RSPUNSURI DIN PARTEA ELABORATORULUI RAPORTULUI DE MEDIU I A PROIECTANTULUI PUG partea I - LA OBSERVATIILE SI COMENTARIILE PRELIMINARE din partea Consiliului

Civic Local Cluj-Napoca, la RAPORTUL de MEDIU aferent noului PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (reactualizare PUG 1999) aflat in faza de procedura de avizare de mediu, documentului afisat pe www.primariaclujnapoca.ro la 04.03.2012 1. Justificarea restrangerii temei de proiectare Raspuns - elaborator raport de mediu: Conform cap. 1.2.1. SOLICITRILE TEMEI PROGRAM din cadrul MEMORIULUI GENERAL Doc. de Urbanism/ martie 2012 (PLANWERK) Planul urbanistic general are caracter director i de reglementare operaional. Autoritile administraiei publice locale au obligaia s ntocmeasc, s actualizeze la 5-10 ani i s aprobe Planul Urbanistic General (PUG), care constituie baza legal pentru realizarea programelor i aciunilor de dezvoltare n perioada de valabilitate a acestuia. 2. Sudii - Justificari pentru propunerile de instituire a zonelor protejate, propuneri de zonificare territorial Rspuns proiectant: Studiile s-au elaborat n 2009 i au fost prezentate public pe site-ul Primriei. Limitele zonelor naturale protejate existente, att cele de rezervaii naturale (arii naturale de interes naional), ct i cele aferente Reelei Natura 2000 sunt foarte precise, fiind preluate de pe site-ul Ministerului Mediului i a Pdurilor http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm. Aceste zone sunt reglementate de planurile de management aferente. Dac o zon natural protejat nu are plan de management, prin PUG se instituie o interdicie de construire pn la realizarea acestuia. Pentru zonele naturale protejate propuse sunt marcate limitele pe plana de Reglementri UTR. Pn la finalizarea procedurii legale de instituire a stautului de arie natural protejat i a intrrii n vigoare a planurilor de management, respectiv a regulamentelor specifice, Planul urbanistic General asigur protecia acestor zone prin intermediul Regulamentului local de urbanism aferent. Principala msur de protecie este restricionarea activitilor de construcii. A se consulta RLU aferent PUG, Articolul 6 Zone cu valoare peisagistic i zone naturale protejate 3. justificari neclare i insuficient fundamentate pentru instituirea interdiciilor de construire-temporare i /sau definitive, condiii de ridicare a interdictiei (ex. teritorii de pdure, poienie, etc) Rspuns proiectant : Poienile au fost delimitate ca subzon S_VPf/ps subzon de puni/fnae n interiorul zonelor mpdurite pe plana de Reglementri UTR i sunt cuprinse n RLU la UTR Vp Zon verde Pduri n intravilan- la Utilizarea funcional se specific meninerea utilizrii actuale de pune sau fna. Zonele care, prin PUG, primesc aceste tipuri de interdicii sunt marcate distinct pe plana de reglementri urbanistice, component a documentaiei PUG. Zonele cu interdicie temporar de construire sunt: zonele propuse pentru instituirea statutului de arie natural protejat (interdicie pn la instituirea statutului i intrarea n vigoare a planului de management i a regulamentului ariei protejate); zonele grevate de servitui publice (interdicie pn la realizarea obiectivului de utilitate public) zonele aflate n interiorul ansamblurilor de locuine colective construite nainte de 1990 pn la realizarea programelor de regenerare urban i a PUZ-urilor aferente. A se consulta RLU(febr.2012) aferent PUG, LcA. Rspuns elaborator raport de mediu: Reglementarea zonelor de risc se face n cadrul RLU(febr.2012), Articolul 8 Zone expuse la riscuri naturalesi se regasesc si in RAPORTUL de MEDIU aferent PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (reactualizare PUG 1999) cap. 4.2 ,5.3.

4.Lipsa propuneri de rezolvare pentru probleme de mediu identificate: reele de canalizare pluvial, menajer (corelat cu prevederi de introduceri n intravilan), colmatri de albii, zone de inundabilitate . Raspuns elaborator raport de mediu: Completarile privind reele de canalizare pluvial, menajer (corelat cu prevederi de introduceri n intravilan), colmatri de albii, zone de inundabilitate furnizate de ctre PROIECTANT DE SPECIALITATE REELE DE AP I CANALIZARE si Memoriu gen. Cap 3.9 dezvoltare echipamente edilitare(varianta martie 2012)sunt redate mai jos i se regsesc i in RAPORTUL de MEDIU -cap.4.1.2 i cap. 15.1.2.2 Echipare edilitar Paraul iganilor II Cursul de ap traverseaz o zon dens populat i cu obiective economice i culturale de interes deosebit. Pe traseul actual al canalului, numeroase evacuri pluviale sunt racordate la tubulatura existent, in situaia in care se inregistreaz debite superioare capacitii de transport a canalului, acesta intr sub presiune i refuleaz. Capacitatea de transport actual este de cea 3 mc/s total insuficient. Raspuns: PRUL IGANILOR II De asemenea este studiat n dou variante: -Varianta n regim natural propune amenajarea celor dou brae prin canale dalate, praguri de rupere a pantei i praguri de colmatare. Pe zona canalizat ncepnd din str. A. Frncu este necesar dublarea actualei canalizri pe acelai traseu (str. A. Mureanu - Piaa Cipariu - Piaa tefan Cel Mare, str. Avram Iancu Canalul Morii) cu implicaii deosebite asupra reelelor edilitare ce vor fi deranjate i de asemenea cu costuri foarte mari. Execuia canalelor dalate i a pragurilor de colmatare presupune de asemenea un acces limitat i ocuparea unor terenuri particulare pentru ntregul traseu. -Varianta n regim atenuat propune stocarea viiturii n dou acumulri amplasate pe cele dou brae la limita intravilanului i devierea debitelor n p.Beca printr-un canal deschis dalat de 1.200 ml. Amplasamentul este favorabil i presupune o investiie redus fa de varianta n regim natural. In aval de acumulare nu mai sunt necesare executarea unor lucrri deoarece debitul restului de bazin de 3 mc/s corespunde capacitii actualei canalizri. Paraul Beca Pe parcursul su intercepteaz paraul ce asigur" scurgerea de la lacurile de agrement din cartierul Gheorgheni, iar in apropiere de confluena cu r. Some, p.Murtori. Dei pe acest afluent in trecut au fost executate lucrri de recalibrare i execuia unor diguri in lunca Someului, acestea s-au colmatat din lipsa unor lucrri de intreinere. Raspuns: PRUL BECAS Se propun lucrri de decolmatarea, recalibrare a albiei, execuia unei seciuni centrale dalate n zona aval pentru mpiedicarea recolmatrii zonei, precum i lucrri de ziduri de sprijin din beton, protecii de mal din pereu din piatr brut. In zona superioar pe cele dou brae principale se propun un numr praguri de colmatare precum i refacerea unui numr de apte podee. Pragurile de colmatare considerate ca strict necesare reprezint o cantitate minim de lucrri de stabilizare a albiei i reducerea aportului de aluviuni ce colmateaz zona inferioar (Lunca Someului) fiind necesar continuarea acestor lucrri ntr-o etap viitoare pn nspre limita bazinului hidrografic coroborate cu lucrri de CE.S. (combaterea eroziunii solului). Paraul Murtori Fenomenul de inundabilitate datorat seciunii insuficiente de curgere i rugozitii mari datorit vegetaiei crescute in albie afecteaz U.M., linii C.F. , D.J. Cluj - Dej i o zona locuit a municipiului Cluj - Napoca. Raspuns: PRUL MURTORI Fa de debitul cu asigurarea de 1% e = 47 mc/s seciunile actuale i mai ales podurile prezint, capaciti de transport nesemnificative (1-33 mc/s). Exist o reea de 11 poduri majoritatea C.F. care trebuiesc refcute (8 poduri). Prin execuia unei cderi amonte de poduri

se creeaz condiii pentru realizarea unor poduri noi cu seciune corespunztoare debitului cu 1% asigurare fr a modifica niveleta liniilor C.F. De asemenea s-a propus o albie central dalat capabil a transporta debitele medii i a reduce posibilitatea de recolmatare a albiei, iar n zona de lunc a r. Some diguri de aprare pe ambele maluri.

Paraul Zpodie Capacitatea actual a albiei (datorit colmatrii) este sub 5% asigurare. Raspuns: PRUL ZPODIE Are o albie amenajat n aval de podul de osea Cluj - Dej protejat cu dale de beton, dar puternic colmatat. Se propun lucrri de recalibrare a albiei, decolmatarea pe zona amenajat, crearea unei cunete dalate care s reduc fenomenul de colmatare, precum i diguri de aprare pe ambele maluri n zona de lunc a r. Some. Podurile au seciunea suficient. Paraul Nad Seciunea de curgere este obturat in proporie de 10 -30 %, ceea ce conduce la depirea malurilor la asigurarea de 1% cu 1.2 -1.5 m. Se observ c intreaga zon industrial este situat in zona inundabil, iar podurile lucreaz inecat creand remuuri importante (vezi profilul in lung). Raspuns: PRUL NAD Cel mai mare afluent al r. Some pe zona de studiu a fost regularizat n diferite etape la comanda diferiilor beneficiari. Nu prezint o albie regularizat unitar i uniform fiind i puternic colmatat. Se propun lucrri de recalibrare i decolmatarea a albiei (volum sptur peste 100.000 mc) execuia zidurilor i a proteciilor de mal din pereu din piatr brut pe zonele neamenajate la o seciune minim existent (18 m deschidere ntre ziduri). Prin lucrrile presupuse, capacitatea albiei i n special a podurilor crete la valoarea de 1%. Pentru realizarea unei cunete centrale la valoarea de b=10 m i h = 1 m capabil a transporta un debit mediu de 14 mc/s se propune soluia cu saltea de gabioane ntre zidurile de sprijin, n zona amonte a fost prevzut numai reprofilarea albiei datorit malurilor foarte nalte . In concluzii se prezint soluia realizrii unor lucrri .de investiie mai mici n ideea promovrii acumulrii nepermanente pe p. Nad n amonte de municipiul Cluj ; care s reduc debitele naturale ale prului. Nu sunt necesare refacerea podurilor. Paraul Popeti In zona amonte sectorului studiat (spre localitatea Popeti) au fost executate lucrri de corecie a talvegului prin praguri de beton care sunt intro avansata stare de degradare (lipsesc aripile de incastrare). Raspuns: PRUL POPETI Se propune a se amenaja prin recalibrarea albiei, protecia ei cu dale din beton, realizarea unor cderi din beton pentru reducerea pantei i realizarea unui prag de colmatare n amonte la captul lucrrilor de regularizare. Pentru stabilizarea albiei i reducerea transportului de aluviuni este necesar execuia unor praguri de colmatare n amonte de pragul propus, n cadrul unei investiii ulterioare. Paraul Lomb Capacitatea actual de transport apreciat la cea. 2 mc/s produce inundaii cu caracter torenial, in timpul viiturii torentul transport material solid pe strzi i in curile riveranilor. Raspuns: PRUL LOMB Are o albie amenajat de riverani n diferite etape i la seciuni total insuficiente (Q capabil = 3-5 mc/s). P. Lomb este o formaiune torenial cu pant foarte mare (2-5%) ce produce numeroase pagube n zon. Creterea ca frecventa a fenomenelor toreniale in acest bazin se datoreaz si modificrilor aduse la condiiile de scurgere in bazinul hidrografic(defriri necontrolate, necultivarea terenurilor agricole etc.)

Se propune realizarea unei albii betonate pentru debitul de 1% asigurare = 20,6 mc/s, cu o poriune central acoperit cu dale prefabricate precum i refacerea a 3 podee pe strzile intersectate. La captul amonte pentru accesul n canal (canalizare) a fost prevzut un prag din beton. Paraul Chinteni Datorit pantei pronunate (peste1%) i a vitezelor mari se produce erodarea malurilor i patul albiei antrenand material ce se depune in zona aval. Instabilitatea albiei in plan orizontal i vertical este i una din cauzele alunecrilor de teren ce se manifest pe ambele maluri. Raspuns: PRUL CHINTENI Sectorul inferior se propune a fi regularizat printr-o seciune dalat la debitul de 1% asigurare. In lucrrile propuse se continu regularizarea n. amonte pn la podul de la ferma de animale cu aceeai seciune dalat i realizarea unor cderi din beton pentru micorarea pantei. In amonte de podul de la ferma de animale se propune 4 praguri de colmatare pentru stabilizarea albiei, reducerea afuierilor i a alunecrilor de teren. Comentariu: ce se propune? Inca nu este clar cui revine intretinerea, Apelor Romane sau Primariei? Raspuns: In ceea ce privete derularea unor lucrri de intervenie, ntreinere eventual investiii in infrastructura de aprare mpotriva inundaiilor sau combaterea eroziunilor acestea revin in sarcina municipalitii pentru cursuri necodificate respectiv in sarcina Administraiei Bazinale de Apa Some-Tisa pentru cele codificate. In zonele in care a avut deja loc o urbanizare si o ocupare mare a terenului cu noi construcii, in zonele in care se observa o cretere in frecventa a inundaiilor, scderea capacitii de transport a unor poduri si podee, trebuie refcut calculul in ceea ce privete debitele naturale respectiv o expertizare a lucrrilor existente. Rspuns proiectant PUG: A se consulta RLU Ve - Zona verde de protecie a apelor sau cu rol de culoar ecologic: Zona cuprinde poriuni ale culoarelor rului Someul Mic i Canalului Morii, ce includ albiile minore, amenajrile hidrologice, cele de maluri, fii sau spaii verzi, circulaii pietonale i velo, mobilier urban etc, precum i fiile de protecie a cursurilor de ap secundare praielor - de pe versani. Culoarele aferente cursurilor de ap ofer oportunitatea dezvoltrii unei reele de spaii verzi ce pot include trasee pietonale i deci crearea unor legturi avantajoase n structura urban. Organizarea de ansamblu a culoarelor Someului i Canalului Morii va fi reglementat prin intermediul unor planuri directoare / Planuri Urbanistice Zonale ntocmite pentru ntregul parcurs intravilan al acestora sau pentru segmente semnificative ale acestui parcurs. Acestea vor stabili caracterul general al fiecrui tronson, seciunile / profilele de principiu ale malurilor, relaiile cu cartierele riverane, seturi de msuri, recomandri, restricii, servitui etc i tronsoanele pentru care se vor elabora Planuri Urbanistice de Detaliu, n vederea amenajrii i organizrii concrete a spaiilor. Pentru orice intervenii ce vizeaz amenajarea / reorganizarea acestui tip de spaii se vor elabora n mod obligatoriu Planuri Urbanistice de Detaliu. Tema de proiectare pentru elaborarea PUD va fi avizat n prealabil de ctre Comisa Tehnic de Urbanism i Amenajarea Teritoriului. Cursurile de ap secundare praiele - de pe versani i fiile de protecie aferente vor face obiectul unui program de amenajare complex, ce va urmri conservarea sau redobndirea caracterului cvasinatural al acestora. Programul va viza amenajarea hidrotehnic, nfiinarea infrastructurii pentru traficul lent pe anumite poriuni i organizarea spaiilor verzi, ntr-un concept peisagistic coerent. Interveniile vor urmri, pe lng aspectele tehnice, asigurarea coerenei imaginii urbane, reabilitarea amenajrilor, a plantaiilor, ameliorarea peisajului i a mediului.

