspre ~i cenu~ii,iar goseaua lucea amperit5
de-un vd1 d e picls. Roua il udase ~i pe el, covorul p5-
durii era moale, qi simtea sub mate moliciunea acelor
cafenii ale cetinilor moarte. Vedea in vale, prin picla
subfire ce se inslfa din albia piriuluu, barele de otel ale
podului, drepte gi rigide peste prgpastie, gi gheretele
d e sdnduri ale santinelelor la fiecare q g t . Dar pe
cind le p~ivaa,dantelsriile podulvi piireau tot subtiri a
firele de pgianjen in ceap ce atirna deasupra piriului.
Acum vedea santinela stind En gheretg, cu p t e l e
amperit de pelerina d e p5turZ ce atirna in jos qi dea-
supra casca d e ofel pus5 pe capul ~ c o sla vedere &d
se apleca peste mbip fgcutg din bidonul cu laturile
ciuruite d e gguri, ca sg-gi Enic8lzeaac5 &inile. Robert
Jordan auzea vijiitul pifiului, departe ba p l e l e stin-
cilor, pi v5zu o af3 subfire de fum ridicindu-se peste
ghereta santinelei.
Se uit5 la caas pi gindi : Oare o fi ajuns Andrks la
Golz ? Dac5 e 65 a m 5 m p d u l in aer, ag vrea s5
respir h r t e rar, s5 incetinesc surgerea tirnpului qi
sg-1 simt cum trtrece, Crezi c-o fi izbutit Andrbs ? $i
 dac5 da, au sli contramancleze atacul ? $-or s5 mai
aibli timp sii-1 contramandeze ? Qud on ! Nu-ti face
griji. Au s5-1 contranlandcze, ori n-au s5-1 contrmmn-
deze. Altceva n-au ce sli liot5rasc2, si peste putin a i sG
afli. Inchipuiegte-ti c5 atacul ar fi incuntmat de succcs.
Colz a spus c5 s-ar putea. Cli csistH o 5ansH. Tancurile
noastre s5 c o b a r e acolo p e Sosea, trupclc s5 lo\~c,zc5
dinsprc drea11t.a gi in jos gi dincolo d e LA Granja, gi
atunci toat5 partea sting5 a ,nuntilor a r f i depligitli. De
ce nu te-ai gindit niciodatj cc inseamn5 s5 iniyingi ?
Ai stat a t i t i ~vrcme hl defensii.2, cH nu niai eyti in stare
s5 te g i n d c ~ t ila asta. Sisrr. Dar. era aya innintc dc-n f i
a w t loc toat5 migcarea accea pe Sosea. Inainte dc-a
fi sosit atitea a\.ionnct cEte a i vlizut. Nu fi chiur ntit de
miv. Dar adu-ti nminte c5 ntita \ireme cit le tincm piept
aici, fasciytii sint cu miinile legate. Nu pot s5 atace
nici o alt5 tar; pin5 n u sfirgesc aici, gi cu noi 11-au s5
sfi,r.yeascli niciodatii. DacB francezii ne dau eel mai mic
ajutor, dac5 11-ar face clccit sli deschidii frontiera ~i sG
primim avioane din hmcrica, nu pot sfirgi niciod a t'a CLI
noi. Niciydat5, dac5 priinim un cit de ~ n i cajutor. Oa-
menii a c e ~ t i aau s5 luptt. pin5 la cap5tul i.cacurilor, dacH
sint -bine inannati.
Nu, nu trebuie s5 te aytepfi la o victorie aici, p a t e
inc9 vreo ci9va ani de acum incolo. Asta nu-i altce~;?
dccit un atac cle cliversiune. Acum nu-fi rnai cste in-
g5duit s5-ti faci iluzii. $i CC-ar fi dacZ a m i ~ b u t is;
spargem frontul nstszi ? E pri!llul nostru atac de anlrer-
gurg. PSstreaz5-ti sinltul proportiilor. Dar ce-ar f i s2
rcuqim ? Nu-ti picrde capul, i ~ spuse i Rolxrt Jorclan.
Adu-ti aminte ce a tarecut p e gosea. In privinta asta ai
f k u t tot ce-ai putut. Totugi, a r trebui d avem apa!ute
dc radio-emisie portabile, pe unde scurte. Si-o sB a\,em,
cu timpul. Dar deocamclat5 11-a\.em. A'culn rnulfumegtt>-te
sii fii cu b5gare de scam5 yi s5 faci ce ai d e fscut.
Ziua de azi nu-i decit o singurH zi in gird ncsfirgit
a1 zilelor viitwre. Dar tot ce se va ?ntiinpla in zilele
viitaare poate s5 depindii de ce a i sli faci tu In z i ~ ud e
ast5zi. $i aSa a fost in tot anul din unn5. A5a a fost In
nenum5rate imprcjar5ri. .45a stau lucrurile cu intreg
acest rfzboi. Devii teribil cle pompos actun, in faptul
diminetii, i$i spuse Robert Jordan. Ia tc uitf ce vine
hcoace.
Ii - z8rise pe cei doi oa~ncnicu pelerinc de p5turZ qi
c5gti d c otel trecincl de bucla ~oseleiqi tenind inspre
pod, cu a m e l e aruncate pe um8r. Unul se opri In ccl5-
lalt caprit a1 podului gi pieri din vedere, intrind in ghc-
eta santinelei. A1 doilea porni mai departc pestc pod,
pri~indalene gi ap8.sat. Se opri >lajum5tatc.a podului vi
scuip; in lx5l?astie, y e u r n 5 se apropie incct de capGtul
apropiat, unde cealalt5 santinelii schimbS cu el citc\:n
cuvinte, gi p r n i in sens invers peste pod. S a n t i ~ i c !
schiinbatii din post mergea mai repede clecit mcrscx
cealalt5 (fiindcii se duce la cafea, gindi Robcrt Jorda~i),
dar tot nu uit5 sB scuipe in jos d e pe pod.
M 5 intreb dacii o fi vreo superstitie ? i ~ spuse
i Iio-
bert Jordan. 0 sri am grij5 s5 scuip ~i eu acolo, in
prspastie. Dac8 oi mai fi in stare atunci. Nu. Nu poate
fi o doctorie foarte tare. Nu merge. Trebuie s5-mi
dovedesc .cii nu merge, inainte d e a ajunge acolo.
Santinela cea nouii intrase in ghereta ~i se aSczase
pe scaun. Arma cu baioneta $la teav5 geden rezcillatii
de perete. Robert Jordan scoase binoclul din buzun~rul
d e la piept a1 c h i i ~ i gi
i potrivi lentilele pin5 ce cap5tul
podului ii a l k u limpede qi v5zu lclar metalul dat cu
I - o ~ s e acenu~ie. -4poi il mutii asupra santinelei din
gllcrctli.
Smtincla stiitea rezematg de perete. Casca ii atir~m
intr-un cui ~i faga i se vedea foarte cIar. Robert Jordan
isi diidu seama cB era a c e l a ~ iom care fzcuse de gardri
gi cu clouii zile lnai inainte, in clup2-amiaza aceea cind
el 6i cu .4nselmo st5tuserii la pindg. Avea pe cap
a c c e a ~ ibonetB cu impletiturjl de ciorap. .$i nu se bar-
bieris?. Obrajii ii erau scofilciti gi pometii proerninenti.
,4\-c:n spriucene stufoase ~i imbinate la r5diicina nasului.
P5rc:l somnoros, ~i pe cird Robert Jordan se uita la el,
ctiscd o data z.dr;l\Gn. Pe urmg scoase o pung5 d e tutun
$i 11i~tt.foi@ ~i iyi r2suci o tigar;. Incerc5 sa aprindi
brichctti. clar pin8 la urm: o viri in buzunar, se duse
1,~s.~bifs.se apleca nsupra ei, scormoni in,iuntru, scoase
o buo..tS d e mangal gi o p l i ~ n l ~ini mini suflinclu-i in
a p 8 t , npoi aprinse tigara gi zvirli rnangalul la Ioc in
sobit5.
P~ivind p i n lcntilele binoclului ,,Zeiss 7", Ro'jert
Jordan cercet5 f a p sailtinelei care se syrijinise d c pe-
rctele gheretei gi triiga din tigar5. .4130i 135 biiloclul
de la whi, il strinse gi El puse ind5r;t i n buzumr.
N-am s5 rnii mai uit la el, i ~ spuse i Kober; Jordan.
WBmase intins acolo, privind de-a lungul ps,s-lei ~i
Incerci~id s5 nu se mai gincleasd la nimic. 0 vcvcrit5
c,hit;i irltr-un brad mai jm d e locul unde sr. afla el, gi
Robcrt Jordan n v5zu cum coboar5 pe trunchi ~i de-
odatd so opre~te,intoarce capul ~i se uit5 c5tre o ~ n u l
:tscuns 121 pindii. Ii vBzu ochii mici yi str5lucitori ~i
c m d a cch sc zb5tm nervos. Pe urn13 veverip trecu sprc
rilt c ( > p c ?alunec'ind pe pamint in salturi n15runte, cu
Iiibutt.!~ prea mici ~i coada mult prea mare. Urcl pe
t n ~ n c h iyi din nou se uit5 spre Robert Jorclan. A , p i trecu
de cealalt; parte a trunchiului ~i pieri din vedere. Pe
urm5 Robei-t Jordan auzi veverita chit5hd pe-o ramur5
de sus a briidului ~i o privi cum ~ e d e aacolo, lipits g i
intinsd p c c.~,c;lngg. dar cu coach biliind in vint.
Robert Jordan .w uit5 din nou printre brazi, In ghe-
reta santinelei. I-ar fi plgcut s5 aibH veverifa cu el,
chiar in buzunar. I-ar fi plglcut sP aib5 orice ar fi putvt
mingiia. Iqi trecu incet ccatul peste cetinile uscate, dar
nu era acelagi lucru.
Nirneni nu-gi poate inchipui cit de singur te simti
cind faci asemenea treab5. Eu, totugi, gtiu. Sper cii
iepurqul meu are s5 iasii cu bine d,in incercsrea de
azi. Ternin5 alcuma cu astfel de ginduri ! Da, bine-
inteles. h r pot nutri speranfa asta, gi o nutresc. C5
am s5 distrug @ul q a cum se cuvine gi ea are s5
ias5 nev5t5mt2 din inclegtarea de-acum. Bine. Sigur.
Atita tot. Asta-i tot ce vreau in c l i p de fati.
Acum gedm 2ntins pe p5mint gi igi arunc5 privirile
dinwlo de gosea ~i de ghereta santinelei, ping ciitre
p i ~ r i l edin depsrtaw. Nu t e gindi la nimic, atita tot,
i ~ spuse
i tn g h d . Stiitea nemi~catg i privea faptul dirni-
now. Era un minunat i n c e p t d e dimineat5 v5raticP,
 gi ziua vine repede la sfirgitul lui mai. Un motociclist,
in bluzg de piele gi case5 imbrgcatg tot in piele, cu
pistolul automat virit in toc la piciorul sting, trecu
peste pod $ urcg in sus pe p e a . Mai tirziu apPru o
ambulantfi, trecu podul gi igi continu5 drumul pe gosea
in sus. Altceva n-a m i fost nimic. Simtea mireasma
brazilor, auzaa vuietul pi6ului gi podul se arMa limpede
gi frumos in lumina diminetii. Sedea acolo, in spatele
bradului, cu pistolul-mitralier; sprijinit de brapl sting,
gi nu rnai arunc5 nici o privire spre ghereta santinelei
pin5 cind, mult dupg ce avusese impresia cii niciodatg
nu va mai veni c l i p temut5, c?i nimic nu se poate
intimpla intr-o atit de frumoas5 diminsat5 de mai
tirziu, auzi bru~telegi ingemsnatele bubuituri ale bom-
belor.
Indatg ce le auzi, din clipa cind prinse in urechi
bufnetele lor infundate, mai inainte ca ecoul sP se
reverse cu tunet dinspre munti, Robert Jordan trase
adinc aer in piept ~i ridicg pistolul-mitralierjl. Brapl
ii anorfise din pricina greut5tii trupului s5u, iar dege-
tele ii erau ingreuiate de ezitare.
Cind auzi bombele, omul din gheretiq santinelei se
ridic5 in picioare. Robert Jordan il v5za cum igi ia
puya gi iese afar5 in fafa gheretei, sB asculte. R5mase
pe gosea, in bgtaia razelor saarelui. Boneta impletitl
ii stgtea pe cap intr-o parte, gi saarele ii lurnina obrazd
neras, in vreme ce el privea in inaltul c e d u i cgtre Iocd
unde avioanele igi vgrsau bombele.
Acum nu rnai era nici un fel de pic12 pe gosea, qi
Robert Jordan il v5zu limpede ~i precis desenat stind
pe 9osea gi privind in inaltul cerului. Soarele il lumina
puternic, trimitindu-gi razele printre brazi.
Robert Jordan simti d respirg cu greu, ca ~i cum o
simg ^mpletitl i-ar fi stfins pieptul, gi, intepenindu-gi
cotul, simflnd in degete zimpi tevii, age23 creasta cg-
tgrii drept in mijlocul crestgturii de pe ingltgtor, pe-o
singur5 linie cu centrul pieptului santinelei, gi a p k 5
domol pe trggaci.
Simti in u m t zvicnetul iute, spasmodic a1 armei,
iar pc gosea omul privi surprins 2i indurerat, alunecg
 inainte, 1~ genunchi, si fruntea i se izbi de pziliint.
Piz.~caii c2zu alsturi ~i r5mase acolo, cu un deget a1
on~uluir i n s in garda trSnaciului, ~i inclleietura mPinii
so lndoi in fa#;. Plqca %tea pe gosca, cu baionch
inainte. Robert Jordan i ~ plimbii
i privide d e la omul
intins pe gosea, cu capul indoit sub el, pe d e a s ~ p r a
goselei, pe deasupra podului qi pin: la ghereh s,mtine!ei
din capstul celiilalt. Santinela cle acolo nu se vcdea,
gi atunci fgi mutii privirea pc intinsul cnastei in jos
gi la dreapta, ciitre locul undc 7th cP st5 ascuns
hgustin. Pe urmii auzi ci? trage ~i Anselrno, ~i in~pugcs-
tura stirni ecoul de-a lungill defileului. Apoi il a~rzipe
Anselrno triigind h c s o datk
In acelayi timp cu a doua Pmpu~cr?turlise auzi si
plesnctul sonor a1 grenaclclor \-enind clc clinoolo clc:
cotul ~osclei,in josul pmlului. .4poi izbucniiriI detun:i-
turile de grenade, clepartc in susul gosolei, d t r i : slings.
Pe unnli auzi focuri de aim; dill susul goselei, gi din
vale veni glasul pistolului automat d e cavalerie 31 lui
Pablo, pc-poc-pot-pochind printre trosnetelc grcna-
delor. I1 zari pe A 4 ~ ~ w l mIZsindu-se
o En jos pe pcrctelc
d e stints dc ling5 celiilalt a p a t a1 p d u l u i , ~i rttunci
igi arunc5 pc luriiir pistolul-mitralier;, ridics cele dous
ranife grele din spatelc trunchiurilor de brad $i, \inind
cite una Pn fiecare mfn5, sirnfind cunl te:ldoanelr unG-
rului s&u gata s5-i plesneasc5 sub polara ranitelor,
alerg; cu greu in jos, pe coastn abrupt;, ping 1:i $gosea.
$i in vreine ce alerga pe coast& i1 auzi pe Agustin
strigind :
- Bitc~lacazn, Ing1i.s ! Biicntr cnzn !
Dar gindi : Vinatoare rodnick.. pc dracu ... vinZLoare
roclnic; ! gi chiar atunci il auzi pe 'Anselmo trsgiud cu
arma, gi detuniitura fzcu s5 zclrZng2ne barclc clc ofel
ale podului. Trecu pe ling; antinela intinsii In pknint
gi alerg; pc pod cu ranifele b5lSnglinindu-se.
Biitrinul veni in fug5 spre el, cu carabinn in rninb,
strigind :
- Silt noocdad. Nu-i n8imic2rzu. Tucc qirc rcr~zcztarlo.
A treljuit s,5-1 isprSvcsc.
 LQsindu-se in gcnunchi, deschizind ranitele in mij-
locul podului ~i scotind din ele n~iterialele, Robert
Jordan vszu lacrirnile curgind. ipe obrajii bztrinului,
printre fepii s u ~ iai biirbii.
- Ya mat6 uno tnntbiol, Pi riispunse lui Anselmo. $i
cu am ucis unul. $i fGcu scmn cu capul spre santinela
intins5 peste gosea, la capiitul podului.
- Da, 1n2i omule, a+?-i, spuse Anselrno. Trebuie sg-i
ucidem, ~i ii ucidem.
Robert Jordan cobori sub plangeul podului, printre
binle. Sinlta? sub lniini fiarele reci gi umede de roug
gi se agritii co grij5, avind soarele in spate, sprijinin-
du-se de o lcgsturd a podului, auzind vuietul piriului
zbuciumat de dedesubt, auzind impu~cQturile, prea multe
iinl>u~ciituri,din susul goselei, d e la postul d e
dinspre creast5. A s u h din greu, d e ~ iera rl'icoare sub
pod. Avea un colac de sirmii pe brat ~i un clegte prim
cu giret de incheieh~ranziinii.
- Dg-mi ,calupurile de dinamitii, unul cite unul,
cicjo ! strigri in sus lui .4nselmo.
