POLONIA TOTUL PENTRU FAMILIE!

CUM SE DIFEREN}IAZ~ LIDERII ROMÅNI DE CEI DIN COMBUSTIBIL

REGIUNE: SUNT PRIMII LA MUNC~, DAR NU STAU BINE PENTRU
Citește suplimentul POLONIA
disponibil în 7 noiembrie împreună cu
LA PLANIFICARE {I VOR S~ CONTROLEZE TOT ACCELERARE
Pagina 2 Citi]i \n
BUSINESS Magazin
Proiect susținut de: Revista Business MAGAZIN apare \n Inmedio [i Relay \n fiecare LUNI [i cost` 19 lei
0 6 3 0 1

Ziarul Financiar
2 3 0 1 1 6
9 4 8 3 6 0

- TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -

5

EDITAT DE MEDIAMEX INVESTMENT SRL ANUL XXIV / NR. 6.301 12 PAGINI LUNI, 6 NOIEMBRIE 2023 PRE}: 12 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288

Limitarea tranzac]iilor cash a devenit un Videoconferin]a ZF Economia verde

ZF [i Banca Transilvania au lansat \n mai 2019 proiectul
Afaceri de la zero, o platform` dedicat` micilor antreprenori, firmelor
care au creat peste 1,7 milioane de locuri de munc`. Vodafone s-a al`turat
proiectului Afaceri de la zero \n septembrie.
Sofian Giuroiu s-a
\ntors \n Romånia [i
a deschis Poke Me
Up, un restaurant
cu poke bowls, pe
care l-a pornit cu
12.000 euro
Pagina 12
PUBLICITATE
subiect electoral. Vrea [i poate Romånia s`
devin` o economie cu pl`]i digitale 100%?
l Micile magazine din Romånia din mediul rural [i ora[ele mici sunt cuprinse
de revolt`, pentru c` nu \[i mai pot pl`ti distribuitorii cu cashul primit de la
clien]i, avånd \n vedere c` majoritatea pl`]ilor \n aceste zone se fac cash
Miza ar fi, conform calculelor ZF, pl`]i de 10 mld. euro pe an l Peste aceasta,
se adaug` alte limit`ri ale tranzac]iilor cash. Peste aceast` nervozitate au
survenit informa]ii c` unele b`nci au majorat comisioane/tarife de pl`]i [i
\ncas`ri, de cånd s-a aflat de noile prevederi [i pån` \n prezent.
R~ZVAN BOTEA de exemplu, \n multe magazine [i
restaurante clien]ii sunt avertiza]i
Romånia pe dou` ro]i. Mai
pu]in de 2% din popula]ia
ora[elor mari folosesc bicicleta
ALINA-ELENA VASILIU, CRISTINA BELLU
AUTORIT~}ILE nu trebuie s` a[tepte presiunea
bicicli[tilor pentru a dezvolta re]elele de piste corespun-
z`toare, ci trebuie s` investeasc` \n infrastructura
adecvat` pentru ca mersul cu bicicleta s` devin` o
activitate [i func]ional`, nu doar de agrement.
Totu[i, de[i fonduri exist`, ce este important este ca
pistele s` fie amenajate corect, s` respecte nevoilor celor
MARCEL CIOLACU: Este care le folosesc [i s` nu le dea b`t`i de cap, pentru a
inadmisibil si intolerabil s` cre[ti deveni \ntr-adev`r utile. Sunt concluziile participan]ilor
mediul rural sau din ora[ele mici, artificial comisioanele bancare. la videoconferin]a Economia verde „Romånia pe dou`
care sunt pl`tite de c`tre clien]i \n ro]i: Cum se dezvolt` re]elele de piste [i facilit`]ile pentru

C
ea mai mare con-
trovers` survenit`
ca urmare a
pachetului fiscal
care urmeaz` s`
intre \n vigoare pe 11 noiembrie
\n mare parte vine, \n mod
nea[teptat, de la ni[te prevederi
pe care nimeni nu le b`ga \n
seam` pån` cu pu]in timp \n
urm`, [i anume cele privitoare la
limitarea pl`]ilor cash.
Cineva din Ministerul Finan-
]elor a strecurat \n pachetul
legislativ prevederi privind
limitarea cashului. Cashul este
\nc` foarte utilizat \n Romånia,
mai ales \n zonele electoratului
PSD, [i anume mediul rural [i
ora[ele mici.
Pe de alt` parte, de[i exist`
concep]ia c` \n Vest societatea se
\ndreapt` spre cashless, \n Berlin,
c` nu se poate pl`ti decåt cash.
Explica]ia este c` micii retaileri [i
restaurantele se plång de
comisioanele foarte mari care le
m`nånc` din marja de profit.
În context, premierul Marcel
Ciolacu a spus: „este inadmisibil
si intolerabil s` cre[ti artificial
comisioanele bancare.“ Nu este
clar dac` acestea au fost crescute
acum.
|n Romånia, impactul cel
mai mare al noilor prevederi este
urm`torul:
1. Plafonul de pl`]i \ntre
persoane juridice [i persoane
juridice se reduce de la 5.000 de
lei la 1.000 de lei pe zi pentru o
singur` persoan` juridic` [i de la
10.000 de lei la 2.000 de lei pe zi
c`tre mai multe persoane
juridice. Acest impact este foarte
mare pentru magazinele mici din
majoritate cu cash. Aceste mici
magazine pl`tesc distribuitorii de
ap`, sucuri, bere, alimente o dat`
sau de cåteva ori pe s`pt`mån`,
\n general cu cash. Pentru un
magazin dintr-o comun` \nde-
p`rtat` de un ora[ unde s` existe
posibilit`]i de depunere a
numerarului la banc` [i
creditarea contului pentru a pl`ti
mai departe prin banc` distri-
buitorii, situa]ia devine chiar
critic`.
Luånd \n considerare c`
pia]a de retail \n Romånia este de
circa 40 miliarde de euro, din
care 20 miliarde de euro este a[a-
numitul comer] tradi]ional, se
poate evalua c` m`sura afecteaz`
cam jum`tate din comer]ul
tradi]ional, adic` \ncas`ri anuale
de circa 10 mld. euro.
Mai multe detalii pe zf.ro teras` se pl`te[te doar cash.
bicicli[ti?“organizat` de Ziarul Financiar \n parteneriat
cu Raiffeisen Bank.
„Din nefericire, la noi se practic` ciclismul de
agrement, [i nu neap`rat cel care s` ne fie de folos,
precum deplas`rile c`tre locul de munc` sau c`tre [coal`.
Din datele pe care le avem, \n ora[ele mari, 0,5-1%,
maximum 2% din popula]ie folosesc bicicleta. Acest
procent trebuie crescut“, a spus Thomas Moldovan,
vicepre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru Sport.
Vezi pagina 9
Antreprenori locali
Produc`torul de lactate
Artesana tatoneaz` intrarea
Berlin, septembrie 2023. La o
pe pia]a din SUA
M~D~LINA DEDIU PANAETE

DANIEL Donici, managing partner \n cadrul Artesana,

Agricultura [i procesarea alimentar`, construc]iile, \n special infrastructura mare, logistica produc`tor de lactate din jud. Gala]i, spune c` Artesana
a fost, este [i va r`måne o afacere de familie [i chiar dac`
[i energia sunt cåteva segmente cheie care ar putea duce Romånia mai departe a atras ca partener fondul de investi]ii ROCA, doar a
intrat \ntr-o „familie“ mai mare [i nu exclude nici alte
Agricultura [i procesarea alimentar`, construc]iile, \n special europene sau cåt mai mul]i bani europeni “, sus]ine Bogdan Neac[u. parteneriate punctuale, mai ales din perspectiva
infrastructura mare, logistica [i energia sunt cåteva segmente cheie El a mai ad`ugat c`, din punctul de vedere al b`ncii, \ncearc` s` exportului produselor pe pia]a interna]ional`.
care ar putea duce Romånia mai motiveze antreprenorii s` se uite la „Unul din visurile noastre este s` export`m
n Cum se conformeaz` companiile la reglement`rile privind protec]ia
departe, a spus Bogdan Neac[u, programele care au \n spate fonduri brånzeturi \n patria cu peste 400 de sortimente [i unde
datelor cu caracter personal [i cum verific` acest lucru autoritatea de director general, CEC Bank, \n nerambursabile, garan]ii de stat sau 96% din cet`]eni consum` lactate \n mod regulat: Fran]a.
profil? O discu]ie cu avocatul IURIE COJOCARU, partener coordonator la cadrul Conferin]ei ZF Investi]i \n dobånzi subven]ionate unde este {i nu ne oprim aici. Chiar \n aceste zile facem primii pa[i
NNDKP Romånia, organizat` de ZF \n cazul pentru c` va face oarecum pentru a trece Atlanticul [i s` stabilim o prezen]`, \ntr-o
n Ce se mai \ntåmpl` cu tranzac]iile [i pre]urile apartamentelor, ce zone parteneriat cu CEC Bank, la Bac`u. u[or s` se accepte apetitul form` sau alta, \n Statele Unite“, a spus antreprenorul
cresc/scad? O discu]ie cu DANIEL CRAINIC, director de marketing la „Cred c` sunt cåteva segmente investi]ional fa]` de produsele \ntr-un r`spuns la cåteva \ntreb`ri trimise de ZF cu ocazia
imobiliare.ro cheie care vor trage Romånia mai clasice de creditare. De asemenea, realiz`rii suplimentului aniversar ZF 25 de ani, care va fi
departe, vorbim de agricultur` [i [eful CEC Bank a mai explicat [i publicat \n perioada urm`toare. Chiar \n aceast`
Moderator: Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF procesare alimentar`, construc]ii, faptul c` derapajele, \n general perioad` reprezentan]ii Artesana particip` la o
cu prec`dere infrastructura mare, impacteaz` costul de finan]are. conferin]` \n SUA, o ocazie potrivit` [i pentru a cerceta
logistica [i energia. Este vital ca \n Reprezentan]ii mediului de business din Bac`u [i reprezentan]i ai Mircea Nica op]iunile de pe pia]a nord-american`. Daniel Donici
jurul acestor segmente Romånia s` b`ncii care au fost prezen]i la ZF Investi]i \n Romånia, conferin]` Vezi pagina 8 [i adaug` c` inaugurarea recent` a noii fabrici Artesana, tot
Investi]i \n Romånia atrag` cåt mai multe fonduri organizat` de ZF \n parteneriat cu CEC Bank la Bac`u. www.zfcorporate.ro \n Tecuci, va asigura cel pu]in \n urm`torii cinci-[apte ani
capacitatea necesar` de produc]ie.
urm`ri]i pe zf.ro [i pe facebook ZIARUL FINANCIAR
Vezi pagina 12
Ast`zi de la ora 14.00 la 15.00 pute]i urm`ri

25
5
n Cum se poate dezvolta fenomenul motosport \n Romånia? Ce investi]ii
presupune [i cum st`m cånd vine vorba de infrastructur`? Urm`ri]i o
Bursa de Valori Bucure[ti, de ANI
Vånz`rile de ma[ini, aparent cea mai
Romånia are 40% din c`ile
discu]ie cu GEORGE LADOPOULOS, fondator, Junior Motorsport
aproape un nou maxim „stabil`“ pia]` \n 25 de ani: \n 1998 se
n De ce se extinde accelerat retailerul de optic` Lensa \ntr-o perioad` \n
vindeau aproape 143.000 de ferate electrificate, iar pentru a
care al]ii amån` investi]ii? Ce oportunit`]i au ap`rut? Urm`ri]i o discu]ie
cu NICOLETA DUMITRESCU, director opera]ional, Lensa istoric dup` o cre[tere ZF v` invit` s`
descoperi]i 25 de
ajunge la 100% sunt necesare
ani de business autovehicule \n Romånia, iar \n 2023
Moderator: Alex Ciutacu, jurnalist ZF semnificativ` pe BET prin puterea
cifrelor, ajungem spre 180.000 peste 10 mld. euro
a oamenilor,
EDUARD IVANOVICI a companiilor [i
ZF I VIDEO. Emisiunile zilei. Luni 6 noiembrie <…> a evenimentelor BOGDAN ALECU Chiar dac` volumele de atunci [i l Roland Berger: F`r` cre[terea traficului,
CU 1% s-a apreciat vineri BET, indicele de referin]` al care au marcat cele de acum din pia]` par similare, nu se justific` investi]ia.
09:30 ZF DIGITAL SUMMIT 2023 Bursei de Valori Bucure[ti, [i a ajuns astfel la modul \n care arat`
PIA}A auto a anului \n 1998 Dacia reprezenta aproape
ast`zi Romånia.
09:30 ZF DESCHIDEREA DE AST~ZI. CUM VA MERGE BURSA, parteneri 14.465 puncte, aproape doborånd precedentul record. 1998 era dominat` de trei sferturi din volume, cu modelele ROXANA PETRESCU
BVB, Banca Transilvania Dinamica de la \nceputul anului este de plus 24%, cu [tirea privatiz`rii Automobile Dacia, sale Berlin` [i Nova. De asemenea,
10:00 ZF AGROPOWER, parteneri Banca Transilvania mult peste pie]ele dezvoltate din vestul Europei. a uzinei de la Mioveni. |n acel an Daewoo, care preluase \n 1995 uzina |N timp ce Polonia defileaz` cu un grad de electrificare a
12:00 ZF LIVE, partener Orange Business „Rezultatele bune [i dividendele anun]ate de BRD, Radu Vasile, premierul de la acea de la Craiova, era un juc`tor c`ilor ferate de 70% iar state precum Elve]ia sunt deja la
13:00 ZF TECH DAY, partener Orange Business coroborate cu revenirea cota]iei OMV Petrom [i vreme, semna privatizarea important, al`turi de ARO, care \nc` 100%, Romånia este aproape de coada clasamentului
14:00 ZF INVESTI}I ÎN ROMÅNIA, partener CEC Bank majorarea num`rului de ac]iuni r`scump`rate de Fondul prin vånzarea lansa modele noi. european cu un procent de circa 40%. Dar f`r` cre[terea
15:00 ZF LOGISTICA BUSINESSULUI, partener Eli Parks Proprietatea au dus la cre[terea indicelui la noi maxime pachetului de 51% Vezi pagina 6 traficului feroviar, deblocarea unor investi]ii masive \n
16:00 15 MINUTE CU UN ANTREPRENOR, partener Alpha Bank istorice. Se pare c` BVB reu[e[te \n continuare s` se din ac]iuni. aceast` direc]ie este nesustenabil` din punct de vedere
17:00 AFACERI DE LA ZERO, parteneri Banca Transilvania, men]in` \n topul randamentelor \n acest an pe pie]ele economic.
Vodafone Business financiare“, spune Radu Cojoc, broker al societ`]ii de „Romånia are o re]ea de cale ferat` cu o lungime
19:00 ZF IT GENERATION, partener InnovX BCR intermediere Goldring. total` de aproximativ 10.600 de kilometri, din care
Vezi pagina 4 aproape 4.000 km sunt electrifica]i. Cu o rat` de
electrificare de sub 40% a infrastructurii de transport
feroviar, Romånia se situeaz` sub media european`, care
CURS VALUTAR - 3.11.2023 a atins pragul de 50%“, spune Szabolcs Nemes, managing
partner, Roland Berger Romånia. Iar concentrarea
CHF POLONIA {I UNGARIA AU PORNIT |N FOR}~ T~V~LUGUL
REDUCERILOR DE DOBÅNZI DIN EUROPA DE EST DIN NEVOIA
traficului pe anumite por]iuni face dificil` discu]ia despre
o re]ea de c`i ferate 100% electrificat` \n Romånia.
4,9701 4,6698 5,1613 1,0702 0,9625 Trenul Bucure[ti – Constan]a este singurul din ]ar`
LEI LEI LEI CHF DE A IMPULSIONA ECONOMIA, CONSUMUL {I ALEG~TORII, DAR care ajunge la viteze de 90 pån` la 120 de kilometri pe
or`, \n timp ce marile ora[e ale ]`rii sunt conectate pe
0,0008 -0,0037 -0,0121 0,0041 0,0003 VOR |NCETINI. RISCURILE SUNT DEOCAMDAT~ PREA MARI rute feroviare unde viteza nu dep`[e[te 60 de kilometri
LEI LEI LEI $ CHF Pagina 10 pe or`, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.190, 0318.256.429 Vezi pagina 12
 2
www.zf.ro/EVENIMENT
PUBLICITATE
tel: 0318.256.245 ZIARUL FINANCIAR l
e-mail: zf@zf.ro Luni, 6 noiembrie 2023
Urmăriți live pe zf.ro și Facebook Ziarul Financiar

WE ARE THE DIGITAL PEOPLE

SAVE
Cum se diferen]iaz` liderii romåni de cei
ORGANIZEAZĂ THE DATE
6-7 NOIEMBRIE
ORA 09:30
BUCUREȘTI
din regiune: sunt primii la munc`, dar nu
stau bine la planificare [i vor s` controleze tot
l „Vrem s` avem un mai mare control al comenzilor, pe principiul: sunt la conducere, eu stabilesc
EDIȚIA A XIII-A SUMMIT direc]ia, sunt puternic, voi controla totul“ l „Noi, romånii, nu suntem cei mai buni la planificare
din regiune, dar suntem cei mai buni la ac]ionat“ l „Cultura romånilor este foarte diferit` de cea a
CE ROL POATE JUCA sårbilor [i de cea a ungurilor. Grecii, de exemplu, \ncep munca \n jur de ora 10.00 – 11.00.“
AI RAMONA CORNEA
ÎN TRANSFORMAREA

L
iderii companiilor de pe pia]a
DIGITALĂ A ROMÂNIEI? local` se diferen]iaz` de cei din
celelalte ]`ri din regiune prin
rapiditatea cu care accept` noi
 Care sunt industriile care ar putea beneficia cel mai mult de sarcini, prin rapiditatea cu care
implementarea inteligenței artificiale?  Se folosește sectorul iau deciziile importante, \ns` au [i o serie de
public de inovația generată de start-up-urile tech?  Digitalizare tr`s`turi mai pu]in bune, precum dorin]a de
vs. dosarul cu șină – ce spune statul că face și care este realitatea? a controla toate procesele sau deciziile din
 Câți operatori de telecom își mai dorește statul român pe companie sau problemele legate de
piață?  De ce România nu mai este între campionii europeni la planificare.
implementarea tehnologiei 5G?  Reglementări în era AI „|n 2019, cånd m-am uitat la e[antionul
nostru de lideri romåni versus lideri
Event sales managers: Corina Tăbăraș / 0737.348.423 / corina.tabaras@m.ro occidentali, am v`zut un scor semnificativ
Detalii și înregistrări: Daniela Fătu / 0784.460.431 / daniela.fatu@m.ro
Andreea Georgescu / 0744 340.308 / andreea.georgescu@m.ro
mai mare la micromanagement la cei
romåni. S-ar putea s` vrem s` avem un mai
Parteneri Platium: mare control al comenzilor, pe principiul:
sunt la conducere, eu stabilesc direc]ia, sunt
puternic, voi controla totul. Este foarte bine
c` acum aceast` tendin]` este la un nivel
Partener Inovație: Parteneri Gold: mai mic, a[a c` poate pandemia ne-a ajutat
s` fim mai prieteno[i cu ceilal]i sau poate s` M~D~LINA B~LAN, managing partner al companiei de CRISTINA MANCA{, vicepre[edinte, resurse umane, Schneider
\nv`]`m cum s` ne relax`m“, a spus consultan]` \n resurse umane Hart Consulting: Un leadership Electric South-East Europe: Cultura romånilor este foarte diferit`
M`d`lina B`lan, managing partner al corect este esen]ial pentru a naviga \n vremuri \n schimbare [i cu de cea a sårbilor [i de cea a ungurilor, de exemplu. Grecii, de
companiei de consultan]` \n resurse umane multe provoc`ri. Organiza]iile cu lideri eficien]i ies cå[tig`toare exemplu, \ncep munca \n jur de ora 10.00 – 11.00. Colegii din
Hart Consulting, \n cadrul unui eveniment dup` ce criza se atenueaz`. Bulgaria sunt de obicei foarte umili [i vor s`-i urmeze pe ceilal]i.
organizat de compania sa.
Mircea }iplea, partener \n cadrul „Nu avem cåte un CEO \n fiecare chiar dac` volumul lor de munc` este unul care nu te-ai gåndit niciodat`“, a detaliat
Amrop Romania, firm` ce ofer` servicii de dintre 15 ]`ri \n care suntem prezen]i, avem ridicat. Cristina Manca[.
Parteneri Silver: recrutare pentru pozi]ii de top [i middle [ase CEO [i al]i [ase vicepre[edin]i. Nu am „|ntr-unul dintre interviurile pe care |n acest context condus de volatilitate
management, sus]ine c` liderii romåni sunt adus to]i liderii \ntr-o ]ar` \n cazul Europei le-am avut recent, unul dintre colegii mei, pe toate pie]ele, liderii trebuie s`-[i
primii la munc`, la ac]iune, dar stau r`u la de Sud-Est , de[i nou` ne-ar fi fost mai u[or care a aplicat pentru un rol la nivelul dezvolte versatilitatea pentru a avea un
planificare. „Noi, romånii, nu suntem cei a[a, ci avem cåte doi – trei oameni \n fiecare Europei de Sud-Est, a descris modul \n care impact pozitiv [i durabil asupra vie]ii altora,
Parteneri Bronze: mai buni la planificare din regiune, dar ]ar` mare din regiune. Am f`cut acest lucru interac]iona]i cu oamenii din toate aceste societ`]ii [i asupra afacerilor, crede
suntem cei mai buni la ac]ionat. Cånd pentru c` vrem s` avem un echilibru [i ]`ri. {i a descris situa]ia a[a: A[adar, M`d`lina B`lan.
situa]ia devine dificil`, suntem primii care pentru c` am v`zut diferen]a cultural`, de[i romånii sunt de obicei primii care preiau o „Con[tientizarea de sine este un factor
g`sesc solu]ia, o repar` [i, \n cele din urm`, teritoriul este relativ mic. Cultura sarcin`, le dai ceva [i ei o vor lua, chiar dac` esen]ial pentru un lider excelent.
o implementeaz`“, a spus el \n cadrul romånilor este foarte diferit` de cea a volumul lor de munc` este deja foarte Instrumentele de evaluare [tiin]ifice, bine
Partener
Suport: aceluia[i eveniment. sårbilor [i de cea a ungurilor, de exemplu. mare. Vor urma bulgarii pentru c` le place validate, pot ajuta liderii s` ob]in`
Cristina Manca[, vicepre[edinte al Grecii, de exemplu, \ncep munca \n jur de asta [i vor s` o fac`. Ungurii ar putea fi con[tientizare strategic` [i s` se dezvolte.
departamentului de resurse umane al ora 10.00 – 11.00. Colegii din Bulgaria sunt foarte \nc`p`]åna]i pån` cånd spui c` Un leadership corect este esen]ial pentru a
Schneider Electric South-East Europe, de obicei foarte umili [i vor s`-i urmeze pe romånii au f`cut-o [i atunci nu pot rezista [i naviga \n vremuri \n schimbare [i cu multe
sus]ine c` liderii romåni au o cultur` ceilal]i“, a spus ea. vor [i ei s` se al`ture. Sårbii [i croa]ii au provoc`ri. Organiza]iile cu lideri eficien]i
PUBLICITATE
diferit` de cea a celor din regiune, iar aceste Astfel, ea spune c` romånii sunt primii propria lor modalitate de gåndire [i uneori ies cå[tig`toare dup` ce criza se atenueaz`“,
diferen]e se v`d \n modul \n care lucreaz`. care \[i asum` o sarcin` nou`, de exemplu, surprind pentru c` aduc o creativitate la a concluzionat ea.

