1 - Cs Cale Trotuare Pod

CAIET DE SARCINI
1. ASFALT TURNAT PENTRU TROTUARE PASAJ SUBTERAN Pasajul rutier subteran va asigura legtura rutiera directa a traficului de pe strada tefan Guse cu centrul municipiului Bacu, pe strzile Oituz, Ionita Sandu Sturza si Vasile Alecsandri. In perspectiva imediata se preconizeaz construcia unui cartier rezidenial pe amplasamentul unitatilor militare dezafectate si care au intrat sub jurisdicia municipalitatii Bacu. Construcia pasajului rutier subteran permite realizarea unei legaturi rutiere directe a locuitorilor acestui cartier cu centrul municipiului Bacu si totodat, accesul direct si imediat al unitatilor publice de stricta necesitate (pompieri, salvare, etc.). Construcia pasajului rutier subteran este condiia obligatorie care trebuie ndeplinita pentru a permite realizarea urmtoarelor 2 obiective cu consecine economice majore: 1. Permite legtura rutiera directa a traficului de pe strada tefan Guse cu centrul municipiului Bacu strada Grii, eliminnd astfel ruta ocolitoare pe la bariera de cale ferata. 2. Construcia cartierului rezidenial si a unui centru sportiv presupune si construcia in zona a locaiilor unitatilor socio-economice necesare: alimentare, farmacii, gradinite, scoli, teatre, sedii de bnci, etc., care presupun noi locuri de munca. Perimetrul in care se va construi pasajul subteran Oituz-Stefan Guse se ncadreaz, conform Normativului P100/2000, din punct de vedere al valorilor coeficientului ks 0,16, in zona D de seismicitate, iar din punct de vedere al perioadei de colt Tc 1,0 sec, teritoriul municipiului Bacau ncadrndu-se in gradul VII de intensitate seismica. In amplasamentul preconizat al pasajului rutier subteran au fost efectuate: Studii topografice finalizat prin ntocmirea unui plan de situaie la scara 1:1000, necesar pentru alegerea si trasarea lucrrilor de construcie.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI
Caiet de sarcini cale pe trotuare din asfalt turnat
Page 1
Studiu geotehnic constant in 5 foraje geotehnice amplasate in axul longitudinal al pasajului rutier subteran. Forajele F1, F2 si simetricele lor F4, si F5, prezint adncimi de forare de 8,0. Forajul central F3, executat la mijlocul lungimii pasajului subteran, prezint o adncime de forare de 10,0 m. Studiile geotehnice conin profile geotehnice transversale in axul longitudinal preconizat al pasajului, cu descrierea straturilor de teren (natura terenului, caracteristici fizice si geotehnice). Studiul geotehnice atrage atenia asupra stratului de praf argilos glbui (loessoid) plastic tare sau vrtos, in care se va executa fundaia pasajului rutier subteran Oituz - tefan Guse in municipiul Bacu. Conform Normativ privind fundarea construciilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, execuie, exploatare) indicativ P 7/2000, loessurile si pamanturile loessoide fac parte din gama pamanturilor sensibile la umezire (PSU), care sub aciunea incarcarilor transmise de fundaiile construciilor sau numai sub sarcina geologica se taseaz suplimentar, atunci cnd umiditatea creste peste anumite limite. In cazul inundrii, tasarea suplimentara se produce de regula brusc, avnd un caracter de prabusire (colaps). Fenomenul de lichefiere al pamanturilor sensibile la umezire se manifesta prin pierderea temporara, pariala sau totala, a rezistentei la forfecare a pamantului sub influenta unor solicitri dinamice. In vederea calculului terenului de fundare si dimensionrii fundaiei, conform STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 si a precizrilor din Normativ privind fundarea construciilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, execuie, exploatare) indicativ P 7/2000, caracteristicile de rezistenta si de deformaie ale terenului consolidat vor fi determinate corespunztor, prin ncercri de laborator si de teren, pentru pamantul in stare de inundare, la gradul de compactare prevzut in proiect. Pentru determinarea caracteristicilor de rezistenta si deformaie ale pamantului saturat se recomanda utilizarea ncercrilor cu aparatul triaxial, acesta avnd posibilitatea cunoaterii eforturilor principale, controlului presiunii apei din pori si drenajul. Dimensionarea plcii inferioare, de fundaie, se va face utiliznd integral presiunea convenionala pe teren. In vederea micorarii sensibilitatii structurii de rezistenta a pasajului rutier subteran la deformaiile terenului de fundaie sensibil la umezire au fost adoptate urmtoarelor masuri constructive: Sporirea rezistentei si rigiditatii spaiale a structurii de rezistenta prin: - separarea in tronsoane de lungime limitata prin rosturi de tasare dimensionate corespunztor. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor trece si prin placa inferioara de fundaie si vor avea o deschidere corespunztoare, pentru a permite rotirea independenta a tronsoanelor, ca urmare a tasrilor inegale, - lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul in funcie de caracteristicile terenului de fundaie si structura de rezistenta a pasajului; - adoptarea unei forme in plan a pasajului cat mai simple, fara intrnduri si ieinduri sau ramificaii, se recomanda forma dreptunghiulara; - adoptarea unei seciuni rigide, cu pereii din beton armat formnd mpreuna cu placa superioara si inferioara o structura casetata. Se recomanda intrirea si rigidizarea suplimentara a plcii inferioare, de fundaie a pasajului.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini cale pe trotuare din asfalt turnat
Page 2
Mrirea adaptabilitatii structurii de rezistenta a pasajului la deformaiile terenului, prin adoptarea unei structuri elastice sau din tronsoane separate cu asigurarea stabilitatii si rezemrii corespunztoare fiecrui tronson. Prevenirea umezirii terenului loessoid de fundaie provenita din precipitaii sau din pierderile de apa de la reele hidraulice si din instalaii tehnologice specifice cailor ferate. Pentru evitarea infiltrrii in terenul de fundaie a apelor de suprafaa, se vor luat masuri de protecie att in perioada execuiei, cat si pe toata perioada exploatrii pasajului si din pierderi accidentale ale reelelor hidroedilitare sau din instalaii tehnologice specifice cailor ferate. Prezentul studiu de fezabilitate recomanda adoptarea urmtoarelor masuri de protecie obligatorii: Sistematizarea verticala si in plan a amplasamentului pasajului, cuprinznd att bretelele de acces, cat si pasajele superioare care traverseaz intrrile in pasaj. Sistematizarea se asigura prin colectarea integrala si evacuarea rapida de pe ntreaga suprafaa construita a apelor din precipitaii si din eventualele pierderi masive de la reele hidroedilitare si instalaii tehnologice, ctre emisarul in funciune prin prevederea de pante de minimum 2%. Se recomanda sa se realizeze iniial lucrrile de sistematizare care sa asigure lucrrile de construcie a pasajului subteran propriu-zis, urmnd ca celelalte sa se termine odat cu intrarea in exploatare a ntregului ansamblu construit. Prin masuri adecvate (compactarea terenului, execuia de straturi etane din argila, pante longitudinale si transversale corespunztoare, rigole) se va evita stagnarea apelor in amplasamentul pasajului att in perioada execuiei, cat si pe toata durata exploatrii. In funcie de condiiile locale din amplasamentul pasajului, se va evita pe cat posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ridicarea nivelului apei subterane, nerealizandu-se lucrri care pot bara caile naturale de ieire a apei si curgerea ei ctre emisarii naturali sau artificiali in funciune sau strpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pnzei freatice. Pe amplasamentul preconizat al pasajului rutier subteran se gsesc in prezent 14 linii de cale ferata dintre care 2 sunt linii principale directe, celelalte 12 linii fiind utilizate pentru servicii de manevra si garare in staia de cale ferata Bacu. De o parte si de alta a liniilor de cale ferata, pe aliniamentul format de strzile tefan Guse si Oituz, se afla zone de teren cu o latime de aproximativ 30,0 m, apartinand Companiei Naionale a Cailor Ferate. Pe zona de teren dinspre strada Constantei si pe aliniamentul menionat, nu sunt amplasate construcii. Pe zona de teren dinspre strada Grii si pe aliniamentul menionat, se afla o zona amenajata ca spaiu verde si o sera apartinand Companiei Naionale a Cailor Ferate. Pasajul rutier subteran are o lungime totala de 260,60 m si este compus pornind dinspre strada tefan Guse, pe sub cele 14 linii de cale ferata, spre strada Grii, din 3 zone distincte:
Page 3