Biitrinul se nplecQ mult peste inarginea podului, in-
tinzindu-i calupurile lunguiete de esploziv, iar Robert
Jordan ridicg inina. le 1112 ~i le indes5 acolo unde 17oia
sS le aSeze, Ic fir5 biile ~i le leg;, apoi spuse :
- Pene, cicjo ! Dii-mi n i ~ t epene ! simfind mirosul
de lemn proaspst cioplit in vremc ce le vira in spa-
tiile goale, ca s5 En\epcneasc2 esplozi\;ul chiar intre
grinzi.
$i pe rind lucra zorit, a$ezind, inclesind, intsrind
cu pene, lcgind strins cu sirm2, lucrind repede qi cu
indeminare, aya cum lucreaz2 un chirurg, auzca ropo-
tul impu~c5turilor in josul ~oselei. Pe urmii veni o
bubuitur; de grenacl:. Pe urmii o alta, acoperind vuie-
tul apei ce nii1.5le:~ pc sub pod. Apoi intr-acolo se
15s; linigte.
Ei, fir-nr s5 fit. ! gincli Robert Jordan. Ce s-o lnai
fi inti~nplat?
Dar Pmpu~ciltusile tot mai rasunau En susul yoselci,
la ~ o s t u l de pazli dinspre crcast;. hlult prea multc
impu$c:h~ri, gi leg; douii grenade, uns ling5 alta,
 deasupra calupurilor de esploziv ingrsmgdite laolaltg,
trecind sirma prin ganturile crestliturilor, ca sH stea
strinse gi fixe gi bine legate ; pe urmg r5suci capetele,
slujindu-se d e clegte. Incerd, zgiltiind cu mina, tot
ce legase ping atunci ~i rnai viri o pan5 deasupra
grenadelor, ca sg fixeze gi rnai binc ling5 grind5 in-
treaga incgrcgturg de exploziv.
- Acuma in partea cealaltg, uiejo 1 strig5 in sus
spre bgtrin gi se clifgrii prin pgienjenigul birnelor. Ca
un Tarzan afurisit printr-o deas5 psdure de otel,
gindi o clip5 ; apoi, ridicindu-se deasupra din intu.
neric, cu vuietul apei f r h i n t a t e inc5 dedesubtul lui,
in5ltii privirea pi vgzu chipul lui Anselmo, care ~ e d e a
aplecat, intinzhdu-i calupurile de dinamitg. lndriicit
de lixijtitoare fat;, igi spuse Robert Jordan. Acuma nu
rnai punge. E semn cit se p a t e d e bun. $i cu o parte
am tenninat. Urmeazli partea cealalt5, gi sintern gata.
Are sS-1 dgrime ca pe-un nimic. Haide. Nu-fi pierde
firea. Agterne-te pe treabg. Repede gi bine, ca ~i in
partea ast5lalt5. Nu te zgpiici. Ia-o domol. Nu ilicerca
s-o faci mai repede decit se poate. Acuma nu mai
poti da greg. De-acum incolo nimeni nu te rnai poate
impiedica sii arunci in aer o parte a podului. $i faci
treaba exact a.ya cum trebuie fZcut8. $i e un loc
rgcoros. Durnnezeule, e rgcoare ca intr-o pivnit5 de
vinuri gi nu e murd5rie. De obicei, cind lucrezi sub
duri de beton, e-ngrozitor de muit5 murdgrie.
!? sta-i un pod ca-n vis. Sg m5 in dracu dacg nu-i un
pod ca-n vis ! Bgtrinul, care ~ a d edeasupra, e 13. loc
rgu. Dar nu incerca sg faci treaba rnai repede decit
iti sti in putin!;. $i tare ag vrea s i se termine odatii
cu impqcgturile de-acolo, de sus.
Nu-mi place cZ tot se rnai trag focuri de arm& Pilar
a dat de vreo belea acolo. Probabil c5 Meun ostag
din post era plecat undeva, afar: in spatele postului,
ori in spatele joag5rului. $i incg rnai trag. Asta in-
seamn5 c5 se aflii cineva la joaggr. $i tot blestematul
5la de rumegug ! Mormanele acelea uriage de rume-
gug. Rumegugul, cind e vechi gi bgtgtorit, e un adz-
post minunat ca s5 lupo din spatele lui. Ba cred c2
s h t chiar rnai mulp dintre cei din gSrzi. In vale, la
Pablo. e linigte. M I increb ce rost o fi avut a1 doilea
rind de salve. Trebuie s I fi fost o mqin5 sau vreun
motociclist. Sper cu toat5 tiria, din adincul sufletului,
cii n-are s I dea peste ei vreun car blindat sau vreun
tanc. D5-i drumul. Agazi inciirciitura cit pofi mai
bine, infepenegte-o bine cu penele gi leag-o strins de
tot. Tremuri p a r d ai fi o muiere smiorc5it5. Ce dracu
s-a intimplat cu tine ? fncerci sii faci treaba prea
repede. AS pune r5m5gag c5 afurisita aceea de femeie,
de-acolo de sus, nu tremur5. Pilar, nu alta. Da' poate
c5 tremur5 gi ea. Dup5 cite se aude, s-ar p5rea c5-i fn
mare incurcStur5. Are s5 tremure $i ea d a d se incurcI
gi mai r5u lucrurile. Ca oricare altul, fir-ar s5 fie 1
Se aplecI in afar5 gi se ridicI puqn in sus, in b3taia
soarelui, iar cind htinse mina s5 ia ce-i d5dea An-
selmo, avind capul deasupra gi ferit de vuietul piriului,
impugdturile se inteGr5 tare .cItre postul dinspre
creast5, gi pe urm5 iar se auzir5 bubuituri de grenade.
$i apoi alte grenade.
- fnseamng c5 au n5v5lit asupra joag5rului.
Ce noroc pe mine c5 am luat por&ria asta iu
calupuri, igi spuse mai departe Robert Jordan. $i c I
n-am luat-o in cartuae. Ei, gi ce dram ? Doar c3-i
mai ugor de minuit. D e ~ i ,cu un blestemat de sac plin
de gelatin2 ar fi mers treaba mult mai repede. Doi
saci. Ba nu. Un sac dintr-alea ar fi fost de-ajuns. Dar
ce bine ar fi fost s3 fi avut focoasele g i b5tdnul meu
detonator. Porcul 5la de ciine mi-a aruncat detona-
torui in piffu. Biata cutie strtiveche, in cite locuri
n-a mi fost l $ i - a c m Pn piriul gsta a aruncat*.
Tic~losulde Pablo I Le-a venit de hac acolo in vale,
chiar acurna.
- Mai dg-mi dintr-astea, uicio.
B5trhul lucreazg foarte bine. $i st; acolo de p a r d
ar fi pus la tint& Ia fost groazL s I 'mpugte santinela.
$i mie la fel, dar eu nu m-am chinuit cu gindurile.
Nici acum nu mil gindesc. Aga trebuie s5 faci. Dar
vezi clYl Anselmo prima dat3 numai 1-a r5nit grav. Iar
eu gtiu cite ceva despre rgnivi Igtia. Cu o arm8
automat; uciderea unui om devine treab5 mult rnai
ugoAr2, sint sigur. \:orbesc pentru ccl care ucide. E
altcc\,n. Dupli ccn dintii atingcre lucreazii arma sin-
gur5. Xu tu. Acmiln las: ginduri1.e ns;ca pcntru alt;
d a t k Fir-ni s5 fii, cu wpul t5u cu tot ! G r o 7 x ~cap~
cle ginditor mni ai,, bstrinc Jordan ! DZ-i britaic, Jor-
dan, (15-i bztaie ! , 4 ~ aa\-ea obicci sS strise galeria
cillcl jucai fotbnl gi prindeai mingea. Da' ~ t i icZ afnri-
situl itln cle Iordan nu-i de fapt mult lnai mare decit
pPriul dc jos, dc sub tine ? La izvor, 1-rei sii spui. Dar
la in-oarc toatc riurile sint aga. !ji c i'oartc bine aici,
sub pocl~il2s:~. Un fel clc casi d e p u t e de cas2. Ilaide,
Jordan, acl~ms-fiinintile. Aici e treabri serioasZ, Jordan.
Xu priccpi ? Serioas2. Dar e clin ce in ce mai pu* '

serioas;. Uitii-tc in partca cealalts a podului. Parn

q t c i Acu~nainscainn5 c5 am f5cut treaba, orice ar
fi sii mai fie. Cunl mergc statul Maine, aga incrge
'
toat; natia. Cum e Iordanul, aga sint gi afurisifii de
izraelifi. Aclic: podul, vreau sii spun. Cuin e cu Jor-
dan, nga c gi cu podul rista blestemat, sau, de fapt,
e in\.ers.
-- hfni cl5-mi dintr-astca, Ansclmo, biitrine, spuse
Robert Jordan.
Anselmo inc~~viintii din cap.
- Sint nproape gata, il vesti Robert Jordan.
$i Anschno iar incuviintG dind clin cap.
Pe cind sfirgea prinderea in sirme a grenadelor, nu
se nlai auzea nici o impugc5turH dinspre pal-tea de
sus a goselei. Deodat; se trezise c5 lucreazii intoviiriigit
doar de vuietul piriului. Privi in jos gi vszu apele in-
volburindu-se inspumate sub el printre bolovani, apoi
sc5pind intr-un ochi mai larg, cu fund de pietri~,
unde una dintrc penele aruncate clc el se-nvirtea
purtatii cle virtej. Si pe cind privea in vale, un p5str2iv
zvicni in sus dupZ vreo 1nusculit5 ~i f5cu un cerc la
suprafat5, aproape de locul unde se invirtea bucata
de leinn. Rrsuci strins cu clegtele cnpetele sirmelor
care tineau cele douci grenade, qi atunci vszu, prin
' In englczeytc Jordan estc y i numelc riului palestinian.
In original : As llioiile goes so goes the notion, adagiu ce
in
exprima parerea c$ partidul care obtinc ~najoritatea ~.o~urilor
statui IIaine va repurta victoria in intreaga tar5.
 tcsstcra de .metal a podului, soarele rcvzrsat pcste
coasta vcrdc a muntclui. Ern cenugie acum trci zile,
gindi Robert Jordan.
Lcgi din intunericul r5coros dc sub pod in liunli~la
c a l J i a soarc!ui gi strig; iiisprc l a p aplecat; n lui
Assdmo :
- Di-mi colacul cel 1iial.c dc. sirmz.
Bztrinul i-1 intil~se.
l'cntru liulncle lui Dumnczcu, vezi s5 . ~ ule slgbegti
legiturile ! Sirma asta arc s5 JL' trag5. ?ir trebui s5 le
lcgi zdrav5n. Dar cu sirmn cea li~ngiipe care o ai are
sii fie in regulg, gincli Robcrt Jordan pipsind meca-
nismul de dcc1an;;are n rsploziei grenadclor de mPn5.
Cercetii dar.5 grenadele Irgatc pc ~ilnrginil5sau totugi
loc arcurilor sii imping5 cuiul cincl avea s5 tragi de
inc!e (sirma din jur trccca po sub pirghii), apoi leg5
un capst cle sirmii de un incl, il prinsc clc sirma cea
lungil legat5 cle inelul grcnndci clinafar5, rlep5na siridi
dc p c colac ~i o trccu pc d11p5 o bar5 clc otel, pe
urll~ii intinsc lui ;lnscln:o colacul de sinnii, in-
dc~~minclu-1 :
- Bag2 dcl seam; cum il tii.
Sari sus pc pod, lu; colacul din n ~ i n abatrinului gi
inccpu sii mcnrgii dc-a-ndamtclca cit putea de repede,
dcp5nind merea sirin5 din co!ac, ciitre locul unde
z5cea santinela intins; pe Sosca, apledndu-se gi pri-
vind. peste nlarginea podului ;;i depiin9nd mereu, din
nlers, sirma rle pc colac.
- Ads rar~itele! ii strigi lui Anselmo mergind
intr-unn de-a-ndnratclea. Tot din mers se aplec5, lug
d e jos pistolul-rnitralicrii ~i il nrunc5 din nou pe umSr.
Cliiar in clipn nceea, ridicind privirile de la colacul
de pc caw dcpana mereu sirm5, ii ~ G z u ,departe pe
gowa, pe cei ce \.cncau dc la postul dinspre creast;.
\'5zu c3 sint numiii patru, dar pe urmG trebui s5. se
uite cu atentie doar la sirm5, ca s i nu se prindg c q v a
de vreo ie~iturS a podului >i sZ fie intins: Idrep?.
Elaclio nu se afla printre ei.
Robert Jordan irase sirma pestc cap5tul podului,
o trccu pe dup5 ultima bar5 gi alergi pe gosea, oprin-
 du-se ling5 o born5 de piatr5. Tiiie sirma gi intinse
lui Anselmo cap5tul.
- Tine asta, vieio, ii spuse bstrinului. Acuma hai
cu mine ind5riit la pod. lnf5~oar5sirma in mers. Nu.
Las5 c5 fac eu.
La pod trase de bucla din capfit a firului care trecea
acurn drept 9i f5r5 nici un fel de nod tde la inelele
grenadelor gi pin5 la ei, de-a lungul podului, pi intinse
lui Anselmo colacul cel mic din capgt, spunindu-i :
- Du-te indgrjt cu asta pin5 la piatra cea inalt5.
Nu smuci de ea, dar tine-o cu n5dejde. S5 nu tragi
tare. Cind ai s5 tragi tare, cu toat5 puterea, podul are
sii sarii in aer. Comprendes ?
- Da.
- Tine-o usurel, dar n-o 15sa in jos, ca s5 nu se
Encurce undeva. Trage hceti~or,dar cu grij5, pin5 o
sii tragi tare, cu toat5 puterea. Covnprendes?
- Da.
- Iar cind o s5 tragi, trage, nu te juca I Dar f5rG
s i smucesti.
In vreme ce vorbea, Robert Jordan se uita ?nsusul
goselei, la rhiigitele cetei conduse de Pilar. Acum
ajmseserii aproape ~i v k u cii Prirnitivo qi Rafael il
sprijineau pe Fernando. P5rea s5 fie impqcat in
partea de jos a pintecelui, pentru c; de acolo se Wea
cu amindoui mfinile. in vreine ce biirbatul il sprijinea
dintr-o parte gi fliiciiul din cealaltii. Trggea piciorul
drept, ~i marginea dinzuntru a pantofului se tiqfia pe
gaea in mers. Pilar urca pe coast; in p a u r e , ducind
trei pu*. Robert Jordan nu putea s-o vadi la faw,
dar iai diidea seama d tine capul sus g i urd pe cit
de repede p a t e .
- Cum merg treburile ? strig; Primitivo.
- Bine 1 Aproape am terminat l rgspunse Robert
Jordan tot strigind.
Nu mai era nevoie sZ intrebe cum le mersese lor.
Cind i ~mutii privirile de la ei, se aflau ling5 marginea
poselei, QiFernando cl5tina din cap, refuzind s3 se lase
dus aai departe.
- Daq-mi o pugc; gi lgsati-ma aici, il auzi Robert
Jordan spunind cu glas gifiit.
 - Nu, hombre. 0 s5 te ducem ping la cai.
- Ce s5 inai fac eu cu calul ? intrebg Fernando.
Stau foarte bine aici.
Robert Jordan nu ~nai auzi altceva, fiindcii acum
vorbea cu Anselmo.
- Arunci podul in aer d a d vin tancurile. Dar
numai dac5 pomesc pe el. fl arunci in aer gi dac5 vim
weun car blindat. Dacg pornegte pe pod. Altceva n-o
s5 poatti trece de Pablo.
- Dar n-o sii-1 arunc in aer cu tine dedesubt.
- Lad-m5 pe mine. Aruncg-1 in aer d a d trcbuie.
hIa duc sa leg ~i sirma cealalti, mii intorc gi-1 arm-
c5m in aer i m p r e u ~ .
$i o lus la goanii inspre mijlocul podului.
AnseLno il v5zu fugind pe pod cu un colac de sirm6
pe bra#, cu cle~teleatirnindu-i legat In incheieturi ~i
pistolul-mitralier5 azvirlit ye spate. 11 v5zu coborind
sub plan~eul podului gi pierind din wdrre. Anselrno
tines sirma in min5, in mina dreaptI, si se ghemui in
spatele bornei de piatr5, uitindu-se de-a lungul ~oselei
gi peste pod. La jum5tatea drumului dintre el qi pod
se afla santinela ucisg, acum p a r d ~i mai lipit5 de
Vosen, intins2 pcstc suprafata netedii, in vreme cc
soarele il apgsa in spate. Pugca santinelei, c5zut5 pe
gosea, cu baioneta fixat5 la teavii, tintea drept spre
Anselmo. BItrinul igi trecu privirile peste el, de-a
lungul podului dungat de umbrele barelor, pin5 acolo
unde Soseaua cotea la marginea defileului pi pe urmg
se pierdea in spatele zidului de stinc5. Se uitg la
ghereta santinelei din cap5tul celiilalt a1 podului,
scgldatr in lumina soarelui, apoi, dindu-gi deodat5
seama c,i fine sirma in min5, intoarse capul spre locul
unde Fernando vorbea cu Primitivo gi cu tiganul.
- L5sai+m5 aici, cerea Fernando. Mii doare r5u
~i curge mult singe inguntru. I1 simt in m5runtaie cind
mg migc.
.- Hai s5 te urc2m pe coast5, ii spuse Primitivo.
Pune miinile peste urnerii nogtri gi o s5 te l u h de
picioare.
 - N-arc nici un rost, se impotrivi Fernando. A$e-
zafi-ms aici, in dosul unei pictre d e pe margine. Pot
fi d e tot atita folos gi aici ca gi sus pe coasts.
- Da' dup; ce plectim noi ... zise Primitivo.