Sorin Roibu, Arthur Hunt Romånia: Pia]a recrut`rii UN SALARIU PE ZI.

pozi]iilor de management este \n acest moment Un field services analyst
cå[tig` \ntre 1.100 [i
un amestec \ntre precau]ie, oportunit`]i [i crize 1.400 de euro net pe lun`
l „Fa]` de anii preceden]i, 2023 este diferit \n sensul cre[terii tensiunilor [i a
precau]iei, diminu`rii apetitului pentru schimbare [i al unei disponibilit`]i mai
reduse a angajatorilor de a m`ri salariile la angajare.“
RAMONA CORNEA „Dac` unele companii \ncearc` s`
ofere programe de wellbeing, altele nu
PIA}A recrut`rii la nivel de executivi con[tientizeaz` importan]a [i oricum \n
este \n acest moment un amestec \ntre final este responsabilitatea individual`
precau]ie, oportunit`]i [i crize, sus]ine care arat` cåt de mult ne dorim s`

ECONOMIA Sorin Roibu, managing partner al

Arthur Hunt Romånia, o companie cu
activitate \n domeniul executive search,
\nv`]`m s` ne adapt`m, s` ne
dezvolt`m rezilien]a. Programele de tip
coaching sunt de mare ajutor, mai ales
Proiectul editorial Un salariu pe zi
este realizat de ZF

VERDE
consultan]` de HR [i management al
proceselor de schimbare \n cadrul
organiza]iilor medii [i de mari
dimensiuni.
„Pia]a recrut`rii pozi]iilor de
management este \n acest moment un
amestec \ntre precau]ie, oportunit`]i [i
crize, ceea ce reflect` o serie de realit`]i
economice: modific`ri fiscale care
men]in incertitudini [i creeaz` tensiuni
[i revizuiri bugetare, inclusiv \n masa
salarial`, apoi sunt investi]ii str`ine \n
noi unit`]i de produc]ie industrial`, sunt
[i companii din str`in`tate care vizeaz`
recrutarea de manageri romåni, alte
companii \[i creioneaz` planuri de
restructurare, iar peste toate acestea
r`mån nevoi stringente de competen]e
tehnice, manageriale, de leadership, dar
[i de for]` de munc` calificat` \n
construc]ii [i industria prelucr`toare“, a
spus el pentru ZF.
|n plus, Sorin Roibu crede c`, fa]`
de anii preceden]i, 2023 este diferit \n
sensul cre[terii tensiunilor [i a
precau]iei, diminu`rii apetitului pentru
schimbare [i al unei disponibilit`]i mai
reduse a angajatorilor de a m`ri salariile
la angajare.
„|n acest an, tendin]a general` este
de precau]ie [i de analiz` a
alternativelor. Pentru noi a crescut
num`rul de mesaje de inten]ie de
schimbare a rolurilor din segmentul de
Urmăriţi live pe zf.ro și Facebook top management, a[tept`rile fiind ca \n
2024 s` urmeze schimb`ri importante \n
Ziarul Financiar pia]`, ceea ce poate duce [i la
oportunit`]i. O alt` tendin]` este de
în fiecare miercuri de la ora 15:00 calmare a a[tept`rilor financiare, fie
pentru c` nu mai exist` resurse a
angajatorilor, fie pentru c` e mai
precaut \n raport cu previziunile, fie c`
SORIN ROIBU, managing partner,
Arthur Hunt Romånia: O alt`
tendin]` este de calmare a a[tept`rilor
financiare, fie pentru c` nu mai exist`
resurse a angajatorilor, fie pentru c` e
mai precaut \n raport cu previziunile, fie
c` sunt modific`ri fiscale cu impact.
sunt modific`ri fiscale cu impact. |n
acest context, [i candida]ii \[i reduc
nivelul a[tept`rilor sau nu fac schimb`ri
pentru a-[i p`stra avantajele deja
cå[tigate“, a detaliat el.
|n pia]a de executive search sunt
cåteva provoc`ri importante anul
acesta. Ceea ce prezint` o provocare
este alienarea candida]ilor din anumite
sectoare dup` provoc`rile din ultimii
ani, care [i-au pus amprenta la nivel
psihologic, ceea ce se traduce printr-un
stres sistematic, dar [i o preg`tire
mental` slab` \n vederea adapt`rii la
schimbare, sus]ine Sorin Roibu.
dac` au o component` psihologic` de
tip neuro change sau care adreseaz`
problemele emo]ionale, prea pu]in
explorate \n contextul profesional. O
alt` provocare este medierea discu]iilor
finale \ntre angajator [i candidat, care
duc deseori la blocaje, din cauza
a[tept`rilor financiare de care
men]ionam anterior“, a ad`ugat el.
Pia]a de executive search va
continua s` \ntåmpine provoc`ri nu
doar \n 2024, ci \n urm`toarea decad`,
ca urmare a multiplelor schimb`ri ce se
prefigureaz` [i care diminueaz` drastic
cå[tigurile din ultima decad`, [i nu doar
pe cele financiare, este de p`rere Sorin
Roibu.
„Tendin]ele demografice, tranzi]ia
spre energia verde, conflictele
geopolitice, \nc`lzirea climei, alte
poten]iale pandemii presupun resurse
importante pe care guvernele vor trebui
s` le asigure de undeva. Totu[i,
Romånia are cele mai bune c`r]i
posibile, are investi]ii \n infrastructur`,
are stabilitate, are resurse, mai trebuie
doar viziune, una din care s` rezulte
\ncetarea perpetu`rii gre[elilor de pån`
acum, mai ales a risipei. Pia]a de
executive search poate s` aib` o
contribu]ie important` pentru c`
\ntotdeauna caut` s` g`seasc` liderii
potrivi]i \n locurile potrivite.“
|n acest moment, compania Arthur
Hunt are \n portofoliu pozi]ii de
recrutat din zone specializate din
FMCG, din industria prelucr`toare, din
retail, energie regenerabil`, distribu]ie
food & beverages [i sunt situate ierarhic
la nivel de management.
Mai multe detalii pe
zfcorporate.ro
\n parteneriat cu
Un angajat pe pozi]ia de field services analyst are un
salariu care variaz`, \n medie, \ntre 1.100 [i 1.400 de
euro net pe lun`, arat` datele de la platforma de
recrutare online bestjobs.
„Rolul unui field services analyst este de a ac]iona ca
«ambasador» al departamentului IT [i ca interfa]` \ntre
client, ServiceDesk [i echipele de suport Tier 2 [i Tier
3 pentru toate serviciile IT. Un field services analyst
furnizeaz` solu]ii pentru toate serviciile IT, incidentele
conexe, cererile de servicii [i schimb`ri. El lucreaz` \n
stråns` colaborare cu echipele interne de suport [i cu
furnizorii de servicii, asigurånd gestionarea [i
\ndeplinirea standardelor de calitate. Candida]ii care \[i
doresc un astfel de rol trebuie s` de]in` cuno[tin]e de
baz` \n re]elistic`, de administrare a sistemului de
operare Windows Microsoft Office [i experien]` \n
depanare hardware de baz`. Salariul este \ntre 1.100 [i
1.400 euro net“, sus]ine Ana Vi[ian, marketing
manager \n cadrul bestjobs.
Ana Vi[ian, marketing manager, bestjobs:
Un field services analyst furnizeaz` solu]ii
pentru toate serviciile IT, incidentele conexe,
cererile de servicii [i schimb`ri. El lucreaz` \n
stråns` colaborare cu echipele interne de
suport [i cu furnizorii de servicii.
Printre cel mai des \ntålnite beneficii extrasalariale [i
bonusuri specifice oferite pentru acest tip de loc de
munc` sunt: prime de vacan]`, vouchere de vacan]`,
abonament clinic` medical` privat` [i program flexibil.
|n prezent, 796 de posturi vacante pentru pozi]ia de
field services analyst sunt disponibile pe platforma
bestjobs dintr-un total de 35.000 de anun]uri de
angajare active. Cele mai multe anun]uri de angajare
sunt \n Bucure[ti, Cluj-Napoca [i \n regim de munc`
remote. Ramona Cornea
 3 PUBLICITATE

www.zf.ro/EVENIMENT
ZIARUL FINANCIAR l tel: 0318.256.277
Luni, 6 noiembrie 2 0 2 3 e-mail: zf@zf.ro
LOGO COMPANIE

25
25
Controversa cre[terii comisioanelor bancare pentru opera]iuni cu cash:

Premierul Marcel Ciolacu leag` cre[terile de

comisioane bancare de limitarea pl`]ilor cash [i d`
vina pe l`comia b`ncilor. B`ncile nu spun nimic
l Guvernul a limitat pl`]ile cash la 5.000 de lei pe zi [i companiile nu mai au voie s` aib`, la final de zi, mai mult de 50.000 de
lei cash \n casa de marcat, ceea ce \nseamn` c` b`ncile va trebui s` proceseze mai multe opera]iuni de depunere l Economi[tii
spun c`, mai degrab`, majorarea comisioanelor vine ca urmare a cre[terii taxelor pentru b`nci, pentru c` guvernul a pus o tax`
suplimentar` de 2% pe veniturile din dobånzi ale b`ncilor, comisioane, taxe sau dividende, pentru urm`torii doi ani.
R~ZVAN BOTEA
M
ai multe b`nci au anun]at
s`pt`måna trecut` c` vor
cre[te mai multe comi-
sioane de la 1 ianuarie
2024, inclusiv pentru
opera]iuni cu cash la ghi[eul b`ncii.
Premierul Marcel Ciolacu a legat
aceast` cre[tere de comisioane
de limitarea pl`]ilor cash, pe
care guvernul s`u a legiferat-o.
Nu este clar \ns` cum a f`cut
premierul aceast` leg`tur`,
pentru c` atåt cele mai mari
b`nci din Romånia, cåt [i
Asocia]ia Romån` a B`ncilor nu au
r`spuns, pån` la \nchiderea edi]iei print,
solicit`rilor ZF legate de afirma]iile
premierului.
„L`comia b`ncilor nu poate fi
alimentat` din dezbaterea privind banii
cash. Este intolerabil s` cre[ti artificial
comisioanele bancare. Voi convoca
s`pt`måna viitoare la Guvern o \ntålnire cu
speciali[tii din Ministerul Finan]elor [i
BNR, dar [i cu reprezentan]ii micilor
\ntreprinz`tori, ai b`ncilor [i ai societ`]ii
civile pentru a lua o decizie pe subiectul
banilor cash”, a scris premierul Marcel
Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
Atacul premierului la adresa b`ncilor
se \nscrie \ntr-un [ir de atacuri ale PSD de-
a lungul timpului la adresa „l`comiei
b`ncilor”. La final de 2018, guvernul
D`ncil` venea cu „taxa pe l`comie, care
ulterior s-a transformat \n taxa pe active [i a
disp`rut \n 2020. De asemenea, recent,
coali]ia PSD-PNL a venit cu noi taxe pentru
sistemul bancar, dar care au trecut pe sub
radar, \n lipsa reac]iei b`ncilor.
Lipsa r`spunsurilor din partea b`ncilor
la noul atac al premierului las` loc
specula]iilor. Pe de-o parte, limitarea
pl`]ilor cash [i faptul c` firmele sunt
obligate s` nu aib` mai mult de 50.000 de lei
cash la final de zi \n casa de marcat
\nseamn` mai mult de lucru pentru banc`.
CRISTIAN P~UN,
profesor de economie la
Academia de Studii
Economice (ASE) din
Bucure[ti:
Cånd pui impozite \n stånga [i
dreapta, ce te a[tep]i? Dup` ce
impozitarea veniturilor din
dobånzi [i comisioane a intrat \n
Parlament cu propunerea de 1% [i a ie[it
cu 2%, la ce te a[tep]i? Asta \n plus fa]`
de cele 70 de abera]ii legislative anti-
b`nci. Ce credeai? C` nu se vor pune
imediat \n pre]? Degeaba te o]`r`[ti
acum la b`nci. De fapt, to]i vor face asta
cu pachetul fiscal
Cu toate acestea, cu cåt sunt mai multe
opera]iuni la ghi[eu, cu atåt se pl`tesc mai
multe comisioane, deci majorarea acestora
din urm` nu poate fi justificat` prin
cre[terea volumului de opera]iuni, care
\nseamn` [i cre[terea veniturilor b`ncii.
|ntr-o [edin]` de partid, la finalul
s`pt`månii, \n care s-a stabilit c` PNL va
merge singur \n cele patru rånduri de alegeri
din 2024 [i nu la bra] cu PSD, liderul liberal
Nicolae Ciuc` a spus c` el nu este de acord
cu limitarea pl`]ilor cash, care oricum erau
limitate de legisla]ia \n vigoare, de[i partidul
s`u \[i d`duse acordul pentru aceast`
m`sur`. A[a c` nu este exclus ca, s`pt`måna
aceasta, lucrurile s` se schimbe radical.
Cum arat` noile
modific`ri pentru pl`]ile
opera]iuni cu cash:
l Maxim 5.000 de lei/zi prin pl`]i cash de
la/c`tre o persoan` juridic` de la o
persoan` fizic`
l Pl`]i cash \ntre firme de maxim
1.000 lei/zi
l Sume \n numerar \n casa de marcat la
final de zi de maxim 50.000 de lei
l Maxim 10.000 de lei pentru pl`]i sau
\ncas`ri \ntre persoane fizice
Major`rile de comisioane anun]ate de
b`nci vin [i \ntr-un context \n care pachetul
de m`suri fiscal-bugetare a intrat \n vigoare,
iar b`ncile sunt afectate printr-o supratax`
de 2% pe venituri \n primii doi ani, urmånd
ca apoi aceasta s` scad` la 1%.
BOGDAN GL~VAN,
profesor de
economie:
A[a cum am
afirmat, al`turi de
mii de al]i
economi[ti, secole
\naintea mea, exist` o
diferen]` \ntre inciden]a
juridic` a impozit`rii [i inciden]a economic`
a impozit`rii. Pe scurt, dac` guvernul pune o
tax` pe b`nci, atunci cel care aplaud` este
bun de plat`. {tiin]a nu bate cu parul.
Economi[tii spun c` era de a[teptat s`
creasc` pre]ul serviciilor bancare, pentru ca
b`ncile s` recupereze aceast` tax`. Taxa este
aplicat` inclusiv pe veniturile b`ncilor din
comisioane.
„Cånd pui impozite \n stånga [i
dreapta, ce te a[tep]i? Dup` ce impozitarea
ANUL 1998
veniturilor din dobånzi [i comisioane a
ESTE ANUL ÎN CARE NE-AM NĂSCUT.
intrat \n Parlament cu propunerea de 1% [i
a ie[it cu 2%, la ce te a[tep]i? Asta \n plus
fa]` de cele 70 de abera]ii legislative anti- ȘI TU. ȘI EU.
b`nci. Ce credeai? C` nu se vor pune
imediat \n pre]? Degeaba te o]`r`[ti acum
la b`nci. De fapt, to]i vor face asta cu
pachetul fiscal”, spune Cristian P`un, Misiunea noastră, "Totul pentru business,
profesor de economie la Academia de
Studii Economice (ASE) din Bucure[ti. totul este business", este de a înțelege,
Bogdan Gl`van, profesor de economie,
spune, de asemenea, c` era de anticipat ca de a prezenta și de a susține businessul din
major`rile de taxe s` se vad` \n pre]uri: România. Am căutat și te-am descoperit pe tine.
„A[a cum am afirmat, al`turi de mii de al]i
economi[ti, secole \naintea mea, exist` o Iar împreună am făcut și am scris o parte din
diferen]` \ntre inciden]a juridic` a
impozit`rii [i inciden]a economic` a istoria mediului de afaceri din România.
impozit`rii. Pe scurt, dac` guvernul pune o
tax` pe b`nci, atunci cel care aplaud` este
bun de plat`. {tiin]a nu bate cu parul.” Cu această ocazie specială, te invităm să sărbătorești alături de noi.
Situa]ii din astea nu sunt noi. Guvernul Îți oferim un pachet unic de promovare care include:
a decis, cu cåteva luni \n urm`, s` limiteze • Parteneriat la Gala aniversară ZF 25 de ani
adaosul comercial al comerciantilor pentru • Machetă full page în Suplimentul ZF 25 de ani
produsele de baz`, cu scopul de a st`vili • Machetă full page în Anuarul Top 100 cele mai valoroase companii din
infla]ia. Comercian]ii s-au conformat, România 2023
pre]urile la produsele din lista guvernului • Parteneriat în cadrul campaniei editoriale ZF 25 de ani
nu au mai crescut, guvernul s-a b`tut cu • Profil premium de companie/antreprenor/executiv
pumnii \n piept. Dar altceva s-a \ntåmplat.
O cutie de brånza de vaci cu 0,7% gr`sime,
pe care o cumperi dintr-un magazin, cost` Fiecare om de afaceri are o poveste, fiecare brand are o istorie.
tot [ase lei, ca acum jumatate de an. Doar Să facem din această aniversare un an de amintit!
c` este mai mic`, cam jum`tate din cea de
acum [ase luni. {i atunci cine pe cine
CONTACT VÂNZĂRI:
p`c`le[te? LIVIA FLĂCĂU / livia.flacau@m.ro / 0724.67.57.20
„Toate taxele suplimentare puse de stat CRISTINA IVANOVICI / cristina.ivanovici@m.ro / 0723.505.653
se vor reg`si \n pre]ul final pl`tit de consu- CORINA TĂBĂRAȘ / corina.tabaras@m.ro / 0737.348.423
mator”, spune profesorul P`un. Sau cum ALEXANDRU MATEI / alexandru.matei@m.ro / 0766.606.994
spune profesorul Gl`van: cei care aplaud`
diminea]`, vor pl`ti nota la sfår[itul zilei.

PUBLICITATE

ZF/Soter & Partners, 30 de ani, 30 de minute. Mihaela Martin, accounting

partner la Soter & Partners: Mediul economic a implementat case de marcat cu
jurnal electronic, SAF-T, a f`cut eforturi [i \ntr-un final nu vedem ce ne dorim:
controale fiscale care s` nu consume timp, s` nu mai ar`t`m facturi fizice
l „Am \ncrederea [i convingerea pl`tit, am avut, poate n-am avut bugete
ca toat` digitalizarea ANAF va pentru a actualiza toate aceste aplica]ii IT [i
\ntr-un final nu vedem ce ne dorim: controale
conduce \ntr-un final la colectare fiscale rapide, am`nun]ite, care s` nu
mai bun` [i la o simplificare consume timp, \n care s` nu trebuiasc` s`
major` a declara]iilor fiscale [i a ar`t`m documentele \n forma fizic`.”
Din p`cate, totul este \nc` manual, a mai
raport`rilor contabile. ad`ugat Mihaela Martin, dar u[urin]a
Pentru ce s` mai depunem colect`rii datelor ar trebui s` fie mai u[oar` \n
anual formulare dac` ele viitor [i, \ntr-un final, ANAF s` colecteze mai
multe venituri la bugetul de stat, acesta fiind
sunt deja \n SAF-T? scopul \ntregului proces de digitalizare.
„Am \ncredere [i convingere c` toate aceste
eforturi vor fi \ncununate \ntr-un final de o
schimbare radical` a mediului contabil [i
fiscal. Adic` s` asist`m la reducerea
deficitului din \ncasarea TVA, s` asist`m la o
colectare mai bun` a veniturilor [i de ce nu,
Mediul de business din Romånia a f`cut consumat timp [i bani, iar acum mediul de poate chiar la o simplificare major` a
eforturi \n ultimii ani pentru a se conforma afaceri nu vede rezultatele, e spus Mihaela declara]iilor fiscale [i a raport`rilor contabile
noilor metode de transmitere a informa]iilor Martin, accounting partner la Soter & pe care le \ntocmim \n acest moment. Pentru
c`tre Agen]ia Na]ional` de Administrare Partners, \n cadrul proiectului editorial ce s` fie nevoie s` mai depunem? Avem
Fiscal` (ANAF). Casele de marcat cu jurnal ZF/Soter & Partners, 30 de ani, 30 de minute. formularul 300 \n SAF-T deja. Avem deja
electronic [i sistemele IT pentru a putea „Mediul economic este cumva a[a, ca [i cum formularul 394.” R`zvan Botea
opera]ionaliza transmiterea datelor c`tre duce un greu, o povar`. Am implementat, am Mai multe detalii pe
ANAF prin fi[ierul standard SAF-T au f`cut eforturi de cunoa[tere, de \n]elegere, am www.zfcorproate.ro

ZF Live. Drago[ Anastasiu, ReThink Romånia:

Dup` ani de zile, 2022 a fost primul an \n care popula]ia

Romåniei nu a mai sc`zut. Tendin]a de repatriere cre[te
l |n weekendul trecut a avut loc cea de-a doua edi]ie a summitului ReThink Romånia, unde
300 de lideri de business din Romånia, oameni politici [i reprezentan]i ai societ`]ii civile au
prezentat studii [i analize privind strategii de dezvoltare a Romåniei.
R~ZVAN BOTEA sus]inut` de Orange Business. Ce i-ar face pe
romåni s` se \ntoarc` sau s` nu mai plece, \n
DUP~ mai mul]i ani, 2022 a fost primul an \n condi]iile \n care ast`zi salariul mediu pe
care popula]ia Romåniei nu a mai sc`zut. economie din Romånia a trecut de 900 de
Tendin]a de repatriere cre[te, chiar dac` euro net, iar pre]urile nu se compar` cu cele
emigra]ia r`måne mai sus, a explicat Drago[ din Occident?
Anastasiu, fondatorul ReThink Romania, un „Partea financiar` n-a fost niciodat` pe
think tank pentru politici publice \n Romånia. locul unu. Conteaz` partea financiar`? Da,
„Este un lucru \mbucur`tor c`, dup` ani f`r` doar [i poate, dar pe locul unu sunt alte
de zile, dup` 4-5 milioane de oameni pe care chestiuni [i \n primul rånd \ncrederea \n
i-am pierdut, 2022 este primul an \n care \n viitor. Apoi, dac` am \ncredere \n viitor [i
care popula]ia n-a mai sc`zut. Vedem c` DRAGO{ ANASTASIU: asta are de-a face cu mediul politic, cu
trendul de emigrare se estompeaz`. Trendul Ar trebui ca antreprenorii s` intre \n politic`, predictibilitatea politicilor publice. Dac`
de repatriere cre[te, chiar dac` emigrarea \n special cei tineri [i nu, nu intr`, pentru c` oamenii au \ncredere \n viitor, apoi au
este \nc` mai mare decåt repatrierea. Avem \nseamn` c` \[i p`r`sesc zona lor de confort nevoie de dou` lucruri esen]iale: s`n`tate [i
oameni care se repatriaz`, eu sunt unul [i astea sunt set`rile din fabric` care sunt educa]ie”, a mai spus Anasatasiu.
dintre ei”, a spus el la ZF Live, emisiune foarte greu de \nvins. Detalii pe www.zf.ro
 4
www.zf.ro/BURSE - FONDURI MUTUALE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro ZIARUL FINANCIAR l
Luni, 6 noiembrie 2023

EVOLU}IA CELOR BET 14.518 AQ 0,91 TLV 22,54 BRD 17,28 BVB 69,6 TEL 29,4 COTE 76,4 DIGI 38,8 FP 0,54 M 4,4 SNP 0,54 TOP 5 CAOR 2,94 FP 0,54 SNP 0,54 WINE 12,78 BRD 17,28
(puncte)
MAI LICHIDE 1,43% -0,44 0,81 2,37% 0,87% 1,03% 0,00% 1,04% 6,92% -1,79% 2,52% CRE{TERI* (lei) 13,08% 6,92% 2,52% 2,4% 2,37%
AC}IUNI LISTATE
Rulaj 63,61 ONE
LA BVB 3.11.2023 mil. lei 0,99 WINE 12,78 SNN 46,6 SNG 46,25 TGN 18,8 H2O 117,5 EL 9,7 SFG 19,85 TRP 0,48 TTS 23,2 TOP 5 SOCP 2,3 M 4,4 TRP 0,48 SAFE 2,64 IMP 0,23
* Date culese la ora 17:45
-8,84% 0,3% 2,4% 2,08% -0,11% 1,62% 0,43% 1,04% -0,75% -1,53% 2,2% SC~DERI* (lei) -4,17% -1,79% -1,53% -1,12% -0,85%
*Doar rulajele peste 10.000 lei

BET cre[te cu 1% [i aproape doboar`
precedentul record. To]i indicii de la
BVB, pe plus la finele sesiunii de vineri
l Avans de 0,1% la nivel
european l Peste ocean,
Dow Jones, S&P [i Nasdaq,
plus 0,7%-1%.
EDUARD IVANOVICI
VINERI, 3 noiembrie 2023, indicele
BET, de referin]` pentru Bursa de
Valori Bucure[ti, s-a apreciat cu
1,06% la 14.464,8 puncte, u[or sub
maximul istoric de 14.466,1 puncte
stabilit pe 20 septembrie.
Fondul Proprietatea. De altfel, FP a
avut cea mai mare dinamic` din
structura indicelui principal, 5,9% ca
urmare a supliment`rii programului
de r`scump`rare de ac]iuni cu 630 de
milioane de lei, la peste un miliard de
lei.
BRD Groupe Société Générale
(BRD), care [i-a publicat vineri
rezultatele financiare la septembrie,
a urcat cu 2,1%. Transport Trade
Services (TTS) a ajuns la un nou
maxim istoric de 23,1 lei pe unitate,
dup` un avans de 1,8%. Alte evolu]ii
BCR Pensii, Aripi, AZT Viitorul T`u [i {tiri ZF
NN Pensii au cump`rat ac]iuni de 127 mil. lei Pe 6 noiembrie, Banca Transilvania \[i
remunereaz` investitorii cu 900 mil. lei. Horia
Ciorcil`, pre[edintele b`ncii, ia 40 mil. lei.
\n septembrie de la Bursa de Valori Bucure[ti Fondurile Pilon II, aproximativ 230 mil. lei
Banca Transilvania (simbol bursier TLV), cea mai mare
banc` de pe pia]a local` \n func]ie de active, va acorda
la Romgaz, Hidroelectrica, Digi, Petrom ast`zi, 6 noiembrie, dividende de 900 de milioane de lei
c`tre ac]ionari din rezervele de profit din 2022 [i 2021, ca
urmare a unei decizii a Adun`rii Generale a Ac]ionarilor
de la finele lunii septembrie. Dividendul brut pe ac]iune
l Nicio vånzare important` l Supliment`ri u[oare, de sub 2 mil. lei, la Banca Transilvania este de 1,13 lei. Pe lista investitorilor este [i antreprenorul
Horia Ciorcil`, pre[edintele b`ncii de la Cluj. Cu un pachet
[i BRD l Indicele principal BET a urcat cu 8,15% \n septembrie, cel mai bun ritm de de 4,59% din capitalul social, el va \ncasa aproximativ
cre[tere lunar din noiembrie 2022 \ncoace l Cre[tere semnificativ` pe depozitele bancare. 40 de milioane de lei. Din \ntreaga sum` distribuit`, circa
234 de milioane de lei vor merge c`tre fondurile de pensii
LIVIU POPESCU A doua a fost la Hidroelectrica acolo rezult` c` achizi]iile NN Pensii s-au ridicat la private Pilon II, care au \mpreun` o de]inere de 26% din
unde BCR Pensii a cump`rat 250.000 de 11,7 mil. lei. Printre celelalte achizi]ii din totalul ac]iunilor TLV. În actualul sezon de raport`ri

