UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

ŞCOALA DOCTORALĂ – ANUL I

ANUL UNIVERSITAR: 2021-2023

R E F E R A T
la disciplina

CUANTIFICAREA EFECTELOR
NEGATIVE ALE ACȚIUNII FACTORILOR
FITOPATOGENI ÎN ARBORETELE DE
FAG DIN BANATUL MONTAN

Doctorand: Ing. Ionel ALBU

Conducător de doctorat: Prof. Dr. Ing. Arcadie Ciubotaru
Coordonator disciplina: Prof. Dr. Ing. Arcadie Ciubotaru

CUPRINS

1
CAPITOLUL 1. Introducere...........................................................................3
1.1. Scopul cercetărilor………………………...............................................3
1.2. Stadiul cunoștințelor…...………………..................................................4
1.3. Defectele lemnului………………………………………………………4
1.4. Caracteristici ale unor sortimente de lemn………………………………5
1.5. Conservarea sortimentelor de lemn……………………………………...8
1.6. Măsurarea sortimentelor de lemn……………………………………......8

CAPITOLUL 2. Cuantificarea efectelor negative ale acțiunii factorilor

fitopatogeni în arboretele de fag din Banatul
Montan…………………………………………………………...............9
2.1. Frecvența și distribuția dimensională a defectelor……............................9
2.1.1. Gâlma……………………………………………………………..9
2.1.2. Cancerul…………………………………………………………..9
2.1.3. Putregaiul exterior………………………………………………..10
2.1.4. Gelivura…………………………………………………………..12
2.2. Orientarea cardinală a defectelor.............................................................13
2.2.1. Gâlma……………………….........................................................13
2.2.2. Cancerul………………………………………………………….14
2.2.3. Lemnul mort……………………………………………………...15
2.2.4. Putregaiul exterior………………………………………………..15
2.2.5. Gelivura…………………………………………………………..16
2.3. Corelații între caracteristici ale defectelor și parametric dendrometrici ai
arborilor…………………………………………………………………………………...18
2.3.1. Cancerul………………………………………………………….18
2.3.2. Lemnul mort…………………………………………………......19
2.4. Frecvența defectelor…………………………………………………...21
2.5. Calitatea lemnului pe fus……………………………………………....23

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................27

2
 CAPITOLUL 1. Introducere

Sortarea masei lemnoase trebuie completată cu o prelucrare corespunzătoare cu o

prolucrare corespunzătoare a sortimentelor în produse din lemn cerute de societate la un
moment dat.
Se asigiură, în acest fel, condiții de rentabiliuzare a activității de exploatare și
acoperirea într-o proporție mărită a cerințelor societății – prin sortarea și prelucrarea
corespunzătoare a masei lemnoase – în condițiile valorificării, în produse din lemn, a unor
resurse limitate cu randament maxim.fagul, foarte răspândit în trecut, a încetat să mai fie o
specie dominantă”(Bândiu et al. 1995).
Tabelul 1.1
Repartizarea masei lemnoase dintr-un arbore

Specificaţi
i Proporţia din volumul arborelui, în %, pentru:

Răşinoase foioase
Crăci:
<3 mm 2 1
0 3...5 mm 1 2
> 5 mm 1 -
0 5...10 mm - 4
> 10 mm - 5
Total crăci 4 12
Trunchi:
lemn 73 62
coajă 7 6
Total trunchi 80 68
Cioată 1 1
Rădăcini:
principale 7 13
secundare 8 6
Total rădăcini 15 19
Total arbore 100 100

Tabelul 1.2
Repartizarea masei lemnoase din actele de punere în valoare

Grupa de Repartizarea masei lemnoase din A.P.V., în %

specii Sortimente Coaja lemnului Pierderi de Resturi de
de lemn de lucru exploatare exploatare
Foioase 89 7 2 2
1.1. Scopul cercetărilor

Evaluarea cantitativă a lemnului de lucru conținut într-un arboret destinat exploatării,

sau evaluarea arboretelor, întreprinsă în cadrul lucrărilor de amenajare, se face prin procedeul
clasificării calitative a arborilor în picioare. Ăncadrarea arborilor inventariați în una din cele
patru clase de calitate stabilite, este determinată de conținutul în lemn rotund apt pentru lucru,
al arborilor respectivi. La stabilirea conținutului de lemn de lucru rotund s-a folosit criteriul
analizei vizuale a formei exterioare a arborelui în picioare. Procedeul adoptat a condus la
rezultate satisfăcătoare în marea majoritate a cazurilor. Au apărut totuși situații în care simpla
apreciere vizuală a arborilor în picioare a generat greșeli de încadrare a arborilor în clase de
3
calitate, care au condus la rezultate necorespunzătoare din punctul de vedere al preciziei
determinărilor.Explicația acestor greșeli se datoreazp în mai mică măsurăoperatorilor ce
execută lucrarea, cât mai ales necunoașterii modului sub care se exteriorizează principalele
defecte interioare (outregaiul, inima stelată de gelivură, nodurile vicioase), capabile să
conducă la declasarea lemnului rotund de lucru în lemn despicat.
Plecând de la premisa că nu există defect interior care să nu fie produs de un factor
extern și că acesta pătrunde în lemn prin rănile cauzate de om, animale, pietre, etc. s-a
considerat utilă îmscrierea în planul de cercetare a unei teme al cărui obiectiv principal a fost
tocmai stabilirea corelației între forma exterioară a arborilor în picioare și calitatea lemnului
de fag, în vederea stabilirii unor criterii obiective de ăncadrare a arborilor în clasa de calitate.

