Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi”

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Managementul Mediului

Auditul de prevenire al poluarii pentru

“Industria fabricarii produselor peliculogene(lacuri , vopsele)”

S.C. KOBER S.R.L.

Profesor indrumator :

Sef lucrari dr. ing. Brândusa Robu

Studenti :

David Mirela

Gheorghiu Mihaela Denisa

Iasi , 2011
 Cuprins

I. Prezentarea studiului de caz

I.1. Descrierea organizatiei S.C. KOBER S.R.L.
I.2. Profilul de activitate

II. Metodologia auditului de prevenire a poluarii

FAZA 1. PREEVALUAREA. PASUL 1. Pregatirea evaluArii.

PASUL 2. Trecerea in revistA a operatiilor unitare.
PASUL 3. Elaborarea schemei bloc.
FAZA 2. BILANTUL DE MATERIALE: INTARI SI IESIRI DIN PROCES.
PASUL 4. Identificarea intrArilor.
PASUL 5. Inregistrarea consumului de apA.
PASUL 6. MAsurarea cantitAtilor de deseuri reutilizate reciclate.
PASUL 7. Cuantificarea iesirilor din proces.
PASUL 8. Bilantul apei uzate.
PASUL 9. Bilantul emisiilor gazoase.
PASUL 10. Bilantul deseurilor evacuate de pe platforma industrialA.
PASUL 11. Ordonarea informatiei privind intrArile si iesirile.
PASUL 12. Obtinerea bilantului preliminar de materiale.
PASUL 13. Evaluarea bilantului de materiale.
PASUL 14. DesAvirsirea bilantului de materiale.
FAZA 3. SINTEZA.
PASUL 15. Examinarea mAsurilor evidente de reducere a deseurilor.
PASUL 16. Identificarea si caracterizarea deseurilor.
PASUL 17. Sortarea deseurilor.
PASUL 18. Dezvoltarea unor altenative de reducere a deseurilor pe termen lung.
PASUL 19. Evaluarea optiunilor de reducere a deseurilor din punct de vedere economic si de
mediu.
PASUL 20. Dezvoltarea si implementarea unui plan de actiune: reducerea deseurilor si cresterea
eficientei productiei.

Bibliografie
 I.Prezentarea studiului de caz

I.1. Descrierea organizatiei S.C. KOBER S.R.L.

