Asigurări agricole-caracterizare generală,

practici interne și internaționale, evoluție pe

piața internă și internațională

Profesor coordonator:
Conf .univ.dr. Bogdan FÎRȚESCU
Student:
Balaciu Mădălina-Lăcrămioara
Master: Finanțe-Asigurări
An: 1, grupa: 1

Iași, 2017
 Cuprins:

Capitolul 1 ASIGURĂRILE AGRICOLE DIN ROMÂNIA ȘI DE LA NIVEL

INTERNAȚIONAL ........................................................................................................................ 1

1.1Caracterizare generală ...................................................................................................... 1

1.2Practica asigurărilor agricole pe piața internă și internațională ....................................... 5

Capitolul 2 EVOLUȚIA (ȘI STRUCTURA) ASIGURĂRILOR AGRICOLE PE PIAȚA

INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ .............................................................................................. 8

Concluzii ................................................................................................................................. 10

Bibliografie
 Capitolul 1 ASIGURĂRILE AGRICOLE DIN ROMÂNIA ȘI DE
LA NIVEL INTERNAȚIONAL

1.1Caracterizare generală
În literatura de specialitate a asigurărilor, asigurarea poate fi descrisă ca fiind o operație
financiară de sine stătătoare care decurge fie dintr-un contract de asigurare, fie dintr-o dispoziție
dată de lege prin intermediul căreia o persoană numită asigurător, în urma unei sume de bani
periodic primite de la asigurat își ia angajamentul/obligația de a-i acoperi daunele acestuia
cauzate de manifestarea unui risc asigurat.
Principalul principiu care sta la baza oricărei forme de asigurări este cel al mutualității,
întrucât fiecare persoană care are calitatea de asigurat trebuie să contribuie la formarea fondului
de asigurare cu o sumă de bani care este denumită ,,primă de asigurare”.
După cum bine știm, agricultura reprezintă un sector important din cadrul economiei din țara
noastră. Prin urmare în anul 2013 producția agricolă a înregistrat o creștere semnificativă la nivel
național.
Ținând cont de această evoluție, asigurările agricole au început să fie considerate mai
degrabă o necesitate pentru agricultori decât o formă de protecție facultativă. Acestea fiind
actualmente într-o continuu proces de dezvoltare.
Agricultura ca o premisă favorabilă care a contribuit de-a lungul anilor la creșterea
economiei tării noastre, este imperios să obervăm colaborarea din acest domeniu dintre nivelul
public și privat care este mult mai evident în comparație cu alte domenii de activitate.
Cu toate acestea trebuie să observăm că asigurările agricole sunt contractate de cele mai
multe ori de fermierii care au un potențial ridicat deoarece pagubele produse în urma manifestării
unui risc sunt mult mai mari din punct de vedere cantitativ în cazul lor în comparație cu pagubele
unui mic fermier.
De asemenea, din practicile țărilor dezvoltate economic se constată că fără un sistem de
asigurări agricole dezvoltate nu se poate ajunge la o producție agricolă sperată care să aducă un
plus de valoare economiei unei țări.

1
 Investițiile care au fost necesare pentru a putea realiza o agricultură eficientă în condițiile
unei prelucrări intensive ale pământului sunt de o deosebită importanță pentru a nu lua la
cunoștință acele riscuri de ordin climatic care o dată manifestate pot duce chiar la falimentarea
marilor agricultori.
În sfera riscurilor, domeniul agriculturii în comparație cu alte domenii, cum ar fi industria
este în permanență supus unor amenințări natural: grindina, anumite boli de plante etc. din
momentul în care se cultivă până când este efectiv strânsă recolta.
Cu trimitere la riscurile care se regăresc în contractul de asigurare agricolă, se observă
diferențieri semnificative din punct de vedere geografic, ceea ce duce la prime de asigurare
diferite pentru aceeași cultură și riscuri în funcție de poziția geografică asigurată.
În ultima vreme, agricultura s-a confruntat cu riscuri de o frecvență mare, dar și cu o
intensitate care anterior nu erau cunoscute.
De exemplu, în țara noastră au fost larg dezbătute calamitățile provocate agriculturii, cum ar
fi: seceta, temperaturile foarte mici, grindina, inundațiile, alunecările de teren etc.
Date fiind toate acestea, micii agricultori din cauza unor fonduri de bani limitate preferă să
nu încheie contracte de asigurări și să-și asume anumite riscuri, deși în ultima perioadă terenurile
agricole au înregistrat o creștere acestea rămân mici ca si suprafață în comparație cu alte țări din
Europa de Vest și nu numai.
În România, din anul agricol 2002 a fost introdusă Legea nr.381/20021 în ceea ce privește
asigurările agricole, în urma căreia producătorii agricoli puteau beneficia de despăgubiri
materiale în caz de producerea unor dezastre naturale care afectau producția agricolă a
fermierilor pentru a-i încuraja mai departe să încheie contracte de asigurare agricolă.
În contextul actual, în practica asigurărilor agricole nu mai există vreun fenomen de cauză
naturală care să nu poată fi asigurat prin intermediul paletei vaste de asigurări agricole. Iar dacă
riscul asigurat se manifestă, asiguratul va urma să fie despăgubit de societatea de asigurări cu
care a încheiat contractul pentru acele riscuri agricole standard, iar în cazul acelor riscuri de tip
,,calamitate”, statul va fi cel care va despăgubi fermierul.
Sub forma unei succinte clasificări, cele mai multe societăți de asigurare includ următoarele
riscuri agricole standard:

1
Legea a fost publicată în MO nr.442/2002 și modificată prin OUG nr.7/2004.

2
  Pentru culturile agricole avem: ploile abundente, furtuna, grindina, înghețuri timpurii și
târzii, alunecări de teren cultivat, dar și incendii din cause naturale ale pământului agricol.
Pe lângă aceste riscuri asigurabile, există și alte riscuri care amenință culturile agricole pe
care majoritatea societăților de asigurare nu le preia asupra lor: riscul de secetă, riscul de
inundație și riscul denumit gerul de iarnă.
Ca și justificare a societăților de asigurare pentru care acestea nu preia asupra lor aceste
riscuri amintite anterior este că au o manifestare pe niște suprafațe extinse și de o intensitate
ridicată.
 Pentru păsări, animale, pești, dar și albine: boli interne și chirurgicale, bolile cauzate de
condițiile meteo nefavorabile, atacul de către animalele sălbatice, nașterea grea la animale,
trăznete, incendiu etc.
Asiguratul în funcție de resursele sale bănești disponibile poate opta pentru încheierea unui
contract de asigurare care să-i acopere toate riscurile enumerate mai sus sau doar pentru cele mai
importante, ca de exemplu:
 Asigurarea animalelor;
 Asigurarea culturilor agricole;
 Asigurarea albinelor;
 Asigurarea păsărilor;
 Asigurarea nefuncționării unor utilaje și mașini agricole.2
În conformitate cu legislația actuală din România, societățile de asigurare pentru a funcționa
au nevoie de autorizarea anuală oferită de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării
Rurale și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Pentru asigurările culturilor agricole, precum și pentru asigurarea animalelor, păsărilor,
peștilor și albinelor în conformitate cu legislația din România, se primesc subvenții acordate de
stat pentru a acoperi primele de asigurare în cazul unor dezastre naturale, care pot fi următoarele:
 Pentru culturile agricole: grâu destinat pentru consum și sămânță, de asemenea floarea
soarelui pentru consum și sămânță, sfecla de zahăr, soia, vie nobila etc.
 Pentru animale: doar bovine.

2
http://www.financejournal.ro/fisiere/revista/30886724732_MITU_RO.pdf, accesat la data de 19.04.2017