Majoritatea spaiilor din aceast categorie sunt parte a sistemului de spaii publice. Organizarea, reabilitarea sau modernizarea acestora va fi abordat de o manier integrat i se va desfura numai pe baz de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea funcionalitii i imaginii urbane, dezvoltarea cu prioritate a deplasrilor pietonale / velo i a infrastructurii specifice, reglementarea circulaiei autovehiculelor i a parcrii, organizarea mobilierului urban i a vegetaiei. Se conserv, de regul, actuala structur a spaiilor verzi, a sistemului de alei i platforme. Intervenii viznd regularizri de albii, amenajri hidrotehnice, praguri de fund, bazine de retenie, organizarea spaiilor verzi, a sistemelor de alei i platforme etc, se vor realiza numai pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu ce vor include studii de fundamentare hidrologice, dendrologice, peisagere etc. Se va urmri n mod obligatoriu conservarea / redarea caracterului cvasinatural al zonei. Se interzice placarea albiilor / malurilor cu plci de beton sau betonarea acestora. In zonele de restructurare / urbanizare, fiile de protecie vor fi organizate ca spaii verzi publice cuprinznd vegetaie joas, medie i nalt, urmrindu-se fixarea terenului, protejarea acestuia fa de fenomene de eroziune. Se vor putea organiza trasee pietonale i velo, locuri de odihn etc. Eliminarea arborilor maturi este interzis, cu excepia situaiilor n care acetia reprezint un pericol iminent pentru sigurana persoanelor sau a bunurilor sau ar mpiedic realizarea construciilor. 5. Lips analiz impact poluare sonor, psihic pentru extindere pist Aeroport, msuri de diminuare Rspuns elaborator raport de mediu: proiectul se afl n desfurare (pentru extinderea i modernizarea aeroportului s-au fcut deja investiii) i a fost preluat ca atare n PUG. Detaliile tehnice privind investiia se pot consulta n PUZul aferent, PUG prelund doar destinaia terenurilor.;in Memoriu general- doc.PUG(var. martie 2012 cap.3.10.2- Masuri de reducere a poluarii si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat CLUJ-NAPOCA (var. martie 2012) cap.7.3. Potentiale efecte asupra aerului.cap.15.5 poteniale efecte semnificative asupra medilui, cap.15.6-Masuri propuse pentru reducere si compensare efecte aedverse asupra mediului. Analiza impactului polurii sonore pentru extinderea pistei Aeroportului Internaional Cluj Napoca Deoarece o parte a aeroportului se ncadreaz in limitele municipiului Cluj-Napoca, n baza reglementarilor n vigoare, din hrile strategice de zgomot (ultimele ntocmite de ctre SC ENVIROCONSULT Romnia SRL n anul 2010), se poate vedea, ca nu exist depiri ale valorilor actuale de limita pentru zgomotul produs de traficul aerian. n cazul extinderii pistei aeroportului evident c va crete i numrul aeronavelor care vor decola i ateriza pe aeroport ceea ce ar putea afecta nivelul de poluare sonor din zon , conform propunerilor, aceste valori ale limitei vor scdea cu 5 dB, vor exista depiri pentru cldirile situate chiar n vecintatea aeroportului lng pist. Zgomotul produs de traficul aerian nu este semnificativ, pentru situaia de zgomot din ora, ns aeronavele care trec deasupra oraului, prin zgomotului produs, pot fi extrem de deranjante, in special in orele de seara si noapte mai linitite, si la sfrit de sptmn. Fa de zgomotul produs de aeronavele care decoleaz, cele care aterizeaz, produc un zgomot mai mic, care se datoreaz n primul rnd manevrelor de zbor mai silenioase (zbor planat cobortor cu viteza redus). Msuri de reducere a zgomotului Planul de aciune pentru prevenirea zgomotului ambiental la nivelul municipiului Cluj Napoca a fost elaborat n anul 2011 de ctre SC VIBROCOMP SRL Romnia. Msuri de reducere a zgomotului se pot lua numai cu respectarea normelor privind securitatea zborurilor aeriene si a posibilitilor tehnice. n ultimii 30 de ani emisia de zgomot a aeronavelor a sczut cu cca. 10-15 dB. n prezent, pentru reglementarea zgomotului, n Europa se utilizeaz nivelul de zgomot echivalent. Zgomotul aerian se compune din urmtoarele : zgomotul motoarelor, zgomotul aerodinamic,

zgomotul ncercrilor de motor i a manevrelor de la sol Pe baza hrilor de zgomot ntocmite pn n prezent , s-a constatat, ca ncercrile motoarelor, si manevrele de la sol, nu produc zgomote care depesc limitele. Factorii care influeneaz zgomotele peste valoarea limita sunt: valoarea traficului aerian, divizarea traficului aerian dup timp, caracteristicile motoarelor/aeronavelor, amplasamentul culoarelor de zbor. Reducerea eficienta a zgomotului se poate asigura prin utilizarea concomitenta a mai multor masuri.In cazul Aeroportului Internaional Cluj-Napoca, se pot executa masuri de reducere prin: 1. Reducerea emisiei de zgomot a aeronavelor care utilizeaz aeroportul din Cluj-Napoca 2. Optimizarea traficului din punctul de vedere al zgomotului, pentru timp de noapte sau pentru orele de linite Pe baza unor cote, n timpul nopii i a orelor de linite se pot limita micrile aeronavelor, astfel cu ct o categorie de aeronava este mai silenioas, aeroportul va putea primi cu att mai multe aeronave de acest fel n aceste perioade. Sunt disponibile mai multe instrumente, (de ex. amenda) prin care aeroportul poate impune companiilor aeriene ca n timpul nopii sau n orele de linite s utilizeze aeronave mai silentioase. Depiri ale cotelor indicate sunt posibile numai in cazuri de urgenta. Modificarea rutelor de zbor Transferul rutelor de zbor deasupra unor drumuri cu circulaie intens sau deasupra unor zone rar populate. n cazul transferrii rutei de zbor deasupra unui drum intens circulat, zgomotul provenit de la circulaia rutiera va nbui zgomotul traficului aerian. n cazul transferului deasupra unei zone rar populate, trebuie amintit ca acest transfer va avea un efect nefavorabil asupra zonei, care, pana atunci nu a fost afectat de zgomotul zborurilor. Se menioneaz c modificarea rutelor de zbor se poate face doar n acele zone, unde pe baza hrilor strategice de zgomot s-a constatat, c nu exist conflict. n imediata vecintate a aeroportului, unde numrul celor afectai este mare, aceasta soluie nu duce la nici o scdere a zgomotului. Deoarece eventualele modificri ale rutelor de zbor nu se pot face doar pe baza unor criterii de protecie mpotriva zgomotului, aceste modificri ale rutelor de zbor intr n atribuia specialitilor de la sigurana i dirijarea zborurilor. n cazul din Cluj-Napoca modificarea rutelor de zbor este posibil, doar pentru aeronavele care decoleaz n direcia oraului. Pentru aceste aeronave, dup decolare, printr-o manevra de rotaie spre dreapta, i dup aceea spre stnga, se poate evita ca ele sa treac deasupra zonelor mai intens populate. Protecie acustic pasiv Amenajarea proteciei pasive n cldirile protejate, n primul rnd n zonele cu depiri ale valorilor limit. Sistem de monitoring Existena unui sistem de monitoring n jurul aeroportului, cu mai multe puncte de msurare fixe si mobile, aceast msur nu duce la scderea zgomotului produs de traficul aerian, dar prin utilizare, se poate investiga imediat legitimitatea reclamaiilor populaiei, i n cazul n care aceste reclamaii sunt justificate se pot lua msurile necesare. Sistematizare n cadrul sistematizrii, trebuie avut n vedere c zonele cu diferite utilizri, sa fie afectate cat mai puin de zgomotul altor zone-efect cumulativ. n zonele aflate lng aeroport, unde urmeaz s se construiasc trebuie luat n considerare i valoarea zgomotului aeroportului. Aceasta msura nu va duce la scderea zgomotului produs de aeroport, dar va mpiedica creterea numrului celor afectai de zgomot n viitor. Alte msuri de diminuare a impactului sonor n cazul extinderii pisatei aeroportului ar fi: - utilizarea de materiale de construcii fonoabsorbante, prevederea de izolaii fonice n vecintatea locuinelor, spitalelor, colilor existente i prin asigurarea unor zone de teren tampon n jurul aeroporturilor.Cu toate acestea, unele eforturi de atenuare (de exemplu, izolarea fonica) nu abordeaz problemele asociate cu zgomotul din afara incintelor (locuine,coli etc.) iar utilizarea de fonduri reduse pentru beneficii de scurt durat reduce investiiile importante n tehnologii de reducere a nivelului de zgomot pe termen lung.

- limitarea orelor de operare in aeroport, aplicarea anumitor proceduri de aterizare/decolare sau utilizarea rutelor de zbor specifice pentru a evita zonele populate. Modul de aprobare i implementare a procedurilor operaionale de operare n aeroport este foarte complex. Revizuirea procedurilor si a modului de desfurare a anumitor activitti/procese din aeroport necesit o serie de verificri i controale legale si jurisdicionale care ncetinesc semnificativ activitatea aeroportuar. -Masuri tehnologice -Vizeaz cercetarea in domeniul tehnologiei aeronavelor mai silenioase Punerea n aplicare a tehnologiei aeronavelor mai silenioase ar reduce la minim nevoia de finanare a msurilor pentru atenuarea zgomotului sau restriciile de exploatare. -De asemenea, utilizarea unor combustibili mai performani, respectiv mai scumpi poate constitui o investiie n creterea eficientei acestora i scderea incidental a nivelului de zgomot. Legislaia roman n domeniul poluarii fonice Legislaia roman n domeniul poluarii fonice este reprezentata de : STAS 10183/1/2/3/4-75 Supravegherea zgomotelor produse de avioane peaeroporturi si in vecinatatea acestora; STAS 10 009-88 Acustica urbana; STAS 12 025-81 Efectele vibratiilor produse asupra cladirilor si partilor decladire; ISO 3891 Marimi ce caracterizeaza zgomotul aeronavelor; ISO R 507 Metoda de reprezentare a zgomotului n vecinatatea unui aeroport.

Rspuns proiectant: proiectul se afl n desfurare (pentru extinderea i modernizarea aeroportului s-au fcut deja investiii) i a fost preluat ca atare n PUG. Detaliile tehnice privind investiia se pot consulta n PUZul aferent, PUG prelund doar destinaia terenurilor. Acesta are aviz de mediu, observaiile trebuiau fcute la dezbaterea raportului de mediu aferent. Prin PUG , UTR Ta/UTa se propune interzicerea survolrii deasupra oraului pentru zborurile comerciale: Se recomand ca pentru zborurile comerciale, decolarea aeronavelor s se realizeze exclusiv pe direcia vest-est, iar aterizarea acestora, pe direcia est-vest, fr survolarea teritoriului intravilan a municipiului Cluj-Napoca. Este acceptabil decolarea / aterizarea aeronavelor pe direciile contrare i survolarea oraului doar n situaiile n care considerente de sigurana navigaiei aeriene o impun. 6. Lipsa prevederi de rezolvare/limitare a aspectelor nefavorabile identificate pentru zone de locuire Rspuns elaborator raport de mediu: Obiectivele PUGprivind zonele de locuine sunt prezentate n cadrul Memoriului General PUG, (varianta -martie2012) capitolul 3.2.1.2.- LOCUIRE si sunt cuprinse si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA cap.5 caracterizarea zonelor posibil a fi afectate semnificativ de PUG si cap.15.5 poteniale efecte semnificative asupra medilui Msuri prioritare Dezvoltarea i extinderea centrelor de cartier i a reelei de spaii publice i verzi din cartiere, alturi de extinderea reelei de dotri publice aferente zonelor rezideniale: uniti de nvmnt preuniversitar,parcaje colective de cartier, baze sportive. Reconversia parial sau total a suprafeelor aflate n proprietate public pentru compensarea deficitului de dotri din cartiere Realizarea de traversri ale barierelor date de CF i de rul Some n vederea unei mai bune conectri a cartierelor nordice la zona central Realizarea infrastructurii edilitare pentru zonele n care aceasta lipsete (Borhanci) Suplimentarea spaiilor verzi care deservesc cartierele de locuine prin amenajarea unor parcuri de cartier (Mntur, ntre Lacuri, Bun Ziua, Mrti) Obiectivul nr.1 REABILITAREA I ASIGURAREA CALITII LOCUIRII N CARTIERELE CONSTITUITE-elem. PUG 1a - reglementarea prin RLU a interveniilor n zone constituite, evitarea supradensificrii cartierelor de locuine colective 1b - protejarea zonelor constituite valoroase, att n interiorul, ct i n afara Centrului Istoric 1c - dezvoltarea i extinderea centrelor de cartier i a reelei de spaii publice i verzi din cartiere, alturi de extinderea reelei de dotri publice aferente zonelor rezideniale: uniti de nvmnt preuniversitar, parcaje colective de cartier, baze sportive(Mntur, Mrti, Zorilor, dar i cele noi, Bun Ziua i Europa).

1d - propunerea de traversri ale barierelor date de CF, viitoarea ocolitoare,o mai bun conectare a zonelor nordice la zona central 1e - realizarea infrastructurii edilitare pentru zonele n care aceasta lipsete 1f - suplimentarea spaiilor verzi i a celor care deservesc cartierele de locuine prin desemnarea unor parcuri de cartier, protecia pdurii n Fget 1h - consolidarea i extinderea echilibrat a sateliilor cu caracter rezidenial Obiectivul nr.2 ASIGURAREA NECESARULUI DE SUPRAFEE PENTRU LOCUINE NOI, CU PRIORITATE N ZONE AFLATE N PROXIMITATEA ORAULUI I N VECINTATEA UNOR ELEMENTE NATURALE CU POTENIAL DE AGREMENT Elemente PUG: 2a - desemnarea unor zone de extindere a oraului cu destinaie predominant rezidenial 2b - desemnarea unor zone mixte (locuire+servicii+comer), pe suprafee restructurabile din proximitatea centrului oraului 2c - densificarea parcelelor riverane principalelor strzi prin reglementarea unui profil funcional mixt i prin creterea indicatorilor de utilizare (POT, CUT), n paralel cu msuri de realiniere a fronturilor i de modernizarea a profilelor stradale Obiectivul nr.3 ASIGURAREA UNOR CONDIII ECHILIBRATE DE CONFIGURARE A NOILOR ZONE DE LOCUINE (DENSITATE, DOTRI, INFRASTRUCTUR, TIPOLOGII) Elemente PUG: 3a - precizarea parametrilor de configurare a noilor cartiere n acord cu principiile unei dezvoltri durabile, rezervarea culoarelor majore de infrastructur, asigurarea i localizarea necesarului de dotri i spaii verzi 3b - delimitarea unor zone prioritare de intervenie i condiionarea dezvoltrii prin elaborarea PUZ, rezervarea unor suprafee pentru funciuni cheie i ocuparea lor pe baza unei analize cost - beneficiu 3c - etapizarea consumului de resurse funciare Planul urbanistic general municipiul Cluj-Napoca 3d - asigurarea suprafeelor necesare pentru dezvoltarea reelei de nvmnt preuniversitar (grdinie, coli, licee) 7. Justificarea referirii la lucrri de modernizare si extindere pentru sursele de apa, ex. reabilitarea sursei de captare subterana Floreti, despre care anterior se afirmase ca ar fi nepotabila Rspuns elaborator raport de mediu: Conform datelor din MEMORIUL GENERAL Doc.PUG - (varianta martie 2012) cap.3.9. Dezvoltare echiprii edilitare si sunt cuprinse si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA ncap.4.1.2Calitatea actual a apei, cap.7.2 Poteniale efecte asupra calitii apelor, cap.15.6 Msuri propuse pentru a reduce i compensa efectele adverse ala implementrii PUG- ului si Surse de apa Din informaiile analizate, rezulta ca rezervele de apa (de suprafaa si subterana) din regiune sunt suficiente pentru alimentarea zonei urbane si rurale Cu toate acestea insa este necesara o administrare atenta a resurselor. Referitor la lucrrile de modernizare si extindere pentru sursele de apa, menionam reabilitarea sursei de captare subterana Floreti : Captaia 1, Captaia 2 si apca Verde. Aceasta consta in mrirea eficientei bazinelor de infiltrare existente prin prevederea unor puuri forate pe amplasamentul acestora, cu rolul de a spori debitul de apa captat in puurile de captare, precum si in prevederea unor lucrri reabilitarea a puurilor de captare (construcii si utilaje). Tratarea apei: Ritmul activitilor de extindere, sau reabilitarea schemelor de tratarea apei, este dictat de obligativitatea atingerii standardelor referitoare la calitatea apei. Necesitatea tratrii suplimentare si a metodelor de tratare sunt data de calitatea apei, de standardele ce trebuie atinse conform legislaiei in vigoare. Obiectivele masurilor propuse in zona inta si mbuntirile procedurilor de tratare sunt in general urmtoarele: 1. Utilizarea, intr-o msura cat mai mare, a facilitilor existente in acest scop a fost realizata o evaluare pentru determinarea condiiilor efective de munca. 2. Optimizarea utilizrii energiei si produselor chimice pentru a realiza un impact pozitiv

asupra costurilor de operare, care se vor reflecta in preul pltit de consumator. 3. mbuntirea standardelor de sigurana in staiile de tratare, pentru a se evita expunerea la risc a personalului. Se pot face urmtoarele observaii, in ceea ce privete mbuntirile avute in vedere pentru schema de alimentare cu apa in zona de proiect: 1. mbuntirea procesului de tratare in funcie de calitatea variabila a apei brute; 2. Optimizarea si creterea capacitii si performantei staiei de tratare; 3. Reducerea cantitii de deeuri si produse de proces; 4. mbuntirea calitii si eficientei serviciilor de tratare a apei. Reabilitarea Staiei de Tratarea apei Gilu va include problema nmolului rezultat in urma unor faze ale procesului tehnologic de tratare, problema reciclrii apei de spalare a filtrelor, precum si problema prevederii altor metode de dezinfecie a apei in locul celei de clorinare folosite in prezent, in vederea respectrii limitei maxime impuse de noua legislaie (0,5 mg Cl2/l la sursa) si meninerea metodei de clorinare doar pentru folosirea clorului ca si adjuvant pentru remanente. Reeaua de alimentare cu apa Principiile de conservare a apei au ca scop reducerea utilizrii/producerii apei tratate intr-o msura cat mai mare. De aceea, pierderile cu caracter tehnic trebuie sa fie controlate permanent. In consecina, intervalul de timp pana in 2015 trebuie utilizat pentru reducerea pierderilor de apa. Situaia evoluiei pierderilor de apa pentru Cluj Napoca in urma realizrii lucrrilor de reabilitare poate fi urmrita in tabelul de mai jos : Ora Cluj Napoca 2006 45% 2011 39% 2016 33% 2021 28% 2026 23%