Infintata in 1991 de catre Aurel Kober, S.C. KOBER S.R.L. este o persoanA juridicA
romaneascA cu rAspundere limitatA, cu capital integral privat.
Societatea este administrata de dl. Aurel Kober – administrator unic, asistat de Manager
executiv sucursala, Manager executiv vanzari decorative si Manager executiv AAS1.Actualul
drept de proprietate asupra terenului pe care este amplasata societatea il detine compania S.C.
KOBER S.R.L. Suprafata totala de teren detinuta de S.C. KOBER S.R.L. in satul Turturesti este
de 54.801 mp, iar suprafata efectiv ocupata de constructiile si instalatiile societatii este de 40.001
mp.
In 1995 s-a demarat prima investitie de mari dimensiuni pentru extinderea si modernizarea
firmei, s-a dezvoltat o retea proprie de distributie formatã in prima fazã din societãti mici care s-au
dezvoltat o datã cu firma KÕBER in anii ce au urmat. In 1996 s-a finalizat prima etapã de
modernizare si au inceput investitiile in protectia mediului, iar in 1998 s-au dus la capãt primele
investitii in aceastã directie: construirea unui incinerator de deseuri solide si ape chimice reziduale,
model unic in Romania, bazin de colectare-decantare a apelor pluviale, statie localã de preepurare
a apelor industriale si menajere. Valoarea investitiilor totale in protectia mediului este la ora
actualã de aproximativ 1 milion de Euro.
In 2000 s-a continuat diversificarea gamei de produse in dispersie apoasã si a vopselelor
pulberi; s-a lucrat la realizarea noilor produse auto. Tot in acest an, s-a initiat un proces de
acordare a unor noi dimensiuni identitãtii mãrcii, prin realizarea unui concept unitari al design-ului
ambalajelor, modificarea siglei firmei, trecerea la sistemul de exprimare volumetric. Din 2001 se
urmãreste extinderea gamei produselor ecologice si a produselor auxiliare, implementarea
sistemului de identificare a produselor dupã cod bare, eficientizarea retelei de distributie,
promovarea imaginii de marcã si a produselor sale, toate acestea integrate intr-o strategie pe
termen mediu si lung.
Dispunand de o fabricã modernã de produse peliculogene cu 341 angajati, grupul KÕBER,
axat initial doar pe obtinerea si comercializarea grundurilor si vopselelor alchidice, si-a extins
activitatea, ajungand ca in prezent produsele firmei sã vizeze urmãtoarele domenii:
- lucrãri de constructii locuinte, clãdiri publice;
- confectii metalice, drumuri si poduri;
- industria electronicã si electrotehnicã,
- revizii si reparatii linii electrice;
- utilaje si echipamente industriale;
- constructii hidroenergetice;
- industria navalã;
- constructii masini,
- industria chimicã;
- industria mobilei.
Extinderea activitãtii conduce la o cifrã de afaceri pe 2003 de 34 milioane Euro pentru
produse peliculogene, in crestere cu 14% fatã de anul precedent. La inceputul lui 2004, KÕBER
lanseazã o campanie de imagine, care pune accentul pe conceptul: KÕBER este expertul in
decorare, sub sloganul "KÕBER: Puterea culorii".
In anii 2005 si 2006 gamele de produse pentru protectia lemnului ELEGANT si
ECOLASURE EXTRA au fost premiate la manifestarile expozitionale Expo Construct Bucuresti.
 In anul 2005 firma KÕBER a inaugurat centrul de vanzari si logistica Bucuresti, un sediu
modern amplasat pe bulevardul Theodor Pallady nr. 42 E.
In anul 2005 campania de promovare ECOPLAST a fost premiata cu medalia de aur la
festivalul "Golden Hammer" de la Riga.
La sfarsitul anului 2006 firma KÕBER a lansat noua gama de produse Kober Profesional
destinata profesionistilor din sectorul de constructii.
Noua gama de produse DECORAL a fost premiata in anul 2007 la EXPO CONSTRUCT
AMBIENT 2007, cea mai importanta manifestare expozitionala de gen din Romania. Gama
DECORAL este formata din produse cu efect stucco veneziano si produse cu efect in relief.
Noua vopsea superlavabila ZERTIFIKAT a fost premiata in anul 2008 la EXPO
CONSTRUCT AMBIENT 2008.
Incepand cu luna august 2008 a intrat in functiune o noua si moderna capacitate de
productie amplasata pe platforma industriala Savinesti.  Sectiile noii unitati vor avea o capacitate
de productie totala de 120.000 tone/an.

I.2. Profilul de activitate

Activitate principala:
Categoria de activitate conform anexei 1 a OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006,
privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii:
4. Industria chimica
4.1. Producerea de substante chimice organice de baza : j.vopsele si pigmenti
Codul CAEN:global-2430 : fabricarea produselor peliculogene(rasini,lacuri,vopsele in
solventi, grunduri, diluanti, chituri, vopsele in dispersie apoasa si vopselelor pulberi).
Codul Nose-P: 105.09
Codul SNAP 2: 04.05
Categoria de activitate conform anexei 2 a HG 699/2003 modificata si completata de HG
1902/2004:
Fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor si adezivilor
BREff aplicabil- fabricarea preparatelor de acoperire/CEPE/Bruxelelles 2001
Activitati auxiliare:
 Producerea de agent termic
 Gestiunea materiilor prime si auxiliare;
 Depozitarea ambalajelor;
 Depozitarea deseurilor;
 Depozitarea produselor finite;
 Controlul calitatii produselor finite;
 Monitorizarea factorilor de mediu.
 Activitati administrative diverse
 Comercializare produse finite
 II. Metodologia auditului de prevenire a poluarii

