www.abcagricol.

ro

REVISTĂ LUNARĂ DE INFORMARE AGRICOLĂ

ANUL IV * NR. 8 * AUGUST 2009

Programul “Primul Siloz”

pag 4
SUMAR
4 Programul “Primul Siloz”
10 Comisia Europeană reacţionează la criza laptelui
13 Noi reglementări pentru carnea de vită importată de ţările UE
13 Fermele de fructe şi legume franceze trebuie să înapoieze subvenţiile
14 Reforma sistemului vitivinicol european
18 Subvenţii pentru campania de toamnă, 525 lei pe hectar
20 “Renovarea şi Dezvoltarea Satelor”, cea mai solicitată măsură
21 Bani europeni pentru irigaţii
22 Italia vrea să scrie pe etichete originea geografică a laptelui
22 Reţea globală de alertă pentru siguranţa alimentară

IDEI DE
CALATORIE

Revistă lunară de informare agricolă distribuită gratuit

Director: Redacţia:
Petre Moraru Gabi Marinescu, Mariana Savu,
E-mail: petremoraru@gmail.com Luminiţa Marinescu, Mariana
Director comercial: Dumitrescu, Adrian Dragomir
Dragoş Nicolescu DTP şi prepress:
E-mail: dragos.nicolescu@abcagricol.ro Diana Şuică
Telefon: 0722 349 609; Fax: 031.8171543
Adresă de corespondenţă: Revista ABC AGRICOL: C.P. C.E. – CP27, BUCUREŞTI
E-mail: abcagricol@gmail.com, petremoraru@abcagricol.ro
www.abcagricol.ro