1. Rampa tefan Guse are o lungime de 107,07 m. Zona de acces se construiete cu seciune deschisa, prezint declivitatea de 7,19%, iar structura de rezistenta din beton armat are forma unui U deschis la partea superioara alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu o placa din beton armat. 2. Pasajul rutier subteran propriu-zis are o lungime de 86,70 m, o panta longitudinala de 0,507% de la mijlocul pasajului spre cele 2 capete, necesara asigurrii scurgerii apelor, iar structura de rezistenta din beton armat prezint o seciune casetata, nchisa, alctuit din 2 perei laterali unii la partea superioara si inferioara cu cate o placa din beton armat. 1. Rampa Oituz are lungime de 67,80 m. Zona de acces se construiete cu seciune deschisa, prezint declivitatea de 6,26%, iar structura de rezistenta din beton armat are forma unui U deschis la partea superioara alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu o placa din beton armat. Conform Studiului de Fezabilitate, pasajul subteran este destinat exclusiv circulaiei rutiere si prezint urmtoarele dimensiuni de gabarit: - Pasajul subteran prezint pe orizontala 9,0 m latime , pentru 2 benzi de circulaie de 4,0 m latime fiecare si 2 rigole laterale de 0,50 m latime, destinate colectrii si dirijrii apelor. - Pasajul subteran asigura pe verticala un gabarit de libera trecere de 5,0 m, care permite trecerea vehiculelor speciale pentru intervenie rapida. Studiul geotehnice efectuat in amplasamentul pasajului subteran atrage atenia asupra stratului de praf argilos glbui (loessoid) plastic tare sau vrtos, in care se va executa fundaia pasajului. Proiectul tehnic si detaliile de execuie au fost ntocmite cu condiia respectrii urmtoarelor principii constructive de baza: 1. Pasajul subteran a fost proiectat astfel incat sa se evite pe cat posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ridicarea nivelului apei subterane. Construcia structurii de rezistenta nu va bara caile naturale de ieire a apei si curgerea ei ctre emisarii naturali sau artificiali in funciune si nu va produce strpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pnzei freatice. Pentru evitarea infiltrrii in terenul de fundaie a apelor de suprafaa, au fost luate masuri speciale de protecie att in perioada execuiei, cat si pe toata perioada exploatrii pasajului subteran, si din pierderi accidentale ale reelelor hidroedilitare sau din instalaii tehnologice specifice cailor ferate. 2. In vederea sporirii rezistentei si rigiditatii spaiale a structurii de rezistenta a pasajului rutier subteran si micorrii sensibilitatii transversale la deformaiile terenului de fundaie sensibil la umezire, au fost adoptate urmtoarelor soluii de alctuire constructiva: 2.1. S-a adoptat o seciune transversala dreptunghiulara din beton armat de clasa C 32/40 pentru structura de rezistenta a pasajului, iar in punctele de intersecie a plcii superioare si inferioare cu pereii laterali au fost prevzute noduri rigide, printr-o armare corespunztoare a zonei de ncastrare, rezultnd o seciune casetata rigida. 2.2. Pereii verticali se construiesc cu o grosime constanta de 0,80 m, si o inaltime de 5,0 m. 2.3. Placa superioara se construiete cu latimea totala de 10,60, si o grosime de 0,60 m in seciunea centrala, care sporete dup vute cu variaie
Page 4
liniara, la 0,80 m in seciunea de ncastrare in pereii verticali, in scopul sporirii rigiditatii seciunii si a capacitatii plcii de preluare a forelor tietoare. In dreptul vutelor sunt montate instalaiile de iluminat in pasajul subteran. La extrados, placa superioara se executa cu inaltime variabila pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaii, infiltrata pana la nivelul superior al structurii de rezistenta. In zona de ncastrare, racordarea la extrados a plcii superioare in pereii verticali se face dup o curba cu raza de 0,10 m. 2.4. Placa inferioara se construiete cu latimea totala de 13,60, si o grosime variabila de la 0,85 m in seciunea de capt, la 0,98 m in seciunea centrala. 2.5. Seciunea casetata se va executa la 2,0 m adncime, msurata de la nivelul superior al traverselor de cale ferata, pana la extradosul plcii superioare. 3. In vederea mririi adaptabilitatii structurii de rezistenta a pasajului subteran la deformaiile terenului de fundaie , a fost proiectata o structura de rezistenta elastica in sens longitudinal, alctuita din tronsoane separate, cu asigurarea stabilitatii si rezemrii corespunztoare fiecrui tronson. Pasajul subteran este compus din 19 tronsoane pe rampa tefan Guse, 17 tronsoane pe zona pasajului subteran propriu-zis, 13 tronsoane pe rampa Oituz, si 2 tronsoane speciale, care ncadreaz la intrare si ieire pasajului subteran propriu-zis. Separarea pasajului subteran in 51 de tronsoane avnd lungimea medie de 5,0 m, se realizeaz prin rosturi de tasare dimensionate corespunztor. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane trec si prin placa inferioara de fundaie si prezint o deschidere medie de 2 cm, pentru a permite rotirea independenta a tronsoanelor, in urma eventualelor tasri inegale ale acestora. Lungimea medie de 5,0 m a tronsoanelor a fost stabilita att din respectarea condiiilor de alctuire constructiva, cat si prin calcul, in funcie de caracteristicile terenului de fundaie si structura de rezistenta a pasajului. 4. In scopul prevenirii umezirii terenului loessoid de fundaie, provenita din precipitaii sau din pierderile de apa de la reele hidraulice si din instalaii tehnologice specifice cailor ferate, pasajul subteran este prevzut cu un sistem complex de colectare si dirijare a apelor spre capetele tunelului subteran, unde sunt construite cate 2 puuri verticale prin care, cu ajutorul unor pompe hidraulice, apele sunt evacuate si dirijate la sistemul local intravilan de evacuare a apelor pluviale. Pasajul subteran este prevzut cu 2 sisteme paralele de protecie hidraulica. Primul sistem de protecie hidraulica este destinat pentru colectarea si evacuarea de urgenta a apelor care ptrund direct in pasajul, prin rampele de acces, in cursul ploilor abundente. Sistemul consta din construcia a 2 camere de colectare a apelor, amplasate la fiecare intrare in pasaj, prevzute la partea superioara cu grtare metalice capabile sa sustina circulaia rutiera, alctuind un tronson special de 2,50 m latime fiecare, amplasate exact in dreptul puurilor verticale prin care apele colectate sunt evacuate imediat Al doilea sistem de protecie hidraulica este destinat pentru colectarea si evacuarea att a apelor infiltrate in terasamentele din lungul pasajului
Page 5
subteran, cat si a apelor reziduale utilizate pentru curatirea interiorului pasajului subteran. Structura de rezistenta a pasajului este acoperita la nivelul plcii superioare si pe naltimea pereilor laterali, de un sistem drenant din zidrie de piatra si material granular dispus in sistem filtru invers. De la nivelul drenului, apele infiltrate sunt dirijate la exteriorul pereilor verticali, in lungul pasajului, pe un radier general de unde, prin intermediul unor tuburi verticale de evacuare, ptrund gravitaional intr-o reea generala de colectare si dirijarea a apelor ctre capetele tunelului, de unde sunt evacuate prin puurile verticale. Trebuie menionat ca la 0,60 m sub terasamentul caii ferate, proiectul tehnic prevede dispunerea unui dop de argila de 0,30 m grosime, in scopul blocrii infiltrrii apei in terasamentul de la partea superioara a pasajului. 5. In vederea micorrii sensibilitatii transversale si longitudinale la deformaiile terenului de fundaie sensibil la umezire, terenul de fundaie de sub radierul general al pasajului subteran este nlocuit cu o perna de pamant cu naltimea de 1,50 m. nlocuirea terenului de fundaie cu perna de pamant se va face in cel mai scurt timp pentru a nu permite accesul apei meteorice. Tehnologia de execuie a pasajului subteran se bazeaz pe urmtoarele principii de baza: Pasajul se executa in sptura deschisa fara sprijiniri, in seciune trapezoidala, cu naltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereii laterali nclinai la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pe lungimea rampelor de acces se poate deschide un front de lucru complet. Pe lungimea pasajului subteran, se aplica aceeai tehnologie de execuie, numai ca pentru a spori suprafaa de lucru numai in zona frontala, sptura este sprijinita. Se ntrerupe circulaia trenurilor pe primele 4 linii de manevra si garare, si se indeparteaza tronsoanele de cale ferata din amplasamentul preconizat al pasajului, pe o latime de cca. 30,0 m. Se aplica toate etapele tehnologice ale pasajului subteran, dup care ntregul ciclu se repeta identic pentru urmtoarele 2 grupuri de 4 linii de manevra si garare. In cazul primelor 2 linii directe de cale ferata, care nu pot fi dezafectate, se executa sptura mecanizat pe sub liniile respective, sprijinite pe structurii prefabricate metalice de rezemare. 2. Structura de rezistenta in forma de U deschis (talpa inferioara si pereii verticali) se executa din tronsoane de beton armat monolit cu o lungime medie de 5,0 m. Numai placa superioara se executa din tronsoane prefabricate din beton armat, cate 2 tronsoane prefabricate pentru fiecare tronson monolit in forma de U deschis. Pentru o tranee deschisa de pamant de 20,0 m lungime, corespunde unui volum de pamant escavat de cca. 3200 m 3, se pot executa 3 tronsoane monolite de pasaj subteran, de 5,0 m lungime fiecare. Rampa tefan Guse are o lungime de 107,07 m si prezint o declivitatea de 7,19%. Structura de rezistenta pe rampa tefan Guse este compusa din 20 de tronsoane.
Page 6
Rampa Oituz are lungime de 67,80 m, si prezint o declivitatea de 6,26%. Structura de rezistenta pe rampa tefan Guse este compusa din 14 de tronsoane. Structura de rezistenta a pasajul pe zona rampelor de acces se executa cu forma unui U deschis la partea superioara, alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu o placa din beton armat. Se executa sptura mecanizata a pasajului, rezultnd o tranee deschisa cu seciune trapezoidala avnd naltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereii laterali nclinai la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pamantul excavat se transporta in depozit, unde stratul de pamantul vegetal si stratul de argila prfoasa glbuie este depozitat separat. Se executa o sptura suplimentara pe o adncime de 1,50 m, si cu o latime de 15,0 m. Sptura se executa mecanizat si numai ultimii 15 cm sunt sapati manual. Pe pereii spturii se dispune un geotextil dup care sptura se umple cu o perna de pamant de 1,50 m grosime. Se atern 10 straturi succesive de pamant in grosime de 15 cm fiecare, compactate corespunztor cu 10 treceri intr-o direcie, si 10 treceri pe direcia perpendiculara. Pe lungimea rampelor de acces tefan Guse si Oituz, deasupra pernei de pamant se dispune un strat anticapilar de nisip, de 10 cm grosime. Pe stratul de nisip se cofreaza, se armeaz si se betoneaz un tronson din beton armat monolit de clasa C 32/40. Lungimea tronsoanelor este in medie de 5,0 m, variind in anumite seciuni caracteristice funcie de condiiile constructive locale. Fiecare tronson se executa in forma de U deschis la partea superioara, alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu un radier general din beton armat. Radierul se executa cu declivitatea longitudinala corespunztoare fiecrei rampe, si cu o grosime variabila in sens transversal, necesara pentru a asigura scurgerea apelor meteorice. Grosimea radierului variaz de la 0,80 m la captul exterior al consolei drenului, dup care grosimea radierului creste pana la 0,98 m in seciunea centrala. Se cofreaza, se armeaz si se betoneaz pereii laterali ai fiecrui tronson. La turnarea pereilor laterali se amenajeaz rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pnza bitumata. Se executa sapa hidrofuga la exteriorul pereilor laterali, alctuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe naltimea rosturilor verticale se monteaz la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia rostului este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Se executa drenul din zidrie de piatra in sistem filtru invers, in spatele zidurilor laterale. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereilor de sprijin, se monteaz un strat de geotextil, dup care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice.