II.1. Faza 1 : PREEVALUAREA

Pasul 1. Pregatirea evaluarii

S.C. KÖBER S.R.L. situata la cca. 4 km de municipiul Piatra Neamt, isi are amplasatA
platforma industriala si sediul social in satul Turturesti, comuna Girov.
Unitatea beneficiaza de acces la drumul national DN 15D Piatra Neamt – Roman.
Vecinatatile amplasamentului studiat:
 la N – NE – terenuri agricole;
 la S – DN 15D Piatra Neamt – Roman, livada de pomi fructiferi in care este situata si o
locuinta;
 la E - o alee de acces din DN 15D in zona de culturi agricole, locuinta familiei Chirila;
 la V – terenuri agicole.
Zona rezidentiala, localitatea Turturesti, se afla in imediata vecinatate a platformei S.C.
KOBER S.R.L.
Societatea este inregistratA la Registrul Comertului cu  nr. : J27/1405/1991, Cod Fiscal: R
2005144
Planul general al uzinei, este prezentat in Bilantul de mediu de nivel I. 

PASUL 2. Trecerea in revista a operatiilor unitare

Sectia Lacuri si Vopsele – LV

In cadrul sectiei LV se produc : lacuri, vopsele, grunduri, chituri.Instalatiile tehnologice
din dotarea sectiei de fabricare a produselor de acoperire totalizeaza o capacitate de productie de
1500 tone/luna, intr-o gama sortimentala diversificata.
Procesul tehnologic este organizat pe sase linii de fabricatie si are un caracter discontinuu.
Sarjele de fabricatie urmeaza un ciclu de operare stabilit prin retetele de preparare (fise de
fabricare) elaborate in functie de natura materiilor prime utilizate si de directia de utilizare a
produsului final, respectiv cu solicitarile calitative si cantitative din comenzile prezentate de
beneficiarii firmei .
 In vederea recuperarii solventilor organici si pentru reducerea emisiilor de COV , in
cadrul acestui obiectiv a fost achizitionata o masina noua pentru spalat stendere. Aceasta se
compune din:
- 2 rezervoare: V1-pentru solvent curat si V2- pentru solvent uzat,
- tablou de comanda
- ansamblu capac-perii
- clapeta de opturare
- tubulatura de ventilatie locala
Spalarea se efectueaza in sistem inchis; operatia consta intr-o periere energica a stenderului cu
solutie de solvent si recuperarea solventului uzat.
Avantaje: - consum mic de solvent proaspat, timp scurt de curatare, emisii reduse de COV.

FAZA 2. BILANTUL DE MATERIALE: INTARI SI IESIRI DIN PROCES

PASUL 4. Identificarea intrArilor

Principalele materii prime utilizate de S.C.KOBER S.R.L pentru fabricarea produselor de

acoperire (grunduri, vopsele, lacuri, emailuri, diluanti-solventi) sunt prezentate in continuare. Data
fiind varietatea sortimentelor produse, tipul si cantitatea acestor materii prime, se pot modifica si
completa pe parcurs, ele fiind specificate prin recepturile de fabricatie programate pentru productie
de catre compartimentul de resort .
 Liantii – sunt constituiti din solutii de polimeri (rasini sintetice) in solventi organici. Ei
asigura fortele de coeziune dintre componentii peliculei si fortele de adeziune dintre
pelicula si suportul acoperit .
 Pigmentii - sunt componenta colorata, de origine organica sau anorganica, naturali sau
sintetici si au rolul de a conferi peliculei culoare, dar influenteaza decisiv si puterea de
acoperire, rezistenta la lumina, la caldura, la substante chimice etc.
 Solventii - sunt componentele volatile si au rolul de a dizolva polimerii liantului si a le
asigura fluiditatea necesara in procesul de preparare si in cel de acoperire
 Ingredientii - sunt componenti cu rol de umplutura si care confera produsului proprietati
mecanice suplimentare precum : duritate, aderenta,volum , consistenta etc.
 Aditivi si adaosuri speciale - sunt componenti cu rol de sicativare, stabilizare, umectare,
antifloculare, emulsionare etc.