AUGUST 2009
3
 Programul “Primul Siloz”
P
rogramul “Primul Siloz” este
bun pentru că reglează piaţa,
o face viabilă,  permiţând
accesul fermierului la credite, însă este rău
că agricultorul trebuie să suporte toate
costurile, afirmă Viorel Matei, preşedintele
Federaţiei Naţionale a Producătorilor
Agricoli (FNPAR). “Cheltuielile de
depozitare se negociază de către fiecare
fermier în parte şi ele diferă de la un siloz
la altul. În mare, media este 280 de lei pe
tonă”, spune Matei. Suma include costurile
legate de gradare, însilozare etc., la care se
adaugă taxa pentru depozitare, adică alţi  primesc un certificat de depozit asigurat
4 5
de Fondul de Garantare a Creditului Rural.
Pe baza certificatului, agricultorii pot
Anghel vrea să contracteze un credit de
14,3 milioane euro de la BCR.
beneficia de un împrumut bancar garantat
60-90 de lei pe tonă.
“Dacă ţii grâul în siloz şase luni,
de stat. Astfel nu mai sunt nevoiţi să vândă Cu o dobândă de până la 9%,
producţia agricolă imediat după recoltare, Porumboiu este şi el interesat
aduci bani de acasă. Dar, este singura
când preţurile sunt mici. Aşa încât, pot
posibilitate să obţii credit”, arată Viorel Adrian Porumboiu, patronul Racova
să efectueze lucrările de toamnă cu
Matei. El a adăugat că primul efect al Com Agro Pan Vaslui a anunţat că este
creditele obţinute. Teama lui Viorel Matei,
aplicării acestei măsuri a fost scăderea interesat de programul “Primul Siloz”.
ca a tuturor fermierilor de altfel, este că
evaziunii fiscale, care deţinea peste “Ar putea fi viabil pentru fermieri doar
băncile ar putea să crească dobânda, în
două treimi din  piaţă. Dacă programul în condiţiile în care dobânzile practicate
ciuda măsurilor de relaxare anunţate de
funcţionează, evaziunea fiscală ar putea să de bănci nu ar fi împovărătoare”, spune
BNR, printre care şi reducerea dobânzii
dispară în 2010. omul de afaceri vasluian. El vorbeşte
cheie la 8,5%. “Certificatul de depozit este
Prin programul “Primul Siloz”, despre un procent al dobânzilor de până
o garanţie, poţi să te mişti, să faci ceva.
fermierii pot depozita grâul sau alte în 9% la împrumuturi şi o aplicare cât mai
Depinde cum vor primi băncile programul,
cereale în silozuri licenţiate, pentru care rapidă a normelor metodologice. Adrian
s-ar putea să mărescă dobânda’’, susţine
Porumboiu administrează aproximativ
preşedintele FNPAR.
Depozitarii de cereale trebuie să
plătească 100 de lei pentru a fi licenţiaţi.
Taxa pentru eliberarea licenţei de depozit
se percepe pentru fiecare licenţă solicitată
de către depozitar şi se plăteşte la
trezorerie.
Disponibilităţile financiare ale
schemei de garantare a certificatelor de
depozit sunt constituite din suma de 42
milioane lei alocată de la bugetul de stat,
prin capitalizarea Fondului de Garantare a
Creditului Rural, cote plătite de depozitarii
licenţiaţi, reprezentând 0,5% din valoarea
seminţelor de consum depozitate, dobânzi
încasate la depozitele constituite de Fond.
Mihai Anghel a înscris Cerealcom Dolj
la “Primul Siloz”
Pe lista celor care au aplicat la
Programul “Primul Siloz” se numără şi
Mihai Anghel, administratorul Cerealcom
Dolj. Capacitatea de depozitare a societăţii
este de 350.000 de tone. Spaţiile sunt
folosite în cea mai mare parte pentru
producţia proprie şi pentru cantităţile de
cereale cumpărate de la fermieri locali.
Anul acesta, pentru achiziţia de cereale
şi plante tehnice din piaţa internă, Mihai
AUGUST 2009 AUGUST 2009
 50.000 de hectare arabil, din care circa
20% sunt în proprietate personală.
Cel mai mare siloz din sud-estul Europei,
încă nu e în programul guvernamental
Până în prezent, potrivit datelor
DADR Timiş, trei depozite din judeţ s-au
înscris în programul guvernamental
“Primul siloz”. Ele sunt: Agrobanat
Timişoara are capacitatea de 20.000 tone,
Merpano Săcălaz şi Agromec Cenei, fiecare
cu o capacitate de depozitare de câte 5.000
de tone. În Timiş sunt 231 de depozite a
căror capacitate totală însumează peste
două milioane de tone, a specificat Tiberiu
Lelescu, directorul DADR. Dar, numai 49
de silozuri au o capacitate individuală mai
mare de 10.000 tone.
Silozul de la Moara Carani, cel mai
mare siloz cerealier din sud-estul Europei,
cu o capacitate de 150.000 de tone, nu s-a
înscris până la acest moment la programul
“Primul siloz”. Silozul aparţine grupului
german de firme Aton GMBH Transilvania.
La 5 august, 252 cereri pentru
capacitatea totală de depozitare
de 5,15 milioane tone
Cererile pentru pentru obţinerea
licenţelor de stocare a cerealelor prin
programul Primul Siloz au putut fi depuse
până pe data de 5 august. Potrivit datelor
oficiale, la 5 august erau înregistrate
252 de solicitări, pentru depozite cu o
capacitate totală de 5,15 milioane tone.
Viorel Matei apreciază că în prima fază a
programului se va ajunge la o capacitate
de 7-8 milioane de tone, cam atât ar fi
necesar. Ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a
declarat în luna iulie că depozitele care pot
fi utilizate pentru stocarea cerealelor au
o capacitate totală de circa zece milioane
de tone, iar dintre acestea vor fi autorizate
prin programul “Primul Siloz” unităţi cu o
capacitate de circa şase milioane de tone.
Totuşi, conform statisticilor, la nivelul ţării,
6 7
capacitatea de depozitare în silozuri este
de 14,4 milioane de tone.
Drumul către “Primul Siloz”, pe scurt
Etapa 1:
Licenţierea depozitelor. Se face de
către o comisie compusă din 15 membri.
Acreditarea acordată este valabilă timp de
cinci ani.
Cerinţe pentru licenţierea
depozitelor:
a) încăpere pentru determinări
cantitative şi laborator pentru gradarea
seminţelor de consum;
AUGUST 2009
b) spaţii tehnologice pentru
următoarele operaţiuni:
• descărcarea mijloacelor de
transport;
• încărcarea mijloacelor de
transport;
• manipulări interioare;
• depozitarea subproduselor
rezultate din condiţionare, până la
valorificarea lor;
• depozitare pe termen lung;
c) utilaje pentru condiţionarea
seminţelor de consum aduse la depozit;
d) linii tehnologice de transport al
AUGUST 2009
produselor în/din depozit.
Condiţii financiare pentru
depozitari:
a) să facă dovada că în ultimii doi ani
au încheiat activitatea cu profit, cu
excepţia unităţilor nou-înfiinţate;
b) să prezinte certificat de atestare
fiscală, eliberat de organele fiscale
competente, din care să rezulte că nu
înregistrează obligaţii fiscale la bugetul
general consolidat.
Etapa 2:
Fiecare producător agricol care îşi
depozitează marfa într-un siloz licenţiat va
primi din partea depozitarului un certificat
de garantare valabil un an.
• Depozitarii sunt obligaţi ca, la
eliberarea certificatelor de depozit, să ţină
evidenţa acestora într-un registru şi să le
comunice administratorului în termen de
cinci zile de la eliberarea unui certificat de
depozit.
• Certificatul de depozit se
eliberează deponentului la predarea
seminţelor de consum şi este reţinut
de către depozitar până la restituirea
seminţelor predate.
• Certificatul de depozit se
eliberează deponentului în situaţia în care
acesta doreşte să gajeze seminţele de
consum depozitate.
• Certificatul de depozit prevăzut se
păstrează la depozitar.
Etapa 3:
Cu certificatul de depozit, orice
producător agricol poate solicita băncilor
implicate în programul “Primul Siloz” un
împrumut care să acopere până la 70% din
valoarea producţiei depozitate, în vederea
reluării ciclului de producţie sau achiziţiei
de utilaje agricole.
Luminita Marineascu
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ feam
ŞI A MEDIULUI - OFERTĂ EDUCAŢIONALĂ Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Domeniul de licenţă: Economie u În procesul de integrare în Uniunea Europeană,