-- I,tisa'+m5 aici, st5rui Fernando. Nici nu poate
fi \,orbs sri mcrg ~ n n iclcpartc i11 starea asta. Si-o s2
112 rrimin5 1111 cal mai mult. Aicea am s5 stau foarte
bine. fji poti fi sigur cB au sZ vinii numaidecit.
- Da' .tc putem lua cu noi pe coast5 in sus, spuse
tiganul. E foarte ugor.
Era, fire~te,tare grabit sli plece cit mai repede, ca
pi Prunitivo. Dar i1 aduseserii pin5 aici.
- Nu, sc impotrivi Fernando. Stau foarte bine.
Da' ce s-a intinlplat cu Eladio ?
Tiganul duse dcgetul la cap, ca s5 arate locul uncle
fusese lolit Eladio. ~i riispunse :
- Aici. Dup5 tine. Cind am dat nGva1;.
- LZsati-mi?, st5rui din nou Fernando.
Ansehno \.edea lilnpede cii sufer; c~unplit. Tinea
amindous miinile peste partea de jos a pintecelui, i ~
sprijinisc capul dc taluzul ~oseleigi ralnase cu picioarele
intinse drept inaintc. Fain ii cra ccnuyie ~i acoperitg
de sudoare.
- Ac~una ldsafi-m5, v5 rog, faceti-mi hatirul Bsta,
spuse Fernando. Din pricina durerii fnchisese ochii,
~i nlarginile buzelor ii tremurau. 1\15 siint bine aici.
- Uite, iti 18stiln o pu~cii pi n i ~ t e cartuyc, spuse
Primiti\-o.
- E p q c a inen? intreb5 Fernando, cu ochii
inchi$.
- Nu. a ta e la Pilar, riispunse Prilnitivo. Ti-o las
pe-a mea.
- AS \.rea ~ n a idegrab5 s-o an1 pe-a mea, insistg
Fernando. 1s mai EnvZtat cu pugca mea.
- Am sii [i-o aduc, il minfi Rafael. Tine-o pe asta
pin5 1115 intore.
- Aicea am o pozitie foarte bunH, spuse Fernando.
fji pentru ce-ar veni din susul goselei, gi pentru pod.
Deschisc ochii, intoarse capul cstre pocl yi privi o
clips, apoi ii Enchise din nou clnd il apucari durcrilc.
.Tiganul 91 mhgiie pe cap gi fAcu senin cu clcgetul
mare spre Primitivo, cerindu-i s2 porncasc; iml~:.caiiZ.
- 0 sii coborim pe u n n i fncoace, la tine, spusc
Primitivo, $i polmi in sus pe coasti dup5 tignnul care
urco in grabri.
Fernanclo se intinse pe spate, sprijininrlu-se cle taluz.
111 fafa lrii se afla una dintre l~ictrclc de born5
vopsitc cu var gi in~iratepe inarginea ~oselci. Capul
ii st5tea in uinbrP, dar soarele bgtea peste rnaa lui
astupat5 9i bai~dajatG ~i pestc miinilc fiicute pilnie
deasupra ei. Picioarele ii erau cu totul in soarc. P n ~ c a
z k e a ling5 el, ~i trei incsrciitoare pliile sticlcau in
soarc, al5tul.i cle pugc5. 0 musc2 sc plimbn pc mTi-
nile lui, rlar atingerea accea ugonr5 nu ~ L I ~ Cstrsbate
L ~
p i n clcsiinc~ durerii.
- Fernando ! strigii Anscln~o din dosul pictrei
dUp3 care stlitea cu sirina in nllnli.
F,?cuse un inel la c a p 3 gi-1 strinscse ca s5-1 posts
fine i11 purnn.
- Fernando I strig5 el din nou.
Fernando deschisc ochii ~ ; ili privi.
-- Cum lnerg treburile ? i1 intrebli pe Anselmo.
- Foarte line, rzspunse bgtrinul. Acuina, peste un
minut, il arunc5in in aer.
--Imi pare bine. DacP ai nevoie s2 te ajut cu
ceva, spune-mi, zise Fernando 5i inchise ochii la loc,
iar durerea Ti scurmz in mzruntaie.
Anselmo iyi lug ochii de la el ~i se uitii de-a lungul
podului.
Aytcpta sii \-ad5 cu111 se ivegtc colacul de sirm2
deasupra ~i e aruncat pe pod gi ctun apar capul gi fata
ars"r de soare ale lui ZnglEs, cind avea s5 se ridice
pestc margine. In acelagi timp supraveghea voseaua de
dincolo de pod, sii vad3 d e nu vine ceva de dupz
cotul din depjrtare. NU simtec acum nici un fel de
frics qi nu-i fuscse fricii niciodatii Pn ziua aceca.
 Toate merg aTa de repede gi apa de fircsc, gindi
Anselmo. Nu mg puteam impzca de loc cu gindul s5
ucid santinela gi am avut alunci o cutremurare de
suflet, da' acuma s-a sfirpit. Cum de-a putut Ingl6s G
spung cg a impugca un om e la fel cu a impqca o
sglb5ticiune ? Ori de cite ori am iinpuycat o sglb.5-
ticiune, am simtit un fel de betie gi nu mi s-a psrut
cg fac nimic rgu. Da' cind impu~tiun om, te simfi de
parcg l-ai fi lovit pe fraie-t8u. fiind om in toatg firen.
D-apgi s5 tragi de rnai multe ori in el, pini-1 omori I
Lasi, nu te mai gindi la asta. Ai avut gi-qa destulg
cutremurare de suflet gi te-ai privglit pe coasta aceea
hohotind ca o babP, ping ai ajuns pe pod.
Acuma s-a isprzvit, igi spuse Anselmo, gi poti in-
cerca sg ispggegti moartea lui ca gi pe-a celorlalti. Da'
acuma ai ce-ai cerut noaptea trecut5, cind veneai peste
m u g , intorcindu-te la tabPrg. Te-ai aruncat in l u p a
gi nu mai ai de ce te chinui. Dacg mor in dimineata
asta, inseamng cii totul e q a cum s-ar cuveni s5 fie.
Pe u r n 5 se uit5 la Fernando, intins acolo, cu spa-
tele sprijinit de taluz, cu miinile impreunate intre
caapse, buzele vinete, ochii inchigi, respisnd rar gi
greu, @ igi spuse : Dacg mor, fie-mi dat sZ mor
repede. Da' nu, am fgg5duit c3 n-o s5 mai cer nimic
dad-mi vor fi menite cele de trebuint5 pentru ziua
de azi. Aga d nu voi mai cere nimic. S-a inteles ? Nu
oer &c. Nimic gf in nici o privintP. Fie-mi menito
cele ce barn cerut, ~i tot ce mai este in afarg de asta
r W e la voia so@.
Ascult3 detuntitude Ce se auzeau d e foarte deprte,
a e k ilupta w e se da in trecgtwre, gi igi spuse : Ziua
a e mi B cu adevgrat o zi mare. Ar trebui &-mi dau
seama gi s3 @iuce zi mare e ast2i.
Dar nu s h p a nici o qurare vi nici o bucurie in
d e t . Taate -tea pieriser& gi in IOY:LI~lor r5mbese
$i a m , cum s t . Bn dosul pietrei de born&
@hdSn mini4 un calac de sirm5 gi cu alt colac dr:
e ? z d in jurd incheieturii, avind sub genunchi pietrigul
'de p e m g i n e a goselei, nu era insingurat gi nici nu se
sinlpa singur in \ n u n fo!. Em urn cu sirriia d i ; ~m i n k
una cu podul ~i una cu indrcsturilc de exploziv q e -
zato de Inglb. Era una cu doel Ingl6s caw inci lucra
sub pod, L:II,I~ cu intrmga biitilie ce se d5clc.1 nco!o gi
nna cu republics.
Dar bucurie nu avea in suflet. N-a\.- in suflet decit
o liniqte necuprinsg, $i socirele il b5tea pe git qi pe
umeri in vrelne ce stitpa inglienluit, i;lr cind rid.&
privirile v5zu cerul h a l t ~i flira nor y i c o s t a muntelui
PnAll$ndu-se dincolo d e piriu, qi nu e r l ferioit, dar nu
era nici insjiigurat ~i nici nu-i era fries.
Sus, pe coasts, Piiar @a in spate!e unui t:unchi
d e brad gi cerceb cu ocllii Soseaua ce cobora dinspre
trecstoarc. Avea aliituri trei arme incZrolt2, iar cind
Prirnitivo sg IiisL s5 cad5 ling; ea, ii intinse LUU, po-
mcindu-i :
- Du-te qi stai colo. Dup; bradul cel gros. Si tu,
tigane, dincolo, ii spuse ar5tind un alt brad. A murit ?
- Nu, fncii nu, slispunse Primitivo.
- Mare ghinion, spuse Pilar. Dacj. am mai fi awt
doi oammi, nu S-ar fi intimpht. Ar fi trebuit s5 se
strecoarc pe b r k i ping in s p t e l e mormanului de
rumegug. Da' st5 bine acolo unde st5 2
Primitivo clZtin5 din cap.
- $i d n d o s5 arunce InglBs podul in aer, sf3rh5-
turile n-nu s,i ajungg pin5 aici 2 intreb; Gganul din
dosul bradului.
- Nu ~ t i u ,r5spunse Pilar. Da' Agustin, cu rndquinn,
e mai apraape d m i t tine. Ingl6s nu I-ar fi q e z a t amlo
data lar fi fost prea aproape.
- Da' eg mi-aduc arninte cum atuncea, d n d am
arunmt in aer trend, felinarul l m m o t i v e i a vfjiit ca
gldulaua pe deasupra mea, vi bucl@le d e otel zburau
imprejur ca rindunicile.
- Ai amintiri de p e t , dmnia-ta, zise Pilar. Ca
rindunicile. Joder ! Ba ca nigte @tale. Ascult$ ~ g a n e ,
teiai pu,rtat bine pe ziua d e azi. Acuma nu te lgsa d
pun5 frica gheara pe tine.
 - Piii ell a n intrebat nlunai a p , cbcB au sK njungK
sfiriinBturilc pin; aici, ca sS 7th gi s;i m;i ascund bine
dupli trunchi, rBspunse tiga1u.d.
- Tin-tc-s~a,il indcinnii Pilar. Citi au fost ucigi ?
- P~lcs. cinci din p r t e a noastrii, adicB cinci am
ucis noi. Doi sint aici. Nu-1 iezi pe %ladin celiilalt
capiit a1 poclului ? Uit5-tc colo, insyre pod. Vezi ghe-
reta ? Pite ! Vczi ? Si ariitA cu degetul. $i n a i erau
opt acolo, pe scaina lui Pablo. Am pindit eu la postul
de-acolo, cii in-n trimis Zngl6s.
Pilar morn18i cei.sl. Pe urmi izbucni cu furie :
- DL' ce-o fi CLI Z11glL:s iila ? Ce-o fi fiicind, s-a
apucat s; se... acolo, sub pod ? V a y a i ~ l a ~ ~ d a n! gS-a
a
almc'it $5 f,tc;i podul, oli s;i-1 dKrinle ?
InBlfii capul S;i privi in jos spre Anselmo. care st2te.a
glleinuit in closul borilei de piatrii. !$i strig; :
- Hei, vicjo ! Cc s-aude cu... tiiu de InglPs ?
- Ai rdbdare, femeie ! strig! Anselmo la rindul h i ,
tinind zdraviin de sirma, dar far5 sK tragB. lsi sfirqegte
treaba.
- Da' ce cristo~iigi n5sc5toarele ma-si intirzie aSa
de muk ?
- Es nury concicr~zudoI strigii iar Anselino ! Asta-i
treabB fscutii dupii gtiintii.
- 14; ... in laptele ei de gtiintii, Pi spuse Pihr tjga-
nului, nemaiputindu-~istzpipini furia. Sg-1 arunce odatii
in viizduh ... Bsta cu obrajii minjiti de ... gi sZ ispriivim.
Maria ! strig; Pilar cu glasul ei profund cstre cre~tetul
...
crestei. Ingl6s a1 tliu gi diidu drumul unui ~ a 1de
obscenitgti privitoare la imaginarele iilclelctniciri de sub
pod ale lui Robert Jordan.
- Vino-ti in fire, femeie ! ii strigii Anselino de pe
9osea. Are la treab; de n u - ~ vede
i capul. Acum ter~ninii.
- Duci-se dracului toat5 treaba lui ! riispunse fu-
rioasii Pilar. Acunm graba conteazg.
Chiar atunci auzirii cu tofii cwn se pornesc alte
impuSc5turi in josul S;oselci, unde Pablo ocupa postul
de pazii h a t cu asalt. Pilar conteni cu injur5turile gi
ascult;. Be urmg spuse ;
 - Ay, oy, ny ! I-auzi cc-i acolo.
Robert Jordan a i u i impugctiturile tocmai cind c11 o
mint5 zvirlea pe pod colacu! d e sinnti, inr pc ur:nG se
ridicii gi el deasupra. Cind genunchii ii crau pc niucl~ie,
iar palmele pe suprafafa plan~cului, auzi mitrqlicr;~
fscznind dincolo de bu.cla din \ale a ~oselci.Suns a!tfcl
decit pistolul automat a1 lui Pablo. Se ridic; in picionre,
so aplec5 peste marginc, lu5 in lniilB colacul clc sirin5
~i incepu sz-1 depene nlergind dc-a-nd~lratelc~ ~i piczig
peste pod.
Auzea impu~c2turilc,~i pr cind sc rctr33ca pc l>:)cl.
lc simtea chiar dcasupra stom~cului, c : ~~ ; i cl~ni a r f i
r5si1nat in propria lui diafragmZ. Si in \.rcm: ce Incrgcn
de-a-ndaratclea, zgoinotul sc nl>ropi.i. ~i H ~ b c r tJi);-~l;~
i:ltoarse capul, s3 privc:1sc5 sprc bucla gost.!ci.
~ o s e aera~ incZ goal5 ~i nu se z2re:i nici o nl;~~iu;,
nici u11 tanc ~i ~iicionmeni. Tot goal5 rtim~se~i cine1
el sc afla pe la mijlocul drumului pin2 la cap5tul yo-
selei. Tot goal5 era si cind facl~setrei slcsturi din clru!n,
ldsind in urn15 sirin'n intins; si drcnl~tj, ~i tot g.nl5
rtimase cind d2du ocol ghcwtci. tinind sirma dcpGrtniii,
ca sz nu sc prind8 dc I-rco bucata de fier. Pc trlnl;
njunsc pc Sosea ~i tot nu sc z3rr.n nimic pin5 I n b:itlG.
in vremc ce se retrsgca rcl~edede-a-ndaratelcn p:,stt.
qantul mic ~i spc?lat dc :lpc. clin marginca ~osclei,ass
cum un fund+ fuge cle-a-ndnratclen cq sS prind5 o
minge, ~i mereu finea sir~nn i11tii1~5,pill5 ce n j u ! ~ ' ;
aproalle in clreptul bonlei lui Ansclmo. inr gnsyaun
rti~nineatot goal5 inai jos de pod.
lTndat?i dupz aceea nuzi c~inionulc:)borind pe ::osi,a.
yi l)rivi~~.d peste unlKr il \.Gzu chiar cincl ityw 11" 11:::1:;1
prel~~ng5,iar atmlci mai Enf2gurZ o datii s i ~ . mp~..;:: ~
inchcieturd, url2 sprc ~lnselino: ,..$runt8-1 in a:>r'' si
so propti in cslciie. zvirlindu-se cu toat3 greuta:ctu
impotriva siwei, inf5yurind-o dill no11 l ~ s i cii~chrie:~~
miinii, ~i duduitul camionului se-npsopia din spn~c.vi-11
fa@ se intindea Soseaua cu santinel;~ucisii, y i lunfii:?ca
p o d ~ l t ~~ii cap5tul dc 7owa din \,ale. tot gol. si 13:'
urll-1; izbllclli tin trosnct u r i a ~ ,~i mijlocul podului S Y
in';ltii in viizduh ca un val sfririmnt, iar atunci sirnti
suflul exyloziei rostogolindu-se i n d t P t asupra lui ~i se
aruncg in qanful plin de pietre, cu f a p in jm gi miinile
adunate deasupsa capului. St2tea cu fafa indesatg in
pietriv cind p d u l incepu sS coboarc acolo tmde se
inglfase, gi binecunoscutul mirm gglbui a1 esploziei
trecu peste el, purtat de-un val de fum intepgtor, LTT
dup& aceea se p r n i sg ploui cu buciiti de ofel.
Cind ploaia de .o#elcontcni, sc rnai afla inti in viafri
gi in5ltii cipul, privind pestc pod. Secgiunea centralii
dispiirusc. BucSti de otel frin.te z2ceau pe pod, cu mar-
ginile lor zdrenfuite gi lucioase de rupturri proaspgtri, ~i
erau risipitc pretutindeni peste gosea. Camionul se
oprise pe deal, la vrco sutri de yarzi. Solerul 9i cei doi
oameni ce-1 insoteau o luaserli la fug2 spre un lmdef.
Anselmo era intins cu fak )1: p51nint in spateh bor-
nei de piatrH. Braful sting stktra indoit sub cap gi cel
drept intins intr-o part?. Sirina rsrnssesc infgyuratii pe
incheietura miinii drepte. Robert Jordan se ridica in
picioare, travers; pseaua, ingenunche ling; el gi se
incredinfg CZ murise. Nu-1 lnai intoarse cu fa#a in sus,
ca s5 vadg ce fzcuse bucata de otel. Era mort, ~i nimic
nu mai p t e a s6 aib; vreo importanfg.
