Universitatea Al.I.

Cuza-Iaşi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Master:Finanţe-Asigurări

Referat Asigurări de bunuri

Asigurările agricole-caracterizare generală;

practici interne şi internaţionale, evoluţie (şi structură)
pe piaţa internă şi internaţională

2
 Cuprins

1.ASIGURĂRILE AGRICOLE-CARACTERIZARE
GENERALĂ.......................................................................4

1.1 PRACTICA ASIGURĂRILOR AGRICOLE PE PIAŢA INTERNĂ........5

1.1.1 Asigurarea culturilor agricole..........................................6

1.1.2 Asigurarea efectivelor de animale....................................9

1.2 PRACTICA PE PIAŢA INTERNAŢIONALĂ..................................12

2.EVOLUŢIA (ŞI STRUCTURĂ) ASIGURĂRILOR

AGRICOLE PE PIAŢA INTERNĂ ŞI
INTERNAŢIONALĂ......................................................13

CONCLUZII....................................................................16

BIBLIOGRAFIE..............................................................17

3
 1.Asigurările agricole-caracterizare generală

Asigurările agricole prezintă o serie de particularităţi faţă de alte subramuri ale

asigurărilor de bunuri, legate de obiectul asigurării, riscurile asigurate, răspunderea
asiguratorului şi alte elemente tehnice pe care le voi preciza imediat.
Sfera de acoperire a acestui tip de contract vizează agricultura, factorul principal
de influenţă asupra potenţialului de creştere a acestui tip de asigurări, şi în acelaşi timp,
provocarea majoră cu care se va confrunta această piaţă, se vor regăsi în politica de
aplicare a subvenţiilor în agricultură, sau altfel spus, în interesul şi tenacitatea cu care
statul susţine dezvoltarea domeniului. Agricultura înglobează activităţile legate de
producţia, transformarea şi fabricarea de produse alimentare, cu referire la culturile
vegetale, creşterea animalelor, piscicultura.
Având în vedere că producţia agricolă îmbină cei trei factori de producţie:
pământul, munca şi capitalul, iar pe măsură ce progresul ştiinţifico-tehnic se accentuează,
centrul de greutate al celor trei factori se deplasează spre capital, în condiţiile în care
munca manuală este din ce în ce mai preluată de maşinile specializate, iar subvenţiile
necesare şi capitalurile angajate cresc, creşte şi nevoia de asigurare din domeniul agricol.
În domeniul riscurilor, producţia agricolă prezintă şi alte particularităţi faţă de
producţia industrială, şi anume. Culturile agricole sunt în permanenţă ameninţate de o
serie de pericole naturale-grindină, boli, paraziţi- de la însămânţare până în ziua recoltării.
Cu privire la manifestarea riscurilor acoperite în asigurarea culturilor agricole se
prezintă diferenţieri importante în plan geografic, ceea ce determină asiguratori să
stabilească pentru aceeaşi cultură şi aceleaşi riscuri, cote de primă diferite, în funcţie de
zona geografică unde se află culturile asigurate.
Datorită faptului că agricultura reprezintă un important motor de creştere
economică pentru multe ţări, trebuie să remarcăm parteneriatul public-privat mult mai
puternic decât în alte domenii de activitate. În multe ţări sunt prezente forme ale
participării statului la acoperirea pagubelor din agricultură, provocate de calamităţile
naturale, despăgubiri care se adaugă celor obişnuite de la societăţile de asigurare.

4
 1.1 Practica asigurărilor agricole pe piaţa internă

Legislaţia pentru asigurările agricole din ţara noastră este următoarea:

 Legea nr.381/2002 privind acoperirea despăgubirilor în caz de calamităţi
naturale în agricultură;
 Ordinul nr.419/2002 pentru aprobarea normelor netodologice de aplicare a
legii nr.381/2002;
 Ordinul nr.444/2002 pentru stabilirea culturilor agricole şi speciilor de
animale, păsării, familii de albine şi peşti pentru acre se subvenţionează primele de
asigurare pentru factori de risc asiguraţi;
 Regulamentul Comisiei nr.1857/2006, Directiva 2000/60, CE, PE şi a
Consiliului.
În ceea ce priveşte experienţa ultimilor ani agricoli 1, s-a demonstrat faptul că
riscurile climaterice care se manifestă nu au mai putut fi neglijate. Investiţiile în
agricultură sunt de o valoare considerabilă, astfel că ele nu mai pot fi compromise,
datorită ploilor torenţiale, grindinii, furtunilor, sau a altor catastrofe naturale, producători
agricoli ar trebui să reflecte cu mai mută atenţie asupra acestui aspect şi să aibă în vedere
asigurarea culturilor agricole sau a efectivelor de animale.
Pentru a putea constituii o cale de dezvoltare durabilă a acestui segment de
asigurări, cât şi a agriculturi în România, mai ales în contextul economic nefavorabil în
care ne aflăm, MAPDR ar trebui să consider ca fiind prioritară acest aspect al
subvenţionării primelor de asigurare(din 2007 nu se mai acordă subvenţii la primele de
asigurare la nici o cultură agricole, şi nici la vreo specie de animale, conform H.G nr.87
din 1 august 2007, care abrogă H.G nr.74/2003).
În anul 2008 centru de interes al cele de a-V-a ediţie ICAR- Forumul Internaţional
al Riscurilor Catastrofale, a prilejuit dezbateri pe tee provocărilor din agricultura din
România, concentrându-se pe parteneriatele publice-private în vederea atenuării riscurilor
specifice care afectează acest sector.
Pentru ca o societate să încheie contracte de asigurare agricole, trebuie să
îndeplinească o serie de condiţii, şi anume:
1
seceta din anii 2000, 2003, 2007, 2009(dar nu la fel de intensă ca ceea din 2007), inundaţiile din anul
2005

5
  Avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru acoperirea riscurilor
de catastrofă;
 Practica asigurărilor agricole şi a speciilor de animale pe o perioadă de
minim 3 ani;
 Gradul de solvabilitate al societăţii trebuie să fie de peste 1,5.
Pentru a evindenţia mai bine practica asigurărilor agricole de pe piaţa internă, am
ales să prezint asigurarea culturilor agricole de la Allianz-Ţiriac, şi cu completări de la
alte companii de asigurare, faţă de ce ne oferă această asigurare.

1.1.1 Asigurarea culturilor agricole

Încheierea unei poliţe de asigurare se poate realiza de persoanele fizice sau

juridice, care au un interes legitim sau răspunderea pentru exploatarea, protejarea şi
conservarea terenului agricol, indiferent de forma de deţinere a terenului: proprietate
personală, arendă, închiriere, concesiune, donaţie, dacă aceasta poate fi atestată prin
documente.
În cadrul poliţei de asigurare pot fi cuprinse următoarele tipuri de culturi:
 Culturi de cereale:
 Legumele şi cartofi;
 Plantele tehnice;
 Plantele medicinale şi aromatice;
 Culturile furajere;
 Rodul hameiului, pomilor fructiferi, rodul viilor.
Pa baza unor clauze speciale mai pot fi cuprinse:
 Culturile din spaţiile protejate (sere şi solare);
 Şcolile de viţa de vie;
 Arbuşti fructiferi;
 Plantele ornamentale şi decorative;
 Plantaţiile de căpşuni,

Riscurile asigurate

6
 Riscuri generale:
 Incendiu provenit din orice cauză, numai cu respectarea cu stricteţe a
normelor de pază a culturilor şi de prevenire şi stingere a incendiilor;
 Incendiu produs din cauze naturale (trăsnet);
 Ploi torenţiale, furtună, grindină, alunecare/ prăbuşire/surpare de teren,
îngheţ timpuriu de primăvară, îngheţ timpuriu de toamnă.
Riscuri speciale:
 Prin derogare de la condiţiile de asigurare pe bază de clauze speciale şi
cotaţii(prime) de asigurare suplimentare dintre riscurile excluse în condiţiile de asigurare
pot fi acoperite la solicitarea clienţilor şi cu acceptul reasiguratorului în anumite limite
stabilite de asigurator:
 Îngheţul timpuriu de iarnă;
 Inundaţiile din ploi torenţiale;
 Seceta;
 Întârzierea recoltării datorită ploilor de lungă durată.
Riscuri neasigurate. Nu se acordă despăgubiri pentru pagubele produse de:
 Diminuarea producţiei din cauza nerespectării regulilor agrotehnice;
 Boli sau dăunători de orice fel;
 Nerăsărirea plantelor datorită calităţii materialului biologic, germinaţiei
deficitare, factorilor pedoclimatici sau altor cauze;
 Operaţiunilor militare de război sau pricinuite de măsuri de război, război
civil, revoluţie, acte de terorism, vandalism, sabotaj;
 Efectele exploziilor nucleare, contaminării radioactive sau a radiaţiilor de
orice natură;
 Actele de confiscare, naţionalizare, sechestrare, rechiziţionare;
 Poluarea provocată direct sau indirect de orice cauză;
 Măsurile impuse de organele abilitate pentru desfiinţarea unor culturi în
scop profilactic sau de măsuri de carantină fitosanitară.
Prima de asigurare
Mărimea primei de asigurare poate fi influenţată de:
 Sensibilitatea culturi la factori de risc asiguraţi;

