Mărfuri din lemn

Cuprins

CUPRINS
Aspecte generale privind mărfurile din
lemn..........................................................................................................3

Piața mărfurilor din lemn în România...........................................................................................3

Clasificarea mărfurilor din lemn....................................................................................................5

Proprietățile mărfurilor din lemn..................................................................................................7

Defectele mărfurilor din lemn și cauzele apariției lor....................................................................10

Verificarea calității a mărfurilor din lemn....................................................................................14

Ambalarea mărfurilor din lemn...................................................................................................16

7.1 Modalități de ambalare.......................................................................................................16

7.2 Importanța ambalajului.....................................................................................................18

7.3. Securitatea utilizatorului de mărfuri din lemn....................................................................19

Studiu de caz . Analiza SWOT pe piața europeană a mobilierului.................................................21

Concluzie.................................................................................................................................... 24

Bibliografie................................................................................................................................. 26

Aspectele generale privind mărfurile din lemn

Lemnul este un material excelent din punct de vedere funcțional, ecologic și
estetic. Este regenerabil, poate fi refolosit și reciclat în anumite aplicații și este
biodegradabil în altele, fiind utilizat sub diferite forme în producția unei game largi
de produse, precum și ca sursă de energie. Lemnul este o materie primă
valoroasă pentru unele ramuri ale economiei ca: industria chimică (carton,

2
celuloză, hârtie), industria textilă, industria mobilei, construcții, instrumente
muzicale etc. Lemnul constituie o importanță materie primă pentru o serie de
ramuri ale economiei naționale, datorită avantajelor pe care le prezintă: are o
rezistență mecanică bună, are masă specifică redusă, se prelucrează cu usurință, se
regenerează prin creștere. Calitatea produselor din lemn, şi în special a mobilei (cel
mai important produs din lemn) depinde de structura, compoziția chimică şi
proprietățile lemnului.

Piața mărfurilor din lemn în România

Industria lemnului din România resimte o puternică presiune a importurilor
de produse finite şi semifinite, provenite din țările unde resursa de lemn este mult
mai ieftină, apropiindu-se de 700 de milioane de euro, în 2019, în special din
Polonia, dar şi importuri de PAL, MDF sau cherestea atât din țări din Vest, dar şi
din Est. Conform asociației de profil, industria autohtonă a lemnului foloseşte, în
fiecare an, până la 3 milioane m3 de buştean şi 300.000 m3 de cherestea din import.

Romania se află printre țările cu o puternică industrie de prelucrare a

lemnului, în cadrul careia se valorifică superior întreaga masă lemnoasă
exploatabilă. Volumul de masă lemnoasă a pădurilor din Romania este de 1130-
1260 mil. m3, iar potențialul anual de exploatare de circa 20,5 mil. m3.

Industria lemnului din România se împarte în următoarele sectoare:

 Industria cherestelei – cea mai importantă subramură a industriei de

prelucrare a lemnului, înainte de al doilea război mondial. Folosește ca materie
primă atât lemnul de rășinoase, cât și lemnul de stejar și fag. Fabricile de
cherestea sunt situate mai ales în Carpații Orientali și în Subcarpații Moldovei,
datorită extinderii mari a pădurilor în aceste forme de relief. Fabrici de
cherestea din lemn de rășinoase se găsesc la: Falcău, Gura Humorului, Vatra

3
 Dornei, Vișeul de Sus, Piatra Neamț, Covasna, Moneciu-Ungureni. În Carpații
Meridionali sunt cunoscute fabricile de cherestea de la Brezoi și Talmaciu, iar
în Carpații Occidentali la Campeni și Huedin.
 Industria de placaje, furnire, plăci aglomerate și plăci fribro-lemnoase,
folosite la fabricarea mobilei, valorifica complet masa lemnoasă și chiar unele
subproduse (rumegușul, lemne de dimensiuni mici, deșeuri). Placajele furnire
P.A.L și P.F.L se fabrică în combinate mari de prelucrare complexă a lemnului
de la Comănești, Constanța, Târgu Jiu, Suceava, Blaj, Pitești.
 Industria mobilei - este ramura care utilizează pe cale superioară produse ale
industriei de cherestea, furnire, panele, placaje. Fabrici de mobilă se găsesc pe
teritoriul țării, pentru a satisface nevoile populației pe plan local, dar și pentru
export. Fabrici mari și moderne de mobilă se găsesc în țara noastră la:
București, Târgu Mureș, Cluj Napoca, Arad, Iași, Ploiești.
 Alte produse din lemn - ambalaje, lăzi, butoaie se fabrică la București,
Oradea, Fălticeni, Orăștie. Instrumentele muzicale și articole de sport se
produc la Reghin și București, rechizitele școlare la Timișoara și Sibiu și
chibrituri la București, Brăila, Timișoara, Gherla.