Mort, pare foarte pufintel la trup, gindi Robert
Jordan. A r i b micuf, qi q u l ii era complet sur, iar
Robert Jordan igi spuse : M i mir cum de-a putut czra
vreodatg asemenea greutgti, dacii a fost intr-adevir
37a de mic cum aratg acurna.
Apoi ii v b u forrna pulpelor gi a coapselor ar%ndu-se
prin pantalonii strim$, de @istor, tilpile roase ale pan-
tofilor tilpuifi ou sfoari, lug de jos carabina lui An-
selrno ~i cele dous ranife, acurn aproape cu totul goale,
qi pe urmi se duse qi ridici pugca ce zgcea ling5 Fer-
nando. Dgdu cu piciorul intr-o frtnturi d e otel ai o
fgcu s i se rostogoleasci pe suprafapa goselei. Dupg
aceea a r u n 6 pe umir cele doui pugti, tinindu-le d e
eapetele tevilor, gi urcg printre brazi in sus pe cmstg.
Nu privi in urmg gi nu se uitg nici milcar la pod $i la
gosea. Pnc5 se mai nuzcau impu~c5turi la p s t u l de
gardj. din josul ~oselei,$as acum nici n5car nu-i p5sa.
Tuqea din pricina fumu!ui de TNT gi se simfea
~~nor5it in toat5 fiinta.
Puso una dintre p u ~ t iling; Pilnr. acolo unde ferneia
~ e d e aPn dosul trunchiului c?e bnd. Pihr sz uii5 qi v h
cii din r a x are trei puyti.
- Sintc;i prel sus, le spuse Roberi Jordan. Pe yosea
c h i amion, da' de aici nu-1 p ~ t e t ivedea. Cei din a-
mion a11 crezut cii avioanele atacZ prlul. Ar f i mi
bine s5 cobor?@ ceva mai la vale. Eu m l duc k
Agu.;tin, ~3 ~5 acoperim retragerea lui Pablo.
- Si Etriliul ? intrebs Pilar vbhdu-1 cum mat8
la chip.
- Mort.
T q i din m u , cutremurindu-se, ~i scuipl in pzmint.
- P d u l t5u e dkirnat, Inglis, ii spusc Pilar pri-
vindu-1 in fa#& Nu uita asta.
- Nu uit nimic, ii rlspunse Robert Jordan. Ai glas,
nu juciirie, u r n 5 el adresindu-se cltre Pilar. T e a m
auzit ce strigai de jos. Strig2 acum la Maria ~i spune-i
c% n-am pgtit nimic.
- Am pierdut doi a m e n i la jaaglr, ii spuse P i k
vrind a-1 face s5 inteIeag5.
- Am v k u t qi eu, spuse Robert Jordan. AG flcut
vreo pros tie ?
- Du-te g i te... Znglis, rosti PiIar. Fernando gi Eladio
erau pi ei m e n i .
- De ce nu v5 d u w sus, la cai ? intrebii Robert
Jordan. Pot ap5ra coasta asta mi bine decit voi.
- Tu trebuie sti acoperi retragerea lui Pablo.
- Pablo se poate duce dracului! N a r e decit s5 se
acopere singur, cu mierdu.
- Nu, Znglk. Sa intars la noi. $i a avut d e fur&
nu glum;, acolo, devale. N a i auzit ? Si acuma luptii. $i
trebuie s2 fie greu tare. Mu auzi ?
- Am s2-i acoplr rebgerea. Dar ducefi-vl dracului
cu totii ! $i tu, gi Pablo, i&preunS I I_
 - InglBs, rosti Pilar. Lini~te~te-te.
In toat; povestea
ash am stat aldtuli de tine cum n-ar n u i fi putut sta
altcine~;?..Pablo ti-a ticut un rlu, da' pin; la urm; s-a
intol;.
- Dacii a: fi avut detonatorul, blitrinul n-ar fi
acuilla mol-t. A$ f i putut s2i arunc in aer podul tocmni
de-aici.
- Daci;., dac5, dac%... zise Pilar.
hlinia gi golul 12untric ~i ura, sirnflte h d a t dup2
aruncarca in ser a podului, cind ridicase capul de
acolo undc st2tuse ghenluit 5i-1 \-&use pe Anselmo mort,
in& Pi st2ginmu intreg sufletu!. I n sufletul szu mi era
~i cdezn2dejdea pricinuiti de durerea pe care solcbfii o
transfonnH in urii pentru a ~ n a putea
i s5 r a i n 5 soldafi.
,4cm11, cind tcnninase, se sjin\ea go], Pnsingurat, lipsit de
oricc satisfncgie, $i ura pe oricine vedea fn 0 ~ 1 s .
- Dncsi 11-ar fi fost ninsoarea... zise Pihr.
$i atunci, nu brusc, a s p cum a r fi venit eliberarea
adus2 dc un gest fizic (dacii femeia I-ar fi cuprins cu
bratul p e clup,i urneri, s5 zicem), dar treptat gi m i
Pntii cu mint?,?, incepu sg accepte situatia gi sg se
descarce de ur5. Sigur, ninsoarea. Asfa era pricina.
Zgpah. $i altii ii induraserli urmgrile. Iar in clipa cind
vezi din no11 lucrurile aga cum li se Pntimplg altora, te
Vi lepezi de tine insuti, eterna lepiidare de tine Pnsuti
la care egti tot timpul silit in rkboi. Unde nu poate
exista nici un eu inswni. Unde tu insufi nu esigti decit
spre a te pierde. Si-atunci, dup5 ce se pierclu pe sine,
o auzi pe Pikr zicind :
- Sordo...
- C ~ u n? intrebd Robert Jordan.
- Sordo...
- Da, zise Robert Jordan. I[i ziinbi, un zimbet spart,
feapsn, un ziinbet cu tendoanele gi rnugcllii fefei prea
incordaji. Uit;, femeie. Am gregit. Te rog s i mZ ieqi,
femeie. S5 facem bine ce-avem de fiout gi s i l u c r h
minz-n min2. Iar podul estc aruncat in aer, aga cum ai
spus tu adineauri.
- Da. Trebuie sd judeci lucrurile aga cum sint.
 - .4tunci, ma duc la -4gustin. Pune-1 pe r;ignnul tKu
undcva mult rnai jos pc coast#, ca sii ?oat; sup~avegllea
voscaua. D2 pugtile astea lui Primitive qi ia de ici
nzdqttina. Uite. sli-ti ar5t.
- Pgstre.az5-ti nz.!iqzliilc!, Ti riispunse Pijar. D3ar 11-0
s5 rsminenl aici (.it lumea. Fable trebuie sg vin5 nu-
inaidecit, gi ntunci o s; plec$n.
- Rafael, zise Robert Jordan, llai cu mine mai in
\,ale. Uite-.aici. A p . l i vezi pe 5ia care ies de sub po-
dct ? Colo, lnai sus cle oamion ? Atinge-mi-l p e unul
dintre oi. Stai jos. Ocllegte cu grijg.
Tiganul odli cu atelltie gi trase? iar Pn vreme ce el
minuia incl~iz,~.torul,en sii arunce tubul afar;, Robert
Jordm ii spuse :
- Pre.a sus. Ai loirit stincn de deasupra lui. Vezi
cum s-a riclicat p u f u l pe stincj ? Ocheqte mai jos.
Cam cu clou; picio,are lnai jos. $i fii atent. Uite-i c-au
luat-o la fug:. Aga. Sigilc tira~zdol .
- L-am nimerit pe unul, spuse tiganul. Omul zzcea
pe Sosea, la jum,'ltatea distanyei dintre camion $i
podet. Ceilalfi doi nu se oprira sii-1 ia cu ei. Gonirl mai
departe catre podcf gi se ascunser2 dedesubt',
- Nu lnai trage in el, ii spuse Robert: Jordan. Trage
Pn cnmion, ochegte un cauciuc din fat;, in partea de
sus. A p . dac; se intilnplg s5 grege~ti,tot dai in motor.
Bine. $i se uitg prin binoclu. Putin mai jos. .Aga. Da'
trngi a1 dracului. ~lzrcho!Milclzo !Ia impugcl-mi partea
de sus a radiatorului. Unde vrei tu in radiator. Eqti
campion. Ia uit5-te. Nu laqi p e nimeni sg ving mai
apsoape de punctul tde colo. Ai priceput ?
- UitB-te cum fzrim parbrizul, ii spuse fericit fi-
g;:nnl.
- Nu. De-acunla canlionul 1-ai dat gata, il 15ud5
Rol-iclrt Jordan. Piistreaztfi cartu~eleping apare cineva
~ J C~oseea.Tragi cind a ajuns pe podef. lncearc: s5-1 lo-
\-i."jti 13:' ~ o f e r .Dnc: vine vreo mna~in8,tragefi cu totii,
ii intl~~mn5 aclrcsindu-st. c5tl.e Pilar, care coborise pe
-- -
I Co11ti11115.s5 traqi,
coast5 impreunP cu Primitivo. Aicea siilteti agezati cum
nu se paate mi bine. la uitati-v5 cum vH apgrg flancul
peretele iista de stind !
- Mai binc du-te ~i vczi-ti d~ treburile tale cu
Agustin, ii spuce Pilar. Lass-te de diisc5leal5. Am mai
v5zut ~i cil in viafa mea cum sc folosegte terenal.
- A5.3~2-1pe Primitivo ceva nlai sus, uite colo, o
sfatui Robcr: Jurdxn. Colo. Vezi, m5i ~ i n u l e? De par-
tea astn a mlului ccl drept.
- 1%. hsli-rnr in pace. zise Pilar. Vezi-ti de treabl,
ZtlglCs. Du-te de-aici cu degteptzciunea ta far2 cusur.
Din partea asta poti sg n a i nici o grijlci.
$i chiar atunci auzir; avioanele.

Maria stlcituse multa vreme la cai, dar caii nu o putu-

ser5 kntru nirnic linigti. !$i nici ea nu le fusesc d e
vreun folos cailor in privinfa asta. Din locul unde se
afla e.3, in pzdure, nu vedea pseaua ~i nu pntea s5
vadg nici podul, iar cind se pornir5 impugcitzrile,
Maria cuprinse cu bratele gitul arm5sarului celui mxrg,
mare gi tintat, pe care El mingE.3se ~ i - 1r5sLP5!~se de
rnulte ori pe vrerne.2 cilnd caii s t z t e ~ uinchiyi in cborul
din psduricm de ling3 txb,iri. Dar nelini~tesei trccu
~i la-murgul cel fintat : s5lt.a mereu capul ~ ;nSrile i i se
dilatau la auzul irnpu~c5turilor vi a1 exploziilor de
bombe. Maria n u - ~ im i gbea locul qi se tot invirtea
printre cai, bgtindu-i pe coame gi mingiindu-i, f5cTn-
du-i astfel sg fie ~i mai nervogi, qi m i nelinigtiti.
Incerc5 s5 se gindeasc; la irnpugczturi nu doar ca
h un lucru ingrozitm ce se petrecea in apropiere, ci
sg-si spun5 c5 Pablo se afla Pn vale cu oamenii adugi
de el, cg Pilar era cu ceiIalti inspre creastz, iar en nu
trebuie s5-gi f a d griji gi nici sz se lase coplegits de
team;, fiindcH trebuie s5 aib5 Pncrsdere in Roberto.
Dar nu izbutea, gi tcate EmpugcZturile ce rgsunau rnai
EUS ~i mai jos pe pod, ca gi zgomotul depzrtat a1 bZ-
taiei care se rostogolaa dinspre culmea trecstorii ca
vuietul unei furtuni nevzzute, cu ropoZe seci intretgiatc
cind gi cind de trosnetele bombelor, i se pHreau ceva
prea inspgimintiitor pentru a putea fi indurat gi abia
mai reugea sg respire.
Mai tirziu auzi - glasul puternic a1 lui Pilar strigind
din vale cztre ea un potop de obscenitgti cu neputinfz
de inteles, gi atunci igi spuse in gind : 0 , pentru nu-
mele lui Dumnezeu, nu, nu ! Nu vorbi aga cind el se
ggseqte in primejdie. Nu sup5ra pe nimeni, ca s5 nu
m i stirnegti gi alte primejdii fZr5 rost. Nu m i in-
tirita gi pe altii.
DupZ aceea incepu s5 se roage pentru Roberto, re-
pede gi mecanic, aga cum frcuse odinioarg la ~coalg,
spunind rugiiciunile cit de iute era in stare gi numa-
rindu-le pe degetele miinii stingi, repetind de zece
ori la rind cele douii rugiiciuni qtiuie. Pe urm5 podul
sgri in aer gi uil rupse pain ~Zpgstrului,tresGrind
gi smucindu-qi capul in sus cind auzi trosnetele asur-
zitoare, apoi fugi printre brazi. Ping la urmj. Maria il
prinse gi il aduse indiiriit, iar calul tremura gi se zgu-
duia din tot trupul, cu pieptul negru de sudoare, cu
pua cgzutz, gi pe cind venea cu el indgriit prin pi-
dure, auzi impugc5turi in vale qi ipi spuse in gind :
Nu mai pot indura. Nu mai pot triii o clip6 f5rZ
sii gtiu. Nu mai pot s5 rgsuflu gi gura mi-e uscats. Sint
infricoptii, nu mai sint bun5 de nimic, qi uite c5 sge-
rii qi caii, iar pe Psb n u m i din intimplare 1-an1 putut
prinde, fiindcit s a lovit de un copac, a dat jos pua
gi s-a -mpiedicat singur in scliri, gi acuaa, cind ridic
pua la loc - of, Doamne ! - nu mai gtiu ce sti spun.
Nu m i pot indura. 0, Dumnezeule, rogu-te, ap5rZ-1
g i fP sj. fie nevgthat, fiindcg inima gi intreagg fiinw
mea sint acolo, Is pod. Republics e ceva, pi trebuinfa
noastrz de s cigtiga rkboiul e altceva. Dar - o, bine-
cuvintatP FeciaarP ! - a d u d ~ ind8rj.t
l d e la pod gi-am
sj. h c tot ce-mi vei cere vreodatg. Pentru cP eu nu m3
ggsesc aici. Eu nici nu mP rnai aflu aici. Numai cu el
s h t . Pentru mine apgrg-1 qi-1 ocrotegte vi atunci voi
mai fi pe lume g i voi face tot ceea ce ti se cuvine, iar
el n-are s2i se supere. !ji n-o sg-mi ceri nirnic impo-
triva republicii. 0 , iad-mg, rogu-te, fiindcg nu mai
9 t h ce e cu mine. &4cunl;1 prea ~ni-simprgstkte min-
tilc. Dar clac; tu il vei ocroti, 11-am s2 mai lac dccit
ce se cuvine s2 fats un muritor. Numai ce spune el
ail1 s2 fac gi lluiuai ce spui tu. Cu amindous fiinfelc
mclc an1 s5 fac aSa. Dar acum nu inai pot Endura s2
nu 7th.
A P O ~ ,cl~il),v\cc Icgase calul, i-iclimse 5aua la loc qi
i~cteziscp h r a dc' clcilc~ubt,pe d n d stringea din r3s-
lmtcri cliin;p, 3uzi glasul profund ~i putcrnic venind
dinsprc ~iiclurea din \.ale :
- Jlaria ! hlaria ! Zrrgk:s a1 tGu c teafGr ~i ne\,;itZ-
mat. -4uzi ? Te.3fGr gi nev5t;mat. S l i t ~ l o ~ c ~ l!i l d
Marin apuc.5 gau:,~ cu arnindouZ mlinile, i ~ i .al?Zs5
tare pe en c ~ p u 1cu par scurt yi izbucni i n plins. Auii
cliil IIOII strigZtcle glnsului accluia ~,ulcrnic,i ~ depGrtl
i
capnl de $11 gi strig5 printrc st1;l;hituri :
-- Da ! B~ful\un~csc ! Si-apoi din nou, hrS.?i prhtrc
sughituri dc plills : blul~umesc! h.1cltumesc din sut'lct !

Cincl auzirl avioanclc, pri\ ir5 cu tofii in sus, $i

avioanelc veneau dinsljrc Segovia, alunecind tocnlai
prin inaltul cel-ului, argintii pe culinile bolfii, yi 11u-
ruitul lor acogerea toatc celehlte zgomote.
- Uite-le ! esclanlli Pilar. Uite-lc, numai astea rnni
lipseau !
Robert Jordan i ~ puse
i bratul pe dup; uincrii ci $i se
uits la avioane. Apoi incercii s-o linigteasc; :
- NU, fen~eic. Astea nu pcntru noi vin. N-au ele
vrenle pcntru noi. Lini~te5te-te.
- L e uriisc de moarte.
- $i eu la fel. Day a c ~ i l ~trebuie
~a sii n12 cluc la
Agustin.
Ocoli pe coast5 prin pgdure, insotit 15. iiecare pas de
vuietul qi huruitul avioai~elo~,inr dincolo dc podul sfi-
rimat, pe goseaua din vale, mai d e p r t e de cotul dulgg
a r e dispzrea, r h n a mcreu tZciinitu1 inteimitent a1
unei mitraliere grele.
Robert Jorclan cobori pills h locul unde Agustin
ststea ascuns in pilcul de brazi pitici $i in spatele
pu~tii-mitraliere, gi in timpul acesta altc ~i alte avi-
oane se scurgeau intr-una pe cer.
 - Cc-o fi a c o h in \.ale ? intreb; Agustin. Oare ce
face Pablo ? (3 fi ytiind c5 podul e gata dXrimat 'i
- Po:lte e2 n-arc cunl sc retrage.