1.2. Stadiul cunoștințelor

Cunoașterea calității lemnului la arborii în picioare a constituit o preocupare

permanentă a specialiștilor din domeniul biometriei. Cercetările întreprinse în acest domeniu
s-au axat pe studierea a două aspecte principale și anume:
- cunoașterea conținutului de lemn apt pentru lucru pe baza aprecierii vizuale a
arborilor;
- cunoașterea indicilor de sortare industrială a lemnului de lucru, respectiv
elaborarea tabelelor de sortare

1.3. Defectele lemnului

Acțiunea unor factori interni (genetici) sau externi (fizico-geografici, fitogeni,
zoogeni, antropici, silvotehnici, tehnologic) asupra arborilor sau a pieselor de lemn pot
conduce la modificări ale stării normale a lemnului. Dacă aceste modificări influențează în
sens negativ calitatea lemnului restrăngăndu-i domeniile de valorificare superioară, arunci
acestea sunt considerate defecte ale lemnului.
- Defecte de structură: gâlma;
- Colorații: albăstreală, roșeață, duramenul fals, pete de mucegai;
- Alterații: încinderea, răscoacerea, putregaiul;
- Găuri și galerii de vâsc;
- Alte defecte: cancer.
a) Colorații
Albăstreala este o colorație albăstruie cu nuanțe cenușii sau verzi a alburnului și
prezența aceseia se constată visual sau se exprimă sub forma unui raport (1/n) între diametrul
porțiunii afectate și diametrul secțiunii transversal.
Roșeața este o colorație în divers nuanțe de roșu, care apare sub formă de pete sau
fâșii radiale, pe suprafața secțiunii transversal și sub formă de fâșii pe suprafețele laterale.
Prezența și mărimea acestui defect se constată ca și în cazul albăstrelii.
Duramenul fals este o colorație, în general, neuniformă a zonei centrale a lemnului,
deosebită de culoarea obisnuită a acestuia, cu contur neregulat. Apare la speciile care în mod
normal nu formează duramen. În aceasta categorie se încadrează: inima roșie a fagului
(colorație roșu-deschis până la roșu-brun), inima de ger a fagului (colorație brun-roșcată).

4
 b) Alterații
Încinderea reprezintă o modificare a culorii naturale a lemnului și apare, în special, la
speciile fără duramen, în mod deosebit la fag. Acest defect reprezintă, de fapt, stadiul inițial
al răscoacerii. Încinderea se constată vizual.
Răscoacerea (sufocarea) se caracterizează prin schimbarea culorii și consistenței
lemnului. În faza inițială lemnul are o coloare uniformă roșiarică, care, în secțiune
transversală apare sub formă de pete izolate sau întinsă pe toată suprafața acesteia. Stadiul
final al răscpacerii se caracterizează prin apariția. Pe fondul uniform colorat în roz, a unor
pete albicioase înconjurate de dungi negre. Mărimea acestui defect se stabilește diferențiat,
după cum răscoacerea apare în interiorul sau exteriorul lemnului, astfel: pentru lemnul
răscopt în exterior se calculează raportul procentual dintre lemngimea porțiunilor cu lemn
sufocat, măsurate la capetele piesei pe direcția razei și lungimea piesei respective.
Putregaiul se caracterizează printr-o modificare pronunțată a culorii naturale a
lemnului. Într-o primă fază lemnul capătă o culoare mai închisă decât cea naturală (uneori
apar, pe fondul acestei colorații mai închise, pete sau firișoare albe sau negricioase), iar în
faza finală a putrezirii structura țesuturilor este distrusă, lemnul își pierde rezistența și
adeseori în zonele afectate apar scorburi interioare sau exterioare. Măsurarea putregaiului se
face în același mod ca la răsocacere.
c) Găuri și galerii de vâsc
Sunt produse de rădăcinile (sugătorii) vâscului.Gravitatea acestui defect se exprimă,
prin parametri specifici (mărime, uneori cu precizarea exactă a diametrului, adâncime,
bucăți/metriu, porțiunea ocupată din diametrul piesei, exprimată ca un raport de forma
1/n( sau se constată vizual.
d) Alte defecte luate în considerare la sortare
Cancerul apare ca o umflătură alcătuită din fibre încâlcite, uneori îmbibate cu rășină,
ce se formează ca urmare a acțiunii repetate a gerurilor târzii asuora țesuturilor de cicatrizare.
Prezența acestui defect se constată visual sau se exprimă ca raport procentual între volumul
porțiunii afectate de cancer si volumul total al piesei.
Tabelul 1.3.

Corelarea factorilor de influență cu defectele lemnului

Factorii de influență Defectele lemnului

Alterații, colorații, gă uri și galerii de vâ sc,

Factori fitogeni
cancer, gâ lmă

Trebuie menționat faptul că noțiunea de defect este relativă si trebuie luată în

considerare numai în contetul condițiilor de calitate impuse unui sortiment.
1.4. Caracteristici ale unor sortimente de lemn

Valorificarea cu randament maxim a calității lemnului se poate face numai printr-o

sortare corespunzătoare a acestuia.