Clasificarea mărfurilor din lemn

Lemnul constituie o importanta materie prima pentru o serie de ramuri ale

economiei nationale, datorita avantajelor pe care le prezinta: are o rezistenta

mecanica buna, are masa specifica redusa, se prelucreaza cu usurinta, se

regenereaza prin crestere.

Produsele obtinute din lemn se clasifica astfel :

 semifabricate din lemn

4
  semifabricate din lemn obisnuit
 semifabricate din lemn ameliorat
 semifabricate din lemn innobilat
 mobila

După natura materiei prime:

 mobilier din lemn masiv

 mobilier din PAL, PFL
 mobilier din materiale lemnoase
 mobilier din placaj.

După modul de ansamblare:

 mobilier demontabil
 mobilier fix
 mobilier mixt.

După destinație:

 mobilier pentru locuinte

 mobilier pentru institutii publice
 mobiler pentru invatamant
 mobilier commercial.

După stil:

 mobilier classic
 mobilier rustic
 mobilier contemporan

5
 Proprietățile mărfurilor din lemn
Proprietățile lemnului sunt determinate de structura si compoziția chimică a
lemnului, care determină modul de prelucrare si utilizare, precum si calitatea
produselor din lemn. Proprietățile lemnului se clasifică în fizice, mecanice și
tehnologice.

Proprietatile fizice

Culoare diferă datorită pigmenților

 este influențată de specie, climă, sănătatea şi conținutul de apă al arborelui;
 poate varia chiar la aceeaşi specie, în jurul unei culori caracteristice de
bază;
 se schimbă sub acțiunea razelor solare, devenind în general cenuşie sau
negricioasă ca urmare a oxidării;
 poate fi uniformă sau variată, în zone sau benzi de diferite nuanțe sau chiar
culori de bază deosebite;
 lemnele se pot grupa după următoarele culori de bază alb, galben,brun,
roşu, cenuşiu, verde, violet şi negru;
 se pune în evidență prin lăcuire şi lustruire.

Luciul este determinat de proprietatea lemnului de a reflecta lumina. Luciul

poate fi: mătăsos (paltin, ulm), argintiu (mesteacan), auriu (salcam).

Textura este dată de mărimea si gruparea elementelor anatomice (raze

medulare, inele anuale, pori). Textura este specifică fiecarei specii, poate fi: foarte
fină (mahon, tisa), fină (nuc, paltin), semifină (mesteacan), aspră (stejar, ulm).

6
 Desenul este influențat de caracteristicile structurale care sunt evidențiate prin
modul de debitare (inele anuale, raze medulare, noduri). Speciile de rașinoase au
desenul simplu, speciile de foioase au desen mult mai variat.

Densitatea lemnului definită ca raport între masa şi volumul acestuia.În acest punct de
vedere, speciile de lemn se împart în şase clase:
 lemn foarte greu stejar brumăriu, ulm, corn, jugastru de Banat, abanos, guaiac,
lemnul de lămâi, macore, lemn de măslin etc.
 lemn greu stejar, carpen, salc/m, amarant, palisandru, santal etc.
 lemn semigreu - mesteacăn, nuc, fag, frasin, tisă, mahon american, etc.
 lemn semiușor - tei, castan, arin, nuc american, cedru de Liban etc
 lemn ușor - brad, molid, plop, salcie etc
Umiditatea este cantitatea procentuală de apă pe care o conține lemnul. În țara
noastră umiditatea lemnului verde este de 45 %, iar a lemnului uscat în aer liber de
12-15 %. Umiditatea lemnului influențează proprietațile mecanice și tehnologice
ale acestuia.

Umflarea si contragerea lemnului sunt fenomene datorate higroscopicității

acestuia. Umflarea este proprietatea lemnului de a-și mări volumul prin absorbția
apei. Contrâgerea este fenomenul invers. Sunt fenomene daunatoare

pentru lemnul folosit la mobila, tâmplarie, construcții.