Specializarea: Economie Agroalimentară şi a unul din sectoarele cheie este cel agroalimentar
Mediului - trebuie să existe capacitatea de a-l restructura,
Titlul obţinut după absolvirea programului de făcându-l profitabil.
licenţă: licenţiat în ştiinţe economice u Pentru accesarea fondurilor europene es­te ne­
Numărul de locuri, în anul universitar 2009- voie de consultanţi în domeniile eco­no­miei agroali­
2010: 300, din care 200 zi buget şi 100 zi taxă. mentare şi economiei mediului - apar, permanent,
noi oportunităţi pe piaţa muncii.
Facultatea noastră, prin intermediul pro­ Atuurile noastre
fesorilor şi alături de ei, doreşte să vă antreneze u Una din puţinele facultăţi din învăţământul
într-o provocare, şi anume în studiul a două dintre de stat ce pregăteşte specialişti în economie
aspectele foarte actuale şi în acelaşi timp bine agroalimentară şi a mediului.
an­corate în realităţile economice, sociale şi chiar u O unitate de învăţământ superior de o înal­tă
culturale ale spaţiului în care trăim. România, prin ţinută academică, recunoscută pe plan na­ţional şi
tradiţie, este o ţară cu un real potenţial agro­a­li­ internaţional, un partener stabil al unor universităţi
mentar ce ar putea să ne propulseze în topul ţă­rilor de profil din SUA, Franţa, Egipt, Serbia.
exportatoare de produse agroalimentare şi al u Partener al agenţilor economici, compa­ni­ilor
celor care au o securitate alimentară ridicată. Iată multinaţionale din domeniul agroalimentar.
de unde apare necesitatea formării de specialişti u Un corp profesoral competent, cu o experienţă
care să stăpânească perfect variatele aspecte ale pedagogică deosebită, receptiv la noutăţile din
acestui domeniu deosebit de complex, mai ales în domeniu.
condiţiile concurenţiale impuse de globalizare. u O permanentă preocupare pentru cerce­tarea
Printre preocupările unei societăţi în plin avânt ştiinţifică, rezultatele obţinute în acest do­meniu
industrial se numără şi protejarea mediului în care fiind notabile.
trăim şi ne desfăşurăm activităţile, acest lucru u O bază tehnico-materială modernă: calcula-
fiind în strânsă legătură cu gradul de dezvoltare şi toare şi infrastructură didactică de ultimă ge-
civilizaţie. Într-un asemenea context, cunoştinţele neraţie; biblioteci clasice şi virtuale; săli de sport.
de economia şi protecţia mediului sunt absolut ne­ u Oportunitatea de a intra în contact cu agenţii
cesare. Specialiştii din această ramură au o misiune economici şi entităţi publice, prin organizarea de
nobilă, plină de responsabilităţi, de o importanţă stagii de practică.
majoră în contextul dezvoltării durabile. A fi stu­ Discipline studiate: Micro şi Macroeconomie;
dent în cadrul acestei facultăţi şi viitor economist Informatică; Drept; Limbi străine; Economia întrepri­
înseamnă o preocupare permanentă faţă de aspec­ derii; Economia mediului; Statistică; Management;
tele fundamentale ale continuităţii umane, căutând Contabilitate; Marketing; Agromarketing; Ecomarke­
mereu soluţii la problemele ce apar în procesul în ting; Ecologie; Economie şi politică agrară
care ne-am angajat ireversibil: progresul economic, Facilităţi
ştiinţific, tehnologic, social şi cultural al societăţii u Cămine moderne u Cea mai modernă
umane. bibliotecă universitară cu acces gratuit la bazele de
date internaţionale u Săli de lectură u Laborato­
De ce EAM? are moderne u Logistică informatică u Serviciu
u Satisfacerea nevoii de hrană este o cerinţă de relaţii cu studenţii u Metode moderne de pre­
indispensabilă vieţii - producătorii şi comercianţii dare-învăţare u Studierea unor discipline în limba
de produse agroalimentare vor avea, în engleză u Parteneriate pentru efectuarea stagiilor
permanentă, un rol vital în economiile natională şi de practică u Vizite de lucru la societăţi comerciale
mondială. cu profil agroalimentar u Accesul facil şi transpa­
u Poluarea a devenit un fenomen de amploare - rent la mobilităţi internaţionale pentru studenţi u
dezvoltarea organismelor de protecţie a mediului Activităţi culturale: serile filmului studenţesc, balul
este necesară. studenţilor, zilele ASE u Săli de sport
Adresa: Clădirea Mihail Moxa, str. Mihail Moxa nr. 5-7, sector 1, Bucureşti, cod 010961;
Telefoane: 021 3191900/567 Secretariat; 021/3191900/566 Decanat; Fax:021 212 94 79;
E-mail: eam@ase.ro; Web: www.eam.ase.ro
VĂ AŞTEPTĂM!
1. Conform Ordinului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului 6200/2008 cuantumul bursei rurale
este de 350 lei/lună şi poate fi indexat conform legii
2.Conform şedinţei Biroului Senatului din 08.10.2008 se va face o reducere a taxei de şcolarizare de 400
lei/an pentru studenţii FEAM care au domiciliul stabil în mediul rural
 Comisia Europeană reacţionează fost menţinut în limite prudente pentru
a permite exportatorilor europeni să
la criza laptelui concureze fără a submina preţurile de pe
piaţa mondială.
• Sistemul de distribuire a laptelui
După manifestaţiile organizate de producătorii de lapte din mai multe în şcolile UE a fost recent îmbunătăţit şi
ţări europene în semn de protest faţă de căderea preţurilor, Comisia sunt în curs discuţii pentru a-l face şi mai
Europeană a anunţat o serie de măsuri pentru a susţine fermierii şi a atrăgător.
stabiliza piaţa. Protestele crescătorilor de vaci au avut loc în iunie şi • În mod excepţional, Comisia va
iulie la Bruxelles şi Strasbourg. Fermierii se plâng că primesc circa autoriza statele membre să efectueze până
0,24 euro pentru litrul de lapte, preţ care nu acoperă costurile pentru la 70% din plăţile directe către fermieri
producerea laptelui. Un preţ acoperitor este 0,34 euro/litru. Mulţi cu începere din 16 octombrie, în loc de 1
dintre crescători spuneau că primesc de la procesatori şi 0,21 euro/ decembrie.
• Statele membre pot acorda
litru. Principalele cauze ale reducerii drastice a preţului laptelui sunt
şi ajutoare de stat de minimis sau
scăderea cererii pe fondul crizei mondiale şi creşterea producţiei în împrumuturi în condiţiile pieţei pentru
ţări ca Noua Zeelandă, Australia şi Brazilia.
sprijinirea producătorilor care au probleme
cu lichidităţile. Se poate lua în considerare
o modificare a cadrului temporar de criză
pentru ajutoarele de stat. În acest fel,
s-ar putea plăti până la 15.000 de euro pe
fermă până la sfârşitul lui 2010, scăzând
eventualele ajutoare de minimis primite de
fermierii în cauză.
• În cursul acestei luni, CE a propus
o nouă rundă de programe de promovare
a produselor lactate.
• Bilanţul de sănătate a dat statelor
membre posibilitatea de a redistribui o
parte din plăţile directe între fermieri şi
între sectoare la nivel intern. Fiecare stat
membru poate, de exemplu, să stabilească