Page 7
La fiecare capt al rampelor spre pasajul subteran propriu-zis se executa un tronson special, de 2,50 m latime, care conine sistem de protecie hidraulica a pasajului subteran. Sistemul este destinat pentru colectarea si evacuarea de urgenta a apelor care ptrund direct in pasajul, prin rampele de acces, in cursul ploilor abundente. Tronsonul consta din construcia a 2 camere de colectare a apelor, prevzute la partea superioara cu grtare metalice capabile sa sustina circulaia rutiera, alctuind un tronson special de 2,50 m latime fiecare, amplasate exact in dreptul puurilor verticale prin care apele colectate sunt evacuate in sistemul intravilan de colectare a apelor menajere. Cele 4 puuri drenante verticale, cate 2 la fiecare capt al pasajului subteran, au rolul de a evacua apele colectate prin sistemul de drenuri transversale si longitudinale. Puurile se executa cu o inaltime totala de 10,0 m, cate 2 de fiecare parte, amplasate la 9,20 m distanta de axul longitudinal al pasajului. Puurile drenante se executa din elemente prefabricate circulare, cu diametru de 1,50 m si naltimea de 1,5 m. Fundul puurilor este cobort cu cca. 3,0 m sub nivelul drenurilor longitudinale, pentru a permite colectarea apelor. In interiorul puurilor se monteaz cate un hidrofor si conducte care sa permit evacuarea automata a apelor colectate, atunci cnd nivelul acestora atinge un nivel corespunztor talpii inferioare a radierului general al pasajului subteran. Puurile vor fi prevzute in interior cu scri metalice care sa permit accesul periodic a personalului de intretinere. Pe rampa Oituz, la captul structurii de rezistenta in forma de U deschis, se dispune o dala de racordare. Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si seciune ptrata 0,500,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capt cu ancore din OB37 425/m in zidul de garda. Dala se executa nclinata, cu o diferena de nivel de 30 cm intre captul rezemat si cel ancorat in radierul general, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Pasajul rutier subteran propriu-zis are o lungime de 86,70 m, o panta longitudinala de 0,507% de la mijlocul pasajului spre cele 2 capete, necesara asigurrii scurgerii apelor. Structura de rezistenta a pasajul rutier subteran propriu-zis se executa cu seciune casetata, nchisa, alctuit din 2 perei laterali unii la partea superioara si inferioara cu cate o placa din beton armat. Se executa sptura mecanizata a pasajului, rezultnd o tranee deschisa cu seciune trapezoidala avnd naltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereii laterali nclinai la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pamantul excavat se transporta in depozit, unde stratul de pamantul vegetal si stratul de argila prfoasa glbuie este depozitat separat. Se executa o sptura suplimentara pe o adncime de 1,50 m, si cu o latime de 15,0 m. Sptura se executa mecanizat si numai ultimii 15 cm sunt sapati manual. Pe pereii spturii se dispune un geotextil dup care sptura se umple cu o perna de pamant de 1,50 m grosime. Se atern 10 straturi succesive de
Page 8
pamant in grosime de 15 cm fiecare, compactate corespunztor cu 10 treceri intr-o direcie, si 10 treceri pe direcia perpendiculara. Se sapa in perna de pamat 2 santuri longitudinale cu seciune dreptunghiulara 1,01,0 m. Se monteaz elementele prefabricate in forma de U ntors, din beton armat C 10/15 care vor alctui 2 drenuri laterale longitudinale, sub talpa fundaiei, pe toata lungimea pasajului. Elementele prefabricate cu lungimea de 1,50 m, se pozeaz pe un strat de nisip grauntos, cu rol anticapilar, de 10 cm grosime. Pantele longitudinale ale drenului urmresc pantele existente si in interiorul pasajului subteran, pe zonele respective. Elementele prefabricate sunt hidroizolate la exteriorul lor, iar la montare se asigura continitatea hidroizolatiei in dreptul rosturilor dintre elementele prefabricate. In interiorul drenurilor longitudinale de vor monta tuburi prefabricate din beton armat, prevzute cu perforaii pe partile laterale si superioara. Spaiul liber cuprins intre pereii elementelor prefabricate si tub, se umple cu balast. Se executa 6 drenuri transversale cu lungimea de 10,60 m, care au rolul de a echilibra nivelul apelor colectate in cele 2 drenuri longitudinale ale pasajului. Primele 2 drenuri transversale se executa la cate 10,20 m distanta de seciunea centrala a pasajului subteran, dup care urmeaz in fiecare parte, cate inca 2 drenuri transversale dispuse la 8,70 m distanta intre ele. Ultimul dren transversal se afla la 11,85 m distanta de captul pasajului subteran. Drenurile se executa din elemente prefabricate in forma de U ntors, din beton armat C 10/15, avnd naltimea totala de 0,50 m si latimea de 1,0 m. In interiorul elementelor prefabricate se dispune balast, cu rol drenant, de 0,40 m grosime. Peste sistemul de colectare si evacuare a apelor se cofreaza, se armeaz si se betoneaz 17 tronsoane din beton armat monolit de clasa C 32/40. ncepnd de la fiecare capat, lungimea primelor 8 tronsoane este de 5,0 m, si numai tronsonul central al pasajului subteran are 6,70 m lungime. Fiecare tronson se executa din beton armat monolit cu seciune casetata, nchisa, alctuita din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu un radier general din beton armat, iar la partea superioara cu 2 tronsoane prefabricate de placa. Radierul se executa cu declivitatea longitudinala de 0,507% dinspre seciunea centrala spre capetele pasajului si cu o grosime variabila in sens transversal, necesara pentru a asigura scurgerea apelor meteorice. Grosimea radierului variaz de la 0,80 m la captul exterior al consolei drenului, dup care grosimea radierului creste pana la 0,98 m in seciunea centrala. Se cofreaza, se armeaz si se betoneaz pereii laterali ai fiecrui tronson. La turnarea pereilor laterali se amenajeaz rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pnza bitumata. Se executa sapa hidrofuga pe naltimea zidurilor laterale, alctuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe ntreaga lungime a rosturilor transversale, pornind de la nivelul radierului inferior, si continuata pe pereii verticali se monteaz la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia fiecrui rost transversal
Page 9
este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Pe naltimea zidurilor laterale se executa drenul din zidrie de piatra cu latimea de 1,0 m, in sistem filtru invers. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereilor de sprijin, se monteaz un strat de geotextil, dup care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Se executa un drum de acces care sa permit deplasarea unei macarale de montaj si a mijloacelor auto necesare pentru transportul din depozit a elementelor prefabricate de placa superioara. Se monteaz cu macaraua cate 2 elemente prefabricate de placa superioara pentru un tronson monolit de pasaj. Se armeaz, se cofreaza si se betoneaz nodurile rigide superioare ale cadrului nchis format de tronsoanele prefabricate de placa superioara si capetele superioare ale pereilor verticali. Se continua hidroizolatia la exteriorul plcii superioare, astfel nct va rezulta o seciune casetata complet izolata mpotriva aciunii agresive a apelor infiltrate in terasamente. Se executa umplutura drenanta cu o grosime de 0,60 m deasupra plcii superioare, care se racordeaz cu sistemul drenant construit pe partile laterale ale pasajului subteran. Se executa un dop de argila de 0,30 m grosime la partea superioara a seciunii casetate, care reprezint prima bariera de protecie mpotriva infiltrrii apelor de suprafaa la nivelul structurii de rezistenta din beton armat si a terenului loessoid de fundaie, sensibil la umezire. Se executa stratul de baza din piatra sparta si se asigura continuitatea caii prin montarea tronsoanelor de cale ferata. Se repete toate operaiile tehnologice de construcie a urmtorului tronson de pasaj subteran, prin ntreruperea circulaiei feroviare pe urmtoarele 4 linii de cale ferata. In interiorul pasajului subteran propriu-zis calea se executa in urmtoarea ordine tehnologica: Se executa sapa suport pe radierul general, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordeaz longitudinal la pereii verticali si se driscuieste pentru a realiza o suprafaa lisa la fata superioara care sa permit montarea in condiii de calitate a hidroizolatiei. Se executa stratul de hidroizolatie, si se asigura racordarea acesteia la pereii verticali ai pasajului. Se executa sapa de protecie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Se monteaz rigola din elemente prefabricate, pe un strat de mortar de poza. Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BADPC25 de 4,0 cm grosime. Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BAP de 4,0 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% care sa asigure conducerea apele pluviale la rigola de colectare si evacuare a apelor. Se monteaz cate un cordonul de celochit de o parte si de alta a rigolei.
