UBB

Facultatea de Teologie Ortodox

Lucrare de Seminar
Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

ndrumtor,
Pr.Prof.Cosmin Cosmua
Brian

Student,
Ctlin Adrian

Cluj Napoca

2011

Naionalismul Ortodox
Naionalismul este o ideologie care creeaz i susine o naiune ca un concept
de identificare comun pentru un grup de oameni.
Se deosebete de patriotism datorit definiiei sale mai ample. Patriotismul este
considerat a fi mai degrab o manifestare intern spre deosebire de spiritul naionalist
care este o ideologie politic.
n cmpul artelor, Romantismul este cunoscut a avea n naionalism un aspect
important.Micrile n spectrul politic-ideologic apropiat naionalismului sunt diverse, ori
ca elemnt programatic ori ca form de propagand. n secolul XX, ultranaionalismul a
permis micri de extrem dreapt ca Fascismul sau Nazismul.
Naionalismul n Romnia a aprut n sec. XIX i s-a manifestat n primul rnd
n provinciile aflate sub dominaie strin. La inceput naionalismul a evoluat sub forma
naionalismului romantic, caracterizat prin grija pentru reconstrucia valorilor trecutului,
importana acordata istoriei naionale, promovarea tradiiilor, obiceiurilor, datinilor
naionale etc.
Naionalismul romantic s-a dezvoltat mai ales pe plan cultural-artistic prin
reinvierea momentelor de glorie din trecutul acelor popoare si refacerea tradiiilor,
datinilor si obiceiurilor populare. Mazzini si Garibaldi sunt promotorii ideii de reinviere
sau n limba lor "risogirmento" - a istoriei glorioase a Italiei. Cei doi au luptat pentru
unificarea Italiei pe plan cultural la nceput, apoi pe plan politic...
n Romania, ideea naionala a aparut la sfaritul secolului XVIII, datorita
activitii colii ardelene. Ideologia naionalista a luptat pentru dezvoltarea naiunilor
moderne, mai ales n teritoriile aflate sub stpanire straina. Aceste micari au condus la
apariia unor state noi, Germania, Italia, Romania in 1859/1877 - 1888, pe 24 Ianuarie.
Spre sfaritul sec. XIX, termenul i pierde inelesul iniial i tinde ctre ultra-naionalism
si extremism, caracterizat prin rasism, xenofobism
Tara noastra se poate mandri cu o contributie dintre cele mai importante la
tezaurul spiritual al universalitatii. Un numar deosebit de mare de personalitati ale
neamului romanesc au dus faima tarii noastre pana in cele mai indepartate colturi ale
planetei, facandu-ne cunoscute valorile pe toate meridianele. In acest articol vom relata
succint viata si patimile unora dintre stalpii Ortodoxiei ai caror nume a ramas viu in
amintirea noastra datorita puternicei lor personalitati, a prestigioasei lor opere, precum
si a prestatiei de inalta tinuta ca slujitori ai altarului, fapt pentru care au fost rasplatiti cu
ani grei de temnita in universul concentrationar, alaturi de alte mii si mii de victime si
martiri ai regimului comunist-ateu.
Avocat, doctrinar si ideolog, Capitanul Miscrii Legionare; Martirul
romnismului absolut; Ascet crestin; Mare gnditor si lupttor al Neamului Romnesc.

S'a nscut la 13 Septembrie 1899 n Iasi, primul fiu al Prof. Ion Zelea
Codreanu1, lupttor nationalist.
Clasele primare le face la Husi, dupa care urmeaza studiile secundare in cadrul
liceului militar "Manastirea Dealul" (1912-1916) pe care este nevoit sa le intrerupa
odata cu intrarea Romaniei in primul razboi mondial. Pleaca voluntar pe front. Dela 1
Septembrie 1917 se nscrie la Scoala Militara din Botosani unde termina cl. V si VI,
definitivandu-le (cl. VII si VIII), la Husi. In anul 1919 se inscrie la Facultatea de Drept
din cadrul Universitatii Iasi, avandu-l ca profesor pe A. C. Cuza. Din Mai 1919 se
inscrie in cadrul organizatiei "Garda Constiintei Nationale" pe care -impreuna cu C-tin
Pancu- o conduce in lupta de inlaturare a bolsevicilor din Universitatea Iasi si dela
Atelierele "Nicolina", care instigau la rasturnarea monarhiei si formarea unei republici
de tip comunist-sovietic. In anul 1922 infiinteaza "Asociatia Studentilor Crestini"; in
Iunie acelas an, obtine licenta in drept. In anul 1923 ia parte la fondarea "Ligii Apararii
National Crestine" (L.A.N.C.), mpreuna cu prof. A. C. Cuza si prof. Ion Zelea
Codreanu. Arestat la 23 Martie acelas an pentru activitatea sa nationalista considerata
"periculoasa" si "atentatoare" la distrugerea afacerilor liftelor straine aflate in majoritate
covarsitoare la conducere, este inchis timp de 7 luni in inchisoarea Galata. Implicat apoi
in asa-numitul "Complot dela Bucuresti" impreuna cu alti conducatori ai studentimii,
Corneliu Z. Codreanu este din nou arestat, fiind inchis la Vacaresti (9 Octombrie 1923 Martie 1924), cand este achitat in unanimitate. Maltratarile studentilor nationalisti ieseni
venite la ordinul prefectului de politie Manciu (vandut clasei oculte evreiesti), prind o
pondere de mare cruzime odata cu arestarea si schingiuirea salbatica a catorva zeci de
studenti si elevi, in frunte cu Corneliu Codreanu, care este batut la talpi in chip bestial
de catre prefectul politiei Manciu. O incercare de asasinat la viata lui Codreanu a
prefectului Manciu (secondat de cativa politisti) in insasi cladirea Tribunalului Iasi unde
se desfasura procesul intentat de parintii studentilor schingiuiti impotriva acestuia, se
termina cu omorrea prefectului Manciu de catre C. Codreanu, aflat in legitima aparare.
Arestat, este din nou inchis (25 Octomrie1924 - 25 Mai 1925) la Galata, Focsani si
Severin, fiind eliberat dupa un proces epocal in care a fost achitat in unanimitate,
constatandu-i-se nevinovatia. Pleaca la studii la Berlin, Iena si Grenoble, obtinandu-si
doctoratul in economia politica. Reintors in tara, la 24 Iunie 1927 infiinteaza Legiunea
"Arhanghelul Mihail" la Iasi, impreuna cu Ion I. Mota, Radu Mironovici, Corneliu
Georgescu si Ilie Garneata, iar la 1 August 1927 fondeaza revista "PMNTUL
STRMOSESC", purtand subtitlul de "organ al Legiunii 'Arhanghelul Mihail' pentru
apararea pamantului stramosesc".
Dupa dizolvarea ilegala a Legiunii "Arhanghelul Mihail"2 in anul 1931 de catre
guvernul national-taranist dela conducere, Corneliu Codreanu formeaza "Garda de Fier"
care la primele alegeri din anul 1932 castiga 5 mandate de reprezentare. Dizolvata si
"Garda de Fier" la finele anului 1933 ca urmare a presiunilor venite din partea ocultei
franceze si din ordinul primului ministru liberal I. G. Duca (aservit acesteia), peste
20.000 de legionari sunt arestati, scontandu-se pe eliminarea lor totala din viata politica
odata cu desfiintarea Garzii la 10 Decembrie 1933. Venirea la putere a guvernului
liberal in frunte cu I. G. Duca (avandu-l ca ministru de externe pe sovietofilul N.
1