3
 Pentru a putea beneficia de subvenționarea primelor de către stat, contractual de asigurare
trebuie încheiat până cel târziu în data de 15 decembrie pentru acele culturi de toamnă, iar până
pe data de 31 mai pentru culturile de primăvară.
Pentru restu, asiguratul își poate face o asigurare agricolă în orice lună din an, însă cu cel
puțin 30 de zile calendaristice înainte să aibă loc cultivarea pământului agricol asigurat.
De asemenea, asiguratul înainte să încheie o asigurare agricolă, acesta trebuie să aducă drept
dovadă faptul că obiectul asigurat, spre exemplu culturile agricole sau animalele sunt întreținute
corespunzător și oferă în viitor o producție profitabilă.
Înainte de a avea loc încheierea efectivă a contractului de asigurare societatea de asigurare
trebuie să efectueze o inspecție de risc, asiguratul trebuie să dea o declarație scrisă în care să
specifice clar tipurile de culturi asigurate și nu în ultimul rând să plătească prima de asigurare.
Pentru a încheia o poliță de asigurare agricolă, terenul asigurat trebuie să aibă minim
jumătate de hectar, putând ajungând la peste 1000 de hectare.
În ceea ce privește încheierea polițelor de asigurare acestea se efectuează pentru a acoperi
cheltuielile cu semănatul, aratul sau chiar pentru întreaga producție.
Așa cum am mai menționat, primele de asigurare pot varia în funcție de zona geografică din
care face parte cultura asigurată supusă la risc, mai exact cat de frecvent riscul asigurat se
maifestă.
De asemenea, asiguratul își poate alege suma pe care vrea să o asigure. Aceasta poate să
coincidă aproximativ cu costurile de la producție până la culegerea producției agricole sau cu o
valoare estimată a producției realizate.3
Cu referire la asigurările de animale, păsări etc. suma care trebuie asigurată este identică cu
suma la care au fost achiziționate animalele sau păsările, suma de inventor sau suma de piață a
acestora.
De reținut este și faptul că păsările care se îmbolnăvesc în urma unei gripi aviare nu fac parte
din contractul de asigurare agricol încheiat cu societatea de asigurare, ci despăgubirea în acest
caz se acordă de către stat coform legislației actuale.
Ca o concluzie, menirea asigurărilor agricole la fel ca și celelalte tipuri de asigurare, nu este
de a acoperii în întregime daunele cauzate de manifestarea unor riscuri asigurate ci să le
mutualizeze.

3
http://asfromania.ro/consumatori/consumatori-asigurari/asigurrari-agricole, accesat la data de 19.04.2017

4
 De altfel, asigurările nu pot face față tuturor riscurilor care pot apărea din cauza schimbărilor
de natură meteorologică, dar cu toate acestea, domeniul asigurărilor poate să-și aducă o mare
contribuție în ceea ce privește evaluarea riscurilor într-un mod corect, înțelegerea și încheierea
celui mai potrivit contract de asigurare agricol pentru fiecare sinistru.

1.2 Practica asigurărilor agricole pe piața internă și internațională

În cadrul actual al domeniului asigurărilor agricole din România se pune mare accent pe ceea
ce înseamnă parteneriatul dintre domeniul privat și cel public. Astfel încât, micii agricultorii nu
dispun de resurse financiare de o dimensiune importantă încât să facă față riscurilor la care sunt
supuși.
Cu toate aceste efecte pozitive pe care le are implicarea statului în sprijinirea sectorului privat
trebuie să existe o limită bine stabilită pe termen lung în ceea ce privește exercitarea puterii
statului în domeniul asigurărilor, astfel încât să nu apară unele efecte negative.
După cum bine știm, sectorul public se implică prin subvenționarea parțială de cele mai
multe ori a primelor de asigurare datorate de asigurat societăților de asigurare, dar doar pentru
unele contracte de asigurare agricolă încheiate și pentru unele riscuri care se pot manifesta. De
asemenea, statul poate acorda agricultorilor și ajutor financiar sau de natură material după ce a
avut loc manifestarea acelor riscuri de natură catastrofă.4
În România, puterea public de cele mai multe ori este tentată să declare cu o oarecare
ușurință printr-o Hotărâre de Guvern (privind propriul interes) zonă ,,distrusă” de feomenele
naturii.
Prin urmare, societățile private de asigurări agricole devin din ce în ce mai lipsite de interes
să facă oferte atractive potențialilor clienți pe de o parte din cauza comportamentului autorităților
publice, iar pe de altă parte din cauza indiferenței agricultorilor pentru asigurările agricole din
sectorul privat.
Ca și un prim pas de dezvoltare a pieței asigurărilor agricole din țara noastră ar putea fi o
îmbinare dintre produsele clasice de asigurări agricole cu produsele derivate.