P
e lista măsurilor anunţate în discuţie acest proces nu ar face decât să
de Comisia Europeană creeze nesiguranţă şi, oricum, nu ar ajuta
pentru a scoate din impas cu nimic la remedierea situaţiei actuale”.
fermierii se numără restituirile la export,
efectuarea în avans a plăţilor directe către Măsurile CE, pentru sprijinirea fermierilor
fermieri, dar şi programe de promovare şi stabilizarea pieţei
a lactatelor. Printre alte posibile decizii se
• Perioada de acordare a ajutoarelor
numără finanţarea retragerilor voluntare
pentru depozitarea privată va fi prelungită
din producţia de lapte cu ajutorul banilor
până la sfârşitul lui februarie 2010. La
obţinuţi prin taxarea depăşirilor de cotă
începutul acestui an, Comisia a dat drumul
şi, de asemenea, includerea fermierilor în
la ajutorul pentru depozitarea privată a
cadrul temporar de criză pentru ajutoarele
untului. S-au depozitat până acum 113.500
de stat. În plus, statele membre au
de tone.
posibilitatea de a redistribui ajutoare către
• Cumpărarea la intervenţie de unt
sectorul lactatelor în temeiul acordului
şi lapte praf degresat a debutat la 1 martie,
privind bilanţul de sănătate din 2008.
iar Comisia a propus recent prelungirea
Totodată, în cadrul politicii de dezvoltare
achiziţiilor până la 28 februarie 2010,
rurală există o serie de căi prin care să se
adică până la începutul următorului sezon
sprijine producătorii de lapte.
de intervenţie. De asemenea, Comisia
“Trebuie să facem tot posibilul ca
a propus să fie abilitată să procedeze la
să-i ajutăm pe producătorii noştri de lapte,
fel şi în 2010, dacă situaţia de pe piaţă o
care acum sunt confruntaţi cu prăbuşirea
impune. Până la ora actuală, s-au cumpărat
preţurilor, a declarat Mariann Fischer
81.900 de tone de unt şi 231.000 de tone
Boel, comisarul pentru Agricultură. Vom
de lapte praf degresat.
continua să folosim toate măsurile de care
• CE va continua să acorde restituiri
dispunem pentru stabilizarea pieţei, dar,
atâta timp cât va fi nevoie. În ianuarie
aşa cum a indicat Consiliul European, nu
au fost reactivate restituirile la export
vom reveni asupra politicii noastre de
pentru produsele lactate. Nivelul lor a
eliminare lină şi treptată a cotelor. A pune
AUGUST 2009 AUGUST 2009
10 11
 ajutoare specifice pentru anumite tipuri
de producţie vulnerabile din sectorul
lactatelor.
• Politica de dezvoltare rurală
• Comisia implementează în
prezent foaia de parcurs propusă în Noi reglementări pentru carnea de vită
comunicarea sa, „Preţurile la alimente în
Europa”, şi studiază posibilitatea stabilirii importată de ţările UE