Consumul specific de materii prime si auxiliare:

Consum specific materii prime si materiale auxiliare Kg
Nr. Crt. Sectie materie prima/Kg produs finit

1. LACURI SI 1,015
VOPSELE
PASUL 5. Inregistrarea consumului de apa
ALIMENTAREA CU APA
Asigurarea cu apa a platformei se face prin intermediul aductiunii de apa, de la reteaua
oraseneasca Piatra Neamt, printr-o conducta de PEHD (polietilena de inalta densitata) avand
Dext.= 1100 mm, cu un debit de 7,7 l/s.
Necesarul total de apa –mc/zi:
-maxim - 2844 mc/zi;
-mediu – 2790 mc/zi.
Cerinta totala de apa – mc/zi:
-maxim - 204 mc/zi;
-mediu – 150 mc/zi.
Gradul de recirculare a apei: 92,8%

Nr. Crt. Grupa de produs Norma de apa

mc apa/ tona de
produs
1. Lacuri si vopsele (Divizia Produse 1.05
Decorative
2. Vopsele in dispersie apoasa 0.4
(Divizia Produse Decorative
3. Vopsele speciale (Divizia Vopsele 1.34
Industriale si Marine)
4. Vopsele pulberi (Divizia Vopsele 2.09
Pulberi)

Apa potabila preluata din reteaua oraseneasca este utilizata astfel:

1.gospodaria de apa potabila;
2.gospodaria de apa de incendiu si uz tehnologic;
3. apa de racire
4.gospodaria de apa de racire si incendiu (numai pentru instalatia de stins incendiu cu
sprinklere la Ob. 104 Depozit de produse finite si la Ob.8 Sectia Rasini I).
1 Apa potabila

Gospodaria de apa potabila consta dintr-un rezervor de 10 mc (din otel vopsit la interior cu
grund si vopsea tip Zincamid) si o casa de pompe.
Apa potabila preluata din reteaua oraseneasca este destinata:
- consumului de apa potabila in birouri, vestiare si pentru uz sanitar;
- consumul tehnologic de apa la sectia vopsele in dispersie apoasa.
2.Apa de incendiu si uz tehnologic

Gospodaria de apa de incendiu si uz tehnologic este constituita dintr-un rezervor de 500

mc, circular, din beton, acoperit si o casa de pompe.
Gospodaria stocheaza apa potabila din reteaua oraseneasca pentru incendiu (hidranti),
pentru stropirea platformei cu materii prime si pentru intetinerea curateniei.
Pentru stingerea unui eventual incendiu din exterior s-a prevazut o retea de incendiu de tip
inelar din conducta de otel Dn 100 mm cu hidranti de 65 mm.
3. Apa de racire

Gospodaria de apa de racire este constituita din:

a)Instalatia de apa racita de 280C, compusa din:
-un rezervor de 300 mc din otel;
- doua case de pompe apa de racire;
--o instalatie de apa racita de 280C (cu un turn de racire).
b)Instalatia de apa racita de 120C, compusa din
-un rezervor de 45 mc;
-o instalatie de apa racita de 120C(cu un turn de racire, un agregat frigorific si un bazin
de apa racita).

PASUL 6. MAsurarea cantitatilor de deseuri reutilizate ,reciclate

Date insuficiente cu privire la cantitatile de deseuri reutilizate

Deseuri identificate
Cod propus cf HG 856/2002
Mod actual de gestionare

Deseuri periculoase

Deseu metalic: - TDA (de la materii prime)

150110*
Gestiune ambalaje / Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)

- Dube STAPA (de la materii prime)

150110*
Gestiune ambalaje/ Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)
- Bidoane metalice

150110*
Gestiune ambalaje / Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)
- Cutii metalice casate

150110*
Gestiune ambalaje / Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)
- Dube aluminiu (pigmenti metalici de Al)

150110*
Gestiune ambalaje / Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)
Deseu material plastic:
- Deseuri saci PP
150110*
Gestiune deseuri / Deseurile de saci de PP cu urme de substante periculoase se incinereaza la
firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

- Recipiente PP
150110*
Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase se incinereaza la
firme abilitate incepand cu ianuarie 2006. (in functie de starea fizica)