Aceste pierderi de apa variaz in funcie de producia de apa si rata de branare a populaiei la reeaua de distribuie. De aceea, variaia valorilor trebuie sa fie privita in relaie cu estimrile fcute la evoluia creterii populaiei, consumul industrial de apa si descreterea consumului menajer specific de apa. In toate cazurile pierderile de apa vor avea o tendina descresctoare ce va ajunge pana la maxim 25% din producia de apa. Deoarece pentru reducerea pierderilor (pierderi reale = 20%) este necesar mai mult de 6 ani, pana la sfritul anului 2026 vor fi disponibile capaciti de tratare de rezerva. Aceste rezerve pot fi folosite pentru a deservi o arie extinsa ulterior. Toate componentele si masurile sunt stabilite, pe baza unor evaluri, in strnsa colaborare cu operatorii. Lista de componente standardizate este ntocmita pentru a se adapta fiecrui context urban. Prin Programul ISPA (fonduri europene de preaderare) recent finalizat, s-au finanat lucrri de extindere a reelelor de alimentare cu apa in zonele: zona Valea Seaca; Cartier Dmb Rotund (zona de nord); zona str. Viile Ndel -str. Odobeti str. Oaului -str. Pomet zona Tetarom - Tietura Turcului - Vntului; Cartier Grigorescu (zona de vest); Zona Buna Ziua - Beca; Zona Cartier Sopor; Zona B-dul Muncii (partea de nord). Compania de apa Some S.A., beneficiaz de un program de investiii in derulare: Programul POS mediu (Fonduri de Coeziune) prin care se realizeaz lucrri de extindere si reabilitare a reelelor de alimentare in zonele: zona Cartier Europa Drumul Slicii (Fgetului) zona Fget; zona Palacsay; Zona Calea Turzii sud zona Borhanci; Cartier Grigorescu (vest); Zona Calea Baciului. De asemenea, in cadrul programului cu finanare din Fonduri de Coeziune se vor realiza

lucrri de construire a trei rezervoare noi de nmagazinare a apei (Borhanci, Palacsay si Fget), precum si a trei staii de pompare apa potabila pentru zonele Borhanci, Palacsay si Fget. Ca si lucrri de modernizare a construciilor componente ale sistemului de alimentare cu apa, menionam reabilitarea rezervoarelor Odobeti (zona Odobeti - Oaului), Zorilor (Cartierul Europa), Rahova, Alverna si Academiei. 8. Precizarea politicilor de minimizare a emisiilor de noxe gazoase i pulberi in atmosfer care trebuie adoptate de ctre agenii economici din cadrul municipiului din apropriere de zone centrale / pericentrale / rezideniale sau care sunt situai in zonele amonte ale fluxurilor obinuite de aer sau alte locaii nefavorabile, efectul asupra mediului datorat aplicarii lor Raspuns elaborator raport de mediu: Date detaliate se regsesc in MEMORIUL GENERAL -Doc.PUG- (varianta martie 2012) cap.2.10.5Aspecte privitoare la poluare i sunt cuprinse si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA -cap.7.3-Poteniale efecte asupra calitii Aerului/ 7.3.4- Msuri de diminuare a efectelor nefavorabile i cap.15.6 Msuri propuse pentru a reduce i compensa efectele adverse ala implementrii PUG- ului asupra mediului 9. Analiza problemelor de mediu generate de trafic (legturi cu autostrada, transport n comun, etc.), msuri, soluii care sunt necesare. Lipsa solutie propusa pentru legarea orasului cu autostrada, fara legatura cu finalitate. Rspuns proiectant: Afirmaie incorect. Planul de legturi teritorale de trafic prevede msuri de conectare la autostrada i la celelalte artere importante (drumuri nationale i judetene) prin extinderi de drumuri si concexiuni noi propuse, discutate si acceptate de administratiile comunale adiacente si de CNADR prin avizul PUG obtinut. Raspuns elaborator raport de mediu: Date detaliate se regsesc in MEMORIUL GENERAL -Doc.PUG (varianta martie 2012)cap.2.6.Circulaie i transporturi - i sunt cuprinse si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA -cap.7.3.1-Reeaua de Trafic i cap.15.6 Msuri propuse pentru a reduce i compensa efectele adverse ala implementrii PUG- ului asupra mediului MSURI DE REDUCERE A POLURII Pentru municipiul Cluj-Napoca se impun msuri de reducere a polurii aerului. n acest sens,n luna martie a anului 2011, Comisia European a declanat procedura de infringement pentru cinci orae din Romnia, printre care i Cluj, pe baza unui raport care evdeniaz depirea valorilor minime ale calitii aerului. Este evideniat n mod special concetrania ngrijoratoare de pulberi n suspensie din aer. Planul urbanistic general propune o serie de elemente menite s sprijine o politic de reducere a polurii. Cele mai importante astfel de elemente de planificare/reglementare snt: msuri de reducere a traficului privat n ora, n principal prin: rezervarea suprafeelor necesare realizrii unor rute ocolitoare; o mai bun ierarhizare a schemei de circulaie, care are ca rezultat calmarea traficului n zonele rezideniale. Aceast msur vizeaz de asemenea reducerea nivelului de poluare fonic n cartiere. rezervarea suprafeelor necesare i asigurarea unui cadru de reglementri pentru extinderea i modernizarea infrastructurii de trafic lent (trasee pietonale i ciclistice); descurajarea dispersiei urbane, n favoarea unei politici urbane a oraului compact i a traseelor scurte, menite s reduc lungimea i frecvena deplasrilor auto de interes strict privat (ex. domiciliu-serviciu-domiciliu). Un aspect important al acestei msuri se refer la distribuirea zonelor funcionale de locuine colective n direct legtur cu traseele existente i posibile ale reelei de transport n comun. Acest criteriu de concentrare a teritoriu a densitilor de locuire vizeaz limitarea dependenei locuitorilor viitoarelor cartiere de autovehiculele personale pentru deplasrile zilnice. protejarea zonelor verzi existente i crearea unora noi. 10. prea putin se scrie despre Ocolitoarea sud (autostrada urbana); aceasta nu a fost avizata, iar in

acest raport se ia drept aprobata. Mai mult, in Raport este considerat ca realizarea acesteia duce la imbunatatirea factorilor de mediu pe considerentul ca s-ar diminua circulatia auto in oras, fara sa existe un studiu de circulatie care sa demonstreze acest aspect. Se pare ca nu au fost luati in considerare curentii descendenti care aduc noxele de pe acest drum inspre oras. Apoi, stressul provocat zonelor rezidentiale trebuie luat in considerare, ca factor agravant. Artera propusa nu este nici ocolitoare nici autostrada. Rspuns proiectant: Artera are caracter de inel colector si functioneaza ca o strada a orasului, pentru colectarea traficului generat de zona de extindere haotica din sudul orasului, care nu beneficiaza de nici un traseu colector. Acest aspect genereaza stressul locuitorilor si al intregului oras, pentru ca tot traficul generat greveaza trama centrala a orasului i trama stradala locala a cartierelor mentionate. Numirea in continuare a acestei artere drept centura ocolitoare sau autostrada urbana denota rea credinta. Efectele implentrii acesteia au fost studiate in Studiul de trafic 2005, Studiul de trafic PUG si alte documentatii, printre care tocmai cea aferenta acestei investitii. 10.1 Conform cu RLU -(var.feb.2012) i cu cap.2.4- Alternative la VARIANTA FINAL a PUG-ului din RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJNAPOCA(varianta completat martie 2012): A fost analizat scenariul n care traseul inelului sudic nu include segmentul vestic (Fget). Evaluarea celor dou scenarii a decurs dup cum urmeaz: Inelul sudic are un rol colector i distribuitor pe direcia Est-Vest ntre principalele cartiere ale oraului,realiznd accese radiale spre zone centrale i semicentrale. VARIANTA 1: Inel sudic complet: Someeni Borhanci - Mntur Avantaje: - degajarea de traficul de acces i tranzit intra i extra urban pe direcia est-vest pe axele principale ale cartierului Mntur (Calea Primverii-Izlazului-Frunziului i Calea Floreti Calea Mntur) - inelul sudic, prin rolul de colector i distribuitor, ordoneaz i ierarhizeaz traficul din i ntrecartierele adiacente - axa est vest care traverseaz centrul oraului este degrevat de traficul de tranzit Dezavantaje: - decuparea unei suprafee din pdurea Fget compensat prin faptul c suprafaa astfel deconectat de corpul compact al pdurii va fii transformat i amenajat ca parc public al cartierului Mntur; acesta are aprox. 80 000 de locuitori i nici un spaiu de acest tip. VARIANTA 2: - lipsa tronsonului vestic a inelului sudic ntre Calea Turzii i captul str. Primverii / Drumul Sf. Ion Avantaje: - pstrarea compact a pdurii Dezavantaje: - n lipsa acestui sector traficul de acces i de tranzit pe direcia est-vest va fi preluat de cele 2 axe ale cartierului Mntur (Calea Primverii-Izlazului-Frunziului i Calea Floreti Calea Mntur) - aceste artere sunt deja suprasaturate de traficul existent, fiind mpiedicate celelalte utilizri ale strzii - traficul suplimentar pe axa central est -vest - Calea Manastur- Moilor Clinicilor afecteaz implicit centrul istoric, unde traficul auto trebuie descurajat. Adoptarea variantei 2 va produce disfuncii i poluare suplimentar, fonic i chimic la nivelul oraului. n concluzie, adoptarea variantei 1 va avea un impact de mediu pozitiv la nivelul ntregului ora prin scderea polurii generate de trafic n cartiere i n centrul oraului n detrimentul pierderii unei suprafee de pdure. n ceea ce privete evoluia de ansamblu a oraului, direciile sale principale de dezvoltare, trebuie fcut observaia c dimensiunea excesiv a zonei intravilan, aa cum se prezint aceasta la momentul elaborrii PUG, reduce aproape n totalitate opiunile. Instrumentul

cheie al introducerii n intravilan a teritoriilor acolo unde dezvoltarea trebuie impulsionat, respectiv al pstrrii n extravilan a rezervelor strategice de teren i a zonelor sensibile (de ex. arii naturale protejate) nu mai este disponibil n cazul municipiului Cluj, avnd n vedere proporia enorm de suprafee incluse nejustificat n intravilan prin PUG 1999, respectiv prin PUZuri ulterioare. Din acest motiv, dezvoltarea unor strategii alternative reale pentru evoluia n teritoriu a oraului este foarte dificil, impunndu-se ca soluie unic limitarea i raionarea ocuprii terenurilor intravilane, prin introducerea unor proceduri riguroase de urbanizare (vezi RLU) 10.2 Date detaliate se regsesc in MEMORIUL GENERAL -Doc.PUG (varianta martie 2012)cap.2.6.Circulaie i transporturi - i sunt cuprinse si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA (var. Martie 2012)-cap.7.3.1-Reeaua de Trafic i cap.15.6 Msuri propuse pentru a reduce i compensa efectele adverse ala implementrii PUG- ului asupra mediului Observaii referitoare la valorile de ncrcri ale reelei de trafic auto Din analiza fluxurilor de circulaie prezentate in Anexa nr.1 se remarc urmtoarele aspecte: Cele mai mari valori ale fluxurilor de circulaie sunt pe urmtoarele bare: Penetraia dinspre Floreti cu valori care depesc 25.000 vehicule pesens, pe 24 ore Calea Floreti cu valori care depesc 30.000 vehicule pe sens, pe 24 ore Calea Mntur cu valori care depesc 25.000 vehicule pe sens, pe 24 ore Str. Traian Vuia cu valori care depesc 25.000 vehicule pe sens, pe 24 ore Bd. 21 Decembrie 1989 (sens unic) cu valori care depesc 35.000 vehicule pe sens, pe 24 ore Calea Turzii cu valori care depesc 17.000 vehicule pe sens, pe 24 ore. De asemenea, valori mari ale fluxurilor de circulaie se regsesc pe ntreaga reea de strzi din zona central a municipiului. Lipsa centurii ocolitoare a municipiului face ca traficul de tranzit (in special cel spre N si N-E) s se desfoare n totalitate pe arterele municipiului, cu efecte negative asupra infrastructurii rutiere, asupra mediului (poluare fonic i emisii de noxe). Scenariile de dezvoltare pentru orizonturile de timp 2010 si 2020 Dezvoltarea sistemului de circulaie din municipiul Cluj-Napoca, dar i din zona mai larg, cu influen asupra oraului, va trebui s in cont de creterea nivelului de motorizare i n consecin a volumului de trafic la media european preconizat pentru deceniul care urmeaz. Trafic pietonal i trasee cicliste Amenajarea de trotuare este minimul necesar, ns ele deseori sunt parial sau n totalitate ocupate de maini parcate. Soluionarea acestor situaii conflictuale de obicei nu necesit un efort financiar mare i efectul scontat n mbuntirea strii generale este semnificativ. Din analiza situatiei existente pe teren se poate constata lipsa marcajelor rutiere prin care sa fie delimitate pistele pentru biciclisti de restul circulatiei (cu cateva exceptii, in cazul pistelor amenajate pe partea carosabila), acestea fiind semnalizate doar prin indicatoare.Crearea reelei traseelor cicliste existente i propuse poate fi un deziderat comun. Traficul rutier n urma analizei situaiei actuale a circulaiei rutiere n Municipiul Cluj-Napoca s-au constatat urmtoarele: Necesitatea oferirii de soluii punctuale pentru interseciile enumerate mai sus, n care apar situaii conflictuale din cauza valorilor mari de trafic, a caracteristicilor geometrice ale infrastructurii rutiere i a ciclurilor de semaforizare, soluii care s conduc la creterea capacitii de circulaie i implicit, la fluidizarea traficului. Necesitatea amenajarii de parcri supraterane i subterane. Creterea gradului de atractivitate al transportului n comun n vederea descurajrii deplasrilor cu mijloacele de transport personale ceea ce ar conduce la fluidizarea traficului i reducerea polurii atmosferice. Necesitatea finalizarii oselei de centur care ar conduce la descongestionarea reelei rutiere interioare prin devierea traficului de tranzit (uor i greu). 11. Reanalizarea concluziilor din Raportul de Mediu, care par contradictorii, privind realizarea inelelor de circulatie pentru municipiu;