Lichiditatea tuturor ac]iunilor notabile includ Nuclearelectrica
tranzac]ionate a fost de 70 de mi- (2,6%), OMV Petrom (2,5%),
lioane de lei, minus 1% fa]` de joi, Purcari (2,4%), Transgaz (2,2%) [i
conform datelor agregate de ZF de la Digi Communications (0,8%). BET
BVB. este pe plus cu 24% anul acesta.
{edin]a a adus cre[teri de 0,44% Rezultatele bune [i dividendele
pentru BETAeRO, indice consul- anun]ate de BRD, coroborate cu
tativ pentru pepiniera segmentului revenirea cota]iei OMV Petrom [i
principal, 1,42% \n cazul ROTX, majorarea num`rului de ac]iuni
indice dezvoltat de BVB \n cola- r`scump`rate de Fondul
borare cu Bursa de la Viena, [i 1,26% Proprietatea au dus la cre[terea
pentru BET-FI, unde sunt incluse indicelui la noi maxime istorice.
societ`]ile de investi]ii financiare [i Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
FONDURI MUTUALE ADMINISTRATE DE
ALPHA ASSET MANAGEMENT M.F.M.C.
VUAN* (€ /$)
Active (€ /$)
2/11/23
Fond de obliga]iuni
Alpha Fond Obliga]iuni Euro Aggregate Clasic (€) 44.228.439,18 5,2977
Fonduri diversificate
Alpha Alocare Global` Diversificat Clasic (€) 499.404.862,95 20,7785
Fonduri de ac]iuni
Alpha Ac]iuni Grece[ti Strategie Agresiv` Clasic (€) 80.782.727,75 18,1114
Fonduri de fonduri diversificate
Alpha (LUX) Global Defensive ESG FoF EUR 6.333.034,96 9,5634
Alpha (LUX) Global Balanced ESG FoF EUR 32.819.704,46 11,2661
Alpha (LUX) Global Balanced ESG FoF USD
Fonduri de fonduri de ac]iuni
10.639.903,86 8,2574
Alpha Ac]iuni Cosmos Stars USA ESG FoF Clasic (€) 31.948.235,60 28,4201
Alpha Ac]iuni Cosmos Stars Europa ESG FoF Clasic (€) 16.606.838,74 16,8661
Alpha Ac]iuni Cosmos Stars Silk Route Asia FoF Clasic (€) 31.116.395,70 27,0665
Alpha (LUX) Global Themes ESG FoF EUR 39.325.220,63 11,5530
Alpha (LUX) Global Themes ESG FoF USD 7.969.434,83 8,3075
* Valoare Unitar` a Activului Net, \n EUR sau USD mutual_funds@alphabank.ro
ÎȚI PR
B
CR Pensii, Aripi, AZT ac]iuni. Septembrie a fost a dou` lun` septembrie se num`r` ac]iuni Petrom de financiare de la Bursa de Valori, institu]ia de credit este
Viitorul T`u [i NN Pensii sunt consecutiv` cånd BCR Pensii a majorat 11,2 mil. lei, Banca Transilvania de 0,8 mil. programat` s` \[i publice situa]iile aferente primelor nou`
cele patru fonduri de pensii num`rul de ac]iuni de]inute la lei [i BRD de 1,5 mil. lei. luni din an pe 10 noiembrie. Ac]iunile TLV s-au apreciat
private Pilon II care au Hidroelectrica dup` ce \n august a cump`rat Pe de alt` parte depozitele celor [apte cu 27,4% anul acesta, pe tranzac]ii de 1,7 miliarde de lei,
cump`rat ac]iuni listate la 200.550 de ac]iuni iar \n iulie a participat la fonduri de pensii private Pilon II au urcat de la 22,48 lei pe unitate. Banca este evaluat` la circa
Bursa de Valori Bucure[ti \n septembrie IPO prin achizi]ia a 821.000 de ac]iuni. la 1,8 mld. lei la final de august la 4,4 mld. lei 18 miliarde de lei, arat` datele BVB. Eduard Ivanovici
2023, lun` \n care \n ultima zi conturile La un pre] mediu de aproape 117 lei la final de septembrie. „Fondurile de pensii
investitorilor au fost alimentate cu cea mai pentru ac]iunile Hidroelectrica \n luna private au decis s` pun` deoparte banii din Cre[tere de 7% pe Fondul Proprietatea dup` ce
mare distribu]ie de cash din istoria pie]ei de septembrie, rezult` tranzac]ii de aproxi- dividendele \ncasate de la Fondul
capital, 9,3 mld. lei de la Fondul mativ 30 milioane de lei. Astfel, pe parcursul Proprietatea. \n acela[i timp vedem o compania a suplimentat masiv programul de
Proprietatea. lunii septembrie, la dou` luni de la listarea sc`dere a valorii portofoliului de ac]iuni \n r`scump`rare de ac]iuni
Toate achizi]iile au fost supliment`ri la companiei de stat la Bursa de Valori luna septembrie. Aceast` diminuare a Ac]iunile Fondului Proprietatea (FP) se apreciau cu
companii deja existente \n portofoliu [i nicio Bucure[ti, BCR Pensii [i-a majorat de]ine- investi]iilor \n ac]iuni era de a[teptat, 7,11% \n ultimele dou` ore de tranzac]ionare ale
vånzare important` nu a fost realizat` de rea \n companie de la 0,22% la 0,28%. \ntrucåt fondurile de pensii private trebuie [edin]ei de vineri, pe un rulaj de 18,6 milioane de lei, o
administratorii acestor fonduri, arat` Podiumul este completat de Digi s` se re\ncadreze \n limitele de investi]ii [i treime din toat` lichiditatea segmentului de
PUBLICITATE calculele realizate de ZF pe baza cota]iilor Communications acolo unde NN Pensii a risc, dup` ce au beneficiat de derogare de la ac]iuni de la BVB. Capitalizarea companiei urca 0,542
BVB [i a datelor agregate de platforma acumulat pentru a treia lun` la rånd. NN acestea pentru a participa la IPO-ul astfel la trei miliarde de lei. Anterior, Fondul c` 3 nov.
desprepensiiprivate.ro. Pensii a cump`rat 328.000 de ac]iuni Digi \n Hidroelectrica. Iar referitor la a anun]at c` a depus la Autoritatea de 2023
Randamentul (%) „Vedetele lunii septembrie sunt Digi [i septembrie, dup` ce \n august a luat Hidroelectrica vedem c` sunt fonduri care Supraveghere Financiar` o cerere de suplimentare a
Ziua Varia]ie Romgaz, unde fondurile de pensii private au 403.000 de unit`]i [i \n iulie circa 582.000. Pe achizi]ioneaz` \n continuare ac]iuni, \n actualului program de cump`rare de ac]iuni proprii
anterioar` 2023
cump`rat 70%, respectiv 55% din tot ce s-a baza unui pre] mediu de tranzac]ionare de special fondurile de pensii care nu au luat pån` la 1,67 de miliarde de ac]iuni. Ini]ial,
+0,30 +1,76 tranzac]ionat cu ace[ti emiten]i \n aceast` 35,81 lei pentru ac]iunile Digi \n septembrie, atåt de mult \n IPO“, spune George Mo]. compania declarase c` vrea s`
lun`“, spune George Mo], Septembrie 2023 a adus o 0,401
administrator al platformei Energia, pe primele dou` locuri ca valoare
+0,74 +3,72
cre[tere de 8,5% pentru indicele 5
2 oct. PLUS 35%
+2,43 +31,15 desprepensiiprivate.ro. Cele mai mari cinci achizi]ii din septembrie [i ce fond Pilon II a cump`rat ac]iuni principal BET, cel mai bun ritm de 2023 Dinamica ac]iunilor FP
+0,36 +0,86 Cea mai mare tranzac]ie ca [i Fond La ce emitent Num`r Pre] Valoare cre[tere din noiembrie 2022 \n ultima lun` (lei/unitate)
+1,45 +2,84 valoare a fost realizat` cu ac]iuni a luat ac]iuni ac]iuni mediu (lei) (mil. lei) \ncoace, iar pe 20 septembrie a SURSA: BVB
+1,85 +2,05 ale produc`torului de gaze natu- Aripi Romgaz 1.566.633 43 67 atins maximul istoric de 14.466 de
+1,40 +9,36 rale Romgaz, acolo unde fondul BCR Pensii Hidroelectrica 254.651 117 30 puncte. \[i r`scumpere 670 de milioane de ac]iuni, aproape 12%
+1,48 +3,69 Aripi a suplimentat cu 1,56 milioa- Evolu]ia a fost sus]inut` de din capitalul social. Astfel, programul a fost majorat cu
+0,69 -4,35 ne de ac]iuni iar AZT Viitorul T`u
NN Pensii Digi 328.000 35,9 12 distribuirea de dividende din \nc` un miliard de ac]iuni, adic` 630 de milioane de lei,
+2,16 +0,35
cu 100.000 de ac]iuni. La un pre] Aripi OMV Petrom 19.387.346 0,5781 11 partea Fondului Proprietatea [i de la peste un miliard de lei, ]inånd cont aici de pre]ul de
+2,56 -0,42
www.alphabank.ro mediu de 43 de lei pe ac]iune AZT Viitorul T`u Romgaz 100.000 43 4 ultima chemare pentru cei care vor 0,6319 lei pe ac]iune pe care Fondul \l va pl`ti
\nseam` tranzac]ii de 72 mil. lei. SURSE: calcule ZF f`cute pe baza datelor BVB.ro, desprepensiiprivate.ro, raport`ri fonduri dividende de la OMV Petrom. investitorilor dispu[i s` \[i vånd` din de]ineri. „În urma
rapoartelor curente publicate la 24 octombrie 2023 [i
26 octombrie 2023 privind aprobarea ofertei publice de
PUBLICITATE
cump`rare de c`tre Autoritatea de Supraveghere
Plasamentul privat prin care Prim`ria Re[i]a Financiar` [i publicarea documenta]iei ofertei publice de
cump`rare, Franklin Templeton International Services
vrea s` atrag` 17 mil. euro de la investitori S.À R.L., \n calitate de administrator de fond de investi]ii
alternative [i administrator unic al Fondul Proprietatea
\ncepe pe 6 noiembrie [i se \ncheie pe SA dore[te s` informeze ac]ionarii c`, ast`zi am depus
spre aprobarea ASF o cerere de modificare a
17 noiembrie. Listarea, peste dou` luni documenta]iei aferente ofertei publice de cump`rare \n
sensul cre[terii num`rului de ac]iuni ce se inten]ioneaz`
PREZINTĂ l Plasamentul, adresat [i a fi cump`rate (atåt sub form` de ac]iuni, cåt [i de GDR)
investitorilor de retail, \n pån` la 1.670.000.000”, se arat` \ntr-un raport de la

ZZF DDESCHIDERREA DE ASTĂZ

ĂI num`r de 149 de persoane
l Cadrul fiscal, acela[i ca [i
pentru titlurile de stat, respectiv
instrumente neimpozabile
Cumm vvaa mer
Cu e ge bur
bu sa l Dobånda Euribor la [ase luni
plus o marj`.
EDUARD IVANOVICI
PRIM~RIA Re[i]a demareaz` de
ast`zi plasamentul privat de obliga-
]iuni municipale verzi prin inter-
mediul c`ruia pl`nuie[te s` atrag`
17,2 milioane de euro (86 de milioane
de lei) pe zece ani, la o dobånd`
format` din nivelul Euribor la [ase
luni plus o marj` fix` \n func]ie de
interesul investitorilor.
Plasamentul se va \ncheia pe
17 noiembrie, iar obliga]iunile vor fi
Invitat : listate la Bursa de Valori Bucure[ti la
dou` luni de la terminarea acestuia,
BVB. Intermediat` de Swiss Capital [i Auerbach Grayson,
oferta se deruleaz` \ntre 31 octombrie [i 5 decembrie
2023. Eduard Ivanovici
Profitul net al Bursei de Valori, operatorul pie]ei
de capital, s-a dublat \n primele nou` luni din
2023 fa]` aceea[i perioad` din 2022 \n contextul
list`rii Hidroelectrica. Veniturile, plus 40%
R~ZVAN RA}, CEO-adjunct al BRK Bursa de Valori Bucure[ti (simbol bursier BVB), operatorul
Financial Group, brokerul care va pie]ei de capital din Romånia, companie cu o capitalizare
intermedia emisiunea. de 555 mil. lei ale c`rei ac]iuni s-au dublat anul acesta, a
raportat \n primele nou` luni rezultate financiare cu mult
4,072%. Prin atragerea sumei, \mbun`t`]ite fa]` de aceea[i perioad` din 2022 ca urmare
prim`ria re[edin]ei jude]ului Cara[- a impactului direct din listarea Hidroelectrica [i din efectul
Severin vrea s` sus]in` planurile de ulterior asupra activit`]ii de tranzac]ionare. Astfel Bursa de
dezvoltare ale ora[ului, care includ Valori a raportat un profit net de 21,5 mil. lei la nivel
reconstruirea unei linii de tramvai, consolidat, \n cre[tere cu 101% fa]` de primele nou` luni
reabilitarea depozitului de tramvaie, din 2022, \n timp ce veniturile opera]ionale s-au majorat
cump`rarea a zece autobuze electrice cu 40% la 60 mil. lei. La nivel de grup cheltuielile au fost
[i altele. „Poate cump`ra [i retailul, el de 40 mil. lei, plus 20%. |n T3, veniturile opera]ionale la
putånd subscrie \n limita a 149 de
investitori. Cadrul fiscal este acela[i ca
nivel de grup au fost de 34 mil. lei, fa]` de 12 mil. lei \n
T3/2022, \n timp ce profitul net a urcat de la 2 mil. lei la

DANIEL DUMITRESCU deci la \nceputul lui 2024, spune

R`zvan Ra], CEO-adjunct al BRK
Financial Group, brokerul care va
intermedia opera]iunea. Euribor la
[i pentru titlurile de stat“, adaug`
reprezentantul societ`]ii de brokeraj.
Altfel spus, obliga]iunile sunt
neimpozabile.
18 mil. lei. Grupul BVB include operatorul BVB,
Depozitarul Central, CCP.RO. „Veniturile opera]ionale
consolidate ale Grupului BVB în 9L 2023 la un nivel record
de 59,89 mil. lei cre[tere de 40% sau 18 mil. lei
PORTOFOLLIO MANAGER [ase luni este cotat \n prezent la Mai multe detalii pe zfcorporate.ro comparativ cu perioada precedent`, generat`, în principal,
de evolu]ia veniturilor din tranzac]ionare înregistrat` pe
segmentul tranzac]ionare, sus]inut` [i de
avansul înregistrat pe segmentele posttranzac]ionare si
Radu Scarlat, Bento: Vrem s` ie[im mai mult registru”, se arat` \n raportul trimestrial. Liviu Popescu

\n afara grani]elor ]`rii cu infrastructur` IT [i BRD convoac` ac]ionarii pentru a vota

distribuirea a 640 mil. lei sub form` de dividende.
implementare de produse software Randament de 5,5%. Ac]iunile cresc
l Cre[tere de 174% pe ac]iuni \n 2023, una dintre cele mai BRD Soc Gen, a treia cea mai mare institu]ie de credit din
ridicate dinamici de la BVB de anul acesta. Romånia, dup` Banca Transilvania [i BCR, convoac`
ac]ionarii pe 14 decembrie 2023 pentru a aproba
EDUARD IVANOVICI RADU SCARLAT, Bento: Un distribuirea a 643 mil. lei, adic` 50% din rezultatul
risc este legat de for]a de reportat pentru anul 2022, sub form` de dividende
PE viitor, furnizorul de munc`, de aceea investim speciale. Banca propune ac]ionarilor un dividend brut de
solu]ii software 2B \n produse software, s` 0,9226 lei, ceea ce la pre]urile de tranzac]ionare de
Performant Soft (BENTO – reducem acest risc. În 16,88 lei pentru ac]iune (\nchiderea de dinainte de anun])

Ur măr eșt e emisiunea ZF DEDESCHIDEREA

E SCHIDERE A DEE AASTĂZI
S TĂZI, Intellectually Curious) \[i
propune s` \[i m`reasc`
activitatea pe plan extern, a[teptånd
MMARȚI,
ARȚI, 07 NOIEMBR
NOIEMBRIEIE \n prezent concretizarea mai multor
oferte depuse, spune Radu Scarlat,
cofondator [i pre[edinte al Consiliului
de la or a 09 :30 AM pe zf.r o de Administra]ie.
„Vom continua s` investim \n
parteneriatele strategice ca s` putem
și pe pagina de Facebook Ziar ul F inanciar ie[i atåt cu zona de servicii de
infrastructur` IT, cåt [i cu zona de
implementare produse software \n
afara grani]elor ]`rii, mai mult decåt o
ultima vreme ne vine \ns` \nseamn` un randament de 5,5%, potrivit calculelor
mai u[or s` angaj`m. realizate de ZF pe baza convocatorului publicat vineri
diminea]` odat` cu rezultatele financiare ale b`ncii. Vineri
ac]iunile cre[teau cu pån` la 2,6% la Bursa de Valori.
facem acum“, explic` Radu Scarlat
Mai multe detalii pe zf.ro. „Aprobarea repartiz`rii sub form` de dividende a sumei
de 642.961.341 lei, reprezentand 50%, din rezultatul
„Deschiderea de Ast`zi: Cum va merge Bursa?“
este un proiect
editorial realizat de
reportat aferent anului 2022 (dividendul brut propus este
de 0,9226 lei / ac]iune), ca o plat` excep]ional`.
Dividendele vor fi pl`tite \n data de 26 ianuarie 2024 [i
Ziarul Financiar
cu sprijinul
data pl`]ii amånate va fi 29 noiembrie 2024“, se arat` \n
convocator. BRD are o capitalizare bursier` de circa
12 mld. lei. Liviu Popescu
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
 5
B + NCI - ASIGUR + RI
PUBLICITATE
ZIARUL FINANCIAR l tel: 0318.256.281
Luni, 6 noiembrie 2023 e-mail: zf@zf.ro

RATELE DE REFERIN}~ ALE DOBÅNZILOR ROBOR (Leu) EURIBOR (Euro) LIBOR USD (Dolar) LIBOR CHF (Franc elve]ian)
PE PIA}A INTERBANCAR~ (3 luni - varia]ie fa]`
de cota]ia precedent`) 6,33% -0,01pp 3,97% +0,02pp 5,65% 0,00pp -0,75% 0,00pp
25*$1,=($ = Ä&21)(5,1Đ$

BRD, a treia banc` din pia]`, a majorat creditarea cu 10% [i a

ob]inut \n 9 luni/2023 un profit record de 1,2 mld. lei, \n ROMÂNIA 
cre[tere cu 19%, la venituri de peste 2,7 mld. lei, plus 11%.
Maria Rousseva, director general adjunct: Creditarea a ,5,*$%,/Ä
\nregistrat o cre[tere de dou` cifre, de[i ritmul a \ncetinit \n T3
l Soldul creditelor acordate de BRD a crescut \n 9 luni/2023 cu 10%, la 39 mld. lei l Creditarea companiilor a
fost \n cre[tere cu 20% an/an, cu contribu]ii semnificative din partea IMM-urilor (+26% an/an) [i a companiilor
mari (+17% an/an), sus]ine BRD l Pe retail, soldul creditelor nete a crescut cu doar 4% an/an l |n condi]iile
cre[terii credit`rii activele BRD au f`cut un salt de circa 12%, la 77 mld. lei l „Primele nou` luni ale anului au
fost marcate de o cre[tere puternic` a veniturilor, de o aten]ie constant` asupra controlului costurilor [i
sus]inute de o eliberare net` de provizioane \n costul riscului“, spune directorul general adjunct al BRD.
CLAUDIA MEDREGA Cre[tere de 10% [i la credite [i la depozite
Principalii indicatori ai BRD \n 9 luni/2023 [i dinamica fa]` de 9 luni/2022

B
RD-SocGen, a treia banc` de
pe pia]a local` dup` active, a
ob]inut \n primele nou` luni
din 2023 un profit net de
1,2 mld. lei, \n cre[tere cu
19,4% fa]` de rezultatul din 9 luni/2022, \n
contextul cre[terii credit`rii [i a veniturilor,
precum [i a controlului costurilor.
La nivelul \ntregului grup BRD,
profitul net a fost \n 9 luni/2023 de
1,23 mld. lei, cu 20,8% mai mare fa]` de
9 luni/2022.
„BRD a ob]inut performan]e solide \n
primele nou` luni ale anului 2023, cu un
impuls comercial foarte puternic [i
rezultate financiare excelente. Perfor-
man]a comercial` deosebit`, \nso]it` de o
calitate ridicat` a activelor, s-a tradus prin
rezultate financiare excelente. Primele
nou` luni ale anului au fost marcate de o
cre[tere puternic` a veniturilor, de o
aten]ie constant` asupra controlului
costurilor [i sus]inute de o eliberare net`
de provizioane \n costul riscului. Toate
acestea au contribuit la o cre[tere
semnificativ` a rezultatului net, +20,8%
fa]` de anul precedent, [i la un nivel ridicat
al ROE, de 20,9%“, a declarat Maria
Rousseva, director general adjunct al
BRD-SocGen, a treia cea mai mare banc`
dup` active de pe pia]a romåneasc`.
Venitul net bancar al BRD a avansat
\n 9 luni/2023 cu 11,4%, pån` la 2,73 mld.
lei, \n condi]iile cre[terii veniturilor nete
din dobånzi cu 17,5%, la peste 1,9 mld. lei.
MARIA ROUSSEVA,
director general adjunct al BRD
|n continuare, BRD r`måne angajat ca un
partener solid pentru clien]ii s`i, oferind
solu]ii financiare diversificate [i consultan]`
de \nalt` calitate, fiind \n acela[i timp un
actor de \ncredere al economiei romåne[ti.
Pe de alt` parte, \ncas`rile nete din
comisioane au sc`zut cu -1,6%, la 540 mil.
lei. Cheltuielile opera]ionale ale b`ncii au
fost pe o tendin]` ascendent` [i au ajuns la
1,33 mld. lei dup` o cre[tere cu 10%.
La nivelul \ntregului grup BRD, veni-
turile totale au ajuns la 2,83 mld. lei dup` o
cre[tere cu 11,4% fa]` de 9 luni/2022. Iar
cheltuielile opera]ionale s-au ridicat la
1,4 mld. lei, cu 9% peste nivelul din 9
Indicator Nivel 9 luni/2023 (mld. lei)
Venit net din dobånzi 1,9 mld lei
Venit net din comisioane 0,5 mld. lei
Venit net bancar 2,7 mld. lei
Cheltuieli opera]ionale 1,3 mld. Lei
Credite nete 39 mld. lei
Depozite 61 mld. lei
Profit net 1,2 mld. lei
Active 77 mld. lei
luni/2022, limitate printr-o bun` disciplin`,
\n ciuda constrångerilor persistente de pe
pia]a muncii [i a presiunilor infla]ioniste.
Veniturile nete din dobånzi au avut o
contribu]ie puternic` la aceast` dinamic`,
crescånd cu +16,5% \n dinamic` anual` \n
9 luni/2023.
„|n primele nou` luni ale anului 2023,
favorizate de cre[terea volumelor [i de
nivelul ridicat al ratelor dobånzilor,
veniturile grupului BRD au crescut cu
11,4% fa]` de anul precedent, ajungånd la
2.831 milioane lei. Veniturile nete din
dobånzi, \n cre[tere cu 16,5% an la an, au
contribuit semnificativ la aceast`
performan]`, mizånd pe dinamica bun` a
activit`]ii de creditare [i pe ratele mai
ridicate ale dobånzilor din portofoliul de
active. Aceste efecte au fost temperate de
cre[terea costurilor de finan]are, asociat`
\n principal cu depozitele la termen, care
Dinamica fa]` de 9 luni/2022
+17%
-2%
+11%
+10%
+10%
+10%
+19%
+12%
SURSA: BRD
JOI, 16 NOIEMBRIE 2023, ORA 10:30, CRAIOVA
au marcat o cre[tere abrupt` \n perioada HOTEL R AMADA
analizat`“, potrivit explica]iilor transmise
de BRD.
Soldul creditelor acordate de BRD a 7(0('(',6&8Đ,(
crescut \n 9 luni/2023 la 39 mld. lei, cu 9,9% #,QIUDVWUXFWXUDDFWXDOÅGHLULJDđLL
peste nivelul din 9 luni/2022. Pentru #0RGHOHGHVXFFHV3OXVYDORDUHDLULJDđLLORU
\ntregul grup BRD, soldul net al creditelor #(WDSHOHSUHPHUJÅWRDUHSURFHVXOXLLQYHVWLđLRQDO
(inclusiv leasing) a ajuns la 41,3 mld. lei, \n #0LFURLQIUDVWUXFWXUDGHLULJDđLLODQLYHOGHIHUPÅ
cre[tere cu 10% fa]` de nivelul din #(FKLSDPHQWHSHQWUXLULJDđLLDGHFYDWHVXUVHLGHDSÅSODQXOXLGHFXOWXULĪL
septembrie 2022. Cre[terea a fost sus]inut` FRQGLđLLORUSHGRFOLPDWLFH
\ntr-o mai mare m`sur` de o activitate de #*HVWLRQDUHDVXVWHQDELOÅDXWLOL]ÅULLDSHLSHQWUXLULJDđLL(ˉFLHQđDSURFHVXOXL
creditare robust` pe segmentul GHLULJDUH
companiilor, \n timp ce dinamica pe
segmentul retail a fost solid`, dar \n cadrul
unei pie]e care a \nregistrat o cre[tere
foarte limitat`, reflectånd impactul
\n`spririi condi]iilor financiare, al major`rii
PUBLICITATE
dobånzilor [i al cre[terii incertitudinilor
privitoare la viitor.
Mai multe detalii pe
www.zfcorporate.ro