Codreanu, Corneliu Z., Scrisori studeneti din nchisoare (Vcreti, 9 octombrie 1923 30 martie
1924), Tip. Libertatea Ortie, Iai, 1925; reed. Ed. Ramida, Bucureti, 1998
2
Legiunea "Arhanghelul Mihail",Heinen Armin, Humanitas ,1986.

Titulescu) dupa caderea guvernului Vaida dela 15 Noembrie 1933, debutase cu omorrea
studentului legionar Virgil Teodorescu, impuscat de politie la Constanta in timp ce lipea
afise electorale (cea dintai jertfa a Legiunii), continuand apoi cu asasinarea lui Nita
Constantin la Iasi, la 28 Noembrie, a plugarului Balaianu Nicolae din Vlasca la 9
Decembrie, asasinarea miseleasca a lui Sterie Ciumetti la 29/30 Dec., asasinarea lui
Toader Toma din Tecuci dela 30 Decembrie, a lui Bujgoli Gheorghe (colonist din
Dobrogea), a plugarului Negrea Gheorghe din Fardea, Severin, la 12 Ianuarie 1934,
maltratarea si schingiuirea a numerosi legionari arestati. Cu toate oprelistile, Miscarea
Legionara a crescut considerabil in anii urmatori, numarand in randurile ei elemente de
prim rang in viata si activitatea tarii. Are loc infiintarea partidului "Totul pentru Tara"
(expresia politica a Miscarii Legionare), si in urma alegerilor care au loc in luna
Decembrie 1937, obtine aproape16% din voturi, castigand 66 de locuri in Parlament.
Dupa instaurarea dictaturii regale in primavara anului 1938, o noua prigoana se
porneste impotriva Legiunii. Inscenandu-i-se un proces odios de "tradare de patrie",
Corneliu Z. Codreanu este condamnat din ordinul sceleratului rege Carol al II-lea la 10
ani inchisoare, fiind asasinat miseleste impreuna cu alti 13 legionari de frunte in noaptea
de 29/30 Noembrie 1938, in timp ce erau transportati dela inchisoarea Ramnicul Sarat la
Bucursti, in dreptul kilometrului 14 din padurea Tancabesti din apropierea Capitalei.
Mare vizionar, spirit catalizator, cu o energie si dragoste imensa pentru
Neamul Romanesc, dispretuitor de moarte, integru si cumpatat, Capitanul Corneliu
Zelea Codreanu a fost si a ramas idolul poporului roman, simbolul luptatorului si
martirajului romanesc, imbold la lupta si jertfire pentru toate generatiile viitoare de
Romani in sprijinul Neamului.
Parintele Dumitru Staniloae3 este unul dintre cei mai mari Teologi Ortodoxi ai
Secolului XX. Impactul pe care l-a avut monumentala opera a acestui stalp al
intelepciunii asupra Confesiunii Crestin-Ortodoxe contemporane a contribuit enorm la
consolidarea dogmelor si traditiilor stabilite prin sinoadele ecumenice din Sec 4-8.
Enumerand doar o mica parte din impresionanta opera pe care a lasat-o in urma lui,
ne putem da seama de valoarea acestui intelectual de talie europeana, recunoscut si
apreciat in toata Europa si America.
S-a nascut in anul 1903 in comuna Vladeni din judetul Brasov in casa unui
preot, urmand cursurile Liceului Andrei Saguna din orasul dela poalele Tampei. In anul
1922 primeste o bursa de studii la Universitatea din Cernauti, de unde se transfera la
Bucuresti si se inscrie la cursurile Facultatii de Litere. In toamna anului 1928 il regasim
din nou la Cernauti unde isi sustine teza de doctorat cu tema "Viata si opera Patriarhului
Dosoftei al Ierusalimului si legaturile lui cu Principatele Romane". Primind o bursa din
partea Centrului Metropolitan dela Sibiu, pleaca in 1929 la Munchen pentru a studia
Bizantinologia si Dogmatica, iar in anul urmator calatoreste la Berlin si la Paris pentru a
se documenta si a studia lucrarile lui Grigorie Palama, la intoarcerea in tara fiind numit
in invatamant.
Din dorinta de a-si desavarsi cunostintele teologice calatoreste in anul 1930 la
Constantinopol unde copiaza lucrarea teologica a lui Grigorie Palama iar la inapoiere
se casatoreste cu Maria Mihu. In anul 1932 este hirotonisit preot, iar la 1 ianuarie 1934
primeste functia de director al jurnalului "Telegraful Roman". In aceasta perioada leaga o
stransa prietenie cu scriitorul de orientare nationalista Nichifor Crainic, principalul
3

Dumitru Staniloaie, Ortodoxie i romnism, Sibiu, 1939,p, 395 .

