1 SARCINA NORMALA DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN PRIMUL TRIMESTRU (SAPTAMANA 1- 20 ) I.

ANAMNEZA AMENOREEA = lipsa menstruatiei - are valoare la o femeie tanara ,

sanatoasa , normal menstruala Ne intereseaza data ultimei menstruatii normale pentru a calcula varsta gestationala si data probabila a nasterii Dg.# al amenoreei : lactatia, menopauza, anemii severe, casexia, boli consumptive grave , cauze locale (malformatii , sinechii, etc.) Tulburari digestive :greata, varsaturi, sialoree, modificari ale gustului si mirosului , pirozisul, constipatia Tulburari urinare : polachiurie Tulburari neuro-psihice :iritabilitate , emotivitate, dereglarea orarului somn-veghe Senzatia de gonflare generala si tensiune mamara II.EXAMENUL CLINIC GENERAL INSPECTIA vom cauta modificarile gravidice generale : masca de sarcina, pigmentatia liniei albe, aparitia de varice sau hemoroizi, cresterea in greutate, pigmentatia organelor genitale -la ex.sanilor : hiperpigmentatia areolei mamare , apatritia areolei secundare PALPAREA ex.sanilor: glanda mamara marita de volum , turgescenta si dureroasa , la exprimarea mamelonului putandu-se exterioriza uneori o picatura de colostru - Palparea abdomenului : la sf.primului trim.se poate palpa uterul suprasimfizar , la cateva laturi de deget si fundul uterului la jumatatea distantei pubo-ombilicale PERCUTIA SI ASCULTATIA nu furnizeaza date in primul trimestru III.EXAMENUL LOCAL CU VALVELE OGE hiperpigmentate ,pereti vaginali de culoare violacee, turgescenti , uneori cu mici varicozitati; umectarea vaginului este mai intensa; fanta vulvara este mai dehiscenta , cu orificiul vulvar lax, ce permite introducerea cu usurinta a valvelor si a degetelor examinatorului TACTUL VAGINAL COMBINAT CU PALPAREA ABDOMINALA se face in acelasi timp ; ne ofera elemente care se refera la :

2 Vulva si vagin supletea peretilor, hiperumectarea si catifelarea lor,

relatii asupra fundurilor de sac vaginale Colul uterin este ramolit, inmuiat, de consistenta scazuta ,catifelat( la negravide , colul are consistenta varfului nasului si la gravide are consistenta buzelor ) Istmul uterin este suplu, inmuiat, permitand apropierea degetului intravaginal de cel transabdominal in timpul palparii si hipermobilizarea corpului uterin fata de col Corpul uterin forma devine globuloasa , umpland fundurile de sac laterale ; consistenta scazuta , moale , chistica la sf.primului trim.; elasticitate si contractii percepute prin modificarea consistentei sub mana datorita reactivitatii crescute a miometrului gravid; in mod normal, uterul nu este dureros la palpare si mobilizare PRINCIPALELE SEMNE MATERNE DE SARCINA ( DE PROBABILITATE ) 1.SEMNUL HEGAR = inmuierea istmului uterin 2.SEMNUL MC DONALD ( AL BALAMALEI ) = mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm/col 3.SEMNUL BUDIN NOBLE = umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos 4.SEMNUL BONNAIRE = consistenta pastoasa a corpului uterin care poate fi deprimat digital cu usurinta 5.SEMNUL PISCACEK = dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oul dand formei uterului aspect neregulat , cu un corn mai mare si altul mai mic 6.SEMNUL HOLZAPFEL = datorita consistentei pastoase , uterul gravid scapa cu greu din mana , fata de cel negravid care aluneca intre degete ca samburele de cireasa DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN TRIMESTRUL II ( SAPTAMANA 21-28 ) Se bazeaza mai putin pe modificarile organismului matern si mai mult pe elementele furnizate de prezenta fatului in cavitatea uterina. I.ANAMNEZA- va preciza o amenoree de peste 20 saptamani , cresterea progresiva de volum a abdomenului si perceperea de catre gravida a primelor miscari fetale II.EXAMENUL CLINIC GENERAL Inspectia ex.sanilor :hiperpigmentare areolara , schita de areola secundara , retea venoasa vizibila -ex.abdomenului marit de volum, depaseste putin ombilicul,linia alba pigmentata,prezenta vergeturilor pe flancuri si coapse -OGE-imbibitie edematoasa, culoare violacee