-- :4trmc.~.;11i:ni sB plr~carn.N-are decit sli-1 ia dracu !
- !,re s2 \in5 acum. d ~ c 5se poste retrage, rZs-
1>u11se Ecl!>ert Jord:!n. Nunlaidecit o s2-1 ziirim.
- Nu I-.nm m:\i nuzit tle lor, spuse Agustin. De
cinci minutr iiu 1-n!n nmi auzit. Ba nu. Ia ascult5 !
-4~izi! El c> ! .\la-i el !
Izbucnise poc-poc-poc-pocilctul pistolului automat de
cav..~lerir, o s.:~l\li.pc ~11111ii alta, yi iar alta.
- KILL-itic2losu1, sl~usc Robert Jordan.
Tjr~niirc~i ($11 ochii a\.io:rnelc ce vencau mereu in in-
altul c c r ~ ~ l u~lllnstru
i gi far2 pic de nor gi observa
c'sprcsk~ f t , f ~ ilui ilgustin, csirc sc uita gi el Pn sus, la
s~.ionr,c.Pe 1 ~ 1 i l cobori
3 l~ri~lirile
asupra podului dsri-
mat, ~i dinc.o!o de el, l?c portiunea d e Sosea k c 5 tot
goals. l'uyi, scuip5 y i ascult& tscilnitul mitralierei grele,
izbucnit i:irs$i ill sputelc buclei. PZrca s i ving tot din
locul de unde sc auzise 1-i inainte.
- Da' asta cc-o nlai fi 2 intreb; Agustin. Ce y a ~ t e l e
~i dumnezeii mli-si rn.ai e gi asta ?
- A incep~lt incii inaintc de-a arunca eu podul in
acr, sl~u!;cRobcst Jordan.
Acum se uit5 i l l jos ].:I pochil dilrimat gi putu s5 \ad2
piriul prin slGrturn ncrcgulat& din locul unde mijlocul
po(1ului sc ~?r%l)ugisc> si atirna ca un ~orf.d e otel. Auzi
ounl cele tlintii :~\.ioanc care trecuseril pe sus bombar-
tlau cuIi11~1trccstorii ~i 1:iereu alte avioane se indrep-
tau intr-acolo. Zgomoiul motoarelor urnplea cerul in-
treg, ~i uitindu-se in inalt, vlizu avioanele de escort;
ale bon1bsrdi~rclor, m h n t e $i subtirele, rotindu-se in
~ t ~ r c u Lwgi
ri pc cleasupra lor.
- Xu crcd c5 a u zburat peste link frontului dirni-
neata trccutii, spusc. Agustin. Probabil c5 au cotit spre
apus, yi 130 1111112 a11 f&elit cale intoarsri. N-ar fi pornit
ei nicio&tX la atac dacZ le-ar fi v k u t .
- hIulte dintre elc sint noi, obsenG Robert Jordan.
Avea sirntiimintul c5 se afl; in fa@ unui lucru por-
nit in chip fircsc, &r care aducea nrmiri grave, dis-
37 - Pentru cine bat clopotele 577
propo#onate, gigantice. Ca gi cum ai fi an~ncat o
piatrP, iar piatra stimea o undP gi uncla aceea se in-
torcea mugind gi przviilindu-se ca un val uriag a1
fluxului. On ca gi cum ai fi strigat, iar ecoul s-ar fi
Pntors in huiete gi bubuiri de tunet, gi tunetul era uci-
gPtor. Ori aa $i cum ai fi lovit un om,iar omul acela
s-ar fi prgbugit, gi pe urn& cit vedeai cu ochii, tot alti
$i alti oameni fnamtafi gi implPtopti pomeau Empo-
trivP-ti. Ii p8re.a bine cii nu se aflg ^hpreunP cu Golz
pe culmea trdtorii.
$i stind intins ling3 Agustin, privind aviwnele ce
trecaau pe deasupra, trPgEnd cu urechaa sii au& im-
p q d t d e din spate, cercetamd cu ochii ~ o h w din
vale, pe unde gtia d avaa sP vadg venind ceva, dar
&rii si4 gtie ce anume, inc5 era inmPrmurit de surprin-
dere cg nu fusese ucis la pod. Acceptase cu atita con-
vingere ideia CP va fi ucis, fncit tot ce se petrecea acum
i se phea ireal. L w p W gindurile astea, %ij spuse in
sinea sa. I q i de sub a p h r e a lor. Mai ai incg multe,
multe, multe de fikut pe ziua de azi. Dar impresia
aceea nu-1 pHrhea ~i simpa, pe deplin congtient, cg
taate se petrec oa intr-un vis.
Ai hghivt prea mult fum de TNT, igi spuse Robert
lordan. Dar qtia cii nu despre asta e vorba. Simtea,
fPrP umbd de indoialg, cit de PngelPtoare erau acele
ginduri pe care le broda peste realitatea evident;, dar
se uita Pn jos d t r e pod, apoi ifi htorcea privirile la
santineb intins2 pe gosea, la locul unde d c e a Anselmo,
la Fernando, a p cum r M s e s e sprijinit de taluz, gi
rnai departe, pe gosaaua netedP qi cafenie, pin2 la ca-
mionul Encremenit pe loc, gi tot i se pgrea cP le vede
prin vis.
Mai bine ai da cit mi repede gi pe orice pref tot ce
a rnai r-s din tine, igi spuse Robert Jordan. Egti ca
un cocog de IupG, rgnit de moarte in areng, dar a
c h i r a d nimeni n-a bsgat-o de seam3 ~i nici el n-o
a r a a la vedere gi st5 mai departe pe gicioare, d q i e
pe jumzitate amorgit de inghepl m o w
 Astea-s prostii, gindi el mai departe. Eyti incg sub
efectul gocului, asta-i tot, si te-ai desumflat dintr-o
d a t i cind ai sczpat de rispundere, atita tot. Ia-o incet.
Pe urmZ Agustin il apucii de brat, ii ar5t5 cu degetul,
iar el se uit5 peste defileu ~i il v5zu pe Pablo.
f l vedeau pe Pablo venind in fugg pe dupi bucla
voselei. La peretele cel drept de stincii, dup5 care 50-
seaua pier- din vedere, Pablo se opri, se d5du dupg
coltul stincii gi trase o rafalii in lungul $melei. Robert
Jordan il v&u pe Pablo - scurt, indesat qi greoi, fPrl
pglgrie in cap - sprijinindu-se de peretele de stincii
g i trggind cu pistolul lui autoanat, foarte scurt, ~i ping
la el lidri din depiirtare cascada de tuburi de alami3
zvicnind En bgtaia saarelui. fl v5zurj. ingenunchind ~i
trggind inc3 o salvP. Apoi, f2r5 s5 se mai uite indgrgt,
veni in goan5 - indesat, cu picioarele incovoiate, gr5-
bit, cu capul in piept - de-a dreptul spre pod.
Robert Jordan il diiduse la o parte pe Agustin gi
acum avert, patul pu~tii-mitraliere proptit in umlr vi
ochea spre bucla poselei. Pistolul automat era trintit
En stinga. N-ar fi fost d e nici un folos la asemenea
dephre.
fn vreme ce Pablo alerga c5tre ei, Robert Jordan
ochea inspre bucla soselei, dar nu se ivi nimic. PabJo
ajunsese pe pod, se uitase o d a t l peste umlr, privise
de-a lungul podului, apoi cotise scurt la stinga qi co-
borise pe defileu in jos, pierind din vedere. Robert
Jordan tot mai ochea bucla? dar nimic nu se arlt5.
Agustin se ridicg l$ntr-un genunchi. Stind astfel, putea
sP-1 vadg pe Pablo coborind in defileu cu indeminarea
unei capre sabatice. Du* ce-1 W e r H pe Pablo, din
partea de jos a goselei nu se m i auzise nici o impq-
citurl.
- Vezi ceva sus, deasupra ? Deasupra, pe stinci ?
btreb5 Robert Jordan.
- Nimic.
Robert Jordan pindea bucla goselei. $tia d *
m locul acela prgpastia era prea abruptl ca s& poaa
fi urcata; de cineva, dar pu+ md jos ipanta se bdulcea
 gi ar fi fost cu ,putintS s5 urce vreunul pe ea, fricind
un ocol.
Da& inainte lucrurile p5ruserri irealc, acum i sc p5-
reau cum nu se p m t e rnai vii. Era ca gi cum intr-un
aparat fotografic cu oglindg inlaginea a r fi devenit
dintr-o datg clar5. $i peste o clip5 v5zu trupul lritsref,
cu bot colpros gi ghemuit la p5mint, cu turela t5rcatri
.in verde, cenugiu gi brun ti teava mitralierei impun-
gind drept inainte, i e ~ i n dd e dupri cotul ~oselei~i apri-
rind in razele soarelui. Trase asupra lui ~i auzi ples-
netul gloantelor izbite in orel. Tancul mic ~i rapid se
trase in dosul peretului de stint;. Privind spre coltul
acela, Robert Jordan v5zu reapzrind m i intii botul,
apoi marginea turelei, gi turela intreagri PntorcEndu-se,
ca s5 poatg trage in lungul ~oselei.
- Par& a r fi un Soarece cind iese din gaur5, spuse
Agustin. Uite, Ingle's.
- Nu prea are curaj, 41 Iimuri Robert Jordan.
- Asta-i gindacul cel mare cu care a luptat Pablo,
urm5 Agustin. Mai trage-i una, Znglks !
- Nu. Nu-i pot face nici un r5u. $i nu vrcau sri
vadY unde sintem.
Tancul lncepu s5 trag5 de-a lungul ~oselei. Gloan-
tele izbir5 fafa ~oselei~i rico~ar5 zbirniind, iar pc
u r n 5 zdrEng5nir5 ~i clinchetir5 in fiarele podului. Era
a c e e a ~ imitralieri pe care o auziserri tricznind in vale.
- Cabr6n ! exclam5 Agustin. Asta-i vestitul tanc,
Inglds 2
- Asta-i doar un pui.
- Cabrbit I Dac5 ag avea ~i eu un p u i ~ o rde sticl;
cu benzin5 m-a? c5t5ra cleasupra lui ~i i-ag da foc.
Ce-are s5 fac5, Znglds ?
- Are s5 mai stea putin ferit, gi pe urm6 iar o s;
ias5 s5 se uite.
- $i cind te gindegti cii de 6sta le e fritz oclme-
nilor ca d e dracu, spuse Agustin. Ia uit2-te, Zngl6s. Mai
omoar5 o dat5 santinelele.
- Dac5 alt5 tint5 nu are, rzspunse Robert Jordan.
N-ai pentru ce s5-1 tii de rsu.
 Dnr in gind i ~ spunea
i : Sigur, bate-ti joc de el ! Dar
h llrcsupune cc5 a i fi tu, in propria ta far:, acolo pe
Sosea, ~i te-ar intimpina cu foc la drumul mare. Pe
unnii un pod s r s5ri in aer. Nu ti-ai spune c5 goseaua-i
minats sau c i f i s-a intins o curs5 ? Sigur cri aga ti-ai
spune. A procedat e.xact cum se cuvenea. A~teaptrisz
se lnai intinlple ceva. 11 provoac2 pe inamic. Inarnicul
sintcln nulnai noi. Dar el n-are de unde $ti. Ia te uit3
L1 scirba asta mici !
Tancul mirunt icgise ceva rnai mult dup2 colt.
Clliar atunci !.gustin il v5zu pe Pablo urcind peste
b u m defilcului, tr,igindu-se in sus pe patru labe, cu
obrazul b5rbos s c 5 l d ~ tin sudoare.
- Uite cii vine si l~orcul-de-ciine,vesti Agustin.
- Cine ?
- Pablo.
Robert Jord.an se uiti intr-acolo, il v5zu pe Pablo,
apoi incepu sri trag5 in acea parte a turelei camuflate
unde 9th c6 trebuie s5 se afle fenta de deasupra mitra-
lierei. Tancul cel mic se trase indgrBt, dispzrind din
vedere, $i Robert Jordan ridicP pu~ca-mitralierz,strinse
trepiedul in lungul tevii ~i o arunci pe urnrir, cu teava
illc; fierbinte. Teava era atit de fierbinte, cii ii ardea
urniirul, gi o ilnpinse mult in spate, tinind-o doar
de pat.
- Ia sacul de c a r t u ~ e~i lnciqzlinn mea cea micri l
strigi Robert Jordan. $i vino cit mai repede.
Pe u n n i o lug la fug: in sus, pe coasta ^mpPduritP.
Agustin venea la un 1x1s in urma lui, iar dupg el ve-
nen Pablo.
- Pilar ! strigi Robert Jordan peste coastg. Hai
rcpcde, femeie I
Citegitrei Tirmu cit puteau de repede pe coasta piep-
ti$. De fugit, nu puteau. ins5 fugi, fiindcl panta era
prea aL1rupt5, qi Pablo, care nu ducea altri greutate in
afar: de pistolul lui automat, de cavalerist, ? ajunse
i
din urn15 pc ceilalti doi.
- Si oalnenii tGi ? il intrebti Agustin p e PabIo, vor-
bind greu cu l i m h lui uscatg,.
 - Moqi cu totii, rrspunse Pablo. Apraape c5 nu
m i putea sg rHsufle. Agustin intoarse capul gi se uitg
la el.
- Acuma avem cai berechet, Inglk, gifii Pablo.
- Bine, r&punse Robert Jordan. Si igi spuse in
gind : Ucigq ticiilos. Da' ce vi s-a intimplat ?
- De toate, riispmse Pablo. Gifiia guiergtor. Da'
cu Pilar ce-i ?
- La pierdut pe Fernando gi... fratele ...
- Eladio, intregi Agustin.
- $i tu ? intrebg Pablo.
- Lam pierdut pe Anseho.
- Avem cai berechet, observti Pablo. Si pentru
poveri.
Agustin igi mugcii buzele, se uitii la Robert Jordan
pi cliithii din cap. Mai jos de ei, nevgzut din pricina
pgdurii, tancul incepu sg tragii din nou in gosea gi
in pod.
Robert Jordan iniiltii capul gi il intrebl pe Pablo :
- Ce sa i n h p l a t la postut de pazg deacolo ? Nu
voia sg se uite la Pablo, nici ST-i sima mirosul, d a ~
voia sti-1 audg vorbind.
- Nu m-am putut retrage din pricina porciIriei
2ileia, r2spunse Pablo. Eram baricadati pe partea din
vale a postului. Pin5 la urm3 s a Pntors sP caute nu
gtiu ce, qi atunci am pleat.
- In cine triigeai acolo, la cotul ~ o s d e ?i il intrebg
Agusth d e a dreptul.
Pablo se uit5 b el, incepu sz zimbeascti, apoi se r8z-
gfndi gi nu rzspunse nimic.
- I a i impugcat pe iiia ? Pntrebii Agustin.
Robert Jordan gindea : Tine-ti gura I A c u m nu rnai
ai de ce te amesteca. Au fiicut tot ce putaai a ~ t e p t ade
la ei, ba chiar rnai mult. Aici e o pricing intertribal&
Nu te porni pe judeciio morale. La ce te poti a ~ t e p t a
de la un ucigag ? Lucrezi minti in minii cu un uclgag.
Tine-ti gura ! Stiai destule despre el gi mai Pnainte.
Nu-i nici o noutate, n a i &at nimic nou, Da' snnre
tic3os laai egti, sguse in gind Fbbert Jordan. Tic3los
mirpv g i josnic l
I1 durea pieiptul din pldcina urcu~ului,parc5 ar fi
fost gata s5 se spargg, ca de pe urma unei fugi prea
indelungate, g i deodat5 v b u caii arztindu-se printre
brazi.
- D P i dnunu' I spuse Agustin. De ce nu spui d
tu iai impugcat ?
- Leag5-fi gura, se rgsti Pablo. Astki am luptat
mult @-am luptat bine. %-ti spuie Znglts.
- Da' acuma s5 ne scori g i pe noi la capM pe ziua
d e azi, interveni Robert Jordan. Fiindc5 tiai fgcut plan
pentru treaba asta.
- Am un plan bun, ii vesti Pablo, ~i acuna parc5
incepuse sP rgsufle mi bine. Cu putin noroc, iqim
teferi din incurc3tur5.
- Da' n-ai de g h d s5 inqpuqti pe nici unul dintre
noi, ce zici ? urmg Agustin. Fiindd altminteri aici,
pe loc, te omor.
- Leag3-g gura I se Ssti iar Pablo. Trebuie sg am
grij5 de binele t5u qi a1 &i. Sintem in rkboi. La
r5zboi nu faci ce-ti place.
- Cabrbn I rosti Agustin. Vrei s8 le iei tu pe taate.
- Spune-mi ce vi s-a intimplat amlo, la post, ?i
ceru Robert Jordan lui Pablo.
- De toate, repet5 Paldo. I n d nmai respira ca gi
cind r5suflare-a i a r fi &+at pieptul, dar putea s2i vor-
beasc5, legind cuvintele, cu toate c i sudoarea Pi curgea
in valuri pe cap gi pe fat2, iar umerii g i pieptul ? erau
i
ude leoarcg. Se uit5 cu grij5 la Robert Jardan, vrind
s5-~idea seama d a d e intr-adev5r prietenos, apoi zimbi
si spuse h c 5 o dat5 : De toate. Mai htii am ocu-
pat pstul. Pe urn5 a venit un motociclist. Pe urn5
altul. $i dupS el o ambulant5. DupZ ambulant3 un ca-
mion. $i pe urmg tancul. Cu putin mai *ulainte de-a
arunca tu podul in aer.
- Pe urn%..
- Tancul n-avea cum sg &ag5 fn no& da' nici de
plecat nu puteam pleca, fiindc5 el sGpinaa goseaua.