animator al curentului "gandirist", autor al lucrarii "Ortodoxie si Etnocratie" in care

acesta militeaza impotriva ideilor de imitare a occidentului.
In anul 1936 parintele Staniloae este numit Rector al Academiei Teologice din
Sibiu iar in anul 1938 apare lucrarea sa fundamenala "Viata si filosofia Sfantului Grigorie
Palama" iar un an mai tarziu publica "Ortodoxie si Spirit Romanesc". In anul 1946, dupa
instaurarea regimului comunist in Romania este indepartat din functia de Rector dar
ramane ca profesor si publica lucrarea "Filocalia". Anul urmator obtine la cerere
transferul la Facultaea de Teologie din Bucuresti la Catedra "Ascetica si Mistica" si
publica volumul 2 din "Filocalia". In anul 1948 ii apar la Sibiu volumele 3 si 4 din
"Filocalia", iar in anul 1958 este arestat judecat si condamnat impreuna cu lotul
"Organizatia Rugul Aprins" din care facea parte, alaturi de multi alti prelati, scriitori si
studenti.4
Dupa eliberare atat autoritatile ecleziastice ale Bisericii Ortodoxe Romane cat si
cele politice il ignora, dar pe plan european i se recunoaste valoarea si este invitat in
Germania in anul 1968 la Freiburg si Heildelberg pentru o serie de comunicari, iar in
anul urmator in Marea Britanie, unde conferentiaza la Oxford si leaga o relatie de
prietenie cu teologul Donald Allcin. Isi continua periplul european in anul 1971 cand este
invitat la Vatican in cadrul unei delegatii a BOR , care a fost nevoita sa-l accepte ca pe
unul dintre cei mai mari teologi contemporani.
In anul 1976 publica volumul 5 din "Filocalia", iar Universitatea din Salonic il
declara "Doctor Honoris Cauza", distinctie pe care o va mai primi si din partea
Institutului Ortodox Saint Serge din Paris (1981), din partea Institutului Teologic din
Belgrad (1982), al Universitatii din Atena (1991), precum si a Universitatii din Bucuresti
dupa rasturnarea regimului comunist, in anul 1992.
In anul 1977 publica volumul VI iar anul urmator volumul VII al "Filocaliei",
precum si "Tratatul de Teologie Dogmatica Ortodoxa", volumele I-III si alte cateva
lucrari cu caracter dogmatic: la Geneva "Dieu est Amour", la New-York "Tehnology and
Cuurch " si primeste premiul "Dr. Leopold Lucas" dela Facultatea de Teologie din
Tubingen. Pentru meritele lui teologice si crestine este laureat in anul urmator la Londra
cu distinctia "La croix du Saint Augustin de Canterbury", iar la Paris ii apare lucrarea
"Rugaciunea lui Iisus si experienta Sf.Spirit", la Atena "Priere, Liberte, Saintete", iar la
Bucuresti "Spiritualitatea Ortodoxa" si "Teologia Morala Ortodoxa".
In anul 1982 strabate Atlanticul pentru a sustine o serie de conferinte la NewYork, Detroit, Boston, Chicago si Washington. Neobosit cercetator si slujitor al Dreptei
Credinte, publica in anul 1985 la Bucuresti "Ortodoxia Dogmatica" iar la Paris raducerea
lucrarii cu titlul "L'Ortodoxie dogmatique"si "Le genie de l'Ortodoxie". In anul 1986
ii apare la Craiova "Spititualitatea si comuniunea in liturghia ortodoxa", iar anul
urmator "Chipul nemuritor al lui Dumnezeu"5.
Dupa rasturnarea regimului comunist din Romania devine in anul 1990
membru corespondent al Academiei Romane, in anul 1991 membru titular si publica la
Craiova volumul "Studii de Teologie Dogmatica Ortodoxa", iar n anul 1992, cu un an
inaintea trecerii lui in eternitate este numit "Doctor Honoris Cauza" al Universitatii din
Bucuresti;
Parintele Sofian este un alt stalp al ortodoxiei care a cunoscut rigorile
4
5

Ortodoxia i celelalte religii, n Studii teologice, XV (1963), nr. 1-2, p. 3-29.

Biserica Ortodox i patriotismul, n Studii Teologice, VII (1955), nr. 5-6, p. 382-399.

gulagului comunist. S-a nascut in anul 1912 in Basarabia intr-o comuna din judetul
Balti, imbratisand viata monahala intr-un schit din Soroca la varsta de numai 14 ani,
fiind uns monah la data de 25 Decembrie 1937 in Manastirea Dobrusa. In anul 1940
cand trupele rusesti au ocupat Basarabia s-a refugiat in tara pentru a nu cadea in mana
bolsevicilor, intrand in Manastirea Caldarusani. In acelasi an se inscie la Academia de
Arte Frumoase din Bucuresti, urmand din anul 1941 in paralel si cursurile Facultatii de
Teologie. Teza de licenta la Belle-Arte a fost "Chipul Mantuitorului in iconografie". In
anul 1945 a fost hirotonit preot la Manastirea Antim din Bucuresti unde a slujit timp de 6
decenii, devenind unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai Miscarii numite "Rugul
Aprins", Organizatie cu character duhovnicesc din care faceau parte toate marile
personalitati ecleziastice din acea vreme, precum Parintele Staniloae, Parintele Daniil
Teodorescu initiatorul Miscarii care a murit in inchisoarea dela Aiud, Parintele
Benedict Ghius, profesorii universitari Alex. Elian si Alexandu Mironescu, scriitorii
Vasile Voiculescu, Paul Sterian, Ion Marin Sadoveanu si multi altii.
In anul 1958 a fost arestat in plina zi la Manastirea Ghighiu de langa Ploiesti
unde picta o fresca si condamnat prin sentinta nr 125 din 8 noiembrie 1958 de catre
Tribunalul Militar la 16 ani munca silnica sub acuzatia de "uneltire contra oranduirii
sociale prin activitate mistica dusmanoasa in cadrul Organizatiei Rugul Aprins", dupa o
ancheta care a durat cateva luni . In ziua procesului de la Tribunalul Miltar din Bucuresti,
alaturi de el in boxa se aflau inca alti 16 membri ai Organizatiei Rugul Aprins, printre
care si Parintele doctor in Teologie Benedict Ghius dela Manastirea Cernica, un
intelectual de talie europeana, care a fost condamnat la inchisoare pe viata, sentinta
transformata apoi in 16 ani de temnita grea. Parintele Sofian a trecut apoi prin
inchisoarile Jilava, Aiud si lagarul dela Salcia, fiind supus unor torturi inimaginabile pe
care le-a suportat cu stoicism datorita credintei lui puternice in Dumnezeu. "In inchisori
eram asa de bine paziti si asa de constransi, isi aminteste el, incat nu ne puteam gandi
decat in sus, la Dumnezeu". In detentie fost lipsit total de libertate, zavorat pe dinafara
intr-o celula mica in care erau mai multi detinuti politici batrani si bolnavi, cu paturi
suprapuse si o tineta deschisa in interior care facea aerul irespirabil. Dupa 4 ani petrecuti
la Aiud a fost transferat in colonia Salcia din Baltile Brailei, unde erau deportati o mie de
detinuti dintre care o suta de preoti. Acolo a lucrat la reparatia unui dig, la diferite munci
agricole si alte corvezi istovitoare.
In toti anii pe care i-a petrecut prin inchisori, dupa cum a marturisit intr-un
interviu acordat Revistei "Convorbiri Duhovnicesti", a invatat sa-si iubeasca si mai mult
tara si sa inteleaga suferintele pe care le indura poporul roman, de aceea, calatorind prin
mai toate tarile lumii, spune el, a simtit nevoia sa se intoarca acasa. .. "fiindca eu am facut
puscarie in Romania mea. Si dupa ce am iesit din puscarie am trait tot cum am fost
inainte. Nu m-am pazit de nimic". In articolul "Rugul Aprins si temnita", Parintele
Arhimandrit Sofian Boghiu povesteste pe larg despre anii pe care i-a petrecut in
inchisorile comuniste, impreuna cu alti membri ai Miscarii Rugul Aprins.
Dupa 6 ani de detentie a fost eliberat in anul 1964 cu ocazia decretului de
eliberare a detinutilor politici si s-a intors la Manastirea Antim unde a ramas pana in
ziua de 14 septembrie , "Ziua Crucii", cand "Apostolul Bucurestiului s-a stins ca un
sfant", cum a scris in presa cu ocazia trecerii lui in lumea celor drepti.

