DEFECTE SEMNIFICATIVE ALE LEMNULUI

Defectele lemnului reprezintă abaterile de la creșterea normală a arborilor, de la

structura, aspectul și compoziția chimică a cestuia și care au ca efect reducerea valorii de
întrebuințare a acestuia. Ele sunt defecte de formă  ale lemnului rotund, brut, defecte de
structură  anatomică , defecte datorate factorilor biologici și defecte datorate factorilor
externi.
Defectele lemnului sunt: de formă, de structură, noduri, crăpături, colorații
anormale și alterații și găuri și galerii de insecte. Defectele sunt foarte variate, datorită
speciei forestiere, condițiilor de creștere, operațiilor de exploatare, transport, depozitare
și prelucrare necorespunză toare.

1. Nodurile sunt   resturi de cră ci înglobate în masa lemnului. Lemnul lor are

însușiri diferite de cel din jur, micșorează rezistența, reduc valoarea și sfera de utilizare
și creează dificultă ți de pelucrare. Numă rul și mă rimea nodurilor depind de specia
lemnoasă , de condițiile de vegetație și de partea din tulpină unde sunt situate.
Ră șinoasele au în general mai multe noduri decâ t foioasele, dar de dimensiuni mai mici.
Arborii crescuți în masiv au mai puține noduri decâ t cei crescuți izolat.
În funcție de de debitarea buștenilor în cherestea, nodurile pot apă rea pe fețe, canturi și
muchii. Se clasifică după urmă toarele criterii:
a. gradul de aderență cu masa lemnului înconjură tor: noduri concrescute, noduri parțial
concrescute
b. forma secțiunii nodurilor pe suprafața piesei: noduri rotunde, noduri ovale, noduri
alungite
c. poziția nodurilor în piesă :
d. gruparea pe suprafața piesei: noduri izolate, grupate și noduri mustață sau duble
e. gradul de să nă tate și colorație: noduri să nă toase, noduri vicioase, noduri putrede,
normal colorate și de culoare închisă .

2. Cră pă turile sunt discontinuită ți în masa lemnului, rezultate prin desprinderea

longitudinală sau ruperea elementelor anatomice ale lemnului.
Cră pă turile cele mai importante care apar la arborii în picioare sunt gelivura și rulura.
Gelivura sau cră pă tura de ger este o cră pă tură longitudinală care se întinde pe câ țiva
metri din lungimea trunchiului, fiind provocată de temperaturile foarte joase. Apare în
special la foioase.
Rulura sau cră pă tura inelară constă în desprinderea țesuturilor lemnoase după limita
unui inel anual. Poate fi parțială sau completă și apare mai ales la molid, brad, ulm și
castan.
Aceste defecte produc pierderi de material și rezultă sortimente de calitate inferioară .
 
3. Colorațiile anormale sunt defecte caracterizate prin culoarea diferită de culoarea
obișnuită a speciei respective. Aceste defecte sunt provocate de bacterii, ciuperci sau
alte cauze.

4. Duramenul fals e o colorație anormală a zonei centrale a trunchiului, la speciile

care în mod normal nu au duramen. Din această categorie fac parte: inima roșie a
fagului, inima stelată a fagului, inima de ger a fagului.
5. Încinderea este o colorație anormală , sub formă de pete sau benzi de culoare
gă lbui-roșiatică care se produce după doborâ rea arborilor și apare de regulă la capetele
sortimentelor din lemn rotund. Se produce frecvent la fag, arin, mesteacă n, carpen,
paltin, plop, salcie, tei.
6. Lunura este un defect ce constă în prezența unor inele anuale, avâ nd proprietă țile
alburnului, în cuprinsul zonei de duramen.
7. Alterațiile sunt defecte cauzate de ciuperci xilofage și se caracterizează prin
schimbarea culorii și proprietă ților lemnului. Cele mai frecvente sunt ră scoacerea și
putregaiul.
8. Răscoacerea apare ca o zonă albicioasă , delimitată de linii negricioase, care dau
lemnului un aspect marmorat.
9. Putregaiul este o modificare a culorii, structuriicompoziției chimice și a
proprietă ților fizice și mecaniceale lemnului, sub acțiunea ciupercilor xilofage.
10. Merulius lacrymans-buretele de casă-este ciuperca cea mai periculoasă pentru
lemnul din construcții interioare și se extinde asupra tuturor  obiectelor din celuloză .
Produce o putrezire rapidă , de culoare brună , lemnul că pă tâ nd cră pă turi longitudinale și
transversale.

Majoritatea defectelor prezentate mai sus duc la o rezistenta slaba a materialelor

lemnoase iar prin acest aspect fiind de o proasta calitate care nu aduc un plus economic
semnificativ. Defectele ce țin de aspectul lemnului încadrează masa lemnoasa tot in
ramura pierderilor economice, deoarece nu o putem folosi in industria de care ar putea
face parte si nu se poate exploata la adevă rata valoare.

Arteni Alexandru
Grupa 1 ID