Rspuns: Aceste aspecte au fost detaliate n cadrul rspunsului de la pct.10.1 12. Observaii la propuneri de dezvoltare urbanistic Aeroport, pista de 3500 m: nu se spune despre poluarea pe care ar produce-o, mai ales despre poluarea psihica. Decolarea avioanelor grele vor produce stress asupra locuitorilor. Se vede ca nu exista legatura intre administratie si conducerea aeroportului (nu se specifica ce zona de case vor avea un anumit regim de inaltime impus etc.). Rspuns proiectant: Reglementrile RLU aferent PUG prevd n detaliu pentru zonele adiacente aeroportului, iar pentru toate celelalte zone din ora reglementrile au n vedere corelarea cu condiionrile impuse de culoarul de zbor. Spitalul de urgenta: amplasamentul in zona unitatii militare Floresti interjudetean intr-o zona deja foarte aglomerata Rspuns proiectant: Investiia este coordonat de Consiliul Judeean Lipsa solutie propusa pentru legarea orasului cu autostrada, fara legatura cu finalitate. Rspuns proiectant: Afirmaie incorect. Planul de legturi teritorale de trafic prevede msuri de conectare la autostrada i la celelalte artere importante (drumuri nationale i judetene) prin extinderi de drumuri si concexiuni noi propuse, discutate si acceptate de administratiile comunale adiacente si de CNADR prin avizul PUG obtinut. Propunere: Realizarea de noi parcuri exista cca 500 ha ale municipalitatii, din care cca 50 ha pot fi transformate in 2 parcuri. Rspuns proiectant: Observaie neclar. PUG prevede suprafee pentru amenajrarea de noi parcuri publice cu acces nelimitat. Legarea orasului cu mediul inconjurator se poate face astfel incat sa se dea o perspectiva spre dealurile inconjuratoare, sa nu fie prea inchis; astfel se poate personaliza, pune in valoare. (Exemplu de esec: spre sud, catre Feleac s-a inchis o astfel de perspectiva cu un bloc lama etc). Rspuns proiectant: Din acest punct de vedere, esecurile si pericolele sunt numeroase si sunt pe cale sa continue, pe baza unor documentaii de urbanism i autorizatii de construire (hotel Buna Ziua, centru de afaceri strada Constanta, birouri Iulius Mall pe malul Lacului Gheorgheni, bloc turn la intrarea n cartierul Manastur, etc. Lista este prea mare pentru o enumerare exaustiva. Prevederile PUG propun controlarea acestor pericole prin RLU. Parcari/garari: in PUG se recomanda realizarea de parcaje subterane. Ar trebui sa se abtina in propuneri de felul acesta. Politica ar trebui sa se indrepte spre parcarea in locul de origine. Alternativa: dezvoltarea de maxi-taxi private pe trasee unde nu sunt acoperite de catre transportul in comun, acestea pot opri oriunde, nu au statii. Rspuns proiectant: Prevederile PUG prevd un complex de msuri pentru transformarea traficului n Cluj i pentru diminuarea conflictelor actuale i viitoare. Printre acestea se regasesc parcaje si garaje colective sub- si supraterane, retea completata a trasportului n comun, inbunatatiri ale sistemului de parcare n centrul orasului, sistem de piste de biciclete. Actualul PUG nu are un studiu de circulatie actualizat. Rspuns proiectant: Studiul de circulatie aferent PUG este parte a planului Tematica originala elaborarea unui nou PUG, s-a modificat in actualizare PUG, ceea ce presupune din start mai putine modificari si planificare pe termen mai scurt. De altfel, actualizarea PUG se bazeaza pe strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca si care a fost elaborata numai pana in anul 2013. Rspuns proiectant: Continutul PUG a fost elaborat n mod complet, indiferent de denumirea documentatiei

PUG-ul nu trebuie sa fie un instrument politic, ci o lucrare tehnica, din care politicul sa-si construiasca lista de prioritati. Rspuns proiectant: PUG ofera o lista de masuri prioritare, din punct de vedere tehnic Nu este benefic ca cei care proiecteaza, aproba si executa PUG-ul sa fie aceleasi persoane. Rspuns proiectant: PUG-ul nu se executa, procedura de avizare si aprobare nu implica elaboratorii Trebuie rezervate terenurile aferente obiectivelor de investitii principale si in aceeasi ordine de idei, Primaria ar trebui sa aiba drept de preemtiune pentru trenurile de interes pentru comunitate. Rspuns proiectant: Pentru dotarile majore PUG prevede poziii i reglementeaza favorabil in acest sens aceste investitii. Trebuie sa fim consecventi la ce are nevoie orasul solutiile bune nu trebuie schimbate, mergem mai repede sau mai incet cu materializarea lor, in functie de situatia financiara. Rspuns proiectant: De acord Din pacate noul PUG s-a oprit in multe locuri la enunturi nefundamentate (ex. In cazul construirii autostrazii Feleac gazele de esapament vor curge in Centru, poluand orasul; nu este atins subiectul realizarii sau nu a pistei de 3500 m, a aeroportului sau nivelul zgomotului produs de acesta; nu este subliniat faptul ca potrivit concluziilor Facultatii de Geologie, Cetatuia nu aluneca ci se prabuseste; etc.) Trebuie luat in considerare faptul ca PUG-ul este un organism viu, in modificare continua. In aceasta idee ar trebui definit unde vrem sa ajungem vrem sa dezvoltam un sat sau un oras in unele locuri este propus un regres exista PUD-uri si PUZ-uri aprobate cu regim de inaltime de P+15 care sunt anulate de noul PUG, unde regimul de inaltime a ajuns la P+1. Rspuns proiectant: Aceasta este o falsa problema. Printre altele, prevederile PUG combat efectele speculative ale dezvoltarii imobiliare. Viziunea de dezvoltare nu poate fi discutata nici la nivelul paradigmei sat-oras i nici prin ingaduinta pentru dezvoltari conflictuale bazate pe prevederile vechiului PUG, derogat la maximum. Este oportun sa introducem in intravilan zone mai intinse numai in cazul in care poti crea un ansamblu coerent pe baza unor principii bine definite. Rspuns proiectant: In acest moment, pe baza vechilor PUG-uri i a maririlor succesive de intravilanpe baza de PUZ-uri, intravilanul este neocupat pe 51%. Aceasta ofera rezerve pentru orice fel i tip de dezvoltare, pe baza principiilor coerente dorite, fara a mai fi nevoie de cresterea costurilor de gestionare a orasului. PUG prevedere in acest sens proceduri clare pentru urbanizare si restructurare, prin care teritoriul actual al intravilanului sa devina functional.

Ar trebui propus prin PUG un aeroport regional in afara orasului. Rspuns proiectant: Desi depaete cadrul PUG, aceast propunere a fost susinut n repetate rnduri de elaboratori i chiar de administratia locala. Prin noul PUG se propune desfiintarea zonelor industriale, insa nu se propune nimic in schimb, se lasa la aprecierea Primarului, ceea ce nu este corect. Rspuns proiectant: Observatie incorecta. Nu se propune desfiinarea nici unei zone industriale actuale. Procedurile de restructurare prevad ca in cazul unei intenii a proprietarilor de a renuna la profilul industrial, transformarea sa se faca in interes public i nu specilativ privat. Controlul acestei transformri este al administratiei locale cu toate organismele ei funcionale, abilitata cu gestiunea teritoriului.

In proiectul PUG-ului nu exista nici o delimitare pentru Centru Cultural Multifunctional, desi din punct de vedere urbanistic trebuie definite strazile de acces catre acest obiectiv. Rspuns proiectant: Dotarea pomenit se incadreaza n prevederile PUG iar aspectele legate de implementarea locala sunt studiate n documentatia de urbanism aferenta acestui obiectiv. Cu ocazia dezbaterii raportului de mediu aferent propunerii de actualizare a PUG-ului trebuie luat in considerare faptul ca exista doua aspecte diferite ce a propus beneficiarul (si problemele de fond aferente), respectiv aspectele de mediu (si problemele de mediu iscate) care vor fi analizate din perspectiva legislatiei de mediu. Rspuns proiectant: Aceast aspect este luat n considerare automat prin procedura specifica de eliberare a acordului de mediu . Specialistii de mediu trebuiau cooptati inca din faza conceptuala, astfel incat sa rezulte o lucrare valoroasa. Raportul inaintat Agentiei de Mediu contine contradictii care denota graba cu care a fost elaborat (ex. aproape ca s-a dublat aria protejata, numai ca interdictiile aferente sunt numai temporare). Rspuns proiectant: Specialistii de mediu din cadrul colectivului de elaborare al PUG au participat de la nceput la proiect. Rspuns:conf.date MEMORIUL GENERAL -Doc.PUG (varianta martie 2012)- cap 3.2.1.1 ZONE DE DEZVOLTARE. EXTINDEREA ZONEI INTRAVILAN . i conf. RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA (var. Martie 2012)-cap.11.2- modificri estimate ca fiind determinate de aplicarea PUG ZONE DE DEZVOLTARE Msuri prioritare Restructurarea zonelor disponibile, subutilizate sau cu utilizare neadecvat din intravilan, prioritar din zona central, zone industriale i de depozitare, suprafee feroviare neutilizate etc. Accesibilizarea i urbanizarea zonelor neocupate din intravilan, cu prioritate fa de urbanizri n zonele de extindere sau n extravilan Refacerea i multiplicarea legturilor ntre cartierele din nordul oraului (inclusiv noile zone de dezvoltare) i zona central peste calea ferat i culoarul Someului Protejarea zonelor naturale i a elementelor de peisaj cu valoare ecologic, economic i cultural, protejarea zonelor construite valoroase, instituirea statutului de zona protejat Obiectivul nr.1 IMPULSIONAREA DEZVOLTRII PRIN ASIGURAREA SUPRAFEELOR NECESARE, PREGTIREA UNOR CONDIII ATRACTIVE PENTRU INVESTIII N SECTOARE CHEIE: LOCUIRE, COMER I SERVICII, INSTITUII PUBLICE( UNIVERSITATE- CERCETARE), INDUSTRIE PERFORMANT REALIZAREA UNOR OBIECTIVE DE IMPORTAN REGIONAL I SUPRAREGIONAL Elemente PUG: 1a restructurarea zonelor disponibile, subutilizate sau cu utilizare neadecvat din intravilan 1b accesibilizarea i urbanizarea zonelor neocupate din intravilan 1c extinderea zonei intravilan, pentru impulsionarea urbanizrii i pentru creterea ofertei de terenuri pentru investiii 1d trasarea structurii urbane primare, a reglementrilor urbanistice i a etapizrii pentru zonele de restructurare i de urbanizare Obiectivul nr.2 ECHILIBRAREA DINAMICILOR DE DEZVOLTARE N ZONELE ORAULUI PRIN IMPULSIONAREA ZONELOR NORDICE I A ZONELOR DEFAVORIZATE DIN ORA Elemente PUG 2a refacerea i multiplicarea legturilor ntre zona nordic al oraului(dincolo de calea ferat) i zona central

2b asigurarea mixajului funcional pentru evitarea polarizrii i atingerea modelului urban al traseelor scurte (evitarea multiplicrii traficului generat de deplasri la i de la locul de munc) 2c garantarea siguranei investiiilor prin etapizri clare ale extinderilor spre est, n zona aeroportului i prin prevenirea degradrii caracterului zonei 2d reabilitarea zonelor aparinnd platformelor industriale nord i est(parial ncepute)i cele nvecinate, n primul rnd prin modernizarea infrastructurii i a reelei de dotri publice Obiectivul nr.3 CONSOLIDAREA ROLULUI ADMINISTRAIEI LOCALE N CADRUL PROCESULUI DE DEZVOLTARE URBAN, PRIN VALORIFICAREA OPTIM A RESURSELOR PUBLICE I PRIN ASIGURAREA CONTROLABILITII EVOLUIEI ORAULUI N URMTORII 10 ANI Elemente PUG: 3a trasarea reelelor majore de infrastructur i fixarea necesarului de utiliti publice pentru zonele de extindere, n vederea asigurrii unui schelet structural al dezvoltrii, i al facilitrii controlului asupra planificrilor ulterioare PUG 3b insituirea unor limite clare ale zonei intravilan, trasate n lungul unor repere topografice, n vederea facilitrii controlului asupra planificrilor ulterioare PUG 3c ocuparea prioritar a suprafeelor libere aflate deja n intravilan, restructurarea, activarea i densificarea suprafeelor subutilizate din interiorul oraului, etapizare riguroas a extinderii intravilanului (politic de dezvoltare de la centru spre periferie) Obiectivul nr.4 ASIGURAREA CONDIIILOR UNEI DEZVOLTRI DURABILE, CONSERVAREA POSIBILITILOR DE EVOLUIE A ORAULUI PENTRU GENERAIILE VIITOARE Elemente PUG: 4a extinderea echilibrat a intravilanului, conform estimrilor necesarului de teren, inclusiv a unor suprafee -rezerv 4b ealonarea procesului de extindere a oraului prin trasarea unor trepte succesive de cretere i prin delimitarea zonelor cu obligativitate de PUZ 4c desemnarea unor suprafee-rezerv pentru ntmpinarea evoluiilor imprevizibile i recomandarea unor locaii pentru obiective de utilitate public cu rol important n dezvoltarea oraului:... 4d protejarea zonelor naturale i a elementelor de peisaj cu valoare ecologic, economic i cultural, protejarea zonelor construite valoroase, instituirea statutului de zona protejat.

RSPUNSURI DIN PARTEA ELABORATORULUI PUG LA OBSERVATIILE SI COMENTARIILE PRELIMINARE din partea CCN (Clubul de Cicloturism Napoca) partea II- a la proiectul de REGULAMENT LOCAL DE URBANISM (RLU) aferent noului PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (reactualizare PUG 1999) aflat in faza de procedura de avizare de mediu, conform documentului afisat pe www.primariaclujnapoca.ro la 04.03.2012 OBSERVATII LA DOCUMENTUL PRINCIPAL AL PROIECTULUI DE RLU: RSPUNSURI DIN PARTEA ELABORATORULUI PUG: Art.2 al.7 - Nu e riscant sa se prevada ca prin PUZCP se vor stabili reguli ce vor inlocui cele din RLU pentru construirea in zone protejate? E sigur ca acelea vor fi cel putin la fel de stricte, si nu portita prin care PUG / RLU e daramat, cum s-a intamplat pana acum cu diversele PUZ si PUD care au anihilat masurile protective ale PUG si RLU? Ca PUZCP nu mai au prodes asa de riguros de avizare, consultare publica, fundamentare... Sunt suficiente restrictiile din actuala legislatie de urbanism privind limitele in care PUZ pot deroga de la PUG? Rspuns: PUZCP are rolul de a detalia prevederile PUG pentru ZCP. Cadrul legal de elaborare a PUZCP, inclusiv cadrul coninut i metodologie> Ordin MTCT 562/2003. Posibilitile ca prin PUZCP s fie operate modificri ale reglementrilor PUG sunt limitate prin intermediul legii 350/2001. Nu n ultimul rnd, elaborarea PUZ pentru ZCP este o obligativitate stabilit prin legea 350 i nu o opiune. Art.4 al.1 nu e prea lax in privinta includerii in intravilan de noi terenuri? Daca nici macar limita intravilanului nu este "batuta in cuie" de PUG, ci se poate in continuare modifica prin PUZ-uri, nu devina PUG-ul si RLU o "apa de ploaie" ca pana acum???? Rspuns: posibilitatea extinderii limitei intravilan dup aprobarea PUG este stabilit de legea 50/1991, art. 23. PUG nu poate bate n cuie aceast limit. Art. 4 al. 2 - nu avem deja exces de construire si deficit grav de spatii verzi si alte functiuni? De ce in continuare permitej asa usor transformarea altor terenuri in teren pentru constructii? Continuam politica gaunoasa din trecut, care a umplut intravilanul Clujului de teren agricol? Rspuns: Art. 4 al. 2 face referire la terenurile deja introduse n intravilan. Pentru aceste terenuri se instituie prin RLU o procedur foarte riguroas de urbanizare, care are rolul de a raionaliza procesul de ocupare a suprafeelor. (a se vedea UTR aferente zonelor de urbanizare) Art.5 laudabil - dar sigur nu sunt portite pentru continuarea construirii in padure? E trecut ca "padure" tot ce e acum in fapt padure, sau doar o parte? De verificat partile desenate... Rspuns: a se vedea i UTR Vp. Art.6 salutara intredictia canalizarii si acoperirii cursurilor de apa si prevederea de fasii de protectie a lor. Dar ceva reglementari privind zonele deja acoperite? Un deadline pentru dezacoperirea lor??? Lucrarile in curs? Rspuns: se va considera includerea unor msuri de redeschidere a segmnentelor Canalului Morii de pe strzile Arge, Bariiu, n ZCP Ve. Art.13 al.8 - de ce doar recomandare, si nu obligativitatea solutiilor de limitare severa a sigilarii / impermeabilizarii solului? Rspuns: limitarea sigilrii este reglementat difereniat n funcie de caracterul zonei, a se vedea UTRuri, punctul 13 Spaii libere i spaii plantate Art. 15 al. 5 - permite legislatia de gaze amplasarea subterana a retelelor de gaze? S-a revenit asupra reglementarii care in anii '90 a generat scoaterea lor la suprafata si in localitati? Rspuns: da, acest lucru este permis. Art. 18 al.5 - trimite la Anexa 2 la RLU, ref. asigurare parcaje pentru biciclete. De analizat daca este adecvata reglementarea! Rspuns: observaie neclar Art.19 - Spatii Verzi - prevede protectia arborilor maturi. Tardiva reglementare, din moment de Primaria finalizeza macelul din Parcul Central, str.Kogalniceanu si alte zone. Probabil nu intamplator