prevede o serie de măsuri de sprijinire
a restructurării în acest sector. Bilanţul
de sănătate a stabilit că „restructurarea
sectorului produselor lactate” este una
din noile probleme cu care ne confruntăm
şi pentru care se pot cheltui o parte
din sumele adăugate Fondului pentru
dezvoltare rurală. S-ar putea astfel
subvenţiona pensionarea anticipată,
investiţiile, producţia de lapte din zonele
defavorizate sau cea care respectă mediul
înconjurător, precum şi practicile de
ameliorare a bunăstării animalelor.
U
unui nou sistem de monitorizare a niunea
preţurilor. Europeană
• CE analizează, de asemenea, are noi
eventualele practici anticoncurenţiale din reguli pentru importurile
lanţul aprovizionării cu alimente, în special de carne de vită şi mânzat
în sectorul produselor lactate. Dacă va de calitate superioară.
constata disfuncţii ale concurenţei, Comisia De la 1 august
nu va ezita să facă uz de toate puterile sale a intrat în vigoare
conform tratatului. Însă, un rol important Regulamentul european
le revine şi autorităţilor naţionale din în care sunt prevăzute
domeniul concurenţei. noile reglementări. Spre
exemplu, carnea de vită
Gabi Marinescu şi mânzat importată
din afara UE trebuie să
provină de la juninci şi
de la boi cu vârsta sub
30 de luni. Animalele
trebuie să fie hrănite cel
puţin 100 de zile înainte
de sacrificare cu raţii
care conţin minimum
62% concentrate şi/
sau produse obţinute
din cereale furajere, ca
materie uscată, cu un
conţinut de energie
metabolizabilă mai mare
de 12,26 megajouli/
kilogram de materie
uscată. Carcasele
sunt evaluate pe baza
criteriilor privind
maturitatea carcaselor
şi caracteristicile
organoleptice ale cărnii.
Eticheta se inscripţionează
astfel: “Carne de vită/viţel
de calitate superioară”. De
asemenea, în momentul
introducerii pe teritoriul
UE, carnea congelată
va avea o temperatură
internă de minus 12 grade
Celsius sau mai mică.
Cererile de licenţe
de import se depun în
primele şapte zile ale lunii
anterioare. Doar cererile
pentru prima subperioadă
se depun în primele patru
zile ale lui august 2009.

***
Fermele de fructe şi legume franceze
trebuie să înapoieze subvenţiile

P
roducătorii francezi de
fructe şi legume trebuie
să înapoieze, la cererea
autorităţilor de la Bruxelles, o parte din
cele câteva sute de milioane de euro
primite ca ajutor din partea statului
francez în perioada 1992 - 2002, a
anunţat ministrul agriculturii Bruno Le
Maire, fără să dea detalii cu privire la
valoarea sumei.
Comisia Europeană a cerut Franţei,
la sfârşitul lunii ianuarie, să recupereze
ajutoarele publice acordate timp de 10
ani producătorilor de fructe şi legume.
Conform reprezentanţilor Guvernului
francez, factura totală cerută de Bruxelles
este de 500 milioane de euro, inclusiv
dobânzile.
“Dar producătorii vor înapoia
mai puţin de 500 de milioane”, a afirmat
ministrul. Predecesorul său, Michel
Barnier a făcut recurs la începutul lunii
aprilie la Curtea de Justiţie Europeană
pentru a se reveni asupra valorii sumei
care trebuie înapoiată.
Chestiunea este cu atât mai
delicată cu cât numeroşi producători au
închis fermele, unii au murit, iar alţii sunt
în incapacitate de plată.
Fondurile în discuţie reprezintă
ajutoare date de Franţa în perioada 1992-
2002, sunt  bani plătiţi de Oficiul Naţional
Interprofesional al Fructelor şi Legumelor
pentru finanţarea acţiunilor destinate
pentru a face faţă la situaţiile de criză din
piaţa fructelor şi legumelor.

AUGUST 2009 AUGUST 2009

12 13
 Reforma sistemului vitivinicol european
Reforma sectorului vitivinicol al Uniunii Europene, convenită de miniştrii Agriculturii în
decembrie 2007, a ajuns la faza finală odată cu data de 1 august 2009.
R
egulamentul european
prevede norme referitoare
la denumirile de origine
protejată (DOP) şi indicaţiile geografice
protejate (IGP), menţiunile tradiţionale,
etichetarea şi prezentarea vinului. De
asemenea, sunt avute în vedere practicile
oenologice şi registrul viticol, declaraţiile
obligatorii şi colectarea de informaţii în
vederea monitorizării pieţei vitivinicole,
documentele care însoţesc transportul
produselor vitivinicole şi păstrarea
registrelor în acest sector. Regulamentul
mai include proceduri privind examinarea
cererilor de protecţie, obiecţiile,
anularea sau modificarea acestora. În
acelaşi timp, se vor putea proteja în
continuare anumite menţiuni şi forme
de sticle tradiţionale. De acum înainte,
anul recoltei şi soiurile de struguri vor fi
menţionate şi pe etichetele vinurilor fără
DOP sau IGP. Producătorii de vinuri locali
spun însă că ultima măsură ar putea să
14
producă oarecare perturbaţii pe piaţa
internă, pentru că nu se va face diferenţa
între vinurile de calitate şi cele vrac.
Potrivit reprezentanţilor Comisiei
Europene, reforma sectorului viticol are
ca scop echilibrarea pieţei vitivinicole,
suprimarea progresivă a măsurilor
ineficiente şi costisitoare de intervenţie pe
piaţă, precum şi  creşterea competitivităţii
vinurilor europene. Măsurile din reformă
mai vizează restructurarea rapidă a
sectorului prin includerea unui sistem
de defrişare voluntară pe o perioadă
de trei ani, pentru a oferi o alternativă
producătorilor necompetitivi şi a elimina
de pe piaţă excedentele producţiei
de vin. Vor fi suprimate progresiv
subvenţiile pentru distilarea de criză şi
pentru distilarea alcoolului alimentar.
Sumele respective, repartizate în pachete
financiare naţionale, vor putea fi folosite
pentru finanţarea unor măsuri cum
ar fi promovarea vinurilor pe pieţele
ţărilor terţe,
restructurarea
şi investiţiile în
modernizarea viilor
şi a cramelor.
De ase­me­
nea, la nivelul UE,
de la 1 ianuarie
2016 va fi abrogat
sistemul restrictiv
al drepturilor
de plantare, iar
statele membre
au posibilitatea
de a continua să
îl utilizeze, dacă
doresc, până în
decembrie 2018.
Prima
etapă a reformei
sectorului vitivinicol
AUGUST 2009
Viticultura romanească
Suprafaţă viticolă 186 900 Ha
Producţie vin 2008 peste 6 mil. hl
Vinuri albe 70% din consum
Vinuri roşii 30% din consum
Valoare piaţă circa 500 mil. euro
Principalii jucători Murfatlar, Vincon,
Cotnari, Jidvei
Cei mai mari exportatori Halewood Romania,
Carl Reh, Cramele Recaş
a fost deja implementată. Aceasta a vizat fi pierdute”, spune comisarul european
programele naţionale de sprijin care pentru agricultură Mariann Fischer
utilizează pachetele financiare naţionale, Boel. Prin urmare, fondurile prevăzute
comerţul cu ţări terţe, potenţialul de în pachetele naţionale pentru 2009
producţie, inclusiv un sistem de defrişare şi neplătite până la 15 octombrie vor
şi controalele din sectorul vitivinicol. fi pierdute. Până în prezent au fost
plătite puţin peste 30% din fondurile
Banii neplătiţi până la 15 octombrie disponibile pentru anul în curs. Fiecărei
se pierd! ţări producătoare din UE i s-au alocat
“Sunt ferm convinsă că această fonduri europene pentru a permite
reformă reprezintă un punct de răscruce finanţarea unor măsuri care să răspundă
în istoria sectorului vitivinicol.  Mă vad necesităţilor locale. Statele membre
însă obligată să recomand insistent pot alege dintre următoarele măsuri:
statelor membre să utilizeze de urgenţă sistem de plăţi unice (plăţi directe către
noile fonduri disponibile. Sumele din producători), promovare pe pieţele
pachetele financiare naţionale trebuie ţărilor terţe, recoltare înainte de coacere,
utilizate până la 15 octombrie, altfel vor fonduri mutuale, asigurarea recoltei şi
România dispune anual
de peste 42 milioane de
euro pentru reconversie şi
restructuare.
În UE, România ocupă
locul 5 ca suprafaţă viticolă, 5
la producţia de vin (după Italia,
Franţa, Spania, Germania). Pe
plan mondial, ţara noastră se
află  pe locul 9 ca suprafaţă
viticolă, iar la producţia de vin
este în primele 15 ţări din lume. 
AUGUST 2009
15