- Ambalaje PP (de la produse reprocesate)

150110*
Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase se incinereaza la
firme abilitate incepand cu ianuarie 2006. (in functie de starea fizica)

- Deseuri saci PE (de la materii prime)

150110*
Gestiune deseuri / se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

- Deseuri cutii PE
150110*
Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase se incinereaza la
firme abilitate incepand cu ianuarie 2006. (in functie de starea fizica)

- Dube PVC)
150110*
Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase se incinereaza la
firme abilitate incepand cu ianuarie 2006. (in functie de starea fizica)

Ape chimice:
- Apa chimic slab impurificata (de la spalare plansee)
080119*
Gestiune deseuri /Incinerare

- Ape chimice cu uleiuri, acizi grasi

200126*
Gestiune deseuri / Incinerare

- Ape chimice cu solventi, motorina

080119*
Gestionare deseuri/ Incinerare

Deseuri identificate Cod propus cf HG Mod actual de gestionare

856/2002
Deseuri de hartie si carton de la dezambalarea
mat prime: 150110*
- Deseuri saci hartie Gestiune deseuri - Deseurile d
incinereaza la firme abilitate incep

Ulei hidraulic uzat 130110*

Gestiune deseuri/ se incinereaza
ianuarie 2006.
ulei uzat de motor, de transmisie si de ungere uzat 130205* Gestiune deseuri/ I se incinereaz
ianuarie 2006.

Slamuri chimice: Gestiune deseuri/ se incinereaza

- Slamuri chimice (cu continut de solventi, produse 080113* ianuarie 2006.
finite)
- Slamuri chimice (uleiuri, solvent, combustibili si 160303* Gestiune deseuri /se incinereaza
acizi grasi) 160305* ianuarie 2006.

Deseu materiale filtrante cu urme de produs 150202*

Gestiune deseuri /se incinereaza
cu urme de ianuarie 2006.
080111*

Coji vopsele rasini, lacuri intarite 080111* Gestiune deseuri /se incinereaza
ianuarie 2006.

Reziduuri uscate de la incinerator (cenusa) 190111* Gestiune deseuri/depozitare tem

definitiva prin depozite autorizate

Deseuri nemenajere:
- Echipamente de protectie uzate 150202* Gestiune ambalaje/ se incinereaz
ianuarie 2006

Alte tipuri de deseuri:

- Deseuri de lemn (de la incercare produse finite) 150202* Gestiune ambalaje/ se incinereaz
ianuarie 2006

- Cartuse imprimanta uzate 080317*

Gestiune ambalaje/ se incinereaz
 ianuarie 2006

- Maturi uzate impregnate cu produs finit 080111*

Gestiune ambalaje/ se incinereaz
ianuarie 2006

- pulberi materii prime /materii prime casate 070199*

Gestiune ambalaje/ se incinereaz
ianuarie 2006

- Baterii uzate 160601*sau Bateriile uzate sunt inlocuite si p

160602*sau autorizata).
160603*
Deseuri cabinetul medical 180103* Preluate de firme autorizate –fi
eliminare)

Deseuri nepericuloase

ic: 120199 Gestiune deseuri / Reciclare prin REMAT

piese uzate)
ial plastic:
PE 150102
Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

i PPE (carbonati) 150102

Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

strech depozit 150102 Deseu nemenajer/ Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)

artie si carton: 150101

i hartie (de la carbonati)
Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

uzate 150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

carton uzati 150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

ate 150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

tie xerox 200101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

n fose septice 200304 Eliminare prin vidanjare de S.C. APA SERV S.A.

ajere 200108
Cod suplimentar Gestiune deseuri / Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)
propus 200201
enajere: 200108
menajere (curatire spatii verzi) Cod suplimentar Gestiune deseuri / Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)
propus 200201
e 200138 Gestiune deseuri / Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)
e deseuri:
150103 Gestiune ambalaje / Valorificare catre persoane fizice sau juridi

PFL reutilizati 150103 Gestiune deseuri / Reutilizare in unitate

nte uzate (cabluri, furtune, 200136 Gestiune deseuri / Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)
etansare tip uniflon, klingerit,
t)
zate 160103 Anvelopele uzate sunt inlocuite si preluate de CATERPILL
autorizata).
PASUL 7. Cuantificarea iesirilor din proces.