Parintele Galeriu,6 un apologet al Ortodoxiei, a fost ani de zile duhovnic si

mentor spiritual al multor zeci de bucuresteni si al multimii de credinciosi care veneau
din provincie la Biserica "Sfantul Silvestru" unde predicile lui pline de invataminte erau
ascultate cu piosenie. Cand fenomenul "Piata Universitatii" a luat fiinta, in perioada in
care o multime de personalitati din toate categoriile sociale au sprijinit miscarea
protestatrilor din "Zona Libera de Comunism" dela km. Zero, el a aparut intr-o
emisiune televizata in care a povestit din amintirile lui de fost detinut politic la Canal.
Parintele Arhimandrit Constantin Galeriu, s-a nascut la 23 noiembrie 1918. A
absolvit Seminarul "Sf.Gheorghe" din orasul Roman, dupa care a urmat cursurile
Facultatii de Teologie din Bucuresti luand licenta cu lucrarea "Indumnezeirea omului" si
doctoratul specialitatea Dogmatica la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti cu
Teza "Jertfa si Rascumparare". Prima lui Parohie a fost cea din comuna Valeni judetul
Prahova, de unde a trecut la Biserica Sf.Vasile din Ploiesti.
In anul 1952 a fost arestat si deportat la Canalul Dunare-Marea Neagra pentru
convingerile lui religioase si dragostea nemarginita fata de semeni, fiind considerat un
element primejdios pentru noua oranduire marxista. datorita intensei activitati
misionare pe care a dus-o si a marei influente pe care o avea asupra credinciosilor si in
special a tineretului. A petrecut patru ani la Canalul Mortii, din anul 1950 pana in anul
1953.
In anii 1973-74 functioneaza ca asistent la Institutul Teologic Universitar, iar
intre anii 1974-77 lector la Catedra de Teologie Fundamentala si Istoria Religiilor. In anul
1978 este numit profesor titular la Catedra de Omiletica si Catehetica, in paralel fiind si
paroh al Bisericii Sf.Silvestru din Capitala, iar dupa Evenimentele din Decembrie este
numit Iconom Stavrofor si Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, Profesor consultant si
conducator de doctorat la Universitate, Profesor la Universitatea din Targoviste catedra de
"Teologie si Dogmatica" si la Facultatea de Drept a Universitatii Ecologice din Bucuresti,
Catedra "Istoria si Filosofia religiilor".
Din datele biografice publicate de Biserica Sf. Silvestru, din Dictionarul
Teologilor Romani cat si din volumul "Personalitatile Romaniei Contemporane" aflam
functiile, distinctiile primite, lucrarile tiparite , articolele scrise in Revista "Ortodoxia"
si conferintele pe care le-a tinut in strainatate. O succinta enumerare a catorva dintre ele
ne va releva valoarea acestui adevarat stalp al intelepciunii.
A fost ales Presedinte de onoare al Ligii Culturale a Romanilor de Pretutindeni,
membru fondator si presedinte de onoare al Asociatiei "Christiania", Presedinte al
Editurii "Harisma", al Asociatiei "Sf.Stelian - Copiii strazii", al Fundatiei "Elena
Doamna" si al "Fratiei Ortodoxe Romane". A fost distins cu titlul de Doctor Honoris
Cauza al Universitatii Ecologice din Bucurwesti (1992) ,cu cel de cetatean de onoare al
orasului Bacau, cu cel de membru de onoare al Fundatiei "Memoria" (AFDPR), a primit
Diploma de Onoare a Societatii Academice "Titu Maiorescu" (1993) si a primit premiul
Senatului Universitar Bucuresti (1942). A fost membru in Comsia Nationala UNESCO si
membru al Consiliului National Bisericesc. Autor a numeroase articole si lucrari
stiintifice cu caracter bisericesc aparute in Revista "Ortodoxia" unde era secretar de
redactie, in revista "Studii Teologice", in "Revue de l'Ortodoxie" din Paris si in "St
Vladimir's Theological Quarterly" din New York , autor si al monografiilor lui Mahatma
Gandhi si Rabindranath Tagore.
6

Parintele Galeriu., Problemele actuale n religiile cretine, 1975.

Dupa o viata pusa in slujba culturii si spiritualitatii romanesti, Parintele Galeriu