5
 Tabelul 1.4.
Caracteristici dimensionale ale sortimentelor de lemn rotund brut
Sortimentul de lemn Diametrul, Lungimea, în Trepte de lungimi,
în cm, M în cm
0 1 2 3
A. Lemn rotund pentru prelucrări industrial
a. Lemn rotund pentru prelucrări mecanice
Buşteni pentru furnir estetic
- fag  351)  2,00 10
Buşteni pentru furnir tehnic
- fag  201) 1,40; 2,20; 2,40; -
2,70; 2,802)
> 5,80 10
1)
- fag  16  2,40 10
Buşteni pentru cherestea colaterală
- categoria 1 12...15 1,10...2,30 10
- categoria 2 16...20 1,10...2,30 10
b. Lemn rotund pentru prelucrări chimice în celuloză şi hârtie
Buşteni pentru pastă chimică
- fag 5...20 > 1,00 -

6
 Tabelul 1.5.
Caracteristici dimensionale ale sortimentelor de lemn de steri
Lățimea Diametrul în cm, pentru capătul Trepte de
Sortimentul de lemn unei fețe lungimi
în cm în cm
subțire gros
0 1 2 3 4
A. Sortimente de lemn de steri pentru
prelucrări chimice
Lemn de steri pentru celuloză și hârtie
-pastă mecanică și chimică
- fag 6...30 - - 1
-pastă chimică
- fag - 10 30 1
-pastă semichimică
- fag 5...30 5 20 1

Tabelul 1.6.
Sortimente de lemn rotund

Sortiimente din resturi de

exploatare si buturi Caracteristici

Se fasonează din capete,

rupture, alte piese de
Resturi de exploatare pentru PAL, PFL lemn cu diametrul mai
mare de 2 cm și lungimea
de 0,30..1,00 m
Resturi de exploatare pentru foc -
Se fasonează din piese cu
diametrul mai mic de 30
Buturi pentru PAL,PFL
cm și lungimea mai mica
de 40 cm
Se fasonează din piese cu
diametrul, cu coajă, mai
Buturi pentru extracte tanante
mare de 25 cm și lungimi
de 0,60…1,20 m
Se fasonează din piese cu
Buturi greu despicabile pentru diametrul, la capătul
mangalizare subțire, mai mare de 25
cm
Buturi greu despicabile pentru foc
-

7
 1.5. Conservarea sortimentelor de lemn

În general, prin conservarea sortimentelor de lemn trebuie să se realizeze stoparea

dezvoltării unor defecte pe care le-au avut arborii pe picior (colorații, putregai, găuri și galerii)
sau apariția unor defecte noi. Pentru aceasta se poate acționa în două moduri:
- menținerea umidității naturale a sortimentelor de lemn până la livrarea către
beneficiari;
- uscarea rapidă a sortimentelor de lemn, până la o valoare a umidității situate sub
punctul de saturație.

1.6. Măsurarea sortimentelor de lemn

Masa lemnoasă este măsurată de mai multe ori pe traseul pe care lemnul îl
urmează de la cioată până la locul final de utilizare.
Sunt cunoscute următoarele metode de măsurare, differentiate după principiul
de stabilire a cantităților de material lemnos:
- metoda de măsurare prin cubare, se poate aplica lemnului rotund și lemnului de
steri;
- metoda de măsurare gavimetrică, se poate aplica lemnului rotund subtire;
- metoda indicilor de echivalență, se poate aplica lemnului rotund subțire;
- metoda de măsurare hectolitrică, se aplică mangal;
- metodă de mpsurare hidrostatică, se poate aplica lemnului rotund, lemnului de
steri, lemnului de crăci.

Metoda de măsurare a lemnului prin cubare se aplică diferențiat pentru lemnul rotund
și lemnul de steri.
Cubarea lemnului rotund se face prin măsurarea diametrelor și a lungimilor
fiecărei piese cu respectarea următoarelor condiții:
- precizia de mpsurare a diametrelor și lungimilor trebuie să fie de 1 cm;
- diametrul se măsoară fără coajă, la jumătatea lungimii piesei, pentru piesele cu
lungimi mai mici de 8 m sau prin stabilirea valorii medii a diametrelor măsurate la
capete și la jumătatea lungimii, pentru piese mai lungi de 8 m

Tabelul 1.7.
Masa
specifică a lemnului rotund
Categoria de
material Sezonul Masa specifică, în kg/m3, după luni
lemnos ... de la fasonare
0 1 2 3 4 6
1. Lemn rotund de Vara 1120 988 903 867 867 861
fag
necojit Iarna 1095 1063 1047 1037 1033 990

8
 CAPITOLUL 2. CUANTIFICAREA EFECTELOR NEGATIVE
ALE ACȚIUNII FACTORILOR FITOPATOGENI ÎN ARBORETELE DE
FAG DIN BANATUL MONTAN

2.1. Frecvenţa şi distribuţia dimensională a defectelor

2.1.1. Gâlma

Referitor la defectul numit „gâlmă”, cercetările au scos în evidenţă existenţa acestui

defect la un număr de 10 arbori, ceea ce înseamnă 3,33 % din numărul de arbori analizaţi,

procent de apariţie mai mare decât cel determinat de Câmpu (2008a), care menţionează o
frecenţă de 1% a excrescențelor la arborii de fag.