7
  Frecvenţa manifestări factorilor de risc;
 Localizarea culturilor asigurabile pe judeţe;
 Mărimea sumei asigurate care in funcţie de modul de încheiere a asigurări
poate acoperi nivelul cheltuielilor tehnologice directe de producţie sau valoarea
producţiei.
Prima de asigurare se poate plăti integral sau în rate scadente la anumite termene
care se stabilesc prin contract.
Răspunderea asiguratorului începe după intrarea n vigoare a asigurării, la date
diferite în funcţie de momentul în care riscul poate începe să se producă pagube bunului
asigurat, astfel:
 Pentru culturile agricole însămânţate, în caz de pagube produse de ploaie
torenţială, inclusiv efectele indirecte ale acesteia, precum şi de prăbuşire sau alunecare de
teren-din momentul însămânţării lor, iar în caz de pagube produse de grindină, îngheţ,
furtună, uragan şi incendiu-din momentul răsădiri lor;
 Pentru culturile răsădite(plantate) în caz de pagube produse de toate riscurile
cuprinse în asigurare-din momentul răsădiri lor;
 Pentru rodul viilor, pomilor şi a hameiului, în caz de pagube produse de
toate riscurile cuprinse în asigurare- din momentul înfloririi; cu un adaos de primă, pot fi
acoperite de asigurator, la rodul viilor şi la hamei, pagube produse de toate riscurile
asigurate şi pe perioada de la apariţia inflorescenţei şi până la înflorire.
Răspunderea asiguratorului încetează din momentul recoltării.
Despăgubiri
Pentru asigurarea culturilor agricole, rodul viilor, pomilor fructiferi şi hameiului
despăgubirile se plătesc după evaluarea daunei, în funcţie de:
- modul de încheiere a asigurării, menţionat expres în poliţa de asigurare,
respectiv pentru acoperirea cheltuielilor tehnologice directe, de producţie sau avarii
producţiei;
-Proporţia daunei în funcţie de gradul de distrugere, respectiv totală sau parţială;
Gradul de distrugere (dăunare) reprezintă raportul procentual dintre valoarea
pierderii medii de producţie ca urmare a evenimentului şi valoarea producţiei medii care
s-ar fi obţinut dacă evenimentul nu s-ar fi produs.

8
 1.1.2 Asigurarea efectivelor de animale

Calitatea de asiguraţi o au persoanele fizice şi cele juridice

Indiferent de forma de proprietate, a domiciliului, sediul sau reşedinţa în România.
Obiectul asigurării
Bovinele şi bubalinele, cabalinele şi catârii, ovinele şi caprinele, porcinele, pe
categorii constituite după următoarele criterii:
A.grupe de specii: -bovinele şi bubalinele(tauri, boi, vaci, bivoli, bivoliţe);
-cabalinele şi catârii (armăsari, cai, iepe, catâri, măgari);
- ovinele şi caprinele (berbeci, batali, oi, capre, ţapi);
-porcinele (vieri, porci, scroafe);
B. rase de calitate- animale comune, animale de rasă.
Pe bază de clauze speciale pot fi cuprinse în asigurare următoarele specii: găini,
gâşte, curci, fazani, struţi, pe categorii constituite după specii, rase, vârstă, destinaţii,
producţii, şi măsuri de exploatare.
Riscuri acoperite
Riscuri generale (grindină, furtună, incendiu, trăsnet, explozie, alunecare de teren,
furt, greve şi tulburări civile, izbiri de către autovehicule), care pot conduce la
accidentarea sau moartea animalelor.
Riscuri de accidente şi boli:
 loviri şi răniri , căderea animalelor sau căderea pe animale a unor corpuri,
acţiunea curentului electric, insolaţie, asfixie, înec, leziuni interne provocate de înghiţirea
unor obiecte, distocie urmările castrării sau altor operaţii si tratamente efectuate de
veterinari autorizaţi;
 atacul animalelor sălbatice sau al altor animale, muşcătura şerpilor,
înţepătura insectelor veninoase;
 intoxicaţiile animalelor cu medicamente administrate în scop profilactic sau
curativ;
 intoxicaţia subită cu ierburi, cu substanţe toxice sau medicamentoase,
meteorizarea acută din cauza furajelor;