Murfatlar, cea mai mare
cotă pe piaţa autohtonă
În prezent, cea mai bună
cotă pe piaţa vinurilor la nivel
naţional o deţine Murfatlar (
cu soiurile de vin alb şi roşu),
cu 28%. Producătorul de vinuri
Cotnari deţine o cotă de piaţă
de 19% (numai vinuri albe),
urmat de Jidvei, cu 14% (vinuri
albe şi roşii).
investiţii; restructurare şi reconversie a
viilor, distilare a subproduselor, distilare
a alcoolului potabil, distilare de criză şi
ajutoare pentru utilizarea mustului de
struguri concentrat.
Ajutoarele pentru distilarea
alcoolului potabil, pentru distilarea de
16
criză şi pentru utilizarea mustului de
struguri concentrat pot fi acordate din
pachetele naţionale până cel târziu la 31
iulie 2012.
Bugetul disponibil pentru măsurile
de sprijin creşte în fiecare an.
De la 794 milioane de euro în 2009
va ajunge la 1.231 miliarde de euro în
2013. Un sistem de desţelenire voluntară
se întinde pe o perioadă de trei ani şi
acoperă o suprafaţă indicativă totală de
175.000 de hectare.
Sumele alocate măsurii de
desţelenire pentru perioada 2009-
2011 sunt de 464 milioane de euro,
334 milioane de euro şi, respectiv,
276 de milioane de euro. Din cauza
numărului prea mare de cereri de
finanţare, anul acesta s-a acordat
prioritate producătorilor care îşi
desţelenesc întreaga vie, urmaţi de cei cu
vârsta de peste 55 de ani.
AUGUST 2009
Vinurile româneşti se vând bine în afară,
dar şi în ţară
Patronatul Naţional al Viei şi
Vinului (PNVV) anunţă că, pentru prima
dată după anul 2000, exporturile de
vinuri româneşti au depăşit importurile.
Potrivit PNVV, în primul trimestru din
2009 exporturile de vinuri româneşti
au atins valoarea de 3,4 milioane de
euro, iar importurile sunt cifrate la 3,32
milioane euro. Totuşi, comparativ cu
perioada similară a anului trecut când se
înregistrase un cuantum de 4,1 milioane
de euro, valoarea exporturilor este în
scădere cu 17%.
Germania este ţara în care a
ajuns cea mai mare cantitate de vinuri
româneşti, în jur de 1.900 tone însumând
peste 1,3 milioane de euro, mai puţin cu
16,25% faţă de primul trimestru din 2008. Premiat Reserva de la
Următoarea ţară pe lista exporturilor este Cramele Halewood, vinuri
Danemarca, unde România a exportat pentru tineri
circa 345 tone, echivalentul a 312.000 de În ultima vreme,
euro. Pe locul trei este Bulgaria, cu 201,3 producătorii de vin au adoptat
tone de vin, contra sumei de 204.000 tot soiul de strategii cu care
euro. să câştige piaţa autohtonă, în
În ce priveşte importurile, pe
special segmentul tinerilor.
primul trimestru din 2009, în ţara noastră
De pildă, Cramele Halewood
au ajuns circa 810 tone de vin din Spania,
însumând 449.000 euro, în scădere cu
au lansat recent noua gamă
83,5% faţă de perioada similară a anului Premiat Reserva, care cuprinde
trecut. De asemenea, vinurile din Italia trei sortimente de vin:
au fost prezente în magazinele noastre Sauvignon Blanc, Cabernet
în cantitate de 729 tone, echivalentul a Sauvignon şi Pinot Noir. Despre
892.000 euro, mai puţin cu 56,8% decât aceste vinuri, reprezentanţii
în primul trimestru din 2008. Al treilea loc Cramelor Halewood spun că au
la imporuri îl ocupă Republica Moldova, fost concepute special pentru
cu 398 tone în valoare de 517.700 euro, în tineri. Halewood a câştigat în
scădere cu 37,8% comparativ cu primul ultimii ani o poziţie de vârf
trimestru din anul trecut. “În total, în producerea şi vânzarea
cantităţile de importuri în primele trei vinurilor de calitate. Compania
luni din 2009 au fost de 2.624 de tone, a investit în tehnologii de
în scădere cu 68,8% faţă de trimestrul I ultimă generaţie, precum şi
din 2008, cand s-a înregistrat o valoare în domeniile viticole pe care
de 8.431 de tone”, a precizat Ovidiu
le exploatează: Dealu Mare,
Gheorghe, director general al PNVV.
Podişul Transilvaniei, Murfatlar.
Mariana Dumitrescu