Pentru evidenţierea caracteristicilor defectului analizat s-au constituit categorii de

mărimi, apelându-se la suprafaţa gâlmelor, care s-a observat că variază între 132 şi 4534 cm 2.
Astfel se constată că gâlmele cu suprafaţa mai mică de 1.000 cm 2 apar la 50% dintre arborii care
prezintă acest defect, iar cele cu suprafaţa mai mică de 3.000 cm 2 apar în 90% din cazuri.

Tabelul 2.1.
Frecvenţa arborilor cu gâlme

Categoria de Număr de Frecvenţa gâlmelor, în %, din:

2
mărimi, în cm arbori numărul de arbori numărul total
cu gâlme de arbori
< 1000 5 50 1,67
1001 – 2000 2 20 0,67
2001 – 3000 2 20 0,67
3001 – 4000 0 0 0,00
4001 – 5000 1 10 0,33
Total 10 100 3,33

2.1.2 Cancerul

În urma centralizării datelor din teren, s-a constatat prezenţa cancerului la un număr de
17 arbori (5,66% din numărul total de arbori analizaţi). Mărimea cancerului, exprimată prin
suprafaţa acestuia, a indicat că cei mai mulţi arbori (10 arbori, respectiv 58,83% din numărul de

9
arbori cu cancer sau 3,33 % din numărul total de arbori) se încadrează în categoria de suprafeţe
2
mai mici de 1.000 cm .

Un alt aspect analizat a fost cel referitor la poziţia cancerului pe înălţimea arborilor,
constatându-se că cele mai frecvente situaţii sunt acelea în care cancerul este situat la înălţimi
mai mici de 5 m. Astfel, 12 cancere apar în prima categorie de înălţimi şi reprezintă 70,59 % din
numărul de arbori cu cancer sau 4,00 % din numărul total de arbori.

2.1.3. Putregaiul exterior

Putregaiul exterior a fost depistat la un număr de 31 arbori, adică la 10,33 % dintre

arborii analizaţi.
Din tabelul 5.14 reiese că cei mai mulţi arbori cu acest defect (13 exemplare,
reprezentând 41,94 % din numărul arborilor cu putregai exterior sau 4,33 % din numărul
total de arbori analizaţi) se încadrează în categoria cu aria mai mică de 500 cm 2 şi că 77,41
% dintre aceste defecte au suprafaţa mai mică de 2.500 cm2.

Tabelul 2.2
Repartizarea numărului de arbori cu putregai exterior după aria defectului

Frecvenţa arborilor cu putregai exterior

Aria, Numărul de pe categorii de arii, în %, din:
2
în cm arbori numărul de arbori cu numărul total
putregai exterior de arbori
< 500 13 41,94 4,33
501 – 1000 6 19,34 2,00
1001 – 2500 5 16,13 1,67
2501 – 5000 3 9,68 1,00
5001 – 7500 3 9,68 1,00
7501 – 10000 0 0,00 0,00
> 10000 1 3,23 0,33
Total 31 100,00 10,33

Repartizarea numărului de arbori pe categorii de lungimi (figura 5.19), scoate în

evidenţă faptul că lungimea dominantă este cea de 0,6 … 1,0 m, categorie în care se
încadrează 13 arbori (41,94 % din numărul de arbori cu putregai exterior sau 4,33 % din
numărul total de arbori). De asemenea, se poate remarca faptul că, la arborii analizaţi, nu s-a
întâlnit nici un defect cu lungimea cuprinsă între 2,1 şi 3,0 m.

10
 Figura 1 – Frecvenţa arborilor cu putregai exterior repartizaţi după lungimea defectului

După lăţimea defectului (tabelul 2.3.), numărul maxim de arbori se încadrează în

categoria lăţimilor mai mici de 20 cm (20 de exemplare, respectiv 64,52 % din numărul de
arbori cu putregai exterior sau 6,67 % din numărul total de arbori).

Tabelul 2.3.
Repartizarea numărului de arbori cu putregai exterior după lăţimea defectului

Frecvenţa arborilor cu putregai exterior pe

Categorii de
lăţimi, Numărul de categorii de lăţimi, în %, din:
arbori numărul de arbori cu numărul total de
în cm
putregai exterior arbori
< 10 20 64,52 6,67
11–20 6 19,35 2,00
21–30 4 12,90 1,33
> 30 1 3,23 0,33
Total 31 100,00 10,33

11
2.1.4. Gelivura

Defectul cunoscut sub numele de gelivură a fost depistat la un număr de 23 arbori,

ceea ce reprezintă 7,66 % din numărul total de arbori analizaţi. Lungimile gelivurilor au fost
cuprinse între 1,0 m şi 8,23 m, iar înălţimea calusării între 1,0 cm şi 7,0 cm. Potrivit lui
Câmpu (2008a şi 2009a), gelivura apare la 18% din arborii de fag, din făgetele exploatabile
din bazinul Tărlungului și la 14% din arborii de fag în Bazinul Argeșului (Câmpu și
Dumitrache, 2013), cele mai frecvente gelivuri (52%) fiind cele cu lungimea cuprinsă între
2 până la 4 m.
Aşa cum se poate observa din tabelul 2.4., cele mai multe gelivuri se încadrează în
categoria de lungime 3,1 … 4,0 m, iar gelivurile cu lungimi de până la 5 m apar la 19 arbori
(82,60 % din numărul arborilor cu gelivuri sau 6,33 % din numărul total de arbori).