Page 10
Se realizeaz semnalizarea rutiera in interiorul pasajului subteran. PASAJ SUPERIOR A Pe rampa tefan Guse, punctul de intersecie a pasajului subteran cu strada Constantei se afla la 19,94 m de intrarea in pasajul subteran propriu-zis, respectiv la 87,13 m de captul rampei de acces tefan Guse. Cota terenului natural in amplasamentul pasajului rampa A este de 172,30 m, conform planei nr. P.S.-2. Pentru ca declivitatea pe rampa tefan Guse a pasajului subteran este de 7,19%, rezulta ca in dreptul punctului de intersecie cu str. Constantei, pentru a respecta condiia de gabarit in pasaj de 5,0 m, rezulta cota caii pe pasajul de continuitate strada Constanta de 173,26 m, cu numai 0,96 m mai sus in raport cu nivelul terenului sistematizat. Pentru ca diferena de nivel este redusa, de numai 0,96 m, intre cota caii pe pasajul rampa A, in raport cu nivelul terenului sistematizat, s-a urmrit construcia unei suprastructuri cu inaltime redusa, pe 21 de grinzi prefabricate cu corzi aderente, care sa respecte recomandarea fcuta in Studiu de Fezabilitate, de a nu suprainalta prea mult calea pe pasajul rampa A in raport cu nivelul terenului sistematizat. Pasajul are 10,0 m lungime, susine 3 benzi de circulaie de 3,50 m latime fiecare si 2 trotuare denivelate de 1,50 m latime si este construit cu o declivitate longitudinala de 0,6% necesara scurgerii apelor pe la capetele acestuia, conform planei PA 5. Suprastructura pasajului A este construita din 21 de grinzi cu corzi aderente cu inaltime redusa de 0,52 m si lungimea de 10,0 m. Grinzile sunt construite din beton de clasa C 35/40, armate cu 20 toroane TBP 12 (74) la talpa inferioara si 2 toroane TBP 12 la talpa superioara, pretensionate la o forta de tragere si control de N K = 10,60 tf . Armatura pasiva este din OB 37 si se utilizeaz o cantitate de 235 kg pentru fiecare grinda. Greutatea unei grinzi prefabricate este de 3,75 tf. Pe antier cele 21 de grinzi prefabricate se vor depozita pe o platforma amenajata, construita paralel cu str. Constantei, cat mai aproape de amplasamentul definitiv al pasajului A, de unde sunt ridicate cu macaraua si montate joantiv pe infrastructuri. Grinzile prefabricate reazem pe pereii laterali ai pasajului, care pe aceasta zona, sunt separai intr-un tronson unic de 14.20 m latime. Fiecare tronson este echipat la partea superioara cu cuzinei si console scurte la extrados, pentru rezemarea plcilor de racordare. Pereii laterali pe care reazem suprastructura pasajului rampa A sunt unii cu o placa inferioara continua de beton armat, la nivelul corespunztor impus de circulaia in pasajul inferior. Pentru a spori corespunztor capacitatea portanta a pereilor de sprijin, fiecare perete este sprijinit pe cate 5 coloane 1,08 m cu lungimea de 12,0 m.
Page 11
Tehnologia de execuie a pasajului superior A Se nchide circulaia rutiera pe strada tefan Guse si strada Constantei, si se semnalizeaz conform normelor in viguare devierea circulaiei rutiere pe rute ocolitoare. Se preda amplasamentul pasajului A conform planei PA1, si se traseaz axele celor 10 coloane C 1 C10, in amplasamentul pasajului rampa A, conform planei PA2. Se amenajeaz platforma de lucra pentru instalaia de forare si se executa cele 10 coloane C1 C10, din beton de clasa C 32/40. Pentru fiecare infrastructura se vor fora cate 5 coloane aliniate pe cate un singur rnd, la 3,0 distanta interax. Distanta intre cele 2 rnduri de cate 5 coloane este de 9,50 m. Coloanele sunt forate de la nivelul terenului amenajat, dar se armeaz si se betoneaz numai pe o lungime de 13,0 m, cu 1,0 m mai sus dect talpa inferioara a radierului de pe rampa de acces la pasajul subteran. Coloanele se armeaz cu bare PC 52 2425. Fiecare coloana forata este prevzuta cu toba de injecie pe vrf si cu 3 evi de injecie si control a continuitatii coloanei. Se executa structura de rezistenta pe rampa tefan Guse a pasajului subteran. In continuare se prezint separat procesul tehnologic de execuie a pasajului rampa A de cel al pasajului subteran. La 80,03 m de captul rampei tefan Guse se identifica si se traseaz poziia infrastructurilor pasajului rampa A. Se decoperteaza capetele coloanelor pe o inaltime de cca. 1,0 m, se sparge betonul din capul coloanei si se curata armatura de rezistenta. Se armeaz radierul care leag capetele coloanelor si formeaz talpa inferioara a rampei de acces in pasajul subteran, si pereii laterali, de susinere a suprastructurii. Lungimea tronsonului este de 14,20 m si prezint aceeai alctuire constructiva cu a celorlalte tronsoane care alctuiesc rampa de acces in pasajul subteran. Se betoneaz mai nti radierul general dup care urmeaz pereii laterali cu beton de clasa C 28/35. La partea superioara a pereilor laterali sunt prevzute banchete de rezemare a grinzilor prefabricate, pe cuzinei din beton armat. La partea superioara a cuzineilor de monteaz placi metalice inferioare ale aparatelor de reazem din neopren. La turnarea pereilor laterali se amenajeaz rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pnza bitumata. Se executa sapa hidrofuga la exteriorul pereilor laterali din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe naltimea rosturilor verticale se monteaz la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia rostului este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Se executa drenul din zidrie de piatra in sistem filtru invers, in spatele zidurilor laterale. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereilor de sprijin, se monteaz un strat de geotextil, dup care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si
Page 12
dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Nu se monteaz inca dalele de racordare in spatele pereilor verticali. Se monteaz grinzile prefabricate pe cuzineii din beton armat, pe aparate de reazem din neopren, fixe si mobile. Grinzile prefabricate se monteaz joantiv, cu un rost longitudinal de 2 cm latime. Se cofreaza placa de suprabetonare si consolele trotuarelor. La execuia plcii de suprabetonare se asigura realizarea pantelor longitudinale si transversale necesare asigurrii scurgerii apelor meteorice de pe pod. Se armeaz si se betoneaz placa de suprabetonare cu beton de clasa C 25/30 si armaturi din PC 52 12. La capetele plcii, paralel cu pereii de sprijin, se vor las spatiile necesare pentru montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor. Se monteaz dispozitivele antiseismice, cate 2 bucati pe fiecare zid de sprijin. Intre dispozitiv si talpa inferioara a grinzii marginale de monteaz un dispozitiv din neopren. Se monteaz dispozitivul de acoperire a rostului la ambele capete ale podului. Se recomanda montarea unui dispozitivul de acoperire a rostului fiabil, cu o durata normata de exploatare de 10 ani. Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si seciune ptrata 0,500,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capt cu ancore din OB37 425/m in zidul de garda. Dala se executa nclinata, cu o diferena de nivel de 30 cm intre captul rezemat si cel ancorat in zidul de garda, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din: - strat de forma din balast mare refuz de ciur 10 cm - strat de fundaie din balast 30 cm - strat de piatra sparta 20 cm - strat de baza din anrobate bituminoase AB1 6 cm - strat de legatura din binder de mrgritar BAPC25 5 cm - strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mrunt BAPC16 4 cm Se executa acostamentele si racordarea acestora la pasaj rampa A. Se executa casiurile de descrcare, cate doua la fiecare capt al pasajului. Se monteaz parapetul de sigurana pe rampele de acces, pe o lungime de 20,0 m. Se monteaz parapetul pietonal metalic pe pasaj rampa A. Se executa sapa suport pe placa de suprabetonare, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordeaz longitudinal la lisa parapetului si se driscuieste pentru a realiza o suprafaa lisa la fata superioara care sa permit montarea in condiii de calitate a hidroizolatiei pe pasaj. Se executa hidroizolatia pe pod. Se asigura racordarea hidroizolatie la lisa perapetelor si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie.
Page 13
Se executa sapa de protecie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. La captul ridicat pe lisa parapetului, in betonul proaspt se fixeaz o ipca din lemn 33 cm, care se indeparteaza dup ntrirea betonului. Se monteaz cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, in spaiul creat prin scoaterea ipcii din lemn. Se monteaz borduri prefabricate normale 2025 cm, pe un strat de mortar de poza de 2 cm grosime. Se monteaz cate 3 tuburi din PVC 110 mm in spatele bordurilor prefabricate. Se monteaz armatura metalica necesara fixrii parapetului metalic tip greu. Se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C 12/15. Se executa imbracamintea din asfalt turnat de 2 cm grosime, pe trotuare. In lungul pasajului, in stratul de asfalt turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, si in spatele bordurii, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BAD25 de 3,5 cm grosime. Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BA16 de 3,5 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% si longitudinale de 0,6% care sa asigure conducerea apele pluviale de pe pod, la casiurile de descrcare. In lungul pasajului, in fata bordurilor, in stratul de BA16 turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in fata bordurilor, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se realizeaz semnalizarea rutiera pe pasaj rampa A. PASAJ SUPERIOR B Pe rampa Oituz, punctul de intersecie a pasajului subteran cu strada Garii se afla la 51,65 m de intrarea in pasajul subteran propriu-zis, respectiv la 16,15 m de captul rampei de acces Oituz. Cota terenului natural in amplasamentul pasajului superior B este de 171,44 m, conform planei nr. P.S.-2. Pentru ca declivitatea pasajului subteran pe rampa Oituz este de 6,26 %, rezulta ca in dreptul punctului de intersecie cu str. Garii, pentru a respecta condiia de gabarit in pasaj de 5,0 m, rezulta cota caii pe pasajul superior B trebuie sa fie de 174,66 m, cu 3,22 m mai sus in raport cu nivelul terenului sistematizat. Suprastructura pasajului are lungimea 16,0 m, susine 2 benzi de circulaie de 4,0 m latime fiecare si 2 trotuare denivelate de 1,50 m latime si este construit cu o declivitate longitudinala de 0,6% necesara scurgerii apelor pe la capetele acestuia.