9
  bolile medicale, obstetricale şi chirurgicale;
 accidentele produse sau favorizate de boli;
 sacrificarea de necesitate din dispoziţia autorităţilor sanitar-veterinare, în
urma producerii unui risc asigurat care provoacă moartea iminentă a animalelor;
 accidentele sau bolile cauzate animalelor cu intenţie sau din culpa de terţe
persoane identificate.
Riscuri neasigurate. Nu se acordă despăgubiri în cazurile în care:
 Animalele au pierit din cauza bătrâneţii, au fost tăiate din motive de ordin
gospodăresc, din cauza lipsei de productivitate, a scăderii capacităţii de muncă ori de
producţie sau din cauza bătrâneţii;
 Animalele au fost tăiate din iniţiativa asiguratului, fără ca acesta să fi
prezentat semne de boală şi fără să fi existat o dispoziţie de sacrificare dată de organele
de drept;
 Animalele ce trebuie tăiate (sau carnea animalelor tăiate) sunt predate unor
agenţi economici de valorificare a cărnii;
 Animalele au pierit din lipsă totală de furaje sau ca urmare a unei furajări
insuficiente cantitativ şi calitativ;
 Pierirea animalelor a fost produsă de operaţiuni militare în timp de război
sau pricinuite de măsuri de război, de greve, tulburări civile, vandalism, sabotaj, de
influenţe directe sau indirecte ale exploziei atomice, ale radiaţiilor sau infectării
radioactive, poluării mediului din orice cauză;
 Cadavrele animalelor sau resturile au fost distruse sau îngropate înaintea
examinării lor de către organele de drept.
Suma asigurată
Pentru stabilirea sumei asigurate se ţine cont de documentele justificative care
atestă valoarea animalelor (facturi de achiziţie, diverse chitanţe, adeverinţe), sau dacă
acestea nu există se va ţine cont de preţurile de piaţă locală a unui animal de aceeaşi
specie, sex, vârstă, producţie, greutate.
Răspunderea asigurătorului începe:
 Pentru riscurile generale a doua zi de la plata primei de asigurare (sau rata
I);

1
  Pentru accidente-la 5 zile de la plata primei de asigurare (sau rata I de
primă) şi se prelungeşte cu 5 zile după data de expirare prevăzută în poliţă;
 Pentru boli- la 60 de zile de la plata primei de asigurare (sau rata I de
primă), şi se prelungeşte cu 60 de zile după data de expirare prevăzută în poliţă.
Obligaţiile asiguratului
În perioada de valabilitate a poliţei, asiguratul este obligat să:
 Întreţină corespunzător animalele;
 Respecte regulile de igienă, creştere şi exploatare a acestora;
 Să informeze asigurătorul despre situaţii care conduc la creşterea riscului
(schimbarea locaţiei de păşunat, îmbolnăviri sau eveniment datorate altor riscuri decât
cele menţionate în poliţa de asigurare).
Despăgubiri
 În caz de daune totale (pierirea, moartea sau sacrficarea animalelor fără
recuperări) despăgubirile se acordă în limita sumelor asigurate;
 În caz de daune parţiale, se acoperă pierderea netă în urma sacrificării (sau
cheltuielile efectuate pentru reabilitarea veterinară, sau recuperare pe bază de acte
doveditoare).
Despăgubirile se plătesc în maxim 30 de zile de la data depunerii întregii
documentaţii la asigurător, în baza acordului scris al asigurătorului asupra sumelor
convenite.
În completare, faţă de societatea de asigurări ALLIANZ-TIRIAC, societatea FATA
ASIGURĂRI oferă ca produs şi asigurarea de avarii şi furt a utilajelor agricole
neîmatriculate. Acest tip de asigurare este oferit pentru a proteja utilajele agricole
neîmatriculate implicate în: ciocniri, izbiri, căderi, incendii. Pot fi asigurate utilajele
agricole propulsate sau tractate neîmatriculate, pentru pagubele produse acestora atunci
când se află în depozite sau în deplasare spre şi de la punctele de lucru, numai pentru
interesele stabilite şi aprobate de autorităţile competente, sau perimetrele din punctele de
lucru.
Perioada asigurată poate fi un an, însă la solicitarea asiguratului se poate încheia şi
pe perioade subanuale, dar nu mai puţin de şase luni. În cazul utilajelor care fac obiectul
unui contract de leasing sau vânzare în rate, asigurarea se poate încheia pentru toată