a trecut la cele vesnice in postul Adormirii Maicii Domnului iar la inmormantarea lui
carea avut loc la data de 13 August 2003 au participat o suta de preoti veniti din toate
colturile tarii si cateva mii de credinciosi care au dorit sa-si ia ramas bun de la
duhovnicul lor. In curtea Bisericii "Sf. Spiridon" din Bucuresti, in momentul in care
corpul lui neinsufletit era coborit in mormant, deasupra turlei Biserici a aparut in jurul
soarelui
o
aureola inconjurata de un curcubeu de forma circulara, fenomen astronomic despre care a
scris intreaga presa din Capitala Romaniei.
A fost un semn ceresc care a marcat trecerea la cele vesnice a unui slujitor al
altarului care a purtat in suflet si pe chip ceva din aura sfintilor crestini. In modestia care
l-a caracterizat, Parintele Galeriu s-a considerat a fi "o constiinta care aduce un smerit
aport la insanatosirea spirituala, morala si fizica a neamului romanesc ".
Nicolae Steinhardt,7 monahul dela Rohia, reprezinta unul dintre cele mai
spectaculoase cazuri de convertire la religia Crestina. In autobiografia lui pastrata in
arhivele Manstirii Rohia, scrisa la indemnul duhovnicului sau Parintele Arhimandrit
Serafim, cat si in lucrarea sa "Jurnalul Fericirii", sunt redate amanunte impresionante
in legatura cu motivatia trecerii dupa un lung proces de constiinta, dela religia mozaica la
cea Crestina. "Dupa ce statusem o noapte intreaga pe o banca intr-o celula arhiplina
adorm frant. Atunci, in noaptea aceea sunt daruit cu un vis miraculos, o vedenie. Nu-L
vad pe Domnul Hristos intrupat ci numai o lumina albastra si stralucitoare si ma simt
nespus de fericit. Lumina ma inconjoara din toate partile. Sunt scaldat intr-o lumina
orbitoare, plutesc in lumina, sunt in lumina si exult. Eu sunt, imi vorbeste
lumina...inteleg ca este Domnul si ca sunt inlauntrul luminii Taborului". Aceasta
revelatie avuta intr-o celula a inchisorii Gherla unde era detinut politic, avea sa puna
capat nelinistilor si framantarilor lui sufletesti care il incercasera in ultima vreme.
Cel care avea sa devina "Monahul dela Rohia" s-a nascut in anul 1912 intr-un
cartier dela marginea orasului Bucuresti, unde tatal sau, care va participa ca ofiter la
Primul Razboi Mondial si va fi decorat cu "Virtutea Miltara", conducea o fabrica de
mobila in calitate de inginer. Tanarul Nicu-Aurelian Steinhardt a absolvit cursurile
Liceului Spiru Haret, apoi s-a inscris la facultatile de Litere si Drept, luand doctoratul in
anul 1936 specialitatea "Drept Constitutional", dupa care a plecat in strainatate unde a
continuat sa se instruiasca la Paris, Londra si alte cateva capitale europene. Intors in tara,
dupa un lung sir de suferinte datorate conjuncturii interne si internationale ,avea sa se
simta din ce in ce mai atras catre Crestinism, sub influenta catorva personalitati de mare
cultura si traire spirituala care il inconjurau.
In aceasta perioada functioneaza ca redactor al "Revistei Fundatiilor Regale"
unde depune o intensa activitate publicistia si frecventeaza cenaclul literar "Zburatorul"
al lui Eugen Lovinescu. In anul 1959 cand a fost instaurata teroarea stalinista este arestat
impreuna cu prietenul si colegul lui de liceu Constantin Noica, sub invinuirea ca au facut
parte din grupul de intelectuali "mistico-legionari", fiind condamnat la 13 ani de
inchisoare sub acuzatia de "crima de uneltire impotriva ordinei sociale". In celula dela
Jilava in care a fost aruncat avea sa se apropie de invataturile Mantuitorului, ajutat de un
alt detinut politic, Parintele Mina Dobzeu, caruia i-a marturisit dorinta de a nu muri
nebotezat, intrucat era convins ca nu va supravietui regimului de exterminare din
7

N. Steinhardt, Incertitudini literare, Editura Dacia, Colecia Discobolul, Cluj-Napoca, 1980, fr ISBN

inchisoare iar la data de 15 martie 1960 a primit din partea acestui ieromonah Sfantul
Botez in cadrul unor initieri religioase efectuate in celula. In anul 1964 cand a fost
eliberat in urma decretului de gratiere a detinutilor politici si-a desavarsit Taina Sfantului
Botez prin ungere cu mir la Biserica Schitul Darvari din Bucuresti unde a primit Sfanta
Impartasanie.
Chiar si dupa eliberarea din detentie este urmarit ineaproape de catre organele
de represiune ale securitatii , o intreaga armata de agenti si informatori fiind pusa pe
urmele lui pentr a-l tine sub observatie. In anul 1972 i s-a confiscat "Jurnalul Fericirii" in
urma unor perchezitii, deoarece, asa cum este mentionat in Dosarul lui de securitate cu
nr. 1207, acesta (jurnalul) "are un continut dusmanos privind ideologia marxista si
esenta oranduirii comuniste...autorul manifestand simpatii fata de Miscarea Legionara".
Cunoscandu-i dorinta de a se calugari, prietenul sau Constantin Noica, "ingerul lui
calauzitor", dupa cum il numeste in "Jurnalul Fericirii", a vizitat Manastirea Rohia in anul
1973 iar la inapoiere i-a spus:" Ti-am gasit locul potrivit!". Aici si-a gasit linistea si a
fost calugarit la data de 16 August 1980 de catre IPS Teofil Herineanu Arhiepiscopul
Clujului, asistat de preotii Serafim Man, Antonie Perta, Nicolae Lese si Emanuel Rus.
Dupa o viata dedicata criticii literare si studiului Filosofiei Crestine, eseistul si
filosoful ortodox Steinhardt a murit la data de 3 martie 1989 la Baia Mare, lasand in urma
lui o multime de lucrariliterare, studii cu caracter religios
precum si "Jurnalul
Fericirii"care a fost recuperat din arhivele securitatii. O buna parte dintre aceste
valoroase documente au vazut lumina tiparului dupa evenimentele din decembrie'89,
intrucat "Monahul dela Rohia" nu a mai apucat ziua rasturnarii regimului care i-a furat
cei
mai
frumosi
ani
ai
tineretii
lui
zbuciumate 8.
In "obsedantul deceniu", perioada de trista amintire in care comunistii au
declansat politica de exterminare a elitelor si valorilor neamului Romanesc, Biserica a
dat un numar impresionant de victime care au pierit in universul concentrationar. Numai
la "Canalul mortii" au fost asasinati peste 400 de slujitori ai altarului. Din fericire
unii au scapat cu viata si au continuat opera lor binecuvantata de Dumnezeu care i-a
ocrotit in detentie, cum este cazul celor "patru stalpi ai intelepciunii " mentionati in acest
articol. Recuperat mai trziu de cultura romneasc postdecembrist n comparaie cu
ali autori interbelici, Daniil Sandu Tudor s-a impus rapid n contiinele generaiilor
tinere mai ales prin opera i activitatea sa pe trm religios, dar i prin biografia sa,
paradoxal, plin de evenimente remarcabile, dar care ascunde n spatele diversitii
constana unui caracter ferm, nedispus la compromisuri, aflat mereu n cutarea
adevrului9.
Trecut n actele de stare civil sub numele de Alexandru Teodorescu, cnd s-a
apucat de gazetrie i-a ales pseudonimul Sandu Tudor, pentru ca la tunderea sa n
monahism s devin monahul Agaton, iar la mbrcarea schimei celei mari s se
numeasc Daniil. Chiar i aceast multitudine de nume ale sale ne spune ceva, amintind
de antica Isis myrionima (cea cu mii de nume) care, fiecare, desemna o calitate a
divinitii, izvorte ns toate din aceeai esen tainic.
Sub numele de Sandu Tudor, Alexandru Teodorescu a iniiat sptmnalul
Floarea de Foc (1932-1936) i cotidianul Credina (1933-1938) crora le-a imprimat o
8