4
http://www.romanialibera.ro/economie/finante-banci/cum-iti-iei-si-la-ce-foloseste-o-asigurare-agricola-
273027, accesat la data de 20.04.2017

5
 De altfel, în România asigurarea agricolă de tip clasică/tradițională care poate fi multi-risc
adică cuprinde mai multe riscuri sau mai poate fi unic-risc ce asigură doar un risc. Aceste
produse clasice de asigurări agricole par a fi evitate de fermieri, întrucât prezintă niște limite.
Principalele limite sunt următoarele:
 În primul rând este vorba de asimetria informațională în asigurările agricole. Asigurătorul
nu va deține niciodată toate informațiile cu privire la riscul pe care îl va lua asupra sa, indiferent
de programele informatice performante și de experiența experților în asigurări. Singura persoană
care deține informații complete este persoana asigurată.
 O altă limită a asigurărilor agricole este stimularea denaturată. Aceasta apare în
momentul în care societățile de asigurare au garanția că autoritățile publice vor interveni și va
ajuta în cea mai mare parte la acoperirea pierderilor suferite de asigurat. Prin urmare, societățile
de asigurare pot încheia polițe de asigurare în favoarea lor.
 O altă limită importantă este selecția adversă. În acest caz, asigurătorii au tendința să
accepte acele contracte de asigurări agricole care conțin acele riscuri mai mici și mai puțin
probabile deoarece lasă pe seama statului acoperirea acelor riscuri mai ample.
 Costurile administrative reprezintă la rândul lor o altă limită a asigurărilor agricole din
domeniul privat. Cu alte cuvinte, cu cât informațiile despre obiectul asigurării sunt mai puține, cu
atât cheltuielile privind efectuarea inspecției de risc sunt mai ridicate.
 Și nu în ultimul rând, hazardul moral. În această situație este vorba despre toate riscurile
care apar (se manifestă) ca urmare a intervenției asiguratului într-un mod voit. Spre exemplu,
agricultorul poate să-și incendieze propria recoltă cu intenția de a primi despăgubire de la
societatea de asigurare.
La momentul actual există mai multe societăți de asigurări care activează pe teritoriul țării
noastre și care au printre asigurările de răspundere civilă, viață, locuințe etc. și asigurări agricole.
Printre acestea se înnumără: Groupama, Omniasig, Generali Asigurări, Gothaer etc.
Luând ca și exemplu Omniasig Vienna Insurance Group (VIG) putem spune că această
societate de asigurări activează pe teritoriul țării noastre încă din anul 1995. Din date financiare
pe care le transmite în mod public se evidențiază ca fiind un asigurător de top de pe piața
asigurărilor din România.

6
 Societatea Omniasig oferă clienților săi o varietate de tipuri de asigurări în funcție de
necesitățile fiecăruia, printre care și asigurările agricole: de culturi agricole, de animale și de
păsări.
Pentru asigurarea de culturi agricole, obiectul asigurării poate fi reprezentat de : culture de
cereale, legume specifice câmpului, plante medicinale, plante furajere, oleaginoase, industriale,
soiuri de vițe, pomi fructiferi etc.
În cadrul contractului de asigurare a culturii agricole intră ca și riscuri acoperite următoarele:
de incendiu, ploi abundente, vijelii, grindină, alunecări de teren din cause ale naturii.
Din punctul de vedere al avantajelor pe care le oferă societatea de asigurări Omniasig sunt
faptul că asigură riscurile cu cea mai mare frecvență de producere și oferă potențialilor săi clienți
prime de asigurare atractive.
Suma asigurată poate fii fie cheltuielile tehnologice directe (materii prime/materiale,
cheltuieli cu muncitorii, arenda etc.), fie valoarea producției asigurate.5
Un scurt exemplu de asigurare a culture agricole este prezentat mai jos:
Se consideră că un fermier deține 150 de hectare pe care cultivă niște rapiță de toamnă.
Acesta își asigură suma de 4000 de lei pe hectar (4000*150=600000 lei ).
Pe data de 20 februarie 2017 apare riscul de îngheț. În contractual de asigurare, indemnizația
reprezintă 20% din suma asigurată ( în total 600000 lei), având ca și limită 1000 lei pe hectar.
După momentul reînsămânțării terenului agricol de 150 de hectare, societatea de asigurare
Omniasig îi va plăti asiguratului suma de 120000 lei. (600000*20%= 120000 lei ).
La nivel internațional, succint societățile de asigurări agricole se înnumără următoarele:
Aviva Insurance Limited din Marea Britanie, Pine Indemnity Limited din Irlanda, Coface Austria
Kreditversicherung AG din Austria etc.6