Alpha Bank Romånia, care va

fi cump`rat` de UniCredit:
profit net de 34 mil. euro \n
9 luni/2023, [i active de
4,5 mld. euro, plus 10% an/an.
Portofoliul de credite a trecut
de 3 mld. euro: plus 10%
l |n octombrie, grupul elen Alpha Services
and Holdings, care de]ine Alpha Bank, [i
grupul italian UniCredit au agreat
principalele condi]ii financiare pentru
fuziunea dintre UniCredit Bank Romånia [i
Alpha Bank Romånia, tranzac]ia urmånd s`
fie finalizat` cel mai probabil \n 2024.
CRISTINA BELLU
ALPHA Bank, prezent` \n top 10 al celor mai mari b`nci
dup` active pe pia]a romåneasc`, a ob]inut \n primele nou`
luni din 2023 un profit net de 34 mil.euro, \n timp ce activele
totale ale b`ncii au ajuns la finalul lunii septembrie la
4,48 mld. euro, \nregistrånd o cre[tere anual` de 10%.
|n perioada ianuarie-septembrie 2023, portofoliul de
credite al Alpha Bank \n Romånia a ajuns la 3,1 mld. euro
expunere net`, marcånd o cre[tere de 10,3% fa]` de
primele nou` luni ale anului trecut, \n timp ce depozitele
clien]ilor s-au ridicat la 3,3 mld. euro, \n cre[tere cu 19,1%
comparativ cu aceea[i perioad` a anului precedent.
Volumul creditelor noi acordate \n primele nou` luni al
anului pe segmentul companiilor mari a ajuns la aproape
300 mil. euro \nregistrånd o cre[tere de 24% fa]` de aceea[i
perioad` a anului precedent, arat` datele raportului
financiar transmis vineri de institu]ie.
|n paralel, volumul creditelor noi acordate IMM-urilor
a \nregistrat o cre[tere anual` de 30%, marcånd cea mai
bun` performan]` din ultimii 12 ani, \n timp ce pe
segmentul creditelor de consum vånz`rile noi au \nregistrat
o majorare de 9%.
Totodat`, banca sus]ine c` [i-a consolidat pozi]ia \n
zona solu]iilor de plat` pentru comercian]i, rulajul acestora
prin conturile deschise la Alpha Bank Romånia
\nregistrånd o cre[tere de 27% fa]` de primele 9 luni al
anului trecut.
|n luna august, Alpha Bank Romånia a anun]at
semnarea unui contract de transfer de business cu Orange
Money Romånia, care se refer` la preluarea activit`]ilor de
retail [i care cuprinde portofoliul de clien]i, activele digitale
de top (aplica]ia mobil`), portofoliul de carduri de credit [i
angaja]ii.
Mai multe detalii pe
www.zfcorporate.ro
De[i a majorat creditarea cu doar 4%, Raiffeisen Bank raporteaz`
profit de 1,3 mld. lei dup` 9 luni/2023, \n cre[tere anual` cu 45%
l Banca nu a transmis nicio informa]ie legat` de veniturile \ncasate dup` primele nou`
luni l Activele totale ale Raiffeisen Bank Romånia au ajuns la 67,5 mld. lei, \n cre[tere
cu 9% fa]` de primele nou` luni ale anului precedent.
Raiffeisen Bank Romånia, a cincea |n ceea ce prive[te cheltuielile opera]ionale din 9
cea mai mare banc` dup` active, a
ob]inut un profit de 1,3 mld. lei \n
luni/2023, Raiffeisen a indicat doar ritmul de cre[tere,
de 11% an la an, evolu]ie influen]at` \n principal din AmCham – ZF Conference | 4th edition
primele nou` luni din 2023, \n costurile de personal, IT [i logistic`.
cre[tere cu 45% fa]` de cå[tigul din
aceea[i perioad` din 2022.
„|nregistr`m o bun` performan]` a tuturor activelor
administrate, men]inåndu-ne totodat` viziunea de a CORPORATE GOVERNANCE:
Banca romåneasc` cu capital austriac deveni cel mai de \ncredere partener al clien]ilor
nu a transmis nicio informa]ie legat` no[tri“, spune Zdenek Romanek, pre[edinte & CEO al from Corporate Success to Inclusive
de veniturile \ncasate dup` primele Raiffeisen Bank Romånia.
nou` luni din acest an (nici nivelul Pe zona de creditare, Raiffeisen Bank Romånia a Prosperity and National Resilience
\ncas`rilor, nici ritmul de cre[tere). raportat o cre[tere de doar 4%, f`r` s` indice soldul
Pentru rezultatele de la jum`tatea \mprumuturilor la final de 9 luni/2023. November 8, 2023
anului, banca indica faptul c` „Creditele acordate clien]ilor au \nregistrat un ritm
veniturile b`ncii au crescut cu 21% Raiffeisen Bank sus]ine c` pe de cre[tere de 4% an la an, cre[tere generat` \n 10:00 am - 12:00 pm
fa]` de anul anterior, din volume de segmentul corporate, stocul special din segmentele de persoane juridice“, a Sheraton Bucharest Hotel
business mai mari [i pe fondul de \mprumuturi s-a majorat transmis banca.
mediului de dobånzi ridicate. Nici cu 5% \n compara]ie cu Pe segmentul corporate, stocul de \mprumuturi s-a
pentru S1/2023 Raiffeisen nu a 9 luni/2023, sus]inut [i de consolidat cu 5% \n compara]ie cu aceea[i learn more and register to join the event at amcham.ro
transmis ini]ial nivelul veniturilor implicarea b`ncii \n perioad` a anului precedent, sus]inut [i de
totale, \ns` avånd \n vedere finan]area proiectelor implicarea b`ncii \n finan]area proiectelor
cå[tigurile din S1/2022 de aproape sustenabile (energie sustenabile (energie regenerabil`, eficien]`
1,5 mld. lei [i ritmul de cre[tere, ar regenerabil`, eficien]` energetic` [i finan]area proiectelor sociale).
rezulta venituri de circa 1,8 mld. lei \n energetic` [i finan]area Claudia Medrega
S1/2023. proiectelor sociale). Detalii pe www.zfcorporate.ro
{tiri ZF
UNSAR: Majoritatea companiilor care emit \n cadrul UNSAR. Recomandarea reprezentan]ilor UNSAR
asigur`ri facultative pentru locuin]e ofer` [i este de a beneficia de consultan]a oferit` de orice
solu]ii pentru panourile fotovoltaice montate pe distribuitor de asigur`ri pentru a putea lua cea mai bun`
acoperi[uri, dar acoperirile sunt \n func]ie de decizie. |n Romånia, asigur`rile facultative de locuin]e se
politica fiec`rei companii pot \ncheia doar pentru acelea care sunt deja protejate
de o poli]` obligatorie PAD. Mircea Nica
De[i preocuparea romånilor pentru montarea de panouri
fotovoltaice este \nc` la \nceput, majoritatea companiilor Indicele ROBOR la 3 luni a \nchis s`pt`måna \n
membre UNSAR care emit asigur`ri facultative pentru
locuin]e ofer` [i solu]ii pentru aceste echipamente, sc`dere, la 6,33%
on zf.ro & facebook
potrivit informa]iilor transmise de Uniunea Na]ional` a Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea
(Ziarul Financiar &
Societ`]ilor de Asigurare Reasigurare din Romånia dobånzilor variabile la creditele \n lei contractate de AmCham Romania)
(USNAR). Astfel, \n func]ie de politica fiec`rei companii, popula]ie \nainte de luna mai 2019, precum [i pentru
se pot identifica acoperiri atåt pentru riscurile creditele companiilor \n lei, a \nchis s`pt`måna la 6,33%,
catastrofale, dar [i pentru incendiu, tr`snet, explozie, \n u[oar` sc`dere fa]` de nivelul de joi, de 6,34%. |n
c`deri de corpuri sau chiar pentru avariile accidentale ale ultima [edin]` de tranzac]ionare din octombrie indicele a
acestor panouri. „Solu]iile de protec]ie financiar` oferite sc`zut u[or [i a \nchis luna octombrie la 6,34%, dup`
de c`tre companiile de asigur`ri sunt \ntr-o continu` cåteva [edin]e de ajustare timid` venit` \n urma mai
actualizare, tocmai pentru a r`spunde [i noilor nevoi ale multor s`pt`måni de stagnare la 6,40%. Practic, din
clien]ilor, spre exemplu asigurarea panourilor 14 august [i pån` \n data de 23 octombrie ROBOR la
fotovoltaice montate pe acoperi[urile locuin]elor“, a spus 3 luni a r`mas neclintit la 6,40%, dup` ce \n data de 11
Alina B`rbulescu, specialist asigur`ri bunuri & propriet`]i august 2023 a fost cotat la 6,41%. ZF
 6
www.zf.ro/COMPANII
PUBLICITATE
tel: 0318.256.245, 252, 277 ZIARUL FINANCIAR l
e-mail: zf@zf.ro Luni, 6 noiembrie 2023

Petri[or Grindeanu, Sanex: „Odat` cu

desfiin]area [colilor profesionale, num`rul
speciali[tilor cerami[ti este \n sc`dere“
l Compania are o rat` de reten]ie a PETRI{OR
GRINDEANU,
angaja]ilor de 90%, mul]i cerami[ti din director
general al
fabrica Sanex lucrånd de o via]` \n firm`. Lasselsberger
Ceramics
ALINA-ELENA VASILIU genera]ie \n genera]ie. Investi]ia \n acest Romånia: Avem
domeniu implic`, pe lång` resurse mate- \nc` familii

U
n sfert dintre angaja]ii pro- riale, [i resurse umane cu un \nalt grad de \ntregi care

LOGISTICA
duc`torului de pl`ci cerami- specializare. Odat` cu desfiin]area [colilor lucreaz` cu noi
ce Sanex din Cluj-Napoca, profesionale, num`rul speciali[tilor cera- [i care \[i
de]inut de grupul austriac mi[ti este \n sc`dere, a[a c` am ales s` dez- transmit
Lasselsberger, au o vechime volt`m programe de formare profesional` meseria din
de circa trei ani \n companie, \n vreme ce pentru noii angaja]i \n cadrul compa- genera]ie \n

SU
18% dintre cei peste 400 de sala- niei [i, de asemenea, s` investim genera]ie.
ria]i lucreaz` pentru firm` de Sanex \n \nv`]`måntul dual.“ Investi]ia \n
mai bine de dou` decenii. este singurul Cei mai mul]i dintre acest domeniu
„|n acest moment, media produc`tor de pl`ci angaja]ii Sanex sunt oameni implic`, pe
de vårst` a colegilor no[tri ceramice de pe pia]a care [i-au f`cut studiile lång` resurse
este de 46 de ani. Echipa local`, restul companiilor profesionale sau liceale \n materiale, [i
Sanex, produc`torul brandu- active pe aceast` domeniul ceramicii [i a fost resurse umane
lui Cesarom, este format` din pia]` fiind doar o alegere natural` s` lucreze cu un \nalt grad
pr 420 de angaja]i, dintre care
peste 75% sunt implica]i efectiv
distribuitori. \n domeniul studiat – este
vorba despre speciali[ti precum
de specializare.

\n produc]ie. Avem \n echipa noastr` preparatori glazur` sau operatori 2023, o parte din bani mergånd c`tre o capacitate total` de produc]ie de peste
mai bine de 68 de colegi care sunt al`turi de cuptor, de exemplu. cre[terea capacit`]ii de produc]ie. 8 milioane de metri p`tra]i anual. Produc]ia
noi de peste de 25 de ani“, spune Petri[or „Al]ii de]in calific`ri pentru care Compania a \ncheiat anul 2022 cu o cifr` fabricii Cesarom din Cluj-Napoca a \nceput
Grindeanu, director general al mediul nostru industrial a fost potrivit, de afaceri de 223 de milioane de lei [i a \n 1970, iar trei decenii mai tårziu fabrica
Lasselsberger Ceramics Romånia. provocator, motivåndu-i s` ]in` pasul cu bugetat o cre[tere de 20% pentru 2023. trecea printr-un proces de retehnologizare.
Compania are o rat` de reten]ie a anga- transform`rile tehnologice, [i vorbim aici Profitul de 15,4 milioane de lei de anul trecut |n 2004, Cesarom [i Sanex au devenit
ja]ilor de 90%, mul]i cerami[ti din fabrica de electricieni pentru echipamente [i insta- ar urma \ns` s` fie succedat de unul de afiliate la Lasselsberger Group, unul dintre
Sanex lucrånd de o via]` \n firm`. la]ii industriale sau ingineri automati[ti“, 9,9 milioane de lei \n acest an. Compania a cei mai mari produc`tori europeni de pl`ci
„Avem \nc` familii \ntregi care lucrea- mai spune Petri[or Grindeanu. Sanex a lucrat anul trecut cu un num`r mediu de ceramice [i materiale de construc]ii.
z` cu noi [i care \[i transmit meseria din alocat 8 milioane de lei pentru investi]ii \n 434 de angaja]i. Fabrica Sanex de la Cluj are Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

|n 1998 se vindeau aproape 143.000 de autovehicule \n Romånia, iar \n 2023 ajungem spre 180.000
“

25
5
25 de ani [i pia]a tot \n jurul a 150.000 - 200.000 de autovehicule anual a r`mas
e a1 Evolu]ia pie]ei auto
366.819
Sursa: APIA
din 1998 pån` \n 2023
pe zf.ro ace
*Estimare pe baza evolu]iei la 10 luni

324.033
de ANI Vånz`ri autovehicule (unit`]i)
297.162

187.276

189.024

177.811
256.414

156.527

151.976
147.962

146.385

145.400
142.935

142.020
135.305
118.917

120.591
119.417
112.000

110.668

100.336
180.927
91.520

87.505
84.170

PUBLICITATE
ZF v` invit` s` descoperi]i
25 de ani de business prin
puterea cifrelor, a oamenilor, a
companiilor [i a evenimentelor
& care au marcat modul în care
arat` ast`zi Romånia.
BOGDAN ALECU
Pia]a auto a anului 1998 era dominat` de
[tirea privatiz`rii Automobile Dacia, a uzinei
de la Mioveni. |n acel an Radu Vasile,
premierul de la acea vreme, semna
privatizarea prin vånzarea pachetului de
82.011
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023*
51% din ac]iuni. Chiar dac` volumele de Bucure[ti la acea vreme, iar creditarea era Dacia Logan, lansat` \n 2004 a adus un suflu
atunci [i cele de acum din pia]` par similare, aproape inexistent`. nou pe pia]a auto \n 2004, cånd vånz`rile
\n 1998 Dacia reprezenta aproape trei Pia]a auto a explodat odat` cu creditarea [i cu totale urcau spre 180.000. Duster \n 2010 a
sferturi din volume cu modelele sale Berlin` achizi]iile de flote realizate de companiile venit pe o pia]` afectat` de criza economic`,
[i Nova. De asemenea, Daewoo, care multina]ionale. Anii 2005, 2006, 2007 [i 2008, \ns` volumele au continuat s` creasc`.
preluase \n 1995 uzina de la Craiova era un au fost singurii cu volume anuale de peste Cre[terea volumelor s-a realizat [i prin
juc`tor important, al`turi de ARO, care \nc` 200.000 de unit`]i. 2008 trebuia s` fie anul cu expansiunea infrastructurii – dac` \n 1998
lansa modele noi. peste 400.000 dac` nu ar fi venit criza importatorii erau firme controlate de
Ma[inile de import reprezentau doar cåteva economic` \n ultimul trimestru. antreprenori locali, care erau \n acela[i timp [i
procente din pia]`, din cauza pre]urilor Minimul ultimului sfert de secol a fost atins \n importatori [i dealeri, majoritatea concentra]i
considerate foarte mari – o ma[in` nou` de 2013, cu numai 82.000 de autovehicule \n Bucure[ti, \n 2023 situa]ia este diferit`.
import putea costa cåt 2-3 apartamente din våndute. Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

Claudia Burghelea, Dacia Plant: Online-ul Urmeaz` videoconferin]a Deloitte/ZF

a ajuns s` reprezinte 5% din vånz`rile
totale. Datorit` prezen]ei \n mediul
digital, atragem un public mai tån`r
l Produc`torul de suplimente alimentare [i ceaiuri Dacia Plant are o
istorie pe pia]a local` de circa 20 de ani l Anul trecut, pachetul
majoritar de ac]iuni a fost preluat de grupul Ceres Pharma din Belgia.
CRISTINA RO{CA
CRISTINA BELLU
PENTRU PRODUC~TORUL de suplimente
alimentare [i ceaiuri Dacia Plant, a avea o
strategie digital` a fost un lucru deschiz`tor de
drumuri, spune Claudia Burghelea, directorul de
marketing al companiei.
„Am \nceput s` avem a[a ceva \n urm` cu
5-6 ani, dar \nc` de atunci am dezvoltat inclusiv
vånzare online, care ast`zi reprezint` 5% din
businessul total, \n condi]iile \n care toate
platformele de tip Plafar au produsele Dacia
Plant la vånzare cu pre]uri mai mici, pentru c`
sunt condi]ii comerciale diferite“, spune ea.
Compania Dacia Plant din Bra[ov a avut \n
Urmăriți emisiunea 2022 afaceri totale de 76,2 mil. lei, cu peste 50%
mai mari decåt \n anul anterior. La o cot` de
în fiecare joi pia]` de 5%, rezult` c` online-ul contribuie cu
pu]in sub 4 milioane de lei la total.
de la ora 15:00, pe ZF.RO Aceast` prezen]` \n mediul virtual are bene-
ficiul de a atrage un public ]int` mai tån`r. „Am
și pagina de Facebook reu[it s` construim branduri \n acest sens. Este
important s` cuno[ti cum s` faci lucrul acesta.“
Ziarul Financiar Produc`torul de suplimente alimentare [i
ceaiuri Dacia Plant are o istorie pe pia]a local`
de circa 20 de ani, fiind fondat de antreprenorul
C`lin Ian]a. Ulterior, el l-a cooptat \n business [i
pe Radu Ionescu Heroiu. Anul trecut \ns`, pa-
chetul majoritar de ac]iuni a fost preluat de gru-
pul Ceres Pharma din Belgia, care de]ine acum
80% din business, antreprenorii fiind minoritari.
Cre[terea capacit`]ii de produc]ie [i exportul
se num`r` printre obiectivele anun]ate anterior
pe subiectul-cheie din regenerabile.
Instrumente de finan]are pentru energia
verde: cum alegi \ntre CfD-uri, PPA-uri
sau granturi pentru un business-case solid?
l |ntr-un moment \n care pia]a de energie verde este
\ncins` la maximum, diferen]a dintre un proiect poten]ial [i
o investi]ie real` este f`cut` de finan]are l |n acest context,
ZF al`turi de Deloitte organizeaz` o nou` videoconferin]`,
luni, 13 noiembrie, \n intervalul orar 09.20-12.00,
\n care vom dezbate al`turi de autorit`]i [i unii dintre
cei mai buni speciali[ti din pia]` care sunt instrumentele
de finan]are pentru miile de MW din energia verde.
ROXANA PETRESCU 1.000 MW eolian, vor putea beneficia
de pre]ul garantat la energie timp de
SEBASTIAN Burduja, ministrul e- 15 ani. Semnarea contractelor din
nergiei, se va afla \ntr-un dialog di- aceast` licita]ie ar trebui s` aib` loc
rect cu Alexandru Reff, country ma- \n decembrie anul acesta, pentru ca
naging partner, Deloitte Romånia [i de la 1 ianuarie 2024 schema s` fie
Moldova, pe tema fianan]`rii pro- aplicabil`. Mecanismul este realizat
iectelor de energie verde, luånd \n de BERD (Banca European` pentru
calcul atåt instrumentele actuale, Reconstruc]ie [i Dezvoltare) al`turi
PNRR sau Fondul de Modernizare,
dar [i Contractele pentru Diferen]` Videoconferin]a Deloitte/ZF
CLAUDIA BURGHELEA, directorul de marketing al (CfD), contracte directe de achizi]ie „Instrumente de finan]are
Dacia Plant: Consider c` \n domeniul suplimentelor de energie (PPA-uri), tema garan- pentru energia verde:
alimentare conteaz` foarte mult ca bunurile s` fie ]iilor de origine fiind de asemenea Cum alegi \ntre CfD-uri,
produse \n Romånia, cel pu]in pe pia]a local`. pus` pe tapet. PPA-uri sau granturi pentru un
Sorin Elisei, director consultan]`, business-case solid?“ va avea
de noul ac]ionar. La \nceputul anului, capacita- Deloitte Romånia, liderul practicii loc luni, 13 noiembrie, \n
tea de produc]ie pe toate sec]iile era de 50.000 de de sustenabilitate, particip` la råndul intervalul orar 09.20-12.00,
unit`]i pe zi (ceaiuri, siropuri, comprimate, s`u \n calitate de speaker \ntr-o dis- dezbaterile putånd fi
sucuri [i dulce]uri). cu]ie despre strategiile de finan]are a urm`rite pe www.zf.ro.
„Consider c` \n domeniul suplimentelor proiectelor de energie verde \n
alimentare conteaz` foarte mult ca bunurile s` contextul actual al pie]ei [i al ]intelor de Ministerul Energiei. Astfel, la
fie produse \n Romånia, cel pu]in pe pia]a loca- verzi asumate de Romånia. videoconferin]` pe tema CfD-urilor,
l`.“ |n urm` cu 50-70 de ani, Romånia era un Pe partea de instrumente de unul dintre speakeri va fi Mihaela
produc`tor foarte mare la nivel regional [i finan]are, Romånia este pe ultima Mih`ilescu, director adjunct Romå-
reu[ea s` exporte foarte mult, adaug` Claudia sut` de metri pentru organizarea nia \n cadrul BERD.
Burghelea. primei licita]ii de CfD \n cadrul Mai multe detalii pe
Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro c`reia 2.000 MW, 1.000 MW solar [i www.zfcorporate.ro

