Poetica 9, 1 4 5 1 a, b 31

Din cele sp use pîn ă a lc l , reiese lămurit c ă rostul

poetu lui nu este de a povesti lucruri întîmpl ate cu a de­
d î rat, ci de a povest i ceea ce s-ar p utea întîm p l a . Intîm­
p l ă r i l e sînt posibile după asemănarea c u rea litatea s a u
d up ă neces itate. I n a devăr, i storicul ş i poetul nu se deo­
'ie;besc prin faptul că unul îşi prezintă povestirea în ver- 1451 b
") ur i şi cel ă l a l t în proză ( s - a r f i p utut pune în versuri
( )pera l u i Herodot 8 5 ş i , versifi c a t ă , tot istorie ar fi rămas,
�:um era în proz ă ) ; ei se deosebesc, dimpotrivă , prin
aceea că unul povesteşte întîmplări care a u avut loc, iar
eel ă l a1t întîmp lări care a r putea s,ă se petreacă. De aceea , 5
poez i a este m a i fHozofică şi ma i a l e a s ă decît istoria ;
: ă ci poezi a povesteşte m a i mult ceea ce e genera l , pe
cînd isto r i a ceea ce e particul ar. A poves t i ::eea ce e ge-
I l eral îns, e amnă a p une pe un personaj înzes trat cu o
a numită fire s ă spună s a u s ă facă cutare s a u cutar e l u-
\Turi, d u p ă asem ă n area cu rea l itatea s a u in chi p ne­
( ' c s a r ; la această înfăţiş a re năzuieşte poez i a , şi apo i dă

8 5 Herodot din Halicarnas. Primu l m a r e i st o r i c grec ; a trăit

I il secolul V ( 480-426 ) ; s - a nă sout l a H a l i c a r n a s ( A s i a Mică ) ,
d i n t r - o f am i l i e î n s t ă r i t ă ş i c u l t ă , p a r t i z a n ă a p a r t i d u l u i a n t i,p ers ;
I I I H : h i u l s ă u P a nya s i s a fost a u torul v e s t i t al u n e i "Heracl e i de"
" i şeful acestui p a rtid. Herodot a c ă l ă tor i t mult, nu ,nu m a i în
1 1 I ; l t ă l u m e a greacă , ci ş i î n P e r s i a , Fen ici a , E g i p t, a j u n g î n d , d e - a
1 I I I I gui ţărmului M ă r i i N e g r e , pînă î n n o r d , î n actu a l a Cr i m e e . A t r ă i t
1 I I I t i t l a Ate n a , u n d e e r a f o arte i u b i t şi a p rec i a t , i a r u l t i m i i
d l l l l ii zeci de a n i a i v i e ţ i i i - a p etrecut l a T h u r i o i , în G r ec i a Mare
1 ' , l I e l u l I t a l i ei ) , col o n i e p a n h e l e n i c ă înteme i a t ă d e Ate n a ( 444 ) .
, , 1 , ( o r i i l e " l u i H er o d o t , scris e î n d i alect i o n i a n , p o vestesc l u p t ele
t l i l l l re greci şi perşi, de l a Cresu s l a X e r s es , cu n e nl l mă r a te!
d i g-re s i u n i ( i storice, m i t ologice, geogr a f ice, etnografice etc. ) , care
1 : 1 (' din ea u n document de ,pr i m ordin a l civ i l i z a ţ i e i din b a z i nu l
I : I ',;i r i lcan a l Med iter a n e i pîn ă în secolul V Î.e.ll. ; î n forma p e care
I t ' ;I " c m , .. I s tori i l e " s î n t împărtite î n nouă c ă r ţ i , c a r e p o a rt ă f iecare
1 1 1 1 1 1 1 ('le u ne i a di ntre cele n o u ă m u z e .
32 Poetica 9, 145 1 b

nume personajelor 8 6 ; a povesti particularul este ceea c e

a făcut Alcibi ade 87 sau ceea ce i s-a întîmplat 8 8 . 10
In ce priveşte comedi a, lucrul acesta este evi d ent ;
poeţi i dau personaj elor nume proprii luate la întîmp l are,
numai după ce au alcătuit subiectul cu aj utorul unor ac­
ţiuni verosimile, nu ca poeţii i ambici, c are compun pe
seama unui individ sau altul.
In tragedie, poeţii p ă strează numel e o amenilo r care 15
a u trăit aievea ; fiindcă, ceea �e- i posi b i l e lesne de cre-
zut ; dacă însă nu credem deodată că-i cu putinţă ceea ce
nu s - a întîmplat, dimpotrivă, ni se pare cu totul neîn­
doielnic ceea ce s-a întîmpl at cu adev,ărat, căci, dacă n-ar
fi fost cu putinţă, nu s-ar fi întîmplat.
Cu toate acestea, in unele traged i i , num a i un nume
sau două sint dintre cele cunoscute, iar celel a l te , născocite ; 20
în unele chiar, nu-i nici unul singur, c a de p i l d ă în
"Antheus " al lui Agathon 8 9 ; in adevăr, în această p i esă ,
atît faptele, cît ş i n umele sînt deopotrivă născocite şi , cu
toate aceste a, p i esa nu p l ace mai puţin.
Aşadar , nu trebuie să ne l i mităm numaidecît la su­
bi ectele tradiţionale, în j uruI cărora se învîrtesc traged ii le