AUGUST 2009
17
 Subvenţii pentru campania de toamnă,
525 lei pe hectar
Pentru această toamnă, Ministerul Agriculturii a pregătit un pachet financiar
pentru sprijinirea agricultorilor la înfiinţarea culturilor de toamnă.
Î
n şedinţa de guvern din 12
august au fost aprobate
fondurile necesare pentru
demararea campaniei din această
toamnă. Pachetul cu măsurile de sprijin
este estimat de oficialii de la Agricultură
la circa 525 lei/hectar. Suma reprezintă
53% din cheltuielile pentru înfiinţarea
culturilor sau 26% din costul total estimat
al culturii.
Ministrul Ilie Sârbu a anunţat că se
vor acorda patru tipuri de subvenţii:
• De la 16 octombrie, fermierii vor
primi un avans de 70% din schema de
plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă
lui 2009. Înseamnă circa 209,7 lei/ha.
Avansurile se acordă fermierilor pentru
care controalele de eligibilitate privind
plăţile pe suprafaţă au fost finalizate. “În
Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Pădurilor
şi Dezvoltării Rurale
18
de toamnă (grâu, secară, orz, orzoaică,
plante furajere) pe o suprafaţă de 3,1
pe baza adeverinţelor emise de APIA.
Valoarea sprijinului este de 131 lei/ha.
milioane ha.
• Fermierii vor putea accesa credite
• Pentru finanţarea culturilor
agricole de toamnă, fermierilor li se vor
reprezentând 70% din valoarea plăţilor acorda un grant de 30% din valoarea
complementare la hectar, achitate din creditelor agricole pe care le angajează în
bugetul de stat, sume aferente plăţilor baza Legii 150/2003. Valoarea sprijinului
2009 schema de plată pe suprafaţă este în directe din fonduri UE. Împrumuturile este de 146 lei/ha.
valoare de 115,67 euro/ha. Anume, 71,12 pot fi angajate de agricultori Adrian Dragomir
euro/ha (SAPS) contribuţie din Fondul
European de Garantare Agricolă (FEGA)
şi 44,55 euro/ha din plata naţională
directă complementară (CNDP). Astfel,
se va putea acorda un avans de 70% din
valoarea SAPS-ului, adică 49,78 euro/
ha, care înseamnă aproximativ 209,07
lei/ha”, explică ministrul Sârbu. El a
adăugat că va fi emisă o hotărâre
de guvern prin care MAPDR
va împrumuta suma de 650
milioane lei din veniturile
obţinute din privatizare, pentru
prefinanţarea avansului. Suma
va fi restituită de Ministerul
Agriculturii până la sfârşitul
anului. Comisia Europeană
a aprobat Regulamentul
691 care permite acordarea
de avansuri începând cu
16 octombrie 2009, pentru
sprijinul solicitat de fermieri
pentru schemele de sprijin,
vizând plata unică pe
suprafaţă şi plata naţională
directă complementară,
aferente lui 2009. Practica a
fost folosită şi în alte state,
deşi, conform reglementărilor
UE, plăţile la hectar sunt
acordate începând cu
data de 1 decembrie a
anului în care au fost
primite solicitările din
partea fermierilor.
• Motorina se va
subvenţiona cu 1 leu pe
litru, în limita a 39 de
litri pe hectar, pentru
înfiinţarea culturilor
AUGUST 2009 AUGUST 2009
19
 “Renovarea şi Dezvoltarea Satelor”,
cea mai solicitată măsură
284
de proiecte, cu o – “Renovarea şi Dezvoltarea Satelor” din
valoare de peste PNDR. Ministrul Ilie Sârbu a declarat, în
778 milioane de conferinţă de presă, că “lucrările pentru
euro, au fost contractate pe Măsura 322 renovarea şi dezvoltarea satelor aferente
proiectelor depuse în prima sesiune şi
contractate pe Măsura 322 din PNDR ar
putea începe în această toamnă şi s-ar
putea finaliza până anul viitor”. Prin cele
284 de proiecte contractate urmează să
fie realizate 1.028 kilometri de drumuri,
1.762 kilometri conducte de apă şi
2.642 kilometri de canalizare. Sârbu a
menţionat că “Renovarea şi Dezvoltarea
Satelor” este cea mai solicitată măsură,
pentru care s-au depus 1370 de proiecte
în valoare de peste 3,3 miliarde euro.
Principalii beneficiari ai acestei măsuri
sunt comunele şi Asociaţiile de dezvoltare
intercomunitară (ADI).