ZIARUL FINANCIAR l tel: 0318.256.277
Luni, 6 noiembrie 2023
Doi dintre cei mai mari cinci produc`tori
de detergent din Romånia \nchid fabricile
locale. O treime din produc]ie dispare
l Romånia produce detergent, s`pun [i articole de cur`]enie (segmentele sunt analizate
\mpreun` la Registrul Comer]ului) \n valoare de 1,6 mld. lei anual l Doi dintre cei mai mari
juc`tori din sector – Dalli [i Unilever – au anun]at c` \[i \nchid fabricile locale l |mpreun`,
ei au cam o treime din produc]ie ca cifr` de afaceri l La polul opus, romånii pl`tesc
anual doar pe detergent aproape 2 mld. lei, iar \n bun` parte produsele vin din import.
CRISTINA RO{CA
R
omånia a produs anul trecut
detergent, s`pun [i articole
de cur`]enie \n valoare de
1,6 mld. lei, pia]a fiind dis-
putat` de 234 de companii
cu aproape 2.500 de sala-
ANALIZ~ ria]i, arat` datele de la
Registrul Comer]ului. |n
timp ce cifra de afaceri a crescut \ncepånd
cu 2017 an de an, num`rul de companii a
sc`zut, cel pu]in \n ultima perioad`, semn
c` sectorul se concentreaz` la vårf.
Acest lucru nu este benefic \ns`, mai
ales c` doi dintre cei mai mari cinci actori
au anun]at recent c` \nchid fabricile locale,
[i astfel dispare o treime din pia]`.
Pentru aceast` analiz`, au fost luate \n
calcul doar companiile care [i-au depus bi-
lan]urile pe anii respectivi [i care au decla-
rat CAEN-ul 2041 - Fabricarea s`punuri-
lor, detergen]ilor [i a produselor de \ntre-
]inere. Nu exist` informa]ii specifice pe fie-
care tip de articol \n parte, s`punul, deter-
gentul [i bunurile de \ntre]inere fiind ana-
lizate \mpreun` de Registrul Comer]ului.
Aceast` industrie, \n ansamblul s`u, e
puternic concentrat` la vårf, cu cå]iva juc`-
tori care domin` clar. Mai exact, din 234 de
firme, doar patru au afaceri de peste 100 mil.
lei, arat` o analiz` ZF pe baza informa]iilor
din platforma termene.ro. Este vorba de
Dalli Production, Interstar Chim, Unilever
Romånia [i Misavan Trading. Doar c` \n
cazul Interstar, businessul este reprezentat
doar par]ial de produc]ie, restul fiind
import. Toat` activitatea companiei e
administrat` pe aceea[i entitate.
Fabricile Romåniei.
Industria prelucr`toare
din jude]ul Boto[ani
adun` sub 3 mld. lei
anual, cåt o singur`
fabric` din alte jude]e
l Mica industrie prelucr`toare
a jude]ului Boto[ani e
condus` de produc]ia
alimentar` [i de cea
textil` l Doar [ase
juc`tori dep`[esc pragul
de 100 mil. lei venituri.
MIRUNA DIACONU
CELE MAI mari 50 de fabrici din jude]ul
Boto[ani adun` \mpreun` afaceri de doar
3 miliarde lei, cåt un singur produc`tor din alte
jude]e, potrivit datelor Registrului Comer-
]ului. Industria prelucr`toare din Boto[ani
este condus` de produc]ia de alimente [i de
textile.
Liderii clasamentului vin din industria
alimentar` [i cea textil`, \ns` cele mai multe
companii din acest top fac parte din cele dou`
pie]e, astfel c`, \n Boto[ani se produce cel mai
mult produse alimentare [i textile.
Datele arat` c` doar [ase juc`tori din 50 de
companii au reu[it anul trecut s` dep`[easc`
afaceri de peste 100 milioane lei. Doly Com
Distribu]ie, cea mai mare fabric` din Boto[ani
[i totodat` [i cel mai mare juc`tor din jude],
care activeaz` \n domeniul prelucr`rii [i
conserv`rii c`rnii, a avut anul trecut afaceri de
366 milioane lei.
Urm`toarele dou` pozi]ii \n clasamentul
celor mai mari fabrici din Boto[ani sunt
ocupate de Rolana Tex [i de Formens. Rolana
Tex, care are ca activitate principal` preg`tirea
fibrelor [i filarea fibrelor textile, a \ncheiat cu
afaceri de 280 mil. lei, pe cånd Formens, urm`-
torul \n clasament, cu activitate tot \n
domeniul produc]iei de textile, a avut venituri
de 279 milioane lei.
Boto[aniul este unul dintre cele mai slab
dezvoltate jude]e din ]ar` din perspectiv`
economic`. Datele de la Registrul Comer]ului
reconfirm` acest lucru, iar produc]ia local`,
adic` valoarea ad`ugat` a jude]ului la
economia na]ional` este infim`.
Ziarul Financiar a \nceput o serie de arti-
cole \n care prezint` cele mai mari 50 de fabrici
din fiecare jude]. Industria prelucr`toare
reprezint` circa 24% din PIB-ul Romåniei,
ceea ce face din acest sector cel mai important
contributor la economia local`.
www.zf.ro/COMPANII
Dou` firme din top cinci \nchid fabricile
Cine sunt liderii pie]ei de produc]ie de detergent, s`pun [i produse de \ntre]inere
Nr Companie Cifr` de Num`r de
afaceri 2022 salaria]i
(mil. lei) 2022
1 Dalli Production 403 299
Romånia
2 Interstar Chim 162 206
3 Unilever Romånia 159 623
4 Misavan Trading 143 292
5 Europack Media 76 122
Not`: au fost luate \n calcul doar companiile care [i-au depus bilan]urile pe 2022 [i care au declarat CAEN-ul 2041 - Fabricarea
s`punurilor, detergen]ilor [i a produselor de \ntre]inere. P&G cu firma Detergen]i SA nu apare pentru c` are alt CAEN.
Totu[i, din top, lipse[te gigantul ame-
rican P&G, care prin firma Detergen]i SA
produce local \n dou` fabrici. O unitate
realizeaz` detergent, iar cealalt` (prima)
[ampon. Astfel, CAEN-ul declarat e
aferent produc]iei de [ampon (Fabricarea
parfumurilor [i a produselor cosmetice - de
toalet`).
ZF Investi]i \n Romånia! Un proiect ZF [i CEC Bank
Andreea P`un, Griffes:
|ncep s` fie tranzac]ionate
„spa]iile-fantom`“ de birouri.
Sunt firme care se mut` din vile [i
apartamente \n proiecte de clas` A
BOGDAN ALECU
SPA}IILE de birouri contractate de mari
companii, \n general pe suprafe]e de mii de
metri p`tra]i dar r`mase neocupate pe fon-
dul muncii de acas`, \ncep s` fie subcon-
tractate [i readuse \n circuit.
„|n ultimele luni lucr`m pe a[a-nu-
mitele «spa]ii-fantom`» de birouri. Pia]a a
suferit modific`ri semnificative. Dac` anii
trecu]i erau proiecte noi \n lucru, acum
exist` un deficit \n pia]` [i pe o cerere
sus]inut`. Acum lucr`m pe spa]iile fo[tilor
chiria[i mari care trec printr-o rea[ezare [i
care elibereaz` spa]ii folosite sau noi, pe
fondul muncii de acas`. Sunt spa]ii fanto-
m`, deoarece acestea sunt teoretic \nchi-
riate pe hårtie, sunt sub un contract, dar
pentru care dac` exist` cerere, un interes
din partea unui poten]ial client, atunci
acestea devin disponibile. Se produce un
schimb \ntre chiria[i [i sunt tranzac]ionate.
Astfel nu exist` nicio influen]` asupra
gradului de neocupare dar au o pondere \n
tranzac]ii“, a spus Andreea P`un, mana-
ging partner al companiei de consultan]`
imobiliar` Griffes \n cadrul emisiunii ZF
Investi]i \n Romånia! Un proiect ZF [i
CEC Bank.
Mai mult, ea explic` faptul c` supra-
fa]a medie contractat` a sc`zut, pe m`sur`
ce apar noi cereri \n pia]`.
|n condi]iile \n care \n
urm`torii trei ani vor fi livrate
sub 100.000 mp de birouri,
[i asta dac` vor primi
autoriza]ie, chiriile vor urca
pentru spa]iile existente.
„A sc`zut mult tranzac]ia medie cu
spa]ii de birouri. Dac` anterior era la
1.500 – 1.600 mp, acum este la 600-700 mp.
Dar vorbim de cerere nou`, s`n`toas` [i
chiria[i cu impact, care sunt de obicei la
prima relocare \ntr-un birou de clas` A [i
7
PUBLICITATE
e-mail: zf@zf.ro
CITEȘTE DIN 06 NOIEMBRIE
Ce arat` cifrele?
Evolu]ia produc]iei de detergent, s`pun [i
Observa]ie produse de \ntre]inere
An Num`r de Cifr` de Num`r de
companii afaceri total` salaria]i
(mil. lei)
compania a anun]at c` \nchide
produc]ia \n 2022 2008 181 602 1.666
businessul este reprezentat doar par]ial
2009 173 546 1.701
de produc]ie, restul e import ...
compania a anun]at c` \nchide
2017 218 944 1.678
produc]ia de detergent
2018 229 1.012 1.753
compania a anun]at c` ridic` o nou` fabric`
compania produce [erve]ele umede 2019 243 1.144 1.858 ții pot accelera
2020 260 1.328 2.010
2021 255 1.357 2.344
companiilor locale, iar
Surs`: Termene.ro
2022 234 1.589 2.469 efectele produse pe întregul lanț
Not`: au fost luate \n calcul doar companiile
care [i-au depus bilan]urile pe anii respectivi [i care
au declarat CAEN-ul 2041 - Fabricarea s`punurilor,
sun
nt spectaculoase.
detergen]ilor [i a produselor de \ntre]inere.
Surs`: Registrul Comer]ului Care sunt soluțiile pentru
aferent` produc]iei de detergent, s`pun [i
articole de cur`]enie. La polul opus,
finanțările dedicate firmelor la
romånii pl`tesc anual doar pe detergent
aproape 2 mld. lei, iar \n bun` parte
început de drum sau care au
produsele vin din import.
Studiul Strategii pentru echilibrarea
nevoie de sprijin, povesttește
Domina]ia unor companii mari, mai
balan]ei comerciale a Romåniei prin sti-
mularea [i sus]inerea produc]iei na]ionale,
Andrei Cionca, Fondator şi CEO
ales a unor nume str`ine, devine problema-
tic` mai ales atunci cånd acestea retruc-
realizat de Academia de Studii Economice
(ASE) la ini]iativa retailerului Penny, arat`
al Impetum Group.
tureaz` businessul local. {i \n ultimii doi c` \n segmentul de bunuri nealimentare
ani, doi dintre cei mai mari juc`tori din precum detergent, s`pun [i articole de
sector – Dalli [i Unilever – au anun]at c` \[i cur`]enie, pia]a local` are un deficit
\nchid fabricile locale. |mpreun`, ei au cam comercial major.
o treime din pia]` ca cifr` de afaceri Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
PUBLICITATE
ANDREEA P~UN, managing
partner al companiei de consultan]`
imobiliar` Griffes
vor un upgrade. Acestea sunt [i companii
care folosesc birourile. Aici avem de obicei
mai pu]ini juc`tori din IT&C sau outsour-
cing [i mai multe sedii principale – divizii
de marketing, management, reprezentan]e
locale sau firme romåne[ti care trec dintr-o
vil` sau dintr-o cl`dire de clas` B \ntr-una
de clas` A, beneficiind de noi oportuni-
t`]i“, a explicat Andreea P`un.
Mai mult, \n condi]iile \n care \n
urm`torii trei ani vor fi livrate sub
100.000 mp de birouri, [i asta dac` vor
primi autoriza]ie, chiriile vor urca pentru
spa]iile existente.
„Acum vedem o rea[ezare a pie]ei iar
companiile care \nchiriaz` acum sunt
chiria[i puternici. Pån` \n 2026 vom avea
sub 100.000 mp de birouri \n total, cu
niciun proiect livrat \n 2024. Pe fondul
lipsei ofertei dar cre[teri a cererii, cu
URMĂRIŢI EMISIUNEA
tendin]e infla]ioniste, ajungem la o
cre[tere de pre]uri. Chiriile vor cre[te. DE LUNI PPÂ
ÂNĂ VINERI, DE L A ORA 14:00,
PE ZF.RO
Chiriile au stat pe loc 5-6 ani, timp \n care
activele nu s-au apreciat, acum s-a \ncheiat
un ciclu [i ne apropiem de cre[teri succe-
sive de chirii. Pia]a a absorbit cre[terea,
sunt deja indexate cu 8-9% \n 2023 dar ne
ȘI FFA
ACEBOOK ZIARUL FINANCIAR
a[tept`m la o cre[tere similar` [i \n 2024.
Activele vor deveni mai scumpe“, a spus
Andreea P`un.
 8
www.zf.ro/SPECIAL
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro ZIARUL FINANCIAR l L u n i , 6 n o i e m b r i e 2 0 2 3

ZF Investi]i \n Romånia! - Bac`u, un proiect ZF & CEC Bank

Antreprenorii din Bac`u v`d ca principale probleme lipsa for]ei

de munc` [i problema banilor, dar exist` poten]ial de un viitor hub
logistic, investi]ii, iar reindustrializarea Romåniei \nc` se poate face
l Dac` calcul`m cifra de afaceri pe care o genereaz` antreprenorii din Romånia, cu
originea din Bac`u, strångem cam 25-30% din PIB-ul Romåniei l Bac`ul poate deveni un
hub logistic pentru toat` Moldova, dar [i pentru viitoarele investi]ii care se vor face
l Infla]ia scade, probabil o s` mai scad` [i \n trimestrele care urmeaz`, dar, de exemplu,
dac` s-ar stabiliza infla]ia undeva la 3%, este posibil s` vedem dobånzi de 5%.
MIRCEA NICA este v`duvit [i din cauza asta se resimte o s` decelereze. Nu neap`rat c` exist`
criz` \n pia]`, care va cre[te. La anul sunt informa]ii atåt de negative \n pia]a noastr`,

L
ipsa for]ei de munc` atåt
calificat`, cåt [i necalificat`, una
dintre problemele pregnante la
nivelul \ntregului mediu de
afaceri, se reg`se[te [i \n Bac`u,
\mpreun` cu lipsa banilor sim]it` de c`tre
unii antreprenori ca o criz` \n pia]`, dar \n
acela[i timp, poten]ialul din Bac`u este unul
foarte mare pe viitor. Datorit` pozi]ion`rii
poate deveni un hub logistic, exist` poten]ial
de investi]ii, iar reindustrializarea Romåniei
\nc` se mai poate face, dar industria
alimentar` ar trebui s` fie unul din vectori.
Acestea sunt doar cåteva din concluziile la
care au ajuns antreprenorii prezen]i la
Conferin]a ZF Investi]i \n Romånia, care a
fost organizat` de ZF \n parteneriat cu CEC
Bank la Bac`u.
„Dou` probleme sunt principale la
momentul actual: problema banilor pentru
c` guvernul absoarbe bani, iar mediul privat
alegeri, a[a c` mai devreme de anul 2025 nu
va urca. A doua problem`, cea mai
important`, este cea a oamenilor. Noi nu
lucr`m \n echip`, nu avem \ncredere“, a spus
Gic` Vlasie, ac]ionar principal al grupului de
firme Vasion.
De[i antreprenorul consider` c`
lucrurile ar urma s` devin` [i mai complicate,
Bac`ul a reprezentat punctul de pornire
pentru mul]i antreprenori. Astfel, Bogdan
Neac[u, director general, CEC Bank, a
explicat c` dac` s-ar aduna cifra de afaceri pe
care o genereaz` antreprenorii din Romånia,
cu originea din Bac`u, s-ar strånge circa 25-
30% din PIB-ul Romåniei.
„Dac` num`r`m cifra de afaceri pe care
o genereaz` antreprenorii din Romånia, cu
originea din Bac`u, strångem cam 25-30%
din PIB-ul Romåniei. La nivel na]ional este
un context oarecum atipic. Vedem cum
economia [i ritmurile de creditare au \nceput
cåt mai degrab` exist` o situa]ie de
incertitudine [i fiecare \ncearc` s` se
adapteze sau s` anticipeze ce va urma \n
perioada urm`toare. Evident c` acest
context cu r`zboiul din zona Orientului
Mijlociu ne pune pe gånduri [i ne pune s` ne
adres`m foarte multe \ntreb`ri“, sus]ine
Bogdan Neac[u.
{eful CEC Bank a mai ad`ugat c` de[i comerciale sau planurile de aprovizionare“, faptul c` am avut inspira]ia s` ne stabilim trebui s` fie un vector. Avem un excedent \n
pe termen scurt nu vor fi repercursiuni, pe a mai ad`ugat Bogdan Neac[u. acel set de indicatori, ne-a f`cut s` fim mai ceea ce \nseamn` materii prime. Export`m
termen mediu este posibil s` se vad` un Pe de alt` parte, Grigore Horoi, puternici \n dep`[irea dificult`]ilor aduse de produse primare din zona agricol`, dac`
impact privind r`zboiul din Orientul pre[edinte, Agricola Interna]ional, a spus \n aceast` criz` multipl`. Fiind cu un bilan] mai reu[im s` le ]inem aici, procesåndu-le
Mijlociu. „Probabil c` pe termen scurt nu vor cadrul conferin]ei c` lucrurile nu sunt deloc bine structurat, ne-a fost mai u[or fa]` de \ntreaga comunitate va cå[tiga. Circa 21%
fi repercursiuni, dar pe termen mai mediu simple, dar au fost [i mai complicate de atåt. crizele precedente cånd bilan]ul nu ar`ta atåt din popula]ie este implicat` \n zona aceasta
este posibil s` vedem un impact. Nu „Acum 6 ani cred c` ne-am stabilit un set de echilibrat“, a mai explicat Grigore Horoi. de agriculur`. Cum \i facem s` aduc` valoare
neap`rat c` Romånia are leg`tur` cu aceste de indicatori de la care nu ne abatem, unul |n acela[i timp, Ovidiu Buc`taru, CFO, a`ugat`? S` \i facem IT-i[ti dintr-odat` nu
zone, ci mai degrab` c` lumea va suporta un dintre ei este cre[terea minim` anual`, altul Agricultorul SRL, consider` c` Romånia are cred c` reu[im, dar cu siguran]` \i putem
oarecare recul. A[a cum s-a \ntåmplat [i \n este o rat` a profitabilit`]ii, gradul de o [ans`, reindustrializarea ei se poate face, iar califica, \i putem aduce \n proximitatea lor,
urma r`zboiului izbucnit \n Ucraina. Nu expunere la \mprumuturi bancare [i tot a[a. industria alimentar` ar trebui s` fie un vector. f`cånd investi]ii, facilit`]i de produc]ie,
suntem direct implica]i, dar contextul a f`cut Urm`rind pas cu pas am reu[it s` realiz`m „Romånia are o [ans`, reindustrializarea procesånd ceea ce ei la baz` fundamental
\n a[a fel \ncåt s` se schimbe rutele progresul pe care ni l-am dorit. Tot legat de ei se poate face, iar industria alimentar` ar [tiu“, sus]ine Ovidiu Buc`taru.

OVIDIU BUC~TARU, HORA}IU DAM{A, ac]ionar, Barleta

CFO, Agricultorul SRL n Este u[or s` m`re[ti salariul minim pe economie, dar trebuie s` te gånde[ti c` oare oamenii
BOGDAN n Romånia are o [ans`, reindustrializarea ei se ace[tia care merg cu o marj` foarte mic`, pot suporta aceast` cre[tere salarial`? Noi nu putem
NEAC{U, poate face, iar industria alimentar` ar trebui s` m`ri numai salariul minim pe economie pentru c` la dou` sau trei m`riri de acest gen o s`
director general, fie un vector. ajung` la nivel de inginer.
CEC Bank
n Ast`zi sunt mult mai multe variabile. Ne n Noi suntem foarte nemul]umi]i pentru c` am \ncercat s` acces`m fonduri europene, iar o parte
n Dac` num`r`m cifra de afaceri trebuie constante, vedem variabile \n chiar dac` au fost aprobate, atåt de greu au venit aprob`rile \ncåt pentru implementare nu mai
pe care o genereaz` antreprenorii schimb`rile care apar peste noapte. aveai timp s` finalizezi proiectul. Faci tot felul de documente c`tre minister \]i r`spund dup`
din Romånia, cu originea din 5-6 luni cånd termenul de implementare,
Bac`u, strångem cam 25-30% din n Avem un excedent \n ceea ce \nseamn` chiar dac` a fost prelungit, r`måne la
PIB-ul Romåniei. materii prime. Export`m produse primare din acela[i nivel. |n felul acesta se pierd bani
zona agricol`, dac` reu[im s` le ]inem aici, europeni pe care nu mai avem
n La nivel na]ional este un procesåndu-le \ntreaga comunitate va cå[tiga. posibilitatea s` \i acces`m.
context oarecum atipic. Vedem
cum economia [i ritmurile de n 21% din popula]ie este implicat` \n zona n Prin pozi]ia pe care o avem \n centrul
creditare au \nceput s` decelereze. aceasta de agricultur`. Cum \i facem s` aduc` valoare ad`ugat`? S` \i facem IT-i[ti dintr-odat` Moldovei, cu ajutorul celor care hot`r`sc
Nu neaparat c` exist` informa]ii nu cred c` reu[im, dar cu siguran]` \i putem califica, \i putem aduce \n proximitatea lor, f`cånd pe unde vor trece autostr`zile \n
atåt de negative \n pia]a noastr`, investi]ii, facilit`]i de produc]ie, procesånd ceea ce ei la baz` fundamental [tiu. Romånia, Bac`ul din punctul acesta de
cåt mai degrab` exist` o situa]ie vedere are un atu extraordinar.
de incertitudine [i fiecare \ncearc` n Romånia are [ansa celor 82 mld. euro \n ciclul acesta bugetar de 2021-2027, chiar dac` este Ar putea fi un hub logistic pentru toat`
s` se adapteze sau s` anticipeze o redistribuire din ciclul anterior 2014-2021 unde sectorul privat avea o component` mai mare, Moldova, dar [i pentru viitoarele
ce va urma \n perioada urm`toare. dar exist` \n medie un 3% din PIB s` ne dubl`m investi]iile pe care le avem. investi]ii care se vor face.
Evident c` acest context cu
r`zboiul din zona Orientului Mijlociu ne pune pe gånduri [i ne pune s` ne adres`m foarte multe
\ntreb`ri. BOGDAN ALEXANDRESCU,
n Probabil c` pe termen scurt nu vor fi repercursiuni, dar pe termen mai mediu este posibil s` director direc]ia agri, CEC Bank
vedem un impact. Nu neaparat c` Romånia are leg`tur` cu aceste zone, ci mai degrab` c` lumea va n Lucrurile au evoluat \ntr-un sens foarte bun \n zona de
suporta un oarecare recul. A[a cum s-a \ntåmplat [i \n urma r`zboiului izbucnit \n Ucraina. Nu industrie agroalimentar`. Au evoluat [i din punct de vedere al
suntem direct implica]i, dar contextul a f`cut \n a[a fel \ncåt s` se schimbe rutele comerciale sau sistemului bancar. Anul trecut, soldul creditelor \n agricultur`
planurile de aprovizionare. a crescut de la 23,5 mld. lei, la 28,5 mld. lei. Undeva aproape
de 20% cre[tere. La final de august era undeva la 31 mld. lei
n Lichidit`]i exist` [i este important ca \n acest context s` apar` [i planuri [i mai degrab` [i o s` ajungem undeva la 33 mld. lei.
capacitatea investi]ional` a antreprenorilor astfel \ncåt noi s` putem veni cu solu]ii de finan]are.
n |n momentul \n care a \nceput r`zboiul din Ucraina to]i au
n Cred c` sunt cåteva segmente cheie care vor trage Romånia mai departe, vorbim de agricultur` [i trebuit s` se adapteze cumva. Dac` \n 2021 cheltuiai ca s`
procesare alimentar`, construc]ii, cu prec`dere infrastructura mare, logistica [i energia. Este vital ca \nfiin]ezi un hectar undeva la 2.000-2.500 lei \n 2022 cred c`
\n jurul acestor segmente Romånia s` atrag` cåt mai multe fonduri europene sau cåt mai mul]i bani te duceai spre 6.000 lei. Acum cred c` a mai sc`zut un pic,
europeni. IONU} LIANU, \ntre 4.000-5.000 lei.
ofi]er [ef management active [i pasive,
CEC Bank GIC~ VLASIE,
n Ce este posibil [i de exemplu \n Statele Unite este deja ac]ionar principal al
GRIGORE HOROI, real, observ`m c` dobånzile r`mån deasupra infla]iei. Noi grupului de firme Vasion
pre[edinte, Agricola Interna]ional am avut 10-15 ani de dobånzi sub infla]ie, adic` dobånzi
real negative. |n contextul macroeconomic [i geopolitic
n Pentru c` persoanele interesate, ac]ionari, salaria]i, finan]atori, au \ncredere \n businessul este posibil s` vedem de fapt o revenire la dobånzi real n Dou` probleme sunt principale la momentul actual:
Agricola sunt condamnat sa fiu optimist. pozitive, adic` dobånzile s` r`mån` peste infla]ie. problema banilor pentru c` guvernul absoarbe bani, iar mediul
privat este v`duvit [i din cauza asta se resimte o criz` \n pia]`,
n Lucrurile nu sunt deloc simple, dar au fost [i mai complicate. n Vedem c` SUA se \mprumut` la dobånzi de 5% [i peste. care va cre[te. La anul sunt alegeri, a[a c` mai devreme de
De asemenea, vedem \n Europa dobånzi care au crescut [i anul 2025 nu va urca. A doua problem`, cea mai important`,
n Banca \[i face serviciile cu oameni din ce \n ce mai pu]ini, mai multe, mai bune, dar cu oameni din sunt \n zona de 4%. Dac` privim la scar` istoric` mai este cea a oamenilor. Noi nu lucr`m \n echip`, nu avem
ce \n ce mai pu]ini. A[a probabil va trebui s` facem [i noi. degrab` acesta este nivelul normal al dobånzilor fa]` de ce \ncredere.
a fost \n ultimii 15 ani.
n |n ceea ce prive[te viitorul n Lucrurile sunt grele [i vor fi [i mai grele, probabil c`
trebuie s` facem alegerile n Infla]ia scade, probabil o s` mai scad` [i \n trimestrele revirimentul va veni \n prim`vara anului 2025, pe noi ne
potrivite. Probabil c` nu o s` care urmeaz`, dar, de exemplu, dac` s-ar stabiliza infla]ia n Eu cred c` mai este \nc` timp s` mai plou` pentru culturile a[teapt` alegeri. Lucrurile se complic`, nu ne mai a[tept`m ca
mai putem avea o Romånie undeva la 3%, este posibil s` vedem dobånzi de 5%. de toamn`. Dac` mai plou` pån` \n decembrie, o s` vin` [i statul s` se uite la priva]i. Atåt timp cåt nu sunt bani \n pia]`,
industrializat` a[a cum a fost iarna \nc` nu este un an agricol 2023-2024 compromis. po]i s` fii sclipitor, briliant, f`r` bani nu po]i s` faci business.
f`cut` ea \n alte vremuri. n Am atras aceste obliga]iuni la 7,5% pe de alt` parte Din 5 ani agricoli de cultur` mare doi nu sunt foarte buni.
pl`tim la lei 6,9% pentru depozitul la 12 luni. Se creaz` un n Problema noastr`, a Bac`ului, este reten]ia for]ei de munc`.
n Agricola are \ntåmpl`tor mix de finan]are. Realitatea este c` sunt mul]i bani \n pia]` n Toat` lumea vorbe[te de produs finit. |ntr-adev`r suntem Bac`ul a avut perioada lui de glorie, dar nu te po]i dezvolta
acela[i parcurs cu parcursul pe care \n ultim` instan]` po]i s` \i ]ii la facilitatea de unul dintre cei mai mari exportatori de gråu, porumb [i floare doar pe for]e proprii, ai nevoie de o infuzie de capital. |n
Romåniei. Aveam prin anii depozit, la 6%. Pre]ul banilor este cel care este [i este a[a din Uniunea European`, dar cånd facem calculele suntem pe guvernarea PDL, Bra[ovul a primit 200 miliarde, Clujul a primit
‘90 undeva la 40 mil. dolari \n toat` lumea. minus. cåteva sute de miliarde.
cifr` de afaceri [i ne apropiem
de 320-340 mil. euro.
Seam`n` un pic cu parcursul HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu / Ioana Ni]` (0318.256.286); BRAND MANAGER: Cristina Vrånceanu
Romåniei ca [i cifre, este o BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Bogdan Cojocaru / C`t`lina Apostoiu;
diferen]` de scar`. POLITIC/EVENIMENT - EDITOR: Iulian Anghel / R`zvan Botea (0318.256.245);
PRODUCTIE {I DISTRIBU}IE: Anamaria Ghe]ea (+40.742.098.640),
anamaria.ghetea@m.ro
STR. GHEORGHE POLIZU NR. 58-60, ETAJ 2, SECTOR 2, BUCURE{TI – ROMÂNIA; ZF ENGLISH - EDITOR: Loredana Fr`]il`-Cristescu
n Tot legat de faptul c` am TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285 n O.P. 33, C.P. 19, SECTOR 1, BUCURESTI; E-MAIL: ZF@ZF.RO n
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de MEDIAMEX INVESTMENT SRL -
avut inspira]ia s` ne stabilim
WWW.ZF.RO
ZF ONLINE - EDITOR: {tefan Stan (0318.256.279) / Alexandru Nanu, Mirela Nicolae,
0318.256.200
DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro Corina Zamfir, Alexandru Ciutacu, Drago[ Dinu, Iulian Tenchiu
acel set de indicatori, ne-a ABONAMENTE {I RELA}II CLIEN}I: Camelia Botea
ZF CORPORATE - EDITOR: Roxana Ro[u / Cristina Bellu, Simona Vasile
f`cut s` fim mai puternici \n dep`[irea dificult`]ilor aduse de aceast` criz` multipl`. Fiind cu un REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro (0318 256 259, 0318 256 112) camelia.botea@m.ro
bilan] mai bine structurat, ne-a fost mai u[or fa]` de crizele precedente cånd REDACTOR-{EF ADJ. Dana Ciriperu/Companii (0318.256.277)
REVISTE ZF: DA PREMIUM - EDITOR: Cristina Ro[ca (0318.256.327);
TIPAR
BUSINESS CONSTRUCT - EDITOR: Bogdan Alecu (0318.256.277)
bilan]ul nu ar`ta atåt de echilibrat. & PREPRESS: BUCURESTI; 0723.531.624
COMPANII - Senior Editor: Bogdan Alecu, Cristina Ro[ca, Roxana Petrescu, Mirabela DTP: Mihaela Viciu, Alina Grigora[, Veronica Popescu, Cristian Dumitriu ISSN 1454-2641
Tiron, M`d`lina Panaete, Alina-Elena Vasiliu, Georgiana Mihalache, Florentina Ni]u, corectur`: Sånziana Doman, Ovidiu Vitan, Mugur Vazzolla;
n La \nceputul anilor 2000 au fost programe de sus]inere a sectorului de procesare a Alexandra Cep`reanu, Miruna Diaconu, Ramona Cornea, Lauren]iu Cotu Ziarul Financiar public` publicitate sub form` de machete, dar [i formate
materiilor prime agricole. La programele acestea se calificau companiile mici. B~NCI-ASIGUR~RI - Editor: Claudia Medrega (0318.256.252), Mircea Nica
PUBLISHER: Alexandru Matei (0318.256.279)
speciale marcate cu „proiect special“, „advertorial“, „opinia specialistului“,
Companiile care nu aveau un exerci]iu care s` le dea capabilitatea de a gestiona un BURSE - EDITOR: Liviu Popescu (0318.256.266) / Tibi Florin Oprea PUBLICITATE: Livia Fl`c`u, Cristina Ivanovici, Daniela Gugiu (traffic) (0318 256 236) „punct de vedere“, „profil de companie“ sau „profil premium“.
flux de cash corect, majoritatea s-au supra\ndatorat, iar majoritatea nu prea mai exist`.
 9
www.zf.ro / COMPANII
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 6 noiembrie 2023 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro

Videoconferin]a ZF Economia verde: Romånia pe dou` ro]i

„Trebuie s` ie[im din paradigma despre ce trebuie s` apar` mai

\ntåi - pista sau bicicli[tii. Tot mai mul]i oameni vor s` mearg`
cu bicicleta, dar renun]` din cauza lipsei de infrastructur`“
l |n prezent, Bucure[tiul are 32,5 kilometri de piste ADRIAN CORBU,
de biciclete, multe dintre ele fiind \ns` impracticabile vicepre[edintele Administra]iei
Fondului pentru Mediu
l De realizarea masterplanului pentru piste de
biciclete \n Bucure[ti se ocup` compania F.I.P.
Consulting, care a \nceput s` lucreze la proiect \n
martie 2023 l O bun` infrastructur` velo contribuie
[i la dezvoltarea businessurlor care folosesc bicicleta
ca mijloc de deplasare.
l |n noiembrie 2022, am lansat o ax` de finan]are pentru piste
de biciclete cu un buget de 500 mil. lei, care a avut evaluarea
\n dou` etape. Am trecut de prima etap`, iar acum ne afl`m
\n a doua etap` de evaluare. Am avut bugete diferite alocate
pe jude]e [i ora[e: Bucure[ti - 75 mil. lei, subdiviziunile
municipiului Bucure[ti - 45 mil. lei, municipii de rang 1 -
36 mil. lei, muncipii de rang 2 - 30 mil. lei, ora[e - 22 mil. lei,
comune cu mai pu]in de 5.000 de locuitori - 3,7 mil. lei, iar
pentru comunele cu peste 5.000 de locuitori - 7,5 mil. lei.
Fondurile sunt din aceast` rund` de finan]are.
l Municipiul Bucure[ti are un parteneriat semnat cu Ministerul
Mediului. Vrem ca, atåt \n Bucure[ti, cåt [i \n celelalte unit`]i
locale, s` se dezvolte cåt mai mult infrastructura de piste de
biciclete. |n afar` de programul men]ionat, avem [i programe
multianuale de finan]are care vizeaz` acest subiect.
l Se pot face 75 km la nivelul Bucure[tiului cu banii aloca]i, dar
nu cred c` la nivelul Capitalei exist` un spa]iu atåt de mare
pentru infrastructur` nou`. Vorbim mai mult de piste de
ALINA-ELENA VASILIU biciclete pe infrastructura existent`. Acest lucru \nseamn` c`
CRISTINA BELLU din bugetul alocat putem ajunge la 150-200 km piste de
biciclete din finan]area curent`.
l Un factor-cheie \n dezvoltarea infrastructurii \l constituie
actualizarea standardelor [i o abordare coerent` la nivelul
\ntregii ]`ri cu privire la procesul de avizare, pentru c` \nc`
exis` un stas vechi, din 1991, care recomand` piste de
1 metru l`]ime pe trotuare, lucru care nu mai este de
activitate. |n implementarea masterplanului nostru, am avut
\n vedere cele mai noi tendin]e, respectiv piste de 2,5-3 metri
l`]ime, pe care ulterior s` le putem extinde sau replica pe
ambele sensuri de mers.
s` circule pe partea carosabil`, nu pe trotuar, care face parte
CORNELIU BELCIUG, din drumul public, dar este destinat circula]iei pietonilor.
Exist` o sanc]iune corelativ` pentru acest` abatere.
director de programe la I’Velo,
companie de bike-sharing RADU ANDRONIC,
ac]ionar majoritar F.I.P. Consulting
l Noi realiz`m
masterplanul la
nivelul Bucure[tiului,
pentru care suntem
\nc` \ntr-o etap`
contractual` [i mai
avem anumite
livrabile care au fost
l Noi facem proiecte de bike-sharing [i \ncuraj`m transportul transmise c`tre
alternativ \n Bucure[ti [i \n ]ar` din 2008. Am \nceput cu beneficiar - Prim`ria
proiecte care s-au adresat zonei de relaxare [i apoi, odat` cu Bucure[ti - [i care nu
cre[terea pie]ei, am migrat c`tre extinderea solu]iilor. |n sunt aprobate \nc`.
momentul actual suntem prezen]i cu sta]ii de bike-sharing \n Masterplanul a fost
Bucure[ti [i oferim acest serviciu \n regim privat, este finan]at demarat \n martie
din fonduri private [i din banii pe care oamenii \i pl`tesc 2023.
pentru o c`l`torie sau pentru abonamentele achizi]ionate. l Exist` o lips` de
l Lucrurile se mi[c` \ncet. Unul dintre factorii care influen]eaz` \n aliniere a tuturor elementelor de standardizare de proiectare
mod negativ dezvoltarea transportului alternativ \l reprezint` [i de viziune la nivelul administra]iilor. Pista de biciclete, \n
decizia politic`. Cred c` trebuie s` ie[im din paradigma desprece momentul \n care este proiectat`, trebuie s` fie f`cut` pentru

A
utorit`]ile nu trebuie s` a[tepte presiunea bicicli[tilor pentru a dezvolta
re]elele de piste corespunz`toare, ci trebuie s` investeasc` \n infrastructura
adecvat` pentru ca mersul cu bicicleta s` devin` o activitate [i func]ional`,
nu doar de agrement. Totu[i, de[i fonduri exist`, ce este important este ca
pistele s` fie amenajate corect, s` respecte nevoilor celor care le folosesc [i
s` nu le dea b`t`i de cap, pentru a deveni \ntr-adev`r utile. Sunt concluziile participan]ilor
la videoconferin]a Economia verde „Romånia pe dou` ro]i: Cum se dezvolt` re]elele de
piste [i facilit`]ile pentru bicicli[ti?“, realizat` de Ziarul Financiar \n parteneriat cu
Raiffeisen Bank.
„|n noiembrie 2022, am lansat o ax` de finan]are pentru piste de biciclete cu un buget
de 500 mil. lei. Se pot face 75 km la nivelul Bucure[tiului cu banii aloca]i, dar nu cred c` la
nivelul Capitalei exist` un spa]iu atåt de mare pentru infrastructur` nou`“, a spus Adrian
Corbu, vicepre[edintele Administra]iei Fondului pentru Mediu.
|n prezent, Bucure[tiul are 32,5 kilometri de piste de biciclete, multe dintre ele fiind \ns`
impracticabile. O \mbun`t`]ire a acestei infrastructuri ar putea \ncuraja inclusiv performan]a
\n acest domeniu.
„Din nefericire, la noi se practic` ciclismul de agrement, [i nu neap`rat cel care s` ne fie
de folos, precum deplas`rile c`tre locul de munc` sau c`tre [coal`. Din datele pe care le avem,
\n ora[ele mari, 0,5-1%, maximum 2% din popula]ie folosesc bicicleta. Acest procent trebuie
crescut“, a spus Thomas Moldovan, vicepre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru Sport.
De realizarea masterplanului pentru piste de biciclete \n Bucure[ti se ocup` compania
F.I.P. Consulting, care a \nceput s` lucreze la proiect \n martie 2023.
„Vom \ncepe o parte de consultare public`, etap` care lipse[te din obliga]iile
contractuale. Vedem c` exist` o lips` de aliniere a tuturor elementelor de standardizare de
proiectare [i de viziune la nivelul administra]iilor. Va trebui s` \ntocmim un document
strategic care s` fie acceptat de locuitorii acestui ora[, indiferent c` vorbim de societate
civil`, de ONG-uri, de cet`]enii din sectoare, lucru care se poate face doar prin dialog“, a
spus Radu Andronic, ac]ionar majoritar la F.I.P. Consulting.
„Din datele noastre, adop]ia bicicletei cre[te cu dou` cifre
\n fiecare an [i concluzia este c` indiferent dac` autorit`]ile
vor face sau nu piste, oamenii vor continua s`-[i cumpere
biciclete, vor \nchiria biciclete. Dac` pån` acum ceva vreme
focusul era pe bicicletele de munte, de agrement, acum din
ce \n ce mai mul]i oameni sunt interesa]i de bicicletele de
[osea. Din p`cate, mul]i renun]` ulterior la ideea de a le
achizi]iona din cauza lipsei de infrastructur`.“
Unul dintre ora[ele din Romånia care au alocat investi]ii pistelor este Bra[ov, unde a
fost finalizat un masterplan pe baza c`ruia, pån` \n 2026, ar urma s` se ajung` la peste 80 de
kilometri de c`i pentru biciclete, de la mai pu]in de 8 kilometri, cå]i exist` \n prezent.
„Valoarea total` a investi]iilor cuprinse \n acest masterplan este de aproape 50 mil. euro.
Sunt proiecte pe fonduri europene, fie prin Programul Opera]ional Regional, fie prin
fonduri prin PNRR [i AFM“, a spus Allen Coliban, primarul Bra[ovului.
Scopul este s` se ajung` \n momentul \n care s` existe o pist` de biciclet` la maximum
250 de metri de orice locuin]` din ora[.
I’Velo activeaz` ca firm` de bike-sharing, prin care oamenii pot \nchiria o biciclet` [i se
pot deplasa \n ora[. Compania are 24 de sta]ii [i peste un milion de utilizatori unici, iar
tendin]a este de cre[tere, chiar dac` \n ritm lent, spune Corneliu Belciug, director de
programe la I’Velo.
„Unul dintre factorii care influen]eaz` \n mod negativ dezvoltarea transportului
alternativ \l reprezint` decizia politic`. Cred c` trebuie s` ie[im din paradigma despre ce
trebuie s` apar` mai \ntåi - pista sau bicicli[tii. Cred c` \n momentul de fa]` tot ceea ce
conteaz` este decizia politic`.“
Despre o cre[tere a num`rului de oameni dornici s` mearg` cu bicicleta a vorbit [i
Mircea Rasovan, ac]ionar al retailerului de echipamente sportive SportGuru.
„Din datele noastre, adop]ia bicicletei cre[te cu dou` cifre \n fiecare an [i concluzia este c`
indiferent dac` autorit`]ile vor face sau nu piste, oamenii vor continua s`-[i cumpere biciclete,
vor \nchiria biciclete. Dac` pån` acum ceva vreme focusul era pe bicicletele de munte, de
agrement, acum din ce \n ce mai mul]i oameni sunt interesa]i de bicicletele de [osea. Din
p`cate, mul]i renun]` ulterior la ideea de a o achizi]iona din cauza lipsei de infrastructur`.“
O bun` infrastructur` velo contribuie [i la dezvoltarea businessurilor care folosesc
bicicleta ca mijloc de deplasare. Sinapseria este un asemenea exemplu.
„Infrastructura este foarte limitat` \n marile ora[e din ]ar`, iar acolo unde exist`, mai
mult \ncurc` [i pune \n pericol atåt bicicli[tii, cåt [i pietonii, pentru c` s-au dezvoltat piste pe
trotuare. Se fac totu[i progrese \n ora[ele care au administra]ii un pic mai deschise c`tre
astfel de proiecte - \n Bra[ov, Cluj-Napoca, Timi[oara“, a spus Cristian Ionescu, ac]ionarul
firmei de curierat pe biciclet` Sinapseria.
THOMAS MOLDOVAN,
vicepre[edintele
Agen]iei Na]ionale pentru Sport
l Bucure[tiul acoper` 32,5 km piste de biciclete. Unele sunt
practicabile, iar altele sunt mai pu]in \ntre]inute. Cea mai
cunoscut` pist` din Bucure[ti este cea de pe Calea Victoriei.
Exist` un plan pentru urm`toarele 12 luni, cu termen de
finalizare \n 2024, pentru \ntocmirea unui masterplan pentru
piste de biciclet` \n Bucure[ti. Acesta urmeaz` s` identifice
traseele optime \n a[a fel \ncåt s` se poat` construi, iar
aceste piste s` fie atåt practicabile, cåt [i utile.
l Aceste piste pot \ncuraja inclusiv partea competi]ional`,
partea sportiv` a ciclismului, dar nu numai. Trebuie s` avem
\n vedere [i conexiunile cu [coala a acestor piste. Din
nefericire, la noi se practic` ciclismul de agrement, [i nu
neap`rat cel care s` ne fie de folos, precum deplas`rile c`tre
locul de munc` sau c`tre [coal`.
l Din datele pe care le avem, \n ora[ele mari, 0,5-1%,
maximum 2% din popula]ie folose[te bicicleta. Acest procent
trebuie crescut. Pentru a cre[te num`rul de bicicli[ti, mai \ntåi
trebuie crescut foarte mult num`rul de kilometri de piste de
biciclet` \n mediul urban.
l Bra[ovul este un ora[ care s-a dezvoltat foarte mult din
punctul de vedere al infrastructurii pentru biciclete. {i Cluj la
fel. Pe lång` zona de piste de biciclete, cele dou` ora[e s-au
concentrat [i pe partea de parc`ri de biciclete. La Cluj sunt 5
noi spa]ii de parcare care ajung la 730 de locuri de parcare de
biciclete. Bra[ov are 3 noi parc`ri de biciclete. {i Timi[oara s-a
dezvoltat destul de mult din acest punct de vedere.
ALLEN COLIBAN,
primarul din Bra[ov
l Avem un masterplan pe care l-am terminat deja pentru
Bra[ov. Documentul strategic prioritizeaz` tot ceea ce
\nseamn` dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete pån` \n
2026, cånd ar trebui s` atingem obiectivul definit ca fiind o
pist` de biciclet` la mai pu]in de 250 de metri \ntre locuin]` [i
primul punct \n care putem accesa pista respectiv`.
l |n acest moment, avem sub 8 km de piste \n Bra[ov, dar
aproape toate sunt pe trotuar, nu respect` filosofiile actuale
\n dezvoltarea pistelor pentru bicicli[ti. La finalul implemet`rii
masterplanului, Bra[ovul ar trebui s` aib` peste 80 km de
piste de biciclete, iar la momentul actual exist` proiecte \n
lucru de peste 42 de kilometri de piste. Valoarea total` a
investi]iilor cuprinse \n acest masterplan este de aproape
50 mil. euro. Sunt proiecte pe fonduri europene, fie prin
Programul Opera]ional Regional, fie prin fonduri prin PNRR [i
AFM.
trebuie s` apar` mai \ntåi - pista sau bicicli[tii. Cred c` \n
momentul de fa]` tot ceea ce conteaz` este decizia politic`.
l |n Romånia, popula]ia activ` num`r` 8,1 milioane de oameni.
|n 2022, existau 7,8 milioane de ma[ini \nregistrate, iar \n
2023, \n primele [ase luni, a existat o cre[tere cu 25% a
num`rului de ma[ini \nmatriculate. Adic` avem undeva la
0,96 masini per cap de locuitor activ.
l Chiar dac` vrem s` facem \n momentul de fa]` piste, din
p`cate o mare parte dintre fondurile alocate nu sunt cheltuite
cum trebuie. Fiecare proiectant care cå[tig` un contract de
amenajare de piste face proiectul a[a cum consider` el. Nu
exist` o unitate, nu exist` standard.
l Am trecut de un milion de utilizatori unici. |n fiecare an avem
cel pu]in 100.000 de clien]i, \n condi]iile \n care avem doar
32,5 km de piste \n Bucure[ti. Am \nceput timid \n 2018,
cre[tem \n fiecare an. Sper`m ca anul viitor s` ajungem spre
30 de sta]ii de bike-sharing \n Bucure[ti, de la 24 \n
momentul de fa]` [i 3 centre de \nchirieri. Pån` \n 2026
]intim 100 de sta]ii de bike-sharing.
MIRCEA RASOVAN,
ac]ionar SportGuru, retailer
echipamente sportive
l Din datele noastre, adop]ia bicicletei cre[te cu dou` cifre \n
fiecare an [i concluzia este c` indiferent dac` autorit`]ile vor
face sau nu piste, oamenii vor continua s`-[i cumpere
biciclete, vor \nchiria biciclete. Suntem pu]in \n urm` la
infrastructura legat` de piste [i ar trebui s` ne preocup`m un
pic mai mult din acest punct de vedere.
l Raportat la categoriile de biciclete - de ora[, de munte, de
competi]ie, dac` pån` acum ceva vreme focusul era pe
bicicletele de munte, de agrement, acum din ce \n ce mai
mul]i oameni sunt interesa]i de bicicletele de [osea. Din
p`cate, mul]i renun]` ulterior la ideea de a le achizi]iona din
cauza lipsei de infrastructur`.
l |n Romånia \ncepe s` apar` o tendin]` c`tre adop]ia mersului
pe biciclet` zilnic. Dac` acum [apte ani vindeam doar
biciclete de munte, pentru c` oamenii nici nu se gåndeau s`
mearg` \n ora[ cu bicicleta, acum tot mai mul]i \ncep s` fie
interesa]i [i de bicicletele de [osea.
l Afar` exist` o mare adop]ie c`tre bicicletele cargo, dar la noi
aceast` categorie este inaccesibil` din cauza lipsei de
infrastructur`.
CLAUDIU COSTEA,
purt`tor de cuvånt la Brigada Rutier`
l Cifrele arat` c`, \n primele zece luni din 2023, au avut loc
34 de accidente grave cu bicicli[ti, iar responsabilitatea le
revine acestora, motivele fiind abaterea de la regulile de
circula]ie sau viteza neadaptat` la condi]iile de trafic. |n
privin]a utilizatorilor de trotinete avem mai multe accidente
grave raportat la primele zece luni din 2023 - 53 de
accidente. Nu exist` educa]ie \n privin]a echipamentului de
protec]ie [i a regulilor de circula]ie.
l Mul]i dintre bicicli[tii pe care \i oprim \n trafic nu cunosc
regulile de circula]ie. |n principal, un biciclist trebuie s`
respecte aproape toate regulile pe care le respect` [i un
conduc`tor auto: culoarea semaforului, semnalizarea direc]iei
de mers etc. Utilizatorul de biciclet` sau trotinet` este obligat
toat` lumea, inclusiv pentru cargo-bike. |n acela[i timp
trebuie avut \n vedere accesul copiilor, o categorie aparte.
l Pentru masterplan cel mai important lucru, \n momentul \n
care se vor aproba livrabilele din prima etap`, este c` vom
\ncepe o parte de consultare public`, etap` care lipse[te din
obliga]iile contractuale. Va trebui s` \ntocmim un document
strategic care s` fie acceptat de locuitorii acestui ora[, fie c`
vorbim de societate civil`, de ONG-uri, de cet`]enii din
sectoare, lucru care se poate face doar prin dialog.
CRISTIAN IONESCU,
ac]ionar Sinapseria,
firm` de curierat pe biciclet`
l Vedem \mbun`t`]iri \n micile proiecte de infrastructur` care
s-au dezvoltat \n ultimii ani \n Bucure[ti, dar [i \n atitudinea
[oferilor fa]` de bicicli[ti, lucru care probabil se datoreaz`
faptului c` exist` din ce \n ce mai mul]i bicicli[ti.
l Infrastructura este foarte limitat` \n marile ora[e din ]ar`, iar
acolo unde exist`, mai mult \ncurc` [i pune \n pericol atåt
bicicli[tii, cåt [i pietonii, pentru c` s-au dezvoltat piste pe
trotuare. Se fac totu[i progrese \n ora[ele care au
administra]ii un pic mai deschise c`tre astfel de proiecte - \n
Bra[ov, Cluj-Napoca, Timi[oara.
l Livrarea coletelor cu bicicleta dureaz` mult mai pu]in fa]` de
livrarea clasic`, cu ma[ina. Vedem deschidere [i din partea
clien]ilor finali, dar [i din partea firmelor pentru acest tip de
curierat, mai potrivit \n special pentru ora[ele aglomerate,
pentru zonele unde este nevoie de o eficien]` mai mare.
l Remarc`m deschidere din partea companiilor mari de
curierat, colabor`m [i cu ele, pentru c` au nevoie de ajutorul
nostru mai ales \n zonele \n care este foarte aglomerat. |n
momentul de fa]`, \n Bucure[ti [i Cluj-Napoca, avem zilnic
curieri care livreaz` cu cargobiciclete.
IOAN {ILOCHE,
proprietar Shillex,
produc`tor de biciclete cargo
l |n Romånia am våndut
doar 11 biciclete cargo
pån` \n momentul de
fa]`. Cererea este
foarte mic`. Exist`
persoane care ar vrea
s` \nceap` o afacere \n
zona serviciilor de
livrare cu bicicleta atåt
pe zona de colet`rie,
cåt [i pe zona de food,
dar se izbesc de lipsa
infrastructurii, lipsa
pistelor adaptate
pentru a putea circula
\n siguran]`.
l La export, este greu s`
te impui pe o pia]` unde exist` deja businessuri stabile \n
aceast` zon`. |n Romånia este loc, dar trebuie s` avem mai
\ntåi o infrastructur`.
 10
www.zf.ro/BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.245, 252, 277 ZIARUL FINANCIAR l
e-mail: zf@zf.ro Luni 6 noiembrie 2023

Urmeaz` Gala ZF 25 de ani, joi, {tiri ZF

23 noiembrie. Lionel Barber,
invitatul special al Galei: Avem
Salariul minim va cre[te ieftine \n \ncercarea de a evita o nou` Costurile mai ridicate vor veni pe fondul dominant al Nvidia \n furnizarea de
\n acest an \n Ungaria iarn` „inacceptabil`“ de penurii, potrivit \mb`trånirii popula]iilor, tensiunilor semiconductori pentru taskurile AI a intrat \n
Salariul minim va cre[te cu 15% \n acest an \n
Euractiv. M`surile sunt o „pic`tur`
\ntr-un ocean“, a declarat \ns` Sylvia
geopolitice [i costurilor asociate tranzi]iei
energetice. C`t`lina Apostoiu
aten]ia autorit`]ilor. C`t`lina Apostoiu

nevoie de o viziune comun` pentru Ungaria, a anun]at Istvan Hollik, director de

un capitalism cu adev`rat sustenabil
C~T~LINA APOSTOIU
„DAC~ CREDEM, dup` cum eu
cred, c` cel mai bun principiu de
organizare pentru societ`]ile libere
este capitalismul democratic, atunci
trebuie s` ac]ion`m pentru a ne
reforma sistemul economic pentru ca
acesta s` poat` supravie]ui [i
prospera. Avem nevoie de o viziune
comun` pentru un capitalism cu
adev`rat sustenabil“, declara Lionel
Barber, editor al Financial Times
timp de 14 ani, \ntr-un discurs rostit
la British Academy, \n 2019.
Lionel Barber
jurnalist britanic
A venit vremea ca to]i
liderii de business s`
priveasc` \n jurul lor.
Actualul context cere
ac]iune. Din fericire,
solu]ia este clar`.
comunicare al partidului de guvern`månt,
Hofingern, CEO al asocia]iei industriei
chimice FCIO. C`t`lina Apostoiu China, pe primul loc la capitolul
Dup` iPhone-uri, Foxconn vrea s`
produc` ma[ini electrice
relateaz` Daily News Hungary. Acest lucru
\nseamn` c` majorarea salariului minim a fost
devansat` pentru decembrie acest an, fa]` de
Coreea de Sud vrea s` ofere
achizi]ii de aur de c`tre b`nci
centrale \n primele 9 luni din 2023.
|n condi]iile \n care cererea pentru
smartphone-uri \ncepe s` se tempereze,
mitat`. O companie care pl`te[te divi- \nceputul anului viitor. C`t`lina Apostoiu Poloniei un \mprumut de 22 mld. Acestea au atins un nivel record gigantul taiwanez din industria electronicelor
dende prin exploatarea angaja]ilor dolari pentru achizi]ia de arme B`ncile centrale au achizi]ionat niveluri record Foxconn vrea s` parieze pe businessul
proprii, prin presiuni nedrepte asupra Noul acord Serbia-China \ncalc` regulile Coreea de Sud inten]ioneaz` s` acorde de aur la nivel mondial \n primele nou` luni ale ma[inilor electrice, scrie Bloomberg.
furnizorilor, afectarea mediului natu- Poloniei un \mprumut de 22 miliarde de dolari acestui an, iar cea din China a ocupat prima Young Liu, CEO-ul companiei, a declarat
ral [i ignorarea comunit`]ii sale nu de aderare la UE, dar e celebrat totu[i pentru achizi]ii de arme, scrie Polskie Radio, pozi]ie din acest punct de vedere, potrivit recent c` ]inte[te o cot` de 5% la nivel
genereaz` cu adev`rat valoare. Acordul de comer] liber \ncheiat de Serbia cu citånd Reuters. |n cadrul unor acorduri Financial Times. Goana accelerat` dup` aur global din produc]ia de ma[ini electrice pån`
O companie cu adev`rat genera- China pe 17 octombrie, l`udat de politicienii semnate anul trecut, Polonia a achizi]ionat un vine pe fondul eforturilor ]`rilor de a se proteja \n 2025, conform CNBC. C`t`lina Apostoiu
toare de valoare este una de pe urma sårbi, \mpreun` cu toate celelalte acorduri volum mare de arme sud-coreene, dintre care \n fa]a infla]iei [i de a-[i reduce dependen]a de
c`reia toat` lumea poate beneficia. semnate \n ziua respectiv`, vor \nceta s` se unele au sosit deja \n ]ar`. C`t`lina Apostoiu dolarul american. C`t`lina Apostoiu Guvernul maghiar cre[te pragul
Este vorba de un management res- aplice \n ziua \n care Serbia va deveni ]ar`
ponsabil pe termen lung. membr` a Uniunii Europene, a anun]at de rambursare a accizei
}elul sectorului de business este Peter Stano, purt`tor de cuvånt al Comisiei
BlackRock avertizeaz` c` investitorii Ministrul francez al finan]elor pe carburan]i pentru transportatori
s` solu]ioneze problemele oamenilor Europene, scrie Euractiv. C`t`lina Apostoiu se vor confrunta cu costuri de finan]are avertizeaz` c` pozi]ia dominant` Guvernul Ungariei a decis s` majoreze pragul
[i planetei \ntr-un mod profitabil, [i de 5,5% pe termen lung \n SUA a Nvidia \n AI sufoc` competi]ia de rambursare a accizei pe carburan]i pentru
nu s` profite de pe urma provoc`rii Austria ia m`suri pentru pre\ntåmpinarea Cel mai mare administrator de active al Pozi]ia dominant` de]inut` de Nvidia \n transportatori de la 3,5 la 10 forin]i pe litru
de probleme. Cum poate fi tradus` lumii vede costurile de finan]are din SUA sectorul inteligen]ei artificiale provoac` \ncepånd cu 2024, a anun]at ministerul
aceasta \n realitate? penuriilor de medicamente \n aceast` iarn` men]inåndu-se \n jurul a 5,5% pentru „inegalit`]i \n cre[tere“ \ntre ]`ri [i dezvolt`rii economice, relateaz` Budapest
CEO-ul trebuie s` fie acum [eful Guvernul austriac cooperaeaz` cu distribuitorii urm`torii cinci ani, \n condi]iile \n care obstruc]ioneaz` competi]ia, a avertizat Business Journal. Guvernul se a[teapt`
responsabilit`]ii corporate. pentru stocarea de medicamente [i investitorii se confrunt` cu presiuni ministrul francez al finan]elor Bruno ca transportatorii s`-[i fac` plinul local
Se vorbe[te \n prezent foarte subven]ionarea vånz`rii de medicamente infla]ioniste, noteaz` Financial Times. Le Maire, noteaz` Bloomberg. Rolul pentru livr`ri interne. C`t`lina Apostoiu
mult despre schimb`rile climatice.
F`r` \ndoial` climatul de business s-a
schimbat de asemenea. Exist` mai
multe elemente \n spatele acestui Polonia [i Ungaria au pornit \n for]` t`v`lugul reducerilor de dobånzi din Europa
context nou. |n Ungaria, banca central`
Mai \ntåi, exist` mi[c`rile \mpo- de Est din nevoia de a impulsiona economia, consumul [i aleg`torii, dar vor a \nceput ciclul reducerilor
triva globaliz`rii. Mai apoi, exist` o
realitate dur`: urgen]a crizei de \ncetini. Riscurile sunt deocamdat` prea mari. Cehia \nc` se teme de infla]ie de dobånzi \n for]` dup`
mediu. Schimb`rile climatice nu sunt
doar inevitabile, ci au \nceput deja. BOGDAN COJOCARU ce mai multe luni la rånd a
Asist`m la perturb`ri economice
preg`tit terenul coborånd