Dupi un tirnp, tancul s-s dus, gi am venit.
 - $i oalnenii tiii ? intrebii brusc Agustin, tot pus
pe cearl.5.
- Leagri-ti gura ! se r;isti Pablo privindu-1 drept in
ochi, gi chipul lui ariita ca acela a1 u n u i . care, inainte
de orice. a lul)t,~tbinc. Nu erau din ceata noastrii.
Acurn puteau s5 vadii caii legari de copaci gi spuziti
de razele d e soarc ce se strecurau printre ramurile
brazilor, ~i caii iyi snluceau capetele 8i loveau din pi-
cioare, ca s5 se aperc de biirzzuni, iar Robert Jordan
o z5ri pe Maria, vi in olipa urmiitoare o tinea strins-
strins in brate, ?i pusca-mitralicrii ii ciizuse intr-o
parte, gi-1 infelu in coaste cu apzritoarea de fl5cSri,
yi Maria spunea :
- Roberto ! Of, Robcrto. Robcrto !
- Da, iepura~ule. Dulcele, dulcele meu iepura~.
Acumq pleciinl.
- E ~ t icu adevrirat aici ?
- Da. Da. Cu adeviirat. Of, iepura~ule!
If-ar fi crezut niciodatii c5 iti poti da seama
de existenla unci femei atunci cincl e ~ t prins
i in lupt: ;
nici cii o liarte din tine p a t e gti scest lucru ~i ii poate
rzspunde ; nici c,i dac5 exist; o femeie, ea poate sii
aibg sini mici, rotunzi gi tari, care sS te impungri prin
cZmag5 ; gi nici c5 ei, sinii, pot ?ti de exislenta a dou5
fiinte in plin5 biitiilie. Dar e adevsrat, gindea Robert
Jordan, ?i e bine. E bine. N-a? fi crezut-o niciodat;,
qi o strinse din nou la piept, tare, tare clc tot, dar
f k i i s2 se uite la ea, pe u r n 5 o britu cu palma acolo
unde niciodat: n-o rnai M u s e qi o indemnii :
- Suie pe cal. Suie ,pe cal. Urc5 in $a, g ~ l a p n .
Dup5 aceea au dezlegat mii, yi Robert Jord-n i-a dat
indirzt lui Agustin pu~ca-mitraliesii, $-a aruncat En
spinare pistolul lui automat, i a ~acum scotea grcrzi~dele
din buzulaare gi le punea in sac, bii@ o ranit6 goals
in cealalt5 ~i le leg5 la spatele gcii. Apoi ~ ~ e Pilar,ni
respirind atit de greu din pricha urcugului, Pncit nu
putea s5 vorbeasc5 gi doar f5cea semne.
Pe u r n 5 Pablo viri intr-un cobur tsei picdici pe
care le tinea in min5, se ridic5 gi zise :
 - Qu& tnl, fcmeie ?
$i ea diiclu doar ciin cap, gi peste o clip5 toti erau
c515ri.
Robert Jordan inc5leci1se pe surul ccl nure, acela
pe c.are-1 vgzuse pigind pe ziipadi ciild deschisese ochii
in diinincata dill ziua precedent5, gi indat8 igi d5du
seanu c& are un cal gromv sub el vi sub st5pinirea
clirlogi!or din mink Avea in picioare pantofii cu talpg
de sfoars, gi sclirile ii erau cam scurte ; cureaua pisto-
lului autonut era trecutg peste um8r ; avea buzunarele
pline de incsrclitoare, ~i acum umplea la loc inclircti-
torul golit, finind dirlogii stringi sub brat, gi se uita
cum urcli P i h r intr-o ga 'fwrte ciudatii, deasupra boc-
cclelor gi p5turilor legate pe calul ei.
- Taie curelele ~i arunc; toate boccelele dea, pen-
tru nuillcle lui Dumnezeu ! ii spuse Primitivo. Ai s8
cazi cle-scolo, ~i nici calul nu poate duce atita povar;.
- Taci din gurii ! se rgsti Pilar. Cu astea o s8 ne
ducem vhp.
- Pofi s5 te fii a7.a pe cal, femek ? o intrebs Pablo,
stind bine infipt in gaua de guardia civil de pe murgul
tintat.
- C3 orice Iliptlireas8, ii riispunse Pilar. Pe unde
o lu8n1, britrillule ?
- Drept la vale. Peste Sosea. Pe urn15 peste coasta
de dinco!o gi cle-.I tlreptul in limba ingustli de pidure.
- Peste Sosea ? intrebii Agustin, intorcindu-gi calul
1ing:i a1 lui P.nblo gi izbind cu cilciiele moi, acope-
rite cu p n t o f i i de pinz5, in coast&Ie tari gi nesiinti-
toare ale unuia -dii?trc caii aduyi de Pablo noaptea
trecut,;.
- Da, msi omule. E singura a l e , ii riispunse Pablo
~ i - iintinse ~ M I U de clipistru a unuin dintre caii de
povar5.
Primitivo gi figanul ii duceau pe ceilalfi.
- Dac5 vrei, pofi s i vii in caada girului, Inglks,
ii spuse Pablo. Trecem goseaua destul de departe ca
s i nu ne poatii ajunge cu ??tdqtrinn. Dar o s5 trecem
 unul cite unul gi in goana mare, h r pe urn15 ne,ladu-
n b l cu totii acolo unde sc ingusteaz5 limba d e piidme.
- Bine, incuviints Robert Jordan.
Coboririi cglsri pe cmst5, prin p5durm de brad,
c5tre marginea goselei. Robert Jordarr venw imedht
dup5 Maria. Nu putea s5 meargii aliituri de ea din
pricina copaoilor. Mingiie surul cu pulpele, apoi il
conduse cu mi& sigur5 pe cind coborau griibei- priw
tre brazi, gi mergind la vale ii spnnea susu4ui cu pul-
pele ce ar f i trebuit s5-i spun5 pintenii dac& s-an fi
aflat pe loc neted.
- AscuIt5, ii spuse Mariei, tu s5 treci.a d o u cind
om ajunge la sosea. S5 treci primul nu4 chiar.
de r5u pe cit s-ar psrea. A1 doilea e bine. T o t d e a w
sink mai atenti la cei care viil pe urmi.
- Da' tu...
- Eu am s5 trec pe naa~teptate.N-are sii fie. nici
o incur&tur8. R ~ ue doar cg mergem in, gir.
Se uita la capul rotund gi fepos a1 1ui Pablo, virft
adinc intre umeri aya cum mergea cglare, cu piatolul
automat zvirlit pe spate. Se uita la Pilw cum5merge
inainte cu capul gol, cu urnerii largi, cuc genmcM
mai sus decit coapsele, gi cu cglciiele proptite intre boc-
cele. Femeia intoarse o dat5 privirile spre el qi c l i i W
din cap.
- Treci inaintea lui Pilar dupg ce ajungem labsosea,
ii spuse Robert Jordan Mariei.
Apoi se u i 6 printre brazii rgriti g i v k u r negnd gu-
dronat a1 goselei din vale, iar dinmlo de ea msta in-
venit3 a muntelui. Sintem cam in dreptul pade@lui,
observg Robert Jordan, ~i putin mai jos de iniilwea de
unde ~oseaua incepe s5 coboare spre pod in curb5
hrgg. Ne a f l h oam la opt sute de yarzi mait sus de
pod. Asta nu inseamng 3n afara razei de bstaie a mi-
tralierei ,#Fiat" de pe tancul cel mic, dac3 a venit
ling3 pod,
- Maria, spuse Robert Jordan. Treci in fa@ hd
Pila? d a d ajungem la gosea gi gongte dt potit pe
coastii in sus.
 Ma& htaarsc capul g i se uit5 la el, dar nu q u s e
nimic. Nu o privea decit atita cit sii vadi dacii a
Weles.
- ,C!umprendes? o btrebg.
Wuk;d&du din cap.
.- Dii-i dmmul ! o indemnii Robert Jordan.
~Darea ckitin5 din cap, impotrivindu-se.
- DG-i .drumul !
-'Nu, ii riispunse fata, scutusnd energic din cap.
W n l a c o l o unde fmi vine rindul.
Chiar atunci Pablo igi infipse pintenii in coastele
mwgului %fintat,zvicni la vale peste cetini gi trecu
~ s e a u ain taopotul infundat ~i schteietor a1 copitelor
potcgvite. 'Ccihlti se luarii dupii el, gi Robert Jordan
ii v h treaind paaua ~i gonind pe coasta invezzia
pi auzi mitraliera cliintiinind dinspre pod. Pe urns,auzi
un viiij-poc-bum I Sunetul de la m&i era un trosnet
aspru, care se liitea, acoperindu-le pe cele dinainte, gi
in urma .lui e b u cum tignqte pe mast5 o pilnie de
ph7n.t cu panag de fum cenqiu. Viiij-poc-bum ! se
a u i 3din nou, v?jPitul pierind ca o rachetg, gi o altg
tipitar5 .de p w i n t gi 'fum se v h ceva mai sus pe
QW&~.
In fap lui, tiganul se oprise pe laarginea goselei, la
4 2 i p s t u l ultimilor brazi. Privi inainte peste coastg, pe
m l rihtwrse capul gi se uitii la Robert Jordan.
- Dg-i d m 1 inainte, Rafael 1 il zori Robert Jor-
dan. DZ-i drurnul in galop mare, bZete 1
Tiganul #in- in minii pana de la c5piprstrul calului
de povarrii, care se olprise ~i-gitriigea tare capul indgrzt.
- Lasii calul cn poverile 8i ia-o inainte, la galop l
p m n c i Robert Jordan.
V5zu cum brawl figanului se intinde in urmii, ri-
dioindu-se m i sus gi tot rnai sus, de parcii n-ar fi avut
de gind sii sfirgeascii vreodatg, gi figanul izbqte cu
ciilciiele .in burta calului de sub el, pana c5piistrului
se intinde tare, d m aceea cade, gi tiganul trece SO-
seaua, iar Robert Jordan d5du cu genunchii 3n calul
de, pxrarii.ce se ntipustise indbiit peste el, Rafael aleargii
de-a cunnezi3ul goselei tari gi negre, qi pe urms auzi
ropot de galop urcind pc coastii.
Vuuuu-pac-buf I izbucni guierul de pe traiectoria
dreaptii a ghiulelei, gi Robert Jordan il v5zu pe tigan
s5rind in zig7ag pe coasts, ca un mistrct in goanii, yi
haintea lui tigni din p i h i n t lnicul gheizer negru gi
cenugiu. 11 vszu pe Rafael ga10pil:d pe coasta lungs
gi inverzitii, parc.5 mai incet gi mai linigtit din pricina
depsrtiirii, iar tunul lovea in u r 1 1 ~gi inaintea lui,
apoi oql qi cilrref dispsrurci dincolo de marginea coas-
tei. dupi ceilalfi.
N-am cum 1ua gi blestematul gsta cle cal cu poveri,
gindi Robert Jordan. Degi tare a5 mni vrea sri-1 tin,
fir-ar el s;i fie, pe partea mea clinafarii ! Tare mi-ar
plscea ss-1 am intre mine gi tunul de 47 mm cu =re
trag acurn. Dar zdu c-am sii-ncerc sii-1 trec dincolo, hl-
tr-un fel sau altul !
Igi impinse calul pin5 ling; cel cu poveri, apuc5
funia ciipiistrului, gi pe urmri, tr5gind dupri el calul
in trap, urc5 vreo cincizeci ~ d eyarzi mai sus printre
brazi. Iegi la marginea piidurii gi se uit; in jos pe gosea,
peste canlion gi pin5 la pod. V5zu oameni pe pod ~i
dincolo de pod multe vehicule, ca atunci cind se blo-
clleaz; circulafia. Robert Jordan cercetii cu privirea in
jur, zriri in cele din urmli ce ciiuta, se intinse gi rupse
dintr-un brad o creang; uscat;. Min5 calul de povars
pEn5 acolo vnde coasta cobora in gosea, diidu drumul
funiei gi il plesni tare peste crupii cu creanga de brad,
indemnindu-1 : ,,Dii, gloabii I", apoi aruncli dnp; el
cu creanga uscatri gi, lovit de creangii, calul polxi in
galop peste Tosea gi in sus pe coast5.
Robert Jordan urcii alti vreo trcizeci de yarzi nlai
sus pe ling: gosea ; mai departe panta era prea abrupt:.
Tunul trdgea mereu cu vijiitul lui ca de rachetii ~i cu
bufnetul trosnitor care i r n p r o p piimintul.
- Gonegte din riisputeri, sur fascist gi ticrilos ! strigs
Robert Jordan calului, pornindu-1 in galop pe coasta in-
clinat5. Pe urmZ se trezi la loc deschis, pe goseaua atit
de tare sub copite, incit simtea bat& calului urcin-
'du-i-se pinri la umeri, prin git ~i in .'dinti, apoi pe
coasta moale, al~risatii, lovitli gi frlimintati de copite,
alergind, siirind, inaintind mcreu, gi-.privi pe coast4
in jos, pin5 la podul ce i se arita acum sub un
unghi in care nu-1 nlai v5zuse nicioclatg. 11 vedea din
profil, far5 efecte de perspectivii, cu partea dririmatz
in mijloc, iar dincolo de sprirturli, pe ~ o s e a ,st5tea tancul
eel mic, gi in spatele tancului mic, 1.111 tanc marc, cu
tunul ce scuipa o flacar; galben-lucioasli, GI o oglindii,
iar tipiitul aerului sfigiat in liitusi de esplozie plirea
sri aluncce drept pcste gitul sur intins inaintea lui, ~i
intoarse capul intr-o parte cind ,p?lnia de pdrnint t i p i
pe coast5. Calul cu p0\~ar5era inainte, clar se ablituse
prea inult spre dreapta ~ i - ~ incetinise
i goana, inr Ro-
bert Jordan i r u i n h in galop, cu capul pufin intors ciitre
pod, yi V ~ Z L I~il.ulcle camioane intins diiicolo de bucla
dcschis2 acum tot inai mult la vodere, pe m3surii ce el
cigtiga in5lfinie, yi z2l.i flacara galben-l~uninoasrivestind
~uierulgi bufnetul ce venirci irnediat, clar ghiuleauc~C ~ Z U
prca aproape de pod, gi totuyi auzi filfiitul frinturilor
metalice pornite dinspre pilnia de piimint.
Pi v5zu inaini-ea lui pe toti ceilalti, strinyi la poalele
pzdurii yi uitindu-se spre el, strig5 : ,,Awe, cnbnllo 1
Dii, calule !" gi simti pieptul vinjos a1 susului zvicnind
inaintc peste panta coastei, \.5zu gitul sur inc:ordin-
du-se ~i urechile sure plecindu-se in fatii, se intinse gi
blitu cu palma gitul sur gi ud, privi indlirst spre pod
~i vlizu flacrira luininoasii t i ~ n i n ddin tancul greoi, in-
desat, de culoarea noroiului, iilcrelllenit acolo, pc Sosea,
dar nu inai auzi nici u n Suier, ci doas i$i dridu seama
de nsvala u n ~ i i\-a1 acriu, l>lesnind 8i suflind ca un
cazan spart, ~i se trezi dedesubtul surului, ~i surul bstea
aerul cu picioarele, iar el incerca sii se tragli de sub:
greutatca lui.
Putea s5 se m i ~ t ein voie. Putea s5 se miyte spre
dreapta. Dar cind se migc5 spre dreaph, piciorul sting
ii rzmase neelintit, intins ca o foaie sub coastele a-
lului. Era ca gi cum a r mai fi a \ ~ u tinc5 o incheieturri ;
nu ~oldul, ci alta, care se deschidea in lgturi, ca o
balama. Atunci fntelese limpede ce se Pntfmplase, gi
deadaG surd se ridiGP in genunchi, apoi se sgla
%I. sus, qi piciorul drept a1 lui Robert Jordan, desprins
din scarii la vremea cuvenit4, alunec3 liber p a t e p,
se Igs3 algturi pe pWmt, iar el pipgi cu ambele
miini osd coapsei acolo de unde piciorul se intindea
pe piimint ca o foaie, gi miinile amhdoug sirnur3 a~chia
de os ascutit5 gi locul fn care ^ q u n g e a pe sub piele.
Surul stgtea in piciaare, apraape chiar deasupra lui,
gi-i vedea coastele zbuciumindu-se. Iarba era verde
fn jur, preshtii cu flori siilbatice, gi se uitS in jos
peste coast; pin5 la qosea si la pod gi la defileu, qi
pe Sosea S r i tancul, Si agteptfi flacZra urmgtoare. Iar
flac3ra veni a p m p e in aceea~iclipg, lnsg din nou
fSirSi guier, gi cind pilnia de p h i n t zvicni in sus, prin
mirosul de exploziv puternic v k u bulgiirii risipin-
du-se in vhduh qi auzi frinturile de otel tiuind in
jur, gi calul cel mare gi sur se agezP domol aliituri de
el, cum se -8 in armti un ~calde circ. $i pe urmz,
privind calul intins algturi, ii auzi horcZtu1.
Dupg aceea Primitive gi Agustin 91 luarii de subtiori
gi '1 purtar3 peste ultima poqiune de coast& iar in-
cheietura cea n o d din caapsZi lgsa piciorul sii biiliin-
ggne in toate p w l e . 0 dat3 un obuz le vijii chiar
pe deasupra capetelor, qi-atunci cei doi 91 ISsarz sg
wdii gi se aruncarg. pe burt3, dar bulgiirii de p h i n t
plouarg peste ei $i frmturib de q e l Suierad prin
aer, qi pe urn3 iar '1 ridicar3 de jos. Iar acum ajun-
s e a cu el la a d i i p t u l de la poalele piidurii, acolo
unde opriserg caii, iar Maria, Pihr gi Pablo se adu-
nar6 in jurul l u i
Maria ingenunahease ling3 el @ intreba :
- Roberto, ce ai ?