86 Ad i c ă nu m e l e le adaugă după conceperea pers o n a j e l o r

(Elttnfrq.ul Vl] ) ca element al verosim i l ului, nu ca i ndicaţ i e rea l ă ,
chi a r dacă ele coinc i d cu nume i storice.
8 7 Om p o l i t ic aten i a n d i n a doua j umă tate a secolului V, ne­

p ot al lui Pericle, a fost elev al lui Socra te şi foa rte influenţat

de sofişti ; a v e a s t r ă l u c i t e ca l i t ă ţ i pe ca re le- a f o l o s it În servici ul
a m b i ţi i lo r ş i linter·eselor sale personale, c a re nu cuno'şte a u l i m i t ă ;
a spr ijin i t p o l it ica de e x p a n s i u ne spre vest a A te ne i provoc'ltTId ,

d ezastrul din Sicilia şi pră b u ş i r ea democ r aţie i ; apoi şi-a tră d a t

p atri a , unelti n d împotriva ei, ală turi de spartani şi p erşi ; rep r i m i t
totuş i ,În Atena, este a lung at d i n nou , se re t r a g e În viaţa parti­
culară (în Cherson esul Tracic, a c t u a l a G a l i p o l i ) ş i moare uci s
de .perşi.
88 Fapte c a re, după A r i stotel , pot să fie î n tre e l e În r a p ortur i

pur Întîmpl ă toare.

8 9 Agathan. Poet tra.gic aten i a n , c o ntem po ran c u E u ri p i de
(a doua j umătate a secolului V şi î nceputul secolulu i IV) . al ături
 Poetica 9, 1 4 5 1 b 33

noastre. Aceasta e chi a r o grij ă r i d ico l ă , căci, deş i i sto- 25

r i H e cunoscute n u sînt cunoscute decît de puţi n i , ele p lac
tu turor specta tori lor.
D i n cele spuse reiese deci limpede că poetul trebuie
s ă f� e m a i mult p l ăsmuitor de subiecte decît de versuri ,
dat f i i n d că e l este poet pe temei u l imi taţiei � i c ă imită
acţi u n i . Ş i n u este mai puţin poet, dnd i se întîmplă să
ia u n subiect d i n f aptele petrecute cu adev ărat , deoarece 30
n i m i c nu împ iedică anumite întîm p l ă r i petrecute s ă fie
de l a s i ne vero s i m i l e ş i posibi le, şi, p r i n aceasta, autoru l
care le-a ales este poetul lor.
pintre sub i ectel e şi acţ i un i le s imp le 9 0 , cel e episodice
sint ce l e m a i puţin bune. Numesc episod i c subiectul î n
care s ucces i unea episoadelor 9 1 n u este hot ărit ă , n i ci de
veros i m i l , n ici de necesi tate. Asemenea subi ecte s înt alcă­
t u i te de că tre poeţ i i cei s l a b i , pentru că sînt poet i slabi , 35
ş i de către cei bun i , atunci cînd ţin seama de actori :
a lcătuind t i r a de destinate reci i ă r i i 92 şi întinzînd f a bu l a
m a i mult decît îngă dui e sub iectu l , adesea ei sînt nevoiţi
s ă deformeze Înşi r u i rea firească a faptelor.