Nicolae Steinhardt (Monahul Nicolae Delarohia), Druind vei dobndi - Cuvinte de credin, Editura
Episcopiei Ortodoxe Romne a Maramureului i Stmarului, Baia Mare, 1992, fr ISBN
9
N. Steinhardt (Antisthius), n genul lui Cioran, Noica, Eliade..., Editura Humanitas, Bucureti, 1996,
(reeditare a: Antisthius, n genul...tinerilor, 1934)

orientare democrat, cu o tent de stnga. Polemist de mare for, caracter vulcanic, pe

care i l-a pstrat netirbit i cnd a devenit monah, Sandu Tudor a scris articole
memorabile, n care se pronuna mpotriva celor dou mari calamiti ale secolului XX:
extremismul de stnga i extremismul de dreapta. ntr-o epoc n care muli intelectuali
erau fascinai de fora, cu iz morbid, ce o generau aceste manifestri n diferite ri ale
btrnului continent, Sandu Tudor le denuna falsitatea i caracterul lor antiuman. Fiind
contient de diferenele dintre cele dou extremisme, el le-a tratat ntr-o manier unitar,
analizndu-le originile i fundamentele. Articole precum Bestialitatea modern, Veacul
ucigtorilor lui Dumnezeu, ntre sobor i soviet, Lecia proceselor de la Moscova, pentru
care a fost i condamnat n 1958 de justiia comunist, pot fi i azi consultate cu folos
de un analist al fenomenului totalitar. Ar merita s se realizeze o culegere care s
cuprind aceste articole, fapt care ar permite s fie mai bine pus n lumin o latur mai
puin cunoscut a personalitii lui Sandu Tudor10.
n paralel cu angajamentul ca ziarist n viaa cetii, Sandu Tudor i descoper
treptat vocaia religioas. O cltorie la muntele Athos i salvarea aproape miraculoas
dintr-un accident de avion l determin pe Sandu Tudor s apuce calea credinei. ntors
din rzboi, Sandu Tudor i gsete refugiul spiritual la mnstirea Antim. Aici el este
unul din principalii iniiatori ai asociaiei Rugul Aprins, ntlnire considerat de unii
exegei unic ntre intelectualii romni ai veacului i Biserica Ortodox, realizat cu
ajutorul unui clugr venit de departe, Ioan Culighin, care a adus binecuvntarea
stareilor de la Optina pentru practicarea Rugciunii inimii. Fr a intra n amnunte, de
altfel binecunoscute, credem c experiena Rugul Aprins a fost o rezolvare fericit la
dilemele spirituale ale unei epoci interbelice,care, plin de un vitalism primordial, a
produs i aberaii, chiar dac se pornea de la intenii bune.
Dei activitatea organizat a Rugului Aprins a fost scurt, ea a marcat decisiv
viaa celor care au luat parte la ea. Interzis de autoritile comuniste n 1948, activitatea
asociaiei a ncetat i datorit plecrii lui Sandu Tudor, devenit ntre timp monahul
Agaton, la mnstirea Govora, i de acolo stare la Crasna. Arestat n 1950 pentru
pretinse ilegaliti fcute pe frontul din est, Sandu Tudor este condamnat la doi ani de
nchisoare ntr-un proces n care s-a comportat cu mult curaj. Eliberat n 1952, el se
rentoarce n rndurile monahilor devenind ieroschimonahul Daniil, stare la Raru.
Anii 50,obsedantul deceniu, i-au confirmat lui Sandu Tudor din plin toate
previziunile sale referitoare la comunism, scrise n anii interbelici. n condiiile terorii
instaurate atunci de regimul democrat popular el a fost mereu convins c Iisus Hristos
este CALEA care poate s ajute la salvarea omului. Profitnd i de faptul c, cel puin
teoretic, libertatea credinei era garantat de constituie el s-a ridicat mpotriva
materialismului ateist, afirmnd preeminena spiritului.
El a ncercat, n mod sistematic din 1955, s trezeasc contiina unor tineri printro paidee cretin care avea ca finalitate conturarea unei personaliti libere, tritoare n
Hristos, purificat de zgura ideologiei comuniste. ntr-o lume n care manifestrile
exterioare diferite de direcia trasat de partid erau sever cenzurate, trebuia aprat
smburele viu, interior, al contiinei. Precum focul pstrat sub cenu, aa i oamenii,
dac tiau s pstreze n ei scnteia vieii adevrate, puteau renate n condiii mai
favorabile.
10