Tabelul 2.4.
Repartizarea numărului de arbori cu gelivuri după lungimea defectului

Frecvenţa arborilor cu gelivuri pe

Categorii de
lungimi, Numărul de categorii de lungimi, în %, din:
arbori numărul de arbori numărul total
în m
cu gelivuri de arbori
1,0 – 2,0 4 17,39 1,33
2,1 – 3,0 5 21,74 1,67
3,1 – 4,0 7 30,43 2,33
4,1 – 5,0 3 13,04 1,00
5,1 – 6,0 0 0,00 0,00
6,1 – 7,0 2 8,70 0,67
7,1 – 8,0 1 4,35 0,33
> 8,0 1 4,35 0,33
Total 23 100,00 7,66

În figura 2 este redată repartizarea gelivurilor după lungimea defectului, exprimată în

metri, şi înălţimea calusării, exprimată în centimetri, pe categorii de diametre de bază ale
arborilor. Se poate observa că nu există o legătură directă între lungimea gelivurii şi
înălţimea calusării.
 Figura 2 – Repartizarea gelivurilor după dimensiuni, pe categorii de diametre

La stabilirea frecvenței defectelor la fag s-au folosit datele rezultate de la un număr dr

1982 arbori de clasa I de calitate.
Întrucât defectele înregistrate se referă la arbori de clasa I de calitate, nu avem
pretenția că am epuizat problema frecvenței defectelor la fag, problem complex, care necesită
cercetări mult mai aprofundate.
Din rezultatele obținute desprindem totuși unele constatări utile la rezolvarea celorlalte
aspecte ale lucrării de față , și anume:
- frecvența defectelor cercetate la arborii de clasa I de calitate:
- variația defectelor de-a lungul arborelui.

O analiză a frecvenței defectelor la fag face posibilă o clasificare a acestora. Frecvența

cea mai mare o prezintă nodurile (sănătoase și vicioase).

2.2. Orientarea cardinală a defectelor

2.2.1. Gâlma

Gâlma, defect care a fost înregistrat la 10 arbori din cei 300 analizaţi (tabelul 2.5.),
apare cel mai frecvent pe direcţia sud-vest, în 3 situaţii (figura 3), ceea ce procentual
înseamnă 30 % din cazurile depistate. Orientarea medie a defectului este de 192 0, cu
ointensitate, raportată la numărul de arbori la care acesta a fost depistat, de 0,08.
 Tabelul 2.5.
Repartizarea scobiturilor după orientare
Orientarea Numărul de scobituri
N 5
NE 6
E 10
SE 9
S 5
SV 6
V 7
NV 4
Total 52
Figura 3 – Orientarea medie a scobiturilor (R)

Tabelul 2.6.
Repartizarea gâlmelor după orientare
Orientarea Numărul de gâlme
N 0
NE 1
E 0
SE 2
S 2
SV 3
V 2
NV 0
Total 10
Figura 4 – Orientarea medie a gâlmelor (R)

2.2.2. Cancerul

La arborii de fag studiaţi, s-a constatat că defectul apare cel mai frecvent pe direcţia
est, unde au fost identificate 4 din cele 17 situaţii înregistrate (tabelul 2.7.), reprezentând 23,53
0
% din cazuri. Orientarea medie a orientării cancerului este de 153 , iar intensitatea defectului,
raportată la numărul de arbori la care acesta a fost depistat, este de 0,13.

Tabelul 2.7.
Repartizarea cancerului după orientare
 Orientarea Numărul de cancere
N 2
NE 2
E 4
SE 1
S 1
SV 3
V 3
NV 1
Total 17
Figura 4 – Orientarea medie a cancerului (R)

2.2.3. Lemnul mort

Din cele 54 de cazuri înregistrate pentru lemnul mort (tabelul 2.8.), frecvenţa maximă se
întâlneşte pe direcţia sud (figura 5), unde defectul apare de 10 ori, reprezentând 18,52 % din
0
totalul apariţiilor. Orientarea medie a defectului, după numărul de apariţii, este de 159 , cu o
intensitate, raportată la numărul de arbori la care acesta a fost depistat, de 0,43.

2.2.4. Putregaiul exterior

Depistat la 31 de arbori din cei 300 incluşi în lotul de sondaj (tabelul 2.9.), putregaiul
exterior apare cel mai frecvent pe direcţia sud-est (figura 6), unde au fost identificate 8 defecte,
reprezentând 25,81 % din totalul defectelor depistate. Din calculele efectuale a rezultat că
0
orientarea medie a defectului este de 137 , iar intensitatea defectului, raportată la numărul de
arbori la care acesta a fost depistat, are valoarea de 0,25.
Tabelul 2.8.
Repartizarea lemnului mort după orientare
Orientarea Numărul de defecte
N 7
NE 5
E 7
SE 7
S 10
SV 5
V 7
NV 6
Total 54
Figura 5 – Orientarea medie a
lemnului mort
Tabelul 2.9.
Repartizarea putregaiului exterior după orientare
Orientarea Numărul de defecte
N 4
 NE 5
E 4
SE 8
S 3
SV 0
V 4
NV 3
Total 31
Figura 6 – Orientarea medie a
putregaiului exterior (R)

2.2.5. Gelivura
Referitor la gelivură, conform datelor din tabelul 2.10, se constată că acest defect apare
cel mai frecvent pe direcţia sud (figura 7), în 8 cazuri din cele 23 depistate. Aceasta
reprezintă o frecvenţă procentuală pe direcţia sud de 34,78 %. Orientarea medie a rezultantei
 0
are valoarea 157 , iar intensitatea defectului, raportată la numărul de arbori la care acesta a fost
depistat, are valoarea 0,18.