s-a tot amanat aprobarea PUG.... Art.20 al.5 - de ce doar recomandare, nu obligativitate sa se intocmeasca un regulament local de cromatica a cladirilor? De ce nu e parte din RLU, ci ceva amanat pe viitor? Ca sa ne umplem in continuare de cladiri negre, gri, sau dimpotriva, roze, verzi-ticlam, portocalii, sau bicolore, sau stridente in alt mod? Ar fi trebuit chiar stabilita limita in timp pentru schimarea culorilor inadecvate, eventual cu suportarea din fonduri publice a unei parti din costuri! Rspuns: a se vedea prevederile la nivelul UTRurilor, punctul 11 Aspectul exterior al cldirilor Art.22 al.2 - de ce se permite construirea pe parcele care nu au asigurat acces auto al autovehiculelor de interventie ale pompierilor? O noua "portita"? Prevederea "cu avizul unitatii de pompieri" este insuficienta, si este o poarta pentru coruptie... Rspuns: articolul a fost modificat Art. 23 al. 1-3: Nu rezulta suficient de clar ca accesul pietonal trebuie sa fie fizic separat de cel auto, si ca latimea trebuie sa fie una utila, deci nevalabila daca pe trotoarul de 1 metru sunt stalpi, piloni etc. Si nu se specifica nimic de pastrarea orizontalitatii - sa nu mai coboare trotuarul sau sa fie inclinat spre carosabil in dreptul fiecarui acces auto sau intrarilor in imobile, cum s-a facut in multe zone in ultimii ani, in dauna pietonilor si pentru comoditatea autovehiculelor... Rspuns: accesul auto nu trebuie n mod necesar separat fizic de cel auto, n toate situaiile (ex. strzile pavate unitar, cum sunt cele din zona Potaisa). Mai mult dect att, n cazul aleilor rezideniale este frecvent formula shared space, n corelare cu mijloace de limitare a vitezei etc. Se va considera adugarea meniunii util i a unei reglementri privind orizontalitatea trotuarelor. Art.23 al.4,5 piste de biciclete - se prevad piste in dublu sens cu latime minim 1 metru pe sens, 1,5 metri doar "recomandat" obligatoriu la strazi cu ampriza peste 14 m, optional la cele cu ampriza sub 14 m COrect trebuia invers, 1,5 metri minim, si admis exceptional limitat in timp sau spatiu zone de numai 1 metru! Mai ales ca se prevede delimitare fizica fata de carosabil - cum te depasesti pe pista de numai 1 metru? Sau doar cand cele doua benzi corespunzatoare celor doua sensuri de mers sunt adiacente? Ca nu e clar deloc! Dar cand se intalnesc doua biciclete cu remorca / tricicluri?) Rspuns: Art.25 al.1 - de ce limitare la lucrarile de utilitate publica prevazute de L.33 / 1994 ref. exproprieri pentru lucrari de utilitate publica? Amenajarea unui parc sau scuar (spatiu verde urban) nu ar trebui considerata de utilitate publica? Ca pot fi zone cu aceasta destinatie prevazuta in mai vechi PUZ-uri... Rspuns: L33 definete termenul Obiectiv de utilitate public. PUG nu poate modifica lista. n schimb, prin procedurile de urbanizare, respectiv restructurare, RLU aferent PUG asigur existena viitoarelor spaii verzi i dotri publice. Art.29 al.5 - nu sunt cam vag definite cauzele de exceptare de al obligatia de a evita survolul intravilanului de decolarea-aterizarea de pe aeroport? Ca din punct de vedere al sigurantei aeronautice e mai sigur si cand peste Cluj e ceva mai putina ceata sau cand vantul bate dinspre anumita directie etc. Nu e riscul ca acele cazuri de exceptie sa fie foarte dese, sau chiar regula, si deci reglementarea sa ramana mai mult "pe hartie"? In plus, e figurat grafic undeva mai exact culoarul, cu delimitari clare? Ca era vorba ca reorientarea usoara a pistei face ca si la decolare spre vest sau aterizare dinspre vest nu se mai zboara deasupra centrului orasului? Rspuns: prevederea rmne doar cu caracter de recomandare, fiind o decizie politic. Art. 31 al.1-2 - Exista o estimare cate certificate de urbanism sunt emise in prezent sau s-a cerut emiterea lor? Ca daca acum se emit de catre Primarie o gramada, pe baza vechiului RLU, prevederile noului RLU raman litera moarta inca o bucata de vreme si degeaba sunt mai clare si restrictive, ca haosul urbanistic mai continua o vreme si de acum incolo, pe motiv ca CU fusese emis anterior... Sigur ca RLU nou nu poate anula CU anterioare, dar pentru a ii evalua impactul ar fi nevoie de aceasta informatie, si ar trebui ca Primaria sa nu mai emita CU-uri... Rspuns: nu intr n responsabilitatea proiectantului PUG

Art. 31 al. 3-4: Observatii analoge celor de la pct. anterior OBSERVATII La Anexa 2 la proiectul de RLU La gradinite - 1 loc de parcare la fiecare 5 angajati, minim doua. Dar pentru parintii care aduc /iau copii de la gradinita? Ca locuri de oprire e nevoie de multe, din cauza fenomenului "mama-taxi". Sau se propune stavilirea lui? Rspuns: se face distincia ntre parcare i oprire, cf. legii circulaiei rutiere. Prinii intr n cea de a doua categorie, utiliznd locuri disponibile pe domeniul public. De ce trebuie sa existe locuri de parcare pt. vizitatori numai la peste 2 cladiri? Un bloc singur, de ex. o lama de 10 etaje cu multe scari, nu are nevoie de niciun loc pt. vizitatori? Seara cand sunt ocupate toate cele standard, vizitatorul sa fie tot pe trotuar / carosabil/ spatiul verde, ca pana acum? Ca e nerealist sa speram ca va lasa masina intr-un parcaj public si va veni cu alt mijloc de transport daca gazda nu i-a rezolvat loc de parcare... Rspuns: se va analiza Laudabila prevederea ref nr. minim de parcaje de biciclete si faptul ca trebuie intergrate in cladire sau anexa. Pacat insa ca nu se prevede si vreo cerinta tehnica necesara minima, ca sa se evite "semicercurile". Pacat ca la toate celelalte functiuni in afara locuintelor, cerinta de acoperire a parcajului de biciclete e doar cu caracter de recomandare. La institutii publice noi se putea prevedea ca un procent minimal sa fie acoperit... Rspuns: a se detalia solicitarea privind cerinele tehnice. Se va considera introducerea ultimei observaii. OBSERVATII la anexa 4 la proiectul de RLU La Etapa IV: se afirma "Extinderea orasului se va face in etape. Conditia pentru dezvoltarea unei zone noi este finalizarea viabilizarii zonei precedente". Este asta o conditie IMPERATIVA, asa cum suna din formulare, sau ceva cu caracter recomandativ? CUm se aplica asta practic raportat la zone in care deja exista constructii, desi zona nu e viabilizata? Vezi zona Sopor, Buna Ziua, Zorilor Sud, Faget, Borhanci etc. cu case in plin "camp"... Rspuns: instrumentul tehnic i administrativ de control al extinderii oraului este procedura de urbanizare. A se consulta UTRurile de urbanizare. OBSERVATII la ANEXA 6 la RLU La profile strazi 1_7 Este de apreciat pozitiv ca se propun piste de biciclete, de 1,5 metri latime pe sens, la strazi de 35, 30 si 26 metri ampriza (deci inclusiv trotuarele), cu exemplu concret str. Traian... (strazi IIA-IID) La profile strazi 2_7 Este de apreciat pozitiv ca se propun piste de biciclete, de 1,5 metri latime pe sens, sau pista in dublu sens 2x1,5 metri latime, la strada de 26 m sens unic (strada IIE)- exemplu concret culoar SOmesAbator, si respectiv strazi IIF-IIH. Se remarca la strazi mai inguste ca s-a inceput prin a ingusta trotuarul, nu pista, ceea ce este un proges de viziune! La profile strazi 3_7 Este de apreciat pozitiv ca se propun piste de biciclete, de 1,5 metri latime pe sens, la strazi de categorii IIi, IIj1, IIjs, IIIA, cu exemplu concret ocolitoare Floresti-Baciu La profile strazi 4_7 Este de apreciat pozitiv ca se propun piste de biciclete, de 1,5 metri latime pe sens, la strazi de categorii IIIB - III.D In schimb la IIIE pista propusa e de doar 1 metru latime, la ampriza de 16 m total, pentrru o strada rezidentiala colectoare. 1 metru e insuficient, mai bine se face alee recomandata pentru biciclete, la nivel de carosabil, nu de trotuar... Rspuns: se va analiza

La profile strazi 6_7 Este de apreciat pozitiv ca se propun piste de biciclete, de 1,5 metri latime pe sens, la strazi de categorii IIK1 - IIK3, cum este cazul pentru propusul inel Someseni - Borhanci - Manastur. In schimb este discutabila oportunitatea pistei comune pietoni-biciclisti, fara segregare, pe malul Somesului, aval piata Abator, propusa la IV3. Functioneaza adecvat numai la numar redus de pietoni si biciclisti, altfel conflictele sunt inevitabile si se impune segregare. O asemenea posibilitate ar trebui planificata din start, din proiectare. Rspuns: se va analiza La profile strazi 7_7 Este de apreciat pozitiv ca se propun piste de biciclete, de 1,5 metri latime pe sens, la Calea Turzii, latime ampriza 54 m. Dar nu rezulta din text pe ce portiune a acelei strazi ar fi aplicabil modelul? Rspuns: a se consulta plana de reglementri OBSERVATII la ANEXA 7 la RLU - Arii protejate Nu reiese daca extinderile vor duce si la interconectare, sau aceasta s-ar realiza prin culoare ecologice. Este un aspect esential. Rspuns: a se consulta plana de reglementri OBSERVATII la ANEXA 8 la RLU - Situri contaminate S-ar intelege ca pe terenurile TERAPIA nu exista nicio contaminare? Nici nu a existat, sau a fost eliminata? Dar la Tehnofrig, unde se spune ca erau acum cativa ani butoaie cu cianuri si alte substante periculoase, ramase "orfane" in ceva magazii, si cu semne de corodare? Rspuns: sursa datelor din tabel este ARPM.

Partea II-b - RASPUNSURI LA OBSERVATIILE SI COMENTARIILE PRELIMINARE din partea Clubului de Cicloturism Napoca, la RAPORTUL de MEDIU aferent noului PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (reactualizare PUG 1999) aflat in faza de procedura de avizare de mediu, document afisat pe www.primariaclujnapoca.ro la 04.03.2012 13. Justificarea extinderii intravilanului pe direcii strategice din punct de vedere al proteciei

mediului
Rspuns proiectant: Este cel aprobat prin Hotrrea Consiliului Local de aprobare a PUG 1999 n vigoare. Acesta a suferit modificri n perioade de valabilitate a PUG ului prin diferite PUZ-uri de extindere a intravilanului. n componena intravilanului existent intr o serie de trupuri, reprezentnd : a) localitatea de reedin Cluj-Napoca trup principal cu o suprafa de 9489,34 ha; b) trupuri izolate de locuine cu caracter rural i anexele agricole ale acestora cu o suprafa total de 351,06 ha; A se consulta Memoriul general capitolele 2.7 -Intravilan existent. Zone funcionale. Bilan teritorial i cap. 3.7 Intravilan propus. Zone funcionale. Bilan teritorial Diferena ntre suprafaa intravilanului existent descris mai sus i cea a intravilanului propus este rezultatul coreciilor aplicate asupra limitei acesteia, n scopul corelrii cu sitaia topografic i cadastral. S-a urmrit: a. reducerea frecevenei situaiilor n care limita intravilan divizeaz corpuri de proprietate. Acest lucru s-a realizat prin includerea n intravilan a poriunilor coprurilor de proprietate aflate n extravilan; suprapunerea limitei peste elemente topografice (n acelati timp limite cadastrale) recognoscibile n teren (cursuri de ap, drumuri, canale, limite ale suprafeelor foresteire sau ale livezilor, forme pregnante de relief etc); eliminarea insulelor sau peninsulelor de suprafa extravilan, aflate n interiorul teritoriului intravilan. Ca o msur excepional, a fost introdus n intravilan zona curpins ntre prelungirea spre est a B-dului Muncii i aeroport. Dezvoltarea intens a infrastructurii de transport n aceast zon (prelungirea bulevardului, construirea centurii ocolitoare Apahida-Vlcele, extinderea preconizat a aeroportului) crete potenialul de dezvoltare a activitilor cu caracter secundar i teriar. Funcional, PUG rezerv aceste suprafee pentru activiti de servicii, comer engros, depozitare i logistic, centru de expoziii, centru de afaceri etc.

b.

c.

14. Evaluare unei singue variante de plan- incorect ca proceur SEA Raspuns - elaborator raport de mediu: Evaluarea s-a completat in Doc. de Urbanism (var. martie 2012)i n RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA (var. Martie 2012)-cap. 2.4. Alternative la Varianta final a PUG ului. n ceea ce privete evoluia de ansamblu a oraului, direciile sale principale de dezvoltare, trebuie fcut observaia c dimensiunea excesiv a zonei intravilan, aa cum se prezint aceasta la momentul elaborrii PUG, reduce aproape n totalitate opiunile. Instrumentul cheie al introducerii n intravilan a teritoriilor acolo unde dezvoltarea trebuie impulsionat, respectiv al pstrrii n extravilan a rezervelor strategice de teren i a zonelor sensibile (de ex. arii naturale protejate) nu mai este disponibil n cazul municipiului Cluj, avnd n vedere proporia enorm de suprafee incluse nejustificat n intravilan prin PUG 1999, respectiv prin PUZuri ulterioare. Din acest motiv, dezvoltarea unor strategii alternative reale pentru evoluia n teritoriu a oraului este foarte dificil, impunndu-se ca soluie unic limitarea i raionarea ocuprii terenurilor intravilane, prin introducerea unor proceduri riguroase de urbanizare

15. Limite i statut de protecie neclar pentru zone fierbini, - cum, pentru ce se protejeaz Raspuns - elaborator raport de mediu: Problemele s-au clarificat in Doc. de Urbanism (var. martie 2012)i n RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA (var. Martie 2012)-cap. 4.2. si cap.5.3. 16. Stabilire, protejare culoare ecologice n zona Tufele Rosii-padurea Ghorgheni Raspuns - elaborator raport de mediu: Conf. Studiului de Fundamentare n domeniul mediului nconjurtor- RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA (var. Martie 2012)-cap7.4 -i Potentiale efecte asupra vegetatiei si cap.7.5 Potentiale efecte asupra ariilor si obiectivelor protejate. 17. Justificare la instituirea interdiciilor temporare/definitive de construire, analiz condiii de ridicare/ meninere a interdiciilor pentru pduri, poienie Raspuns - elaborator raport de mediu: A fost detaliat la intrebarea nr.3. 18. Referire la lucrri n curs n albia Someului Mic, far concluzii privind impactul de mediu Raspuns - elaborator raport de mediu: Conform proiectantului general al PUG Cluj-N, lucrrile aflate n desfurare n prealabilul aprobrii PUG nu fac obiectul reglementrilor documentaiei. 19. Insuficient evaluare din punct de vedere ecologic, biologic, asigurarea proteciei cadrului natural. Descrierea paraielor din Cluj-N este in viziune pur hidrotehnista, sugerand implicit ca e nevoie de mai multa "amenajare", prezentand orice sectiunea neamenajata ca ceva negativ, riscant, desi dpdv al protectiei mediului orice noua interventie antropica este indezirabila si ar trebui studiata si propusa mai degraba renaturarea. Evaluadea de mediu pare mai degraba una din perspective hidrotehiste, ingineresti si economice decat una din punct de vedere ecologic, biologic, de protectia mediului natural. Rspuns elaborator PUG: A se consulta RLU Ve - Zona verde de protecie a apelor sau cu rol de culoar ecologic: Zona cuprinde poriuni ale culoarelor rului Someul Mic i Canalului Morii, ce includ albiile minore, amenajrile hidrologice, cele de maluri, fii sau spaii verzi, circulaii pietonale i velo, mobilier urban etc, precum i fiile de protecie a cursurilor de ap secundare praielor - de pe versani. Culoarele aferente cursurilor de ap ofer oportunitatea dezvoltrii unei reele de spaii verzi ce pot include trasee pietonale i deci crearea unor legturi avantajoase n structura urban. Organizarea de ansamblu a culoarelor Someului i Canalului Morii va fi reglementat prin intermediul unor planuri directoare / Planuri Urbanistice Zonale ntocmite pentru ntregul parcurs intravilan al acestora sau pentru segmente semnificative ale acestui parcurs. Acestea vor stabili caracterul general al fiecrui tronson, seciunile / profilele de principiu ale malurilor, relaiile cu cartierele riverane, seturi de msuri, recomandri, restricii, servitui etc i tronsoanele pentru care se vor elabora Planuri Urbanistice de Detaliu, n vederea amenajrii i organizrii concrete a spaiilor. Pentru orice intervenii ce vizeaz amenajarea / reorganizarea acestui tip de spaii se vor elabora n mod obligatoriu Planuri Urbanistice de Detaliu. Tema de proiectare pentru elaborarea PUD va fi avizat n prealabil de ctre Comisa Tehnic de Urbanism i Amenajarea Teritoriului. Cursurile de ap secundare praiele - de pe versani i fiile de protecie aferente vor face obiectul unui program de amenajare complex, ce va urmri conservarea sau redobndirea caracterului cvasinatural al acestora. Programul va viza amenajarea hidrotehnic, nfiinarea infrastructurii pentru traficul lent pe anumite poriuni i organizarea spaiilor verzi, ntr-un concept peisagistic coerent. Interveniile vor urmri, pe lng aspectele tehnice, asigurarea coerenei imaginii urbane, reabilitarea amenajrilor, a plantaiilor, ameliorarea peisajului i a mediului. Majoritatea spaiilor din aceast categorie sunt parte a sistemului de spaii publice.