11
durata contractului de leasing, cu stabilirea sumelor şi a primelor pentru fiecare an de
asigurare.
GENERALI ASIGURĂRI oferă pe lângă asigurarea categoriilor de animale
amintite anterior, şi:
 Câinii de rasă cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 7 ani, animale de companie
sau de pază şi protecţie;
 Peşti în crescătorii, melci în crescătorii.
ASIROM oferă şi asigurarea facultativă a pădurilor (pădurile proprietate privată a
persoanelor fizice sau juridice, cât şi pe cele de pe terenurile primite în folosinţă sau luate
în arenă de către acestea.)
Riscurile care se asigură:
 Distrugerea totală ori vătămarea pădurilor în caz de incendii, fulger,
explozie, prăbuşire de avioane, furtună, greutatea zăpezii.
Asigurarea poate fi încheiată oricând în cursul anului, valabilă un an. Suma
asigurată se stabileşte potrivit cererii asiguratului, dar nu poate depăşi suma obţinută prin
înmulţirea mc/ha specie lemnoasă şi preţul mc/ specie lemnoasă.

1.2 Practica pe piaţa internaţională

De exemplu în Franţa funcţionează în completarea asigurărilor agricole Fondul

Naţional de Garanţie Contra Calamităţilor Agricole, care serveşte la:
 Acoperirea pagubelor de o importanţă excepţională datorate evoluţiei
anormale a intensităţii unui agent natural (secetă, inundaţii, îngheţ, alunecare de teren,
paraziţii) contra cărora nu există nici un mijloc de luptă, şi recunoscute ca atare printr-o
decizie ministrerială;
 Acoperirea pagubelor pentru recoltele neînsoliyate, culturile din sere,
plantaţiile inclusiv cele pepiniere.
Sursele de finanţare a acestui fond sunt:
- o contribuţie stabilită asupra primelor încasate în asigurările agricole;
O donaţie de la bugetului statului;
O contribuţie stabilită asupra primelor din asigurarea vehiculelor utilitare afectate

1
exploatărilor agricole.

2.Evoluţia(şi stuctură) asigurărilor agricole pe piaţa internă şi

internaţională

Asigurările agricole au existat şi înaintea instaurării regimului comunist. Acestea

erau concentrate mai mult în Transilvania, orientându-se în principal pe asigurarea
animalelor.
Societatea cu adevărat importantă era ADAS (actuala ASIROM).Agricultura era
structurată în două sectoare:
 Agricultura coorporatistă;
 Agricultura de stat, care avea în administrare aproximativ 2 mil.ha.
ADAS se ocupa de asigurarea CAP-urilor (Cooperativa Agricolă de Producţie),
percepând sume modice, dar cu condiţii de asigurare bine structurate, inspirate din
Occident, iar pentru întreprinderile agricole de stat nu existau asigurări.
După anul 1989, ADAS s-a divizat în Asirom, Astra şi Caprom. Prima societate cu
adevărat specializată în domeniul asigurărilor agricole a fost AGRAS, înfiinţată în
septembrie 1992, cu capital obţinut de la patru foste IAS-uri, respectiv, Huşi, Valea
Călugărească, Jidvei şi Smârdan.
Primi clienţi ai asigurărilor agricole din România au fost fostele IAS-uri
(Întreprindere Agricolă de Stat), întrucât era mai dificil de ajuns la producători individuali.
Din 2002 a fost conceput un sistem care să fie uşor de implementat şi de înţeles pentru
producători individuali.
În anul 2003-2004, dintr-o suprafaţă arabilă de 10 mil.ha, doar un 1mil. a fost
asigurat. Societatea AGRAS încasând 4,4 mil.$ (aproximativ 145 mil.lei) din primele
brute.Prin intermediul H.G nr.74/2003 s-a alocat suma de 18.689.100lei, respectiv
subvenţionarea în procent de 50%din valoarea primelor asigurate aferente contractelor de
asigurare a producţiilor agricole încheiate de producători agricoli cu societăţile de
asigurare.
Pentru anul agricol 2006-2007 dintr-o suprafaţă arabilă de 10,.5 mil.ha, doar