C
Trebuie s` existe o schimbare extrem de costisitoare [i la \nceputul ånd banca central` a Poloniei a
fundamental` a modului \n care com-
paniile se gåndesc la propriile obiec-
unor proteste sociale. |n al treilea
rånd, criza financiar` a creat o criz`
t`iat \n septembrie pentru prima
dat` dobånzile, cu 0,75 de puncte
treptat dobånzile de ajustare
tive, sus]ine Barber. Acest lucru nu de \ncredere \n capitalismul liberal procentuale, mai to]i anali[tii au fin`. Referin]a principal`
\nseamn` abandonarea obiectivului peste care nu am trecut \nc`. fost convin[i c` este un cadou
de profit. L`comia este necesar`, dar Vedem acest lucru reflectat \n electoral pentru mul]ii polonezi nemul]umi]i c` a fost diminuat` cu
nu suficient` pentru un sistem ca-
pitalist de succes.
percep]iile publice. Dou` treimi din
americani cred c` economia favori-
s-au scumpit creditele. A fost o reducere colo-
sal`, iar teama cea mai mare era c` va prelungi
0,75 de puncte de baz`
Testul suprem al unei corpora]ii zeaz` pe nedrept interese puternice, inutil lupta Poloniei cu infla]ia. la [edin]a de politic` monetar`
este dac` aceasta poate genera valoa- \n timp ce \ncrederea \n democra]ie |n octombrie, luna alegerilor, a urmat o
re. |ns` defini]ia valorii ca o simpl` este \n sc`dere la nivel mondial. nou` t`iere, dar mai mic`, de 0,25 de puncte de din octombrie, la 12,25%.
remunerare a ac]ionarilor este una li- Mai multe detalii pe www.zf.ro baz`. Totu[i, infla]ia a decelerat semnificativ \n
octombrie, la 6,5%, de la 8,2% \n luna ante- mai liberal` \ns` \n Polonia guvernul s-a folosit
rioar`. Ce va face \n continuare din plin de astfel de m`suri pentru a proteja
banca central` polonez`? Ce vor Pentru consumatorul [i afacerile de infla]ie [i de
face \n continuare [i celelalte b`ncile centrale, costurile extrem de ridicate cu energia. Acolo
Povestea incredibil` a miliardarului b`nci centrale din Europa
de Est? Direc]ia dobånzilor
cre[terile salariale sunt
o b`taie de cap \n plus
exist` teama c` dup` alegeri actualul sau
viitorul guvern va retrage o parte din m`surile
austriac Benko: de la banale depinde de tendin]ele din
economie, de priorit`]ile
pentru c` pot crea infla]ie.
Infla]ia depinde [i de factori
de protec]ie social` obligat de nevoia de a
diminua cheltuielile.
extinderi de mansarde la un imperiu b`ncilor centrale [i de administrativi, cum ar fi cre[terea
influen]ele politice. sau reducerea TVA de c`tre În Ungaria nu este clar dac` cea mai lung` recesiune din istoria modern` a ]`rii
|n cazul acesta, infla]ia va primi for]e noi,
a[a cum s-a \ntåmplat \n Ungaria, iar banca
Europa de Est o fi ea o guverne [i \nghe]area, s-a \ncheiat \n trimestrul III. Infla]ia este \n continuare cea mai mare din UE. central` va trebui s` fac` o pauz` mai mare \n
imobiliar aflat acum \n colaps regiune, cu trecutul marcat
de politicile economice comu-
dezghe]area ori
plafonarea
Salariile au \nceput s` arate cre[teri reale, dar acest lucru nu va fi suficient pentru
a dezghe]a consumul gospod`riilor. Dac` salariile cresc prea mult, apare riscul
ciclul de reduceri de dobånzi. Cele efectuate
pån` acum s-ar putea s` aib` deja efecte,
C~T~LINA APOSTOIU juridic pentru discu]ii cu compania. niste, dar fiecare economie are pre]urilor. unei spirale salarii/infla]ie. Deficitul bugetar [i nevoia de finan]are pe datorie cresc. printre altele sub forma creditelor mai ieftine,
Ac]ionarii \i cer lui Benko s` predea povestea ei. Perspectivele sunt dife- Pie]ele de export arat` sl`biciuni. Riscurile geopolitice s-au \nmul]it. arat` Warsaw Voice. Costul creditelor noi
|N DECURSUL unui deceniu de fråiele unui expert \n restructurare. rite, la fel [i modurile \n care b`ncile centrale pentru locuin]e a fost de 7,8% \n septembrie,
cre[tere rapid`, austriacul Rene Benko, \n vårst` de 46 de ani, func]ioneaz` [i abordeaz` problemele, dup` bånzii de un sfert de punct procentual, noteaz` la perioade cu pre]uri foarte mari. Infla]ia fa]` de 8% \n luna anterioar`. Spre compara]ie,
Benko i-a atras pe unii dintre cei mai \ncercase s` scape de dificult`]ile din cum au observat anali[tii de la ING. |ns` nu Bloomberg. De aceea, unii anali[ti, cum ar fi cei ridicat` a erodat puterea de cump`rare a punctul de maxim, atins \n noiembrie [i
boga]i investitori din Europa [i s-a industrie construind cel mai \nalt totul difer`. Dac` un reper ar fi economia ceh`, de la ING, consider` c` banca central` doar a salariilor, a[a c` 60% dintre angajatorii cehi se decembrie 2022, a fost de 9,4%. Dobånzile la
angajat \n achizi]ii frenetice de pro- turn din nordul Germaniei, \ns` lu- considerat` cea mai matur` din regiune, acolo amånat prima sc`dere a dobånzii din ultimii a[teapt` s` majoreze salariile anul viitor, credite scad din ianuarie, \mpinse \n jos de
priet`]i renumite, cum ar fi Chrysler cr`rile au fost suspendate, iar semne banca central` a semnalat c` riscurile infla]io- trei ani, posibil pån` luna viitoare sau chiar potrivit unui sondaj realizat de Camera de a[tept`rile pie]ei c` acestea se vor stabiliza [i
Building din New York. Acum, a- de \ntrebare persist` privitor la pla- niste sunt deocamdat` mai puternice decåt pån` la la \nceputul anului viitor. Pån` atunci ar Comer] a Cehiei. Ar fi prima cre[tere real` a apoi c` vor fi reduse.
cesta se lupt` s`-[i p`streze controlul nurile sale de renovare a Hotelului pericolul sl`birii economiei, astfel c` \n cea mai trebui s` vin` date statistice care s` arate mai remunera]iilor din mai bine de doi ani [i Banca central` a hr`nit a[tept`rile cu vårf [i
asupra companiei, scrie Bloomberg. Bauer din Vene]ia. recent` [edin]` de politic` monetar` a men- clar starea economiei. jum`tate. \ndesat. Pe de alt` parte, atractivitatea econo-
O combina]ie \ntre o cre[tere a Este o turnur` rapid` de eveni- ]inut dobånda principal` la 7%. Economia ceh` a sc`zut pe nea[teptate sub Pentru b`ncile centrale, cre[terile salariale misirii s-a redus semnificativ. |n septembrie,
dobånzilor, pr`bu[irea valoriz`rilor mente pentru mogulul care atrage de A l`sat totu[i deschis` u[a pentru reduce- presiunea exporturilor mai slabe [i a eroziunii sunt o b`taie de cap \n plus pentru c` pot crea dobånda medie pentru depozitele la termen a
[i o criz` de lichiditate \i face pe in- mult` vreme semne de \ntrebare rea dobånzii luna viitoare. Sc`derea economic` consumului gospod`riilor. Infla]ia d` \napoi, infla]ie. Infla]ia depinde [i de factori adminis- fost de doar 5%, fa]` de 5,3% \n august. La
vestitorii Signa Holding s` bat` acum legate de cre[terea exponen]ial` a din trimestrul III cere o astfel de m`sur`. Doi dar \nc` este mare, de aproape 7%. |n cåteva trativi, cum ar fi cre[terea sau reducerea TVA punctul de maxim, din decembrie, depozitele
la u[a magnatului austriac. De]in`- firmei sale [i de afacerile sale din [apte membrii ai consiliului de politic` luni ar putea ajunge aproape de ]inta de 2% a de c`tre guverne [i \nghe]area, dezghe]area ori aduceau un randament de 6,3%.
torii de obliga]iuni ai unei divizii de complexe. monetar` au votat pentru o reducere a do- b`ncii centrale deoarece raportarea se va face plafonarea pre]urilor. Cehia este o economie Mai multe detalii pe www.zf.ro
dezvoltare au angajat un consilier Mai multe detalii pe www.zf.ro

DOBÅNZI acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice (conform datelor transmise de b`nci) Cursurile pie]ei valutare
SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELOR anun]ate de BNR - 3 noiembrie 2023
LA DEPOZITE LA DEPOZITE JURIDICE LA DEPOZITE JURIDICE
VALUT~

Valute \n cont Curs (lei)

la vedere

DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)

la vedere
restituit`
din suma
s

comision

LEI
la termen
la termen

la vedere
la vedere
la vedere
la vedere

restituit`
din suma

3,0094
comision

Dolarul australian
12 luni
12 luni

DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) taxa

1 lun`
1 lun`

(%/an)
(%/an)

3 luni

6 luni

9 luni
6 luni

9 luni
3 luni
(%/an)

persoane persoane deschidere

(%/an)

BANCA Leva bulg`reasc` 2,5411

(%)

BANCA 1 3 6 9 12 1 3 6 9 12 cont
(%)

s fizice juridice
lun` luni luni luni luni lun` luni luni luni luni Dolarul canadian 3,3982
BCR 250 200 1% min.5$ 0,5 0,01 0,05 0,10 - 0,20 3.000 3.000 0 0,20 0,32 0,55 0,61 0,68 BCR 500 5000 0 1% min 15 lei - 0,10 0,25 0,45 - 0,70 0 0,12 0,23 0,32 0,37 0,39
Francul elve]ian 5,1613
USD Coroana ceh` 0,2032
BRD - 500 - 0 1,00 2,00 2,25 - 2,75 5.000 5.000 0 (pj) 1,50 2,00 2,25 - 2,50
Coroana danez` 0,6661
- 5.000 (pfa) 0 (pfa) 1,50 2,00 2,25 - 2,75 Lira egiptean` 0,1511
BRD 500 5.000 - - 0 4,10 5,30 5,50 - 6,00 0 (pj) 4,50 5,80 6,00 - 6,30
Euro 4,9701
Pentru depozitele la termen \n USD (1 luna, 3 luni, 6 luni, 12 luni) constituite prin serviciul de internet [i mobile banking YOU BRD, se acord` 0 (pfa) 4,40 5,80 6,00 - 6,80 Lira sterlin` 5,7072
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 2,00% pe an 100 Forin]i maghiari 1,3053
un bonus de 0,5% \n plus fa]` de dobånda standard acordat` \n agen]iile BRD.
100 Yeni japonezi 3,1084
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 2,00% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON
Banca Transilvania 250 0,5 0 0,15 0,25 0,30 0,6 1.000 0 0,10 0,20 0,25 0,35 0,45 Leul moldovenesc 0,2578
(dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic). Pentru depozitele la termen in RON (1 lun`, 3 luni, 6 luni, 12 luni) constituite prin serviciul de Coroana norvegian` 0,4182
Alpha Bank 0 25 * 0,00 2,00 2,35 2,50 2,75 3,00 - - 0,00 1,10 1,35 1,45 1,50 1,70 internet [i mobile banking YOU BRD, se acord` un bonus de 0,50% \n plus fata de dobanda standard acordat` \n agen]iile BRD. Zlotul polonez 1,1159
*Comision retragere numerar: 0% \n ziua scaden]ei depozitului [i \n urm`toarele 3 zile lucr`toare. Pentru deponen]i persoane fizice din categoria pensionari, studen]i [i salaria]i Rubla ruseasc` 0,0501
Interval I Interval II Interval III Interval IV Interval V Interval VI
Coroana suedez` 0,4220
care \ncaseaz` salariul \n contul deschis la Alpha Bank se aplic` major`ri de dobånd` (0,40% pe an pentru RON, respectiv 0,10% pe an pentru EUR [i USD) pentru 1 AN/LEI 5,10% 7,10% - - - - DEPOZITE PROGRESSO Lira turceasc` 0,1644
depozitele la termen standard cu scaden]a mai mare sau egal` de 3 luni. 3 ANI/LEI 4,90% 5,30% 5,80% 6,30% 6,80% 7,40% (depozite la termen Dolarul american 4,6698
cu dobånd` progresiv`) Dinarul sårbesc 0,0424
1 AN/EUR 3,00% 4,20%
TBI Bank - - 0 0,05 0,40 0,60 0,90 1,00 1,25 - 1.000 0,00 0,05 0,05 0,15 - 0,25 Hryvna ucrainean` 0,1292
* Clien]ii persoane fizice care deschid depozite offline (\n agen]ii) [i online beneficiaz` de zero costuri *Sumele retrase de clien]ii persoane juridice din depozitele 3 ANI/EUR 1,50% 1,80% 2,00% 2,30% 2,50% 3,00% un interval = 180 zile
pentru: deschiderea [i administrarea contului; depunerea/\ncasarea sumelor aferente depozitelor; scadente nu sunt comisionate la data scaden]ei.
Gramul de aur 298,3756
retragerea \n numerar a sumelor din depozit \n ziua scaden]ei. 1 AN/USD 2,00% 3,50% DST 6,1390
EUR 3 ANI/USD 1,20% 1,70% 2,20% 2,70% 3,20% 3,70%
BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`-
]ilor bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a va-
BCR 250 200 1% min.5€ 0,01 0,01 0,05 - 0,10 3.000 3.000 0 0 0 0 0 10 Banca Transilvania 100 2.500 0 fiz; 0,4 fiz 0 0,25 0,65 0,85 - 1,25 0 0,10 0,20 0,30 0,40 0,55 lutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n
0 jurid. 0,55 jurid tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
BRD - 500 - 0 0,50 1,50 1,90 - 2,25 5.000 5.000 (pj) 0 (pj) 0,5 1,0 1,25 - 1,50 SURSA: BNR
(reactivat \ncepånd TBI Bank 100 (la termen) - - 0 1,00 6,20 7,10 7,75 7,15 8,05 - - - - - -
cu 01.11.2022) - 3.001 - 0 0,01 0,01 0,05 - 0,10 - 5.000 (pfa) 0 (pfa) 0,5 1,0 1,25 - 1,50 (depozite online) * Clien]ii persoane fizice care deschid depozite offline (\n agen]ii) [i online beneficiaz` de zero costuri pentru: deschiderea [i *Sumele retrase de clien]ii persoane juridice din depozitele BANCA TELEFON
administrarea contului; depunerea/\ncasarea sumelor aferente depozitelor; scadente nu sunt comisionate la data scaden]ei.
retragerea \n numerar a sumelor din depozit \n ziua scaden]ei.
Pentru depozitele la termen in EUR (1 lun`, 3 luni, 6 luni, 12 luni) constituite prin serviciul de internet [i mobile banking YOU BRD, se acord` BCR 08010801227
BRD 0800803803 (free); 3026161
un bonus de 0.50% \n plus fa]` de dobanda standard acordat` \n agen]iile BRD.
Alpha Bank 0 50 - * 0,00 6,25 7,00 7,25 7,50 7,75 0,00 5,10 5,90 6,20 6,40 6,70 Bancpost 3080901
Banca Transilvania ech.250€ 0,5 0 0,10 0,15 0,25 - 0,55 ech.1.000€ 0 0,40 0,50 0,60 0,70 0,75 CEC 3111119; 0800800848 (free)
*Comision retragere numerar: 0% \n ziua scaden]ei depozitului [i \n urm`toarele 3 zile lucr`toare. Pentru deponen]i persoane fizice din categoria pensionari, studen]i [i salaria]i care
Banca Romåneasc` 0213059000
Alpha Bank 0 15 * 0,00 1,00 1,25 1,45 1,50 1,75 - - 0,00 0,25 0,30 0,40 0,45 0,60 \ncaseaz` salariul \n contul deschis la Alpha Bank se aplic` major`ri de dobånd` (0,40% pe an pentru RON, respectiv 0,10% pe an pentru EUR [i USD) pentru
Alpha Bank 0800825742 (free)
*Comision retragere numerar: 0% \n ziua scaden]ei depozitului [i \n urm`toarele 3 zile lucr`toare. Pentru deponen]i persoane fizice din categoria pensionari, studen]i [i salaria]i depozitele la termen standard cu scaden]a mai mare sau egal` de 3 luni. Banca Transilvania 0264/407150
care incaseaz` salariul \n contul deschis la Alpha Bank se aplic` major`ri de dobånd` (0,40% pe an pentru RON, respectiv 0,10% pe an pentru EUR [i USD) pentru TBI Bank - 1.000 (la termen) 0 pt PF/10 pt PJ 0 1,0 6,20 7,10 7,75 7,15 8,05 0,00 4,50 5,00 6,00 - 7,00 Libra Internet Bank 2088000
(depozite offline) * Clien]ii persoane fizice care deschid depozite offline (\n agen]ii) [i online beneficiaz` de zero costuri pentru: deschiderea [i *Sumele retrase de clien]ii persoane juridice din depozitele Credit Europe Bank 3017100
depozitele la termen standard cu scaden]a mai mare sau egal` de 3 luni. Idea <50.000 RON 500 1.000administrarea0 pf/ 0
0 pj depunerea/\ncasarea
contului; sumelor 1,95% 2,80% 2,05% 2,95%
0,90%depozitelor;
0,00 aferente scadente 1,95% la2,80%
0,90comisionate
0 nu sunt 2,05% 2,95%
data scaden]ei.
retragerea \n numerar a sumelor din depozit \n ziua scaden]ei. Banca Comercial` Feroviara 021.303.40.00
Bank >50.000 RON 5001.000 0 pf’ 0 pj 0 0,00 1,00 2,00% 2,85% 2,10% 3,00% 0 1,00 2,00% 3,85% 2,10% 3,00%
TBI Bank - - 0 0,00 0,45% 0,55% 1,00% 1,20% 1,70% 0 1.000 0,00 0,05% 0,10% 0,20% - 0,35% Banca Comercial` Carpatica 0800807807
* Clien]ii persoane fizice care deschid depozite offline (\n agen]ii) [i online beneficiaz` de zero costuri TBI Bank 0215298600
0pentru: deschiderea
300 [i administrarea
0 0,00depunerea/\ncasarea
0,05% 0,15% *Sumele
0,00 retrase
0,05 de clien]ii
0,15persoane juridice din depozitele
Bank >15.000 EUR contului; sumelor0,25% 0,40% 060%
aferente depozitelor; 0 1.000 0,25% 0,40% 0,60%
We Depo 1.000 - 0 pf 0 0,00 1,25 2,00% 2,85% 2,10% 3,00% - - - - - - 0212009494, 0800801234
scadente nu sunt comisionate la data scaden]ei. GarantiBank
retragerea \n numerar a sumelor din depozit \n ziua scaden]ei.
Web Depo 0 1.000 0 0,00 0,10 0,25 0,35 0,45 0,60% - - - - - - - - Volksbank 0800672222 (free)
Idea Bank S.A. *4455 sau 0213189500
 11
www.zf.ro/BUSINESS HI-TECH
ZIARUL FINANCIAR l tel: 0318.256.277,
Luni, 280, 326
6 noiembrie 2023 e-mail: zf@zf.ro

Achilleas Kanaris, CEO Vodafone Romånia: Începem s` vedem

rezultatele planului de transformare - businessul a revenit pe
cre[tere [i cre[tem atåt din punctul de vedere al veniturilor
totale, cåt [i al veniturilor din servicii, pe o pia]` în sc`dere
l „Investim peste 200 de milioane de euro în fiecare an în infrastructura de re]ea [i în inova]ie tehnologic`“. Despre vånzarea Telekom Romånia a sc`zut la o valoare de 16,9 mld.
lei fa]` de 17,1 mld. lei în anul precedent,
Romånia Mobile: cel mai bun conform datelor autorit`]ii de reglementare
ADRIAN SECELEANU Suntem departe de scenariu pentru pia]` ar fi o în comunica]ii (ANCOM).
consolidare Pia]a de telefonie mobil` a sc`zut cu
planul de business scris