5
http://www.omniasig.ro/Culturi-agricole.html, accesat la data de 20.04.2017
6
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-02-12/cinci-noi-companii-straine-pe-piata-asigurarilor-din-
romania.html, accesat la data de 20.04.2017

7
 Capitolul 2 EVOLUȚIA (ȘI STRUCTURA) ASIGURĂRILOR
AGRICOLE PE PIAȚA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

În România, de a lungul anilor domeniul asigurărilor în general a avut un trend ascendent

după ce s-a trecut la o economie de piață.
Această schimbare se remarcă și la nivelul asigurărilor agricole printr-o evoluție favorabilă a
acestora în perioada 2014-2016, dar cu toate acestea deocamdată nu au ajuns la un nivel
satisfăcător.
Conform unor studii, în România din totalitatea terenurilor agricole ale fermierilor doar 20%
sunt asigurate7. Acest lucru nu este tocmai favorabil pentru economia țării noastre deoarece
agricultura înseamnă mai puțin de 1% din totalitatea primelor brute care sunt subscrise în fiecare
an de societățile de asigurări din România ( 20 de mil. de euro/an).
Cu toate acestea, în ultimii doi ani se poate observa o ușoară creștere a numărului de
contracte de asigurări agricole încheiate de societățile de asigurări, după cum urmează:

Figura nr.1 Evoluția asigurărilor agricole 2014-2016 (%)

Prelucrare proprie după: http://www.1asig.ro/Date-financiare-2,7.htm, accesat la data de 21.04.2017

7
http://www.romanialibera.ro/economie/finante-banci/cum-iti-iei-si-la-ce-foloseste-o-asigurare-agricola-
273027, accesat la data de 21.04.2017

8
 După cum putem observa din grafic, predomină pe toată perioada analizată polițele de
asigurare pentru culturile agricole în comparație cu polițele de asigurări agricole pentru animale
și păsări, ceea ce poate însemna pe de o parte un risc cu o frecvență mai mare pentru culturile
agricole, iar pe de altă parte și daune mai mari în cazul în care culturile agricole sunt afectate de
manifestarea unui risc.
Un alt argument ar putea fi legat de faptul că asigurările agricole pentru culturi sunt mai
cunoscute de potențialii clienți prin promovările intense realizate de societățile de asigurări.
În cele ce urmează este prezentată situația celor mai cunoscute societăți de asigurări care
activează pe teritoriul țării noastre din punctul de vedere al contractelor de asigurări agricole
vândute.
Figura nr.2 Polițe de asigurări agricole încheiate de marile societăți de asigurări în anul 2016 (%)

Sursa: prelucrare propriu după: http://www.1asig.ro/Date-financiare-2,7.htm, accesat la data de 21.04.2017

Asirom VIG a reușit dintre celelalte societăți de asigurare supuse analizei să încheie cele mai
multe contracte de asigurări agricole întrucât este dispun să preia asupra sa o gamă largă de
riscuri agricole la niște prime accesibile majoritatea agricultorilor. Pe ultimele poziții din acest
grafic se situează Allianz Țiriac și Groupama. Acest fapt se datorează și din cauza faptului că
aceste două societăți se concentrează preponderent spre alte tipuri de asigurări, cum ar fi: de
locuințe. de viață etc.

9
 Concluzii

Concluzionând asigurările agricole din România nu au ajuns încă la un stadiu de dezvoltare

precum în alte țări din Uniunea Europeană.
Acest fapt se întâmplă și din cauza că în România 40% din terenurile agricole sunt deținute
de mici fermieri care nu au puterea financiară necesară să-și asigure cultura printr-un contract de
asigurare.
Cu toate aceste, se consideră că dacă toți acești producători de talie mică ar realiza o
colaborare, am putea asista la o dezvoltare semnificativă a asigurărilor agricole.
După cum bine știm, investițiile care se realizează în segmental agriculturii sunt mari, astfel
încât producția nu poate fi neglijată, din cauza ploilor abundente, furtunilor sau altor dezastre
cauzate de natură, agricultorii ar trebui sa acorde mai multă importanță asupra acestui fapt și să
ia în considerare asigurarea culturilor agricole și a animalelor și păsărilor.

10
 Bibliografie

 Legea nr.442/2002;
 http://www.financejournal.ro;
 http://asfromania.ro;
 http://www.romanialibera.ro;
 http://www.omniasig.ro;
 http://www.9am.ro;
 http://www.1asig.ro.

11