Page 14
Suprastructura pasajului superior B este construita pe 9 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente cu inaltime redusa de 0,80 m si lungimea de 16,0 m. Grinzile sunt construite din beton de clasa C 32/40, armate cu 32 toroane TBP 12 (74) la talpa inferioara si 2 toroane TBP 12 la talpa superioara, pretensionate la o forta de tragere si control de N K = 11 tf . Armatura pasiva este din PC 52 si OB 37 si se utilizeaz o cantitate de 606 kg pentru fiecare grinda. Greutatea unei grinzi prefabricate este de 16,30 tf. Pe antier cele 9 de grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente se vor depozita pe o platforma amenajata in incinta organizarii de santier, construita paralel cu str. Garii, cat mai aproape de amplasamentul definitiv al pasajului superior B, de unde sunt ridicate cu macaraua si montate joantiv pe infrastructuri. Grinzile prefabricate reazem pe infrastructuri construite independent de pereii laterali ai pasajului. Fiecare culee este sprijinit pe cate 4 coloane 1,08 m cu lungimea de 20,0 m, unite la partea superioara cu un radier general. Tehnologia de execuie a pasajului superior B Se nchide circulaia rutiera pe strada Garii si strazile Bogdan Voievod, Oituz, Ionita sandu Sturza si Vasile Alexandri, si se semnalizeaz conform normelor in viguare devierea circulaiei rutiere pe rute ocolitoare. Se preda amplasamentul pasajului superior B conform planei PB1, si se traseaz axele celor 8 coloane C1 C8, conform planei PB8. Se amenajeaz platforma de lucra pentru instalaia de forare si se executa cele 8 coloane C1 C8, din beton de clasa C 32/40. Pentru fiecare infrastructura se vor fora cate 4 coloane aliniate pe cate un singur rnd, la 3,0 distanta interax. Distanta intre cele 2 rnduri de cate 4 coloane este de 15,53 m. Coloanele sunt armate cu bare PC 52 2428. Fiecare coloana forata este prevzuta cu toba de injecie pe vrf si cu 3 evi de injecie si control a continuitatii coloanei. Coloanele sunt unite la 15,0 m de baza, printr-un radier general din beton armat, care are rolul de a solidariza coloanele intre ele, reducand astfel lungimea de flambaj. Se decoperteaza capetele coloanelor pe o inaltime de cca. 1,0 m, se sparge betonul din capul coloanei si se curata armatura de rezistenta. Se executa radierul culeelor, care solidarizeaza la partea superioara cele 4 coloane care sustin fiecare culee. Radierul din beton de clasa C 28/35, are o lungime totala de 11,60 m, latimea de 2,0 m si grosimea de 1,0 m, conform planse PB 13. radierul se prelungeste in partea din spate cu 2 zone laterale avand lungimea de 1,25 m, latimea de 1,0 si grosimea de 0,50 m, care au rolul de a sprijini zidurile intoarse la partea inferioara. Radierele se armeaza cu 1132 kg otel OB 37 si 6906 kg otel PC 52, conform planse PB 14. Se executa elevatiile culeelor C1 si C2. Culeea C1 este amplasata spre gara, iar culeea C2 spre Stadion. Elevatia culeei C1 are o lungime totala de 11,10 m, latimea de 1,10 m si inaltimea de 2,45 m, conform planse PB 15. Elevatia culeei C2 prezinta o inaltime cu 10 cm mai redusa decat culeea C1.
Page 15
Elevatiile culeelor sunt echipate cu zid de garda si ziduri intoarse. Zidul de garda are 1,04 m inaltime si 0,40 m grosime, iar zidurile intoarse au 2,0 m lungime. Culeele sunt echipate pe zonele laterale, la partea superioara a banchetelor de rezemare, cu console scurte necesare pentru montarea stalpilor de iluminat electric. Elevatiile culeelor se executa din beton de clasa C 28/35, si se armeaza cu 640 kg otel OB 37, si 2949 kg otel PC 52, conform planse PB 17. Se executa sapa hidrofuga in spatele elevatiilor culeelor, alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Se executa drenul din zidrie de piatra in sistem filtru invers, in spatele culeelor. Pe masura ce drenul se executa in spatele elevatiilor culeelor, se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Nu se monteaz inca dalele de racordare in spatele pereilor verticali. Se monteaz cele 9 grinzi prefabricate pe cuzineii din beton armat, pe aparate de reazem din neopren, fixe si mobile. Grinzile prefabricate se monteaz joantiv la nivelul talpii superioare, cu un rost longitudinal de 2 cm latime. Se cofreaza placa de suprabetonare si consolele trotuarelor. La execuia plcii de suprabetonare se asigura realizarea pantelor longitudinale si transversale necesare asigurrii scurgerii apelor meteorice de pe pod. Se monteaza palnia si rama gratarului celor 4 guri de scurgere, la cota corespunzatoare. Se monteaza elementele de prindere ale dispozitivelor de acoperire a rosturilor, la cota corespunzatoare. Se armeaz si se betoneaz placa de suprabetonare cu beton de clasa C 25/30 si armaturi din PC 52 16. La capetele plcii, paralel cu pereii de sprijin, se vor las spatiile necesare pentru montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor. Se monteaz dispozitivele antiseismice, cate 2 bucati pe fiecare bancheta de rezemare. Intre dispozitiv si talpa inferioara a grinzii marginale de monteaz un dispozitiv din neopren, conform plansei PB 22. Se monteaz dispozitivul de acoperire a rostului la ambele capete ale podului, conform plansei PB 23. Se recomanda montarea unui dispozitivul de acoperire a rostului fiabil, cu o durata normata de exploatare de 10 ani. Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si seciune ptrata 0,500,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capt cu ancore din OB37 425/m in zidul de garda. Dala se executa nclinata, cu o diferena de nivel de 30 cm intre captul rezemat si cel ancorat in zidul de garda, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Se executa zidurile de sprijin pe rampele de acces la pasajul superior B.
Page 16
Rampa de acces spre Gara are 85,95 m lungime si este compusa din 14 tronsoane de 5,0 m lungime identice stanga-dreapta. Pe partea stanga rampa se continua cu 3 tronsoane G15, G16 si G17, in timp ce pe partea dreapta, se dispun tronsoanele G 18, G19 si G20, in dreptul bretelei de acces notata Rampa B. Rampa de acces spre stadion are 80,95 m lungime si este compusa tot din 14 tronsoane de 5,0 m lungime, identice stanga-dreapta. Pe partea stanga rampa se continua cu 2 tronsoane S15 si S17, in timp ce pe partea dreapta, se dispun tronsoanele S17 si S18, in dreptul bretelei de acces notata Rampa A. Zidurile de sprijin se executa cu fundatii directe in 2 trepte si elevatii din beton armat monolit. La intradosul elevatiei zidurilor de sprijin se dispune o sapa hidrofuga alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. In spatele zidurilor de sprijin se executa un dren din zidarie de piatra, cu latimea de 1,0 m, rezemat pe o consola din beton armat. In spatiul cuprins intre drenuri se executa o umplutura din pamant, asternuta in straturi cu grosimea de maxim 15 cm si compactata corespunzator. Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din: - strat de forma din balast mare (refuz de ciur) 10 cm - strat de fundaie din balast 30 cm - strat de baza din piatra sparta 20 cm - strat de baza din anrobate bituminoase AB1 6 cm - strat de legatura din binder de mrgritar BADPC25 5 cm - strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mrunt BAPC16 4 cm Se executa acostamentele caii pe rampele de acces. Se monteaz parapetul de sigurana pe toata lungimea rampele de acces. Se monteaz parapetul pietonal metalic pe pasajul superior B. Se executa sapa suport pe placa de suprabetonare, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordeaz longitudinal la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor, si se driscuieste pentru a realiza o suprafaa lisa la fata superioara care sa permit montarea in condiii de calitate a hidroizolatiei pe pasaj. Se executa hidroizolatia pe pod. Se asigura racordarea hidroizolatie la lisa perapetelor, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie. Se executa sapa de protecie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. La captul ridicat pe lisa parapetului, in betonul proaspt se fixeaz o ipca din lemn 33 cm, care se indeparteaza dup ntrirea betonului. Se asigura racordarea sapei de protecie a hidroizolatie la lisa perapetelor, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie. Se monteaz cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, in jurul ramei gratarului la gurile de scurgere si in lungul dispozitivelor de acoperire a rosturilor. Se monteaz borduri prefabricate normale 2025 cm, pe un strat de mortar de poza de 2 cm grosime.
Page 17