1
17% a fost asigurată, respectiv 1,785 mil.ha. Încasările din primele brute de asigurare au
fost de circa 5,7 mil.lei, iar daunele de circa 48,3 mil.lei , rata daunei2 fiind de 90%.
Tabelul nr.1 Cota de piaţă societăţilor de asigurare pe segmentul asigurărilor
agricole, pentru anul 2006-2007
Societate de Cota de Subscrieri prime brute
asigurare piaţă (milioane lei)
FATA ASIGURĂRI 30% 12,88
ASIROM 18,34% 7,6
OMNIASIG 13,9% 5,7
ALLIANZ TIRIAC 11% 4,53
ARDAF 8,3% 3,37
sursa: presa economică

Pentru anul agricol 2007-2008, dintr-o suprafaţă arabilă de 9,4 mil.ha, s-au
asigurat 4,3 mil.ha, dintre care 2,8 mil.ha pentru culturi de toamnă, şi 1,5 mil.ha pentru
culturi de primăvară, , în condiţiile în care suprafaţa cultivată a fost de cca. 60%, rata
daunei fiind de 40-50.
Pentru anul agricol 2008-2009 , dintr-o suprafaţă de 9.3 mil.ha, s-au asigurat 3,8
mil.h, reprezentând 40% din suprafaţa arabilă, iar nivelul primelor subscrise a fost de 95
mil.lei.
Ponderea culturilor asigurate de către Fata Asigurări pentru acest an:
 cereale păioase 60%;
 rapiţă 15%;
 porumb şi floarea soarelui 15%.
Suprafaţa agricolă asigurată a fost de 800.000 ha, valoarea totală a despăgubirilor
fiind pentru culturi şi animale fiind de 17 mil.lei, cele mai afectate fiind rapiţa, grâul,
floarea-soarelui, iar pentru animale-bovine.
Pentru anul 2008-2009 s-au acordat subvenţii doar în cazul asigurării recoltei

2
Reprezinta raportul procentual dintre totalul daunelor platite de o societate de
asigurari si totalul primelor incasate.

1
viilor pentru struguri de vin, subvenţia 3 fiind de 50%, respectiv 80% din prima de
asigurare, în funcţie de riscurile acoperite prin poliţa de asigurare facultativă.
În Comunitatea Europeană cuprinderea în asigurare este de circa 65-70% din
potenţialul asigurabil.

3
subvenţiile fiind finanţate din fonduri nerambursabile destinate politici agricole
comune alocate de Comunitatatea Europeană

1
 Concluzii

Succesul creşterii rapide a segmentului asigurărilor agricole depinde în prim rând

de coerenţa legislativă în domeniul agriculturii, şi nu în ultimul rând de capacitatea
societăţilor de asigurare de a oferi produse asigurative de calitate şi de a trata clienţii ca şi
parteneri de afacere comună, profitabilă pentru ambele părţi.
Piaţa asigurărilor agricole nu prezion
Întărirea parteneriatului public-privat pentru a le oferi producătorilor agricoli să
îşi continue activitatea începută, si astfel obţinerea beneficiului rezultând din exporturi cu
impact asupra întregii economii. Unul dintre producători agricoli 4 afirma că România re
capacitatea de a produce hrana pentru 80 milioane de oameni, însă nu suntem în stare nici
să ne-o asigurăm nici cea pentru noi, agricultura României fiind una de subzistenţă.

4
Culiţă Tărâţă, unul dintre principali producători agricoli

1
 Bibliografie

1.Firţescu Bogdan, Asigurări de bunuri, suport de curs, Master Finanţe-Asigurări, 2009

Webgrafie

1. www.allianztiriac.ro
2. www.asirom.ro
3. www.ardaf.ro
4. www.bursaasigurărilor.ro
5. www.fataasigurări.ro
6. www.financiarul.ro
7. www.generalli.ro
8. www.ghiseulbancar.ro
9. www.fermierul.ro
10. www.omniasig.ro
11. www.portaluldeasigurări.ro
12. www.sfin.ro
13. www.xprimm.ro
14. www.zf.ro