|I L~UD~M PE ABSOLVEN}II DE 10 KPMG: TOATE TIPURILE DE COMISIA EUROPEAN~

{I NE BATEM JOC DE LICEELE REMUNERA}II ALE {EFILOR A MAJORAT PROGNOZA

CU PROMOVABILITATE SC~ZUT~ COMPANIILOR LISTATE LA BURSA DE CRE{TERE LA 4%
LA BAC. DAR ACOLO SUNT DE LA BUCURE{TI VOR FI PUBLICE PENTRU 2019
MESERIA{II DE MÅINE Pagina 3 DE ANUL ACESTA Pagina 4 Pagina 3

Ziarul Financiar
- TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -
EDITAT DE MEDIAFAX GROUP ANUL XXI / NR. 5.206 12 PAGINI JOI, 11 IULIE 2019 PRE}: 10 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288

Finan]e personale Produc`torul Alexandrion

Revenire de 13 miliarde lei de preia un distribuitor de
b`uturi din Cipru
Eco Tiny House, un proiect \nceput \n 2017
la Miercurea Ciuc, trimite anual peste 40 la „Miercurea Neagr`“ la burs` M~D~LINA PANAETE

ALEXANDRION GROUP, cel mai mare produc`tor

de c`su]e ecologice la export
din 19 decembrie 2018, \ncoace local de b`uturi spirtoase, va prelua distribuitorul de
b`uturi V.M. Cavaway din Cipru, dezvoltat de c`tre
antreprenorul Vasos Moiseos, ca parte a strategiei
grupului de a-[i extinde prezen]a pe pie]ele
l Nuclearelectrica, Petrom [i Banca Transilvania, cele mai bune reveniri, interna]ionale.
Preluarea V.M. Cavaway, tranzac]ie care trebuie s`
cu plus 47%, 39% [i 37% l Alro Slatina, singura ac]iune din BET care este primeasc` avizul Consiliului Concuren]ei din Cipru, vine
dup` ce \n 2017 Alexandrion Group a deschis un birou
pe minus fa]` de pre]urile din 19 decembrie 2018. dedicat opera]iunilor interna]ionale la Nicosia (Cipru),
avånd \n vedere c` produsele companiei ajung \n peste
LIVIU POPESCU 50 de ]`ri din lume. |n 2018, grupul a anun]at \nfiin]area
Energie, bancar [i vin

ZF [i Banca Transilvania au lansat proiectul
Afaceri de la zero, o platform` dedicat` micilor
antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane
de locuri de munc`. Pagina 6
ZF Pe scurt
EVENIMENT
n Sorina Pintea, ministrul s`n`t`]ii:
|nainte de a cere ceva suplimentar,
trebuie s` vedem cum eficientiz`m ce
avem. Pagina 3
n Hotelul de trei stele de]inut de
Consiliul Jude]ean Cluj investe[te 2,2 mil.
lei \n modernizare. Pagina 3
n Statistic` ingrijor`toare. Num`rul
[colarilor [i pre[colarilor va sc`dea pån`
\n 2030 cu 12%. Pagina 3
n Cum au mers vånz`rile de locuin]e \n primul semestru?
Urm`ri]i ZF Live joi, 11 iulie 2019, ora 12.00 cu
GEORGIAN MARCU, ac]ionar, compania de consultan]`
imobiliar` Green Angels
n Romånii care democratizeaz` inteligen]a artificial`.
Urm`ri]i ZF Live joi, 11 iulie 2019, ora 12.30 cu
VALERIU FILIP, director al proiectului SecurifAI
Moderator: Bogdan Alecu, editor al ZF
N
uclearelectrica, Petrom [i Banca
Transilvania sunt ac]iunile din
structura indicelui principal
BET care \nregistreaz` cele mai
mari cre[teri ale pre]urilor din
19 decembrie 2018, [edin]` caracterizat` ca
„Miercurea Neagr`“ pentru bursa romåneasc`
pe fondul pr`bu[irilor determinate de Ordo-
nan]a 114, [i pån` la \nchiderea din 9 iulie 2019.
Capitalizarea celor trei companii a urcat cu
8,3 miliarde de lei, la 37,3 mld. lei, iar la nivelul
indicelui principal, care include ac]iunile a
16 companii, revenirea este de 12,8 mld. lei la
aproximativ 86 mld. lei. Cel mai mare aport la
aceast` cre[tere a valorii de pia]` din BET o
are Petrom, emitent a c`rui capitalizare a urcat
cu 5,2 mld. lei, la 22 mld. lei.
COMPANII
Nuclearelectrica (simbol bursier SNN) a
\nregistrat de la jum`tatea lunii decembrie a
n Afacerile distribuitorului Safeway
anului trecut [i pån` \n prezent un randament
de 47,2%, urmat` de Petrom (SNP) cu 39,4%
International Impex din Cluj-Napoca au
crescut cu 13%. Pagina 6
[i de Banca Transilvania (TLV) cu un randa-
ment de 37,4%, potrivit unei analize realizate
de Ziarul Financiar care ia \n calcul atåt randa-
n Alexander Pavlov, [eful FM Logistic:
Clien]ii existen]i din farma [i produc]ie
s-au dezvoltat, volumele din depozite au
fost mai mari cu 8-10% \n S1. Pagina 7
Primii trei juc`tori din pia]a de produse cosmetice
n Grupul City Grill, a doua \ncercare pe
pia]a de retail, cu o b`c`nie sub brandul genereaz` un sfert din vånz`rile totale
Pr`v`lia lui Manuc. Pagina 8
l Romånii cheltuie an de an circa 1 mld. euro pe produse de cosmetic`, parfumerie [i \ngrijire personal`.
Pia]a de 1 miliard de euro a produselor
cosmetice este puternic fragmentat` [i
disputat` \n special de juc`tori str`ini,
parte a unor grupuri gigant, cu for]`
financiar` [i bugete de marketing pe
m`sur`. Astfel, primii trei juc`tori, care au
\mpreun` un sfert din pia]`, sunt to]i
str`ini. Liderul pie]ei de cosmetice este
gigantul francez L’Oréal, care a ajuns s`
„m`nånce” 10,3% din vånz`rile de
cosmetice din Romånia. Compania a ajuns
lider de pia]` dup` ce a dep`[it grupul de
vånz`ri directe Avon, conform cifrelor
oferite de compania de cercetare de pia]`
Euromonitor. |n top 15 juc`tori exist` doar
dou` companii cu ac]ionariat local,
unei reprezentan]e \n Brazilia ce gestioneaz` atåt
Cele mai mari cre[teri ale ac]iunilor din BET din 19 decembrie 2018 \ncoace opera]iunile din America de Sud, cåt [i construc]ia celei
Companie Dividend Pre] ac]iune Pre] ac]iune Randament (%) mai mari distilerii \n New York. De altfel, Alexandrion
(lei/ac]iune) 9 iul. ‘19 (lei) 19 dec. ‘18 (lei) Group va deschide o fabric` de b`uturi spirtoase peste
ocean.
Nuclearelectrica* 2,86 11,04 9,45 47,2 Compania de]ine o unitate de produc]ie a b`uturilor
spirtoase \n jude]ul Prahova. Alexandrion Grup
OMV Petrom 0,03 0,39 0,30 39,4
Romånia, compania care opereaz` fabrica de spirtoase de
Banca Transilvania 0,17 2,41 1,88 37,4 lång` Ploie[ti, a avut o cifr` de afaceri de peste 193 de
Purcari** ex-date 23,80 17,40 36,8 milioane de lei (42 mil. euro), \n cre[tere cu aproape 17%
pe 10 iulie fa]` de anul precedent, arat` datele de la Ministerul de
Finan]e.
BRD 1,64 13,20 11,14 33,0 Vezi pagina 7
* ZF a luat \n calcul [i dividendele suplimentare de la finele anului 2018; ** Dividendele pl`tite din
profitul pe 2018 nu au fost luate \n calcul \n contextul \n care pe 10 iulie, Purcari a avut ex-dividend
SURSE: BVB, companiile, calcule ZF
mentele dividendelor pl`tite din profitul pe [i ca urmare a faptului c` cei doi emiten]i au
Ambi]ia Profi: 2.500 de
2018, cåt [i \n cazul companiilor de stat [i
dividendele suplimentare cerute pe ultima sut`
fost cei mai afecta]i de pe pia]` \n [edin]a din
19 decembrie, \nregistrånd sc`deri de 19,91%,
magazine pån` \n 2023.
de metri a anului trecut. Cre[terile vin \n
contextul modific`rii OUG 114 \n sensul
respectiv 16,62%“, spune Simion Tihon,
broker la societatea de brokeraj Prime
„|n mediul rural avem
pozitiv pentru companiile listate.
„|n cazul celor dou` b`nci (BRD este pe
Transaction.
un pariu cå[tigat“
locul cinci - n.red), cre[terea puternic` a venit Vezi pagina 4
CRISTINA BELLU
LAN}UL de magazine Profi, controlat de fondul de
investi]ii Mid Europa Partners, [i-a propus s` ajung` la
2.500 de magazine pån` \n 2023 \n condi]iile \n care \n luna
mai a acestui an re]eaua a spart bariera primelor 1.000 de
unit`]i.
„Avem un avantaj competitiv prin formatul flexibil
[i ne putem deplasa \n aproape orice zon`. |n mediul
rural avem un pariu cå[tigat. Acum ne focus`m pe urban
Farmec pe pozi]ia a cincea [i Papillon [i preg`tim un concept mai adaptat pentru marile
Laboratoires (Loncolor) pe 14.
O PIA}~ ora[e“, a spus Dumitru Dragomir, CFO al retailerului
Pia]a este \n continuare foarte FRAGMENTAT~ Profi, prezent \n cadrul conferin]ei „Cei mai mari
fragmentat`. Cristina Ro[ca Top 3 juc`tori din pia]a cosmeticelor juc`tori din economie 2019: Ce mai poate s` ofere
Vezi pagina 9 Romånia investitorilor“, organizat` \n luna iunie de
Companie Cot` de pia]` Ziarul Financiar.
L’Oreal Romånia 10,3 Compania gestioneaz` trei formate \n Romånia -
Standard (magazinele clasice, pe suprafa]` mai mare de
Avon Cosmetics 8,8 pån` la 550 mp), City (pe suprafa]` mai mic` de
Beiersdorf Romånia 7,0 150-250 mp, dar destinate zonei urbane) [i Loco (pentru
SURSA: Euromonitor mediul rural).
Lan]ul de supermarketuri [i magazine de proximitate
Profi a ob]inut anul trecut afaceri de aproape 6 mld. lei,
dup` o cre[tere de 25%. |n ultimii cinci ani, compania [i-a
majorat afacerile de trei ori, de la 1,8 mld. lei \n 2014 la 5,9
mld. lei \n 2018.
„Ne propunem s` lucr`m foarte mult cu produc`tori
locali. Este mai simplu, mai eficient [i exist` [i
componenta de responsabilitate fa]` de Romånia. De[i
avem capital str`in, suntem totu[i o firm` local`,

BURSE – FONDURI MUTUALE BUSINESS INTERNA}IONAL

Dr. Leahu tatoneaz` bursa Mugur Is`rescu, guvernatorul BNR, avertizeaz`: interesat` s` lucreze cu parteneri locali.“
Vezi pagina 8

n Ac]iunile BVB urc` miercuri cu 8,4%,
la maximul anului, dup` ce au avut cele
mai multe tranzac]ii din 2019. Pagina 4
n Cele mai mari sc`deri din iunie 2019
de la Burs`: Farmaceutica Remedia, IAR
Bra[ov [i SIF Hoteluri. Pagina 4
B~NCI – ASIGUR~RI
n Septimiu Postelnicu, vicepre[edinte,
UniCredit Bank: Dobånda nu este criteriul
determinant \n alegerea unui credit pe
segmentul de retail. Pagina 5
n Roxana Hidan, director pe segmentul
IMM \n cadrul OTP Bank, a intrat \n
boardul b`ncii [i va fi responsabil` de
divizia de retail. Pagina 5
n First Bank a primit acordul BNR
pentru achizi]ia Bank Leumi.
Pagina 5
n Asigur`torii RCA: Tarifele percepute
de service-uri pe ora de manoper` au
crescut cu 14% \n prima jum`tate din
2019. Pagina 5
CURS VALUTAR - 10.07.2019
CHF
4,7337
LEI
4,2171
LEI
4,2533
LEI
n Polonia vrea s` construiasc` cel pu]in
6 reactoare nucleare care s` acopere
20% din consumul de energie pån` \n
2040. Pagina 10
BUSINESS HI-TECH
n Emmanuel Chautard, directorul de
tehnologie al Orange: Investim peste
100 mil. euro \n 2019, iar bugetul pentru
re]ea a crescut cu 20%. Pagina 11
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
n Cum se îndreapt` Turcia spre o
criz` economic` de tip Venezuela
cu pedala de accelera]ie la podea
n Captura anului în SUA: Procurorii
americani au confiscat o nav` de
containere care apar]ine celei mai
mari b`nci americane, JPMorgan,
cu cocain` de 1 miliard de dolari
n A murit miliardarul american care
a crezut [i investit în Steve Jobs
cånd nici m`car Apple nu mai
avea încredere în creatorul
iPhone-ului
1,1220 1,1133
CHF
de la Bucure[ti pentru a
trece grani]ele Romåniei
TIBI OPREA
LAN}UL de clinici dentare Dr. Leahu, cu afaceri de
29,5 mil. lei \n 2018, inten]ioneaz` s`-[i extind`
opera]iunile [i \n afara Romåniei, astfel c` Ionu] Leahu,
directorul general [i cel care a pus bazele clinicilor \n urm`
cu opt ani, spune c` ia \n considerare chiar [i atragerea de
capital de la bursa de la Bucure[ti.
„Avem mai multe discu]ii \n acest sens, dar pån` acum
nu am concretizat decåt cu b`ncile. În Romånia, dac` ai un
plan de afaceri [i po]i demonstra c` ai replicat modelul [i ai
reu[it s` ai succes, b`ncile sunt dispuse s` te finan]eze. Eu
m` gåndesc clar c` \n urm`torii [apte ani doar o ie[ire la
burs` o s` ne ajute s` ne capitaliz`m“, spune Ionu] Leahu
\ntr-un interviu pentru Ziarul Financiar.
În prezent, la bursa romåneasc` este listat` o singur`
companie care are tangen]e cu sistemul medical din Ro-
månia, respectiv MedLife, furnizor de servicii medicale cu o
valoare de pia]` de 684 milioane de lei.
Compania, care are \n ac]ionariat [i fonduri de pensii
administrate privat Pilon II, dar [i Fondul Suveran al
Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active de 1.000 de
miliarde de dolari, s-a listat \n decembrie 2016 la Bucure[ti
\n urma unei oferte de 240 mil. lei.
Vezi pagina 4
ECONOMIILE EUROPEI DE EST SE DECUPLEAZ~
Intr`rile de capital duc la
aprecierea leului [i pot sc`dea
infla]ia, dar cre[te deficitul extern
CLAUDIA MEDREGA
INTR~RILE de capitaluri, \n special
speculative, care caut` diferen]ialul de
dobånd`, au determinat aprecierea
monedei na]ionale \n fa]a euro,
tendin]` care nu este de dorit, cu toate
c` ar ajuta la sc`derea infla]iei, pentru
c` ar antrena [i amplificarea deficitului
extern, reiese din declara]iile lui Mugur
Is`rescu, guvernatorul BNR.
„Ne-ar fi foarte u[or cu aceste
intr`ri de capital, s` l`s`m cursul s` se
aprecieze, infla]ia ar cobor\, noi am
jubila, \ns` apoi am asista la explozia
deficitului extern, pe care ar trebui s` \l
corect`m sub o form` sau alta. {i nu
suntem incon[tien]i s` ne gåndim s`
facem a[a ceva“, a declarat ieri Is`rescu
la prezentarea raportului anual pentru
2018.
El a ar`tat c` nu exist` date concre-
te c` vin din Turcia spre Romånia capi-
taluri migratoare. „Niciun ban care vi-
ne \n Romånia nu se opre[te la Oto-
peni [i \i scrie pe frunte c` este capital
speculativ, c` este pe termen lung, [i
vine din Turcia sau din alt` parte. Prac-
tic nici nu vin din Turcia. Vin de la
Londra [i \n loc s` mearg` \n Turcia, se
gåndesc c` acolo c` este riscul prea
mare [i se gåndesc s` \i duc` \n Romå-
nia, c` au dobånzi m`ricele [i s-a \mbu-
n`t`]it riscul de ]ar`. Cam a[a judec`.“
Dup` ce \n prima parte a anului
leul s-a depreciat \n fa]a euro cu circa
2%, \n ultimele s`pt`måni leul a urmat
o tendin]` de apreciere, cursul oscilånd
\n jurul a 4,72-4,73 lei/euro.
|n opinia guvernatorului BNR,
cre[terea deficitului de cont curent,
care se apropie deja de 5% din PIB,
poate crea probleme Romåniei, iar
corec]ia nu se face „pocnind din
degete“, ci ia timp.
Vezi pagina 5
Afacerile Decathlon
s-au oprit din crescut la
un pas de 200 mil. euro
dup` un plus de 16%
l Retailerul de echipamente sportive [i-a
dublat businessul \n perioada 2015-2018.
CRISTINA RO{CA
GIGANTUL francez Decathlon, liderul incontestabil al
pie]ei de echipamente sportive din Romånia, [i-a majorat
cifra de afaceri cu 16% anul trecut, pån` la 885 mil. lei
(190 mil. euro). Businessul Decathlon se afl` pe o pant`
ascendent` \nc` de la intrarea pe pia]` a companiei \n
2009. Anul trecut avansul cifrei de afaceri s-a temperat
\ns`, dup` ce se situa la 24% \n 2017 fa]` de 2016.
Tot pe un trend ascendent s-au situat [i ceilal]i doi
indicatori financiari ai Decathlon \n 2018 - profitul net [i
num`rul de angaja]i. Primul a avansat cu peste 55%, de
peste trei ori mai rapid ca businessul, semn c` marja de
profit a crescut. Num`rul de salaria]i a ajuns la aproape
1.200 pe fondul deschiderii de noi magazine.
Retailerul francez de echipamente sportive
Decathlon, liderul deta[at al pie]ei de profil, a ajuns la 25
de magazine fizice [i la unul online pe pia]a din Romånia,
iar planurile companiei nu se opresc aici. Magazinele
retailerului sunt de regul` amplasate \n centre comerciale
sau parcuri de retail. Ele au suprafe]e generoase, mai mari

+0,0068 -0,0020 +0,0118 +0,0015 -0,0004

DE |NCETINIREA ZONEI EURO. DEOCAMDAT~ decåt ale competitorilor, motiv pentru care retailerul nu
merge des \n malluri. Potrivit informa]iilor anterioare ale
LEI LEI LEI $ CHF Pagina 10 ZF, Decathlon este „discounterul“ pie]ei de articole
sportive, compania punånd accent pe pre]urile mici.
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.190, 0318.256.429 Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
 2
tel: 0318.256.245, 252, 277
ZF Live. Drago[ Dragoteanu, pre[edinte Euroest Invest
Economia func]ioneaz` [i nu trebuie s` o atac`m cu
taxe [i cu m`suri care s` \ngr`deasc` mediul privat
l Guvernul trebuie s` se concentreze pe captarea banilor spre Romånia [i pe p`strarea lor în Romånia.
IULIAN TENCHIU
ECONOMIA romåneasc` este în
cre[tere, iar pentru ca aceast` cre[tere
s` continue trebuie evitat` impunerea
de c`tre Guvern a unor m`suri care ar
putea limita libertatea [i creativitatea
antreprenorilor, este de p`rere Drago[
Dragoteanu, pre[edintele companiei
de consultan]` imobiliar` Euroest
Invest .
DRAGO{ DRAGOTEANU, pre[edinte Euroest Invest:
Guvernul are dreptul s` încerce s` colecteze cåt mai mul]i bani la bugetul statului.
Ideea este s` nu omoare antreprenorii, investi]iile [i s` nu alunge investitorii
strategici spre alte ]`ri
„{tiu c` unul dintre sloganurile
companiei Rover din Marea Britanie
este: dac` se vinde, atunci de ce s`
schimb`m ceva. Folosesc aceea[i for-
mul` [i cred c` economia func]ioneaz`,
nu trebui s` schimb`m ceva. Nu trebuie
s` o atac`m cu taxe [i m`suri care sunt
improprii antreprenorilor, care nu sunt
în favoarea economiei de pia]`, care ar
îngr`di mediul privat [i creativitatea
antreprenorilor“, a declarat Drago[
Dragoteanu, \n cadrul unei edi]ii
speciale de business ZF Live
organizat` la Promenada Mall.
Evolu]ia situa]iei la nivel interna-
]ional [i m`surile impuse de cele mai
recente guverne ale Romåniei sunt
responsabile pentru cre[terea din
economia romåneasc`. Datoria guver-
nului este s` p`streze investitorii
e-mail: zf@zf.ro
strategici în ]ar` [i capitalul adus de
ace[tia, pentru ca dezvoltarea
economic` s` continue, consider`
Drago[ Dragoteanu.
„Clar conjunctura interna]ional` a
fost preponderent` pentru o economie
pozitiv`, preconizez o pondere de 60-
70%. Ultimele m`suri luate de ultimele
guverne au fost corecte pentru c` au
încurajat economia [i investi]iile [i au
adus un plus de valoare în zona
economic`. Guvernul are dreptul s`
încerce s` colecteze cåt mai mul]i bani
la bugetul statului. Ideea este s` nu
omoare antreprenorii, investi]iile [i s`
nu alunge investitorii strategici spre
alte ]`ri. Guvernul trebuie s` se con-
centreze pe captarea banilor spre Ro-
månia [i pe p`strarea lor în Romånia“,
a spus pre[edintele Euroest la ZF Live.
Antreprenorii sunt un factor-cheie
pentru dezvoltarea economiei
romåne[ti, îns` încerc`rile acestora de
a-[i crea sau dezvolta afacerile sunt
blocate de sistemul bancar romånesc,
care impune condi]ii foarte dure pentru
a credita antreprenorii. B`ncile nu sunt
interesate de modul în care evolueaz`
businessul unui antreprenor, ci doar de
recuperarea \mprumutului, mai sus]ine
Drago[ Dragoteanu
www.zf.ro / eveniment
„Din cauza sistemului bancar
primitiv din Romånia, unde se acord`
credite de dou`-trei ori mai mari decåt
în orice alt` ]ar` similar` Romåniei,
antreprenorii romåni nu pot lua
împrumuturi de la banc`, pentru c`
b`ncile sunt private [i ele pun condi]ii
pentru preluarea unui credit. Garan]ia
pentru credit sunt în general bunurile
imobile, deci un antreprenor este
nevoit s` î[i ipotecheze casa sau a doua
cas`, dac` o are, pentru ca banca s` fie
sigur` c` indiferent ce se întåmpl` în
businessul antreprenorului respectiv ea
nu va pierde. ~sta nu e sistem bancar“,
mai spune Drago[ Dragoteanu pentru
ZF Live.
Ce a mai spus Drago[
Dragoteanu la ZF Live:
n Ceea ce nu se în]eleg oamenii este c`
pre]ul produselor este dictat de cerere
[i ofert`, atåta timp cåt ai cerere,
oferta o stabile[ti adecvat acestei
cereri. Avem în cap investi]ii mari în
parc`ri, numai în zona privat`,
evident.
n Indiferent cine ar fi la guvernare,
trebuie s` aib` în vedere c` politic`
f`r` economie nu exist`, iar economia
este singurul factor care poate duce la
o politic` corect` pe termen lung.
n Cred c` reciclarea ar trebui s` devin`
o prioritate absolut`,practic de la
nivelul sc`rii de bloc [i pån` la
reciclarea prin intermediul
companiilor foarte mari, astfel încåt
materiile prime s` fie colectate. Asta
înseamn` salvarea mediului [i
reducerea polu`rii.
n Mai mult decåt atåt, este nevoie de
debirocratizarea administra]iei
publice, prin intermediul digitaliz`rii,
fapt care va duce [i la
descongestionarea traficului din ora[.
|n timpul mandatului Romåniei la pre[edin]ia
Consiliului UE s-au negociat trei dosare foarte
importante pentru statistica european` -
regulamentul pe statistic` social`, regulamentul pe
statistica \ntreprinderilor [i regulamentul pe migra]ie
l La statistic` social`, delega]ia Romåniei a reu[it s` \ncheie un dosar care
acoper` mare parte din statistica social` la nivel european.
RAMONA CORNEA
|
n timpul mandatului Romåniei la
pre[edin]ia Consiliului Uniunii
Europene, Institutul Na]ional de
Statistic` a prezidat reuniunile
Grupului de lucru al Consiliului
pentru statistic`, preluånd dosarele
legislative \n domeniul statistic de la
Pre[edin]ia austriac`.
„Noi am avut dou` categorii de
ac]iuni, unele la Bruxelles sau la
Strasbourg [i celelalte la Bucure[ti. La
Bruxelles sau la Strasbourg s-au
negociat trei dosare foarte importante
pentru statistica european` - regula-
mentul pe statistic` social`, regu-
lamentul pe statistica \ntreprinderii [i
regulamentul pe migra]ie. La Bucure[ti
au avut loc trei conferin]e cu impact
interna]ional foarte mare - conferin]a pe
preg`tirea viitorului recens`månt al
popula]iei, o conferin]` pe instrumente
inovatoare \n statistic` [i conferin]a
utilizatorilor de date statistice“, a
declarat Tudorel Andrei, pre[edinte
INS, \n cadrul unei edi]ii speciale de
business ZF Live organizat` la
Promenada Mall.
La statistic` social`, delega]ia Ro-
måniei a reu[it s` conving` Parlamentul
European s` deschid` negocierile, astfel
reu[ind s` \ncheie un dosar care acoper`
mare parte din statistica social` la nivel
european. Statistica social` acoper` tot
ceea ce \nseamn` culegere, prelucrare [i
stocare de date de la gospod`riile
popula]iei. „La \ntreprinderi este un
ZF Live. Tudorel Andrei, pre[edinte INS
TUDOREL ANDREI, pre[edinte INS:
Capitolul privind migra]ia a fost unul foarte greu, am discutat foarte mult [i am
negociat foarte bine. 19 ]`ri au sus]inut documentul pe care noi l-am propus, trei ]`ri
s-au opus, iar discu]ia cea mai mare a fost cu Germania.
regulament foarte special unde, practic,
am luat tot documentul de la \nceput [i
l-am negociat cu Parlamentul
European. |n acest regulament avem
zece regulamente anterioare pe domenii
importante ale \ntreprinderilor precum
transporturi, comer], mediu, clim` [i
altele. Schimb`rile importante constau
\n statisticile financiare pe domeniul de
mediu [i de clim`“, a ad`ugat Tudorel
Andrei.
Ziarul Financiar l J o i , 1 1 i u l i e 2 0 1 9
|ncepånd cu 2022, va exista
o evaluare a exportului
fiec`rei ]`ri, iar importul va
fi preluat \n oglind` de la
]`rile care au primit marfa
respectiv`.
O schimbare important` este
legat` de evaluarea comer]ului
exterior intracomunitar. |ncepånd cu
2022, va exista o evaluare a exportului
fiec`rei ]`ri, iar importul va fi preluat
\n oglind` de la ]`rile care au primit
marfa respectiv`. Acest lucru
\nseamn` o cre[tere a acurate]ii [i o
reducere a sarcinii de r`spuns a
agentului economic, crede Tudorel
Andrei.
„Capitolul privind migra]ia a fost
unul foarte greu, am discutat foarte mult
[i am negociat foarte bine. 19 ]`ri au
sus]inut documentul pe care noi l-am
propus, trei ]`ri s-au opus, iar discu]ia
cea mai mare a fost cu Germania“,
afirm` pre[edintele INS.
Domeniul pre]urilor reprezint` o
alt` prioritate pentru Tudorel Andrei,
care spune c` trebuie definit` o alt`
rela]ie cu marii retaileri, pre]urile s` fie
culese direct de la retaileri [i nu prin
operatorii de teren ca pån` acum.
„O alt` prioritate important` este s`
avem o alt` m`sur`toare a popula]iei
rezidente la nivelul localit`]ilor, dup`
recens`måntul din 2021. Ambi]ia mea
este ca, \ncepånd din 2022, s` putem
produce popula]ia rezident` pån` la
nivel de localitate. Din p`cate, \n acest
moment putem calcula doar la nivel de
jude]. La nivel na]ional este f`cut` pe
calcule bazate pe surse de date, la nivel
de jude] este f`cut` pe surse
econometrice, dar mai jos nu se poate
calcula“, a concluzionat pre[edintele
INS.
PUBLICITATE
 3
www.zf.ro / EVENIMENT
Z IARUL F INANCIAR l Joi, 11 iulie 2019 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro

Consum`m mai mult decåt producem:

Statistic` ingrijor`toare

Num`rul [colarilor [i pre[colarilor

\n primele cinci luni din 2019, deficitul comer]ului va sc`dea pån` \n 2030 cu 12%
ALEXANDRA CEP~REANU crescut cu 1,2 luni fa]` de anul 2016,

extern cu bunuri a ajuns la 6,5 mld. euro,

ajungånd la 75,73 de ani, iar durata
POPULA}IA tån`r` din Romånia, cu medie de via]` a unei femei este cu
vårst` pre[colar` [i [colar`, va \nre- aproape 7 ani mai mare comparativ cu
gistra pån` \n 2030 o sc`dere de 12 durata medie de via]` a unui b`rbat.

de 2,5 ori mai mare ca acum cinci ani

procente, ajungånd astfel la un num`r
de 3,12 milioane de persoane, arat`
datele de la Institutul Na]ional de Sta-
tistic` (INS). |n prezent, datele oficiale
arat` c` num`rul persoanelor cu vårst`
Deficitul comer]ului exterior cu bunuri a ajuns la 6,5 mld. euro \n perioada ianuarie- mai 2019, \n cre[tere cu pre[colar` [i [colar` este de 3,55 de
milioane. De altfel, potrivit INS, pån`
30% fa]` de perioada similar` din 2019 [i de 2,5 ori mai mare prin compara]ie cu situa]ia din 2015. \n anul 2060 num`rul persoanelor cu
vårst` pre[colar` sau [colar` va ajunge
la 2,15 milioane de persoane, \n sc`-
ADELINA MIHAI dere cu aproape 40% fa]` de num`rul
popula]iei care se \ncadreaz` \n
„Datorit` nivelului diferen]iat al
mortalit`]ii pe medii de reziden]`
\nregistrat [i \n anul 2017, durata
medie de via]` a popula]iei din mediul
urban a fost superioar` celei din me-
diul rural cu 2,79 ani. Pentru ambele
sexe, durata medie a vie]ii \n mediul
urban a fost mai mare decåt cea din ru-
ral, diferen]e mai accentuate \nre-
gistråndu-se la popula]ia masculin`
(3,11 ani) fa]` de cea feminin` (1,87
ani)“, potrivit INS.

R
omånia a exportat bunuri \n valoare aceast` categorie de vårst` \n prezent. Potrivit aceleia[i surse, o alt` evo-
de peste 29 mld. euro \n primele „Se anticipeaz` c` popula]ia re- lu]ie negativ` a \nregistrat [i sporul na-
cinci luni din an, \n cre[tere cu 4,4% zident` tån`r`, de vårst` pre[colar` [i tural al popula]iei rezidente care a
fa]` de perioada similar` din 2018 [i [colar`, va ajunge \n anul 2030 la 3,12 ajuns \n 2018 la -75,3 mii de persoane.
cu o treime mai mult fa]` de milioane persoane, iar \n anul 2060 la Dac` regiunea Sud-Muntenia a \nre-
valoarea bunurilor exportate \n urm` cu cinci ani, numai 2,15 milioane persoane compa- gistrat un minus de 18,4 mii de per-
arat` datele centralizate de ZF pe baza infor- rativ cu 3,55 milioane \n prezent (\n soane, regiunea Bucure[ti-Ilfov se afl`
ma]iilor de la Institutul Na]ional de Statistic`. |n anul [colar 2018/2019)“, se arat` \n co- la polul opus cu un minus de 1,8 mii de
acela[i timp, importurile de bunuri au ajuns la municatul de pres` transmis de INS. persoane.
valoarea de 35,8 mld. euro \n primele cinci luni din Totu[i, \n 2017 speran]a de via]` a Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
2019, cu 8,3% mai mult fa]` de perioada similar`
din 2018 [i cu 44% peste nivelul \nregistrat \n
primele cinci luni din 2015. Prin urmare, deficitul
comercial a ajuns la 6,5 mld. euro \n primele cinci
luni din 2019, cu 30% peste nivelul din 2018 [i de {tiri ZF
2,5 ori mai mare decåt cel \nregistrat \n perioada
similar` din urm` cu cinci ani. Sorina Pintea, ministrul s`n`t`]ii: acces rapid la servicii medicale gratuite,
„Tendin]a de adåncire a deficitului comercial |nainte de a cere ceva a[teptånd cåteva luni pentru investiga]ii
este de mult` vreme cunoscut` [i, evident, ne suplimentar, trebuie s` vedem medicale. Georgiana Mihalache
\ngrijoreaz` posibilitatea ca acest deficit aflat \n cum eficientiz`m ce avem
cre[tere permanent s` constituie o vulnerabilitate ANDREI R~DULESCU, director Analiz` Macroeconomic` la Banca Transilvania: AURELIAN DOCHIA, analist economic: Toat` lumea se gånde[te la ce trebuie Dup` cre[terile salariale din s`n`tate [i Hotelul de trei stele de]inut de
pentru Romånia, a[a cum s-a \ntåmplat \n criza din Pentru 2020-2021 ne a[tept`m la cre[terea exporturilor [i importurilor totale cu s` facem ca s` sus]inem exportatorii, \ns` echilibrarea balan]ei comerciale se dot`rile cu aparatur` ale unor spitale
2008- 2009, cånd acel deficit extern ajunsese la 12% ritmuri medii anuale de 5,7%, respectiv 6,6%. poate face foarte u[or prin reducerea importurilor. publice, urm`torul pas este Consiliul Jude]ean Cluj investe[te
din PIB [i a constituit una dintre marile probleme eficientizarea cheltuielilor din sistemul 2,2 mil. lei \n modernizare
[i vulnerabilit`]i ale economiei. Totu[i, acum nu servicii. Spre exemplu, \n 2018 deficitul comercial la de la comer]ul cu bunuri este de 30%, ce solu]ii ma]ii legate de cine sunt cei mai mari exportatori [i medical astfel \ncåt [i pacien]ii s` Complexul hotelier de trei stele Univers
suntem la acel nivel [i nici gradul de pericol pentrucomer]ul cu bunuri a ajuns la un nivel record de sunt pentru reechilibrarea balan]ei comerciale? importatori de servicii din Romånia. beneficieze de servicii mai bune, a T, societate comercial` \n cadrul c`reia
economie nu este foarte mare“, a explicat analistul peste 15 mld. euro, dar o mare parte din aceast` „Toat` lumea se gånde[te la ce trebuie s` |n ceea ce prive[te comer]ul exterior cu bunuri, sus]inut Sorina Pintea, prezent` la o Consiliul Jude]ean Cluj este ac]ionar
economic Aurelian Dochia. problem` a fost „rezolvat`“ de surplusul de peste facem ca s` sus]inem exportatorii, s` \i stimul`m s` statisticile arat` c` Romånia export` cel mai mult conferin]` despre s`n`tate organizat` unic, demareaz` luna aceasta un
Deficitul la comer]ul extern cu bunuri a crescut 8 mld. euro de la comer]ul cu servicii, rezultånd un exporte mai mult, \ns` echilibrarea balan]ei produse din categoriile „ma[ini [i echipamente de de DC Medica. „Lacunele pe care program de modernizare a celor 58 de
pentru c` nivelul importurilor s-a majorat foarte sold agregat de minus 7 mld. euro la comer]ul comerciale se poate face foarte u[or prin reducerea transport“ [i „alte produse manufacturate“. Legat trebuie s` le acoperim sunt legate de camere duble, matrimoniale [i
mult, pe baza cre[terii consumului. Pån` \n prezent extern al Romåniei. importurilor. Practic, acest dezechilibru dintre de comer]ul extern cu servicii, statisticile arat` c` managementul resurselor umane [i apartamente, dar [i a spa]iilor comune
\ns`, o mare parte din acest deficit a fost acoperit` Totu[i, datele de pe primele patru luni din acest importuri [i exporturi este dezechilibrul dintre serviciile de transport, sectorul IT&C [i serviciile financiare. Nu pot \n]elege cheltuirea [i de acces, proiect de investi]ii de 2,2
de excedentul din fiecare an la comer]ul exterior cu an arat` c` excedentul comercial la comer]ul ex- consum [i produc]ie: consum`m mai mult decåt pentru afaceri reprezint` categoriile care au ge- ineficient` a banilor. |nainte de a cere mil. lei (480.000 de euro), potrivit unui
tern cu servicii a producem. Trebuie s` se corecteze acest consum nerat cele mai mari exporturi de servicii \n 2018. ceva suplimentar, trebuie s` vedem cum comunicat de pres` al CJ Cluj. Investi]ia
Se adånce[te deficitul sc`zut u[or fa]` de excesiv care a fost, evident, stimulat de cre[terile de Conform scenariului macroeconomic central al eficientiz`m ce avem“, a spus Sorina va fi sus]inut` atåt din creditul bancar
Evolu]ia exporturilor, importurilor [i a deficitului comercial la comer]ul perioada similar` din salarii [i de pensii. Veniturile disponibile au crescut B`ncii Transilvania, exporturile totale (bunuri [i Pintea. Ministrul s`n`t`]ii a mai contractat de Univers T \n anul 2014,
extern cu bunuri \n primele cinci luni din an \n perioada 2015- 2019 2018, de la 2,593 mld. semnificativ, \n unele sectoare salariile au crescut servicii) ar putea cre[te cu 5,6% an/an \n 2019, ritm ad`ugat c` \n cazul spitalelor unde nu cåt [i din sursele proprii ale hotelului
An Exporturi de bunuri Importuri de bunuri Deficit comercial euro \n ianuarie- cu 20% de la an la an, un ritm mult mai accelerat inferior dinamicii importurilor (8,1% an/an). exist` adresabilitate, costurile trebuie care provin din profitul realizat \n anii
(ian.-mai.) (mil. euro) (mil. euro) (mil. euro) aprilie 2018 la 2,559 decåt cre[terea PIB. Chiar dac` economia cre[te cu „Pentru 2020-2021 ne a[tept`m la cre[terea ex- adaptate, iar finan]area s` urmeze anteriori. „Necesitatea renov`rii [i
mld. euro \n primele 7%, consumul cre[te mai mult, ca urmare a cre[te- porturilor [i importurilor totale cu ritmuri medii astfel pacientul. „Nu avem nevoie de moderniz`rii spa]iilor de cazare este
2015 22.274 24.846 -2.572 patru luni din 2019. |n rilor de venituri [i a[a se creeaz` dezechilibrul“, a anuale de 5,7%, respectiv 6,6%. Reiter`m faptul c` cl`diri pe care s` scrie Spital [i s` nu fie justificat` de faptul c`, \n ultimii ani,
2016 23.241 27.030 -3.789 contextul \n care mai spus Aurelian Dochia. previzion`m o schimbare de tendin]` pentru defi- populate“, a mai spus Pintea. Ea a concuren]a din domeniul hotelier a
excedentul de la co- Produc`torul de autovehicule Automobile citul comercial, \n contextul perspectivelor de enumerat mai multe proiecte \n lucru la devenit tot mai acerb`, pe o pia]`
2017 25.831 30.281 -4.451 mer]ul cu servicii Dacia este cel mai mare exportator de bunuri din depreciere a cursului real efectiv al leului [i de Ministerul S`n`t`]ii, printre care un extrem de dinamic` [i atractiv`, clien]ii
2018 28.093 33.105 -5.012 scade u[or sau stag- Romånia, potrivit datelor Statisticii. Pe de alt` rebalansare a politicii economice interne“, a spus ordin privind pre]ul de referin]` la devenind, la råndul lor, tot mai
neaz`, iar ritmul de parte, Banca Na]ional` – care gestioneaz` datele Andrei R`dulescu, director Analiz` Macroecono- medicamentele generice, o problem` de preten]io[i din acest punct de vedere.
2019 29.339 35.863 -6.523 cre[tere a deficitului privind comer]ul extern cu servicii – nu ofer` infor- mic` la Banca Transilvania. care se plång produc`torii de Astfel, din dorin]a cre[terii atractivit`]ii
SURSA: Institutul Na]ional de Statistic`
medicamente generice din Romånia, \n [i a competitivit`]ii pe pia]` a hotelului,
contextul \n care taxa clawback a ajuns dar [i pentru c` ultima ac]iune de
la circa 25% din vånz`rile acestora. renovare a camerelor s-a realizat \n

Rata anual` a infla]iei a
coboråt \n iunie la 3,8%,
sub nivelul anticipat
ROXANA RO{U
RATA anual` a infla]iei a co-
boråt \n iunie la 3,8%, de la 4,1%
\n mai [i aprilie, \n condi]iile \n
care alimentele s-au scumpit cu
5%, iar produsele nealimentare
cu 2,9% [i serviciile cu 4,2%, a
anun]at miercuri INS.
Calculat` pe baza indicelui
armonizat al pre]urilor de con-
sum (IAPC), infla]ia a fost 3,9%.
Guvernatorul BNR Mugur
Is`rescu a spus c` infla]ia anun-
]at` pentru iunie de institutul
de statistic` este bun` [i a
subliniat c` anticipa un nivel
mai ridicat al indicatorului.
Rata medie a pre]urilor de
consum \n ultimele 12 luni (iulie
2018 - iunie 2019) fa]` de prece-
dentele 12 luni (iulie 2017 - iunie
2018), calculat` pe baza IPC,
este 4,1%. Determinat` pe baza
IAPC, rata medie este de 4,0%.
Comparativ cu finalul anului
trecut, cele mai mari cre[teri de
pre] au fost semnalate la cartofi
(37%), citrice (19%), legume [i
conserve de legume (15%). |n
acela[i timp, serviciile de
telefonie s-au scumpit cu 6% [i
cele de po[t` cu 5,6%.
|n schimb, biletele de avion
s-au ieftinit cu aproape 8%.
Guvernatorul BNR Mugur
Is`rescu a spus c` infla]ia anun-
]at` pentru iunie de institutul de
statistic` este bun` [i a subliniat
c` anticipa un nivel mai ridicat al
indicatorului. De asemenea, el
a[teapt` o posibil` o temperare a
infla]iei \n a doua parte a anului.
Banca Na]ional` a majorat
\n luna mai prognoza de infla]ie
pentru sfår[itul acestui an cu 1,2
puncte procentuale, de la 3% la
4,2%, iar prognoza pentru 2020
cu 0,2 puncte procentuale, la
3,3%. Intervalul de varia]ie ]intit
este cuprins \ntre 1,5% [i 3,5%.
Comisia European` a majorat prognoza de cre[tere economic`
pentru Romånia la 4% \n 2019, dar [i pe cea de infla]ie
ROXANA RO{U
COMISIA European` a majorat prognoza
de cre[tere economic` pentru Romånia de
la 3,3% \n raportul de prim`var` la 4%
pentru acest an, \n prognoza de var`,
men]inånd aceea[i tendin]` [i \n cazul
infla]iei, estimat` la 4,2%, fa]` de 3,6% \n
raportul anterior.
Pentru 2020, CE estimeaz` o cre[tere
economic` de 3,7%, de la 3,1% \n prognoza
de prim`var`. |n cazul infla]iei, institu]ia
european` anticipeaz` o rat` de 3,7%
pentru anul viitor, fa]` de 3% cåt estima \n
prognoza publicat` \n prim`var`.
|n acela[i timp, Comisia a remarcat
avansul de 5% al economiei romåne[ti din
primul trimestru, avånd consumul drept
principal motor, pe fondul cre[terilor
salariale din ultima perioad`, dar [i
cre[terea sectorului de construc]ii, sub
impulsul recentelor facilit`]i fiscale.
Comisia apreciaz` c` [omajul va r`måne
la nivelul redus din prezent, iar cre[terile
salariale sunt a[teptate s` se domoleasc` \n
2020. Infla]ia ar urma s` dep`[easc` 4% \n
cel de-al doilea trimestru al anului, pe o
tendin]` de sc`dere.
„Toate economiile din UE urmeaz` s`
creasc` \n acest an [i \n anul urm`tor, chiar
dac` cre[terea puternic` din Europa
Central` [i de Est se afl` \n contrast cu
\ncetinirea cre[terii economice \nregistrat`
\n Germania [i Italia. Rezilien]a
economiilor noastre este pus` la \ncercare
de dificult`]ile persistente ale industriei
Cum se vede de la Bruxelles
economia
Prognoza de var` a Comisiei Europene
Romånia
2019 2020
Infla]ie 4,2% 3,7%
Cre[tere economic` 4,0% 3,7%
prelucr`toare care decurg din tensiunile
comerciale [i din incertitudinea politic`. Pe
plan intern, un Brexit f`r` acord r`måne o
surs` major` de risc“, a declarat vicepre-
[edintele CE Valdis Dombrovskis \n cadrul
raportului.
Pe plan intern, Institutul Na]ional de
Statistic` a reconfirmat mar]i cre[terea PIB
de 5% \n primul trimestru al anului, fa]` de
4,1% \n ultimele trei luni din 2018, sus]inut`
\n primul rånd de consumul popula]iei, cu o
pondere de 65,5% \n formarea PIB, \n timp
ce investi]iile au o pondere de doar 15,8%.
„Sistemul mai are nevoie de finan]are.
S` ne gåndim c` am ajuns la 5% din
urm` cu peste opt ani, am hot`råt
demararea unei ample investi]ii de
PIB \n condi]iile \n care suntem \mbun`t`]ire a esteticii [i func]ionalit`]ii
5 milioane care contribuim pentru
17 milioane. Sunt 21 de molecule noi de
spa]iilor de cazare’’, se arat` \n
comunicatul de pres` al Consiliului
inovative \n a[teptare, dar am convenit Jude]ean Cluj. Hotelul de trei stele din
Analizånd evolu]ia economiei locale \n
ultimele luni, guvernatorul BNR Mugur
s` clarific`m \ntåi problema taxei
clawback“, a mai spus Sorina Pintea.
Cluj-Napoca a cazat anul trecut 21.683
de clien]i, avånd o cifr` de afaceri de
Is`rescu a atras de asemenea aten]ia recent Ministerul S`n`t`]ii are un buget de 9,5 aproape 32 mil. lei (6,8 mil. euro), profit
asupra rela]iei dintre consum [i cre[terea mld. lei în 2019, iar Casa Na]ional` de de 3,5 mil. lei (770.000 de euro) [i un
PIB, precum [i a nevoii de capitalizare a S`n`tate are un buget de 37,8 mld. lei num`r mediu de 60 de angaja]i, potrivit
companiilor locale. în 2019. De[i banii vin pentru sistemul site-ului Ministerului Finan]elor.
„Pån` acum cre[- de s`n`tate romånesc, pacien]ii nu au Lauren]iu Cotu
terea economic` a
fost asigurat` de sti-
mularea consumului, PUBLICITATE
dar nu mai putem
UE27 ap`sa mult pe
2019 2020 aceast` pedal`, [i
atunci apare o pro-
1,5% 1,5% blem` de fond, ce [i
1,4% 1,6% cine va stimula cre[-
terea economic`“, a
spus Is`rescu.
|n acest context, un factor de risc pentru
Romånia r`måne nivelul deficitului bugetar,
care s-a majorat la finalul lui mai la 1,43%
din PIB, fa]` de 0,88% din PIB \n aceea[i
perioad` din 2018. Astfel, deficitul a ajuns \n
primele cinci luni la 14,7 mld. lei (plus 80%
fa]` de ianuarie - mai 2018).
La \nceputul anului curent, Ministerul
Finan]elor a propus o ]int`-surpriz` de
cre[tere economic` \n 2019, de 5,5%, mult
peste estim`rile anali[tilor la acel moment,
dup` ce PIB-ul Romåniei urcase cu 4,1% \n
2018.