Tabelul 2.10.
Repartizarea gelivurilor după orientare
Orientarea Numărul de gelivuri
N 2
NE 3
E 1
SE 3
S 8
SV 4
V 1
NV 1
Total 23 Figura 7 – Orientarea medie a
gelivurilor (R)
 2.3. Corelaţii între caracteristici ale defectelor şi parametri dendrometrici ai
arborilor
.
2.3.1. Cancerul

Defectul cunoscut sub denumirea de cancer, a fost analizat prin corelaţia dintre
diametrul de bază al arborilor şi mărimea suprafeţei cancerului. Pentru aceasta s-au constituit
categorii de diametre şi s-a calculat mărimea medie a acestora, corespunzătoare datelor
măsurate ale suprafeţei cancerului (tabelul 5.44).

Tabelul 2.11.
Parametri statistici ai corelaţiei dintre suprafaţa cancerului şi diametrul de bază al arborilor
Regression Statistics
Multiple R 0.975197
R Square 0.951009
Adjusted R Square 0.947241
Standard Error 554.4394
Observations 15

ANOVA
df SS MS F Significance F
Regression 1 77575344 77575344 252.3571 6.79E-10
Residual 13 3996240 307403
Total 14 81571584

Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95%

Intercept -2146.15 285.9791 -7.50457 4.47E-06 -2763.97 -1528.33
X Variable 1 95.22575 5.994412 15.88575 6.79E-10 82.27561 108.1759
 Parametri statistici din tabelul 2.10. permit următoarele afirmaţii:
· coeficientul de corelaţie simplă (r = 0,975) sugerează o legătură foarte puternică între
variabila independentă (categoria de diametre) şi variabila dependentă (mărimea cancerului);
· coeficientul de determinaţie (R2 = 0,951), care arată variaţia variabilei dependente faţă
de model, indică faptul că, în 95% din cazuri, mărimea cancerului se corelează cu categoria de
diametre de bază ale arborelui;
· pragul de semnificaţie (sF = 6,79E-10) sugerează că modelul liniar al regresiei este
semnificativ din punct de vedere statistic;
· valoarea testului t, care analizează semnificaţia corelaţiei variabilelor din ecuaţia de
regresie, pentru nivelul de semnificaţie de 10 % şi 14 grade de libertate, este t = 1,76; valorile
calculate fiind t = 7,50, pentru termenul liber, şi t = 15,89, pentru coeficientul variabilei
independente;
· testul F, care testează semnificaţia coeficienţilor ecuaţiei de regresie, arată că modelul
este statistic semnificativ (p-value = 6,79E-10, pentru coeficientul variabilei independente şi p-
value = 4,47E-6, pentru termenul liber).
Eroarea standard, respectiv abaterea medie a valorii coeficienţilor estimaţi faţă de cei ai
populaţiei, este de 285,98 pentru termenul liber şi de 5,99 pentru coeficientul variabilei
independente.
Ecuaţia de regresie care descrie dependenţa celor doi parametri analizaţi este:
y = 95,226× x - 2146,2 (5.14)
în care:
x este categoria de diametre de bază, în cm;
y – suprafaţa cancerului, în cm2.

2.3.2. Lemnul mort

Analiza statistică referitoare la lemnul mort a impus eliminarea din şirul de valori a
unei valori extreme de 30.000 cm2, mult mai mare decât valorile maxime comune înregistrate,
mai mici de 3.000 cm2.
Parametrii statistici ai regresiei liniare, prin care s-a urmărit stabilirea unei corelaţii între
diametrul de bază şi mărimea suprafeţei lemnului mort, nu satisfac condiţiile impuse.
19
 După această constatare s-a făcut o grupare a diametrelor pe categorii. În acest caz,
parametrii statistici rezultaţi arată că între caracteristicile măsurate ale lemnului mort, mai
exact între mărimea suprafeţei lemnului mort, şi categoria de diametre de bază, considerate din
10 în 10 cm, există o corelaţie de tip liniar, valorile coeficientului de corelaţie (r = 0,926) şi
cele ale coeficientului de determinaţie (R2 = 0,858 – figura 8) confirmând această afirmaţie.

Figura 8 – Corelaţia dintre mărimea lemnului mort şi categoria de diametre de bază