Organizarea, reabilitarea sau modernizarea acestora va fi abordat de o manier integrat i se va desfura numai pe baz de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea funcionalitii i imaginii urbane, dezvoltarea cu prioritate a deplasrilor pietonale / velo i a infrastructurii specifice, reglementarea circulaiei autovehiculelor i a parcrii, organizarea mobilierului urban i a vegetaiei. Se conserv, de regul, actuala structur a spaiilor verzi, a sistemului de alei i platforme. Intervenii viznd regularizri de albii, amenajri hidrotehnice, praguri de fund, bazine de retenie, organizarea spaiilor verzi, a sistemelor de alei i platforme etc, se vor realiza numai pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu ce vor include studii de fundamentare hidrologice, dendrologice, peisagere etc. Se va urmri n mod obligatoriu conservarea / redarea caracterului cvasinatural al zonei. Se interzice placarea albiilor / malurilor cu plci de beton sau betonarea acestora. In zonele de restructurare / urbanizare, fiile de protecie vor fi organizate ca spaii verzi publice cuprinznd vegetaie joas, medie i nalt, urmrindu-se fixarea terenului, protejarea acestuia fa de fenomene de eroziune. Se vor putea organiza trasee pietonale i velo, locuri de odihn etc. Eliminarea arborilor maturi este interzis, cu excepia situaiilor n care acetia reprezint un pericol iminent pentru sigurana persoanelor sau a bunurilor sau ar mpiedic realizarea construciilor. Raspuns - elaborator raport de mediu: Evaluarea de mediu din RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA., supus dezbaterii publice s-a bazat pe informatiile si datele tehnice furnizate de Documentatiile de Urbanism si respectiv de Studiile de Fundamentare,actualizate pana in feb.2012. 20. Date depsite, fr analiza cauzelor i msurilor propuse pentru alimentare cu ap, reele de canalizare, epurare ape uzate; Raspuns - elaborator raport de mediu: S- a formulat raspunsul complet, la intrebarea nr.7 21.Pentru problemele de poluare atmosferica se mentioneaz doar standarde, fra analiza situaiei actuale i viitoare, cu concluzii i msuri Raspuns - elaborator raport de mediu: S- a formulat raspunsul complet, la intrebarea nr.5 22. Lipsesc prevederi privind protecia arborilor seculari, obiective si beneficii. (ex. Habitat pentru alte specii) Raspuns - elaborator raport de mediu: RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA -cap7.4 - Potentiale efecte asupra vegetatiei si cap.7.5 Potentiale efecte asupra ariilor si obiectivelor protejate, a fost elaborat in conformitate. cu datele furnizate de Studiul de Fundamentare n domeniul mediului nconjurtor .

Partea III-a - raspunsuri la observatiile si comentariile preliminare din partea RUR , Biroul Territorial pentru Regiunea N-V, la PUG aflat in faza de procedura de avizare de mediu ,document afisat pe www.primariaclujnapoca.ro la 04.03.2012 RSPUNSURI DIN PARTEA ELABORATORULUI PUG: n primul rnd dorim s constatm c simpla actualizare nu poate justifica lipsa unor studii de fundamentare absolut necesare dup trecerea perioadei de cel puin zece ani. Rspuns: Studiile s-au elaborat n 2009 i au fost prezentate public pe site-ul Primriei. Municipiul Cluj-Napoca merit o atenie corespunztoare dimensiunilor cu care intravilanul a crescut de la prima generaie din 1976, mai ales c interpretarea specific local a generaiei a doua de planuri din anul 2000 a creat o stare de asediu asupra teritoriilor libere de construcii, n special fiind vizate cele care au avut o destinaie i o stare evoluat de dezvoltare fizic. Rspuns: Este cel aprobat prin Hotrrea Consiliului Local de aprobare a PUG 1999 n vigoare. Acesta a suferit modificri n perioade de valabilitate a PUG ului prin diferite PUZuri de extindere a intravilanului. n componena intravilanului existent intr o serie de trupuri, reprezentnd : a) localitatea de reedin Cluj-Napoca trup principal cu o suprafa de 9489,34 ha; b) trupuri izolate de locuine cu caracter rural i anexele agricole ale acestora cu o suprafa total de 351,06 ha; A se consulta Memoriul general capitolele 2.7 -Intravilan existent. Zone funcionale. Bilan teritorial i cap. 3.7 Intravilan propus. Zone funcionale. Bilan teritorial Diferena ntre suprafaa intravilanului existent descris mai sus i cea a intravilanului propus este rezultatul coreciilor aplicate asupra limitei acesteia, n scopul corelrii cu sitaia topografic i cadastral. S-a urmrit: a. reducerea frecevenei situaiilor n care limita intravilan divizeaz corpuri de proprietate. Acest lucru s-a realizat prin includerea n intravilan a poriunilor coprurilor de proprietate aflate n extravilan; suprapunerea limitei peste elemente topografice (n acelati timp limite cadastrale) recognoscibile n teren (cursuri de ap, drumuri, canale, limite ale suprafeelor foresteire sau ale livezilor, forme pregnante de relief etc); eliminarea insulelor sau peninsulelor de suprafa extravilan, aflate n interiorul teritoriului intravilan. Ca o msur excepional, a fost introdus n intravilan zona curpins ntre prelungirea spre est a B-dului Muncii i aeroport. Dezvoltarea intens a infrastructurii de transport n aceast zon (prelungirea bulevardului, construirea centurii ocolitoare Apahida-Vlcele, extinderea preconizat a aeroportului) crete potenialul de dezvoltare a activitilor cu caracter secundar i teriar. Funcional, PUG rezerv aceste suprafee pentru activiti de servicii, comer engros, depozitare i logistic, centru de expoziii, centru de afaceri etc.

b.

c.

Lipsa analizei disfuncionalitilor care asigur pe capitole cunoaterea principalelor zone de intervenie necesare ne face s nu putem justifica prioritile n dezvoltarea viitoare. Nu credem c aceasta poate fi un scop deliberat. Rspuns: Disfuncionalitile sunt analizate n Memoriul general cap. 2 Stadiul actual al dezvoltrii urbanistice iar prioritile sunt detaliate la fiecare subcapitol al capitolului 3 Propuneri de organizare urbanistic sub form de tabel i obiective. Suntem n faa unui plan n care dincolo de reglementrile stufoase se va putea interveni cu uurin n diverse zone cu condiia obinerii unor avize sau acorduri din partea persoanelor reprezentative. Este iminent de a institui interdicii definitive pe zone de ateptare sau regenerabile- aplicarea ntocmai a Agendei 21. Rspuns: Reglementrile sunt precise, nu stufoase. A se citi RLU cu atenie. Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca elaborat n anul 2012 are obligaia s asigure

un cadru legal conform legislaiei actuale (Legea 350/2001) pe o perioad de zece ani cu stabilirea unei planificri anuale sau bianuale n succesiunea obiectivelor propuse asigurnd spaiul de dezvoltare pentru toate obiectivele previzibile bazat n primul rnd pe infrastructura necesar recuperabil, precum s includ propuneri profesionale ntr-o planificare spaial pn la cel puin douzeci de ani. Rspuns: Exprimarea e confuz, nu rezult clar obiecia.

Partea III-b - raspunsuri la observatiile si comentariile preliminare din partea RUR , Biroul Territorial pentru Regiunea N-V, la RAPORTUL de MEDIU aferent noului PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (reactualizare PUG 1999) aflat in faza de procedura de avizare de mediu ,document afisat pe www.primariaclujnapoca.ro la 04.03.2012 23. Nu se precizeaz studiile de fundamentare, ca baz pentru actualizarea PUG Raspuns: date MEMORIUL GENERAL -.PUG (varianta martie 2012)- cap1.3Surse de documentare. i conf. RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA (var. Martie 2012)cap.2- Continut si Obiective PUG Rspuns proiectant: Studiile s-au elaborat n 2009 i au fost prezentate public pe site-ul Primriei. 24. Lipsa analizei disfuncionalitilor, care s argumenteze, pe capitole, identificarea principalelor zone de intervenie, cu justificarea prioritilor de dezvoltare Raspuns: Datele se regasesc in MEMORIUL GENERAL -.PUG (varianta martie 2012)- cap.2.4 Potential economic/ subcap.-2.4.5 Disfunctii. 25. Limite neclare pentru zonele protejate, motivele instituirii statutului de protecie, tip de aciuni permise/interzise (interdicii temporare/definitive); Rspuns proiectant: Limitele zonelor naturale protejate existente, att cele de rezervaii naturale (arii naturale de interes naional), ct i cele aferente Reelei Natura 2000 sunt foarte precise, fiind preluate de pe site-ul Ministerului Mediului i a Pdurilor http:// www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm. Aceste zone sunt reglementate de planurile de management aferente. Dac o zon natural protejat nu are plan de management, prin PUG se instituie o interdicie de construire pn la realizarea acestuia. Pentru zonele naturale protejate propuse sunt marcate limitele pe plana de Reglementri UTR. Pn la finalizarea procedurii legale de instituire a stautului de arie natural protejat i a intrrii n vigoare a planurilor de management, respectiv a regulamentelor specifice, Planul urbanistic General asigur protecia acestor zone prin intermediul Regulamentului local de urbanism aferent. Principala msur de protecie este restricionarea activitilor de construcii. A se consulta RLU aferent PUG, Articolul 6 Zone cu valoare peisagistic i zone naturale protejate Rspuns: zonele care, prin PUG, primesc aceste tipuri de interdicii sunt marcate distinct pe plana de reglementri urbanistice, component a documentaiei PUG. Zonele cu interdicie temporar de construire sunt: zonele propuse pentru instituirea statutului de arie natural protejat (interdicie pn la instituirea statutului i intrarea n vigoare a planului de management i a regulamentului ariei protejate); zonele grevate de servitui publice (interdicie pn la realizarea obiectivului de utilitate public) zonele aflate n interiorul ansamblurilor de locuine colective construite nainte de 1990 pn la realizarea programelor de regenerare urban i a PUZ-urilor aferente. A se consulta RLU(febr.2012) aferent PUG, LcA. Reglementarea zonelor de risc se face n cadrul RLU(febr.2012), Articolul 8 Zone expuse la riscuri naturalesi se regasesc si in RAPORTUL de MEDIU aferent PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (reactualizare PUG 1999) cap. 4.2 ,5.3. 26. Neclariti n propunerea ca zone de urbanizare pentru poienie, liziere Rspuns proiectant: Poienile au fost delimitate ca subzon S_VPf/ps subzon de puni/fnae n interiorul zonelor mpdurite pe plana de Reglementri UTR i sunt cuprinse

n RLU la UTR Vp Zon verde Pduri n intravilan- la Utilizarea funcional se specific meninerea utilizrii actuale de pune sau fna. Rspuns: conf.date MEMORIUL GENERAL -Doc.PUG (varianta martie 2012)- cap3.2.1.1 ZONE DE DEZVOLTARE. EXTINDEREA ZONEI INTRAVILAN . i conf. RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA (var. Martie 2012)-cap.11.2- modificri estimate ca fiind determinate de aplicarea PUG- (Raspuns complet la intrebarea nr.12)

27. Proiecte (ex. Protectie mal in zona Sapca Verde, refacere baraj Manastur,recalibrare albie Somesul Mic pe zona baraj Manastur-pod Garibaldi, protecii de mal cu zid de beton, defriari n albie pe sectorul amonte i aval de confluenta cu paraul Nad) enumerarte ca n curs de execuie, fr prezentarea modului n care au fost asumate ca necesare, analiza efectelor realizrii lor Rspuns proiectant: A se consulta RLU Ve - Zona verde de protecie a apelor sau cu rol de culoar ecologic: Zona cuprinde poriuni ale culoarelor rului Someul Mic i Canalului Morii, ce includ albiile minore, amenajrile hidrologice, cele de maluri, fii sau spaii verzi, circulaii pietonale i velo, mobilier urban etc, precum i fiile de protecie a cursurilor de ap secundare praielor - de pe versani. Culoarele aferente cursurilor de ap ofer oportunitatea dezvoltrii unei reele de spaii verzi ce pot include trasee pietonale i deci crearea unor legturi avantajoase n structura urban. Organizarea de ansamblu a culoarelor Someului i Canalului Morii va fi reglementat prin intermediul unor planuri directoare / Planuri Urbanistice Zonale ntocmite pentru ntregul parcurs intravilan al acestora sau pentru segmente semnificative ale acestui parcurs. Acestea vor stabili caracterul general al fiecrui tronson, seciunile / profilele de principiu ale malurilor, relaiile cu cartierele riverane, seturi de msuri, recomandri, restricii, servitui etc i tronsoanele pentru care se vor elabora Planuri Urbanistice de Detaliu, n vederea amenajrii i organizrii concrete a spaiilor. Pentru orice intervenii ce vizeaz amenajarea / reorganizarea acestui tip de spaii se vor elabora n mod obligatoriu Planuri Urbanistice de Detaliu. Tema de proiectare pentru elaborarea PUD va fi avizat n prealabil de ctre Comisa Tehnic de Urbanism i Amenajarea Teritoriului. Cursurile de ap secundare praiele - de pe versani i fiile de protecie aferente vor face obiectul unui program de amenajare complex, ce va urmri conservarea sau redobndirea caracterului cvasinatural al acestora. Programul va viza amenajarea hidrotehnic, nfiinarea infrastructurii pentru traficul lent pe anumite poriuni i organizarea spaiilor verzi, ntr-un concept peisagistic coerent. Interveniile vor urmri, pe lng aspectele tehnice, asigurarea coerenei imaginii urbane, reabilitarea amenajrilor, a plantaiilor, ameliorarea peisajului i a mediului. Majoritatea spaiilor din aceast categorie sunt parte a sistemului de spaii publice. Organizarea, reabilitarea sau modernizarea acestora va fi abordat de o manier integrat i se va desfura numai pe baz de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea funcionalitii i imaginii urbane, dezvoltarea cu prioritate a deplasrilor pietonale / velo i a infrastructurii specifice, reglementarea circulaiei autovehiculelor i a parcrii, organizarea mobilierului urban i a vegetaiei. Se conserv, de regul, actuala structur a spaiilor verzi, a sistemului de alei i platforme. Intervenii viznd regularizri de albii, amenajri hidrotehnice, praguri de fund, bazine de retenie, organizarea spaiilor verzi, a sistemelor de alei i platforme etc, se vor realiza numai pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu ce vor include studii de fundamentare hidrologice, dendrologice, peisagere etc. Se va urmri n mod obligatoriu conservarea / redarea caracterului cvasinatural al zonei. Se interzice placarea albiilor / malurilor cu plci de beton sau betonarea acestora. In zonele de restructurare / urbanizare, fiile de protecie vor fi organizate ca spaii verzi