Anul [i directorul general CNAIR. Compania de drumuri
a statului a schimbat 12 directori generali \n 14 ani
Narcis Neaga, directorul general al
Companiei Na]ionale de Administrare a
Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anun]at
mar]i-sear` c` renun]` dup` aproape un
an la func]ie dup` ce premierul Viorica
D`ncil` a solicitat ministrului
transporturilor revocarea sa. |n locul s`u, a
fost numit Sorin Scarlat, fost director
general adjunct al Direc]iei Generale
Dezvoltare Infrastructur` Rutier`, conform
Mediafax. Contactat de ZF, Narcis Neaga
nu a vrut s` ofere declara]ii suplimentare
\n leg`tur` cu demiterea sa. El a fost al
12-lea director de-a lungul istoriei de 14
ani al companiei de drumuri.
|ns`, Narcis Neaga a mai ocupat aceast`
func]ie [i \n perioada 2012-2015.
Mandatul anterior al lui Narcis Neaga ca
director general al CNADNR, actualul
CNAIR, s-a sfår[it prin demiterea sa, \n
locul lui fiind numit C`t`lin Homor,
director de investi]ii cu atribu]ii de director
general Metrorex la acea vreme, conform
datelor ZF.
Schimb`rile repetate de la conducerea
companiei de drumuri este un „model“
aplicat de toate societ`]ile de transporturi
de]inute de stat, dar [i la nivelul
Ministerului Transporturilor. Astfel, \n
ultimul deceniu, Romånia a cunoscut cåte
un ministru al transporturilor anual.
Narcis Neaga este de profesie inginer
mecanic. Principalele func]ii pe care le-a
de]inut Narcis Neaga de-a lungul carierei
sale au fost de inginer responsabil
marketing [i export \n cadrul firmei Mirfo
din Tårgu-Jiu, dar [i la compania
Intercomputer din aceea[i localitate. De
asemenea, fostul director general a lucrat
[i \n cadrul COMPA din Sibiu, companie
produc`toare de componente pentru
industria auto.
NARCIS NEAGA
a demisionat
de la conducerea
CNAIR la circa un an
de la numire
Pe de alt` parte, noul director general al
CNAIR, Sorin Scarlat, este absolvent al
Facult`]ii de C`i Ferate, Drumuri [i Poduri,
doctorand \n instala]ii [i inginerie civil`, [i
a lucrat la companii precum Romstrade,
Asociarea UMB Spedition - PA&CO-
Euroconstruct Trading 98, Asocierea
Astaldi - Euroconstruct Trading 98 -
Astalrom, dar [i pentru CNADNR, devenit`
CNAIR, ca inginer, manager proiecte sau
coordonator de activitate, conform
Mediafax. Mircea Nica
Drago[ Damian, CEO Terapia Cluj: |i l`ud`m pe
absolven]ii de nota 10 [i ne batem joc de liceele
cu promovabilitate sc`zut` la bac cånd dintre
copiii de acolo se pot forma meseria[ii de måine
ROXANA RO{U pot forma meseria[ii de måine din
construc]ii, industria ospitalit`]ii,
ROMÅNIA trebuie s` ia m`suri pentru manufactur`“.
a acoperi lipsa for]ei de munc` [i s` Toate ]`rile din Europa de Est se
caute solu]ii pentru a califica cei 28% confrunt` cu o criz` serioas` a for]ei de
dintre absolven]ii de [coal` care nu au munc`, dar poate niciunele cu aceea[i
luat bacalaureatul \n acest an \ntr-o brutalitate precum Polonia [i Romånia,
nou` genera]ie de antreprenori [i de unde au plecat \n Vest circa 10
meseria[i, este de p`rere Drago[ milioane de oameni, mare parte dintre
Damian, CEO Terapia Cluj, comentånd ei fiind muncitori califica]i din diferite
rezultatele celui mai recent studiu PwC industrii.
privind impactul lipsei for]ei de munc` Potrivit unui studiu publicat recent
\n economie. de Pwc, peste jum`tate dintre
„Avem 72% promovabilitate la antreprenorii romåni (52%) apreciaz`
bacalaureat? Pe mine m` intereseaz` c` lipsa personalului calificat le
ceilal]i 28% pe care s`-i calific`m \ntr-o genereaz` pierderi financiare, care,
nou` genera]ie de antreprenori [i estimate pentru \ntreaga economie,
meseria[i.“ ajung la 7,1 miliarde euro. Peste o
El a criticat de asemenea obiceiul de treime dintre antreprenorii romåni
a-l demoniza \n continuare pe „Dorel“ (36%) estimeaz` c` deficitul de talente
asiguråndu-ne c` viitoarele genera]ii se le genereaz` pierderi de pån` la 5% din
\ndep`rteaz` [i mai mult de munca cifra de afaceri, 10% indic` pierderi
manual`, de ru[ine s` nu fie asimila]i \ntre 5 [i 10%, iar 6% spun c` dep`[esc
acestui a[a-numit fail din cultura pop. 10% din cifra de afaceri, restul de 48%
„|i l`ud`m pe absolven]ii de nota 10 apreciind c` nu au pierderi din acest
[i ne batem joc de liceele cu promova- motiv.
bilitate sc`zut` la bacalaureat - «[colile Mai multe detalii pe
ru[inii» - cånd dintre copiii de acolo se zfcorporate.ro
 4
www.zf.ro / burse - fonduri
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro Ziarul Financiar l
mutuale Joi, 11 iulie 2019

EVOLU}IA CELOR BET 8.887 SNP 0,39 TLV 2,44 FP 1,095 SNG 32,25 BRD 13,22 EL 11,15 DIGI 30 2,35 TOP 5
ALR BVB 25 SCD 3,47 BRK 0,0848 ALR 2,35 DIGI 30
MAI LICHIDE (puncte)
-0,24% -1,02% 1,04% -0,45% -0,15% 0,30% -0,45% 1,69% CRE{TERI*
1,73% 10,13% 3,89% 2,66% 1,73% 1,69%
AC}IUNI LISTATE
LA BVB 10.7.2019 (lei)
Rulaj
mil.
24 TGN 362 TEL 20,9 COTE 79,2 SNN 11 M 31,4 BVB 24 SFG 19,2 WINE 23,4 TOP 5 EPT 0,0135 OIL 0,24 TBM 0,295 EFO 0,109 WINE 23,4
lei
-56% 0,00% -0,48% 1,02% -0,36% 1,62% 5,73% 0,00% -1,68% SC~DERI* -10% -5,88% -1,99% -1,80% -1,68%
* Date culese la ora 17:45
*Doar rulajele peste 10.000 lei

Lan]ul de clinici dentare Dr. Leahu {tiri ZF

d` tårcoale Bursei. Ionu] Leahu, CEO:
Nuclearelectrica, Petrom [i Banca Transilvania, Ac]iunile Bursei de Valori Bucure[ti

Vrem s` trecem grani]a. Doar o ie[ire cele mai bune reveniri la burs` de la „miercurea urc` miercuri cu 8,4%, la maximul
anului, dup` ce au avut cele mai
multe tranzac]ii din 2019
la burs` ne-ar putea capitaliza
l La cea mai recent` evaluare de la începutul anului
neagr`“ din 19 decembrie 2018 \ncoace Ac]iunile Bursei de Valori Bucure[ti
(BVB), operatorul pie]ei de capital din
Romånia, au închis [edin]a de
tranzac]ionare de miercuri în cre[tere
2019, lan]ul de clinici avea un capital propriu de circa l Diferen]` de 65% \ntre minimul atins anul acesta de Banca Transilvania, \n luna cu 8,4%, la 24,6 lei pe ac]iune, pe
64 milioane de lei (13,5 mil. euro). fondul unui rulaj de 126.150 de lei,
TIBI OPREA ianuarie, [i pre]ul de tranzac]ionare din prezent l Alro Slatina, singura ac]iune din atingånd astfel un maxim al anului
2019. Investitorii au realizat 77 de
BET care este pe minus fa]` de pre]urile din 19 decembrie 2018. tranzac]ii, respectiv cele mai multe de
LAN}UL de clinici dentare Dr. Leahu, la începutul anului încoace. Singura
cu afaceri de 29,5 mil. lei în 2018, raportare pe care bursa a f`cut-o ieri
inten]ioneaz` s`-[i extind` opera]iunile LIVIU POPESCU a fost cea cu privire la structura
Alro Slatina, singura investi]ie pe minus de la

N
[i în afara Romåniei, astfel c` Ionu] ac]ionariatului la 30 iunie 2019.
Leahu, director general [i cel care a pus uclearelectrica, Petrom [i Banca „miercurea neagr`“ \ncoace Operatorul pie]ei de capital din
bazele clinicilor în urm` cu opt ani, spu- Transilvania sunt ac]iunile din Romånia a anun]at c` num`rul total
ne c` ia în considerare chiar [i atragerea structura indicelui principal BET care Evolu]ia randamentelor ac]iunilor din BET, cu tot cu dividende, din 19 decembrie 2018 \ncoace de ac]ionari este de 1810, atåt
de capital de la bursa de la Bucure[ti. \nregistreaz` cele mai mari cre[teri ale Poz. Companie Dividend Pre] ac]iune (lei) Randament Capitalizare (mil. lei) Dinamic` persoane juridice, cåt [i fizice.
„Avem mai multe discu]ii în acest pre]urilor din 19 decembrie 2018, (lei/ac]iune) 9 iul. 19 dec. (%) 9 iul. 19 dec. (%) Ac]ionarii institu]ionali romåni, în
sens, dar pån` acum nu am concretizat [edin]` caracterizat` ca „miercurea neagr`“ pentru 2019 2018 2019 2018 special fondurile de pensii
decåt cu b`ncile. În Romånia, dac` ai un IONU} LEAHU, CEO Dr. Leahu: bursa romåneasc` pe fondul pr`bu[irilor determinate administrate privat Pilon II, cåt [i
plan de afaceri [i po]i demonstra c` ai Nu am niciun fel de temere legat` de de Ordonan]a 114, [i pån` la \nchiderea din 9 iulie
1. Nuclearelectrica* 2,866706 11,04 9,45 47,2 3.329 2.849 16,8 societ`]ile de investi]ii financiare (SIF-
replicat modelul [i ai reu[it s` ai succes, burs`. Eu cred c` avem de muncit mai 2019. 2. OMV Petrom 0,027 0,394 0,302 39,4 22.318 17.107 30,5 uri) controleaz` aproape 71% din
b`ncile sunt dispuse s` te finan]eze. Eu mult ca s` ajungem acolo, pentru c` Nuclearelectrica (simbol bursier SNN) a 3. Banca Transilvania 0,17 2,415 1,882 37,4 11.628 9.057 28,4 capitalul social al Bursei de la
m` gåndesc clar c` în urm`torii [apte ani trebuie s` avem o dimensiune anume \nregistrat de la jum`tatea lunii decembrie a anului 4. Purcari** ex-date pe 10 iulie 23,8 17,4 36,8 476 348 36,8 Bucure[ti, emitent cu 198 mil. lei
doar o ie[ire la burs` o s` ne ajute s` ne pentru a putea avea acel free float [i a trecut [i pån` \n prezent un randament de 47,2%, capitalizare. Spre compara]ie, în
capitaliz`m“, spune Ionu] Leahu într-un putea intra cu adev`rat pe burs`. urmat` de Petrom (SNP) cu 39,4% [i de Banca 5. BRD 1,64 13,18 11,14 33 9.185 7.763 18,3 S1/2018 aceast` clas` de ac]ionari
interviu pentru Ziarul Financiar. Transilvania (TLV) cu un randament de 37,4%, 6. Transgaz* 22,8 362 300 28,3 4.262 3.532 20,7 avea 69,4%. Pe de alt` parte,
În prezent, la bursa romåneasc` este noi suntem liderul pie]ei. Dac` ne uit`m potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar. 7. Fondul Proprietatea 0,0903 1,1 0,928 28,3 10.012 8.515 17,6 ac]ionarii institu]ionali str`ini au ajuns
listat` o singur` companie care are strict la independen]`, normal c` nu ne Spre compara]ie, indicele principal BET a urcat cu la 9,2%, în timp ce persoanele fizice
„tangen]e“ cu sistemul medical din compar`m cu MedLife, grupul este un 19,2% din 19 decembrie 2018 \ncoace, \n timp ce 8. MedLife 0 30,9 25,5 21,2 684 565 21,1 romåne au o participa]ie de 18%.
Romånia, respectiv MedLife, furnizor integrator de servicii medicale. Pentru indicele BET-TR s-a apreciat cu 30,7%. 9. Romgaz* 6,03 32,3 31,85 20,3 12.449 12.276 1,4 Num`rul de ac]ionari ai emitentului
de servicii medicale cu o valoare de ei, stomatologia e printre ultimele „Cre[terea agresiv` a avut loc \n dou` etape: 10. Electrica 0,73 11,2 9,98 19,5 3.875 3.452 12,3 BVB au urcat cu circa 100 de
pia]` de 684 milioane de lei. Compania sectoare ca importan]`“, spune el. prima etap` a fost cea \n care OUG 114 a fost investitori în ultimele 12 luni. De la
care are în ac]ionariat [i fonduri de Ionu] Leahu spune c` grupul \ndulcit`, iar cea de a doua a fost \ncepånd cu finalul 11. Digi Communications 0,5 29,5 25,2 19 2.950 2.520 17,1 începutul anului, ac]iunile BVB se
pensii administrate privat Pilon II, dar [i MedLife este prezent în Timi[oara, lunii mai [i a continuat toat` luna iunie. Pentru cea de 12. Conpet Ploie[ti 7,467827 78,4 75 14,5 679 649 4,6 tranzac]ioneaz` în cre[tere cu 8,1%,
Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai Sibiu [i Bucure[ti, în timp ce clinicile Dr. a doua etap` au fost mai mul]i factori, \ns` probabil 13. Bursa de Valori 1,12593 22,7 21,7 9,8 183 175 4,6 pe fondul unui rulaj de 7,1 mil. lei.
mare din lume, cu active de 1.000 de Leahu se g`sesc în Bucure[ti, Timi[oara, cel mai important a fost cre[terea ponderii titlurilor Spre compara]ie, indicele principal
miliarde de dolari, s-a listat în decembrie Pite[ti, Turda, iar pån` la finalul anului romåne[ti \n indicele MSCI Frontier Markets“,
14. Transelectrica* 0,91 21 20,8 5,3 1.539 1.525 0,9 BET înregistreaz` plus 20,6% în
2016 la Bucure[ti în urma unei oferte de în Cluj, Oradea [i Constan]a. spune Simion Tihon, broker la societatea de brokeraj 15. Sphera Group 0,3524 19,2 18,85 3,7 745 731 1,9 aceea[i perioad`. Tibi Oprea
240 mil. lei. Vånzarea de ac]iuni a „Pån` la finalul anului o s` ajungem Prime Transaction. 16. Alro Slatina 0,45756 2,31 3 -7,7 1.649 2.141 -23
MedLife la Bucure[ti a stabilit [i o undeva pe la 100 de scaune în total, în 13 El adaug` c` \n acest interval de timp au fost [i Indice BET N/A 8.908,81 7.475,22 19,18 85.963 73.205 17,4 Bursa scade pe o lichiditate din ce
premier`, în contextul în care a marcat clinici. Pån` în 2020 vrem s` avem datele de \nregistrare pentru dividende, care \n
ie[irea unui fond de private equity deschise 25 de clinici. De ce depindem contextul unor dividende cu randament ridicat au Indice BET-TR N/A 14.256,74 10.905,33 30,73 N/A N/A N/A în ce mai redus`: a patra [edin]`
(V4C) dintr-o companie romåneasc`. este s` vedem cum o s` putem finan]a la determinat o cre[tere semnificativ` a interesului Indice BET-XT-TR N/A 1.297,36 1.009,92 28,46 N/A N/A N/A consecutiv` cu tranzac]ii la
„Dac` ne uit`m la cifra de afaceri, anul deschiderea de noi clinici. Avem în investitorilor. „Sigur, dac` nu am fi beneficiat [i de un *ZF a luat \n calcul [i dividendele suplimentare de la finele anului 2018. ** Dividendele pl`tite din profitul pe 2018 nu au fost luate \n jum`tate fa]` de media anului
liderul pie]ei pe stomatologie este plan s` mai ridic`m un buget de vreo 10 context interna]ional bun, probabil c` nu am fi calcul \n contextul \n care pe 10 iulie Purcari a avut ex-dividend. SURSE: BVB, companiile, calcule ZF Indicele principal BET al Bursei de la
MedLife. Dac` ne uit`m la num`rul de milioane de euro pentru expansiunea de consemnat acum aceste cre[teri“, spune Simion Bucure[ti a închis [edin]a de
scaune în re]ea, cu ce mai deschidem la anul, aproape dublu fa]` de anul Tihon. De exemplu, randamentul mediu al a faptului c` cei doi emiten]i au fost cei mai afecta]i mai tranzac]ionat` ac]iune de la bursa romåneasc`, a tranzac]ionare de miercuri în sc`dere
anul acesta, Dr. Leahu ar fi liderul pie]ei acesta“, estimeaz` el. dividendelor pe indicele principal BET este de circa de pe pia]` \n [edin]a din 19 decembrie, \nregistrånd fost pentru prima oar` cånd \i era aplicat acest maxim cu 0,24%, la 8.887,39 de puncte,
stoma. Dac` ne uit`m la investi]ii, tot Mai multe detalii pe zfcorporate.ro 9%, potrivit calculelor ZF. sc`deri de 19,91%, respectiv 16,62%“, spune Simion \n condi]iile \n care Ordonan]a 114 pe lång` faptul c` dinamica fiind determinat` în
Capitalizarea total` a companiilor incluse \n Tihon, broker la societatea de brokeraj Prime venea cu noi taxe pentru sistemul bancar, lovea [i \n principal de ac]iunile OMV Petrom,
indicele principal BET a urcat cu aproximativ 13 Transaction. Pilonul II de pensii private, printre cei mai mari care au sc`zut cu 2,28%, [i de cele
PUBLICITATE miliarde de lei, adic` 17,4%, la aproape 86 miliarde |n [edin]a din 19 decembrie 2018, a intrat \n ac]ionari ai b`ncii de la Cluj. „Dac` am face o ale Fondului Proprietatea (minus
de lei, potrivit calculelor ZF. Pe de alt` parte, SNN, vigoare mecanismul de majorare a limitei de varia]ie compara]ie cu minimele atinse de cei doi emiten]i (\n 0,91%). La polul opus, cre[terea cu
SNP [i TLV au un plus de 8,3 mld. lei la valoarea de de la 15% la 25% ca urmare a faptului c` \n pia]` ianuarie), ace[tia ar avea cea mai mare revenire 8,4% a ac]iunilor Bursei de Valori
pia]`. „|n cazul celor dou` b`nci (BRD este pe locul erau prezen]i un num`r foarte mare de vånz`tori [i (+65,7% \n cazul TLV)“, spune Simion Tihon. Bucure[ti, operatorul pie]ei de capital
cinci - n. red.), cre[terea puternic` a venit [i ca urmare pu]ini cump`r`tori. Pentru Banca Transilvania, cea Mai multe detalii pe zfcorporate.ro din Romånia, nu a fost suficient`
pentru a ]ine indicele principal în
teritoriul pozitiv. Dinamica ac]iunilor
Fondul Proprietatea este una

KPMG: Toate tipurile de remunera]ii ale [efilor companiilor surprinz`toare în contextul în care
emitentul a anun]at mar]i
c` pune la b`taie o

listate la bursa de la Bucure[ti vor fi publice de anul acesta ofert` de

r`scump`rare

IOANA MATEI
LIVIU POPESCU
remunera]ia conduc`torilor, adic` orice membru al
consiliului de administra]ie, al consiliului de
cent` edi]ie a emisiunii ZF Esen]ial \n business, rea-
lizat` de ZF \n parteneriat cu KPMG \n Romånia.
20,4 %
este avansul BET
de ac]iuni la
un pre] mai
mare cu
13% fa]` de
supraveghere, precum [i al directoratului, inclusiv La o lun` de cånd a fost transpus` directiva de la începutul cel din pia]`.
COMPANIILE listate la bursa de la Bucure[ti vor fi directorul general [i directorul general adjunct. european`, companiile listate \nc` nu au f`cut anului 2019. În [edin]a de
PUBLICITATE nevoite s` \[i revizuiasc` \ntregul proces privind „Foarte important de men]ionat este faptul c` preciz`ri cu privire la remunera]iile conduc`torilor, atunci, FP a
remunerarea conduc`torilor, pentru a se asigura c` acest Raport de remunerare va include informa]ii cel mai probabil mai multe detalii urmånd a fi urcat cu 2,8% pe
respect` cerin]ele unei directive europene care ar fi privind toate tipurile de remunera]ii primite de men]ionate \n raportul semestrial. un rulaj de 2,4 mil. lei. Pe
trebuit transpuse de la 10 iunie 2019, spune Elena fiecare conduc`tor \n parte, precum [i o sec]iune Directiva face parte dintr-o ini]iativ` mai ampl` a urm`toarele locuri în topul celor mai
Doag`, tax manager \n cadrul departamentului de special` privind varia]ia remunera]iei tuturor Comisiei Europene privind guvernan]a corporativ` a mari cre[teri de miercuri de la burs`
taxe persoane fizice al KPMG. conduc`torilor, a performan]ei companiei, precum [i companiilor din Uniunea European`. s-au pozi]ionat ac]iunile Alro Slatina
Cele mai mari secrete ale com- a salariului mediu ob]inut de salaria]ii societ`]ii, al]ii Scopul acesteia este de a asigura un cadru (2,16%) [i Digi Communications
paniilor de la Bucure[ti, decåt conduc`torii pentru cel pu]in ultimii 5 legislativ consolidat, uniformizat la nivelul Uniunii, (1,69%). Tranzac]iile cu ac]iuni au
printre care Petrom, ani“, explic` Elena Doag` \n cea mai re- care s` conduc` la o cre[tere pe termen lung a fost în sum` de 24 mil. lei, în linie cu
Banca Transilvania, sustenabilit`]ii companiilor europene, prin dou` cele de ieri [i la jum`tate fa]` de
Fondul Proprietatea, ELENA DOAG~, tax manager \n mecanisme: o implicare mai activ` a ac]ionarilor [i media acestui an. Astfel, investitorii
Bursa de Valori Bu- cadrul departamentului de taxe cre[terea gradului de transparen]` privind procesele au tranzac]ionat miercuri la burs` un
cure[ti, sunt sa- persoane fizice din KPMG: decizionale la nivelul companiilor, potrivit expli- rulaj de sub 25 mil. lei pentru a patra
lariile pe care le Foarte important de men]ionat ca]iilor oferite de Elena Doag`. [edin]` la rånd. Dou` treimi din
\ncaseaz` direc- este faptul c` acest Raport de Noile cerin]e privind remunerarea conduc`- rulajul total au fost asigurate de
torii generali, iar remunerare va include informa]ii torilor indic` faptul c` firmele listate la burs` trebuie Fondul Proprietatea (7 mil. lei), Banca
\n unele cazuri nu privind toate tipurile de s` preg`teasc` [i s` pun` la dispozi]ia publicului o Transilvania (6,3 mil. lei) [i BRD (2,8
sunt informa]ii remunera]ii primite de fiecare politic` de remunerare aplicabil` conduc`torilor, mil. lei). Din råndul celor 16 ac]iuni
publice nici cu conduc`tor \n parte, precum [i o aprobat` \n prealabil de ac]ionari \n cadrul Adun`rii din structura indicelui BET, opt au
privire la de]inerile sec]iune special` privind varia]ia Generale a Ac]ionarilor (AGA). |n plus, anual, înregistrat cre[teri, trei au r`mas la
de ac]iuni ale remunera]iei tuturor conduc`torilor, companiile preg`tesc [i public` Raportul de acelea[i pre]uri cu cele din [edin]a
acestora. a performan]ei companiei, precum [i a remunerare, care atest` modul \n care politica a fost precedent`, în timp ce cinci au
Astfel, Directiva salariului mediu ob]inut de salaria]ii aplicat`. Acest raport este de asemenea supus votului înregistrat sc`deri. Cu sc`derea de
european` 828/2017 societ`]ii, al]ii decåt conduc`torii pentru cel ac]ionarilor. miercuri, BET are plus 20,4% de la
vizeaz` mai multe arii, inclusiv pu]in ultimii 5 ani Mai multe detalii pe zfcorporate.ro începutul anului. Tibi Oprea

Feper pl`te[te luna aceasta

dividende de aproape 2 milioane
Cele mai mari sc`deri din iunie 2019 de la Burs`: de lei cu un randament de 2%.
SIF Transilvania încaseaz`
1,75 milioane de lei
Farmaceutica Remedia, IAR Bra[ov [i SIF Hoteluri Feper (FEP), companie listat` la Bursa
de la Bucure[ti care se ocup` cu
producerea de echipamente
l Indicele principal BET a \nregistrat plus 3,8% \n luna iunie l Ac]iunile IAR Bra[ov, Transilvania Broker de industriale [i care controleaz` dou`
hoteluri în Predeal [i în Ploie[ti, a
Asigurare, Electroarge[, Transgaz [i Nuclearelectrica au avut ex-date. anun]at miercuri la burs` c` va pl`ti
dividende de 2 milioane de lei din
TIBI OPREA
Farmaceutica Remedia, cea mai dividend, \n care pre]ul ac]iunilor s-a profitul realizat în anul 2018.
corectat cu randamentul dividendelor Compania urmeaz` s` pl`teasc` la
FARMACEUTICA Remedia (RMAH) cu mare sc`dere acordate din profitul pe 2018. finele lunii iulie un dividend de 0,0056
minus 13,4%, IAR Bra[ov (IARV) cu Cele mai mari 10 sc`deri ale pre]ului ac]iunilor din iunie 2019 Ac]iunile IARV au înregistrat cea mai lei pe ac]iune, echivalentul unui
13,3% [i SIF Hoteluri (CAOR) cu minus bun` evolu]ie la burs` cu o lun` \n urm`, în randament de circa 2,2%, la pre]urile
8,3% ocup` podiumul celor mai mari 10 de- Pozi]ie Emitent Simbol Pre] (lei/ac]iune) Dinamic` contextul unor rezultate de dou` ori mai curente de tranzac]ionare. Ac]ionarul
precieri ale pre]ului ac]iunilor din luna iu- \nceputul finele (%) mari în T2/2019 [i pe fondul unei cre[teri de majoritar al companiei este SIF
nie, potrivit raportului lunar al BVB. Spre lunii lunii 29,6%, determinat` în principal de cererea Transilvania (SIF3), cu o participa]ie
compara]ie, luna trecut` indicele principal 1. Farmaceutica Remedia RMAH 0,43 0,372 -13,48 ac]ionarului majoritar, statul romån prin de aproape 95%, ceea ce înseamn`
BET s-a apreciat cu 3,8%, la 8.814,27 de Ministerul Economiei, de majorare a c` aceasta este [i cea mai mare
puncte. 2. Iar Bra[ov IARV 10,5 9,1 -13,33 dividendului propus ini]ial de consiliul de beneficiar` a dividendelor Feper,
Astfel, Farmaceutica Remedia s-a 3. SIF Hoteluri CAOR 1,44 1,32 -8,33 administra]ie. respectiv 1,75 milioane de lei.
tranzac]ionat pe minus în luna iunie în con- Evolu]ia SIF Hoteluri pe burs` în luna Compania Feper este listat` pe
textul unor rezultate trimestriale în sc`dere. 4. Condmag COMI 0,0125 0,0115 -8,00 iunie, respectiv minus 8,3%, a fost segmentul alternativ de
Distribuitorul de medicamente a raportat 5. Transilvania Broker de Asigurare TBK 13,2 12,5 -5,30 determinat` în parte dup` ce cea mai tranzac]ionare AeRO [i are o valoare
pentru primele trei luni ale anului 2019 un valoroas` companie hotelier` din de pia]` de 87 de milioane de lei, îns`
profit net total în sc`dere cu 68,5% fa]` de 6. Electroarge[ ELGS 1,22 1,165 -4,50 portofoliul SIF Banat-Cri[ana (SIF1) a un free float, adic` num`r al
aceea[i perioad` a anului anterior, ceea ce a 7. TMK Artrom ART 4 3,82 -4,50 raportat pentru exerci]iul financiar 2018 ac]iunilor disponibile la liber la
determinat o sc`dere lunar` de 13,4%. pierderi nete duble fa]` de 2017, în timp ce tranzac]ionare, foarte sc`zut, ceea ce
Ac]iunile produc`torului de echipa- 8. Alro Slatina ALR 2,23 2,15 -3,58 pentru primele trei luni ale acestui an îi determin` o lichiditate extrem de
mente [i piese pentru aeronave IAR 9. Transgaz TGN 370 360 -2,70 societatea a raportat de asemenea pierdere, redus`. Astfel, de la începutul anului
Bra[ov s-au depreciat pe parcursul lunii ac]ionarii aprobånd ulterior acoperirea ac]iunile FEP au urcat cu 16% pe un
iunie cu 13,3%, \n contextul \n care 10. Nuclearelectrica SNN 11,4 11,1 -2,63 pierderilor din profiturile viitoare. rulaj de tranzac]ionare de doar 3.500
compania a avut \n luna iunie data ex- SURSA: BVB Mai multe detalii pe zfcorporate.ro de lei. Tibi Oprea