Bani europeni pentru irigaţii

P
roiectele care au ca obiect
amenajări de îmbunătăţiri
funciare realizate pe
domeniul public sau privat vor putea fi
finanţate din Fondul Euro­pean Agricol
pentru Dezvoltare Rurală. Fondurile
vor fi accesate prin Programul Naţional
de Dezvoltare Rurală. Potrivit unei
hotărâri de guvern adoptate recent,
finanţarea publică nerambursabilă a
proiectelor din categoria menţionată
este de 100% din totalul cheltuielilor
eligibile. Ministrul agriculturii, Ilie Sarbu,
a subliniat că, prin adoptarea acestui
act normativ agricultorii au posibilitatea
să acceseze banii europeni destinaţi
dezvoltării agriculturii pentru sistemele
AUGUST 2009 AUGUST 2009
20
de irigaţii, ceea ce până acum nu s-a
putut. De asemenea, actul normativ oferă
posibilitatea unui solicitant de a depune
în acelaşi timp mai multe proiecte pentru
măsuri diferite din cadrul PNDR, pentru
a fi cofinanţate din FEADR. Totodată, un
solicitant poate depune proiecte pentru
a fi cofinanţate din FEADR şi în situaţia în
care are în derulare proiecte de investiţii
diferite, finanţate prin Programul
SAPARD. Noile reglementări adoptate
de guvern modifică HG 224/2008 care
stabileşte cadrul general pentru aplicarea
procedurilor de evaluare, selecţie,
contractare, achiziţii, plată, control
şi monitorizare aferente proiectelor
cofinanţate din FEADR prin PNDR.
21
 Italia vrea să scrie pe etichete originea
geografică a laptelui
M
inistrul italian al
agriculturii, Luca Zaia,
a declarat că Italia vrea
să treacă la o etichetare mai strictă a
laptelui şi a brânzeturilor prin precizarea
originii geografice pe produse. Ministrul
speră ca această iniţiativă să aibă succes
la UE.
Proiectul de act normativ
prevede obligativitatea înscrierii pe
ambalajele de la laptele UHT a originii
geografice a laptelui, dacă acesta este
conservat de mai multă vreme, la fel ca
şi provenienţa laptelui sau a substanţei
folosite pentru închegare în cazul
brânzeturilor. Dacă nu se respectă aceste
prevederi, produsul respectiv nu va
putea fi vândut în Italia. Proiectul va fi
transmis Comisiei Europene care dispune
***
Reţea globală de alertă pentru
siguranţa alimentară
R
ecent, s-a desfăşurat la
Bruxelles cea de-a 30-a
aniversare a sistemului
de alertă european. Participanţii
la conferinţa organizată cu ocazia
evenimentului aniversar au discutat
despre posibilităţile de îmbunătăţire
a funcţionării sistemului şi despre
eventualele modalităţi de extindere în
alte ţări. UE a aprobat deja finanţarea
necesară înfiinţării unui sistem de
alertă în Asia de Sud-Est şi a organizat
seminarii de formare în ţări terţe,
pentru a le sprijini în crearea de sisteme
de alertă naţionale. Scopul final este
de a reuni toate sistemele naţionale şi
regionale într-o reţea globală.
Sistemul UE de alertă rapidă
pentru siguranţă alimentară permite
22
de şase luni pentru a-şi da acordul. În
prezent, specificarea originii geografice
este obligatorie deja pe ambalajele de
lapte proaspăt, spune ministrul italian
al agriculturii. El a adăugat: “Una din
două cutii de lapte vândute în Italia
provine din străinătate. În anumite ţări
costurile de producţie sunt foarte joase,
iar eu nu pot să cer fermierilor noştri să
producă la aceleaşi costuri. Cheltuielile
fermierilor italieni sunt ridicate pentru
că produsele lor sunt o garanţie a
siguranţei alimentare.”
În favoarea punerii în aplicare a
proiectului, Luca Zaia aduce ca argument
noua etichetare folosită de la 1 iulie în
Europa pentru uleiul de măsline virgin
şi extravirgin, pe care se precizează
originea geografică.
retragerea de pe piaţă a produselor
periculoase înainte ca acestea să ajungă
în farfuria consumatorului. UE a creat,
în urmă cu 30 de ani, sistemul de
alertă rapidă pentru alimente şi furaje
(RASFF). Acesta permite ţărilor din
UE să facă schimb rapid de informaţii
privind produsele potenţial periculoase
şi să reacţioneze imediat. Astfel, dacă
sunt identificate la timp, iar informaţia
circulă cu rapiditate, produsele pot
fi scoase imediat de pe piaţă în toate
statele membre sau chiar eliminate
înainte să ajungă pe piaţă. De asemenea,
sistemul transmite autorităţilor naţionale
notificări privind refuzul permisiunii de
import în UE pentru anumite produse.
Mariana Dumitrescu
AUGUST 2009