publice cuprinznd vegetaie joas, medie i nalt, urmrindu-se fixarea terenului, protejarea acestuia fa de fenomene de eroziune. Se vor putea organiza trasee pietonale i velo, locuri de odihn etc. Eliminarea arborilor maturi este interzis, cu excepia situaiilor n care acetia reprezint un pericol iminent pentru sigurana persoanelor sau a bunurilor sau ar mpiedic realizarea construciilor. Rspuns: conform datelor din MEMORIUL GENERAL Doc.PUG - (varianta martie 2012) cap.3.9. Dezvoltare echiprii edilitaresi sunt cuprinse si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA ncap.4.1.2Calitatea actual a apei, cap.7.2 Poteniale efecte asupra calitii apelor, cap.15.6 Msuri propuse pentru a reduce i compensa efectele adverse ala implementrii PUG- ului si Surse de apa- (Raspuns complet R nr.7) 28. analiza sistemului de spaii verzi, amenajate i angrenate n structura activ a oraului, vulnerabilitatea n faa dezvoltrii investiiilor Rspuns proiectant : A se citi RLU ,capitolele referitoare la spaiile verzi (Va, Vs,Ve, VP, VPr) Rspuns: conform datelor din MEMORIUL GENERAL Doc.PUG - (varianta martie 2012) cap.3.2.5. Protectia mediului.spatii verzi , cap.3.4 Dezvoltarea activitatilor, cap.3.7Intravilanul propus si sunt cuprinse si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJNAPOCA cap-.7.5- cap7.7 Potentiale efecte asupra ariilor si obiectivelor protejate/ potentiale efecte asupra peisajului.(idem raspuns la intrebarea nr.30) 29. Insufficient analiza asupra oraului pentru implicaiile problemelor de trafic rutier, poziia Aeroportului Rspuns proiectant: proiectul se afl n desfurare (pentru extinderea i modernizarea aeroportului s-au fcut deja investiii) i a fost preluat ca atare n PUG. Detaliile tehnice privind investiia se pot consulta n PUZul aferent, PUG prelund doar destinaia terenurilor. Acesta are aviz de mediu, observaiile trebuiau fcute la dezbaterea raportului de mediu aferent. Prin PUG , UTR Ta/UTa se propune interzicerea survolrii deasupra oraului pentru zborurile comerciale: Se recomand ca pentru zborurile comerciale, decolarea aeronavelor s se realizeze exclusiv pe direcia vest-est, iar aterizarea acestora, pe direcia est-vest, fr survolarea teritoriului intravilan a municipiului Cluj-Napoca. Este acceptabil decolarea / aterizarea aeronavelor pe direciile contrare i survolarea oraului doar n situaiile n care considerente de sigurana navigaiei aeriene o impun. Vezi rspunsul la ntrebarea nr.9 Raspuns: conform datelor de Raspuns de la intrebarea nr.5 30. Probleme identificate privind dezvoltri imobiliare haotice, vulnerabilittaea spaiilor verzi existente n fata dezvoltrii investiiilor, etc., insuficient clarificate, fr soluii concrete; Rspuns proiectant: A se consulta memoriul general i RLU Rspuns: Conform datelor din MEMORIUL GENERAL- Doc.PUG - (varianta martie 2012) cap.3.2.5. Protectia mediului.spatii verzi, cap.3.4 Dezvoltarea activitatilor, cap.3.7Intravilanul propus si sunt cuprinse si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJNAPOCA cap.4.2,cap-.7.5, cap7.7 Potentiale efecte asupra ariilor si obiectivelor protejate/ potentiale efecte asupra peisajului. Cluj-Napoca are trei vocaii: universitate-cercetare, cultur(turism), administraie. n consecin s-a optat pentru o dezvoltare urban prin sectorul teriar. Funcia de centru administrativ judeean este dat. Datorit suprafeelor mari de intravilan rmase neurbanizate (51% din suprafaa intravilanului existent), teritoriul intravilan a fost mprit n dou mari categorii de suprafee: suprafee urbanizate: zona central, instituii i servicii, locuine, activiti economice, gospodrire comunal, zona de construcii tehnico edilitare, zone cu destinaie special, spaii verzi publice, ci de comunicaie i transport

suprafee neurbanizate: teren agricol i uniti agro-zootehnice, pduri, terenuri nefolosite De aceea procentele i proporiile zonelor funcionale sunt calculate raportat la suprafaa urbanizat Aceasta va crete procentual (de la 48,16% la 76,48%) i de la 4737ha la 8066ha. SPAII VERZI Cota de spaii verzi previzionat de PUG: Prin msurile propuse, cota de spaii verzi pe cap de locuitor este aproape dublat, de la 15,92 mp la 29,69 mp (raportat la o populaie estimat la 380.000 locuitori, n 2009). Cele mai importante suprafee adugate bilanului spaiilor verzi sunt: transformarea poriunii estice a pdurii hoia i a punilor adiacente n parc public/ pdure de agrement (aproximativ 104ha) - transformarea unei poriuni nordice a pdurii Fget n parc public/ pdure de agrement(aproximativ 26ha) - zona verde Est cartodrom, lacurile de est, Selgros (aprox. 25ha) - Bile Someeni (aprox. 21ha) - fie verde adiacent fiei de protecie a magistralei de gaz sud-est (aprox.21ha) - succesiune de spaii verzi trasee pietonale i ciclistice n lungul culoarului Someului (aprox. 98 ha) - amenajarea de spaii verzi n lungul diverselor cursuri de ap i a zonelor de protecie a infrastructurii tehnice din sud-estul intravilanului (aprox.143ha) - aqua park cartierul Grigorescu (aprox. 5 ha) Zonele de urbanizare vor include spaii verzi, dimensionate proporional cu suprafeele viabilizate i n funcie de funciunile urbane introduse. Aceste suprafee verzi se afl astzi predominant pe proprieti private. Prin intermediul procedurii de urbanizare, reglementat n cadrul Regulamentului local de urbanism aferent PUG, aceste suprafee, alturi de cele necesare pentru realizarea infrastructurii, vor fi transferate domeniului public. Dimensionarea, amplasarea i orgamizarea acestor spaii verzi vor fi stabilite prin intermediul Planurilor urbanistice zonale de urbanizare. Alturi de spaiile verzi publice, Planul urbanistic general protejeaz livezile i pdurile existente, prin restricionarea operaiunilor de urbanizare pe aceste suprafee. 31. Analiz insuficient pentru reelele tehnico-edilitare Raspuns: S- a formulat raspunsul complet, la intrebarea nr.7 32. Lips prevederi ferme pentru asigurarea proteciei cadrului natural urban: culoarul Someului Mic, canalul Morii, paraie afluente, coline i pduri de contur; Rspuns proiectant : A se vedea rspunsul la ntrebarea nr.27 Prin PUG pdurile i livezile sunt protejate i conservate a se citi RLU VP- zon verde pdure n intravilan Conform Studiului Peisagistic Teritorial, concluziilor grupului de lucru privind Problemele de mediu n cadrul proiectului de elaborare PUG Cluj-napoca i recomandrilor Grzii Naionale de Mediu-Comisariatul Regional Cluj, prin RLU livezile sunt meninute i protejate, ntruct au un rol ecologic important prin: -asigurarea produciei de aer proaspt, controlul curenilor de aer, reglarea vitezei vntului; -reducerea, minimizarea eroziunilor i fixarea solului; -constituie coridoare ecologice i fac parte dintr-un concept integrat de conservare a mediului n ora i mprejurimile sale.innd cont c teritoriul intravilan cuprinde suprafee suficiente pentru dezvoltare, nu exist nici o motivaie tehnic, economic sau juridic pentru transformarea livezilor n teren pentru construcii. Rspuns: Conform datelor din MEMORIUL GENERAL Doc.PUG - (varianta martie 2012) cap.2.10.2- Zone verzi urbane,cap.3.2.5. Protectia mediului.spatii verzi, cap.3.4 Dezvoltarea activitatilor, cap.3.7Intravilanul propus, cap.3.9 dezvoltarea echiparii edilitare si sunt cuprinse si in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA cap.4.2,cap-.7.5, cap7.7 Potentiale efecte asupra ariilor si obiectivelor protejate/ potentiale efecte asupra peisajului RUL SOMEUL MIC Se impune finalizarea lucrrilor in curs de execuie in raza municipiului cu o atenie sporita in zonele de confluenta cu afluenii Someului Mic, respectiv nchiderea incintelor ndiguite in aceste zone, ca o

garanie a evitrii fenomenelor de inundabilitate. Pentru protejarea cestor lucrri este necesara extinderea zonelor de amenajare a albie minore a Someului Mic, att in amonte de municipiu cat si in aval. Lucrrile de amenajare a albiei Someului Mic, devierea cursului in zona Aeroportului Internaional Cluj Napoca precum si a afluenilor : prul Zpodie, Beca, Murturii si Canalul Morii, sunt cuprinse intr-un proiect amplu avizat pana pe plan interministerial. Sunt necesare de asemenea lucrri de ntreinere a digurilor in amonte de Cluj, respectiv un program de urmrire a comportrii si exploatrii construciilor hidroenergetice existente in aceasta zona. Pentru asigurarea seciunii de debuare a debitului de apa cu asigurarea de 1% se impune refacerea podului Garibaldi subdimensionat in prezent. Totodat se impune ca necesara asigurarea unui debit de servitute pe rul Someul Mic in municipiu, care va garanta creerea unui luciu de apa curat ca un factor de ecologizare si de folosire a cursului de apa in scopuri de agrement. Zonele verzi urbane Insule verzi n corpul urban. Parcurile, grdinile publice, i n general spaiile verzi publice amenajate sunt elemente ale reelei verzi intraurbane. Bandouri verzi. Bandourile verzi au rolul de a stabili zone-tampon ntre structuri urbane de caracter diferit. Aceste fii pot fi de diferite tipuri: limit spaial/ prag urban ntre cartiere/, barier de protecie/ ntre funciuni diferite: ex. locuire i industrie/ i legtur pietonal verde. Dincolo de rolul ecologic i ambiental ele sunt instrumente de refacere a coerenei imaginii urbane, acolo unde claritatea de percepie i orientabilitatea sunt periclitate de dezvoltri recente. Principalele zone de interes natural n intravilan sunt parcurile, grdinile urbane de dimensiuni mari: Grdina Botanic, Parcul Babe, Parcul Central, Parcul Rozelor, Parcul Feroviarilor etc. O flor foarte bogat se gsete n interiorul oraului la Grdina Botanic, loc n care i-au gsit adpostul i unele specii de animale Reele peisagere O categorie aparte o constituie reelele peisagere, care pot fluentiza legturile urbane, cile de comunicare ntre ora i mediul natural nconjurtor i cele din interiorul oraului. Presiunea pieei imobiliare, coroborat cu lipsa unei viziuni de dezvoltare urban de ansamblu, creeaz situaii conflictuale n relaia dintre mediul construit i cel natural. Zonele verzi amenajate din interiorul cartierelor de locuit i cele din centru nu sunt interconectate i nici conectate corespunztor cu mediul natural din jurul oraului, n mare msur din cauza infrastructurii, a dotrilor de loisir, sport, turism, agrement insuficiente. Relaia ora- peisaj Una dintre problemele majore ale peisajului n general este lipsa unei limite clare a mediului construit, cauzat de dezvoltarea urban, de extinderea necontrolat a oraului. Extinderea mediului construit n defavoarea mediului natural, prin creterea zonei rezideniale n lipsa oricrei concepii generale, directoare creeaz dificulti de durat n dezvoltarea coerent a oraului. Perspective valoroase sunt puse n pericol datorit amplasrii nefavorabile a unor cldiri. Cele mai importante suprafee adugate bilanului spaiilor verzi sunt: -transformarea poriunii estice a pdurii hoia i a punilor adiacente n parc public/ pdure de agrement (aproximativ 104ha) - transformarea unei poriuni nordice a pdurii Fget n parc public/ pdure de agrement(aproximativ 26ha) - zona verde Est cartodrom, lacurile de est, Selgros (aprox. 25ha) - Bile Someeni (aprox. 21ha) - fie verde adiacent fiei de protecie a magistralei de gaz sud-est (aprox.21ha) - succesiune de spaii verzi trasee pietonale i ciclistice n lungul culoarului Someului (aprox. 98 ha) - amenajarea de spaii verzi n lungul diverselor cursuri de ap i a zonelor de protecie a infrastructurii tehnice din sud-estul intravilanului (aprox.143ha) - aqua park cartierul Grigorescu (aprox. 5 ha) Zonele de urbanizare vor include spaii verzi, dimensionate proporional cu suprafeele viabilizate i n funcie de funciunile urbane introduse. Aceste suprafee verzi se afl astzi predominant pe proprieti private. Prin intermediul procedurii de urbanizare, reglementat n cadrul Regulamentului local de urbanism aferent PUG, aceste suprafee, alturi de cele necesare pentru realizarea infrastructurii, vor fi transferate domeniului public. Dimensionarea, amplasarea i orgamizarea acestor spaii verzi vor fi stabilite prin intermediul Planurilor urbanistice zonale de urbanizare. Alturi de spaiile verzi publice, Planul urbanistic general protejeaz livezile i pdurile existente, prin

restricionarea operaiunilor de urbanizare pe aceste suprafee. 33. Nu se abordeaza corelarea cu PATJ, prin prisma reformulrii unor strategii de dezvoltare la nivel judeean (industrii poluante, traseul autostrzii); identificarea politicilor de protecie a medilui la nivelul unei structuri metropolitane; Raspuns: Detaliisunt prezentate in RAPORTUL de MEDIU aferent PUG reactualizat pentru CLUJ-NAPOCA , cap.3 Alte Planuri /Programe in posibila relatie cu planul propus ( conf. cu cap.1.2- Obiectivele lucrarii/ subcap.1.2.2. -Prevederi ale strategiei i programului de dezvoltare ale municipiului Cluj-Napoca.Obiective strategice i msuri enunate n PATJ Cluj 34. nu se trateaz modul de rezolvare prin PUG pentru fiecare dintre situaiile identificate la cap. 2.4. Alternative ale PUG Raspuns: Detalii sunt prezentate in csdrul raspunsului de la intrebarea nr.10.