Palparea sanilor-picaturi de colostru -abdomenului este ocupat de o formatiune globuloasa care devine ovoida , contractila , remitenta , pastoasa ; la 24 saptamani , uterul are 20 cm , la 28 sapt.are 24 cm; uneori la palpare se percep miscarile active ale fatului ; palparea profunda evidentiaza semnul balotarii abdominale ( lichidul amniotic este in cantitate mare in raport cu dimensiunile mici ale fatului si se deplaseaza in uter la imprimarea unei miscari bruste ) Ascultatia batailor cordului fetal (BCF) este posibila din saptamana a 21-a de sarcina ; se asculta cu stetoscopul obstetrical monoauricular , sediul de ascultatie fiind variabil din cauza miscarilor active ale fatului , mai frecvent auzindu-se periombilical ; frecventa normala a BCF sunt 120-140/min..ritmice,grupate 2 cate 2 , cu prima bataie puternica , intre ele existand o pauza mai scurta decat intre fiecare grup de batai III.EXAMENUL LOCAL CU VALVELE mucoasa vaginala si exocervicala de coloratie violacee, colul uterin cu orificiul extern punctiform sau in fanta transversala , de obicei inchis , in aria sa aflandu-se dopul gelatinos TACT VAGINAL COMBINAT CU PALPAREA ABDOMINALA col moale si deplasat in sus iar prin fundurile de sac vaginale se pune in evidenta semnul balotarii vaginale ;corpul uterin este marit de volum pana in regiunea supraombilicala , contractil , pastos

DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN TRIMESTRUL III ( SAPTAMANA 29-40 ) Este un dg.de certitudine furnizat de prezenta uterului gravid si a fatului in cavitatea uterina. I.ANAMNEZA- amenoree de peste 28 saptamani , marirea progresiva de volum a abdomenului , prezenta miscarilor fetale EX.CLINIC GENERAL are aceleasi modificari ca in trim.II Palparea abdomenului superficiala- formatiune ovoidala, contractila ,pastoasa , cu axul mare longitudinal , IFU= 35-36 cm profunda se incepe in regiunea hipogastrica si evidentiaza polii fetali:in reg.hipogastrica se percepe o formatiune dura , rotunda, regulata = polul cefalic al fatului ; la fundul uterului o formatiune inegala , neregulata, de consistenta inegala = polul pelvin; intr-unul din flancuri se va palpa un plan dur , convex care leaga cei 2 poli = spatele fetal; in flancul opus = partile mici fetale

Ascultatia BCF are sediul maxinm la distantei dintre spina iliaca antero-superioara si ombilic , de aceeasi parte cu spatele fetal EX.LOCAL- se constata colul de consistenta moale in totalitate iar prin fundurile de sac vaginale laterale se pune in evidenta prezentatia

AMNIOCENTEZA Este o investigatie invaziva care se efectueaza la gravidele cu risc ( > 35 ani, cu imcompatibilitate de Rh, cu AHC de boli genetice , etc)pentru a depista anumite infectii sau afectiuni genetice .Nu este o metoda de screening adica nu se poate efectua la toate gravidele deoarece poate sa creasca riscul de avort . Utilitatea amniocentezei Diagnosticarea unor afectiuni genetice grave precum sdr.Down Stabilirea gradului de maturitate a plamanului viitorului nou-nascut cand se suspicioneaza o nastere prematura de cauze diferite (plamanul este unul din organele care se matureaza la sfarsitul gestatiei , inainte de nastere , o nastere prematura putand determina complicatii respiratorii grave ) Dg.unei infecti intrauterine care ar putea pune in pericol mama si copilul Detectarea unor anomalii date de incompatibilitatea de grup sau Rh(mamele cu gr.sangvin diferit sau cu Rh diferit pot forma anticorpi impotriva celulelor sangvine ale copilului care va determina anemie hemolitica ( afectiune grava care poate influenta dezvoltarea normala a copilului sau poate da anomalii neurologice ) Defecte genetice confirmate de amniocenteza Anomalii cromozomiale :sdr.Down, sdr.Edwars, afectiuni grave caracterizate prin malformatii ale membrelor si organelor , cu retard mintal accentuat ;amniocenteza are specificitate de 95% in dg.acestora Afectiuni genetice precum: fibroza chistica ( boala care afecteaza plamanul , pancreasul si gl.salivare ), siclemia (afectiune care determina anemie grava ), boala TAY-SACHS (afectiune metabolica ), boala Huntington (determina grave tulburari neurologice si retard mintal ) - aceste afectiuni nu pot fi depistate de triplu test care se face la sf.trim.I ci doar prin amniocenteza Identificarea unor anomalii de tub neural precum spina bifida (anomalii ale coloanei vertebrale ) sau anencefalia (dezvoltarea minima a encefalului )

Doar 5% din gravidele cu risc au o anomalie de acest fel .Amniocenteza nu identifica toate anomaliile congenitale, de ex. despicatura palatina.