Si Robert Jordan Pi riispunse, a s u d ? ? din greu :
- Piciod sung e zdrobit, guapa.
- Avean sg-l legiCm, spuse Pilar. Poti s5 incaleoi
pe 3la, gi ar3tii spre unul dintre caii cu povaril. Arun+
cap jos boccalele,
 Robert Jordan il viizu pe Pablo cliitinind din cap
fi ii f5cu senlri dc inouviinfare.
- Vedeti-v5 de h n , ii indemn5 Robert Jordan.
Si pe urmti adriugs : Ascult5, Pablo. Vino i n m c e .
Chipul brikdat de sudoare ~i acoperit de tepi se
aplecii spre el, fi Robert Jordan simfi din plin mirosul
lui Pablo.
- L5sau-ne sg vorbirn, spuse Robert Jordan c5tre
Maria vi cstre Pilar. Am ceva de discutat cu Pablo.
- Te doare d u ? intrebg Pablo. Se aplecase muIt
deasupra lui.
- Nu. C r d d nervul e zdrobit. Ascult.5. SZ pleci.
Cu mine s-a ispriivit, infelegi ? Am s2 s h u citeva
clipe de vorbg cu fata. $i cind ti-oi spune s-o iei, ia-o.
0 s?i vrea s?i rZmin5. N-am s5 vorbesc cu ea decit
putin5 vreme.
- Sigur, n-avem tirnp prea mu]t, incuviin~SPablo.
- Bineinteles. Cred c5 mai bine av face dad v-ati
duce in republid, spuse Robert Jordan
- Nu. M.;i duc in Gredos.
- Gindegte-te bine.
- Acuma stai de wrbg cu fata, il indemnil Pablo.
Vreinea-i scurt3. Ztmi pare riiu c5 s-a int-mpht a p ,
Itglds.
- Da' dac5 s-a intimplat... zise Robert Jordan. S5
nu mai vorbim despre ash. Dar gindegte-te bine. Ai
minte cu carul. Pune-o la treab5.
- De ce s2 n-o pun ? rzspunse Pablo. Acuma stai
repede de vorbs, Inglbs. N-avem vreme mult2.
Pablo se duse pin5 la bradul cel mai apropiat ~i se
uitz pe caast5 in jos, peste intinder- ei 8i a ~oselei
de clincolo de pod. Se uita cu durere sincerg la calul
prgv51it pe coast;, iar Maria vi Pilar stiteau ling5
Robert Jordan, pe care il agezaserg cu spatele sprijinit
de un c o p c .
- Taie pantalonul, vrei ? o rug5 pe Pihr.
Maria se ghemuise la $mint, algturi de el, vi nu
scotea nici o vorbg. Smrele ii licgrea in p5r, qi fata
ii era strambat; G? fafa unui copil cind st% sg iz-
bucneascg En plins, Dar de plins, nu plimgea.
 Pilar lug cufitul gi incepu s2-i taie pantalonul de la
buzunarul din stinga in jos. Robert Jordan indep5rt5
cu mina stofa triiatri gi Pgi cercet3 coapsa. L a vreo zece
dcgete mai jos de gold era o umflritur2 ascutits vi
rojie, ca un pumn, gi oind puse degetele;' sirnti osul
coapsei iegit m ~ d tin lrituri qi impins tare sub piele.
Piciorul stritea pe primint intr-o pozitie stranie. Ridic;
privirile gi se uit3 la Pilar. Cliipul femeii avea a c e e a ~ i
expresie ca gi a1 Mariei.
- An&, Si spuse Robert Jordan. Du-te.
Pilar se dep5rt5 f5rH s5 spun5 o \.orbs, cu capul
proptit in piept, f2rZ s5 priveasc; in urmri, gi Robert
Jordan v5zu cum i se zguduie umerii.
- Guapa, ii spuse el Mariei gi ii luY amindouP miinile
intr-ale lui. N-o sri mai mergem la Madrid ...
Si hlaria izbucni in plins.
- Nu, guapa, sS: nu plingi, se rug5 Robert Jordan.
Ascultri. Acwna n-o s5 mai mergem la Madrid, dar
totdeauna voi fi cu tine, oriunde ai sH te duci. lntelegi ?
Fdta nu spuse nunic, dar igi indesr capul in obrazul
lui gi-1 cuprinse cu amindou; bratele.
- Ascult5 cu grijri ce-an1 si-ti spun, iepuragule, o
rug5 iar Robert Joldan. Stia c5 trebuie sH se grribeascs,
s5 se gr5beasc5 tare, dar ce avea de spus trebuia spus
vi trcbuia infeles. Aculna o sii pleci, iepuragule. Dar vin
cu tine. Atita vreme dt va evista unul dintre noi, vom
fi impreun;. Infelegi lucrul rista ?
- Nu. Rrimin cu tine.
- Ba nu, iepura~ule.Ce am de f5cut acum se poate
face doar de unul singur. Cu tine, n-a? putea s-o fac
cum trebuie. Dar dac5 pleci, plec gi eu impreun; cu
( . infelegi ? Fiecare in parte sinleln noi amindoi.
' . l ~ ~ SLI
- R5min cu tine.
- Nu, iepuragule. Ascult2. Treaba asta oamenii n-o
pot face impreunii. Fiecare trebuie s-o facri singur. Dar
dac2 pleci, inseamnz d merg cu tine. Numai Sn felul
Psta pot sri merg si eu. $i o s2 pleci acurna, gtiu bine.
Fiindcri egti bun2 qi ascultZtoare. Actma ai s3 pleci
pentru noi amindoi.
 - Dar e mai ugor dac; rimin cu tine, spuse hiIaria.
Pentru mine e mult mai bine.
- 5 t h . D e asta trebuie s5 pleci : de dragul meu.
F 5 asta de dragul meu, fiindc5 doar atita mai poti
s2 faci.
- Dar nu infelegi, Roberto ? Ce-are s2 fie cu ? ~ l i ~?l c
Pentru mine c mult ~ n a r5u
i claci plec.
- Bineinteles, spuse Robert Jordan. l f i vine mult
mai greu. Dar acurna gi eu sint tot tu.
Maria nu rispunse nimic.
Se uit2 la en, gi sudoarea ii yiroia pe trup, gi atunci
vorbi, sfortindu-se s5-gi iml~lineascivreren rnai amarnic
decit se sforfase vreodat; in toat5 viara lui s5 impli-
neasc; ceva.
- Acuma ai s; pleci pentru noi ainincloi, rosti el.
Nu trebuic s5 te gindegti numai la tine, iepuragulc.
Trebuie s2-ti faci datori,a.
Dar fata scutur; din cap.
- Acuma tu egti cu, urin5 Robert Jordan. Nu se
poate s5 nu siinti asta, iepurn~ule.Iepura~uie,ascult;,
vorbi mai dcparte Robcrt Jordan. E adc1.5rul ade1.5rat
c2 in felul 5sta rnerg ~i cu. Ti-o jur.
Fata nu spuse nimic.
- Acunla ai infeles, zise Robert Jordan. Acuma v5d
cii e limpede. Aculn ai s5 plcci. Bine. Acu~na pleci.
Doar a p ai spus, c i acuma pleci.
Dar ca nu spusese nin~ic.
- Acuma Eti mulfunlesc pentru asta. Acuma plcci
cuminte, gi t e duci repede gi tc duci departe, gi ainB1-
doi ne ducem o dat5 cu tine. Acuma pune r n i aici. ~
Acuma lass capul in jos. Nu, ilas5-1 in jos. Aga e bine.
Ac~unapun eu ~ n i n aacolo. E bine. E ~ t atiti de bui15.
Acuma nu t e mai gindi. Acunla faci ce se cuvh~es;
faci. Acuma t e supui. Nu mie, nous amindurora. &lie,
cel care sint una cu tine. Acuma ~ l e c pentru
i noi amin-
doi. $i-i adevsrat. Amindoi p l e c b l cu tine, acurna. A5a
ti-am fgggduit. Egti foarte bung, fiindcs pleci, gi foarte
ascult$itoare.
li fscu din cap un semn lui Pablo, care ststea ling5
trunchiul bradului, p e jumztate intors spre el, 8i Pablo
se urni din loc. Din mers iacu semn cztre Pilar cu
degetul mare.
- O sg mergem altH datg la Madrid, iepura~ule,
spuse Robert Jordan. Crede-m5. Acuma ridic5-te gi
-
plead, gi amindoi vom pleca. Ridid-te. Intelegi ?
Nu, zise Maria gi il cuprinse sttins cu bratele pe
dupl glt.
Atunoi vorbi tot cumpiinit gi domol, dar cu glas foarte
poruncitor :
- Ridid-te. Acuma e ~ t gi i eu. Egti tot ce va rnai fi
din mine. Ridickte.
Maria se ridicH incet, plingind $i cu capul En piept.
Ps urn15 sel priviili repede lingg el, dar se ridicH iariiqi,
hcet $i par& obosit; de moarte, cind Robert Jordan
fi spuse :
- Ridid-te, guapa.
Pilar o finea de brat, 8i Maria nu se clmtea din Iw.
- Vdmonos, zise Pilar. Ai nevoie de ceva, lngks?
Se uita la el, gi cl%tinadin cap.
- Nu, rkpunse Robert Jordan gi continu5 s5-i voi-
beasca Mariei : Nu ne luim r5mas bun, guapu, fiindci
nu ne despHr#im. Are s2 fie bine in Gredos. Duate
acuma. Du-te. Nu, urn; Robert Jordan tot cumpHnit
~i domol, pe cind Pilar se dep5rta cu fata. Nu intoarcc
capul. Pune-ti piciarul in scar& Da. Pune picioml.
Ajutav-o s5 urce, o rug; pe Pilar. SHltati-o in $a. Salk5
sus, acurna.
fntoarse aapul $i era ud leoarcli de sudoare, privi in
jos pe caasti, apoi iar sc uit5 cHtre fata acum ridicata
in $a, cu Pilar aliitu~iqi Pablo in urm5. $i le spuse :
- Acuma plecati. Plecafi.
Maria diidu sH priveasc5 in urmH. Dar el strigH:
- Nu htoarce capul. Pleca#i I
h b l o lovi calul peste crup5 cu o funie de impiedicat,
gi-s-ar fi p h t cH Maria hcearcg s5 coboare din ga,
dar Pilar gi Pablo c2IHre.a~ foarte aproape de ea, gi
P i h o tines cu mina, gi cite~itreicaii mergeau inairite
pe drare.
- Roberto I bZrigi Maria hbrchtdu-se in $.a. Lasii+mll
sil r b h 1,L&-mg sii 1i4m9.11
 - Si
nt h p r e u n h cu tine 1 strlgri Robert Jordan, Cu
tine sint acuma. Amindoi sintern acolo. Du-te l
Pe nrmg disptirurg dup5 un cot a1 potecii, iar Robert
Jordan stEitea scgldat En sudoare gi privind in gol.
Agustin era in picioare, algturi.
- Vrei cumva sP te impugc eu, IngUs? Entrebg,
aplecrindu-se mult asupra lui. Quieres? E ugor s-o fac.
- No h c e falta l, rgspunse Robert Jordan. Vezi-v
de drum. Stau foarte bine aici.
- Me cago en la leche que me han & l rosti
Agustin. Plingea, a p c3 nu putea s5-1 vadg limpede
pe Robert Jordan. Salud, Inglds I
- Salud, bztrine, ii riispunse Robert Jordan. Privea
din nou in jos peste coast& 0 s; ai multii @j?i de
tunsa, a p - i ?
- In privinta asta nu incape nici o vorbi, il lini~ti
Agustin. Ai tot ce-#i face trebuintg ?
- Sint putine cartuqe pentru d g u i n u asta, q a c4
am s-o iau eu, spuse Robert Jordan. $i altele n-o sa
mai ai de uncle lua. Dar pentru astiilaltii gi pentru a
lui Pablo o sg ggsi9 uvor.
- I-am cursfat teava, ii spuse Agush. Se w l u s e
de pihint atuncea, d n d ai cgzut.
- Daycu calul de povarg ce s a i n h p l a t ?
- L-a prim tiganul.
Agustin incglecase, dar nu voia sZ plece. Se lntinsese
mult c5tre copacul la poalele druia z h Robert
Jordan.
- D5-i drumul, uiep, il indemnP Robert Jordan. La
r k b o i se Entfmplai muhe de-astea.
- Qub ptcta ss la guerra, rosti Agustin. h e ti&-
l o ~ i ee riizboiul.
- Da, mi% omule, ava e. Da' acuma vezi-g de drum.
- Salud, Inglis 1 spuse Agustin, ridicind pumnul
stdns.
- Salud 1 rsspunse Rabert Jordan. Da' veei-@ do
dnam, omule.
Agustin i ~ ritsuci
i cdul fn loc ~i #W p d
drept, ca si cum ar mai fi Injuriat o &ti cu d g c 8 ~ 8 8
bratului, apoi porni inainte pe potec5. Toti ceilalti pie-
riser5 de mult din vedere. Cind ajunse la loci11 unde
poteca fgcea un cot gi se pierdea in pGdure, privi in
urmz gi inai ridicg o datii pumnul in aer. Robert Jordan
ii riispunse cu a c e l a ~ igest, gi pe unnri Agustin, ase-
inenea celorlalti, pieri din vedere ... Robert Jordan privi
in jos pe coasts, spre Sosea gi spre pod. Stau la fel de
bine aici ca ~i in orice altii parte, igi spuse el. N-ar
a17ea nici un rost s5 risc de pe acuma sii mG tirasc pe
burtci, cind n$cliia aceea e atit d e aproape sub pieIe,
iar clc aici pot vedca mult inai bine.
Se s i m p gol, cpuizat gi sleit de puteri din pricina
'celor intiml>late gi a pleccirii celorlalti, ~i in gurg avea
gust de fiere. Acum, in sfirgit, ajunsese sri nu mai aib5
in fat5 nici o problcmii. Oricuin fusescr5 toate inainte
qi oricum a w a u s5 fie toate cle acum incolo, pentru el
nu lnai esista nici un fcl cle problems.
Plccnser5 cu totii, iar el gedea acum singur, cu
spatele sprijinit cle copnc. l y i arunc5 privirile peste
coasta i11verzit5, ~ G z u surul acolo unde il iinpugcase
Agustin, apoi le cobori n ~ a ijos, c5tre sosea gi cstre
piidurile de dincolo. PC urn15 se uitci la pod ~i rlincolo
de el $i lu5 amintc la mi~carea de pe pocl gi de pe
gosea. Vedea acum camioanele, in~iruitepe parten mai
joasri a ~oselei. Ccnuriiul camioanelor se z3rea printre
copaci. Apoi i ~ pliinbci
i privirile indcirht pe vosea, ping
acolo unde trecea peste cullne gi cobora in vale.
Au s5 vin5 curind, i ~ spusc i Robert Jordan.
Pilar o s5 sc ingrijeasc5 de c~ mai bine decit oricine
altcine\;a. Asta o gtii. Pablo trebuic s5 nib5 un plan
foarte Line cumlCinit, fiindc; altminteri nici 11-ar fi
incercat ST-I pun5 in practic5. In privinta l r ~ iPablo nu-i
cazul sh-ti faci griji. $i nu ti-c de nici un folos s5 te
g i n d e ~ t ila Alari.:~.l n c e a r c ~s5 crczi ce i-ni spus. E cel
mai bun lucru. Si cine spune c;i nu-i ndev8rat ? Nu
poti s2 spui aga ceva. Nu pofi, la fel cum 11-ai putea
spune c2 toate cele intimplate nu s-au petrecut nici-
odat5. Riimii la ce crezi acum. Nu deveni cinic. Ti8inpul
e prea scurt gi abia a i trimis-o de aici. Fiecare om face
ce poate. Pentru tine nu rnai egti in stare sii faci nimic,
 dar ~ o a t eai fi in stare s2 faci pentru alfii. Ce, ne-am
trliit tot norocul in patru zile. Dar nu-s patru zile. Ern
anliaz2 cind am ajuns prima oar5 acolo, iar astszi n-are
s5 mai fie nici o amiazii. 1nsearn.n; c5 nu-s nici m k a r
trci zile yi trei nnpti Pntregi. Tine socotealn exact;, isi
spusc Robcrt Jordan. Cit mai exact;.
Aculna cred c-ai face mai biiic s 3 cobori. hlai b i i ~ e
s5-ti alegi un loc undeva primprcjur, s5 rGinii aco!o
unde poti fi de folos, in loc s; stai sprijinit cu spatele
d e copnc, dc pare5 ai fi u11 pierde-var2. Ai fost desk11
d e norocos. Sint multe, lucruri mai rele decit iista. Fie-
care trebuie s5 treac5 prin asta, m i de\.remc sau nmi
tirziu. $i nu ti-e fric;, de w a n e ce gtii c5 c ~ t idator,
nu-i aga ? Nu, igi spuse in gind, cu toat; sinceritatea.
Mare noroc c,'l nervul a fost strivit. Nici m5car nu pot
simti c5 exist5 ceva naai jos de ruptur;. l ~ pipsi
i partea
d c jos a piciorului 2i avu senzafia c5 nu-i vorba de
t n ~ p u llui.