Ziarul Financiar l Joi, 11 iulie 2019
RATELE DE REFERIN}~ ALE DOBÅNZILOR PE PIA}A
INTERBANCAR~ (3 luni - varia]ie fa]` de cota]ia precedent`)
Politica monetar` a fost \n dozajul adecvat
pentru a reduce infla]ia, a nu sugruma
cre[terea PIB [i a nu agrava deficitul extern
l Cre[terea deficitului de cont curent, care se apropie de 5% din PIB, poate s` ne creeze
probleme, iar corec]ia nu se face pocnind din degete, ci ia timp, sus]ine guvernatorul BNR.
CLAUDIA MEDREGA
M
ugur Is`rescu, guvernatorul
BNR, apreciaz` c` politica
monetar` a fost \n dozajul
adecvat pentru a aduce in-
fla]ia \n apropierea ]intei, a
nu sugruma cre[terea economic` [i a nu
agrava deficitul extern.
„Ne-ar fi foarte u[or cu aceste intr`ri de
capital, s` l`s`m cursul s` se aprecieze,
infla]ia ar cobor\, noi am jubila, \ns` apoi am
asista la explozia deficitului extern, pe care ar
trebui s` \l corect`m sub o form` sau alta. {i
nu suntem incon[tien]i s` ne gåndim s` facem
a[a ceva“, a declarat ieri Is`rescu la
prezentarea raportului anual pentru 2018.
|n opinia guvernatorului b`ncii centrale,
cre[terea deficitului de cont curent, care se
apropie deja de 5% din PIB, poate crea
probleme Romåniei, iar corec]ia nu se face
„pocnind din degete“, ci ia timp.
„Cre[terea deficitului de cont curent ar
putea s` ne creeze probleme [i ne preocup`.
Corec]ia nu se poate face u[or, pocnind din
degete, ci ia timp. Credem c` politica moneta-
r` a fost \n dozajul adecvat pentru a aduce in-
fla]ia \n apropierea ]intei, s` nu sugrum`m
cre[terea economic` [i s` nu agrav`m
deficitul extern.“
Soldul contului curent al Romåniei se
plaseaz` pe o pozi]ie nefavorabil`, inclusiv \n
context european, [i nu a mai fost finan]at \n
\ntregime din surse stabile de capital, a
explicat Is`rescu.
Cre[terea economic` robust` \nregistrat`
\n Romånia a fost bazat` \n continuare pe
Septimiu Postelnicu, vicepre[edinte, UniCredit
Bank: Dobånda nu este criteriul determinant
\n alegerea unui credit pe segmentul de retail
ANELIS BACIU
COSTUL finan]`rii, respectiv dobånda, nu
este criteriul determinant \n alegerea unui
credit pe segmentul de retail, clien]ii fiind
aten]i [i la serviciile oferite, maniera [i viteza
de r`spuns a b`ncii, a declarat Septimiu
Postelnicu, vicepre[edinte al UniCredit
Bank, \n cadrul evenimentului ZF Bankers
Summit ’19 care a avut loc s`pt`måna
trecut`.
„Dobånda nu este elementul determi-
nant \n luarea unei decizii de creditare pe seg-
mentul de retail. Conteaz` serviciile, maniera
[i viteza de r`spuns. Pre]ul reprezint` compo-
nent`, dar nu este cea dominant`“, a explicat
Septimiu Postelnicu.
El afirm` c` UniCredit are o prezen]` tot
mai vizibil` pe segmentul de retail, banca \n-
registrånd cre[teri semnificative de la un an la
altul din 2015 \ncoace. |n pia]` UniCredit este
cunoscut` \n principal ca fiind un juc`tor
corporate. „Noi investim serios \n retail \nce-
pånd cu 2015, iar rezultatele se v`d, avem o
evolu]ie semnificativ` ca banc`, [i mai ales
ca divizie, cu cre[teri sustenbile de la un an
la altul, de patru ani \ncoace. Am crescut
foarte bine [i organic baza de clien]i activi,
achizi]ion`m an de an un num`r mare de
clien]i. Prezen]a noastr` este din ce \n ce mai
vizibil` \n pia]`. Am lansat printre primii
Apple Pay, avem o aplica]ie de mobile ban-
king foarte bine primit` [i recunoscut` \n
pia]` [i suntem printre primii care au in-
Roxana Hidan, director pe segmentul IMM \n cadrul OTP Bank, a intrat \n
boardul b`ncii [i va fi responsabil` de divizia de retail
l Ea \l \nlocuie[te \n boardul OTP pe Ljubicic Gabor, al c`rui mandat a expirat.
Roxana Hidan, care \n ultimii aproape
patru ani a fost director al diviziei
IMM din cadrul OTP Bank Romånia, a
fost numit` director general adjunct
\n cadrul b`ncii [i membru \n board.
Din noua func]ie Roxana Hidan va
coordona \ntreaga activitate de retail
a OTP Bank Romånia.
„Priorit`]ile mele \n cadrul OTP Bank
Romånia se construiesc \n jurul noii
viziuni de business a companiei,
aceea de a ne concentra pe
experien]a direct` cu clientul [i a
genera valoare pentru ace[tia.
Investim \n aceast` direc]ie prin
dezvoltarea de noi proiecte
competitive [i prin digitalizarea
accelerat` a proceselor pentru
a ]ine pasul cu tendin]ele
pie]ei“, a declarat Roxana
Hidan. Ea este a doua
femeie din boardul OTP,
dup` Mara Cristea,
responsabil` de zona
financiar` [i
www.zf.ro / b + nci - asigur + ri
ROBOR 3,17% -0,01pp EURIBOR
(Leu) (Euro)
Mugur Is`rescu, guvernatorul BNR
DESEN:
Romeo R`ileanu
MUGUR IS~RESCU
consum. Iar cererea excedentar` de consum a din ultimii ani nu a fost \nso]it` de erodarea
continuat s` erodeze contul curent. cotei de pia]` a exporturilor, care, de altfel, a
Dezechilibrul extern \n accentuare a venit continuat s` se \mbun`t`]easc`.“
practic pe fondul expansiunii absorb]iei inter- Banca central` a trecut la o ajustare a
ne dincolo de poten]ialul economiei, dup` cum conduitei politicii monetare pentru a ]ine
sus]ine guvernatorul BNR. „Nu putem spune infla]ia sub control prin majorarea ratei
c` exporturile au performat slab, problema dobånzii de politic` monetar` [i \nt`rirea con-
este la importuri. Deteriorarea contului curent trolului asupra lichidit`]ii din sistemul bancar.
ZF Bankers Summit ’19
FOTO: Eduard V\n`toru
Septimiu Postelnicu, UniCredit Bank: Ne continu`m traseul de cre[tere, suntem o banc`
solid` pe corporate, lider de pia]`, iar pe retail cre[tem [i vom continua s` investim
trodus semn`tura electronic`. Ne conti- vårst` a clien]ilor cre[te, produse de tipul
nu`m traseul de cre[tere, suntem o banc` asset management [i asigur`ri vor fi distri-
solid` pe corporate, lider de pia]`, iar pe buite \ntr-o mai mare m`sur` prin inter-
retail cre[tem [i vom continua s` investim“, mediul b`ncilor.
a afirmat vicepre[edintele UniCredit. „Suntem o pia]` concentrat` pe
Potrivit acestuia, tendin]a \n bankingul creditare, \ns` pe m`sur` ce media de vårst`
local este de simplificare prin intermediul va \nainta vom vedea un alt mod de distri-
digitaliz`rii, precum [i o abordare multi- bu]ie, mai accentuat pe retail al produselor
channel a clien]ilor. Totodat`, Postelnicu de asset management [i asigur`ri.“
estimeaz` c` treptat, pe m`sur` ce media de Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
planificare. Noul membru din boardul
OTP are 17 ani de experien]` \n
sectorul bancar, din care ultimii 14 ani
\n cadrul sucursalei locale a grupului
ungar OTP. Roxana Hidan a fost
implicat` \n procesul de integrare a
OTP Bank cu Millennium Bank, mai
\ntåi ca director executiv retail [i
membru al consiliului de
administra]ie, apoi ca director
general [i pre[edinte al
Consiliului de Administra]ie.
Roxana Hidan a abosolvit
facultatea de Finan]e, Asigur`ri,
B`nci [i Burse de Valori din
cadrul ASE [i de]ine un MBA la IE
Business School din Madrid. |n
2018, ea a urmat [i cursurile
programului de management
global de la Harvard
Business School.
Anelis Baciu
Mai multe detalii pe
zfcorporate.ro
5
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro
-0,36% 0,00pp LIBOR USD 2,34% 0,00pp LIBOR CHF -0,75% 0,00pp
(Dolar) (Franc elve]ian)
First Bank a primit acordul BNR
pentru achizi]ia Bank Leumi.
Americanii fac schimb`ri \n echipa de
conducere dup` finalizarea achizi]iei
l |n urm`toarele luni, First Bank [i Bank Leumi vor trece printr-un
proces de integrare premerg`tor fuziunii, dup` cum spune Dominic
Bruynseels, pre[edintele executiv al First Bank l „Avem convingerea
c` aceast` achizi]ie va transforma First Bank \ntr-un partener bancar
mai puternic [i mai relevant pentru to]i clien]ii no[tri actuali [i viitori.“
CLAUDIA MEDREGA Bank Leumi Romånia, experien]a acestora \n
gestionarea unui portofoliu foarte special, clien]ii
BNR a operat \n prima jum`tate a anului ION POPOVICI devine pre[edinte executiv la acestei b`nci, pe care a[tept`m cu ner`bdare s` \i
2018 trei major`ri ale dobånzii-cheie, de la Bank Leumi, iar Ilinca Rosetti este pre[edinte al deservim.
1,75%, pån` la 2,5%, nivel care a fost Consiliului de Administra]ie, dup` ce First Bank, |n urm`toarele luni, cele dou` companii vor
men]inut [i \n primul semestru din 2019, de]inut` de fondul american de investi]ii J.C. Flo- trece printr-un proces de integrare premerg`tor
al`turi de controlul strict al lichidit`]ii pe wers, a finalizat achizi]ia Bank Leumi. fuziunii. Avem convingerea c` aceast` achizi]ie va
pia]a interbancar`. |ns` rata anual` a First Bank a finalizat ieri achizi]ia pachetului transforma First Bank \ntr-un partener bancar
infla]iei dep`[e[te nivelul dobånzii-cheie, majoritar de ac]iuni \n cadrul Bank Leumi Romå- mai puternic [i mai relevant pentru to]i clien]ii
oscilånd \n jurul a 3,8-4%. nia, subsidiar` a Bank Leumi Israel, dup` ce a ob- no[tri actuali [i viitori, prin contribu]ia pe care
Avånd \n vedere c` \n Europa predo- ]inut aprob`rile necesare din partea B`ncii Na]io- Bank Leumi Romånia o va aduce expertizei
min` rate reale negative ale dobånzilor, nale a Romåniei [i a Consiliului Concuren]ei din noastre anterioare“, spune Dominic Bruynseels,
Romånia nu se poate \ndep`rta de ]`rile de Romånia [i dup` \ndeplinirea condi]iilor specifice pre[edinte executiv al First Bank.
regiune \n privin]a dobånzii, pentru c` acestui tip de tranzac]ie. Fondul american de investi]ii J.C. Flowers a
ar stimula intr`ri mai mari de „|ncepånd cu 10 iulie, Bank Leumi Romånia reu[it s` intre anul trecut pe pia]a romåneasc` prin
capitaluri speculative, cu impact are un nou consiliu de administra]ie [i un nou achizi]ia Piraeus Bank, la a doua \ncercare, banca
asupra aprecierii monedei na]io-
nale, care ar putea ajuta la tem- ION POPOVICI,
perarea infla]iei, dar ar afecta noul pre[edinte
deficitul extern \n ascensiune. executiv al Bank
Referindu-se la evolu]ia cursu- Leumi, are o
lui de schimb leu/euro, Is`rescu a experien]` de peste
vorbit de urm`rirea unei „relative 28 de ani \n
stabilit`]i“ cu o depreciere contro- sectorul bancar
lat` a monedei na]ionale.
Dup` ce \n prima parte a anului
moneda na]ional` s-a depreciat \n fa]a
euro cu circa 2%, \n ultimele s`pt`måni a mai
recuperat din terenul pierdut, leul urmånd o
tendin]` de apreciere [i cursul oscilånd \n
jurul nivelului de 4,72-4,73 lei/euro.
„Dac` noi am interveni pe pia]a valutar`
pentru a p`stra o stabilitate relativ` a cursului,
cu o depreciere controlat`?! De ce? Pentru c` ILINCA ROSETTI, pre[edintele Consiliului de
avem deficit de cont curent, deficit comercial, Administra]ie al Bank Leumi, este \n prezent
care nu se mic[oreaz`. Am vrea ca acest operating partner \n cadrul JC Flowers& Co. Ea
deficit s` fie mic[orat prin politici structurale, are o experien]` de 14 ani \n management bancar
printr-o politic` fiscal` mai stråns`.“
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro pre[edinte executiv, \n persoana lui Ion Popovici“, fiind redenumit` First Bank. Iar ulterior J.C. Flo-
a transmis First Bank. wers a intrat [i \n cursa pentru Leumi. Israelienii
Din noul Consiliu de Administra]ie al Bank de la Leumi pleac` de pe pia]a romåneasc` dup`
Leumi fac parte Ilinca Rosetti, pre[edinte, Robert mai mult de un deceniu de prezen]`, decizia de
{tiri ZF Maxim, Manfred Rauchwerger, R`zvan Filcescu
[i Bogdan Ciobotaru.
vånzare a subsidiarei din Romånia fiind parte a
strategiei grupului israelian Leumi de a-[i concen-
Fondul European de Investi]ii
a acordat Patria Credit IFN un
„Suntem \ncånta]i s` intr`m \n aceast` nou`
etap` de cre[tere. Salut`m cu entuziasm toate
noile oportunit`]i ce deriv` din acest eveniment
tra opera]iunile interna]ionale \n centrele
financiare principale prin subsidiarele din SUA [i
Marea Britanie.
\mprumut de 10 milioane de lei
pe 10 ani pentru cre[terea afacerii
de referin]`: know-how-ul colegilor no[tri de la Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
Patria Credit IFN a contractat un
\mprumut subordonat \n valoare de 10
milioane de lei, pe o perioad` de 10
PUBLICITATE
ani, de la Fondul European de Investi]ii
(FEI) pentru a sus]inere cre[terea
afacerii. Fondurile sunt destinate \n
special investi]iilor \n domeniul
finan]`rii microfermelor, dar [i
\mbun`t`]irii capacit`]ii Patria Credit
de a contracta alte linii de finan]are.
„Aproximativ 90% dintre clien]ii no[tri
sunt din mediul rural. Suntem de ani
buni al`turi de micile ferme din acest
mediu, atåt \n zone mai pu]in
bancarizate cum sunt Matca, Mo]`]ei,
Izbiceni, cåt [i \n zonele mai
dezvoltate. Din experien]a noastr` \n
lucrul \n comunit`]ile rurale, experien]`
de peste 16 ani, am aflat c` este
nevoie de sprijin pentru dezvoltarea
microfinan]`rii, iar parteneriatul
strategic cu FEI vine \n continuarea
acestei nevoi [i a misiunii noastre de
cre[tere a incluziunii financiare \n
Romånia“, spune Raluca Andreica,
director general al Patria Credit.
Patria Credit IFN a \nregistrat \n 2018
un profit net de aproape 900.000 euro,
\n timp ce activele au atins 15 milioane
de euro, iar portofoliul de credite a
crescut cu peste 25%.
Orientarea institu]iei c`tre sus]inerea
afacerilor micilor fermieri este dat` [i
de profilul portofoliului: clien]i
provenind preponderent din marile
bazine legumicole, majoritatea
contractånd credite pentru sus]inerea
investi]iilor \n agricultur`.
Roxana Ro[u
Analiz` efectuat` de
Biroul Asigur`torilor Auto din
Romånia. Asigur`torii RCA:
Tarifele percepute de service-uri pe
ora de manoper` au crescut cu 14% \n
prima jum`tate din 2019
Tariful mediu pe ora de manoper`
perceput de service-urile auto din
Romånia s-au majorat cu 14% \n
primul semestru din 2019 fa]` de
anul trecut, ajungånd la 115 lei,
potrivit unei analize efectuate de
Biroul Asigur`torilor Auto din
Romånia (BAAR), din care fac parte
asigur`torii RCA. |n 2018 cre[terea
tarifului pe ora de manoper` s-a situat
la 31%.
Costurile cu manopera reprezint` 9%
din totalul costului de repara]ie,
vopsitoria reprezint` 17,3%, \n timp
ce piesele reprezint` 73,6% din totalul
costului de repara]ie.
Cre[terea tarifelor practicate de
service-urile auto se reflect` \n dauna
medie pl`tit` de asigur`tori pentru
pagube materiale, iar \n final aceasta
ajunge s` aib` un impact direct
asupra primelor de asigurare pl`tite
de clien]i. Dauna medie pentru
pagubele materiale s-a situat la
6.775 de lei \n primele trei luni din
2019, \n cre[tere cu 14% fa]` de
aceea[i perioad` din 2018, potrivit
datelor Autorit`]ii de Supraveghere
Financiar` (ASF). Anelis Baciu
PUBLICITATE
6 tel: 0318.256.245, 252, 277
e-mail: zf@zf.ro
Eco Tiny House, un proiect \nceput
\n 2017 la Miercurea Ciuc, trimite anual
peste 40 de c`su]e ecologice la export
l |n atelierul din Miercurea Ciuc lucreaz` 20 de oameni, care pot finaliza \ntr-o lun` 4-5 c`su]e
de 15-25 de metri p`tra]i. Cifra de afaceri estimat` pentru 2019 ajunge la un milion de euro
l „Cre[terea este foarte mare, peste ceea ce poate produce fabrica \n prezent“.
FLORENTINA NI}U
A
ntoine Dussenne, un antre-
prenor de origine francez`
stabilit din 1990 \n Romånia,
[i Szakacs Botond, un tån`r
inginer proiectant, s-au
cunoscut \n urm` cu doi ani la Miercurea
Ciuc, iar dup` numai o s`pt`mån` au schi]at
\mpreun` primele idei ale proiectului Eco
Tiny House, o afacere prin care au ajuns s`
produc` 40-45 de c`su]e ecologice, pe care le
trimit peste hotare, \n Europa.
„Filozofia de a fabrica case mici a ap`rut
\n America, apoi a venit \n Europa [i \ncet,
\ncet a ajuns \n Romånia. Eu voiam s` fac o
afacere cu c`su]e ecologice, dar aveam ne-
Pute]i VEDEA povestea
c`su]elor Eco Tiny House pe
zf.ro/afaceri-de-la-zero
voie de cineva care s` se ocupe de produc]ie.
Eu locuiam \n Piatra-Neam], dar am mers \n
Ardeal pentru c` acolo sunt oameni harnici“,
poveste[te Antoine Dussenne.
Prima c`su]` a fost finalizat` \ntr-o lun`,
un proiect care a r`mas [i ast`zi \n familia lui
Szakacs Botond, iar de acolo num`rul
comenzilor a \nceput s` creasc` pe m`sur` ce
me[terii finalizau proiecte care au devenit
rånd pe rånd adev`rate c`r]i de vizit` pentru
Eco Tiny House.
Szakacs Botond este de meserie inginer
proiectant, cu experien]` \n domeniu, \ns` nu a
lucrat niciodat` \n execu]ie, iar acest business a
fost o provocare pentru el. Prima c`su]` pe ro]i
a f`cut-o pe [asiul unei limuzine vechi, pentru
c` nu avea bani atunci s` cumpere un trailer.
Apoi au venit primele comenzi din Belgia [i au
\nceput s` produc` tot mai mult, ajungånd la o
produc]ie de patru sau cinci c`su]e pe lun`,
Noi „g`selni]e“ \n lupta pentru clien]i:
PUBLICITATE
Clien]ii Mega Image care cump`r` legume
[i fructe din magazine primesc o reducere
de 20% la analize medicale la Regina Maria
l Pre]urile consulta]iilor medicale \n clinicile private a
crescut cu 20%, \n medie, \n ultimul an.
GEORGIANA MIHALACHE
RE}EAUA de s`n`tate Regina Maria
deruleaz` o campanie \n magazinele Mega
Image prin care ofer` o reducere de 20%
pentru analize dac` pacien]ii cump`r` fructe
[i legume din magazinele retailerului.
|n contextul \n care o consulta]ie la
privat cost` \n medie 200 de lei, reducerea
este una semnificativ`. Pacien]ii cu bilet de
trimitere nu pot beneficia \ns` de aceast`
reducere, care nu se aplic` nici \n cazul
investiga]iilor de imagistic` (CT, RMN), al
c`ror pre] trece de 500 de lei.
„|ncuraj`m un stil de via]` s`n`tos [i
pentru c` este mai bine s` previi decåt s`
tratezi, \]i oferim 20% discount la consulta]ii,
analize de laborator [i ecografii \n toate poli-
clinicile noastre din Bucure[ti [i din jude]ele
Ilfov, Constan]a, Timi[, Bra[ov, Cluj, pe
\ntreaga perioad` a verii“, potrivit descrierii
campaniei de pe site-ul Regina Maria.
Reprezentan]ii Regina Maria nu au
r`spuns la \ntrebarea ZF privind costul
acestei campanii.
ZF Live. Iulian Cimbru, membru al echipei Zumm
Cei care cump`r` miere de la micii produc`tori
o pot vinde [i de trei ori mai scump
l Zumm este un brand care se ocup` cu produc]ia a diferite sortimente de miere, o afacere de familie.
IULIAN TENCHIU
UN KILOGRAM de miere cost` mai pu]in
de 10 lei la produc`tor, \ns` juc`torii mari pot
vinde un kilogram de miere la un pre] triplu
fa]` de pre]ul de cump`rare dac` aleg s`
achizi]ioneze produsul de la micii produ-
c`tori, a explicat Iulian Cimbru de la Zumm.
„Pre]ul mierii este sub 10 lei. Cineva care
are un brand [i cump`r` de la un ]`ran o
ton`, dou` tone sau toat` produc]ia \i va da
]`ranului 7-8 lei pe kilogram. Cump`r`torul
poate vinde apoi un kilogram de miere
pentru 20 de lei. Cel mai adesea sortimentele
de miere pe care le g`si]i prin supermar-
keturi au o gr`mad` de adaosuri [i nu au
nicio leg`tur` cu mierea pur`“, a declarat
Iulian Cimbru \n cadrul emisiunii de business
ZF Live.
Motivul pentru care mierea de proast`
calitate a p`truns pe pia]a romåneasc` este
pre]ul foarte sc`zut de produc]ie. Un alt
motiv este lipsa unui embargou romånesc
asupra produselor provenite din afara
Uniunii Europene, este de p`rere Iulian
Cimbru.
companii
Afaceri de la zero
care \n majoritatea cazurilor au mers c`tre
clien]i st`ini.
„Produsele noastre sunt premium, de
aceea ne adres`m clien]ilor str`ini. Cel mai mic
pre] pentru o c`su]` neutilat`, f`cut` pe un
ZF [i Banca Transilvania au lansat
PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o
platform` dedicat` micilor antreprenori,
firmelor care au creat peste 1,7 milioane de
locuri de munc`.
l Fiecare afacere de la zero este o poveste
despre ambi]ie, curaj [i determinare.
|ncepånd de anul trecut, din 2018,
operatorii priva]i au crescut pre]urile la ana-
lize [i consulta]ii ca r`spuns la cre[terile
salariale din sectorul de stat, clinicile private
Cre[terea cu 8% a
consumului \n prima parte
a anului transform`
re]elele de magazine \n
mine de aur pentru
parteneriate cu alte
industrii.
fiind nevoite s` m`reasc` salariile pentru a
p`stra personalul. |n medie, pre]urile au
crescut cu circa 20%, potrivit calculelor ZF.
Campania re]elei de s`n`tate Regina
Maria \n magazinele Mega Image nu este
„Exist` miere pe pia]a romåneasc` [i
din afara Uniunii Europene, a c`rei calitate
este extrem de sc`zut`. Chinezii au intrat pe
pia]a romåneasc` pentru c` pre]ul de
IULIAN CIMBRU, reprezentant al Zumm
Suprafe]ele c`su]elor
variaz` \ntre 15 [i 25 de
metri p`tra]i. Ele au
dormitor, baie, sufragerie,
buc`t`rie, iar \n partea
superioar` se pot amenaja
[i dou` dormitoare.
Cea mai ieftin` c`su]`
cost` 20.000 de euro, iar
cea mai scump` livrat`
pån` acum a ajuns la
55.000 de euro
www.zf.ro/afaceri--
trailer, cu electricitate este de
20.000 de euro. Cea mai sofisticat` [i descoperi]i universul de
c`su]`, care poate avea panouri companii create de micii
solare, sistem special de \nc`lzire
sau ap` filtrat`, ajunge pån` la 40.000
Pove[tile micilor antreprenori vor fi publicate
\n ZF [i pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
l |n Romånia sunt peste 500.000 de
micro\ntreprinderi [i firme mici, unde
lucreaz` 1,7 milioane de salaria]i, companii
cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
prima de acest fel \n cadrul retailerului
belgiano-olandez, un alt exemplu fiind
grupul Telekom Romånia, unul dintre cei
mai mari juc`tori de pe pia]a local` de co-
munica]ii, care a plasat cartele SIM pre-
pl`tite printre rafturile supermarketului.
Cartelele pot fi activate imediat [i trasfor-
mate online \n abonamente f`r` perioad`
minim` contractual`.
Se contureaz` astfel un trend \n ceea ce
prive[te colabor`rile dintre companiile care
apar]in unor industrii diferite [i lan]urile de
magazine alimentare, \n contextul \n care
consumul cu am`nuntul a crescut \n prima
parte a anului cu 8% dup` major`rile
salariale din sectorul public [i continu` s`
fie motorul economiei.
Re]eaua de s`n`tate Regina Maria este
al doilea juc`tor din pia]a de s`n`tate
privat`, cu afaceri de 688 de milioane de lei
\n 2018, \n cre[tere cu 25% fa]` de anul
anterior.
Mega Image ocup` locul al cincilea \n
topul celor mai puternici juc`tori din
comer]ul alimentar, cu afaceri de 5,7
miliarde de lei \n 2018, \n cre[tere cu 16%,
cu 640 de magazine la nivel na]ional.
georgiana.mihalache@zf.ro
produc]ie al mierii chineze[ti este foarte
mic. SUA a interzis importurile de miere
din China, dar ea tot ajunge acolo prin alte
mijloace. Mierea chinezeasc` a intrat \n Ro-
månia pentru c` aici \nc` nu exist` un astfel
de embargou“, a explicat Iulian Cimbru la
ZF Live.
Zumm este un brand care se ocup` cu
produc]ia a diferite sortimente de miere [i
care s-a lansat \n septembrie 2018, iar \n
prezent \[i vinde produsele prin intermediul
micilor magazine.
„Noi am ales o cale u[or diferit`, am
creat ni[te specialit`]i ad`ugånd diferite
plante [i condimente. Sortimentele pe care
le producem sunt teiul, salcåmul [i
floarea-soarelui. Anul trecut \n septembrie
am \nceput s` cre`m un brand prin care s`
vindem produsele noastre. |n plus mai avem
un parteneriat cu WWF (World Wildlife
Fund), prin care \ncerc`m protejarea al-
binelor [i asta ne ajut` [i \n vånzare.
Produc]ia este \n Boto[ani, dar marketingul
se desf`[oar` \n Bucure[ti, vindem \n ma-
gazine mici, b`c`nii sau shopuri spe-
cializate.“
Ziarul Financiar l
Joi, 11 iulie 2019
Intra]i pe
platforma
de-la-zero de euro, plus TVA“, spune
Antoine Dussenne.
Cea mai scump` c`su]`
antreprenori. våndut` de companie a costat
55.000 de euro.
Antoine Dussenne [i-a asumat
rolul de manager de vånz`ri, imagine, dar [i
de viziune asupra viitorului companiei, iar
Szakacs Botond este me[terul care transfor-
m` schi]ele proiectelor personalizate \n func-
]ie de cerin]ele clien]ilor \n produse tangibile.
|n Miercurea Ciuc, \n produc]ie sunt
implica]i aproape 20 de oameni, iar munca \n
fabric` porne[te diminea]a, la ora 07:00.
Mai multe detalii pe
zf.ro/afaceri-de-la-zero
Afacerile distribuitorului
Safeway International
Impex din Cluj-Napoca
au crescut cu 13% \n
primele cinci luni din
2019, la peste 40 mil. lei
„Ne dorim ca pån` la finalul
anului s` men]inem nivelul actual
de cre[tere [i chiar s` dep`[im
pragurile de 13%, respectiv de
20% la nivel de grup“.
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
COMPANIA Safeway International Impex
din Cluj-Napoca, o afacere \n distribu]ia de
produse alimentare, b`uturi alcoolice [i
nonalcoolice controlat` de familia
Shakhshir, care de]ine pe pia]a local` [i
franciza de fashion Bossini, a finalizat
primele cinci luni din acest an cu o cifr` de
afaceri de aproape 40,3 mil. lei (8,5 mil.
euro), \n cre[tere cu 13% fa]` de aceea[i
perioad` a anului trecut.
Safeway International Impex, de]in`-
toarea brandului Home Garden, face parte
din grupul Safeway, al`turi de alte trei com-
panii - Safeway Pack (care se ocup` de pro-
duc]ia sau ambala-
rea a diverse con-
dimente, zah`r [i |n 2018, grupul
f`inuri, fructe con- Safeway a ajuns la
fiate, orez, nucife- afaceri totale de
re, atåt pentru re-
tail, cåt [i pentru
HoReCa), Safe-
way Stores (re]ea-
ua proprie de
123,5
m a g a z i n e
mil. lei
alimentare)
Safeway Fashion
(care are ca
[i .
domeniu de activitate fashion retailul [i este
de]in`toarea brandului Bossini \n
Romånia).
La nivel de grup, Safeway a \nregistrat o
cre[tere de 20% a afacerilor \n primele cinci
luni din 2019, ajungånd la o cifr` de afaceri de
peste 56 mil. lei (aproximativ 11,9 mil. euro).
|n 2018, grupul Safeway a ajuns la afaceri
totale de 123,5 mil. lei (26,6 mil. euro).
„Este al zecelea an consecutiv cånd
Safeway International reu[e[te s` men]in`
ritmul constant de dezvoltare [i de cre[tere
sus]inut`. Dezvoltarea brandului Home
Garden, l`rgirea portofoliului de clien]i
HoReCa, dar [i extinderea pe pia]a de retail
prin deschiderea de noi magazine sunt
principalii factori care au sus]inut afacerile
grupului \n 2018“, a declarat pentru ZF
Transilvania Ghassan Shakhshir, marketing
manager la Safeway International Impex.
Partenerii Safeway International Impex
activeaz` pe mai multe canale de distribu]ie:
Retail, HoReCa [i International Key
Accounts. Safeway International asigur`
distribu]ia \n 40 de jude]e a brandului
Home Garden, dar [i a altor produse
FMCG pentru sectoarele romåne[ti de
HoReCa & retail.
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
 www.zf.ro / companii 7
Ziarul Financiar l Joi, 11 iulie 2019 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro

}inta: dezvoltarea interna]ional` Alexandru {tefan,

absolvent de inginerie
Produc`torul Alexandrion preia un distribuitor de b`uturi chimic` al Politehnicii
din Cipru [i semneaz` astfel prima achizi]ie extern` din Bucure[ti, produce
pr`jituri de 600.000 de lei
l Aceasta este a doua tranzac]ie important` \n ultimii doi ani \n domeniul b`uturilor pentru grupul condus de Nawaf \n ora[ul Moreni
Salameh l Grupul a intrat [i \n domeniul hotelier [i al vinurilor, tot prin tranzac]ii. „Anul acesta a[tept`m o cre[tere a
cifrei de afaceri de 15-20%, datorit`
M~D~LINA PANAETE York. De altfel, Alexandrion Group va des- domeniul vinului ale britanicilor de la extinderii gamei de produse [i cre[terii

A
chide o fabric` de b`uturi spirtoase peste Halewood, prezen]i local de mai bine de trei
lexandrion Group, cel mai Ocean. decenii. Recent, grupul a lansat The Iconic cererii pentru evenimente.“
mare produc`tor local de Compania de]ine o unitate de produc]ie Estate, compania care reune[te sub aceea[i
b`uturi spirtoase, va prelua a b`uturilor spirtoase \n jude]ul Prahova. umbrel` \ntregul business cu vinuri al ca- FLORENTINA NI}U
distribuitorul de b`uturi Alexandrion Grup Romånia, compania care sei. Noua entitate are \n porfofoliu peste 255
V.M. Cavaway din Cipru, opereaz` fabrica de spirtoase de lång` de hectare de podgorii \n zona Dealu Mare. ALEXANDRU {TEFAN, absolvent de inginerie chimic` al
dezvoltat de antreprenorul Vasos Moiseos Ploie[ti, a avut o cifr` de afaceri de peste 193 Printre etichetele The Iconic Estate se Universit`]ii Politehnice din Bucure[ti, a pl`m`dit o cofet`rie
ca parte a strategiei grupului de a-[i extinde de milioane de lei (42 mil. euro), \n cre[tere num`r` Neptunus, Kronos, Rhea, Theia, \n 2013, \n Moreni, jude]ul Dåmbovi]a,
prezen]a pe pie]ele interna]ionale. cu aproape 17% fa]` de anul precedent, ara- Colina Piatra Alb`, Byzantium, Prahova UN START-UP din dorin]a de a introduce \n meniul res-
Preluarea V. M. Cavaway, tranzac]ie t` datele de la Ministerul de Finan]e. Valley, Floare de Lun`, Floarea Soarelui, La taurantului familiei produse dulci, ba-
care trebuie s` primeasc` avizul Consiliului Pe sectorul b`uturilor spirtoase, Alexan- Umbra, La Crama [i altele. PE ZI zate pe re]ete tradi]ionale, dar inter-
Concuren]ei din Cipru, vine dup` ce \n 2017 drion Group are \n portofoliu brandurile Pe lång` achizi]ia businessurilor de pretate \ntr-o manier` modern`.
vinuri, Alexandrion Group a preluat [i „Afacerea am deschis-o cu fonduri proprii [i cu sprijinul fa-
hotelul Rhein din Azuga, precum [i Conacul miliei. Apeten]a mea pentru cofet`ria modern`, dar [i pentru
Preluarea V. M. Cavaway, tranzac]ie care trebuie s` Url`]eanu. cofet`ria romåneasc`, a prins contur prin produsele realizate \n
Grupul Alexandrion a fost fondat de laboratorul din Moreni. Formarea academic` \n domeniul
primeasc` avizul Consiliului Concuren]ei din Cipru, vine Nawaf Salameh, cet`]ean romån de origine ingineriei chimice \n industria alimentar` a contribuit la
sirian`. El a venit prima dat` \n Romånia \n \n]elegerea chimiei combin`rii ingredientelor [i la formarea
dup` ce \n 2017 Alexandrion Group a deschis un birou 1983 [i a fost student al Universit`]ii de mea \n domeniul antrepre-
dedicat opera]iunilor interna]ionale la Nicosia (Cipru), Medicin` Carol Davila din Capital`, noriatului“, spune Alexan-
facultate pe care a terminat-o \n 1991. Dup` dru {tefan, care de]ine co-
avånd \n vedere c` produsele companiei ajung \n peste terminarea facult`]ii s-a hot`råt s` plece \n fet`ria Alex, parte din
Grecia pentru a face practic`, acolo fiind [i compania Moncris.
50 de ]`ri din lume. locul unde a intrat \n lumea businessului. A Spiritul antreprenorial
\nceput cu vånzarea de dulciuri din Grecia mo[tenit de la p`rin]ii s`i,
spre Ucraina, Romånia, fostele ]`ri din care au un business tot \n
Alexandrion Group a deschis un birou Alexandrion, Bråncoveanu, Saber, Alexan- URSS, iar apoi \n 1994 \mpreun` cu un domeniul HoReCa din
dedicat opera]iunilor interna]ionale la Nico- der, Cava D’Oro, Kreskova [i Zolmyr. De partener grec a pus bazele Alexandrion. 1993, s-a v`zut \n cifra de
sia (Cipru), avånd \n vedere c` produsele asemenea, compania este [i singurul Dup` ce o perioad` au f`cut importuri de afaceri ob]inut` de compa-
companiei ajung \n peste 50 de ]`ri din lume. produc`tor de whisky single malt din ]ar`. b`uturi \n Romånia, cei doi s-au hot`råt s` nie \n 2018, de 600.000 de
|n 2018, grupul a anun]at \nfiin]area unei Pe lång` activitatea din domeniul fac` o fabric` de b`uturi la nivel local. El lei.
reprezentan]e \n Brazilia ce gestioneaz` atåt b`uturilor spirtoase, grupul a intrat \n urm` spunea anterior c` vrea s` dezvolte grupul Afacerile cumulate ale
opera]iunile din America de Sud, cåt [i cu mai bine de un an [i \n sectorul produc]iei pe plan interna]ional, \ns` vrea ca afacerea cofet`riei [i restaurantului
construc]ia celei mai mari distilerii \n New de vinuri dup` ce a preluat opera]iunile din NAWAF SALAMEH, pre[edinte [i fondator al Alexandrion Group s` r`mån` \n familie. familiei, reunite sub um-
brela companiei Moncris,
au fost \n valoare de 3,8
milioane de lei, \n cre[tere
Alexander Pavlov, [eful FM Logistic: Clien]ii existen]i din farma [i produc]ie s-au dezvoltat, cu 15% fa]` de anul pre-
cedent, potrivit datelor de ALEXANDRU {TEFAN,
volumele din depozite au fost mai mari cu 8-10% \n primele [ase luni din 2019 la Ministerul de Finan]e. fondator al cofet`riei Alex:
Iar profitul a atins un nivel Pot spune c` am avut o
record \n istoria compani- cre[tere anual` constant` de
„Am angajat 40 de oameni noi la Timi[oara [i mai c`ut`m \nc` cinci.“ Anul trecut, FM Logistic a finalizat in- pån` la mijlocul anului viitor estimez c` va ei, ajungånd la 740.000 de 5-10%
vesti]ia de 20 de milioane de euro \ntr-un ajunge la un grad de ocupare de 95% cu volu- lei.
MIRABELA TIRON „Clien]ii existen]i s-au dezvoltat, atåt cei depozit din Dragomire[ti (autostrada Bucure[ti mele asigurate de clien]ii existen]i, care se dez- „Anul acesta a[tept`m o cre[tere a cifrei de afaceri de
din farma, cåt [i cei din produc]ie. Pån` la final - Pite[ti, jude]ul Ilfov), ce se \ntinde pe o volt`. Nu am atras clien]i noi.“ 15-20%, datorit` extinderii gamei de produse – am lansat un
ALEXANDER PAVLOV, [eful FM Logistic, de an, businessul nostru va fi pe cre[tere dat suprafa]` de 20.000 de metri p`tra]i. Depozitul To]i clien]ii din depozitul din Chiajna produs nou, \nghe]ata artizanal` - [i cre[terii cererii pentru
unul dintre cei mai mari operatori din sectorul fiind volumele mai mari din depozite“, a spus are practic dou` celule, una de 10.000 de metri (13.000 mp), care era \nchiriat de la P3, s-au evenimente. Pot spune c` am avut o cre[tere anual`
de logistic` [i transport, spune c` \n prima pentru ZF Alexander Pavlov. p`tra]i dedicat` clien]ilor din industria de mutat \n depozitul nou din Dragomire[ti. constant` de 5-10%, fapt ce denot` maturizarea afacerii,
jum`tate a acestui an volumele \n depozite au El a preluat conducerea opera]iunilor cosmetice, iar cealalt`, tot de 10.000 de metri Printre clien]ii vechi ai companiei se num`r` realizat` prin cererea pentru produsele dezvoltate dup`
fost mai mari cu 8-10% fa]` de perioada similar` sucursalei din Romånia \n octombrie anul p`tra]i, dedicat` clien]ilor din industria farma L’Oreal, Nestle, Sanofi, Yves Rocher, Reckitt re]ete proprii, care satisfac variate gusturi“, a mai spus
ALEXANDER PAVLOV, a anului trecut [i c` businessul va fi \n cre[tere \n trecut, avånd o experien]` de 15 ani \n logistic`, (produc`tori de medicamente). „|n prezent, Benckiser. Alexandru {tefan.
[eful FM Logistic acest an calendaristic. anterior lucrånd \n Rusia. depozitul este ocupat \n propor]ie de 75%, dar Mai multe detalii pe zfcorporate.ro Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

PUBLICITATE
 8
www.zf.ro / companii
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro Ziarul Financiar l J o i , 1 1 i u l i e 2 0 1 9

Doi antreprenori au deschis o pensiune De ce s` sprijine un retailer industria alimentar` local`

cu circuit \nchis la Corbu, pe litoral,

[i primesc 180 de familii \n sezon Dumitru Dragomir, CFO al Profi:
„Era anul 2005 cånd am cump`rat groapa de gunoi a satului Corbu.
Mi-am dorit s` creionez aici o re[edin]` de var` pentru familie. |n
final s-a dovedit o re[edin]`, doar c` nu numai pentru noi care
Este mai simplu s` lucrezi cu produc`tori
oricum ne petrecem toat` vara aici.“
CRISTINA RO{CA Cuibul de la mare e un proiect \n care atåt el,
cåt [i so]ia sa se implic` direct, zi de zi.
locali, mai eficient [i exist` [i componenta
PE litoralul romånesc, dominat \nc` de hoteluri cu Cosmin V`ru spune c` a durat mult timp pån`
tarife demne de Coasta de Azur [i de unit`]i de s` fie gata cuibul, \ns` asta s-a datorat faptului c`
cazare construite \nainte de ’89, au \nceput s` \[i toate piesele de mobilier, decora]iunile, corpurile
fac` loc [i mici afaceri antreprenoriale, pensiuni [i de iluminat, toate sunt realizate manual sau sunt
case de vacan]` cu capacitate limitat`. antichit`]i.
de responsabilitate fa]` de Romånia
Un astfel de loc este Cuibul de la mare „Am f`cut un inventar [i am ajuns la 8.800 de
construit \n localitatea Corbu, o sta]iune aflat` la repere. C`ut`m obiecte care au minimum 80-90 l Industria alimentar` local` ar putea fi un pariu cå[tig`tor pentru investitori dac` ar exista mai
doar 20 de kilometri de Mamaia. de ani, altfel nu sunt antichit`]i.“ Sunt produse
„Cuibul a fost gåndit pentru familie [i \n care nu doar c` \[i p`streaz` valoarea \n timp, ba multe \n]elegeri comerciale \ntre retaileri [i produc`torii romåni.
special pentru b`ie]elul nostru. Am \nceput chiar an de an aceasta cre[te.
proiectul \n 2010 [i l-am finalizat \n 2016. |mi Cuibul de la mare este format dintr-un corp
amintesc c` \n anii aceia veneam seara la Corbu principal [i dou` pavilioane, fiecare CRISTINA BELLU accelereze la 250 de unit`]i noi. Retailerul a

L
gåndite a fi diferite. ajuns la 1.005 magazine \n circa 500 de
Unitatea principal` de an]ul de magazine Profi, localit`]i din Romånia, fiind prima companie

280 cazare are [ase camere

\mp`r]ite \n mod egal \ntre
parter [i etaj. Acestea sunt
lei/sear` rezervate \n special de
este pre]ul de baz` al p`rin]ii cu copii, astfel c` de
unei camere din multe ori chiar se leag` [i
corpul principal rela]ii \ntre ei. „Pentru
cuplurile f`r` copii avem
dou` pavilioane separate.“
Cånd a pornit la drum,
proiectul avea doar pavilionul
principal [i era operat normal,
cu circuit deschis. Acum locul
s-a transformat \ntr-unul cu
circuit \nchis, mai exact nu
sunt disponibile locuri pe site-
urile de rezerv`ri, ci direct pe
site-ul propriu unde doritorii
completeaz` un chestionar.
Per sezon Cuibul de la
Cuibul de la mare este format dintr-un corp principal [i dou` mare prime[te \ntre 160 [i 180
pavilioane, fiecare gåndite a fi diferite. de familii, fiind deschis \ntre
1 mai [i 25 septembrie.
[i lucram. Este un loc pe care eu l-am construit de „Avem clien]i care revin acum pentru al
la zero, c`r`mid` cu c`r`mid`. Eu am [lefuit [i tot patrulea an. Pentru vara asta suntem fully booked,
eu am l`cuit c`r`mizile“, poveste[te Cosmin iar \ntotdeauna la deschiderea unui noi sezon
V`ru, cel care \mpreun` cu so]ia sa se ocup` de prioritari sunt cei care ne-au mai trecut pragul
proiect. anterior.“
El este arhitect de profesie, dar nu practic` Pre]ul de baz` al unei camere din corpul
meseria. Pån` \n 2008 a fost implicat \ntr-un alt tip principal al cuibului este de 280 de lei pe sear`,
de business - import [i distribu]ie de piese auto, \ns` pentru clien]ii care au mai fost \n vizit` exist`
\ns` dintr-un cumul de circumstan]e a fost nevoit un discount.
s` renun]e. Ideea unei case la Corbu i-a venit La pavilionul s`sesc pre]ul (de baz`) este de
acum aproape 15 ani. 330 de lei, iar la cel romånesc de 350 de lei per
„Era anul 2005 cånd am cup`rat groapa de camer` pe sear`. „De regul` oamenii care vin la
gunoi a satului Corbu. Mi-am dorit s` creionez aici noi stau 5 zile, perioad` care le permite s` se
o re[edin]` de var` pentru familie. |n final s-a bucure de o experien]` complet`.“
dovedit o re[edin]`, doar c` nu numai pentru noi Citi]i povestea integral` \n revista Dup`
care oricum ne petrecem toat` vara aici.“ Afaceri Premium [i online pe www.da.zf.ro
controlat de fondul de investi]ii
Mid Europa Partners, a inclus \n
strategia de dezvoltare [i
din retailul autohton care dep`[e[te acest
prag. Planurile companiei nu se opresc \ns`
aici. Pån` \n 2023 Profi vrea s` ajung` la 2.500
parteneriatele cu produc`torii de magazine.
locali, considerånd acest lucru ca fiind simplu, Compania gestioneaz` trei formate \n
eficient [i avånd \n plus [i o component` de Romånia: Standard (magazinele clasice pe
responsabilitate fa]` de Romånia.
„Ne propunem s` lucr`m foarte mult cu
produc`tori locali. Este mai simplu, mai Pån` \n 2023 Profi vrea s`
eficient [i exist` [i componenta de
responsabilitate fa]` de Romånia. De[i avem ajung` la 2.500 de magazine,
capital str`in suntem totu[i o firm` local`, fa]` de peste 1.000 de unit`]i
interesat` s` lucreze cu parteneri locali“, a
spus Dumitru Dragomir, CFO al retailerului \n prezent. |n ultimii cinci ani,
Profi, prezent \n cadrul conferin]ei „Cei mai
mari juc`tori din economie 2019: Ce mai Profi [i-a majorat afacerile de
poate s` ofere Romånia investitorilor“, trei ori, de la 1,8 mld. lei \n
organizat` \n luna iunie de Ziarul Financiar.
O analiz` a ZF arat` c` industria 2014 la 5,9 mld. lei \n 2018.
alimentar` a crescut de trei ori mai \ncet decåt
consumul \n perioada 2014-2017, indicånd
faptul c` produc]ia local` de alimente nu a suprafa]` mai mare de pån` la 550 mp), City
putut ]ine pasul cu cererea din pia]`. „Chiar (pe suprafa]` mai mic` de 150-250 mp, dar
dac` exist` o presiune de finan]are \n spate FOTO: Eduard V\n`toru destinate zonei urbane) [i Loco (pentru
pentru micii produc`tori, pe care o resim]im DUMITRU DRAGOMIR, CFO al retailerului Profi mediul rural).
[i noi, totu[i, \n ultima perioad` am \nceput s` Avem un avantaj competitiv prin formatul flexibil [i ne putem deplasa \n aproape orice zon`. |n „Avem un avantaj competitiv prin
avem semnale bune din sectorul agro- mediul rural avem un pariu cå[tigat. Acum ne focus`m pe urban [i preg`tim un concept mai formatul flexibil [i ne putem deplasa \n
alimentar. |n plus, avem programe prin care adaptat pentru marile ora[e aproape orice zon`. |n mediul rural avem un
sprijinim agricultorii cu semin]e [i apoi pariu cå[tigat. Acum ne focus`m pe urban [i
contract`m produc]ia pentru magazinele dac` produc`torul local are resurse s` avem peste 1.000 de furnizori de marf`. Ar fi preg`tim un concept mai adaptat pentru
noastre“, a specificat Dumitru Dragomir. produc`, astfel ca el s` poat` ie[i [i pe pie]ele extraordinar ca cel pu]in 500 dintre ace[tia s` marile ora[e“, a mai spus Dumitru Dragomir.
Retailerul urmeaz` s` lanseze \n curånd o din afar`. Deci, indirect, chiar dac` \n se reg`seasc` \n magazinele din afara ]`rii \n Lan]ul de supermarketuri [i magazine de
marc` proprie pe segmentul mediu de pre], urm`torii 3-5 ani nu ne-am propus s` ie[im pe viitor“, a explicat Dragomir. proximitate Profi a ob]inut anul trecut afaceri
care va purta numele re]elei. pie]ele externe pentru c` deocamdat` este |n cazul Profi, pariul pe marc` privat` de aproape 6 mld. lei, dup` o cre[tere de
„Lucr`m cu un consultant interna]ional destul loc de cre[tere aici, indirect vrem s` vine \ntr-o perioad` \n care businessul se 25%. |n ultimii cinci ani, compania [i-a
(Diamond din Portugalia -n. red.) pentru ajut`m exporturile produc`torilor [i ale extinde accelerat. |n 2018 compania a deschis majorat afacerile de trei ori, de la 1,8 mld. lei
dezvoltarea m`rcii proprii, care este interesat furnizorilor romåni. |n momentul de fa]` peste 230 de magazine [i vrea ca \n acest an s` \n 2014 la 5,9 mld. lei \n 2018.