Ierod. Cleopa Paraschiv - Stareul Daniil de la Raru - Ed. Panaghia, 2004

n condiiile n care o catehez desfurat n mod liber, cu un numr mare de

oameni, era imposibil, printele Daniil a ales calea ndrumrii, cu ajutorul altor monahi,
a unui numr redus de studeni. Avantajul era n schimb o educaie mai atent care urma
s creeze n final o elit. Aceti studeni ar fi urmat apoi s intre n monahism i s fie la
rndul lor nvtori pentru alii. Prin acest sistem se urmrea ridicarea intelectual i
moral a vieii bisericeti iar faptul c, prin tradiie, mnstirile erau centre spirituale
ctre care se ndreptau toi credincioii ortodoci, impunea ca n ele s existe vieuitori
vrednici care s tie s ndrume pe oameni n duhul adevrului.
Din lectura materialelor avute la dispoziie rezult c activitatea lui Sandu Tudor
i a apropiailor acestora nu a luat formele unei conspiraii mpotriva statului comunist. Ei
nu au rspndit nici manifeste, nu au instigat la revolt, nu au organizat cine tie ce
aciuni revoluionare. Ei i-au exercitat dreptul pe care, teoretic, orice romn l avea, de a
crede i de a-i practica credina religioas n mod liber, dac nu contravenea legilor
statului. De aceea, pentru a putea fi ncadrai n codul penal i a se pstra o umbr de
legalitate, cnd au fost arestai Sandu Tudor i colaboratorii lui Securitatea a considerat c
activitatea religioas, conform bunei tradiii marxiste, este o masc n spatele cruia se
ascundeau diverse scopuri politice. S-a cutat n primul rnd s se argumenteze o aciune
legionar pentru c atunci pedeapsa ar fi fost foarte aspr. Singurul argument al
anchetatorilor: n cadrul grupului, erau mai multe persoane care fuseser membri sau
simpatizani ai legiunii. Nu s-a putut aduce nici un argument n favoarea acestei aseriuni
i, totui , cnd s-a judecat procesul majoritatea au fost calificai drept legionari.
Singurele fapte care se apropiau ct de ct de prevederile codului penal erau mrturisirile
fcute de unii anchetai dup interogatorii ndelungate c ar fi comentat n mod ostil
statului comunist prevederile conferinei de la Geneva sau evenimentele din Ungaria. n
lips de probe anchetaii au fost forai s fac afirmaii de genul c n momentul
rugciunii ei nu se gndeau la Dumnezeu ci aveau n minte prbuirea comunismului. i
pentru aceste lucruri cei implicai au primit pedepse grele.
De fapt era pedepsit delictul de a gndi altfel dect noua ortodoxie care se
impunea n Romnia, ideologia comunist. n aceiai ani, la nchisoarea Piteti, se
desfura o altfel de educaie, adresat tot tinerilor, menit s fac din acetia soldai
de ndejde ai comunismului. Din sinistra mnstire absolvenii au fost rspndii prin
alte nchisori pentru a nva i pe alii. Ideologia totalitar trebuia s ptrund n
contiinele chiar i a celor mai reticeni opozani ai regimului. Religia, numai prin
faptul afirmrii lui Dumnezeu, spunea ceva radial diferit de materialismul ateist, baza
teoretic a comunismului, i de aceea trebuia combtut. Cei din lotul Rugul Aprins au
fost pedepsii pentru credina lor cretin, pe care nu au ezitat s o afirme11.
Teodorescu Alexandru a fost arestat n noaptea de 13/14 iunie 1958 mpreun cu
alte 15 persoane cere vor forma lotul Teodorescu Alex. i alii. Dosarul care cuprinde
anchetele, procesul, recursul i actele de penitenciar are 10 volume i poart numrul
113668, pstrndu-se la Arhivele Ministerului de Justiie, Secia Instanelor Militare.
Ne facem o datorie s reamintim pe toi cei ce au fcut parte din lot cu data
arestrii lor ( anul este 1958), volumul i filele unde se afl procesele verbale de anchet:
Teodorescu Alexandru, 14 iunie, vol. I, f. 1-54. Fgeeanu Alexandru-Adrian, 25 februarie, vol.1, f, 55-176.
Ghiu Vasile-Benedict, 14 iunie, vol.1, f.177-250. Braga Roman, 14 iunie, vol.1, f. 251-320. Boghiu
Serghie-Sofian, 14 iunie, vol.1, f.321-360. Dubneac Felix,14 iunie, vol. 1, f. 361-420. Papacioc AnghelArsenie, 14 iunie, vol.2, f.1-115. Mironescu Alexandru, 14 iunie, vol.2, f. 116-175. Vsi Gheorghe, 14
11

Scrima Andr, Timpul Rugului Aprins, Ed. HUMANITAS, Bucureti 2000

iunie, vol.2, f.176-236. Mironescu erban, 14 iunie, vol. 2, f.237-315. Rdulescu Nicolae, 29 iulie, vol.2,
f.316-350. Pistol Grigore Dan, 29 iulie,vol.2 f. 351-378. Dabija Gheorghe, 5 august,vol.2 f.379396.Voiculescu Vasile, 5 august, vol.2, f. 397-423. Stniloae Dumitru, 4 septembrie, vol.2, f. 424-445.
Mihilescu Emanoil, 18 septembrie, vol.2, f.446-469.

Dup cum se observ, primul este arestat Alexandru Fgeeanu pentru activitatea sa
n cadrul Siguranei n timpul rebeliunii legionare. n cadrul anchetei apar i elemente
despre activitatea diverilor membri ai viitorului lot. Securitatea mai afl informaii
datorit supravegherii informative a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romne. n urma
acestor indicii grosul lotului este arestat n noaptea de 13/14 iunie, ceilali, arestai mai
trziu, fiind implicai n urma anchetelor care au urmat.
Alexandru Teodorescu a fost arestat pentru svrirea infraciunii de uneltire contra
ordinii sociale, prevzut i pedepsit de art. 209 pct. 1 C.P. al R.P.R( vol.1 f. 12).
Ancheta nu avea asupra lui nici o dovad. n prima anchet din 14 iunie i se cere direct
s recunoasc toat activitatea lui subversiv. Acuzatul a refuzat categoric s fac acest
lucru ( vol.1, f.13-14). Din procesul verbal de interogatoriu din 1 iulie rezult c, obligat
s recunoasc c primise la schitul Raru civa studeni (acetia declaraser acest lucru
ntre timp) Sandu Tudor a spus doar c au trecut n vizit pe acolo, negnd orice alt
semnificaie a evenimentului. Pe 3 iulie i se prezint ordonana de punere sub nvinuire,
dei nu existau dovezi, n care este acuzat c ar fi organizat o grupare subversiv, n
cadrul creia ar fi desfurat activitate mpotriva regimului democrat popular (vol.1, f.
17). La urmtoarea anchet, cnd i s-a cerut s comenteze acest act el l-a respins
categoric.(vol. 1, f.18-19). Abia n 19 iulie mai este consemnat un interogatoriu n care
este ntrebat de diferite persoane. Sandu Tudor a afirmat c le cunoate, ns a avut cu ele
relaii de prietenie negnd, c ar fi complotat mpotriva statului.( vol.1, f. 23).
Pe 22 iulie are loc marea lovitur pentru Sandu Tudor. Vznd c nu pot scoate nimic
de la el, anchetatorii hotrsc s treac la demascarea prin confruntare. Au fost pui s
declare mpotriva lui George Vsi, erban Mironescu iar pe 23 iulie Alexandru
Mironescu. Dac la prima confruntare, cu Vsi, a ncercat s pareze, subliniind c el i
cei apropiai au desfurat numai activitate religioas, n faa celorlali doi accept
spusele lor (vol. 1, f.41-48). Dar anchetatorii nu vor mai scoate nimic n plus de la el,
Sandu Tudor mulumindu-se doar s recunoasc ceea ce au declarat alii (vol.1. f.29-30).
ntre timp, i s-a mai cerut s vorbeasc despre dou persoane, De Giacomo Giorgio i
Gheorghe Ungureanu, prieteni ai s despre care a refuzat s dea relaii.( vol.1, f. 23, 26).
Considernd aceste lucruri insuficiente, anchetatorii rscolesc n biblioteci i
descoper articolele anticomuniste ale lui Sandu Tudor. Pe baza lor este nvinuit de
activitate intens mpotriva clasei muncitoare, infraciune prevzut i pedepsit de art.
193 al C.P al R.P.R. i n acest caz Sandu Tudor se menine pe poziie, recunoscnd
numai atunci cnd i sunt puse n fa articolele. ( Procesele verbale de interogator din 22
august i 1 septembrie, vol.1, f. 35-38).12
O ultim ncercare are loc pe 1 septembrie, cnd este confruntat cu Roman Braga,
ale crui declaraii sugerau, n mod indirect, c n cadrul grupului Rugul Aprins s-ar fi
desfurat activitate legionar. Sandu Tudor a gsit puterea s resping aceste acuzaii.
( vol.1, f. 49).
Pe baza slabului material probatoriu strns Sandu Tudor a fost acuzat de
activitate ostil clasei muncitoare i de susinere a fascismului, de organizare a unei
12