fectele lemnului sunt anomalii ale formei trunchiului, structurii, integrității țesuturilor și
compoziției chimice a acestora. Tot defecte ale lemnului sunt considerate și anumite formațiuni
structurale, cum ar fi nodurile, inima, etc., ce modifică proprietățile lemnului. De obicei, aceste
defecte afectează calitatea lemnului în sens negativ și limitează utilizările acestuia (Beldeanu
2001).
Prin defecte se înțeleg abaterile de la normal în creșterea arborilor, în structura, aspectul
și compoziția chimica a lemnului. Ele intervin că factor determinant în toate utilizările lemnului.
Lemnul fiind utilizat în majoritatea cazurilor cu defecte, cunoașterea lor este absolut
necesară.
Faptul că arboretele și lemnul reacționează diferit la acțiunea diverșilor factori fizici,
chimici și biologici, face ca frecvența și dezvoltarea defectelor să nu fie identice la toate speciile.
Fagul reacționează într-o proporție destul de mare la acțiunea diverșilor factori ce conduc
la apariția defectelor lemnului.
Analiza defectelor la fag face posibilă clasificarea acestora în trei grupe și anume:
- defecte de forma și de rănire;
20
- anomalii;
- alterații.
Defecte de rănire sunt: cicatricea, lemnul mort, coaja înfundată și scorbura.
Anomaliile care sunt neregularități ale structurii sau compoziției chimice normale, având
în general ca urmare o modificare a proprietăților lemnului și a posibilităților de utilizare ale
acestuia, apar la fag sub forma: fibrei răsucite, excentricității, fibrei înclinate, excrescenței,
lemnului de tensiune, inimii concrescute, nodurilor și crăpăturilor.
Altercațiile sunt modificări ale compoziției chimice a lemnului datorita acțiunii unor
factori exteriori, apar sub forma: inimii roșii, inimii de ger, inimii stelate, inimii stelate de
gelivura, inindierii și putregaiul.
Dintre defectele admise de standarde într-o proporție nelimitată sau cu un procent mare
de participare, în sortimetul de lemn de lucru amintim: ovalitatea, conicitatea, lăbărțarea,
excentricitatea, inimile concrescute, scobitura, coaja înfundată, inima roșie, inima stelata etc.
La stabilirea defectelor la fag s-au folosit datele rezultate de la un numar de 1982 arbori
de clasa I de calitate.
Din rezultatele obținute și consemnate desprindem totuși unele constatări, utile la
rezolvarea celorlalte aspecte ale lucrării de față, și anume:
- frecvența defectelor cercetate la arborii de clasa I de calitate;
- variațtia defectelor de-a lungul arborelui.
O analiză a frecvenței defectelor la fag face posibilă o clasificare a acestora. Frecvența
cea mai mare o prezintă nodurile (sănătoase și vicioase). Urmează în ordine inima roșie,
curburile, inima stelată, putregaiul, ovalitatea, gâlmele, fibra răsucită și lăbărțarea.

2.4. Frecvența defectelor

Diferențiind nodurile pe grupe de mărimi, în funcție de condițiile dimensionale admise de
standard, reiese că frecvența cea mai mare o au nodurile sănătoase cu diametre ale urmei
exterioare cuprinse între 1 și 5 cm, cu o paticipare de 20-40% din totalul defectelor. Urmează
apoi nodurile sănătoase ale căror urme pe arbore au mărimi variind între 5-20 cm (în proporție de
10-25%), nodurile vicioase, cu diametrul urmei exterioare de 3-15 cm (10-15%), și nodurile
vicioase mici (sub 3 cm diametru) (3-8%). Numărul relative ridicat de noduri vicioase scoate în
evidență modul greșit de apreciere a calitășii lor. Deschiderea superficială a urmei exterioare a
nodului nu oferă criterii suficiente pentru stabilirea gradului de viciere, partea din spre exterior
prezentând în majoritatea cazurilor, început de putregai.

21
 Celelalte defecte prezintă o frecvență redusă a grupelor de mărimi neadmise de standarde.
Asa de exemplu inima stelată mai mare de 75%, apare într-o proporșie de 1-2%, curburile peste
5%, în proporție de 1-2% etc.
Frecvența relativ mică de participare a putregaiului (2-5%) își are explicația în calitate
arborilor luați în cercetare (arbori de clasa I de calitate).
Din cele câteva date prezentate putem desprinde constatarea că defectele asupra cărora
trebuie să se insiste, în continuare sunt nodurile, a căror frecvența este foarte mare (60-70% din
totalul defectelor lemnului).
Deosebit de interesante sunt rezultatele ce se desprind din analiza variației defectelor de-a
lungul arborelui.
Nodurile sănătoasse (d=1-5 cm și 5-20 cm) prezintă o creștere, sub aspectul frecvenței,
începând de la bază spre vărful arborelui. Dacă la bază (secțiunea dintre 1 și 3 m) proporția
acestui defect este de cca. 20%, respective 10%, la secțiunea situate între 19 și 21 m, participarea
acestui defect este de 40% și 30%. Celelalte mărimi de noduri au o participare constantă,
exceptând nodurile vicioase cu diametrul urmei exterioare de 3-15 cm prezintă o creștere a
participării lor în cadrul secțiunilor situate între 7-15 m, înregistrând spre vârful arborelui o
tendință de reducere.
Tabelul 2.12
Frecvența defectelor la arborii de clasa I de calitate, în raport cu înălimea secțiunii pe
trunchi