PUBLICITATE
Grupul City Grill, a doua \ncercare pe pia]a de
retail, cu o b`c`nie sub brandul Pr`v`lia lui Manuc care transport` ma[ini Dacia
l |n 2012, Drago[ Petrescu, ac]ionar al City Grill, renun]a la brut`riile Backwerk despre
care spunea c` le-a \nchis f`r` ezitare pentru c` nu aveau rezultate conform a[tept`rilor.
ROXANA RO{U
GRUPUL City Grill, unul dintre cei
mai puternici juc`tori din industria
restaurantelor, controlat de antre-
prenorul Drago[ Petrescu, se extinde \n
zona de retail cu un nou concept,
Pr`v`lia lui Manuc, o b`c`nie deschis`
\n vecin`tatea restaurantului Hanu’ lui
Manuc din Bucure[ti \n urma unei
investi]ii de 80.000 euro.
Spa]iul, unde se vånd produse
tradi]ionale romåne[ti, dispune [i de o
zon` de degustare cu 45 de locuri.
”Spa]iul devenit disponibil \n
continuarea Hanului era prea mic
pentru a ne gåndi s` extindem
restaurantul. Tocmai de aceea, [tiind
foarte bine c` zona era cunoscut` \n
perioada interbelic` pentru varietatea
de pr`v`lii, ne-am l`sat inspira]i de acest
lucru [i am decis s` deschidem o
b`c`nie, o pr`v`lie – replic` a acelor
vremuri. |n contextul \n care traficul de
turi[ti la Hanu’ lui Manuc \n sezon este
foarte mare, fiind considerat un punct
de atrac]ie al Capitalei, pr`v`lia vine ca
o continuare fireasc`, oferind o mostr`
de produse tradi]ionale romåne[ti, un
Grupul austriac Hödlmayr,
Spa]iul dedicat pr`v`liei are o suprafa]`
total` de 103 metri p`tra]i, dispu[i pe
trei niveluri, iar investi]ia total` \n
amenajarea acestuia a fost de 80.000
de euro
suvenir care \ntrege[te experien]a
culturii noastre, a precizat Daniel
Mischie, CEO City Grill Group.
Spa]iul dedicat pr`v`liei are o
suprafa]` total` de 103 metri p`tra]i,
\n Germania, [i-a bugetat
vånz`ri de 30 mil. euro
dispu[i pe trei niveluri, iar investi]ia
total` \n amenajarea acestuia a fost de l Hödlmayr Logistics Romånia are
80.000 de euro.
Pr`v`lia lui Manuc func]ioneaz` ca
peste 200 de angaja]i.
o b`c`nie, comercializånd gemuri [i
dulce]uri, mezeluri [i brånzeturi, ROXANA RO{U
sortimente variate de zacusc`, vinuri [i
alte produse alcoolice, toate realizate COMPANIA de logistic` Hödlmayr, filial` local` a
dup` re]ete romåne[ti vechi, astfel \ncåt grupului austriac cu acela[i nume, va transporta anual
gustul s` r`mån` autentic. 22.000 de vehicule Dacia de la fabrica din Mioveni (Arge[)
Pr`v`lia lui Manuc este a doua c`tre dealerii din Germania, un volum de 450 de ma[ini
ini]iativ` a grupului \n zona de retail, distribuite pe s`pt`mån`.
dup` ce \n 2010 Drago[ Petrescu |n Romånia Hödlmayr a fost \nfiin]at` \n 2002 \ntr-un
ob]inea master-franciza pentru re]eaua joint-venture cu Ion Laz`r, cel care de]ine Laz`r
de brut`rii germane Backwek [i Interna]ional, cel mai mare transportator romån \n
deschidea o prim` unitate \n zona momentul de fa]`. |n Bascov, Hödlmayr are un teren de
Universitate din Capital`. |n 2012 \ns` 120.000 mp unde poate stoca 5.000 de autovehicule, al`turi
ac]ionarul City Grill a renun]at la acest
business.
Fondat \n 2004, Grupul City Grill
opereaz` \n prezent restaurante [i
cafenele sub brandurile Caru’ Cu Bere,
Hanu’ lui Manuc, Pesc`ru[, Hanu’
Berarilor, Trattoria Buongiorno, City
Grill [i City Café.
Grupul estimeaz` venituri de 42 mil.
euro pentru anul \n curs, \n cre[tere cu
11% fa]` de rezultatul ob]inut \n 2018.
roxana.rosu@zf.ro
Hödlmayr Logistics Romånia are o flot` de peste 100 de
transportoare speciale

Grupul Monza: Centrele medicale Ares din cadrul Monza
Bucure[ti, Constan]a [i Cluj apar]in grupului Monza [i nu
fac obiectul prelu`rii Ares de un fond de investi]ii
GEORGIANA MIHALACHE
CENTRELE medicale \n care
func]ioneaz` operatorul medical Ares
din spitalele italienilor de la Monza din
Bucure[ti, Constan]a [i Cluj apar]in
grupului Monza Romånia [i nu fac
obiectul tranzac]iei anun]ate s`pt`måna
trecut`, \n care centrele Ares au fost
preluate de fondul de investi]ii american
Highlander.
Anun]ul a fost transmis de c`tre
reprezentan]ii spitalului Monza.
„Pachetul ac]ionar majoritar al
centrelor medicale \n care societ`]ile
Ares \[i desf`[oar` activitatea, [i \n mod
specific \n cadrul Spitalului Monza
Bucure[ti, Centrele Monza-Ares Cons-
tan]a [i Spitalul Monza-Ares Cluj sunt
de]inute \n mod integral de Grupul
Monza Romånia [i nu fac, evident,
obiectul niciunei opera]iuni de cesiune.
Grupul Ares, ca [i alte centre din inte-
riorul spitalelor noastre, are doar cola-
boratori, prestatori de servicii medi-
cale“, spune Luca Militello, CEO al gru-
pului Monza Romånia. Pozi]ia grupului
vine \n contextul \n care pachetul
majoritar al centrelor Ares este preluat
de un fond de investi]ii american,
„opera]iune despre care noi nu cu-
noa[tem detalii“, potrivit lui Militello.
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
de o sta]ie de comustibil [i alte facilit`]i pentru parcul
propriu de camioane.
Tamer Sen, directorul general al Hödlmayr Logistics
Romånia, a declarat recent c` urmeaz` s` investeasc` \n
construc]ia unei c`i ferate de la platforma existent` \n
localitate pån` la terenul Hödlmayr. „Investi]ia o realiz`m
\n parteneriat cu Ion Laz`r deoarece traseul trece pe
terenul s`u, iar noi o extindem pån` la noi. Investi]ia este
evaluat` la cåteva milioane de euro.“
Anul trecut filial` local` a grupului austriac a avut o
cifr` de afaceri de 21 milioane euro [i pentru 2019
estimeaz` un business de circa 30 mil. euro.
Hödlmayr International Romånia se ocup` local [i de
importul [i distribu]ia de automobile.
Hödlmayr International are peste 800 transportoare
auto speciale, 12 sisteme de tractare [i o suprafa]` de
depozitare de cca.1,3 milioane metri p`tra]i pentru cca.
55.000 vehicule. Cifra de afaceri a societ`]ii s-a ridicat \n
anul precedent la 285 milioane euro.

BURSE - EDITOR: Liviu Popescu (0318.256.266) / Dan Grigore Ivan PUBLISHER: Alexandru Matei (0318.256.279)
HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu / Ioana Ni]` (0318.256.286);
PUBLICITATE: Marcela Tuila, Livia Fl`c`u, Daniela Gugiu (traffic) (0318 256 236)
BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Bogdan Cojocaru / C`t`lina Apostoiu;
BRAND MANAGER MARKETING: Beatrice Br`ileanu
POLITIC/EVENIMENT - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245);
STR. NICOLAE IORGA NR. 5, PARTER, SECTOR 1, BUCURE{TI – ROMÂNIA;
ZF ENGLISH - EDITOR: Loredana Fr`]il`-Cristescu PRODUCTIE {I DISTRIBU}IE: Rodica Ghenciu (0318 256 272), rodica.ghenciu@m.ro
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285 O.P. 33, C.P. 19, SECTOR 1, BUCURESTI; E-MAIL: ZF@ZF.RO WWW.ZF.RO
n n

DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
REDACTOR-{EF ADJ. Dana Ciriperu/Companii (0318.256.277)
COMPANII - Senior Editor: Bogdan Alecu, Cristina Ro[ca, Adelina Mihai / Roxana Petrescu /
Mirabela Tiron, M`d`lina Panaete, Alina-Elena Vasiliu,
Georgiana Mihalache, Simona Tatu, Lauren]iu Cotu, Alexandru Ciutacu, Drago[ Dinu
B~NCI-ASIGUR~RI - Editor: Claudia Medrega (0318.256.252) / Anelis Baciu
ZF ONLINE - EDITOR: {tefan Stan (0318.256.279) / Alexandru Nanu, Mirela }urlan,
Corina Iliescu, Corina Zamfir
ZF CORPORATE - EDITOR: Roxana Ro[u / Cristina Bellu, Simona Vasile
REVISTE ZF: DA PREMIUM - EDITOR: Cristina Ro[ca (0318.256.327);
BUSINESS CONSTRUCT - EDITOR: Bogdan Alecu (0318.256.277)
ART DIRECTOR: Mihaela Enciu; DTP: Mihaela Viciu, Monica B`sceanu, Irina T`n`secu,
Veronica Popescu
corectur`: Cristina Turcov, Sånziana Doman, Ovidiu Vitan;
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de MEDIAFAX GROUP -
societate aflat` \n procedur` de insolven]` - 0318.256.200
ABONAMENTE {I RELA}II CLIEN}I: Camelia Botea (0318 256 259, 0318 256 112)
camelia.botea@m.ro
TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro;
ISSN 1454-2641
Ziarul Financiar public` publicitate sub form` de machete, dar [i formate speciale
marcate cu „proiect special“, „advertorial“, „opinia specialistului“ sau „punct de
vedere“.
 www.zf.ro / companii 9
Ziarul Financiar l Joi, 11 iulie 2019 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro

Pia]a de 1 mld. euro a produselor cosmetice este puternic

fragmentat`: cei mai mari trei juc`tori au un sfert din vånz`ri
l L’Oreal este lider de pia]` cu o cot` de 10,3%, urmat fiind de Avon Cosmetics [i Beiersdorf (Nivea) l Farmec este cel mai puternic juc`tor cu capital
romånesc din clasament, ocupånd locul cinci cu o cot` de pia]` de 5,7% l |n top 15 juc`tori exist` doar dou` companii cu ac]ionariat local.
CRISTINA RO{CA

R
omånii cheltuie an de an circa
1 mld. euro pe produse de
cosmetic`, parfumerie [i \ngrijire
personal`, pia]a fiind puternic
fragmentat` [i disputat` \n
special de juc`tori str`ini,
ANALIZ~ parte a unor grupuri gigantice,
cu for]` financiar` [i cu bugete
de marketing pe m`sur`, arat` calculele f`cute
de ZF pe baza datelor disponibile.
Astfel, primii trei juc`tori, care au
\mpreun` un sfert din pia]`, sunt to]i str`ini.
Liderul pie]ei de cosmetice este gigantul
francez L’Oreal, care a ajuns s` „m`nånce“
10,3% din vånz`rile de cosmetice din Romånia.
Compania a ajuns lider de pia]` dup` ce a
dep`[it grupul de vånz`ri directe Avon,
conform cifrelor oferite de compania de
cercetare de pia]` Euromonitor.
Francezii \[i setaser` aceast` ]int` \nc` de
acum cinci ani. Mai exact, fostul [ef al L’Oreal
\n Romånia declara \ntr-un interviu pentru ZF
\n 2014 c` vrea \n trei-patru ani s` ajung` liderul
pie]ei [i s` dep`[easc` pragul de 100 mil. euro
cifr` de afaceri. Acest lucru s-a \ntåmplat dup`
rezultatele din 2018. Mai exact, anul trecut busi-
nessul L’Oreal s-a apropiat la un pas de pragul
de 100 mil. euro dup` un plus de peste 20%.
„Businessul a fost foarte bun \n
2018, iar pia]a de cosmetice a mers
foarte bine. Primul trimestru din
2019 p`streaz` trendul \n mai
multe segmente. Per total,
consumatorii caut` \n
continuare cosmetice [i produse
de \nfrumuse]are“, spunea recent
Vanya Panayotova, CEO actual al
produc`torului de cosmetice L’Oreal. |ntregul
business L’Oreal, atåt importul [i distribu]ia,
cåt [i retailul sunt administrate de aceea[i
entitate juridic` pe pia]a din Romånia. L’Oreal
este organizat` pe patru divizii opera]ionale, \n
func]ie de canalele de distribu]ie: divizia de
mass market distribuit` \n magazine partenere
precum lan]uri de supermarketuri sau
drogherii (cu brandurile L’Oreal Paris,
Garnier [i Maybelline), divizia dermato-
cosmetice våndute \n farmacii (Vichy [i La
Roche-Posay), divizia de produse profesionale
pentru saloane (L’Oreal Professionnel, Matrix
[i Kerastase) [i divizia de lux, våndut` \n
magazine de profil (Lancome, Yves Saint
Laurent, Biotherm, Giorgio Armani, Diesel [i
Cacharel).
|n ceea ce prive[te businessul Avon, operat
tot pe o singur` entitate juridic`, acesta a
crescut anul trecut cu pu]in sub 3%, pån` la 576
mil. lei (125 mil.
euro). Aceasta este cifra de afaceri total` a
companiei care are \n portofoliu [i produse
noncosmetice precum accesorii sau gen]i.
Analiza Euromonitor ia \n calcul doar vånz`rile
de cosmetice, de aceea Avon figureaz` cu o
cot` de pia]` de 8,8%.
„|n ceea ce prive[te 2018, fa]` de 2017
putem spune c` pia]a cre[te frumos, cu un plus
\n volume [i cu o tendin]` de uptrading
(orientare c`tre produse mai scumpe – n.red.).
Competi]ia este acerb` \n pia]`. Remarc`m
schimb`ri \n ceea ce prive[te loialitatea
consumatorilor care sunt mai pu]in fideli [i mai
dornici s` experimenteze“, spunea anterior
Andreea Moldovan, executivul care conduce
opera]iunile Avon \n regiunea Europei de
Sud-Est, adic` Romånia, Albania, Bulgaria, [i vånz`ri directe [i retail offline). Dup` datele
O PIA}~ FRAGMENTAT~ Republica Moldova [i Macedonia. din 2018 apare \ns` o schimbare de lider.
Cine sunt cei mai mari juc`tori din Cele dou` companii au un model de Pia]a local` de cosmetice a fost mult`
business diferit, mai exact Avon este o vreme diferit` chiar [i de celelalte din regiune,
pia]a cosmeticelor companie de vånz`ri directe (care are bro[uri, respectiv Cehia, Ungaria sau Polonia. Astfel, \n
Companie Cot` de pia]` (%) opera]iuni online [i reprezentan]i), pe cånd timp ce pe aceste pie]e magazinele de cos-
L’Oreal Romånia 10,3 L’Oreal are import [i distribu]ie de cosmetice metice specializate erau cel mai popular canal
Avon Cosmetics 8,8
c`tre magazine partenere [i [i-a deschis [i
propriile magazine sub branduri precum
de vånzare, \n Romånia vånz`rile directe erau
\n continuare \n top. Totu[i, [i pe pia]a local`
Beiersdorf Romånia 7,0 Kiehl’s sau NYX Professional Makeup. acest segment al magazinelor specializate \n-
Romånia a fost mul]i ani o pia]` unde cepe s` creasc`, \n contextul \n care produ-
Procter&Gamble Distribution 6,6 juc`torii de vånz`ri directe dominau, \n afar` de c`torii [i distribuitorii de cosmetice migreaz`
Farmec 5,7 Avon \n topul Euromonitor aflåndu-se \n c`tre retailul propriu [i intr` \n lupta cu
Coty Cosmetics Romånia 5,2 continuare [i Oriflame [i Yves Rocher (care are drogheriile, parfumeriile [i hipermarketurile.
Chiar [i lan]urile de hipermarketuri pariaz` pe
Colgate-Palmolive Romånia 5,0 acest segment, francezii de la Auchan
Unilever South Central Europe 4,9 lansånd \n Romånia drogheriile LillaPois.
Oriflame Cosmetics Romånia 4,2 Pia]a este \n continuare foarte frag-
mentat`. Primii 15 juc`tori adun`, conform
Henkel Romånia 3,8 calculelor ZF, doar 70% din pia]`, „pragul
Sarantis Romånia 2,4 de intrare“ \n clasament fiind de doar 1,3%.
GlaxoSmithKline 1,5 Doar dou` nume locale sunt \n top, Farmec
pe pozi]ia a cincea [i Papillon Laboratoires
Yves Rocher 1,4 (Loncolor) pe 14. Restul sunt nume str`ine
Papillon Laboratoires 1,3 precum Beiersdorf (Nivea), P&G sau Unilever
Puig 1,3 (Dove). |n cazul fiec`rei companii se iau \n
calcul doar vånz`rile de produse de cosmetic`,
Top 15 69,4 parfumerie [i \ngrijire personal`, nu [i orice alte
SURSA: Euromonitor produse au \n portofoliu.

PUBLICITATE
Antreprenori locali

Proprietarul unei clinici oftalmologice din Bucure[ti, cu

afaceri de 8,3 mil. lei [i marj` de profit de 17%: Investim
constant \n aparatur` nou`, nu te po]i dezvolta f`r` investi]ii
l Proprietarii clinicii Infosan
au atras pentru dezvoltare
inclusiv fonduri europene. 220 lei
este pre]ul unei
MIRABELA TIRON consulta]ii pentru
copii.
CLINICA oftalmologic` Infosan din Bucure[ti,
specializat` pe servicii medicale pentru copii [i

controlat` de doi medici, a finalizat anul trecut
cu afaceri de 8,3 milioane de lei, \n cre[tere cu
24% fa]` de anul anterior, potrivit datelor
publice de la Ministerul de Finan]e [i calculelor
ZF. Clinica [i-a crescut [i profitul net la 1,4
milioane de lei anul trecut, fa]` de 880.000 de lei
anul anterior, arat` aceea[i surs`.
„Primul semestru din acest an este
comparabil cu cel de anul trecut, \nc` nu avem
gata rezultatele. Am continuat investi]iile \n
clinic`, ca \n fiecare an“, a spus pentru ZF C`lin
Ciubotaru, fost medic primar \n medicina de
familie [i actual manager al Clinicii
Oftalmologice Infosan. El controleaz` 50% din
ac]iuni, cealalt` jum`tate fiind de]inut` de
fratele s`u Ion Ciubotaru, medic generalist
Clinica Oftalmologic` Infosan a fost
\nfiin]at` \n anul 2002 [i a func]ionat la \nceput
ca un simplu cabinet de oftalmologie, ulterior
ca o clinic` mic`, iar \n prezent un spital
monospecialitate de oftalmologie cu cabinete,
rezerve cu paturi [i bloc operator. Infosan este
specializat` pe servicii medicale pentru copii, o
ni[` pe care s-au dezvoltat mai pu]ine business-
uri comparativ cu cea a serviciilor oftalmologice
adresate adul]ilor. |n clinic` a fost amenajat` o
sal` de a[teptare [i loc de joac` pentru copii,
sec]ie separat` de cea pentru adul]i.
180 lei
este tariful unei
consulta]ii pentru
adul]i.
„F`r` investi]ii nu po]i s` te dezvol]i, ba]i
pasul pe loc, noi investim constant \n aparatur`
modern`, urm`rim tot ce este nou. F`r`
investi]ii nu le po]i asigura pacien]ilor un
anumit standard de calitate, pacien]ii vin pentru
c` li se vorbe[te frumos, dar [i pentru ambient
[i dot`rile cabinetelor. |n domeniul nostru
uzura moral` a aparatelor este destul de mare.
Statul (sistemul public de s`n`tate - n. red.) este
\n alt` lume, nu se fac investi]ii, func]ioneaz`
dup` alte principii.“ Proprietarii clinicii Infosan
au atras pentru dezvoltare inclusiv fonduri
europene, dup` ce \n 2008 au depus un proiect
pentru modernizarea clinicii prin achizi]ia de
echipamente medicale, \n valoare total` de
182.000 de euro, din care 105.000 euro suma
solicitat` de la UE, iar restul fonduri proprii.
Num`rul consulta]iilor de oftalmopediatrie
se ridic` anual la peste 10.000 de consulta]ii pe
an. Pre]ul unei consulta]ii pentru copii (cu
vårsta cuprins` \ntre 2 [i 5 ani) este de 220 de lei,
\n timp ce tariful unei consulta]ii pentru adul]i
este 180 de lei, potrivit datelor de pe site-ul
clinicii. |n clinic` se fac interven]ii chirurgicale
sub anestezie general` pentru cea mai mare
parte a afec]iunilor oftalmologice ale sugarilor
[i copiilor. O interven]ie chirurgical`, precum
opera]ia de corectare a strabismului, variaz`
\ntre 3.600 [i 4.600 de lei (800 [i 1000 de euro),
arat` aceea[i surs`.
Pe pia]a clinicilor oftalmologice specializate
pe copii mai activeaz` \n Capital` compania
Oftapro, controlat` de medicul oftalmolog
Daniela Eleonora Cioplean.
{i marile re]ele private de s`n`tate
MedLife, Regina Maria, Medicover ofer` \n
cadrul clinicilor consulta]ii oftalmologice
pentru copii.

Ducati Energia produce Produc`torul de ceramic`

10.000 de contoare pentru menaj Cesiro din
inteligente pe zi \n Sighi[oara a ajuns \n 2018 la
fabrica de la Ploie[ti afaceri de peste 83 mil. lei, plus
l Grupul italian are dou` fabrici \n
Romånia [i afaceri de 140 mil. euro.
3%, \ns` pierderile s-au adåncit
l Peste 85% din produc]ia Cesiro a mers \n
DANIEL LAZ~R
2018 la export.
COMPANIA Ducati Energia Romånia, care face parte din
grupul italian Ducati Energia, cu sediul la Bologna, produce LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA multe dintre hipermarketurile [i
\n fabrica de la Ploie[ti 10.000 de contoare inteligente pe zi, a supermarketurile din Europa.
c`ror destina]ie este pia]a Uniunii Europene. Printre clien]ii PRODUC~TORUL de articole din La nivel local, produsele Cesiro
din Romånia se num`r` [i Enel Muntenia, Enel Dobrogea [i faian]` pentru menaj Cesiro din sunt distribuite prin compania Cesiro
Enel Banat. Sighi[oara, jude]ul Mure[, a realizat House All c`tre principalele lan]uri de
Compania are 600 de salaria]i \n Romånia (350 \n fabrica anul trecut o cifr` de afaceri de 83,1 mil. supermarketuri, dar [i c`tre clien]ii mai
de la Bu[teni, prima deschis` de grup \n ]ar`, \n anul 2002, [i lei (17,9 mil. euro), \n cre[tere cu mici tradi]ionali. Compania Cesiro
250 de salaria]i \n unitatea de productie de la Ploie[ti). aproximativ 3% fa]` House All a avut anul
|n anul 2017, Ducati Energia de anul anterior, po- trecut afaceri de 12,3
Romånia a avut o cifr` de afaceri de trivit calculelor f`cute n Num`rul mediu de mil. lei (2,7 mil. euro),
125 de milioane de euro, iar \n de ZF pe baza datelor potrivit datelor
angaja]i a sc`zut de la
600 2018 a ajuns la 140 de milioane
de euro.
„Am investit 1,5 milioane
de la Ministerul Fi-
nan]elor.
Pierderile compa-
1.136 \n 2017 la 1.053
publice.
Peste 85% din
produc]ia Cesiro a
de salaria]i de euro pentru extinderea niei s-au adåncit \n \n 2018. mers anul trecut la
are compania Ducati fabricii pe care o de]inem \n 2018 de 10 ori fa]` de export, principalele
Energia \n Ploie[ti Industrial Parc, \ntr-o anul precedent, pån` pie]e de desfacere fiind
Romånia. nou` hala de 1.500 de metri la aproape 14,9 mili- n Cesiro House All a Fran]a, Italia, Olanda,
p`tra]i, unde produce condensatori oane de lei (3,2 mil. Spania, Polonia, Ger-
[i contoare electrice inteligente, \n euro), conform da- avut \n 2018 afaceri mania, UK, dar [i ]`ri
colaborare cu compania sud-coreean` Nuintek. Aceasta este telor publice. Num`rul din America Latin`
produc`toare de film de prolipropilen` metalizat, un reper mediu de angaja]i a de 12,3 mil. lei precum Brazilia [i
care nu a mai fost pån` \n prezent produs de nicio companie sc`zut de la 1.136 \n (2,7 mil. euro). Mexic, potrivit unor
din Romånia“, a spus Bogdan Avram, directorul Ducati 2017 la 1.053 anul informa]ii furnizate
Energia Romånia. trecut, potrivit site- anterior de oficialii
Fabrica de la Ploie[ti a fost achizi]ionat` de grupul italian ului mfinan]e.ro. companiei. Compania Cesiro a f`cut
\n anul 2016 [i are ca principal obiect de activitate produc]ia Cesiro produce \n principal farfurii, parte pån` în anul 1991 din Combinatul
de contoare inteligente pentru m`surarea energiei electrice, platouri, ce[ti [i boluri, dar [i ceainice, de Faian]` [i Sticl`rie din Sighi[oara [i a
analizatori [i regulatori, precum [i sta]ii de alimentare pentru cafetiere, vaze, ghivece sau co[uri de fost privatizat` în anul 1995 prin
autoturisme electrice. fructe, produsele companiei din metoda MEBO.
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro Sighisoara fiind prezente în cele mai laurentiu.cotu@zf.ro
 10
www.zf.ro / business
tel: 0318.256.277 e-mail: zf@zf.ro Ziarul Financiar l
interna } ional Joi, 11 iulie 2019