Se monteaz cate 3 tuburi din PVC 110 mm in spatele bordurilor prefabricate. Se monteaz armatura metalica necesara fixrii parapetului metalic tip greu. Se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C 12/15. Se executa imbracamintea din asfalt turnat de 2 cm grosime, pe trotuare. In lungul pasajului, in stratul de asfalt turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, si in spatele bordurii, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BAD25 de 3,5 cm grosime. Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BA16 de 3,5 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% si longitudinale de 0,6% care sa asigure conducerea apele pluviale de pe pod, la casiurile de descrcare. In lungul pasajului, in fata bordurilor, in stratul de BA16 turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in fata bordurilor, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se realizeaz semnalizarea rutiera pe pasaj rampa A. Se executa zidurile de sprijin pe betelele de acces la pasajul superior B. Breteaua de acces spre Gara are lungimi diferite stanga-dreapta. Pe partea dreapta, lungimea bretelei, masurata in proiectie, este de 49,20 m si este compusa din 9 tronsoane (A10-A18) cu lungimea medie 5,0 m. Pe partea stanga, lungimea bretelei spre gara, masurata in proiectie, este de 50,60 m si este compusa tot din 9 tronsoane (A1-A9), cu lungimi medii 5,0 m. Breteaua de acces spre stadionul municipal are lungimi diferite stangadreapta. Pe partea dreapta, lungimea bretelei, masurata in proiectie, este de 30,67 m si este compusa din 6 tronsoane (B11-B16) cu lungimea medie 5,0 m. Pe partea stanga, lungimea bretelei spre stadion, masurata in proiectie, este de 50,88 m si este compusa din 10 tronsoane (B1-B10), cu lungimi medii 5,0 m. Zidurile de sprijin se executa cu fundatii directe in 2 trepte si elevatii din beton armat monolit. La intradosul elevatiei zidurilor de sprijin se dispune o sapa hidrofuga alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. In spatele zidurilor de sprijin se executa un dren din zidarie de piatra, cu latimea de 1,0 m, rezemat pe o consola din beton armat. In spatiul cuprins intre drenuri se executa o umplutura din pamant, asternuta in straturi cu grosimea de maxim 15 cm si compactata corespunzator. Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din: - strat de forma din balast mare (refuz de ciur) 10 cm
Page 18
- strat de fundaie din balast 30 cm - strat de baza din piatra sparta 20 cm - strat de baza din anrobate bituminoase AB1 6 cm - strat de legatura din binder de mrgritar BADPC25 5 cm - strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mrunt BAPC16 4 cm Se executa acostamentele caii pe betelele de acces. Se monteaz parapetul de sigurana pe toata lungimea bretelelor de acces.
1.Generaliti Obiect i domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini conine condiiile tehnice de calitate privind execuia i de recepia mbrcminilor bituminoase turnate tip AT (asfalt turnat) utilizate pentru calea pe trotuare la pod, n conformitate cu prevederile Normativului ind. AND 546 1999 - Normativ privind execuia la cald a mbrcminilor bituminoase pentru calea pe pod. La execuia lucrrilor se vor respecta standardele i normativele precizate n prezentul caiet de sarcini innd cont de noile revizuiri n vigoare la data execuiei lucrrilor. Prevederi generale Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea, este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini. mbrcmintea asfaltic pe trotuarele podului se execut din asfalt turnat conform prevederilor STAS 11348 i a Normativului ind. AND 546 1999. mbrcminile bituminoase cilindrate pe partea carosabil a podului se execut n perioada mai - septembrie cu condiia ca temperatura atmosferic s fie minim +50C. Antreprenorul va ine evidena zilnic a condiiilor de execuie a mbrcminilor asfaltice turnate pe trotuarele podului, a ncercrilor efectuate i a rezultatelor obinute ntr-un jurnal de activitate zilnic. n cazul n care se constat abateri de la prezentul caiet de sarcini dirigintele de antier sau reprezentantul beneficiarului va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
Page 19
2. Condiii tehnice Elemente geometrice Grosimea mbrcminii pe trotuare tip AT se stabilete constructiv i are valori cuprinse ntre 2...3 cm.. Agregate Agregatele naturale pentru ce se pot utiliza pentru mbrcminii asfaltice turnate sunt: - nisip natural conform STAS 662, sort 0-3;. - nisip grunos (pietri) conform STAS 662, sort 3-7;. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc nisipul natural sunt artate n tabelul 1. Tabelul 1 Condiii de admisibilitate 0-3, 3-7 continu 85 nu se admit incolor, slab glbuie sau cel mult galben intens 0,5
Caracteristica Sort Granulozitate Echivalent de nisip (N), min. Con inut de impuriti: - corpuri strine, %, max. - humus (culoarea soluiei de hidroxid de sodiu) - mic liber, %, max.
Sorturile de agregate naturale se depoziteaz separat pe platforme betonate sau asfaltate prevzute cu perei despritori atunci cnd depozitul conine mai multe sorturi de agregate, pentru evitarea amestecrii i impurficrii. Atunci cnd aceste sorturi prezint valori necorespunztoare ale gradului de curenie, se vor ndeprta impuritile astfel: prin splare sau prin alt metod, atunci cnd materialul a fost contaminat cu pulberi minerale sau praf de argil; prin sortare atunci cnd sortul nu este pur din punct de vedere granulometric; Nu se admite utilizarea unor agregate care conin impuriti sub forma unor bulgri de argil, resturi vegetale sau animale. Nu se recepioneaz nici un lot de agregate care nu este nsoit de certificate de calitate sau declaraii de conformitate a calitii emise de furnizor.Aprovizionarea se face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare. Filerul Filerul trebuie s fie din calcar sau cret mcinat conform STAS 539. Caracteristicile fizico-mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc filerul sunt prezentate n tabelul 2.
Page 20
Caracteristica
Coninut de carbonat de calciu (CaCO3)*, %, min. Umiditate, %, max. Granulozitate, trecere prin site, %, min: - sita 0,630 100 - sita 0,200 98 - sita 0,090 80 - sita 0,071 72 Coeficient de hidrofilie, max. 1 Densitatea aparent dup sedimentare n benzin 0,50,8 3 sau toluen, g/cm Coeficient de goluri n stare compactat 0,30,5 *) Se determin numai la filerul de calcar i la filerul de cret
Tabelul 2 Condiii de admisibilitate 90 2
Liantul Pentru prepararea asfaltului turnat se va utiliza numai tipul de bitum D 40/50 conform SR 754/99 i conform Instruciunilor AND 537/98 Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc bitumul sunt prezentate n tabelul 3: Tabelul 3 Bitum Metoda de Denumirea caracteristicii UM D verificare 40/50 1. Penetraia la 250C 1/10 4050 STAS 42-68 mm 0 2. Punct de nmuiere I. B. C 5560 STAS 60-69 0 3. Ductilitate: - la 25 C, min. Cm 50 SR 61-96 0 4. Punct de rupere Fraass, max. C -12 STAS 113-74 0 5.Punct de inflamabilitate Marcusson, min. C 260 STAS 5489-80 6. Solubilitate n solveni organici, min. % 99 STAS 115-80 7. Stabilitate prin nclzire n film subire a bitumului la 1630C: - pierdere de mas, max. % 0,70 0 - penetraie rezidual la 25 C (Pf/Pi *100), % 52 STAS 8099-74 0 min. C 10 metoda II - creterea punctului de nmuiere, max. Cm 35 0 - ductilitate rezidual la 25 C, min. 8. Coninut de parafin, max. % 2,0 STAS 8098-68 0 3 9. Densitate la 15 C, min. g/cm 0,998 STAS 35-81 *) 10. Adezivitate pe agregat etalon , min. % 80 STAS 10969/3-83 11. Adezivitate pe agregatul pus n lucrare: metoda calitativ: - metoda static 95 STAS 10969/1-83 % 75 STAS 10969/3-83 - metoda dinamic 75 metoda cantitativ
Page 21
*) Agregat etalon: criblur din andezit de la cariera Chileni sort 5-8 n cazul n care bitumul nu satisface condiiile de adezivitate impuse conform prevederilor tabelului 3, se va efectua n mod obligatoriu aditivarea bitumului. Tipul de aditiv precum i procentul de aditivare se stabilesc n urma unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat conform legii i se supun aprobrii beneficiarului. Transportul bitumului se face n vagoane cistern speciale sau autotransportoare termoizolate, curate, n condiii n care s se evite impurificarea sau amestecarea cu alte sorturi de bitum. Emulsia bituminoas Pentru amorsarea stratului suport se va utiliza emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid conform STAS 8877. Emulsia bituminoas cationic utilizat trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice din tabelul 4. Tabelul 4 Nr Tipul emulsiei . Caracteristici EBCR EBCR crt EBmCR 60 65 . 1 Coninutul de bitum rezidual, % min. 58 min. 63 6569 2 Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), max. 0,5 0,5 0,1 o 1) 3 Vscozitate Engler la 20 C, 7 15 715 1015 4 Indice de rupere IR: -metoda I (cu filer Frana SIKISOL) max. 80 2) metoda II (cu fraciune sub 0,09 mm extras max.20 din filer romnesc de la SC DOBROMIN SA) Stabilitatea la stocare (rest pe sita de 0,63 mm 5 0,5 0,5 0,5 dup 7 zile), % max. 6 Adezivitatea pe agregat etalon3), % min. 80 80 90 7 Adezivitatea pe agregatele puse n oper: - prin metoda calitativ dinamic, % min. 75 - prin metoda cantitativ, % min. 75 8 Caracteristicile bitumului extras din emulsie: -penetraie la 25oC, 1/10 mm 60100 o -ductilitate la 25 C, cm, min. 100 o -revenire elastic la 13 C,%, min. 40 Note: 1) n cazul determinrii vscozitii prin metoda cu vscozimetrul STV (duza de 4 mm) rezultatele obinute se transform n grade Engler cu relaia: 1 sec STV (duza de 4 mm) = 1,6oE. 2) Valorile IR prescrise n cazul metodei II au caracter experimental, dar se determin n mod obligatoriu de ctre unitile care aplic normativul i se transmit trimestrial la AND sau INCERTRANS n vederea definitivrii lor n termen de 3 ani de la data intrrii n vigoare 3) Agregat etalon: criblura sort 5/8 din andezit de la cariera Chileni.
Page 22