Partea a IV a -Raspunsuri la intrebarile D -lui POPA Marcel Lucian

35. Identificare clar zone de protecie pentu reele de apa, inclusiv rezervoare, canalizare, alte retele Raspuns: datele sunt conf.cu informatii PROIECTANT DE SPECIALITATE REELE DE AP I CANALIZARE si Memoriu Gen.doc.PUG, Cap 3.9- dezvoltare echipamente edilitare(varianta martie 2012) i se regsesc i in RAPORTUL de MEDIU -cap.4.1.2 i cap. 15.1.2.2 Echipare edilitar In privinta alimentarii cu apa a orasului Cluj Napoca Compania de apa Somes are o preocupare permanenta in acoperirea necesarului de apa potabila , atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Daca in ceea ce priveste reabilitarea retelelor existente se poate discuta despre un program concret in derularea lucrarilor , programul de extindere a sistemului de alimentare cu apa trebuie sa fie in stransa corelare cu prevederile noului Plan urbanistic general referitoare la zonele de dezvoltare ale Municipiului.Programul de extindere trebuie sa acopere atat cantitativ necesitatile nou aparute, cat mai ales sa asigure presiunile de serviciu legate de amplasamentul zonelor de dezvoltare. Lucrarile care vor face obiectul noului program trebuie sa respecte prevederile legale referitoare la zonele de protectie dupa cum urmeaza: a) staii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cldirilor; b) instalaii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaiei; c) rezervoare ngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cldirilor; d) aduciuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora; e) alte conducte din reelele de distribuie, 3 m. Problema dezvoltrii sistemului centralizat de canalizare trebuie abordata prin prisma modernizrii celor doua componente principale, respectiv: reeaua de canalizare (inclusiv pomparea apei uzate) si staia de epurare. Colectarea si transportul apei uzate Lucrrile necesare in acest domeniu, considerat prioritar in ceea ce privete ecologizare municipiului Cluj-Napoca: nlocuirea tronsoanelor vechi de canal care reprezint o sursa de infiltraii si care conduc la o poluare necontrolata a stratului acvifer. redimensionarea si nlocuirea tronsoanelor de canal care nu mai fac fata deburii apelor uzate de tranzit din cartierele mrginae. Staiile de pompare ape uzate In funcie de configuraia topografica a zonelor unde se va extinde reeaua de canalizare si care vor fi integrate in sistemul centralizat de canalizare. Epurarea apei uzate In cadrul Programului POS Mediu cu finanare din Fonduri de Coeziune, se realizeaz treapta teriara pentru staia de epurare a municipiului. Necesitatea si oportunitatea reabilitrii si extinderii staiei de epurare a constat in: In configuraia actuala, staia de epurare garanteaz etapa secundara pe parcursul anului si chiar ndeprtarea azotului pentru cteva luni pe an. Dei nu este posibila garantarea etapei teriare in sigurana, structurile existente ca decantoarele primare si bazinele de aerare pot fi incluse in noul concept de epurare. Rul Some are o capacitatea hidraulica suficienta pentru recepia apei epurate Protecia mpotriva inundaiilor rului Some Existenta terenului pentru extinderea SE; Distanta suficienta (> 300 m) de cea mai apropiata zona de case; Existenta terenului pentru extinderea staiei In cadrul programului de investiii in derulare: Programul POS Mediu cu finanare din Fonduri de Coeziune, Compania de Apa Some S.A realizeaz lucrri de extindere si reabilitare a reelelor de canalizare in zonele: zona centrala cartier Gheorgheni cartier Marti cartier Europa Drumul Slicii (Fgetului)

 zona Fget; zona Palacsay; zona Calea Turzii sud zona Borhanci; zona Frunziului zona Cmpului cartier Grigorescu (vest); Memoriu general 119 zona Calea Baciului. zona Oaului De asemenea, in cadrul programului s-au prevzut si alte lucrri de construcii cum sunt: deversoare pe reeaua de canalizare care funcioneaz in sistem unitar, lucrri de reabilitare a staiei de pompare apa uzata din zona Depoului CFR si construirea unei noi staii de pompare in zona strzii Al Donici, precum si lucrri de reabilitare si extindere a staiei de epurare. Compania de apa Somes prin programul de reabilitare si extindere a retelelor de canalizare are ca obiectiv acoperirea intregii zone locuite. Pentru o buna functioanre a retelei de canalizare din Municipiul Cluj Napoca, in ansamblul ei, trebuie avute in vedere urmatoarele: Dimensionarea retelelor in zonele reabilitate in asa fel inact sa poata prelua si debitele de canalizare aferente noilor zone de dezvoltare Identificarea zonelor de dezvoltare ale municipiului si prevederea pentru acestea a sistemelor de canalizare, in vederea extinderii seviciilor de colectare a apei uzate. In noile zone, acolo unde conditiile de relief permit sa fie prevazut un sistem de canlizare separativ, prin care sa poata fi evitata suprasolicitarea tronsoanelor existente. In aceste zone trebuie / nepermanente , evitand astfel suprasolicitarea sistemului aflat in exploatare. In zonele in care deversoarele de descarcare a apelor mari exista si creeaza probleme , este necesara reconsiderarea cotelor pragurilor deversante in concordanta cu noile valori de debite afluente.

36. Impactul asupra sanatatii populaiei din zone rezideniale a liniilor electrice de nalt tensiune analiz, soluii/masuri Raspuns: datele sunt conf.cu informatii PROIECTANT DE SPECIALITATE REELE ELECTRICE si in Memoriu Gen.doc.PUG, Cap 3.9- Dezvoltare echipamente edilitare(varianta martie 2012) i se regsesc i in RAPORTUL de MEDIU -cap.4.1.2 i cap. 15.1.2.2 Echipare edilitar Pe baza datelor furnizate privind dezvoltarea zonelor i conform cu prescripiile energetice n vigoare PE 155/92, PE 132/92, PE 135/91 i evoluia consumului de energie electric se prevd urmtoarele solicitri energetice n noile zone de urbanizare prppuse prin PUG. Se dorete creterea gradului de siguran n alimentarea cu energie electric si Se preconizeaz urmtoarele: nlocuirea instalaiilor, elementelor din reeaua electric care sunt depite din punct de vedere al duratei medii de funcionare este indispensabil Modernizri n toate instalaiile SD Cluj: staii, posturi de transformare, linii electrice de 110 kV, medie tensiune i joas tensiune, firide i cutii de distribuie de joas de tensiune etc Modernizarea circuitelor secundare prin introducerea proteciilor cu relee n tehnologie numeric. Reelele aeriene de nalt i medie tensiune din zonele poluate vor avea izolaie siliconic continuarea aciunii, care este demarat din 1999. Realizarea de reele subterane de medie tensiune numai din cabluri cu izolaie din polietilen reticulat i accesorii moderne continuarea aciunii, care este demarat din 1998 Construirea, n urmtorii ani a unei hidrocentrale n regim reversibil cu o capacitate de 1.000 MW la Tarnia, n judeul Cluj, care va prelua surplusul de energie de la unitatea a II-a a centralei nucleare de la Cernavod, crend un surplus energetic de 700 MW. 37. Lipsa analiz impact al amplasrii Centrului de management al deseurilor, trasee de transport de la statiile de transfer Raspuns: Datele sunt conf.cu informatiile din Memoriu Gen./doc.PUG, Cap 3.9.8- Gospodarie Comunala(varianta martie 2012) i se regsesc i in RAPORTUL de MEDIU -cap.4.1.1, cap.7.1.2 Gestionarea deseurilor-Impactul asupra mediului i cap. 15.5- Potentiale efecte semnificative

asupra mediului Prin PUG actualizat se propune implementarea msurilor cuprinse n cadrul Master Planului pentru Sistemul de management integrat al deeurilor din judeul Cluj( cu ACORD de MEDIU nr.18-N V6/ 12.08.10). In prezent, amenajarea unei rampe ecologice de deseuri pentru municipiu face obiectul unui proiect distinct, concomitent cu nchiderea rampei de deeuri de la Pata Rt. De asemenea, se propune nchiderea i ecologizarea rampelor neautorizate de deeuri de la Turda, Depozitul Campia Turzii, Depozitul Dej, Depozitul Gherla si Depozitul Huedin n conformitate cu programul de gestiune a deeurilor la nivel judeean, Planul urbanistic general a integrat propunerea de relocare a depozitului pe amplasamentul Postata sub pduri, propunere aprobat prin intermediul PUZ Centru de management integrat al deeurilor, municipiul Cluj-Napoca, beneficiar Consilul Judeean. Proiectul prevede organizarea centrului n trei zone: zona tehnic (14,30 ha): staia de tratare mecano-biologic, staia de sortare, zon potenial pentru maturarea viitoare a compostului; zona de depozitare (15,70 ha): celula de depozitare, zona adminstrativ; zona de extindere (23,11 ha) Aceast soluie prezint avantaje din punctul de vedere al vnturilor dominante i al unei bune accesibiliti rutiere i dezavantajul inaccesibilitii feroviare, care implic dependena ntregului proces de gestiune a deeurilor de traficul motorizat. Planul urbanistic general prevede o strad de legtur direct ntre depozitul prevzut i ora, n prelungirea strzii Brncui, strad racordat la inelul collector sudic propus. Inelul colector sudic (conf. PUG actualizat )asigura legatura depozitului prevazut cu STATIA de TRANSFER HUEDIN cu ocolirea zonei centrale a municipiului ,iar Centura VALCELE APAHIDA, asigura accesul direct dinspre STATIILE de TRANSFER GHERLA si MIHAI VITEAZU spre noua zona de depozitare proiectata (CENTRUL de MANAGEMENT INTEGRAT al DESEURILOR). 38. Lips masuri concrete/reale pentru zone protejate Rspuns: zonele care, prin PUG, primesc aceste tipuri de interdicii sunt marcate distinct pe plana de reglementri urbanistice, component a documentaiei PUG. Reglementarea zonelor de risc se face n cadrul RLU(febr.2012), Articolul 8 Zone expuse la riscuri naturalesi se regasesc si in RAPORTUL de MEDIU aferent PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI CLUJNAPOCA reactulizat (cap. 4.2 ,5.3.) Zonele cu interdicie temporar de construire sunt: zonele propuse pentru instituirea statutului de arie natural protejat (interdicie pn la instituirea statutului i intrarea n vigoare a planului de management i a regulamentului ariei protejate); zonele grevate de servitui publice (interdicie pn la realizarea obiectivului de utilitate public) zonele aflate n interiorul ansamblurilor de locuine colective construite nainte de 1990 pn la realizarea programelor de regenerare urban i a PUZ-urilor aferente. A se consulta RLU(febr.2012) aferent PUG, LcA. Reeaua de arii naturale protejate, de tipuri i dimensiuni diferite este delimitat n cadrul documentaiei i extins. Astfel, snt propuse spre a deveni Arii naturale protejate diferite zone ale teritoriului administrativ ClujNapoca, evideniate prin studiile premergtoare PUG ca valoroase din punct de vedere al habitatelor pe care le adpostesc. Aceste zone, cu o suprafa total de 1181,5 ha snt enumerate n Anexa nr.7 la Regulamentul local de urbanism aferent PUG. Pan la elaborarea i avizarea Planurilor de management ale ariilor naturale protejate realizarea oricrui plan i proiect ( inclusiv aciuni) in cadrul unitilor teritoriale incluse in arii naturale protejate de interes comunitar sau situate in vecintatea acestora va fi posibil numai dup efectuarea evalurii adecvate privind impactul asupra ariei naturale protejate din perspectiva obiectivelor de conservare (meninerea strii habitatelor i speciilor pentru care a fost desemnat aria natural protejate ) i a efectului asupra integritii sitului. 39. Studii imobiliare sumare, concluzii greite, analiz nestructurat, msuri i reguli n distonan cu reglementrile pentu viitoare zone construite (ex. Blocuri intre case)

Raspuns: Datele sunt conf.cu informatiile din Memoriu Gen./doc.PUG, Cap 3 -Propuneri de Organizare Urbanistica/ subcap.3.2.3.-Locuire(varianta martie 2012) i se regsesc i in RAPORTUL de MEDIU -cap.4.2.2- Zone rezidentiale, cap.7.6-Potentiale efecte asupra sanatatii umane i cap. 15.5- Potentiale efecte semnificative asupra mediului LOCUIRE-Msuri prioritare Dezvoltarea i extinderea centrelor de cartier i a reelei de spaii publice i verzi din cartiere, alturi de extinderea reelei de dotri publice aferente zonelor rezideniale: uniti de nvmnt preuniversitar, parcaje colective de cartier, baze sportive. Reconversia parial sau total a suprafeelor aflate n proprietate public pentru compensarea deficitului de dotri din cartiere Realizarea de traversri ale barierelor date de CF i de rul Some n vederea unei mai bune conectri a cartierelor nordice la zona central Realizarea infrastructurii edilitare pentru zonele n care aceasta lipsete (Borhanci) Suplimentarea spaiilor verzi care deservesc cartierele de locuine prin amenajarea unor parcuri de cartier (Mntur, ntre Lacuri, Bun Ziua, Mrti) Ob nr.1-REABILITAREA I ASIGURAREA CALITII LOCUIRII N CARTIERELE CONSTITUITE Elemente PUG: 1a - reglementarea prin RLU a interveniilor n zone constituite, evitarea supradensificrii cartierelor de locuine colective 1b - protejarea zonelor constituite valoroase, att n interiorul, ct i n afara Centrului Istoric 1c - dezvoltarea i extinderea centrelor de cartier i a reelei de spaii publice i verzi din cartiere, alturi de extinderea reelei de dotri publice aferente zonelor rezideniale: uniti de nvmnt preuniversitar, parcaje colective de cartier, baze sportive(Mntur, Mrti, Zorilor, dar i cele noi, Bun Ziua i Europa). 1d - propunerea de traversri ale barierelor date de CF, viitoarea centur ocolitoare,o mai bun conectare a zonelor nordice la zona central 1e - realizarea infrastructurii edilitare pentru zonele n care aceasta lipsete 1f - suplimentarea spaiilor verzi i a celor care deservesc cartierele de locuine prin desemnarea unor parcuri de cartier, protecia pdurii n Fget 1h - consolidarea i extinderea echilibrat a sateliilor cu caracter rezidenial Ob. nr.2-ASIGURAREA NECESARULUI DE SUPRAFEE PENTRU LOCUINE NOI, CU PRIORITATE N ZONE AFLATE N PROXIMITATEA ORAULUI I N VECINTATEA UNOR ELEMENTE NATURALE CU POTENIAL DE AGREMENT Elemente PUG: 2a - desemnarea unor zone de extindere a oraului cu destinaie predominant rezidenial 2b - desemnarea unor zone mixte (locuire+servicii+comer), pe suprafee restructurabile din proximitatea centrului oraului 2c - densificarea parcelelor riverane principalelor strzi prin reglementarea unui profil funcional mixt i prin creterea indicatorilor de utilizare (POT, CUT), n paralel cu msuri de realiniere a fronturilor i de modernizarea a profilelor stradale Ob. nr.3-ASIGURAREA UNOR CONDIII ECHILIBRATE DE CONFIGURARE A NOILOR ZONE DE LOCUINE (DENSITATE, DOTRI, INFRASTRUCTUR, TIPOLOGII) Elemente PUG: 3a - precizarea parametrilor de configurare a noilor cartiere n acord cu principiile unei dezvoltri durabile, rezervarea culoarelor majore de infrastructur, asigurarea i localizarea necesarului de dotri i spaii verzi 3b - delimitarea unor zone prioritare de intervenie i condiionarea dezvoltrii prin elaborarea PUZ, rezervarea unor suprafee pentru funciuni cheie i ocuparea lor pe baza unei analize cost - beneficiu 3c - etapizarea consumului de resurse funciare 3d - asigurarea suprafeelor necesare pentru dezvoltarea reelei de nvmnt preuniversitar (grdinie, coli, licee) 40. Lips strategie pentru emisii de CO2 din traffic, nclzire n sistem centralizat i individual Raspuns: Datele sunt conf.cu informatiile din Memoriu Gen./doc.PUG, Cap 3.10.2 masuri de reducre a poluarii (varianta martie 2012) i se regsesc i in RAPORTUL de MEDIU , cap.7.3Potentiale efecte asupra Aerului ,cap. 15.5- Potentiale efecte semnificative asupra mediului i Cap.15.6. Masuri propuse pentru a reduce si compensa efectele adverse asupra mediului

Planul urbanistic general propune o serie de elemente menite s sprijine o politic de reducere a poluri iaerului. Cele mai importante astfel de elemente de planificare/reglementare snt: msuri de reducere a traficului privat n ora, n principal prin: rezervarea suprafeelor necesare realizrii unor rute ocolitoare; o mai bun ierarhizare a schemei de circulaie, care are ca rezultat calmarea traficului n zonele rezideniale. Aceast msur vizeaz de asemenea reducerea nivelului de poluare fonic n cartiere. rezervarea suprafeelor necesare i asigurarea unui cadru de reglementri pentru extinderea i modernizarea infrastructurii de trafic lent (trasee pietonale i ciclistice); descurajarea dispersiei urbane, n favoarea unei politici urbane a oraului compact i a traseelor scurte, menite s reduc lungimea i frecvena deplasrilor auto de interes strict privat (ex. domiciliu-serviciu-domiciliu). Un aspect important al acestei msuri se refer la distribuirea zonelor funcionale de locuine colective n direct legtur cu traseele existente i posibile ale reelei de transport n comun. Acest criteriu de concentrare a teritoriu a densitilor de locuire vizeaz limitarea dependenei locuitorilor viitoarelor cartiere de autovehiculele personale pentru deplasrile zilnice. protejarea zonelor verzi existente i crearea unora noi.

Rspunsuri elaborator raport de mediu: SC MINESA ICPM SA Cluj-N. Rspunsuri proiectant PUG : sc Planwerk srl