Privi din nou p e coasta muntelni $i gindi : lmi pare
rgu cri mri despart de lume, asta-i tot. lmi pare foarte
rgu c5 m% despart de ea, vi ngdgjduiesc, totugi, cii am
%cut ceva bun pe lume. Am incercat sii fac, folosind
atitea hsugiri cite am avut. Ai, vrei sa' sp~li.Bii.le, atit.
Se ^mpIinegte un an d e cind lupt pentru cauza in
care am crezut. $i dac5 invingem aici, vom invinge pre-
tutindeni. Lumea e un loc minunat gi merit; sii lupti
pentru e.a, iar mie h i pare cumplit de rriu cg o I>;
riisesc. $i ai avut noroc cu carul, igi spuse Robert
Jordan, c; ti-a fost sortitg o vial5 at?t d e frumoas8.
Ai avut o viaf; la fel d e frumoas% ca a bunicului, d e ~ i
nu tot atit de lung$. Ai avut o viafg cum nu se poate
mai frumoasz datoritg acestor zile din urn;. Nu mai
ai de ce sii te pEingi cind ai avut un asenlenea noru..
Dar cu toate astea, tare ag fi vrut s8' existe o cale de a
trece gi altora cite am invgtat. Dumnezeule, repede am
mai PnviiMt cstre sfirgit. As vrea mult sg stau d e vorb'5
cu Karkov. Asta-i la Madrid. Chiar dincolo d e muntii
de-aici pi peste cimpie. La vale, dincolo de stincile sure
qi dincdo d e brazi, dincolo de c h p i i l e astea cu iarbg
$i grozam;, il vezi PnZltindu-se alb gi frumos p e platoul
inalt pi gglbui. Asta e tot atit de adevgrat oa pi babele
 lui Pilar,, m e ae due &bea i singe la abator. Nu existii
un singur lucru ,&&rat. Toate sint a d d r a t e . La fel
cum @ avioanele sPnt frumoase, Eie d - s ale .noastre fie
d - s ale lor. Ai drawhi de frumoase I &i . spuse
- Robert
Jordan.
Ia-o d m 0 1 de tot acuma, iSi spuse mai departe
Robert Jordan. Intoarce-te pe partea malalti, acuma,
cit mai ai incg vreme. Ascult8, &-ti amiate de-un
iucru. Iti adwi aminte ? Pilar 8i p l m a ? Crezi intr-un
r d ~ a tde iista ? Nu, i ~ r8spunse.
i Tot nu crezi, r x ~toate
cele ce sau Pntimplat ? Nu, nu cred. A fost h r t e
drtigug Pn d~estiaasta, azidimiueafg d e n m e , inainze
de la fi inceput reprezentatia. li era kamg ea nu cwnva
s5 cred. $i uitc cii n u cred, totugi. Dar ea crede. VZd
ei ceva. Ori sirnt ceva. Ca prepelicarul. $i ce-i cu
psrcepGa extra-senzorial8 ? Dracu s-o ia, Rji spuse in
gind Robert Jordan. !ji n-a vrut s5-~iia r b a s bnn,
@ndi mai dcpartr, fiindcg ~ t i acB de-ar fi fgcut-o, hlaria
n a r mai fi plecat niciodatri. Ge femeie, Pilar ! Ei, acum
Entoarce-te, lnata frumqel, Jordan. Dar eeih s-o fa&.
Pe urniP f ~ aduse
i aminte c5 are stick cea plat8 in
buzunarul de la .spate, ~i $i spuse : Am sii trag o
dugc8 bung din m a d e ucigq qi dupg aceea an1 s5
hcerc. Dar d n d o oiiutg, v k u c8 stida nu se mai afl5
acolo. Iar atunci se simfi mult mai singur, fiindc5 igi
d8du seama c2 nici rngcar de asta nu ua mai avea parte.
Cred c5 imi pusesem mecare n2idejdi in ea, i ~ spwse. i
BAnuigti curnva ci tira luat-o Pablo ? Nu fi aiurit.
Probabil c-ai pierdut-o la pod.
- Hai, Robert Jordan, spuse cu m e tare. fn-
toarcerea.
I$i prinse piciorul cu amindou5 miinile ~i i1 m e cu
putere hainte d t r e talp5, r b i n i n d tot intins Qngg eo-
pacul de care se sprijinise cu spatele. Apoi, sffnd fntins
gi trggind tare de picior, aga fel ca osul sflrimat sg nu
ias8 prin mugchii coapsei, se rkuci incet pe Sezut, ping
c b d ajunse cu ceafa ciitre vale. Pe urmg, stind cu
piciorul rupt prim intre amindouti miinile, urcat in
sus pe ooasti4, irnpinse cu t a b piciorului drept in
cea a stingului, s t dsuci, asudind din greu, cu fara vi
pieptd &e pShnint. Se propti in mate $i, cu o in-
cordare epuizantg a piciorului drept impinse cu amin-
doug miinile p i c i o d sfiirirnat cit mai mult in u n i , gi
cu asta isprgvi. f g i pipgi cu degetele coapsa gi v2zu cii
nu se rnai ilrtimplase nimic r5u. Osul sfyimat nu
ggurise pielea, gi capgtul ii era solid prins in muschi.
Probabil cii n d cel mare a fast cu adevgrat zdrobit
cind blestematul de cal s-a prtibugit p&e piciar, igi
spuss Robert Jordw. Chiar c5 nu m5 doare d e loc.
Doar acum, la unele schimb2ri de pozitie. A* se in-
timplii cEnd osul prmde altceva in ~pBrtur2.Vezi ? zise
Robert Jordan. Vezi ce inseamn5 norooul? Nu mai
ai nevoie nioi miicar de marele uciga~.
Se intinse dup5 pistolul-mitralierii, scaase incirc2tod
din loca$ cgutii in buzunar alte imltircgtoare, trase inchi-
ziitorul g i se uitti pe teavi, a?& in&&torul la lot in
locq g i impinse ping auzi clinchetul, apoi privi ^m jos
pe coastk Poate o sti mai fie vreo jumiitate d e ceas, i ~ i
spuse in gind. Acuma ia-o domol.
Pe urruii privi coastn, privi brazii din jur gi incercjl
sii nu S B b i n d e a d la nimic.
Se uit5 spre piriu pi igi aduse m h t e cum era sub
pod, la rZoorc~e gi la umbra. AS vrea sii, vinii acum,
i g i spuse. N-a? vrea de loc sii ajung in cine tic ce
stare de p h s inainte de venirea lor.
Pentru cine iB inchipui cti e mai uyor ? Pentru cei
credinciogi,, ori pentru cei care iau lucrarih aga cum
sint ? Alora le vine mult mai q o r , dar noi @m c5
ware de ce sii-ti fie fric5. N u m i dac5 umbli cu inqe-
l5oiuni e rgu. Moal-tea e retl numai claog tine prea mult
pin2 iti dai sufletul, sau te chinuiesc dureriIe atit de
infioriitor incit ajung sii te umileasci. fn asta st5
intreg norocul tzu, intelegi ? N-ai partc de nimic din
ce-i riiu.
Cit de minunat e c l au plecat. Acurn, cind nu nlai
sint aici, nu-mi pare de loc rgu. A c u l ~ ~este a aga cum
mi-am dorit. E foarte mult din ce mi-am dorit. Ia
gindegte-te cum ar fi daclti ar zgcea cu totii risipiti
pe coastil, pe unde se afl5 surul. Sau dac5 am fi toti
p r i n ~ iin capcan5 aici, a~teptindce-ar trebui sil urmeze.
Nu. Au plecat. A c u m sint departe. N-a? mai dori dedt
s3 izbuteascg ataaul. Dar ce vrei ? Totd. Vfeau totul,
ins; am sg priinesc ce pot ciipzta. Dac; n-are sii izbu-
teasci atacul de acum, va izbuti altul, N-a111 bagat de
loc de seam5 s; se fi intors a \ i o ~ n e l e .~ u ~ ~ l n c ; c u l e
nzilre noroc n fost c - n ~ nputut-o convinge plecc.
Aq vrca s2-i pot povesti bunicului despre treaba asta.
AS pune r5nlli~agc5 el niciodati 11-a trebuit sii se ducg
~i ss-qi gsseasc5 oamenii, iar pe urmii sZ dea un ase-
inenea spectacol. D e unde ~ t i i ?Poate c-a ficut-o de
cincizeci de ori. Nu, zise Robert Jordan. Fii precis.
Ni~nenin-a fricut de cincizeci de ori o treabi ca asta.
Nimeni n-a fgcut-o nici mgcar de cinci ori. Nimeni n-a
f5cut-o mscar o datri exact aga cum ai frcut tu. Sigur.
Nici nu se poate altfel.
AS vrea sii vini acuma, zise Robert Jordan. A: vrea s i
\in5 chiar acuma, fiindcg piciorul a inceput sri mii doar5.
Probabil din pricina umflgturii.
Ne mergea treaba grozav de bine cind ne-a lovit ne-
norocirea asta, gindi Robert Jordan. Dar a fost un
mare noroc c;i n-a venit cit in5 aflam sub pod. DacS
un amgnunt nu e aSa cum trebuie, sigur se intimpli
ceva. Ai fost pierdut inci din clipa cind i s-au dat
lui Golz ordinele alea. Asta o ~ t i a i ,~i probabil c5 asta
a simtit -qi Pilar. Dar mai tirziu toate au s5 fie mult
mai bine organizate. Ar trebui s2 avem aparate porta-
bile d e radio-transmisie pe unde scurte. Dlr, multe at
m i t~ebuisii avem. Ar fi trebuit sii am ~i un picior
de rezervii.
La gindul acesb zimbi, nSp&dit de sudoare, fiindcj.
acuma piciorul il durea ingrozitor in locul unde ner\lul
cel mare fusese rgnit Pn cidere.
Of, de-ar veni odatg, zise Robert Jordan. Nu vreau
s2 fac ce-a f5cut tata. D e ficut sigur c-am s-o fac, dar
a7 prefera de o lnie d e ori s5 nu fiu silit sli recurg la
asemenea gest. Sint impotriva lui. Dar nu te inai gilldi
la asta. Nu te mai gindi la nirnic. AS vrea s5 vin5 odat5,
blestematii ! Tare mult ag mai vrea, din adincul su-
fletului.
Acuma piciorul il durea cumplit. Durerile incepuseri
dintr-o dat5, impreun; cu umflZtura, imediat dupii ce
ficuse migcirile pentru intoarcere, gi spuse : Poate cg
am s-o fac chiar acum. Mi se pare cii nu prea sint
rezistent la durere. Ascult;, dacH am s-o fac chiar acum,
n-ai s5 rn5 infelegi gregit, nu-i aya ? Dar crc cine cor-
begti ? Cu nimeni, spuse. Cu bunicul, bHnuiesc. Nu.
Cu nimeni. Ah, fir-ar sH fie, tare-a? mai vrea $5 \in,\ !
Ascultg, m-ag putea vedea silit s-o fac, fiindc5, dc-oi
leyina sau de-ag suferi altceva asem5nHtor, n-o sli lnai
fiu bun de nimic, iar dacg m-ar aduce din nou in
simtiri, mi-ar pune fel de fel de intreb5ri ~i cine ytie
ce mi-ar face, gi asta n-ar fi de loc bine. E mult
mai nirnerit sii nu le dau prilejul. At~lnci,de ce n-ar
fi bine s-o faci chiar acum gi s5 termini dintr-o dat5
cu toate ? Fiindc5, oh, ascults, da, da, ascultg, fii sci
zjin; acwna.
Nu egti bun s5 rezi~tila asemenea incerciiri, Jordan,
igi spuse. Nu prea egti bun la astfel de treburi. !ji parc5
cine e bun ? Nu gtiu, ~i de fapt nici nu rng prea inte-
reseazg in clipa de fat;. Dar tu nu evti. Asta-i adevzrul.
Nu egti bun d e loc. Da, da, nu e ~ t ibun de loc,
absolut de loc. $i oare cred c i ar fi bine s-o fac
chiar acum ? Tu nu crezi ?
Nu, nu e bine. Fiindc5 mai pofi inc; sH faci ceva.
Atita vreme cit gtii despre cc e vorba, trebuie s-o faci.
Atita v r m e cit iti aduci aminte despre ce e vorba, tre-
buie s5 agtepfi. Haide. Sa' vina'. SG vina' o data' l
Sii uin.6 !
Gindegte-te d ceilalti se afl8 departe. Ginde~te-te
C U ~ I striibat o p5dure. Gindegte-te cum trec peste un
curs de apr?. Gindegte-te cum trec ei peste cirnpiile cu
iarb;. Gindegte-te la ei cum urci o coast5. Gindeyte-te
c; au s5 fie teferi la noapte. Gindegte-te c5 au s5
mearg; noaptea intreag5. Gindegte-te cum au sH se
ascundii miine. La ei gindegte-te. DS-o naibii de treabii,
L? ei gindegte-te. Dour atita ntai pot gindi in 1cgcl'tut.d
ctr ei, zise.
Gindegte-te la Montana. hTu pot. Ginde~te-le la
Madrid. Nu pot. Gindegte-te la o inghititur5 de ap8
rece. Asta e bine. Cam aga are s5 fie. Ca o inghititurg
de ap5 rece. E@i un mincinos. N-are s5 fie nimic -
nimic. Asta o s5 fie. Pur gi simplu nimic. Atunci fi-o.
Fii-o. Fii-o acuma. E bine s-o faci acuma. Hai, d5-i
drumul pi fg-o acuma. Nu, trebuie sii agtefli. De ce 3
Stii foarte bine. Attrnci qteaptci.
Dar nu mai pot qtepta, spuse Robert Jordan. D a d
mai qtept, am s5 leqin. Stiu, fiindc5 pill2 a m dc
trei ori am simtit cum m.2 cuprinde le~inulp i m-am
vnut bine. M5 tin biue. Dar altceva nu mai qtiu ni-
mic. Cred cZ ai o hemoragic interns acolo unde osul
coapsei a rupt carnea pe dinguntru. Mai cu seamti
atunci, cind te-ai intors. Din pricina asta se umflii ~i
asta iti sleiegte puterile ~i te aduce in pragul leqinului.
Ar fi bine s-o faci acuma. Da, da, i#i spun c5 ar fi
bine s-o faci acuma.
I ~ Tdaca' agtepti gi ii ~ n n i poti tine pc 2oc barem
pufina' wemc., sau orlzori tniicizl. ofi[er'ul care-i cornand;,
dunci e cu tdul altcer.a. U n lucru bine fa'cut poate ...
Bine, spuse Robert Jordan. Si r h a s e foarte liniqtit,
strzduindu-se din risputeri d pbtreze in sine ceea ce
sirntea cii alunec5 afar; din fiinta lui, q a cum simfi
citeodatii c5 ziipada alunecg pe coasta muntelui, Si
spuse cu deplini seningtatc d c data asta : Atunci fie
s2 rGrdn in simtiri ping ce au sG vini.
De data asta norocul il sluji cu credintg pe Robert
Jordan, pentru cii vgzu. elliar in clipa aceea, cavale-
ria iqind din ptidure pi traversind qoseaua. Ii urmzri
cu privirea cum suie cglliri pc coasti. Vgzu un ostaq
oprindu-se l i g i sur qi il anzi strigind ctitre diterul
care veni ling5 el. Ii vk11 pe amfndoi cercetind ca-
lul. 11 recunoscuserI, bineinfeles. Calul gi dlrire#ul
lui dispZmserg incll din dirnineata zirei precedente.
Robert Jordan Ti vedea acurn pe costiqg foarte aproape
de el, pi mai jos vedea poseaua, qi podul, 8i nesffr~itul
gir de carnioane de d i n w b de pod. I$ revenise pe
de-a-ntregul in fire ~i se uiti indelung qi atent la
toate lucrurile din jur. Pe urm5 iqi iniiltii ocllii citre
cer. Nori mari g i albi atimau in vgzduh. Igi plimbi
palma peste aoele cetinilor de aliituri de el qi mingiie
scoarfa bradului ^m dosul c5ruia stgtea intins.
Apoi se lgs5 cit putea rnai h voie, cu amindoug
coatele infipte in cetinile uscate gi teava pistolului
sprijinia de trunchiul de brad.
 A p cum Enainta acum la trap p urmele cailor ce-
tei lui Pablo, ofiterul avea sii t r e a d la vrw doukeci
de yani mai jos de locul u d e se afla Robert Jordan.
La asemenea distant5 nu era nici o greutate. Ofite-
rul era chiar locotenentul Berrendo. Plecase din La
Granja cind primise ordinul de a porni in misiune,
fndati dup; primul r a p r t cu privire la atacarea pos-
ttului din vale. Merseserti in g m a mare pi pe urn; fu-
seser5 nevoiti s5 f a d repede cale-ntoars2, fiindc; po-
dul era distrus, trecuserii defileul printr-un loc de-
p2rtat pi d5duserZ ocol prin pgdure. Caii erau n5du~ifl
~i epuizafi pi trebuiau fortati ca sii meargii in trap.
Locotenentul Bcrrendo cerceta atent urmele ~i in-
demn5 calul pe coast5 in sus, iar chipul subtirel ii era
grav pi intunecat. Pistolul automat st5tea de-a curme-
zipul geii, sprijinit in indoitura cotului sting. Robert
Jordan r5mase intins in spatele trunchiului de brad,
strzduindu-se cu grijii, din rikputeri, s2-pi st2pineascii
tremurul miinilor. Aptepta ca ofitem1 sg ajungg in 10-
cul lwninat de soare unde primii copaci ai psidurii
d e brad se uneau cu poiana htinsg peste coasta En-
verzitii. Simtea cum ii bate inima pe cworul de cetini
a1 psdurii.