Produse finite - marca - SC KOBER SRL

Sectie Produse finite obtinute

Lacuri si Vopsele- LV Produse in solvent decorative: chituri, grunduri,

vopsele alchidice, emailuri , lacuri
diluanti vopsea, diluant, marcaj rutier

Date insuficiente cu privire la cantitatile de produse finite

PASUL 8. Bilantul apei uzate

Evacuarea apelor uzate

Categoria de Receptori Volum total evacuat

ape autorizati
Zilnic(mc) Anual

maxim mediu Qor. Max. (mii mc)

(mc.h)

Ape uzate Reteaua de 64 64 50 23

menajere canalizare apa
menajera
oraseneasca
PASUL 9. Bilantul emisiilor gazoase
I1 - cantitatea de solventi organici cu continut de compusi volatili, in stare pura sau in preparate
cumparate, care este utilizata in instalatie, in cursul perioadei pentru care se calculeaza bilantul
masic.
O1 - cantitatea de compusi organici volatili in emisiile de gaze reziduale.

Nr Denumire Procent substanta in Cantitate materie prima Cantitate de COV

.cr produs/ preparat consumata in anul 2004, t intrata in consum, t
t. Substanta

1. White spirit 99.5% 2691,899 2678,44

2 Toluen 99,5% 866,628 859,019

3 Xilen 99,5% 500,14 497,639
4 Acetona 99,8% 567,557 656,241
5 Butanol 99,5% 257,054 255,768

6 Acetatul de 99,5% 380,056 378,155

utyl
7 Gazoline 99,8% 18,593 18,555
natural
(Naphta)
8 Rasina DER Produs de reactie 75% 180,065 45,016
671x75 (rasina epoxi)
si 25% xilen
9 Acetatul de 99,5% 2,834 2,819
etil
10 Antiterra -30 %-1 metoxi-2 2,304 1,106
204 propanol
-50% sare
aminopoliaminica
-18% solvent NAFTA
11 Alcophor -3-7% solvent NAFTA 0,498 0,448
AC -7-25% izobutanol
-7-25% petrol
-16% izopropanol
-5-10% ester acid
fosforic
12 Baysilone -12,5-20% amestec 6,247 1,874
Resin P 576 izomeric de xiol
-5-<7% n-Butanol
- 5-<7% etil benzol
13 Basonat TU -toluen-2,6- 0 0
75 E diizocianat, simbol T+,
 continut <0,5%
-acetatul de etil,
continut cca. 25%,
14 Byk 344 -Xilen 0,350 0,035
-izobutanol
15 Byk 354 -5%diisobutyl-keton 0,062 0,007
-2% izopropil-benzen
-4% mesitylen

16 Ceramat 250 -60% N-butil acetat 5,891 3,534

17 Crayamid -xilen, amestec de 75,053 33,773

115X izomeri-40%,
-trietilentetramina-1-
4,9%
18 Desmodur N -hexametilen-1,6 8 0,096
100 si IL diizocianat 0,5-max
EA 1,2%,
-poliizocianat alifatic
99%,
19 Desmodur L -2,4 - /2,6 3,034 0,758
75 diizicianatotoluen
<0,5%,
-acetat de etil 25%,
20 Desmodur -rasina 70%, 2,239 0,671
Z 4470 BA -izoforondiizocianat
<0,5%,
-n-butilacetat , 30%
21 Desmophen -xilen 32%, 43,447 17,378
A160 -etil benzen 8%