Verificarea bitumului neparafinos se face prin: verificri de lot; verificri periodice. Verificri de lot Mrimea lotului este de maximum 500 t produs de acelai tip de bitum. La fiecare lot se verific toate condiiile tehnice de calitate prevzute n tabelul 3 cu excepia coninutului de parafin i al densitii care se verific periodic. Verificri periodice Verificrile periodice se execut trimestrial pe unul din loturile care au corespuns verificrilor de lot n perioada respectiv i constau n determinarea coninutului de parafin, a densitii i a adezivitii. Condiia de calitate pentru caracteristicile care se verific periodic este garantat de productor pentru toate livrrile de produs. La verificare produsul trebuie s corespund condiiilor tehnice de calitate prevzute n tabelul 3. Caracteristicile prevzute n tabelul 3 se determin i la cererea beneficiarului. Chitul tiocolic Chitul tiocolic trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate prevzute de Instruciunile pentru utilizarea chiturilor tiocolice la etanarea rosturilor n construcii C 197-1988 . Chiturile tiocolice se vor utiliza pentru colmatarea rosturilor din zonele de contact ale apei hidrofuge i mbrcminile bituminoase cu elementele de construcie (borduri, rosturi de dilataie, guri de scurgere, etc) Compoziia i caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat Compoziia asfaltului turnat se stabilete pe baza unui studiu preliminar, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini. Limitele normale ale procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total sunt n conformitate cu tabelul 5. Tabelul 5 Agregate naturale % din agregatul total Condiii de admisibilitate Nisip grunos 3,15...7,1 mm, % 30...40 Filer i fraciuni sub 0,09 mm 20...30 Filer i nisip 0,09...3,15 rest pn la 100 Coninut de bitum, % din mas 7,5...9,5 Coninutul optim de liant se stabilete prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1,2 i trebuie s se ncadreze ntre limitele artate n tabelul 5. Dup verificarea caracteristicilor obinute pentru compoziia propus, consultantul, dac nu are obieciuni sau eventuale propuneri de modificare, accept formula propus de antreprenor.
Page 23
Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul sau unele adaosuri sunt stabilite n funcie de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv prile fine. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat se determin pe cuburi i pe cilindri Marshall confecionate conform STAS 1338/1,2 i trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute n tabelul 6. Tabelul 6 Nr. crt. A 1 2 3 4 5 6 B 1 2 Caracteristici Caracteristici pe cuburi Densitate aparent, kg/m3, min. Absorbie de ap, % vol., max. Rezistena la compresiune la 220C N/mm2, min. Rezistena la compresiune la 500C N/mm2, min. Reducerea rezistenei la compresiune dup 28 zile imersie n ap la temperatura de 220C, % max. Ptrunderea la 400C sub o for de 525 n, aplicat timp de 30 minute cu ajutorul unui poanson avnd seciunea de 500 mm2, mm Caracteristici pe cilindri Marshall Stabilitatea (S) la 600C, min.KN Indice de curgere (I) la 600C, mm Asfalt turnat 2400 0...1 3,0 1,5 10 1...15 4,0 1,5...4,5
Caracteristicile fizico mecanice ale asfaltului turnat se determin pe mixturi preparate n laborator pentru stabilirea compoziiilor, pe probe de mixtur prelevate de la malaxor sau de la aternere pe parcursul execuiei, precum i din mbrcmintea gata executat. 3. Prescripii generale de execuie Utilaje i echipamente La prepararea asfaltului turnat se vor utiliza conform SR 175, urmtoarele instalaii: - instalaii speciale (malaxoare mecanice sau staii fixe) cu sau fr nclzire prealabil a materialelor, dotate cu echipamente de dozare a componenilor (dispozitive de cntrire sau de dozare volumetric); - instalaii pentru preparare la cald a mixturilor asfaltice cilindrate prevzute cu sistem de nclzire i meninere a temperaturii i usctoare nclzitoare pentru filer La aternerea asfaltului turnat se vor utiliza conform SR 175, urmtoarele utilaje i echipamente: - transportoare de asfalt turnat (TAT) prevzute cu dispozitive de amestecare i de nclzire sau malaxoare mecanice mobile prevzute cu sisteme de nclzire; - dispozitiv mecanic pentru execuia amorsrii cu emulsie bituminoas cationic
Page 24
Pregtirea stratului suport Pregtirea stratului suport se efectueaz diferit n funcie de natura acestuia, dup cum urmeaz: - n cazul n care asfaltul turnat se aplic pe suprafaa din beton de ciment se verific planeitatea stratului suport n conformitate cu proiectul de execuie i se admite sau se respinge continuarea lucrrilor. Suprafaa astfel verificat, dup uscare, se cur i se amorseaz cu emulsie cationic cu rupere rapid - n cazul n care asfaltul turnat se aplic direct pe hidroizolaie, se va avea n vedere corelarea stabilitii termice a hidroizolaiei cu tipul de mixtur utilizat i se va asigura aderena acesteia Amorsarea se execut mecanizat , realizndu-se o pelicul omogen, pe toat suprafaa stratului suport. Dozajul de bitum pur rezidual va fi de 0,3...0,4 kg/m2. Amorsarea se face n faa sectorului pe care e execut aplicarea asfaltului turnat pe distana minim care s asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 20 m. Suprafaa stratului suport pe care se execut amorsarea trebuie s fie curat i uscat. Prepararea i punerea n oper a asfaltului turnat Prepararea, transportul i punerea n oper a asfaltului turnat se realizeaz n conformitate cu SR175, cu urmtoarele precizri: - transportul se va efectua n transportoare de asfalt turnat (TAT) prevzute cu dispozitive de amestecare i de nclzire sau n malaxoare mecanice mobile prevzute cu sisteme de nclzire; - temperatura de aternere a asfaltului turnat este de minim 180 0C; - aternerea se va executa manual cu drica: Acceptarea utilajului Antreprenorul supune acceptrii consultantului lucrrii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrrilor. Acceptul se va da dup instalarea acestuia, verificarea strii sale de ntreinere i aptitudinile de a realiza performanele cerute prin documentaia contractual. Staia de preparare a asfaltului turnat Staia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui s prezinte caracteristici tehnice care s permit obinerea performanelor cerute pentru asfaltul turnat. Capacitatea sa va trebui s fie compatibil cu termenul de execuie prevzut de Caietul de sarcini speciale precum i cu mijloacele de transport i de execuie prevzute de antreprenor. Staiile de preparare s fie automatizate i dotate cu dispozitive de control a dozrii componentelor i de blocare a preparrii n caz de abateri de la programul impus. Stocarea i dozarea filerului de aport Filerul trebuie s fie stocat la staia de preparare a mixturilor asfaltice n silozuri prevzute cu dispozitive de alimentare i de extragere
Page 25
corespunztoare care s permit de a doza filerul cu tolerane n limite de + 1,5%. Dozarea agregatelor Antreprenorul trebuie s dispun de o instalaie de dozare capabil s introduc agregatele potrivit proporiilor fixate n funcie de caracteristicile de scurgere. Toleranele dozajului agregatelor va trebui s fie conform cu prevederile din tabelul 7. Tabelul 7 Fraciunea, mm Abateri admise fa de dozaj, % 3,15 7,1 +5 0,63 - 3,15 +4 0,2 - 0,63 + 3 0,09 - 0,2 + 2 0 - 0,09 +1,5 Staia de preparare a asfaltului turnat trebuie s dispun de mijloace mecanice corespunztoare pentru introducerea uniform a agregatelor n scopul obinerii unei producii constante. Se vor lua msuri ca s se evite nclzirea agregatelor la o temperatur care s antreneze arderea liantului, mai mare de 190 0C. Dozarea liantului Staia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de un sistem de alimentare i dozare a liantului fie n greutate, fie volumetric. n lipsa unor dispoziii contrare ale caietului de sarcini speciale, se vor lua n considerare valorile artate n tabelele anexate privind dozajul liantului. Staia de preparat mixturi trebuie s dein dispozitiv de msurare a temperaturii liantului n punctul de dozare. Pentru coninutul de liant abaterea admis fa de dozajul prescris prin reet poate fi cuprins n intervalul (00,3)% Stocarea agregatelor Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu perei despritori pentru evitarea impurificrii lor, asigurat i scurgerea apelor pluviale. Malaxarea Staia de preparare a asfaltului turnat trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevzut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie. Staia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare mpiedicnd golirea malaxorului atta timp ct durata de malaxare nu a fost atins. Stocarea i ncrcarea mixturilor La ieirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive i luate precauiuni utile n scopul limitrii la maximum a segregrii mixturii asfaltice la ncrcarea n mijloacele de transport. Dac se folosete buncr de stocare, acesta va trebui n mod imperios nclzit i izolat termic.
Page 26
Fabricarea O atenie deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind coninutul de liant i se va urmri prin observaii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurate ntr-un mod convenabil. Staia va fi prevzut cu dispozitive de msurare a temperaturilor n urmtoarele puncte: la ieirea din usctor (agregate) la dozator bitum (bitum), buncr - depozitare agregate calde i n buncrul de mixtur (mixtur). Cntrirea mixturii Prescripiile prevd n mod uzual plata pe tona de mixtur asfaltic preparat. Cntrirea se face direct n cntarele instalaiei de malaxare fie direct din autocamion pe cntare platform. Pentru oricare sistem de cntrire operatorul staiei va trebui s dea oferului un bon de transport care s arate greutatea net a asfaltului turnat i temperatura la plecarea din staie. Bonurile vor fi ntocmite n triplu exemplar, din care o copie la operator, iar dou fiind date oferului autovehiculului, care va da o copie efului de echip al constructorului care va nscrie temperatura asfaltului turnat la aternere. Transport Transportul pe antier a mixturii asfaltice preparate se efectueaz cu transportoare de asfalt turnat (TAT) prevzute cu dispozitive de amestecare i de nclzire sau malaxoare mecanice mobile prevzute cu sisteme de nclzire. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pcur, etc.) este interzis. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea n oper este determinat de debitul de funcionare a staiei de preparare a mixturii asfaltice i de punerea n oper de aa manier nct s nu avem ntreruperi. Punerea n oper Aternerea se va executa manual cu drica. Temperatura asfaltului turnat la aternere va fi de minim 180 0C. 4. Controlul calitii lucrrilor Controlul calitii lucrrilor de execuie a mbrcminii bituminoase cilindrate pe trotuare din asfalt turnat se va executa pe faze, astfel: - Controlul calitii materialelor nainte de preparare; - Controlul fabricaiei i punerii n oper a mixturii asfaltice; - Controlul stratului suport ca faz determinant; - Controlul calitii mbrcminii bituminoase executate Controlul calitii materialelor Materialele destinate fabricaiei mixturilor asfaltice vor fi verificate n conformitate cu prescripiile din standardele respective i n condiiile impuse prin prezentul caiet de sarcini. Verificrile i determinrile pe loturi de materiale se execut de un laborator autorizat i constau n urmtoarele: Nisip natural: granulozitatea STAS 4606, STAS 730, STAS 662