22
 Celelalte defecte analizate prezintă cu totul altă dinamică. Mai frecvente în partea
inferioară a arborelui (în proporție de 2-15% din numarul total al defectelor), frecvența lor scade
cu cât analiza se referă la secțiuni sutate spre partea superioară a înălțimii arborelui (0,5%-5%).
Deși datele rezultate permit numeroase interpretări legate de frecvența și modul de
variație al defectelor, ne-am rezumat la cele prezentate mai sus, fiindu-ne utile la stabilirea
calității lemnului de-a lungul arborelui și la selecționarea defectelor de urmărit în scopul stabilirii
cât mai exacte a clasei de calitate a arborilor.
2.5. Calitatea lemnului pe fus
Mărirea preciziei de determinare rotund apt pentru lucru, conținut de arborii și de
arboretele ce se evaluează în picioare cu ocazia punerii în valoare, impune o analiză vizuală cât
mai atentă a formei exterioare. A acorda în egală măsură aceeași importanță întregului fus al
arborelui înseamnă că se pot comite greșeli mai frecvente la încadrarea arborilor în clase de
calitate.
Cercetările întreprinse în scopul stabilirii calității lemnului pe fus (sub aspectul utilizării
ca lemn de lucru) și rezultatele obținute din analiza frecvenței defectelor au condus la
următoarele rezultate:
Proporția lemnului rotund apt pentru lucru se distribuie diferit pe fusularborilor de fag.
Diferențierea este rezultatul modului în care defectele lemnului apar pe trunchi și anume, mai
reduse ca numări în partea inferioară și mai frecvente în partea superioară a arborelui. Adăugând
la această analiză calitativă și modul în care se distribuie volumul pe fusul arborelui s-au stability
3 porțiuni distincte. În scopul verificării criteriilor adoptate și a gradului de variabilitate a
valorilor obținute dintr-un număr de 803 arbori, s-au calculate indidicatorii variabilității, care
scot în evidență o variabilitate relativ bună (coeficienții de variație având valori între 14-19%),
motiv pentru care considerăm că cele trei porțiuni stabilite pot constitui criterii în vedere
reducerii porțiunii de analizat, cu ocazia încadrării arborilor în clase de calitate.

23
Figura 9 – Proporția coroanei din înălțimea totală și distribuția calității lemnului pe fus, la fag

24
Prima porțiune este situate în jumătatea interioară a fusului (A), și reprezintă cca 45% din
înălțimea totală a arborelui. Calitatea lemnului pe această porțiune este superioară atât din punct
de vedere al conținutului în lemn rotund apt pentru lucru, cât și al sortimentelor ce se pot obține
(derulaj, gater). Pe această porțiune se înregistrează defecte a căror prezență poate fi ușor
depistată, ca de exemplu: putregaiul de la bază, gelivurile și lemnul mort. Nodurile provenite de
la crăcile ce au existat pe arbore în tinerețe sunt în general mici și îngropate în masa
lemnului.Conținutul lor în putregai este redus și nu afectează calitatea lemnului. Recunoașterea
acestor noduri se poate face cu multă ușurință, în fucție de urma ce apare pe arbore. În
clasidicarea făcută de noi cu ocazia analizei nodurilor, acestea se încadrează în grupa nodurilor
de form 3 și 4.
Determinând distribuția medie a volumului pe fus la arborii de fag (fig. 2), constatăm că
porțiunii A îi revine pn medie 76% din volumul total al fusului, motiv în plus pentru a i se acorda
o importanță deosebită cu ocazia încadrării arborilor în clase de calitate. O analiză atentă a
conțiunutului în lemn rotund apt pentru lucru a acestei porțiuni, face posibilă reducerea erorilor
de încadrare a arborilor în clase de calitate.
Analiza vizuală a celeilalte jumătăți a arborelui este necesasră numai în măsura în care
prezența anumitor defecte situate pe prima porțiune produce declasarea lemnului rotund de lucru
în lemn despicat.
A doua porțiune din fus (B) reprezintă cca. 25% din înălțimea totală a arborelui, fiind în
același timp porțiunea cu cele mai numeroase defecte ale lemnului. Defectele provin în
majoritatea cazurilor de la crăcule mari rupte ce lasă răni necalusate, prin care intră cu multă
ușurință sporii ciupercilor. Procentul de putregai ale acestor noduri este mai ridicat, Numărul
mari de noduri încadrate în grupa 1 și 2 din clasificarea noastră, bifurcările numeroase, curburile
ce apar, fac posibilă recunoașterea relative ușoară a acestei porțiuni chiar și la arborii în picioare.
Lemnul rotund de lucru existent pe această porțiune din fus este relativ redus, iar din punct de
vedere calitativ bun doar pentru sortimentul gater III. Întrucât această porțiune participă in
volumul total al fusului în proporție de cca. 20%, urmează a-i acorda o anumită importanță în
special în situațiile când apar declasări ale lemnului de lucru în prima porțiune situate la bază.
Partea a treia (C) din fus este situată în coroana propriu-zisă a arborelui. Deși reprezintă
cca 30% din înălțimea totală a arborelui, participarea la volumul fusului este de numai 4% motiv
pentru care nu i se acordă importanță în lucrările de clasificare a arborilor în picioare. Din
această porțiune, rezultă, în majoritatea cazurilor lemn despicat. Situațiile în care se obține lemn
de lucru apt pentru sortimentul construcții rurale sunt o excepție.

25
Figura 10-Repartiția procentuală a volumului pe fus la arborii de fag

26
 BIBLIOGRAFIE

1. Milescu, I., Alexe, A., Nicovescu, H., Suciu, P., 1967, Fagul, Editura Agro-silvică.
Bucuresti.
2. Marcu, O., 2005: Fitopatologie forestieră, Ed. Silvodel, Brașov.
3. Marcu, O., Simon, D., Isaia, G., 2003: New aspects regarding the health of beech trees in
our country, Anal. ICAS, 46, ser. I: 155-166.
4. Ciubotaru, A., 1997 . Sortarea și prelucrarea lemnului. Editura Lux libris, Brașov.
5. Dumitrache, R., 2014, Cercetări privind caracteristicile defectelor vizibile ale arborilor pe
picior în arborete exploatabile de fag din bazinul superior al râului Argeş

27