22 Desmophen -poliol poliesteric 75%; 12,373 3,093

RD 181 X -xilen 20%, ,
-etil benzen 5%,
23 Dibutilftalat 0,271 0,271

24 Disperbyk -xilen 6%, 6,251 0,750

101
-izopropil benzen 1%
-2-butoxietanol 5%;
-mesitilen 5%
-anhidrida poliamidica,
51%
25 Disperbyk -xilen 31% 9,907 5,349
163
-n-acetatul de butil
 11%
-1-metoxi-2-acetatul de
propil 13
-copolimer in bloc,
45%
26 Gudron Componenti: 3,825 3,251
AVP -subst volatile 85%
-comp. Fenolici 1%
-naftalina 8%
-antracen 2%
27 Luwipal 012 -n-butanol, max. 22% 0,349 0,129
-o-xilen, 15%
- formaldehida <0,5%
29 Metacrilat 13,538 13,538
de izobutil
30 Metacrilat 9,255 9,255
de metil

31 Metiletilceto 58,672 58,672

na

39 Worle’eKyd -xilen 38% 4,887 2,037

BS830 -Wsp-2,5%,
-1,2,4 trimetil benzen
1,2%,
40 SILIKAT -1-metoxi-2-propanol 7,76 3,104
H450N 40%,
-etanol,
41 Alcool etilic 99% 0,003 0,003
42 Alcool 99% 15,073 14,922
izopropilic
43 Nitroceluloz -Nitroceluloza (nitrat 152,104 64,563
a de celuloza, azot) 65- 33,097
75%; 3,304
-agent de umectare 22,37
(etanol, n-butanol sau 0,410
izopropanol) 25-35%. 3,926
Total 5630,268

I1=5630,268 t
O1=0, conform definitiilor din legislatia cu privire la COV din solventi , gazele eliberate in
atmosfera prin intermediul ventilatiei sunt emisii captate si netratate, acestea nu constitue emisii de
gaze reziduale fiind considerate emisii fugitive.
PASUL 10. Bilantul deseurilor evacuate de pe platforma industriala

Date insuficiente cu privire la cantitatile de deseuri evacuate

PASUL 11. Ordonarea informatiei privind intrarile si iesirile.

PASUL 12. Obtinerea bilantului preliminar de materiale.
PASUL 13. Evaluarea bilantului de materiale.
PASUL 14. Desavirsirea bilantului de materiale.

Date insuficiente

FAZA 3. SINTEZA.

PASUL 15. Examinarea masurilor evidente de reducere a deseurilor

Specificarea si ordonarea materialelor :

 nu supradimensionati cantitatea de materie prima , mai ales daca este vorba de materiale
perisabile sau dificil de depozitat
 se achizitioneaza materie prima usor de manevrat ,
 adesea este mai eficient si mai ieftin cumpararea angro
 se cere controlul calitatii de la furnizor , refuzand pe cele stricate , cu scapari sau
neetichetate
 intreprindeti o inspectie vizuala a materialelor
 se verifica ca greutatea unui sac sa fie cea care trebuie si ca volumul cerut sa fie volumul
furnizat
 se verifica daca compozitia si calitatea sunt cele corecte
Depozitarea materialelor
 se cere controlul strict al rezervoarelor pentru a preintampina scurgerile
 se asigura rezervoarele care se pot rasturna
 se folosesc rezervoare care se pot ridica prevazute cu margini rotunjite pentru usurinta
spalarii
 rezervoarele in care se depoziteaza numai un anumit tip de material nu necesita a fi spalate
asa des
 butoaiele se aranjeaza pe suporturi
 se implementeaza o actiune de inspectie a rezervoarelor
 pierderile prin evaporare sunt reduse prin utilizarea rezervoarelor acoperite sau inchise
Manipularea materialelor si a apei
 se miscoreaza numarul de mutari pe care le fac materialele pe platform
 se verifica caile de transport pentru depistarea scurgerilor
 se capteaza scurgerile de la furtun si se stabilesc restrictii cu privire la consumul de apa

Controlul procesului
  se creaza un program de monitorizare pentru a verifica emisiile si deseurile de la fiecare
operatie unitara
 intretinerea permanenta a echipamentului ajuta la reducerea pierderilor
 confirmarea rezultatelor de imbunatatire a procesului va motiva operatorii , este necesar ca
angajatii sa fie informati despre actiunile intreprinse si despre asteptari
Activitatile de curatire
 se minimizeaza cantitatea de apa folosita la spalarea si clatirea vaselor.Se asigura ca
robinetii nu sunt lasati sa curga
 se investigheaza cata cantitate de apa poate fi depozitata pentru a fi refolosita , inainte de a
fi evacuate la canalizare.Este valabil si pentru solventii folositi la spalare si care pot fi
intrebuintati de mai multe ori