Caietele Preacuviosului Printe Daniil de la Raru (Sandu Tudor), vol. 1-3, Ed. CHRISTIANA,
Bucureti 2000-2001

activiti contrarevoluionare n cadrul asociaiei Rugul aprins n perioada 1945-1948 i

de ntruniri subversive cu foti membri ai asociaiei Rugul Aprins i alte elemente n
perioada 1955- 1958( vol.4, f.299-300).
Fiind considerat liderul grupului el a fost condamnat la 25 ani temni grea i 10
ani degradare civic pentru infraciunea p.p. de art. 209 pct. 1 c.p. comb. Cu art. 31 C.P.
i art. 58 pct. 2-5 c.p. (crim de uneltire contra ordinii sociale). A mai fost condamnat la
15 ani deteniune riguroas pentru crima p.p. de art. 193/1 al. 4 c.p. prin schimbare de
calificare conf. art. 292 c.j.m. din crima p.p. de art. 193/1 al. 1 C.P.( activitate intens
contra clasei muncitoare; i s-a schimbat calificarea n acest caz pentru c nu a deinut
funcii de conducere). Din acestea urma s execute pedeapsa cea mai grea ( vol.4, f.
310).
Din pcate dosarul de penitenciar al lui Sandu Tudor nu se afl la un loc cu cele
aparinnd celorlali inculpai n dosarul 113668. Se tie c a murit n 1960 n nchisoarea
Aiud. Mrturiile supravieuitorilor arat c i acolo el a avut o atitudine demn.
Documentul pe care-l prezentm n cele ce urmeaz arat faa ascuns a anchetei
desfurat asupra lui Sandu Tudor. Vznd c nu scot nimic e la el, cei care conduceau
ancheta, cpitanul Enoiu Gheorghe i lt. maj. Moldovan Iosif, i introduc n celul un
informator. Numele lui, el ca persoan nu conteaz n acest caz. Este important numai ca
instrument care a consemnat timp de aproape o lun tririle unui om, pe care se pare c
ncepuse s-l admire i relata spusele lui ofierilor ntr-o manier care sugera c
informatorul, mai slab de nger, ar fi dorit ca acele cuvinte s fi fost ale lui . Coroborate
cu procesele verbale de interogator aceste note informative ne arat dimensiunea moral a
printelui Daniil care a refuzat orice compromis n faa anchetatorilor, neacceptnd sub
nici o form s toarne pe alii. Din notele informative rezult c au fost mult mai
multe anchete, care nu au mai fost consemnate, probabil din cauza lipsei de informaii de
consemnat. Aceste note i anchetele i-au convins pe ofieri c nu se poate scoate nimic de
la el, alegnd n consecin calea cea mai dureroas pentru Sandu Tudor, confruntarea cu
prietenii.13
Dar, cel mai important lucru pe care-l arat aceste note informative este
fundamentul pe care s-a sprijinit tria printelui Daniil n faa anchetatorilor. Foarte muli
dintre cei arestai au rezistat, ns motivaia lor era diferit. Pe unii i mobiliza ura, pe alii
un eroism titanic sau gndul la cei dragi. Printele Daniil i gsete puterea n credina
n Dumnezeu, n convingerea c este o lume i o judecat de apoi n care tot ce este
strmb pe lumea aceasta va fi restaurat. Muli preoi au fost anchetai i muli s-au ndoit
de adevrul credinei ce o propovduiau, mrturisind ce le cereau anchetatorii. Cazul
printelui Daniil este cel al unei contiine care i-a pus nvtura n practic, un
exemplu i un prilej de meditaie pentru cei care se simt ndemnai s apuce calea
preoiei.

13

Andr Scrima, "Timpul rugului aprins. Maestrul spiritual n tradiia rsritean", Ed.
HUMANITAS, Bucureti, 2000.

BIBLIOGRAFIE

Dora Mezdrea, Biografia, patru volume, ed. Universal Dalsi ntre anii 2000
i 2005.
Isabela Vasiliu Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, 2000.
Nae Ionescu.CURS DE FILOSOFIE A RELIGIEI. 1924 - 1925. Ediie
ngrijit de Marin Diaconu, prefa de Nicolae Tatu, postfa de Mircea
Vulcnescu, Editura Eminescu, 1998
Codreanu, Corneliu Z., Scrisori studeneti din nchisoare (Vcreti, 9
octombrie 1923 30 martie 1924), Tip. Libertatea Ortie, Iai, 1925;
reed. Ed. Ramida, Bucureti, 1998.
Codreanu, Corneliu Z., nsemnrile de la Jilava, Rostock, 1942; reed. Col.
Europa, Mnchen, 1994.
Ardeleanu, George, Nicolae Steinhardt. Monografie, antologie comentat,
receptare critic, Editura Aula, Braov
Stoica Anamaria, Jurnalul fericirii i isihasmul (lucrare de licen,
Universitatea Bucureti, 2005)
Mironescu, Alexandru, Calea inimii. Eseuri si dialoguri in duhul Rugului
Aprins, Ed. Anastasia, Bucuresti, 1998 (cu un cuvint inainte de Virgil
Candea)Plamadeala, Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002
Daniil Sandu Tudor, Acatiste: Imn-Acatist la Rugul Aprins al Maicii
Domnului, Acatistul Sfintului Ioan Bogoslovul, Acatistul Preasfintitului
Parintelui nostru Calinic Cernicanul, Ed. Anastasia, Bucuresti, 1997 (cu un
cuvint inainte de i. P. S. Bartolomeu Valeriu Anania)
Andr Scrima, "Timpul rugului aprins. Maestrul spiritual n tradiia
rsritean", Ed. HUMANITAS, Bucureti, 2000.