V
odafone, unul dintre cei mai
mari juc`tori de pe pia]a local`
IT&C, cu afaceri de 4,7 mld. lei
în 2022, începe s` vad`
rezultate ale planului de
transformare lansat în urm` cu cå]iva ani -
veniturile sunt în cre[tere pe o pia]` care se
afl` în sc`dere, iar compania are rezultate
opera]ionale care au ie[it din teritoriul
negativ, astfel c` grupul britanic va continua
investi]iile.
„Suntem aici [i vom continua s` investim
pe pia]`“, a declarat într-un interviu cu ZF,
Achilleas Kanaris, executivul de origine
elen` care a preluat conducerea companiei
în vara anului 2021. Dup` mai bine de doi
ani, evolu]iile sunt pozitive, spune el.
„Ne afl`m în mijlocul anului trei din
transformarea noastr`, pe care am început-o
atunci cånd am preluat mandatul de CEO al
Vodafone Romånia. Care a fost mandatul
acestei transform`ri?
Am plecat de la faptul c` Romånia era o
pia]` foarte dificil`, cu randamente foarte
sc`zute. Vodafone în Romånia înregistra o
sc`dere în ceea ce prive[te cota de pia]` dup`
venituri [i performan]a nu era cea pe care o
doream pentru Romånia. Dar, de asemenea,
uitåndu-ne la partea pozitiv` a lucrurilor,
erau multe oportunit`]i pe care le vedeam în
fa]`, s` spunem, în acel moment. A[adar,
mandatul a fost s` remodel`m organiza]ia
pentru a schimba direc]ia strategic`, a
exploata acele oportunit`]i [i a avea o
performan]` mai bun` pe pia]a noastr` de
baz`. Aceasta a fost agenda transform`rii.
A[adar, sunt foarte bucuros s` spun c`
suntem pe drumul cel bun, adic` businessul a
revenit pe cre[tere [i cre[tem atåt din
punctul de vedere al veniturilor totale, cåt [i
la achizi]ia UPC
n Calculele f`cute de grupul Vodafone la
achizi]ia companiei de cablu UPC în 2019
au fost revizuite pentru c` situa]ia de pe
pia]` s-a dovedit a fi diferit` de scenariile
de la acea dat`.
n „Acum, un lucru pe care trebuie s`-l
men]ionez este c` atunci cånd am
achizi]ionat UPC, aveam un plan de
business. Iar în prezent suntem la o
distan]` semnificativ fa]` de acel plan de
business. Motivul este c` de atunci
condi]iile de pia]` pe segmentul fix sunt
semnificativ mai rele, s-au înr`ut`]it de
cånd am cump`rat UPC“, a spus Achilleas
Kanaris în interviul cu ZF.
n „{i, din nou, nu este un secret c` acesta
este rezultatul comportamentului
juc`torului dominant de pe pia]`. Deci, din
p`cate pentru noi, planul de business este
acum unul foarte diferit de cel gåndit
anterior, la momentul achizi]iei. Am îns`
aspira]ia ca afacerea s` intre într-un
teritoriu pozitiv în urm`torii cå]iva ani,
deoarece afacerea mobil` în ansamblu este
destul de s`n`toas`“, a ad`ugat [eful
Vodafone.
al veniturilor din servicii, pe o pia]` în
sc`dere. A[adar, suntem foarte mul]umi]i de
aceast` performan]`.“
Evolu]iile sunt bune în special pe
segmentul de telefonie mobil` [i „în curs de
stabilizare“ pe cel de servicii fixe, unde
compania a intrat prin achizi]ia companiei de
n Cea mai bun` variant` pentru „s`n`tatea“
pie]ei locale de comunica]ii ar fi ca Telekom
Romånia Mobile s` fie cump`rat de un juc`tor
existent, pentru c` veniturile [i profitabilitatea la
nivel de industrie nu pot sus]ine patru operatori,
este de p`rere Achilleas Kanaris. „Cel mai bun
rezultat, dac` vre]i, al unei eventuale vånz`ri a
afacerii Telekom Romånia Mobile este ca pia]a s`
r`mån` cu mai pu]ini juc`tori. {i de ce spun acest
lucru? Pentru c` nu cred c` Romånia, cu nivelurile
actuale ale venitului minim lunar pe utilizator
(ARPU) [i cu randamentele pe care le vedem,
poate sus]ine patru infrastructuri de re]ea,
complet modernizate, cu 5G la capacitatea
maxim` – nu construit peste re]elele existente, cu
tot ceea ce guvernul [i cet`]enii vor pe bun`
dreptate în era 5G. Deci, este probabil ca exitul
Telekom s` aib` loc? Cred c` da. Care este cel
mai bun rezultat în opinia mea este mai degrab`
consolidarea decåt achizi]ionarea companiei de
c`tre un alt juc`tor, [i m` voi opri aici cu alte
comentarii“. {eful Vodafone nu a dorit s` fac`
alte comentarii sau s` afirme explicit c` grupul e
interesat de achizi]ia Telekom în Romånia.
Întrebat, pe de alt` parte, dac` o achizi]ie a
Telekom Romånia Mobile ar fi necesar` pentru ca
Vodafone s`-[i ating` planurile financiare, Kanaris
a spus c` nu. „Vodafone are un plan viabil
ACHILLEAS KANARIS, CEO al Vodafone Romånia: În planul nostru, aceast` cre[tere indiferent dac` Telekom va fi våndut, consolidat
despre care vorbim în patru ani, patru, cinci ani de acum, va ajunge la un punct în care va sau dac` Telekom va ie[i sau nu de pe pia]`.
dubla aproape veniturile noastre în segmentul de business. Depindem de alte lucruri.“
cablu UPC, în 2019. „Businessul nostru de noastre opera]ionale, sunt foarte bune“. disponibile, pentru intervalul aprilie – iunie
telefonie mobil` are un avånt foarte bun, un Grupul britanic Vodafone, proprietarul 2023, indic` venituri din servicii de 189 mil.
moment comercial foarte bun. Businessul companiei, nu public` date despre veniturile euro, mai mari cu 2% fa]` de anul anterior,
noastru de servicii fixe este pe cale de a se totale [i profitul opera]ional din Romånia, ci al doilea trimestru consecutiv de cre[tere.
stabiliza. Nu este înc` o zon` 100% stabil`, doar date despre num`rul de clien]i [i Compania va publica pe 14 noiembrie
dar este pe drumul de a fi stabilizat`. {i veniturile din vånzarea de servicii de datele pentru trimestrul încheiat în
rezultatele noastre financiare, rezultatele comunica]ii. Cele mai recente date septembrie. Anul trecut pia]a de telecom din
aproape 1%, la 8,3 mld. lei, conform aceleia[i
surse.
Datele de la Ministerul Finan]elor din
Romånia pentru principala companie a
grupului pe plan local, Vodafone Romånia
SA, indic` pentru 2022 afaceri de 4,7 mld.
lei, în cre[tere cu 2,3% fa]` de anul anterior.
Conform datelor ANCOM, venitul
mediu lunar pe locuitor ob]inut de
operatorii de comunica]ii din vånzarea de
servicii de telefonie mobil` a sc`zut în
primul semestru din 2022 cu 10% la 24 de
lei, [i apoi a sc`zut u[or [i în al doilea
trimestru din anul precedent. Sc`deri ale
veniturilor au fost înregistrate [i pe telefonie
fix` [i servicii de retransmisie TV, conform
ANCOM. O zon` de cre[tere a fost cea a
serviciilor de net fix [i mobil, cu avansuri
cuprinse între 1 [i 4%.
Datele de la Finan]e reflect` impactul
achizi]iei UPC [i al investi]iilor realizate de
atunci de companie, spune Kanaris.
„Diferen]a dintre profitul opera]ional
ob]inut [i ceea ce raport`m în situa]iile
financiare de la Ministerul Finan]elor este o
consecin]` a amortiz`rilor, a ramburs`rii, ca
s` spunem a[a, a tuturor investi]iilor pe care
le-am f`cut în anii anteriori. {i nu este un
secret c` acum trei ani am cump`rat UPC în
Romånia. A fost o achizi]ie major` a unei
afaceri care avea, din p`cate, profitabilitate
negativ`. A[adar, integrarea lor [i ad`ugarea
lor în bilan]ul nostru au avut un impact din
punct de vedere financiar. Iar din investi]iile
în infrastructur` oricum nu se cå[tig` bani în
primii cinci ani. Deci consecin]a integr`rii [i
a amortiz`rii acelei investi]ii (în UPC) este
ceea ce se reflect` în situa]iile financiare
depuse la Ministerul Finan]elor.“
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

PUBLICITATE

Click ZF TECH DAY

Edward Petrescu, fondator [i CEO

PayU Romånia: Pia]a local` de e-commerce
\[i va men]ine ritmul de cre[tere [i se va apropia Axes Software – solu]ii software pentru URMĂREȘTE ZF.RO/TECHDAY
de 9,76 mld. euro \n 2023
Pia]a local` de comer] online \[i men]ine ritmul de
cre[tere, fiind sus]inut` puternic de finalul de an, au
logistic`: Vom \nchide anul acesta
transmis printr-un comunicat reprezentan]ii PayU GPO
Romånia, unul dintre cei
cu o cre[tere de 20%, iar \n 2024
mai mari furnizori de
servicii de pl`]i online de pe
miz`m pe o cre[tere [i mai mare
plan local. „Pia]a de e-
commerce din Romånia \[i l Axes Software se concentreaz` acum pe
va men]ine ritmul de
cre[tere \nregistrat \n 2022 atragerea primilor clien]i din zona Orientului
[i se va apropia de Mijlociu, unde [i-a creat o re]ea de parteneri [i
9,76 miliarde de euro \n

SOLUȚII INOVATOARE
2023, 65% reprezentånd ELENA GHEORGHE, unde proiectele din zona de logistic` sunt cu mult
livr`ri de bunuri (produse) [i country manager, PayU mai mari decåt cele din Romånia.
35% servicii furnizate prin GPO Romånia

PENTRU
intermediul online-ului“, a IOANA NI}~
spus Elena Gheorghe, country manager, PayU GPO
Romånia. |n ceea ce prive[te modalit`]ile de plat` COMPANIA local` Axes Software,
folosite pe pia]a local`, PayU GPO Romånia a \nregistrat specializat` \n dezvoltarea de solu]ii

VIITORUL
o cre[tere de 18% a num`rului de tranzac]ii \n primele software pentru domeniul logisticii
nou` luni din acest an, comparativ cu aceea[i perioad` \nc` de acum 18 ani, mizeaz` pe
a anului trecut. Alexandra Cep`reanu \nchiderea acestui an cu o cifr` de
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro afaceri mai mare cu 20% fa]` de cea
\nregistrat` \n 2022, urmånd ca
businessul s` dep`[easc` astfel pragul
de 10 milioane lei. Iar pentru 2024,
compania se a[teapt` la un avans [i
BUSINESSULUI TĂU
mai mare al businessului, \n condi]iile
Aplica]ia zilei \n care exist` \nc` mult poten]ial de
Nume: JobTeaser - jobs for students dezvoltare a pie]ei de logistic` din
Romånia, dar [i mult poten]ial de
Platform` soft: Google Android, Apple
iOS, Microsoft Windows
cre[tere \n str`in`tate, zona vizat`
pentru extindere fiind cea din
EDWARD PETRESCU, fondator [i
CEO Axes Software: Romånia este o URMĂREȘTE EMISIUNEA DESPRE
Pre]: Gratis pia]` foarte mare cu un poten]ial
TEHNOLOGIE, ÎN FIECARE LUNI,
Orientul Mijlociu.
Dezvoltator: JobTeaser „Vom \nchide anul acesta pe extraordinar pe zona de logistic`.
den]ilor s` \[i
Func]ionalitate: aplica]ia le permite studen]ilor cre[tere, cu o cre[tere de aproximativ Avem tradi]ie \n produc]ie, \n
g`seasc` joburi full-time [i s` aplice la ele simplu [i rapid.
Practic, prin intermediul aplica]iei studen]ii au acces la peste
20%. Dup` un an, 2022, \n care am
stagnat ca s` ne organiz`m, acum
industrie, \n depozitare, transporturi
etc. Sunt foarte multe companii \n
DE LA ORA 13:00, PE ZF.RO ȘI FACEBOOK
4.000 de recrutori parteneri (printre care se num`r` companii
precum BWN, Henkel, Zalando, Amazon, Deutsche Bahn [i
\ncepem iar`[i s` cre[tem [i \n 2024
a[tept`m o cre[tere foarte abrupt`.
Romånia care au nevoie de solu]ii
software pentru logistic`. Noi am ZIARUL FINANCIAR.
altele) care public` joburi part-time pentru studen]i, cåt [i Vom cre[te \n continuare pe pia]a din identificat peste 10.000.
joburi full-time pentru cei care au absolvit deja facultatea. Romånia pentru c` Romånia este la
Astfel, studen]ii sau absolven]ii trebuie s` \[i creeze un profil fel de efervescent` ca orice alt` pia]` Dubai, spre exemplu, lucreaz` [i
[i s` \ncarce un CV, iar aplica]ia va face un clasament cu cele din lume. {i dac` avem noroc s` vin` [i pentru zona Golfului [i pentru
mai relevante 10 joburi care se potrivesc cu profilul creat. |n fondurile europene care s` a[teapt` s` Africa, din punct de vedere logistic
plus, utilizatorii au acces la toat` lista de joburi postate de fie alocate, s` fie date \n pia]` de vreo lucreaz`. Spre deosebire de la noi,
parteneri \n aplica]ie. Alexandra Cep`reanu trei ani, va fi o cre[tere semnificativ` unde avem depozite de 1.000 mp, \n
pe pia]a din Romånia“, a declarat \n Dubai un depozit de 10.000 mp este
cadrul emisiunii ZF Tech Day, mic, pentru c` ei vånd [i \n alte p`r]i,
Edward Petrescu, fondator [i CEO al nu numai \n ]ara respectiv`. Acesta
Top 5 cele mai Nr. Site Clien]i unici* Axes Software. El a ad`ugat c` un este motivul pentru care proiectele
vizitate site-uri, digi24.ro 854.510 poten]ial mare de cre[tere pentru sunt mai mari acolo, logistica este mai
2 noiembrie companie este \n zona Orientului mare.“
antena3.ro 611.854 Mijlociu, Axes Software stabilindu-[i Axes Software are dezvoltat un
deja o re]ea de parteneri \n regiune \n ecosistem de solu]ii software pentru
olx.ro 609.128 ]`ri precum Kuweit, Emiratele Arabe industria de logistic`, acoperind
593.206 Unite, Oman sau Qatar. complet lan]ul de aprovizionare – de
8.363.757 libertatea.ro
„Acolo discut`m de alt` la produc]ie, depozitare [i pån` la
vizitatori unici digisport.ro 489.631 amploare a proiectelor, pentru c` livrare.
zilnici neduplica]i *Trafic din Romånia [i str`in`tate. pia]a din Romånia lucreaz` doar Mai multe detalii pe
SURSA: SATI
pentru romåni. |ns` acolo, pia]a din https://www.zf.ro/techday/
 12
www.zf.ro/COMPANII
PUBLICITATE
tel: 0318.256.245, 252, 277 ZIARUL FINANCIAR l
e-mail: zf@zf.ro Luni,
6 noiembrie 2023

Romånia are 40% din c`ile ferate electrificate,

iar pentru a ajunge la 100% sunt necesare peste
10 miliarde de euro. Roland Berger:
F`r` cre[terea traficului, nu se justific` investi]ia
l |n timp ce Polonia defileaz` cu un grad de electrificare a c`ilor ferate de 70% iar state precum Elve]ia sunt
deja la 100%, Romånia este aproape de coada clasamentului european, cu un procent de circa 40% l Dar f`r` 
cre[terea traficului feroviar, deblocarea unor investi]ii masive \n aceast` direc]ie este nesustenabil` din punct de
vedere economic l Dilema este practic cum aduci trafic feroviar f`r` investi]ii [i invers, \n contextul \n care
acum transportul pe calea ferat` este mai degrab` o op]iune de avarie, decåt una eficient`.
ROXANA PETRESCU activit`]ii se desf`[oar` pe por]iunile re]elei importante din punct de vedere volum
electrificate – de exemplu peste 80% din trafic devine mai greu de prioritizat. De

C
alculele ZF f`cute pe baza
datelor Eurostat arat` c` la
nivelul anului 2021, doar
25% din consumul final de
energie al UE era asigurat de
energia electric`. Statele nordice stau bine
la acest capitol, Norvegia avånd un procent
de peste 51% de electrificare a economiei
sale, \n timp ce Romånia avea un procent
de numai 16%. Acest procent redus \n
cazul Romåniei reprezint` de fapt drumul
pe care \l mai are de parcurs pe calea
decarboniz`rii prin trecerea unor sectoare
de activitate din zona de consum de
combustibili fosili spre cea de energie
electric` din surse verzi. Una dintre direc]ii
este electrificarea transportului.
„Romånia are o re]ea de cale ferat` cu
o lungime total` de aproximativ 10.600 de
km din care aproape 4.000 de km sunt
electrifica]i. Cu o rat` de electrificare de
sub 40% a infrastructurii de transport
feroviar, Romånia se situeaz` sub media
european`, care a atins pragul de 50%.
Totodat`, din punctul de vedere al
traficului, o pondere semnificativ` a
SZABOLCS NEMES, managing partner,
Roland Berger Romånia: Miza principal` a
moderniz`rii transportului feroviar este
sus]inerea sectorului astfel \ncåt acesta s`
preia din transportul de marf` care acum
se \ntåmpl` pe rutier [i cu care transportul
feroviar \n condi]iile actuale (din
considerente de durata, predictibilitate,
cost) nu poate concura \n mod eficient.
transportul de marf` se desf`[oar` pe
segmente electrificate, aceea[i tendin]a
general` fiind valabil` [i pentru transportul
de c`l`tori“, spune Szabolcs Nemes,
managing partner, Roland Berger
Romånia. Practic, exact aceast`
concentrare a traficului pe anumite por]iuni
face dificil` discu]ia despre o re]ea de c`i
ferate 100% electrificat` \n Romånia.
„Astfel, principala provocare \n leg`tur` cu
electrificarea transportului feroviar ]ine de
premisele economice existente: traficul
(care se traduce \n num`r [i frecven]a
trenuri [i, implicit, grad de utilizare) pe
rutele neelectrificate este limitat \n
momentul de fa]`, permi]ånd o recuperare
lent` a investi]iilor [i \ntr-o perioad` mai
extins` de timp.“ Mai departe, spune
Nemes, avånd \n vedere starea actual` a
infrastructurii feroviare, nevoile cronice de
investi]ie precum [i constrångerile din
punct de vedere financiar, lucr`rile de
modernizare general` (\n vederea cre[terii
vitezei, consolidarea tronsoanelor care fac
parte din coridoarele europene etc.),
electrificarea unor tronsoane mai pu]in
exemplu, trenul Bucure[ti – Constan]a este
singurul din ]ar` care ajunge la viteze de 90
pån` la 120 de kilometri pe or`, \n timp ce
marile ora[e ale ]`rii sunt conectate pe rute
feroviare unde viteza nu dep`[e[te 60 de
kilometri pe or`, potrivit unui raport al
Comisiei Europene. Acesta fiind contextul,
folosirea trenului r`måne o op]iune de
avarie, trasportul rutier sau chiar avionul
devenind variante mai accesate de c`l`tori,
     
respectiv companii.
„Investi]iile necesare pentru
electrificarea infrastructurii existente sunt
destul de dificil de estimat pentru c` difer`
\n func]ie de tipul lucr`rilor necesare (doar
electrificare sau electrificare
modernizare). Ca reper general, cu un cost
mediu de aproximativ 2-3 mil. euro/ km,
[i

valoarea total` a investi]iilor ar ajunge
undeva la 10-15 miliarde de euro, o valoare    
mai degrab` teoretic` \ntrucåt din punct de
vedere economic, pentru o parte
semnificativ` a re]elei neelectrificate, f`r` o
    
cre[tere a nivelului de trafic, nu se justific`
astfel de investi]ii.“
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
  


AFACERI DE LA ZERO. Sofian Giuroiu s-a \ntors \n Romånia [i a

deschis Poke Me Up, un restaurant cu poke bowls, pe care l-a pornit cu 12.000 euro
l Primul local Poke Me Up a fost deschis \n luna aprilie a acestui an \n Capital`, iar
ZF [i Banca Transilvania au lansat
[ase luni mai tårziu businessul [i-a extins prezen]a cu \nc` un local \n Bucure[ti. PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO,
PUBLICITATE

o platform` dedicat` micilor

Sofian Giuroiu s-a \ntors \n Romånia dup` ce
a lucrat timp de mai mul]i ani \n Belgia, unde
a v`zut conceptul de poke bowls, din care
s-a inspirat pentru a deschide Poke Me Up,
un business pornit cu circa 12.000 euro. „Am
v`zut acest concept \n Belgia, unde am lucrat
cå]iva ani, [i mi s-a p`rut un concept foarte
interesant, iar \n Romånia lipse[te [i e nevoie
de måncare mai s`n`toas`. Am zis s` m`
\ntorc \n ]ar` [i s`-l fac de la zero”,
poveste[te Sofian Giuroiu. |nainte de a fi
antreprenor, Sofian Giuroiu a lucrat pe
segmentul de analist de date \n cadrul unor
fonduri de private equity [i venture capital.
F`r` nicio experien]` \n domeniul HoReCa,
antreprenorul a decis s` deschid` o prim`
loca]ie a Poke Me Up \n luna aprilie a acestui
an. Poke Me Up are ast`zi dou` localuri sub
acest brand. Primul Poke Me Up este
destinat exlusiv livr`rii la domiciliu, pe cånd a
doua loca]ie se afl` la Manasia Hub, unde
clien]ii pot servi [i masa \n local. Planul ini]ial
Pute]i VEDEA povestea
Poke Me Up pe
zf.ro/afaceri-de-la-zero
SOFIAN GIUROIU, proprietar Poke Me Up: Primul local l-am
deschis \ntr-o zon` mai pu]in circulat`, iar dac` acolo pot s` vånd [i
\mi pot forma o baz` de clien]i, \nseamn` c` [i \n zona central` a[ fi reu[it
a fost s` deschid` primul local \ntr-o zon`
mai pu]in circulat` pentru a testa produsul.
„Dac` \ntr-o zon` mai pu]in circulat` pot s`
vånd [i \mi pot forma o baz` de clien]i,
\nseamn` c` [i \n zona central` a[ fi reu[it”,
spune el. |n al doilea local sub brandul Poke
Me Up, investi]iile s-au ridicat la circa
16.000 euro. Poke este un fel de måncare,
Intra]i pe
platforma
www.zf.ro/
afaceri-de-la-zero
[i descoperi]i universul de
companii create de micii
antreprenori.
din zona asiatic`, preparat cu pe[te crud sau
diverse tipuri de carne \mpreun` cu diverse
toppinguri. |n realizarea re]elor, spune Sofian
Giuroiu, l-a ajutat un prieten cu experien]` \n
domeniul HoReCa. „Cred c` a fost o mare
parte noroc succesul meu de pån` acum \n
HoReCa, \ns` [i mare parte a capacit`]ii mele
de a pivota cånd apar probleme. Cel mai
antreprenori, firmelor care au creat
peste 1,7 milioane de locuri de munc`. www.
ww w.zff..ro/zf-agropower
l Fiecare afacere de la zero este o
poveste despre ambi]ie, curaj [i
determinare. Pove[tile micilor
antreprenori vor fi publicate \n ZF [i pe
platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
l |n Romånia sunt peste 500.000 de
micro\ntreprinderi [i firme mici, unde
lucreaz` 1,7 milioane de salaria]i,
companii cu afaceri anuale de
70-80 mld. euro.
l Proiect editorial sus]inut de
important lucru pe care trebuie s` \l faci cånd
porne[ti un business este \n primul rånd s` \l
\ncepi [tiind cam 70% ceea ce faci, iar restul
de 30% \l umpli pe parcurs”, spune el
Planurile antreprenorului este a deschide mai
multe localuri \n Bucure[ti, dar [i s` se
extind` \n marile ora[e din ]ar`. Pe viitor,
Sofian Giuroiu ia \n calcul [i atragerea unui
2023
investitor pentru dezvoltarea ulterioar` a
businessului. Miruna Diaconu
Mai multe detalii pe zf.ro

Italienii de la Emiliana West Rom, care Antreprenori locali

cultiv` cereale [i cresc bovine în Timi[, dar
au [i aluni, au luat circa 15 mil. lei fonduri
Produc`torul de lactate Artesana tatoneaz` A GR SS L
UE nerambursabile pentru silozuri, intrarea pe pia]a din SUA. „Am \nceput
tratativele cu cå]iva distribuitori“
depozite de alune [i extinderea planta]iilor
   
  
FLORENTINA NI}U baz` de stocare a cerealelor modern` M~D~LINA DEDIU PANAETE regulat: Fran]a. [i nu ne oprim de ani, care va fi publicat \n
cu o capacitate de 90.000 de tone [i aici. Chiar \n aceste zile facem perioada urm`toare.
EMILIANA West Rom din Timi[, peste 150 de hectare de planta]ii de DANIEL Donici, managing primii pa[i pentru a trece Artesana este un brand
business controlat de omul de afaceri alun, conform datelor ZF. Ea partner \n cadrul Artesana, Atlanticul [i s` stabilim o lansat \n urm` cu mai bine de
italian Luciano Martini, care [i-a activeaz` în zonele Dude[tii-Vechi - produc`tor de lactate din jud. prezen]`, \ntr-o form` sau alta, zece ani de Alina [i Daniel
început activitatea în produc]ia de Valcani - Teremia. Gala]i, spune c` Artesana a \n Statele Unite“, a spus Donici, iar \n 2020 ROCA
cereale [i cre[terea bovinelor, a Compania cu capital din Italia a fost, este [i va r`måne o antreprenorul \ntr-un r`spuns Investments a preluat 20% din
accesat fonduri europene în valoare depus mai multe proiecte la AFIR afacere de familie [i chiar dac` la cåteva \ntreb`ri trimise de companie.
de circa 15 milioane de pentru care a ob]inut a atras ca partener fondul de ZF cu ocazia realiz`rii Daniel Donici men-

14 mil. lei
lei pentru a cre[te acum suma nerambur- investi]ii ROCA, doar a intrat suplimentului aniversar ZF 25 ]ioneaz` c` \ntr-adev`r \ntr-o
capacitatea de depozitare sabil` de circa 15 mi- \ntr-o „familie“ mai mare [i nu destina]ie atåt de \ndep`rtat`
a cerealelor în silozuri, a lioane de lei. În pri- exclude nici alte parte- DANIEL DONICI, managing este imposibil` livrarea de
construi depozite de m`vara acestui an, neriate punctuale, mai partner, Artesana: Am acidofile (iaurt, sana, kefir,
alune [i a înfiin]a o nou` a fost \n 2022 profitul compania a primit ales din perspectiva \nceput tratativele, cu ceva småntån`), \ns` la brånzeturile 
planta]ie de alun în Emiliana West Rom. 13,57 de milioane de lei exportului produselor pe distribuitori. |n SUA maturate nu este o problem`.
sistem superintensiv, pentru cre[terea capaci- pia]a interna]ional`. mergem [i la o conferin]` |ns`, antreprenorul afirm`  ZF.RO
potrivit datelor de la t`]lor de depozitare în „Unul din visurile interna]ional` unde vor fi c` \mpreun` cu echipa caut` [i
Agen]ia pentru Finan]area Investi- localitatea Valcani. De asemenea, noastre este s` agen]ii alte variante. |n plus, ca [i     
]iilor Rurale (AFIR). are în desf`[urare un proiect de
Emiliana West Rom are una 1,9 milioane de lei pentru a construi
export`m brån-
zeturi \n patria cu
guvernamentale
din mai multe ]`ri,
tipuri de magazine vizate
pentru extinderea \n SUA sunt
ZIARULL FINANCIAR.
dintre cele mai mari suprafe]e culti- depozite de alune [i un proiect de peste 400 de folosim aceast` vizate cele specializate, gen
vate cu cereale din ]ar`, de 12.000 de circa 900.000 de lei pentru a înfiin]a o sortimente [i ocazie pentru a Wholefoods, supermarketuri
hectare, [i o ferm` de bovine de 1.200 nou` planta]ie de alun în sistem unde 96% din identifica [i etnice, dar nu se limiteaz` la
de capete, potrivit datelor de pe site- superintensiv. cet`]eni consuma alte oportunit`]i ace[tia.
ul firmei. De asemenea, de]ine o Mai multe detalii pe zfcorporate.ro lactate \n mod de dezvoltare. Mai multe detalii pe zf.ro