PASUL 16. Identificarea si caracterizarea deseurilor

Deseurile rezultate de pe platforma S.C. KOBER S.R.L. au o natura foarte diversificatA si

pot fi incadrate in douA grupe mari: industriale si menajere.
Deseurilor industriale produse pe amplasament sunt:
 Deseuri industriale reciclabile:
-deseurile metalice, feroase si neferoase (ambalaje metalice, piese uzate),
-deseurile nemetalice: hartie, cartoane, ambalaje din plastic, baterii de acumulatori,
anvelope uzate, lemn, uleiuri uzate.
 Deseuri nereciclabile , care constau in:
 deseuri tehnologice: slamuri chimice cu continut de solventi si produse finite,
namoluri din statiile de preepurare, cenusa de la incinerator, coji de rasini,
echipament de protectie uzat;
 deseuri menajere.
Deseurile provin din:
 procesele tehnologice din instalatie (slamuri chimice cu continut de solventi,
lavete uzate, coji de rasini);
 incinerarea apelor tehnologice uzate (cenusi)
 reparatii si casari utilaje si conducte (deseuri metalice feroase si neferoase, vata
minerala);
 activitatile Sectorului Administativ, Transporturi (hartie, cartuse imprimante,
anvelope uzate, baterii de acumulatori uzati, ulei uzat);

PASUL 17. Sortarea deseurilor

 Colectarea si sortarea deseurilor reciclabile se va realizeaza in conformitate cu OU
nr. 16/2001, Legea 465/2001 si HG nr. 856/2002, de cAtre sectiile/instalatiile care le-au
produs.
Sortarea deseurilor se face in majoritatea cazurilor dupa colectarea lor. In rarele cazuri in
care deseurile sunt deja sortate dupa categorie (ex: sticla, plastic, metale etc), ele sunt duse direct
la statiile de procesare si reciclare. Sortarea deseurilor in centrele specializate presupune de
obicei mai multe etape, din care majoritatea suntautomatizate, permitant sortarea rapida a unor
cantitati impresionante de deseuri.
Pe scurt, sortarea decurge in modul urmator: incarcatura camioanelor este plasata pe
o banda rulante de unde bucatile mari de plastic, cartoane etc sunt eliminatemanual pentru a nu
bloca dispozitivul de sortare. Urmatorul aparat separa deseurile in functie de greutate, apoi
urmeaza separarea pe tip de deseu (initial se facea manual acest pas, dar incep sa fie deja folosite
la scara larga scanerele automate).
Materialele feroase sunt sortate folosind magenti. Aluminiul este scos din amestec
folosind campi magentici cu poli ce se rotesc, ce creeaza camp magnetic in interiorul cutiilor de
aluminiu ce se respinge cu cel din exterior. Sticla este sortata in final manual in functie de culoare.

PASUL 18. Dezvoltarea unor altenative de reducere a deseurilor pe termen lung.

 Schimbari ale echipamentului instalatiei

 Schimbari in controlul proceselor
 Modificari in procesul de productie
 Folosirea acolo unde este posibil a dispersantilor in locul solventilor organic
 Reducerea cantitativa si calitativa a materiilor prime folosite in productie
 Inlocuirea procesului cu o tehnologie mai curate
 Inlocuirea materiilor prime prin folosirea deseurilor sau un alt tip de materie prima , poate
duce la scaderea cantitatii de deseuri rezultate.

PASUL 19. Evaluarea optiunilor de reducere a deseurilor din punct de vedere economic si de
mediu.

Lipsa date costuri anuale

PASUL 20. Dezvoltarea si implementarea unui plan de actiune: reducerea deseurilor si

cresterea eficientei productiei.

Lipsa date

Bibliografie
 AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 21 din. 4.07.2006
 http://www.kober.ro/