Page 27
Bitum: Filer:
materii organice echivalent de nisip;
STAS 4606 STAS 730, STAS 662
penetraia la 250C STAS 42 68, SR 754 punctul de nmuiere prin metoda IB STAS 60 - 69, SR 754 0 ductilitatea la 25 C SR 61, SR 754
fineea STAS 539 umiditatea STAS 539 Frecvena determinrilor prevzute la punctele de mai sus, const n efectuarea acestora pe fiecare lot de materiale aprovizionat destinat execuiei mbrcminilor bituminoase cale pe pod. Verificrile i determinrile ce se execut de ctre laboratorul de specialitate autorizat nainte de nceperea lucrrilor cuprind toate ncercrile i determinrile cerute de standardele de profil pentru materiale. Controlul fabricaiei i punerii n oper a mixturilor asfaltice Mixturile asfaltice de tip AT pentru calea pe pod sunt supuse ncercrilor preliminare pentru stabilirea compoziiei mixturilor asfaltice i controlului n timpul fabricaiei, n conformitate cu condiiile impuse n prezentul caiet de sarcini n cadrul seciunii Compoziia i caracteristicile fizicomecanice ale asfaltului turnat. Controlul n timpul preparrii: - respectarea temperaturilor tehnologice ale agregatelor naturale i ale bitumului atunci cnd acestea sunt nclzite n prealabil, permanent; - respectarea succesiunii de introducere a materialelor n procesul de preparare, la fiecare arj; - respectarea duratei de malaxare n conformitate cu prescripiile STAS 175, permanent; Verificarea compoziiei asfaltului turnat n timpul preparrii pe probe prelevate de la malaxor (2 x 10 kg pentru fiecare 200 tone de asfalt turnat fabricat sau 2/lucrare cnd cantitatea este mai mic de 200 tone n cadrul lucrrii) prin: - verificarea coninutului de bitum, conform STAS 1338/2; - verificarea granulozitii agregatului natural, conform STAS 1338/2; - verificarea caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/2: Pentru verificarea compoziiei mixturilor asfaltice se va determina granulozitatea agregatelor naturale i dozajul de bitum, care trebuie s corespund dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator. Abaterile admise fa de compoziia prescris sunt conform tabelului 7. Calitatea asfaltului turnat preparat va fi atestat prin declaraia de conformitate i buletine de analiz i ncercri elaborate pe baza ncercrilor i analizelor de laborator. Controlul calitii mbrcminii bituminoase gata executate Verificri prin analize de laborator Verificrile prin analize de laborator se efectueaz pe probe prelevate din mbrcmintea bituminoas la 20 de zile de la execuia acesteia i constau n urmtoarele determinri:
Page 28
- Compoziia mixturii asfaltice, care trebuie s corespund dozajelor stabilite prin reeta emis de un laborator autorizat i aprobat de beneficiar, abaterile admise fiind cele din tabelul 7 i cele precizate n prezentul caiet de sarcini privind abaterile la dozajul de liant; - Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall Verificrile efectuate prin analize de laborator pe carote prelevate din mbrcmintea pe trotuare, se vor efectua numai la cererea i din punctele solicitate de beneficiar sau la cererea scris a comisiei de recepie. Aceste determinri vor fi efectuate exclusiv prin grija i pe cheltuiala antreprenorului, aceste cheltuieli vor fi luate n considerare la ntocmirea ofertei de execuie de ctre antreprenor. Verificri prin msurtori tehnice Verificarea elementelor geometrice : prin verificarea profilului transversal i longitudinal i a uniformitii n profil longitudinal cu echipamente adecvate omologate conform prevederilor SR 174/2 Grosimile straturilor vor fi cele prevzute n profilul transversal tip al proiectului. Abaterile limit locale n minus de la grosimile prevzute n proiect pot fi de maxim 10 % Abaterile limit admise la panta profilului transversal pot fi cuprinse n intervalul + 5mm/m. Verificarea elementelor geometrice include ndeplinirea condiiilor de calitate pentru stratul suport ca faz determinant, nainte de aternerea asfaltului turnat. 5. Semnalizarea lucrrilor i protecia muncii pe antier Antreprenorul va lua toate msurile necesare asigurrii semnalizrii lucrrilor n conformitate cu reglementrile i legislaia n vigoare. Se va acorda o atenie deosebit semnalizrii lucrrilor pe tot parcursul derulrii execuiei, care se va efectua conform prevederilor din: - Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei rutiere sau de instituire a restriciilor, n vederea executrii de lucrri n zona drumurilor publice, publicat n M.O. nr.397/24.08.2000 i brour. - Norme specifice de protecia muncii pentru exploatarea i ntreinerea drumurilor i podurilor nr. 79 cap. 3. Semnalizarea lucrrilor de drumuri art. 53-68 Pentru protecia muncii se vor respecta prevederile din: Norme specifice de protecia muncii pentru exploatarea i ntreinerea drumurilor i podurilor nr. 79. Se vor respecta normele de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul M.T.T., nr. 12/1980.
Page 29
6. Recepia lucrrilor Recepia lucrrilor se face n conformitate cu prevederile legale n acest sens i conform Ordin AND 514/2000 Regulament privind efectuarea recepiilor lucrrilor i serviciilor de ntreinere i reparaii curente la drumurile publice, n dou etape : - recepia la terminarea lucrrilor - recepia final, la expirarea perioadei de garanie de minimum 12 luni; Recepia la terminarea lucrrilor Recepia la terminarea lucrrilor se face la cel puin o lun de la terminarea lucrrilor. Documentaia ce se prezint pentru recepia la terminarea lucrrilor este urmtoarea: - aprobarea de ncepere a execuiei lucrrilor; - avizele de executare a lucrrilor (acolo unde normativele n vigoare prevd necesitatea acestora); - contractul de execuie a lucrrilor cu anexele sale (caiet de sarcini, condiii generale, condiii speciale, etc.); - documentaia tehnico-economic de execuie (piesele scrise i desenate ale proiectului avizate i aprobate de organele n drept); - situaiile lucrrilor executate (msurtori, caiete de ataament, note de comand suplimentare, note de renunare, etc.); - procese verbale de lucrri ascunse; - caietul de dispoziii (comunicri) de antier pe probleme de execuie i calitate; - verificri pe poziii kilometrice privind profilul transversal, profilul longitudinal, grosimea straturilor, etc.; - buletine de analiz pentru stabilirea reetelor privind mixtura asfaltic cu aprobrile necesare precum i pentru probele prelevate n staiile de preparare i la punctele de lucru cu rezultatele ncercrilor efectuate pentru verificarea calitii lucrrilor ; - buletine de analize pe probe prelevate din mbrcmintea rutier executat; Recepia final Recepia final va avea loc dup expirarea termenului de garanie care este de minim 12 luni de la efectuarea recepiei la terminarea lucrrilor n perioada de garanie dirigintele de antier sau reprezentantul beneficiarului are obligaia de a comunica n scris executantului i investitorului observaiile n legtur cu comportarea n exploatare i n legtur cu calitatea remedierilor executate n acest interval. Eventualele degradri ce apar n termenul de garanie a lucrrilor executate, precum i propunerile fcute de comisia de recepie la terminarea lucrrilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, n mod corespunztor i la termenele stabilite. Documentaia ce se prezint pentru recepia final este urmtoarea:
Page 30
- procesele verbale de admitere a recepiei la terminarea lucrrilor ; - comunicrile efectuate de dirigintele de antier (sau reprezentantul investitorului) executantului, n legtur cu comportarea n perioada de garanie i n legtur cu calitatea remedierilor executate n acest interval; - rezultatele unor eventuale ncercri efectuate n perioada de garanie; - cartea construciei completat la zi n conformitate cu normele n vigoare; n cadrul recepiei finale se va examina dosarul lucrrii, constatnduse remedierea neconformitilor constatate la recepia de terminare a lucrrilor ct i degradrile aprute n perioada de garanie.
ntocmit, ing. Grosu Adrian
Verificat, dr. ing. Comisu Claudiu Cristian
Page 31

1 - Cs Cale Trotuare Pod

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 - Cs Cale Trotuare Pod

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI

Caiet de sarcini cale pe trotuare din asfalt turnat

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI

Caiet de sarcini cale pe trotuare din asfalt turnat

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI

Caiet de sarcini cale pe trotuare din asfalt turnat

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI

Caiet de sarcini cale pe trotuare din asfalt turnat

Tabelul 2 Condiii de admisibilitate 90 2

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI

Caiet de sarcini cale pe trotuare din asfalt turnat

materii organice echivalent de nisip;

STAS 4606 STAS 730, STAS 662

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI

Caiet de sarcini cale pe trotuare din asfalt turnat

ntocmit, ing. Grosu Adrian

Verificat, dr. ing. Comisu Claudiu Cristian

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI

Caiet de sarcini cale pe trotuare din asfalt turnat

S-ar putea să vă placă și