Economiile Europei de Est {tiri ZF

se decupleaz` de \ncetinirea Produc`torul polonez de autobuze Solaris Furnizorul danez de ambulan]e Falck preia Falck rezistat \n fa]a declinului sectorului manufacturier al Mexicul, Serbia [i Statele Unite dep`[esc Polonia la
zonei euro. Deocamdat` livreaz` 250 de autobuze electrice ora[ului
italian Milano
Zachranna din Slovacia blocului, relateaz` Bloomberg. Produc]ia industrial` a
urcat cu 4% fa]` de anul trecut, cea mai puternic`
nivel mondial, cota acesteia din produc]ia mondial` de
zmeur` situåndu-se la 13%. Totu[i, Polonia reprezint`
Furnizorul danez de ambulan]e Falck, care a controlat cre[tere din 2017 [i peste cea mai optimist` estimare 50% din produc]ia european` de zmeur`.
l Gra]ie avansului bazat pe cre[terea Prodc`torul polonez de autobuze Solaeis Bus & Coach 100% firma slovac` de servicii medicale de urgen]` dintr-un sondaj Bloomberg recent. Rata lunar` a fost C`t`lina Apostoiu
salariilor, economiile din Europa va livra pån` la 250 de autobuze electrice companiei de Falck Zachranna \n perioada 2008-2009, va redeveni cea mai bun` din 2016. Datele ofer` o imagine mixt` a
transport a ora[ului Milano ATM Milano, prima livrare singurul proprietar al acesteia, conform Slovak economiei zonei euro, ]inut` luni \ntregi pe loc de Sazka Group din Cehia preia controlul asupra
Central` [i de Sud-Est nu au urmat de 40 de autobbuze urmånd s` aib` loc \ntr-un an, Spectator. Firma ceh` KPR Health Invest a decis s`-[i dificult`]ile \ntåmpinate de industria german`.
relateaz` thefirstnews.com. Solaris a precizat c` acordul vånd` participa]ia de 49,11% din companie c`tre Falck. C`t`lina Apostoiu companiei grece[ti OPAP
traiectoria de \ncetinire a zonei euro.
este unul dintre cele mai mari cå[tigate de companie Falck Zachranna a fost divizia Falck din Slovacia din Sazka Group din Cehia a lansat o ofert` pentru
pån` acum [i cel mai mare din Europa din punctul de 2005 cånd firma a cå[tigat licita]ia pentru servicii de Polonia, pe locul doi \n Europa la produc]ia preluarea controlului complet asupra OPAP din Grecia,
C~T~LINA APOSTOIU vedere al autobuzelor electrice. Potrivit produc`torului ambulan]`. C`t`lina Apostoiu a patra mare firm` de pariuri din Europa dup` venituri,
polonez, valoarea total` a contractului ar putea ajunge de zmeur` relateaz` Reuters. Grecia a våndut o participa]ie de
DREPT urmare, economi[tii de la Vienna Institute for la 192 milioane de euro. C`t`lina Apostoiu Produc]ia industrial` francez` cre[te puternic, Polonia a preluat locul cinci \n lume din punctul de 33% din OPAP c`tre Emma Delta, \n prezent de]inut`
International Economic Studies (wiiw) [i-au majorat proiec- vedere al produc]iei de zmeur`, situåndu-se pe pozi]ia a de Sazka Group [i Georgios Melissanidis, \n 2013, \n
]iile de cre[tere pentru aceste economii. |n cazul Romåniei, o evolu]ie pozitiv` pentru zona euro doua \n Europa, cu peste 100.000 de tone pe an, a schimbul a aproximativ 650 milioane de euro ca parte a
cre[terea economic` a fost revizuit` \n sus la 4,1% pe 2019.
Construc]ia gazoductului Turkish Stream, Produc]ia industrial` francez` a avansat puternic \n mai, anun]at Centrul Na]ional de Sus]inere pentru programului interna]ional de bailout lansat de UE
|ns` anali[ti avertizeaz` c` \n regiune exist` riscul de finalizat` \n propor]ie de 90% indicånd c` a doua mare economie a zonei euro a Agricultur`, KOWR, potrivit Polandin.com. Numai Rusia, pentru aceast` ]ar`. C`t`lina Apostoiu
supra\nc`lzire. Recent, gigantul rus de stat din sectorul gazelor
Desprinderea statelor est-europene de restul UE se Gazprom a invitat anali[ti bancari s` inspecteze lucr`rile
observ` [i \n prognozele economice actualizate ale Comisiei de construc]ie a gazoductului TurkStream, potrivit
Europene. Astfel, CE [i-a \mbun`t`]it estim`rile de cre[tere
\n 2019 pentru Romånia de la 3,3% la 4%, pentru Polonia de
Intellinews. Ace[tia au anun]at c` lucr`rile de
construc]ie sunt finalizate \n propor]ie de 90%,
Rezolvarea crizei de for]` de munc` \n stil francez: un tur
la 4,2% la 4,4% [i pentru Ungaria de la 3,7% la 4,4%.
Anterior, anali[tii wiiw anticipau o temperare a cre[terii
gazoductul urmånd s` devin` opera]ional pån` la
sfår[itul acestui an. Turkish Stream face parte dintr-o
prin toat` ]ara cu spectacole, jocuri [i \ntålniri cu oameni
\n regiunea Europei Centrale [i de Sud-Est, cauzat` de
\ncetinirea cre[terii economice la nivel mondial, \ncetinire
serie de gazoducte construite din Rusia c`tre Europa
pentru furnizarea de gaze c`tre principalii clien]i ai
de afaceri pentru a-i atrage pe tineri spre munca \n fabrici
observat` deja \n zona euro, scrie Intellinews. |n condi]iile \n Gazprom. Capacitatea proiectului este de 31,5 miliarde
care economiile regiunii sunt stråns legate de cele din zona de metri cubi, acesta urmånd s` livreze gaze din BOGDAN COJOCARU

P
euro, \n special de Germania, ca principale pie]e de export, regiunea sudic` a Rusiei c`tre Turcia [i mai apoi c`tre
acestea erau a[teptate s` urmeze la råndul lor o direc]ie de Europa de Sud. C`t`lina Apostoiu re[edintele Fran]ei Emmanuel Macron a
\ncetinire. creat o structur` guvernamental` numit`
|ns`, de[i s-a observat o oarecare \ncetinire \n unele Yieldurile obliga]iunilor grece[ti scad sub cele French Fab ai c`rei ambasadori fac turul
locuri, aceasta este cu mult sub cea previzionat` de wiiw \n ]`rii cu \ntålniri, ateliere de lucru [i spec-
prim`var`. Drept urmare, majorarea estim`rilor decis` de ale titlurilor americane de trezorerie tacole pentru a-i atrage pe tineri spre lo-
wiiw a fost una „pozitiv` [i puternic`“. Costurile de finan]are ale Greciei au atins un nou minim curile de munc` din industrie. |n aceast` var`, amba-
Estimarea de cre[tere pentru Ungaria a fost majorat` cu record, sc`zånd chiar [i sub cele ale SUA, gra]ie sadorii se duc s`-i impresioneze pe tineri chiar pe
0,8%, la 4,1%, pentru Polonia cu 0,9% la 4,6%, pentru speran]elor \n cre[tere c` Banca Central` European` \[i plaj`.
Bulgaria cu 0,7% la 3,5%. va relua programul de achizi]ii de obliga]iuni, dar [i Rena[terea industriei este vital` pentru Fran]a, o
Mai multe detalii pe zf.ro victoriei clare a partidului de centru-dreapta Noua economie care, de[i este una dintre cele mai mari din
Democra]ie \n alegerile din weekendul trecut, relateaz` Europa, este \n urm` \n ceea ce prive[te competitivi-
Financial Times. Evolu]ia marcheaz` o revenire tatea. De altfel, \n urm` cu cå]iva ani, Fran]a era con-
dramatic` pentru Atena, care a suferit cel mai mare siderat` „noul bolnav al Europei“. Atragerea tinerilor
Polonia vrea s` construiasc` cel faliment guvernamental din lume \n 2012 [i se confrunt`
\n continuare cu una dintre cele mai ridicate datorii,
\n industrie este vital` pentru rena[terea industrial`.
Penuria de for]` de munc`, \n special \n industrie,
este o problem` general` \n Uniunea European`,
pu]in 6 reactoare nucleare care situate la aproximativ 180% din PIB. C`t`lina Apostoiu
una atåt de serioas` \ncåt a devenit o från` pentru
cre[terea economiei, spre disperarea B`ncii Centrale
s` acopere 20% din consumul Cea mai mare companie telecom din Bulgaria
este scoas` la vånzare
Europene. Institu]ia nu poate controla factorii sociali
ai cre[terii [i de aceea, dup` ce a redus dobånzile la
de energie pån` \n 2040 Cea mai mare companie de telecomunica]ii a Bulgariei,
Vivacom, a fost scoas` la vånzare \n pofida unei dispute
minime record [i a pompat \n economie 1,3 milioane
de euro pe minut timp de patru ani, a cerut guverne-
juridice privitoare la de]inerea companiei, noteaz` lor s` fac` mai mult pentru a-i atrage pe oameni \n
C~T~LINA APOSTOIU Financial Times. Lazard a fost desemnat` s` se ocupe cåmpul muncii [i pentru a-i instrui \n func]ie de ne-
de vånzare [i au avut loc \ntålniri cu poten]iali voile companiilor. Guvernul francez estimeaz` c` \n
|N C~UTAREA de noi surse de energie, Polonia cump`r`tori strategici [i de private equity, au declarat industrie exist` 50.000 de posturi vacante care, dac`
inten]ioneaz` s` construiasc` pån` la [ase reactoare nucleare surse familiare cu situa]ia. Spas Roussev, omul de sunt ocupate, ar crea \nc` 200.000 de locuri de munc`,
pån` \n 2040 care s` poat` produce pån` la 6 GW de energie afaceri bulgar care conduce consor]iul din spatele scrie Bloomberg.
electric` pån` \n 2045, a anun]at comisarul guvernamental Vivacom, a confirmat c` firma este de vånzare. |n alte economii mari europene, inclusiv \n
pentru infrastructure` energetic` strategic` Piotr Naimski, C`t`lina Apostoiu Germania [i Olanda, penuria este explicat` prin rata
potrivit Polandin. [omajului ajuns` la cote minime. |n Germania, [o-

FOTO: Hepta
Ambi]a Poloniei este ca aproximativ 20% din energia Eurogrup salut` inten]ia Croa]iei de a intra \n majul este la cel mai sc`zut nivel din istorie, de aproa-
]`rii s` fie produs` de facilit`]i nucleare pån` \n anul 2045. pe 3%. |ns` \n Fran]a [omajul este de aproape 9%.
Potrivit oficialului polonez, prima central` nuclear` a ]`rii mecanismul ERM II Cu toate acestea, 46% din angajatorii din industrie se Pre[edintele Fran]ei EMMANUEL MACRON (dreapta) a creat \n 2017 ini]iativa French Fab Tour care include
ar urma s` fie gata \n 2033, „cel mai probabil pe coasta Reprezentan]ii Eurogrup au anun]at c` salut` scrisoarea plång c` se lovesc de probleme legate de recrutare, workshop-uri [i jocuri pentru [colari, conferin]e, teste de aptitudini, experien]e \n realitatea virtual`, un simulator de
polonez` a M`rii Baltice“. Acesta a ad`ugat c` „dac` vrem s` de inten]ie a Croa]iei privind intrarea \n mecanismul potrivit datelor institutului de statistic` francez. zbor [i interviuri de angajare rapide.
]inem de c`rbune trebuie s` avem surse care nu genereaz` ERM II, primul pas formal c`tre adoptarea euro, potrivit Acesta este cel mai ridicat nivel din ultimele dou` de-
emisii toxice“ cum ar fi centralele nucleare. Seenews. Croa]ia a trimis scrisoarea de inten]ie cenii. Chiar [i cånd rata [omajului a fost de 7%, \n
Cu privire la cine va furniza tehnologia nuclear`, Naimski a privitoare la intrarea \n ERM II s`pt`måna trecut`, 2008, produc`torilor industriali francezi le era mai litorale. }inta turului, care se va \ncheia \n octombrie personal potrivit. La interviurile de angajare de la
declarat c` Polonia \[i dore[te un investitor pe termen lung, dar sperånd s` se al`ture mecanismului \n aproximativ un u[or s` angajeze decåt acum. la Paris, este de a primi o jum`tate de milion de Rouen Lecerf a primit 12 CV-uri, dar a p`strat doar
a ad`ugat c` nu a fost luat` nicio decizie \nc` \n aceast` privin]`. an. |ntregul proces de aderare la zona euro este a[teptat „Principala problem` pentru competitivitatea vizitatori. jum`tate dintre ele doarece ceilal]i posibili candida]i
„Nu suntem \n c`utare de fonduri, nu c`ut`m pie]e finan- s` dureze cel pu]in patru ani. C`t`lina Apostoiu noastr` deriv` din faptul c` nu putem recruta. {i nu Pentru \nfrångerea aversiunii tinerilor fa]` de nu prezentau nici aptitudini pentru munc` [i nici
ciare, c`ut`m un partener care, \mpreun` cu noi, s` inves- putem face acest lucru deoarece imaginea industriei fabrici ar putea fi nevoie de mai mult decåt provo- motiva]ie.
teasc` [i s` implement`m \mpreun` acest proiect“, a declarat BMW \[i mut` produc]ia de motoare \n Germania este degradat`“, spune Angés Pannier-Runacher, carea preferin]ei lor pentru tehnologie. Oamenii de „|n urm` cu 40 de ani, munca manual` era ceva
oficialul guvernamental polonez. unul dintre mini[trii care se ocup` cu French Fab. afaceri reuni]i la oprirea din Rouen au dat, de natural, iar industria era peste tot. Dar, pu]in cåte
Polonia [i Statele Unite au semnat un memorandum de \n- din Marea Britanie \naintea Brexitului Tinerii din ziua de azi prefer` tehnologie. Pentru a asemenea, vina pe decizii strategice luate \n urm` cu pu]in, p`rin]ii au \ncercat s` le dea copiilor o via]`
]elegere privind cooperarea \n sectorul utiliz`rii civile a ener- BMW a relocat produc]ia de motoare \n Germania schimba acest lucru, French Fab - Fab vine de la decenii care au \ncurajat tinerii francezi s` se \ndrepte mai bun` decåt a lor“, a mai spus Lecerf.
giei nucleare. Documentul a fost semnat \n Washington pe \naintea ie[irii Marii Britanii din UE, a anun]at Oliver „fabulos“ [i „a fabrica“ - a pornit \ntr-un tur prin toa- spre studii universitare, \n timp ce \n Germania Fiecare oprire de o zi a French Fab Tour include
22 iunie de c`tre secretarul american al energiei Rick Perry [i Zipse, [ef de produc]ie \n cadrul companiei, potrivit t` Fran]a cu scopul de a capta imagina]ia tinerilor. De guvernul a ales s` sprijine [i s` promoveze ucenicia [i workshop-uri [i jocuri pentru [colari, conferin]e, teste
Piotr Naimski. Ambasada polonez` din Washington a descris Financial Times. Odat` cu lansarea primului model obicei organizatorii aranjeaz` ca la opririle caravanei preg`tirea profesional`. Jean-Paul Lecerf a povestit de aptitudini, experien]e \n realitatea virtual`, un
documentul ca fiind „un pas concret \n introducerea unui electric Mini \n Oxford, Zipse a declarat c` BMW [i-a lor s` vin` [colile. Elevii pot purta echipament VR c` atunci cånd a preluat compania de aparate de simulator de zbor [i interviuri de angajare rapide.
dialog strategic \n domeniul energiei \ntre Polonia [i SUA“. relocat activitatea din Hams Hall pentru a se asigura c` pentru a explora meseria de inginer specializat \n \nc`lzit [i de aer condi]ionat a familiei sale, Sovimef, Vara, \ntålnirile se termin` cu concerte. Pre[edintele
Ministrul polonez al energiei Krzysztof Tchorzewski a autovehiculele sale produse \n Africa de Sud se robotic`, de sudor \n aeronautic` sau pentru a re- \n 1983, muncitorii aveau calificarea [i talentul Macron sper` c` astfel \i va \ncuraja pe francezi s` se
declarat anterior \n fa]a Parlamentului c` „exist` dispo- conformeaz` regulilor comerciale. Anterior, unele zolva enigme \ntr-un joc de evadare cu teme indus- necesare acestei munci [i erau [i mai fideli postului. \ntoarc` \n fabrici, iar oamenii de afaceri c` vor reg`si
nibilitate din partea Statelor Unite \n a coopera cu Polonia \n motoare produse \n Marea Britanie erau exportate \n triale. Pentru a ajunge la un public mai larg, caravana Acum, cånd se preg`te[te s` transfere controlul bra]ele industriei.
ceea ce prive[te programul nuclear“. Africa de Sud, unde erau asamblate pe ma[inile se opre[te \n aceast` var` \n mai multe sta]iuni afacerii surorii sale, compania are dificult`]i \n a g`si Mai multe detalii pe zf.ro
Mai multe detalii pe zf.ro comercializate \n UE. C`t`lina Apostoiu

DOBÅNZI acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice (conform datelor transmise de b`nci) Cursurile pie]ei valutare
SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELOR anun]ate de BNR - 10 iulie 2019
VALUT~

LA DEPOZITE LA DEPOZITE JURIDICE LA DEPOZITE JURIDICE

Valute \n cont Curs
la vedere
la vedere
restituit`
din suma
s

comision

DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)

LEI
la termen
la termen

la vedere
la vedere
la vedere
la vedere

restituit`
din suma
comision

Dolarul australian 2,9200

12 luni
12 luni

DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) taxa

1 lun`

DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)

1 lun`

(%/an)
(%/an)

9 luni
6 luni
3 luni
9 luni
6 luni
3 luni
(%/an)
(%/an)

persoane persoane deschidere

(%)

1 3 6 9 12 1 3 6 9 12 Leva bulg`reasc` 2,4203

(%)