de care se b u c u r ă de o deoseb i t ă a p rec i e re d i n p a rtea contempo­

r a n i l o r ; ten d i n ţ e l e i n o�atoare î n tragedie, cit ş i faptul ,de a fi
trecut d e l a At e n a l a curtea m aced o n e a n ă sî n t comune ambilor
poeţi ; pret extul " B a n chet u l u i " p l aton i c este o � i c t o r i e dr am a ti c ă
a l u i Ag a t ho n , c a r e a p a re în d i a l og p r i ntre comes e n i şi se ex­
p r i mă în. mod ales şi r a f i n a t ; Aristotel îl p omeneşt e d e mai m u l te
ori ,î n "Poet i c a " şi, în g e n e r a l , îl alpr ec i a z ă . u\1e r i tele l u i p a r s ă
c o n s t e a Î n c ă ut a r e a de n o i forme d e expresie ş i de n o i subiecte,
precum ş i i n mc,dHi c a r e a rolului coru l u i (,�. m a i j os 1 456a 3 0 ) ,
n: e r i t c pentru care esie v i u atac,at de A r i st o f a n î n "Thesmopllo­
r i a z u s a i " . Op era l u i s - a p i er d u t , i a r ,di n tra,ge d i a c i t a tă a i c i n i c i
m ă c a r t i tlul n u este cert, c iic i u n i i c i tesc "A vt}€ L ( F l o a r e a ) , ,d t i i
'A Vt}E L' ( A n Eeu s ) , sa u chi a r "Avfr1'J (Antlie) .
90 Pentru d�f i n i ţ i a subi ectu l u i simplu �. c a p . 1 0 ş i I I ,
9 1 Term e n u l e l u a t a i c i în a,ccep ţ i uHca sa l a r g ă , nu Î I ! 1 ' , ' ; 1
tehn i c ă d i,n ca'p , 1 2 ( I 452b 16 şi u l1m. ) .
92 Cerute rel e ado r i 'p,e n t r u a-ş i a s i g u r a S U C C (' s : ! I ; '\ r i -. l l r I , ' 1
..

m a i pome n eş te acest fenomen ş i în " Retor ic a " I I I 1 , 1 1 1 1: :1, : \ : \ �." 1 " ,

1 4 1 3b 9 ş i urm.

3 - Aristotel-Poetica - c. 878 1
34 Poetic a 1 0, 1 4 52 a

Avînd în vedere că imitaţia urmăreşte nu num_a i o 1 452 a

a :ţiune completă, ci ş i fa pte în stare s ă stîrnească tea m a
ş i m i l a , a'ceste s i m ţ i r i sînt trez ite, m a i a les, cînd faptele
se petrec pe neaşteptate, decurgînd 'tot uşi unele din altele ;
_
în fe l u l acesta, efedul de a stîrni mirarea v a f i mult m a i
p uternic decît dacă f a p t e l e ar decurge de l a s ine şi d i n
j ocul întîmp l ă r i i 93. I a r din faptele ce se datoresc întîm- 5

pIărU" cele m a i minun a te p a r m a i a l es acelea care d a u

impres i a c.ă ar fi petrecu te î n adins, c u m a fost :u s t a -
t uia lui Mitys d i n Argos 94 care, căzînd peste omul v i no-
v a t de moartea lui Mitys, l - a omorît, pe cînd acesta asista
l a o serb are, deoa rece a semenea fapte nu par datorate
întîmplări i ; reiese că fabu l ele a lcătu ite astfel sînt mai 1 0
frumoase.

10

S ubiectele sînt unele s imple, a ltele complexe, dupa

cum acţiun i l e imitate de subiecte sînt ş i ele, des igur, tot
a ş a . S p un că acţiunea este simp l ă , cînd ea se desfă­
şoară pînă la sfîrş it 95, legată şi unitară ş i cînd schimb a -
r e a soartei 9 6 a re loc f ă r ă peripeţie, şi recunoaştere ; şi e
complexă, CÎnd această sch imbare se face cu recunoaştere 15
s a u peripeţie, s a u c u amîndouă .

93 Adic ă : surpri z a care ap are d i n î n l ă n ţu i re a necesară a

f aptelor este m a i preţioa,s ă d ec î t cea 'p rovoca,tă de vicisitu d i n i l e
Î n tîmD I ăr i i ; în l u n g a pa rantez ă care urmează, Ari stotel i n vo că
drep t argument f a,ptul că în suşi a.c dde n t a l u l este mai m i r acu los
( a d i c ă m a i surprim ător) cîn d pare ra ţiona l şi nece sar, aş a cum
prăbu ş i r e a înUm p l ăi o a r e a u n e i st atu i p o a t e să p a ră p e d e a'psa
dre alp,tă s a u răz'bu n a rea u n e i crime,
94 Mitys din Argos este, după toate p roba b i l i tă ţ i l e , un [nv i n ­
gător l a cur s el e de cva dr ige de l a Î n irece r i l e pythice d i n �74,
c ă ru i a i s-a r i d i ca t, ca prem i u , o st atu i e : îl m a i ,p om eneşte Plu­
t a r,c h (în "De sera num i n i s v i n d i d a " 553 d ) c a re, fără Îndo i a l ă, ia
i nform a ţ i,a de l a Afi.siolel însuşi, ampIHioî n d -o p u ţ i n ,
9 5 V. cap, 8 ş i 9 ,
96 E vorba de soarta personajului 'p rinc i p a l .