s cont
BANCA lun` luni luni luni luni lun` luni luni luni luni BANCA fizice juridice
Dolarul canadian 3,2138
Bank Leumi Rom.* 0 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 0 2.500 0 1,6 1,8 2 - 2
USD Bancpost - 1.000 0,5% min. 3€/echiv. 0,05 0,15 0,25 0,30 0,60 - 5.000 0 0,10 0,20 0,25 0,45
Bank Leumi Rom. 5.000 5.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 4 4,85 5,25 5,5 - 5,75 0 4,85 5,25 5,5 - 5,75
Francul elve]ian 4,2533
Depozite cu plata lunar` a dobånzii: 1 lun`: -; 2 luni: 5%; 3 luni 5,25%; 6 luni: 5,45%; 12 luni: 5,60%. Depozite cu plata dobånzii \n avans: 1 lun`: -; 2 luni: 4,9%; 3 luni 5,2%; 6 luni: 5,35%; 12 luni: -
Coroana ceh` 0,1852
Raiffeisen Bank - 500 0,5 - - - 0,20 - 0,30 BCR 500 5000 0 1% min 15 lei - 0,10 0,25 0,45 - 0,70 0 0,12 0,23 0,32 0,37 0,39
5.000 0,5 - 0,85 1 1,2 1,4 5.000 0 0,9 1,1 1,3 - 1,6 Coroana danez` 0,6343
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 3,5%; 6 luni - 3,75%; 12 luni - 4%
40.000 0,5 - - 0,30 0,50 0,60 Lira egiptean` 0,2542
BCR 250 200 1% min.5$ 0,5 0,01 0,05 0,10 - 0,20 3.000 3.000 0 0,20 0,32 0,55 0,61 0,68 Raiffeisen Bank 500 5.000 - 0,5 - - - 0,75 - 1,00 0 1,6 2,25 2,45 2,75
Euro 4,7337
BRD - 150 - 0 0,15 0,30 0,40 - 0,60 5.000 5.000 0 (pj) 0,10 0,20 0,30 - 0,40
15.000 50.000 - 0,5 - 1,85 2,3 2,9 - 3,15 0 1,7 2,35 2,55 - 2,85
- 3.001 - 0 0,20 0,35 0,45 - 0,65 - - 0 (pfa) 0,15 0,30 0,40 - 0,60 Lira sterlin` 5,2658
- 10.001 - 0 0,25 0,40 0,50 - 0,70 - - - - - - - - 55.000 150.000 - 0,5 - - 0,90 1,20 - 1,40 0 1,8 2,45 2,65 - 2,95 100 Forin]i maghiari 1,4523
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 0,40% pe an; suma minim` \n cont - 700 USD
BRD 150 5.000 - - 0 0,15 0,45 0,65 - 0,95 0 (pj) 0,15 0,20 0,35 - 0,50 100 Yeni japonezi 3,8725
TBI Bank - - - - 1,10 1,25 1,40 1,50 1,60 - - - 1,00 1,15 1,30 - 1,50
Transilvania 250 0,5 0 0,15 0,25 0,30 0,6 1.000 0 0,10 0,20 0,25 0,35 0,45 10.001 - - - 0 0,20 0,50 0,70 - 1,00 0 (pfa) 0,15 0,45 0,65 - 0,95 Leul moldovenesc 0,2366
Alpha Bank - 25 * - 0,50 0,70 1,05 1,15 1,15 - - - 0,30 0,50 0,75 0,85 0,95 0,4877
50.001 - - - 0 0,25 0,55 0,75 - 1,05 - - - - - - Coroana norvegian`
*Comision retragere numerar: 0% \n ziua scaden]ei depozitului [i \n urm`toarele 3 zile lucr`toare. Pentru studen]i, pensionari [i persoanele care \ncaseaz` salariul la Alpha Bank, depozitele la termen cu scaden]` mai mare sau egal` cu 3 luni
au condi]ii speciale. Rata dobånzii pentru depozitele constituite la ghi[eele b`ncii este mai mare cu 0,20% pe an. Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 0,30% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON Zlotul polonez 1,1078
Idea <15.000 USD 300 0 0,00 0,60 0,75 1,20 1,25 1,50 0 1.000 0,00 0,60 0,75 1,20 1,25 1,50
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 0,30% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic). Rubla ruseasc` 0,0662
Bank >15.000 USD 300 0 0,00 0,70 0,85 1,30 1,35 1,60 15.000 1.000 0,00 0,70 0,85 1,30 1,35 1,60
Bancpost 2.000 5.000 - 0,6%, min. 15 lei 1,00 0,75 1,25 1,75 2,50 0,40 0,75 1,00 1,25 1,70 Coroana suedez` 0,4453
Libra Internet Bank* 50 100 0 0 0,10 0,20 0,50 0,60 0,75 50 100 0,00 0,10 0,20 0,50 0,60 0,75
Libra Internet Bank: *dobånzile afi[ate sunt valabile pentru depozitele constituite online; Lira turceasc` 0,7332
Libra Internet Bank* 100 100 0 pf / 0 pj 0 0,00 2,25 2,35 2,50 2,75 3,00 0 2,25 2,35 2,50 2,75 3,00
CEC Bank – 200 0 la scaden]`/0,5% 0 0,05 0,05 0,10 0,15 – 3.000 0 0,05 0,05 0,05 0,15 Dolarul american 4,2171
Banca Romåneasc` 0 150 0* 0 0,20 0,30 0,60 0,70 0,75 0 500 0,05** 0 0,10 0,40 0,50 0,55 Libra Internet Bank: *dobånzile afi[ate sunt valabile pentru depozitele constituite online; **pentru posesori card Libra Gold, Libra Eva, Libra Medical, la min. 500 RON p`stra]i pe card
Persoane fizice: contul de economii Flexibil ofer` dobånd` de pån` la 0,30% p.a. (suma minim` 250 USD); * numai pentru retrageri \n ziua scaden]ei; ** pentru segmentul IMM, dobånda la vedere este 0% p.a.
Dinarul sårbesc 0,0402
Transilvania 100 2.500 0 fiz; 0,4 fiz 0 0,25 0,65 0,85 - 1,25 0 0,10 0,20 0,30 0,40 0,55
Bank of Cyprus 250* 250-50.000 0 0,5* 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 250 250-50.000 0,1 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 Hryvna ucrainean` 0,1646
>50.000 0 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 >50.000 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 0 jurid. 0,55 jurid
Gramul de aur 189,2788
Garanti Bank 200 0 1,20 1,55 1,70 1,85 200 0,01 0,50 0,80 1,10 1,40 0 2,5 2,7 2,7 2,7 2,7 0,1 1 1,5 2 2 2
Crédit Agricole Bank 0 500 0 pf; 10 ron la pj 0% la termen*
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 1,5 2 2 2,25 2,5 0 5.000 0 0,75 1,25 1,4 1,35 1,75 DST 5,8239
TBI Bank depozit online - - - - - 1,70 2,25 3,50 3,65 4,00 - - - - - -
Volksbank 0 100 0 0,10 0,75 1,10 1,25 - - 0 0 0,1 0,4 0,5 0,6 - 0,55 BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
depozit simplu - - - 0,00 - 1,70 2,25 2,75 2,90 3,25 - 1,60 1,80 2,05 1,90 2,50 1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 1,5 2,5 3 3,15 - 3,25 0 2.500 0 2,5 3 3,15 - 3,25 bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n
Bancpost - 1.000 0,5% min. 3 euro 0,05 0,05 0,10 0,20 0,40 - 5.000 0 0,01 0,01 0,01 0,10 Alpha Bank 50 - - * - 0,75 1,30 1,85 2,00 2,80 - 0,50 0,95 1,15 1,30 1,45 tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
*Comision retragere numerar: 0% \n ziua scaden]ei depozitului [i \n urm`toarele 3 zile lucr`toare. Pentru studen]i, pensionari [i persoanele care \ncaseaz` salariul la Alpha Bank, depozitele la termen cu scaden]` mai mare sau egal` cu 3 luni au SURSA: BNR
EUR condi]ii speciale. Rata dobånzii pentru depozitele constituite la ghi[eele b`ncii este mai mare cu 0,20% pe an.
Raiffeisen Bank - 500 0,5 - - - 0,10 - 0,20 3.000 0 0,9 1,1 1,3 - 1,6
BANCA TELEFON
5.000 0,5 - 1,05 1,1 1,35 - 1,6 10.000 0 0,95 1,15 1,4 - 1,7 ING 1.000 10.000 - - 2* 4,25 4,75 - - 5 0,1 4** 4,25** - - 4,5**
40.000 0,5 - - 0,30 0,40 - 0,60 40.000 0 1 1,2 1,5 - 1,8
* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%; ** pentru firme cu cifra de afaceri mai mic` de 2 mil. euro sau 8 mil. lei
BCR 250 200 1% min.5$ 0,01 0,01 0,05 - 0,10 3.000 3.000 0 0 0 0 0 10 BCR 08010801227
Banca Italo Romena - - - - - 3,75 4 4,25 4,5 4,75 - 3,75 4 4,25 4,5 4,75
BRD - 150 - 0 0,01 0,01 0,05 - 0,10 5.000 5.000 0 (pj) 0,01 0,01 0,05 - 0,10
- 3.001 - 0 0,01 0,01 0,05 - 0,10 - - 0 (pfa) 0,01 0,05 0,10 - 0,15 Certificate de depozit nominative: - - - - - 4 4,25 4,5 4,75 - - 4 4,25 4,5 4,75
BRD 0800803803 (free); 3026161
- 10.001 - 0 0,01 0,01 0,05 - 0,10 - - - - - - - - Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minim` 4.000 lei): 4 luni - 6%; Depozitul „BINE CRESCUT“ (val. minima 4.000 lei): 12 luni - 6,75%
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 0,10% pe an; suma minima in cont - 400 EUR
Bancpost 3080901
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 0,10% pe an; suma minima in cont - 800 EUR (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic) Intesa Sanpaolo Romania 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,5 pf/0,6 pj 0,1 2,75 3 3,15 3,25 3,35 0,1 2,75 3 3,15 3,25 3,35
TBI Bank - - - - 0,15 0,30 0,50 0,60 0,70 - - - 0,05 0,15 0,25 - 0,45 0,20 0,30 0,45
CEC Bank 300 5.000 0 pf; 15 pj 0 la scade]`/0,5% 0 0,10 0,35 0,45 0,70 0 0,05 CEC 3111119; 0800800848 (free)
Transilvania ech.250€ 0,5 0 0,10 0,15 0,25 - 0,55 ech.1.000€ 0 0,40 0,50 0,60 0,70 0,75
Alpha Bank - 15 * - 0,10 0,15 0,20 0,30 0,35 - - - 0,00 0,05 0,15 0,20 0,30 Banca Romåneasc` 500 1.000 - 0* 0 0,75 1,15 1,50 1,70 1,75 0,10** 0,40 0,80 1,15 1,35 1,40
Banca Romåneasc` 0213059000
*Comision retragere numerar: 0% \n ziua scaden]ei depozitului [i \n urm`toarele 3 zile lucr`toare. Pentru studen]i, pensionari [i persoanele care \ncaseaz` salariul la Alpha Bank, depozitele la termen cu scaden]` mai mare sau egal` cu 3 luni Persoane fizice: Contul Acces U[or ofer` dobånd` de 0,75% p.a., contul Junior Plus dobånd` de 0,75% p.a. [i contul de economii Flexibil dobånd` de pån` la 0,75% p.a.; * numai pentru retrageri \n ziua scaden]ei; ** pentru segmentul IMM, dobånda la vedere este 0% p.a.
au condi]ii speciale. Rata dobånzii pentru depozitele constituite la ghi[eele b`ncii este mai mare cu 0,20% pe an.
Idea <15.000 EUR 0 300 0 0,00 0,00 0,20 0,45 0,30 0,70 0 1.000 0,00 0,00 0,20 0,45 0,30 0,70 Idea <50.000 RON 500 1.000 0 pf/ 0 pj 0 0,00 0,90 1,40 2,95 2,05 3,45 0 0,90 1,40 2,95 2,05 3,45 Alpha Bank 0800825742 (free)
Bank Bank
>15.000 EUR 0 300 0 0,00 0,05 0,30 0,55 0,40 0,80 15.000 1.000 0,00 0,05 0,30 0,55 0,40 0,80 >50.000 RON 500 1.000 0 pf/ 0 pj 0 0,00 1,00 1,50 3,00 2,10 3,50 0 1,00 1,50 3,00 2,10 3,50
Web Depo 0 1.000 0 0,00 0,10 0,35 0,60 0,60 1,00 - - - - - - - -
Banca Transilvania 0264/407150
Web Depo 1.000 - 0 pf 0 0,00 1,25 2,00 3,25 2,10 3,50 - - - - - -
Libra Internet Bank 50 100 0 0 0,15 0,25 0,50 0,60 0,75 50 100 0,15 0,25 0,50 0,00 0,60 0,75
ProCredit Bank - 3.000 cf lista pre]uri 0,30 - - - - 0,80 - 20.000 0,15 - - - - 0,30 Libra Internet Bank 2088000
* cont de economii; ** dobånda pl`tit` \n avans (3, 6, 12 luni); *** depozitul lunii 35 zile, f`r` suma minim`
Credit Europe Bank 0 100 - - 2,25 2,5 2,5 2,5 2,5 10.000 1.000 - 2,25 2,5 2,5 2,5 2,5
ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 2,7 3,2 3,6* - 4* - 2,7 3,2 3,6* - 4* Credit Europe Bank 3017100
CEC Bank – 200 0 la scaden]`/0,5% 0 0,05 0,05 0,50 0,10 – 3.000 0 0,05 0,05 0,05 0,05
Banca Romåneasc` 0 150 0* 0 0,20 0,30 0,60 0,70 0,75 0 500 0,05** 0 0,10 0,40 0,50 0,55 ProCredit Bank 15.000 100.000 cf lista pre]uri cf lista pre]uri 1,75 - - - - 2,20 1,00 - - - - 2,00
Persoane fizice: contul de economii Flexibil ofer` dobånd` de pån` la 0,30% p.a. (suma minim` 250 EUR); * numai pentru retrageri \n ziua scaden]ei; ** pentru segmentul IMM, dobånda la vedere este 0% p.a. Banca Comercial` Feroviara 021.303.40.00
Certificate de depozit nominative: - 2,75 3 3,25 3,5 - 2,75 3 3,25 3,5
Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minima 1.000 euro): 4 luni - 3,5%; Depozitul „BINE CRESCUT“ (val. minima 1.000 euro): 12 luni - 4% Garanti Bank 200 200 0 0 1,20 1,60 2,15 2,50 0,01 0,15 0,35 0,65 0,90 Banca Comercial` Carpatica 0800807807
Bank of Cyprus 250* 250 0 2* 3,25 4 4 n/a 3,25 250 250 0,1 3,25 4 4 n/a 3,25
Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 0 3,75 4 4,5 4,75 5 0 3,5 3,75 4 4,25 4,5
500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17** 500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17** TBI Bank 0215298600
Garanti Bank 200 0 0,15 0,25 0,35 0,50 0,01 200 0,05 0,15 0,20 0,25 Volksbank 500 0 0 0 0,1 1,6 2,15 2,5 - 2,3 0,1 0,75 1 1,25 - 1,1
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2 2,5 2,75 2,75 3 0 5.000 0 1,5 2 2 2,25 2,5 GarantiBank 0212009494, 0800801234
- prin internet Banking 500 0 0 0 0,1 2,20 2,60 2,90 - 3,10 0,1 1,80 2,10 2,30 - 2,45
Volksbank 0 100 0 0,1 0,85 1,20 1,35 - - 0 0 0,1 0,4 0,5 0,6 - 0,55
- prin internet Banking 0 100 0 0,1 1,45 1,60 1,70 - 1,9 0 0 0,1 0,95 1,10 1,30 - 1,4
Volksbank 0800672222 (free)

Idea Bank S.A. *4455 sau 0213189500

 11
www.zf.ro / BUSINESS HI - TECH
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 11 iulie 2019 tel: 0318.256.286 e-mail: zf@zf.ro

Emmanuel Chautard, directorul de tehnologie Click

Microsoft deschide primul s`u magazin din Europa
\n Londra, \n „coasta” lui Apple

al Orange: Investim peste 100 mil. euro \n Gigantul american Microsoft va deschide ast`zi \n Londra
primul s`u magazin de pe continentul european, care va fi
amplasat \n centrul metropolei la cå]iva pa[i de competitorii de
la Apple, scrie Bloomberg. Microsoft a \nchiriat 22.000 de metri
p`tra]i dintr-o cl`dire istoric` situat` la intersec]ia str`zilor

2019, iar bugetul pentru re]ea a crescut cu 20% Regent [i Oxford, \n inima centrului de shopping al Londrei,
care anterior a g`zduit retailerul de \mbr`c`minte Benetton.
Cl`direa a fost proiectat` de John Nash, arhitectul care a
„desenat” [i palatul Buckingham. Chris Capossela, director de
marketing al Microsoft, a declarat c` planurile de deschidere a
l Compania are \n plan s` instaleze aproximativ 900 de antene cu tehnologia 4G [i 4G+ pentru a \mbun`t`]i acoperirea unor magazine \n Europa nu sunt determinate de mi[c`rile unor
competitori precum Apple, ci de necesitatea de a le permite
[i viteza serviciilor de comunica]ii l Orange va lansa 5G cånd le va putea oferi clien]ilor o re]ea cu o acoperire consumatorilor s` experimenteze ce produse [i servicii se afl` \n
portofoliul companiei. Adrian Seceleanu
„adecvat`” [i suficiente telefoane mobile compatibile, adic` la sfår[itul acestui an sau \nceputul anului viitor.
ADRIAN SECELEANU trimestru din 2019 traficul de date total din
Suedezii de la Enea au r`mas la mai pu]in de 270 de
angaja]i \n Romånia \n 2018
re]eaua companiei a urcat cu 50% \n raport Scurt CV -

O
range, liderul pie]ei locale
de telecom, parte a grupului
francez cu acela[i nume, a
alocat \n acest an un buget
mai mare cu 20% pentru
re]ea din investi]iile totale care vor dep`[i
100 de milioane de euro, ca parte a strategiei
companiei de a-[i \mbun`t`]i acoperirea
pentru serviciile 4G.
„Vrem s` \mbun`t`]im acoperirea [i
calitatea serviciilor 4G prin noi investi]ii \n
re]elele 4G [i 4G+. |n acest an avem \n plan
s` instal`m 900 de site-uri (antene – n. red.)
4G [i 4G+, deci vom continua \n linie cu
Vom lansa 5G \n Romånia cånd le vom
putea oferi clien]ilor ceva palpabil
Orange continu` testele cu tehnologia 5G,
pe care le-a demarat \n urm` cu cå]iva ani,
dar nu are \n plan s` lanseze comercial
servicii pe pia]a local` decåt \nb momentul
\n care re]eaua va avea o acoperire
„potrivit`” [i suficiente telefoane
compatibile cu tehnologia \n portofoliu
astfel \ncåt clien]ii s` aib` pe mas` o
ofert` „palpabil`”, spune directorul tehnic
al Orange Romånia.
„Nu vreau s` comentez mi[c`rile
competitorilor (Vodafone [i Digi au lansat
pån` acum servicii 5G - n. red.). Noi facem
eforturile pe care le-am realizat [i \n trecut”,
a declarat \ntr-un interviu pentru ZF
Emmanuel Chautard, care a preluat \n luna
noiembrie a anului trecut pozi]ia de director
de tehnologie al Orange Romånia. „Vom
\mbun`t`]i [i nivelul investi]iilor - bugetul
dedicat re]elei fiind \n acest mai mare cu
20-25%. Cu totul investi]iile se ridic` la o
sum` de peste 100 de milioane de euro, este
un efort consistent pe care \l realiz`m”, a
ad`ugat el.
Investi]iile \n tehnologia 4G sunt o pri-
oritate \n contextul \n care \n primul
cu anul anterior, iar traficul de date 4G a
avansat cu 75% \n aceea[i perioad`. La
finele lunii martie 2019 Orange avea 4,6
milioane de utilizatori de servicii 4G [i un
num`r dublu de clien]i care folosesc
serviciul de apel 4G, num`rul total de clien]i
ai serviciului fiind de 1,7 milioane.
Cu aproape 10 milioane de clien]i
pentru serviciul de telefonie mobil`, care ge-
nereaz` cea mai mare parte a veniturilor de
1,2 mld. euro ob]inute \n 2018 de companie,
Orange domin` pia]a local` de telecom,
chiar dac` nu are o re]ea fix` extins` [i un
portofoliu care include doar aproximativ o
teste de cå]iva ani cu tehnologia 5G [i
vom continua s` evalu`m care sunt cele
mai bune op]iuni pentru a le oferi clien]ilor
cea mai bun` infrastructur` atåt din
punctul de vedere al calit`]ii, cåt [i al
securit`]ii”.
Cånd ar putea lansa Orange \n Romånia
servicii comerciale bazate pe o re]ea 5G?
„Nu avem \n plan s` lans`m servicii 5G
f`r` o acoperire adecvat` a re]elei - doar
cu cåteva site-uri active. Probabil va fi la
sfår[itul acestui an, la \nceputul anului
viitor”.
jum`tate de milion de clien]i pentru serviciul
de televiziune (\n principal pentru platforma
prin satelit) [i cåteva alte zeci de mii de utili-
zatori pentru serviciile de cablu TV [i net fix
livrate prin intermediul re]elei de fibr`
optic` \nchiriate de la rivalii de la Telekom.
Ce planuri are Orange pentru re]eaua
fix`? „Explor`m toate op]iunile posibile”,
r`spunde Chautard, ad`ugånd c` Orange a
\nceput s` \[i dezvolte pe pia]a local` propria
re]ea de fibr` optic`, bazat` pe tehnologia
XGS-PON. „Este o tehnologie modern`,
mai bun` decåt ceea ce se utilizeaz` \n
EMMANUEL CHAUTARD, director de tehnologie al Orange Romånia: Nu avem \n plan s`
lans`m servicii 5G f`r` o acoperire adecvat` a re]elei - doar cu cåteva site-uri active
prezent pe pia]a din Romånia”, a spus
reprezentantul Orange, f`r` a oferi \ns`
detalii despre planurile de expansiune.
Investi]iile Orange \n zona de comunica]ii
fixe vor ]ine cont [i de cadrul de regle-
mentare [i de regimul de autorizare a
construc]iilor, subiecte \n leg`tur` cu care
exist` \n prezent consult`ri cu autorit`]ile.
„Avem a[tept`ri mari de la aceste
consult`ri, ne a[tept`m ca noul cadru de
reglementare s` favorizeze investi]iile \n
re]ea, mutare care ar fi necesar` atåt din
perspectiva infrastructurii 5G, cåt [i a celei
de fibr` optic`”, a ad`ugat el.
Emmanuel Chautard
Cu o experien]` de peste 25 de ani \n
industria de telecomunica]ii, Emmanuel
Chautard a absolvit Universitatea
Politehnic` din Paris-Saclay cu o diplom` de
inginer [i a finalizat studii de masterat \n
ingineria rRe]elelor la Télécom ParisTech. El
[i-a \nceput cariera la France Telecom \n
anul 1993, iar de-a lungul anilor a
coordonat cu succes proiecte complexe \n
diferite ]`ri europene, a avut un rol
important \n preluarea operatorului na]ional
polonez, \n prezent Orange Polonia, [i a
fost implicat activ \n lansarea serviciilor de
date pentru segmentul B2B \n Romånia. |n
ultimii opt ani, Emmanuel [i-a consolidat
experien]a \n domeniul comunica]iilor radio
[i al inova]iei, al platformelor ICT [i de
re]ea, \n calitate de director de calitate [i
procese al Orange Fran]a, ca parte a diviziei
tehnice [i IT. Anterior, s-a ocupat de
asigurarea calit`]ii serviciilor, a satisfac]iei
clien]ilor [i a performan]ei \n cadrul Orange
Polonia.
Am vrut s` vin aici - Romånia are o
reputa]ie foarte bun` \n grup, iar pia]a
local` reprezint` o provocare din punct de
vedere profesional
Francezul Emmanuel Chautard, care a
mai fost \n Romånia \n urm` cu 12 ani
pentru a contribui la dezvoltarea diviziei
B2B a companiei, spune c` [i-a dorit s` vin`
\n Romånia pe pozi]ia de director de
tehnologie, atunci cånd pozi]ia a devenit
disponibil`.
„Era vorba de o ]ar` european` [i \n
mod clar un job de luat \n considerare avånd
\n vedere c` pia]a din Romånia reprezint` o
provocare interesant` din punctul de vedere
al dezvolt`rii re]elei, iar Romånia are o
reputa]ie foarte bun` \n cadrul grupului. A
fost deci o op]iune atractiv` [i plin` de
provoc`ri pentru a m` decide s` vin aici”, a
explicat Chautard.
Enea Services Romånia, subsidiara local` a companiei suedeze
de software [i servicii IT cu acela[i nume, a \nregistrat \n 2018 un
num`r mediu de 270 de angaja]i, cu 3 mai mul]i \n raport cu
anul 2017, potrivit datelor de la Ministerul de Finan]e. Compania
a raportat o cifr` de afaceri de 58,9 mil. lei (12,7 mil. euro), mai
mare cu 22% fa]` de anul anterior [i un profit net de 3,4 mil. lei,
\n cre[tere cu 137% fa]` de 2017. Enea este specializat` pe
produc]ia de soft pentru echipamente non-PC, precum software
pentru camere video, sateli]i sau avioane. Firma are contracte
inclusiv cu Agen]ia Spa]ial` European`, dar [i cu mari companii
din aeronautic` sau domeniul medical. Suedezii au intrat pe
pia]a local` \n 2008, cånd a achizi]ionat firma IP Devel, fondat`
\n 2000 de Bogdan Putinic`. Adrian Seceleanu
Aplica]ia zilei
Nume: Tarom
Platform` soft:
Google Android, Apple iOS
Pre]: 4,5 lei
Dezvoltator: Tarom SA
Func]ionalitate: aplica]ia le ofer`
utilizatorilor acces la ofertele companiei
aeriene Tarom, ace[tia avånd posibilitatea
de a rezerva [i cump`ra online bilete de
avion direct de pe smartphone sau
tablet`. Ace[tia pot opta pentru clase diferite pentru fiecare
segment de zbor ales [i pot de asemenea s` solicite meniuri
speciale atunci cånd fac rezervarea. Totodat`, aplica]ia permite [i
realizarea check-in-ului - rezervarea locului \n avion [i primirea
biletului \n format electronic. De asemenea, utilizatorii pot vedea
mereu care este statusul zborurilor rezervate, precum [i toate
detaliile legate de c`l`toriile lor. Ioana Ni]`
Nr. Site Clien]i unici*
Top 5 cele mai
vizitate site-uri, 1 olx.ro 935.857
9 iulie
2 digi24.ro 876.841
3 adevarul.ro 773.749
4 digisport.ro 756.609
8.412.842
vizitatori unici zilnici neduplica]i
5 stirileprotv.ro 739.882
*Trafic din Romånia [i str`in`tate. SURSA: SATI

PUBLICITATE

Lituanienii de la Spark vor investi 700.000 euro

pentru a aduce ma[ini electrice de \nchiriat
l Compania de e-car sharing va pune la dispozi]ia bucure[tenilor o flot` de 50 de ma[ini
electrice \n urm`toarele s`pt`måni.
IOANA NI}~ „Per total, investi]ia pentru intrarea [i investi]ia \n compania a ajuns la circa
dezvoltarea pe pia]a din Romånia se va ridica 10 mil. euro. Pe lång` ]ara-mam`, Spark
SPARK Technologies UAB, compania la circa 700.000 euro \n urm`torii 2-3 ani. |n activeaz` \n prezent [i pe pia]a din Bulgaria.
lituanian` care ofer` un serviciu de tip car- primii ani ne vom axa practic pe popularizarea „Din Lituania ne-am extins spre Sofia
sharing pentru \nchiriere de ma[ini electrice serviciului, ca lumea s` se obi[nuiasc` cu pentru c` acolo am g`sit primii parteneri, iar
prin intermediul unei aplica]ii mobile, va acesta, [i abia apoi vom putea vorbi de apoi pasul firesc a fost spre Bucure[ti pentru c`
pia]a este asem`n`toare, de[i este un ora[ mai
mare [i mai aglomerat decåt capitala bulgar`.
Obiectivul este ca serviciul s` ajung` treptat
disponibil la nivel interna]ional”, a explicat el
alegerea Bucure[tiului ca a treia loca]ie pentru
extinderea serviciului \n afara Lituaniei. Com-
pania de e-car-sharing urmeaz` s` mai lanseze
serviciul \ntr-o alt` ]ar` vecin` a Lituaniei pån`
la finalul anului.
Cum func]ioneaz` \ns` serviciul de
e-car-sharing Spark? Utilizatorii de
smartphone-uri trebuie s` \[i
descarce aplica]ia Spark, iar
apoi s` \[i creeze un cont cu
datele personale [i datele
cardului bancar. Odat`
creat contul, ace[tia vor
putea vizualiza pe harta din
Flota Spark va avea
aplica]ie ma[inile din flota
50 de ma[ini electrice
IORDAN TONCHEV, directorul general al Spark Car Sharing SRL: Estim`m c` \ntr-un Spark disponibile \n apropie-
\n Bucure[ti
an vom avea circa 6.000-7.000 de utilizatori \n Bucure[ti, iar pån` \n iulie anul viitor vom rea loca]iei lor.
avea \n total 100 de ma[ini \n flot`. |n primii ani ne vom concentra numai pe Capital`. Dup` ce au ales ma[ina dorit`,
utilizatorii au la dispozi]ie 15 minute pentru a
investi circa 700.000 de euro \n urm`torii 2-3 recuperarea investi]iei”, a declarat pentru ZF ajunge la ea, deblocarea realizåndu-se direct
ani pe pia]a local` pentru a populariza Iordan Tonchev, directorul general al Spark din aplica]ie. Flota Spark din Bucure[ti num`-
serviciul. Suma cuprinde atåt investi]ia \n flota Car Sharing SRL, subsidiara local` a r` 50 de ma[ini electrice, Nissan Leaf [i Re-
de ma[ini electrice, cåt [i celelalte costuri companiei lituaniene. nault Zoe, care vor deveni disponibile \n apli-
adiacente precum marketing, opera]ional [i Spark Technologies UAB a fost \nfiin]at` ca]ie treptat \ncepånd cu aceast` s`pt`mån`.
administrativ. \n 2016 de c`tre Nerijus Dagilis, iar pån` acum Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

Veeam Software [i-a majorat afacerile locale cu

37% \n 2018, la peste 96 milioane de lei
DAN POPA, director regional pentru
Romånia, Bulgaria [i Albania în cadrul
Veeam Software
IOANA NI}~
VEEAM Software, companie specializat` \n
furnizarea de solu]ii care asigur` disponibilitatea
[i recuperarea datelor, cu sediul central \n
Elve]ia, a raportat anul trecut o cifr` de afaceri
net` de 96,5 milioane lei (circa 20,7 milioane
euro) pentru opera]iunile din Romånia, \n
cre[tere cu 37% comparativ cu 2017, potrivit
datelor de la Ministerul de Finan]e.
Subsidiara local` Veeam, \nfiin]at` \n urm`
cu patru ani [i axat` pe activit`]i de suport pentru
marketing [i vånz`ri, a \nregistrat \ns` o cre[tere
[i mai mare pentru profitul net – 68%, acesta
ajungånd anul trecut la 3,3 milioane lei, conform
aceleia[i surse. |n ceea ce prive[te num`rul de
angaja]i, compania a avut \n medie 403 salaria]i
\n 2018, cu 90 mai mult fa]` de 2017. |n toamna
anului trecut, reprezentan]ii locali ai Veeam
Software anun]aser` deja dep`[irea pragului de
400 angaja]i per total, cu ]inta de a ajunge la o
echip` de 500 de persoane pån` la finalul lui
2018.
Circa 60% din echipa local` a Veeam
Software lucreaz` \n cadrul departamentului
axat pe activit`]i de suport pentru marketing [i
vånz`ri, restul angaja]ilor fiind \mp`r]i]i \ntre
departamentul de suport tehnic (circa 15%) [i cel
financiar [i administrativ. Pe plan local, Veeam
Software nu vinde direct, ci prin intermediul unei
re]ele de peste 150 de parteneri.
Aproximativ 80% din cele mai mari 500 de
companii din lume folosesc solu]iile Veeam.
Printre clien]ii care sunt deservi]i [i de pe plan
local se num`r` Volvo, Telefonica sau
aeroportul Gatwick. |n Romånia, compania are
peste 300 de clien]i pe plan local, majoritatea din
industria bancar`, auto, IT, energie [i utilit`]i.
PUBLICITATE