Conductibilitatea termică si conductibilitatea electrică sunt reduse datorită

porozitații, lemnul este considerat un izolator. Lemnul umed conduce atât curentul,
cât si căldura.

Proprietatile mecanice se referă la rezistența la rupere, compresiune, tracțiune,

încovoiere, despicare, oboseală, uzura, duritate etc. Aceste proprietăți sunt
influențate de specia lemnoasă, umiditate, defectele lemnului.

7
 Proprietatile tehnologice reprezintă însușirile de comportare a materialului
lemnos la prelucrare, în tehnologia obținerii diferitelor mărfuri din lemn. În acest
scop, lemnul poate fi prelucrat prin uscare, aburire, curbare, șlefuire, operații
mecanice pentru corectarea unor forme si dimensiuni naturale.

Defectele mărfurilor din lemn și cauzele apariției lor

Defectele sunt clasificate, după cauza apariției, în mai multe categorii:

 defecte de formă;
 defecte de structură;
 defecte cauzate de factori biologici;
 defecte cauzate de condițiile de climă;
 defecte aparute în timpul prelucrării;
 defecte aparute în timpul depozitării.

Defectele de formă apar în timpul creșterii arborelui. Apariția a două sau mai

multe ramificații (fig. 1) poartă numele de înfurcire; în această zonă, lemnul nu este
adecvat pentru utilizare.

Fig.1. Înfurcirea trunchiului.

Din aceeași categorie a defectelor de formă fac parte curbura, conicitatea,

excentricitatea, ovalitatea, canelura.

8
 Defectele de structură constau în fibre răsucite, crețe, încâlcite, inimi
concrescute, noduri, lemn mort:

Fig. 2 - Defecte de structură

a - excentricitate ; b - fibra înclinata ; c - fibra încâlcita ;
d - fibra ondulata ; e - fibra rasucita ; f - excrescenta.

Intâlnite în mod frecvent, nodurile constituie defecte deoarece au însusiri

diferite de cele ale lemnului din jurul lor, chiar și atunci când sunt sănătoase.
Clasificarea nodurilor se face după o varietate de criterii: după duritatea lemnului și
gradul de sănătate, după forma secțiunii nodului, după poziție și grupare sau după
gradul de legătură cu masa lemnului (fig. 3):

9
 Fig. 3 - Noduri
a - nod concrescut; b - nod partial concrescut; c - nod cazator

Defectele cauzate de factori biologici - sunt datorate mediului prielnic

dezvoltării microorganismelor, ciupercilor si insectelor. Apariția galeriilor, a
găurilor de insecte si schimbarea culorii (albăstreala, inima roșie a fagului) sunt
câteva din defectele ce pot să apară datorită acestor factori. Cei mai periculosi
agenți de biodegradare ai lemnului de construcție sunt ciupercile care se dezvoltă
bine în condiții de umiditate crescută. Poate să apară putregaiul brun, alb, alveolar
sau mucilaginous în funcție de particularitățile ciupercilor. Putregaiurile reprezintă
stadiul la care a ajuns lemnul, în stare avansată de descompunere, când sunt
modificate compoziția chimică, culoarea, proprietățile mecanice ale lemnului.

Fig. 4 - Înglobarea nodului și apariția putregaiului

Defectele cauzate de clima sau înțeperii - sunt datorate gerului, vântului sau
temperaturilor ridicate când uscarea nu se face corespunzator. Din această categorie
fac parte :

 gelivura - crăpătura cauzată de gerul timpuriu ce apare de la exterior la

interior;
 cadranura - se prezintă sub forma unor raze, de la centru spre exterior si este
provocată de putrezirea măduvii;
 rulura - crăpături inelare.

10
 Defecte din timpul prelucrarii lemnului - acestea apar la debitare, când poate
avea loc răsucirea bușteanului la gater, fețele sau canturile nu sunt paralele sau pot
să apară franjuri la muchiile de jos ale busteanului.

Defecte apărute în timpul depozitării - se manifestă prin curbare, arcuire,

răsucire sau bombare. În realitate este un defect de formă, grav, prin faptul că
influențează proprietățile lemnului brut ca și pe cele ale pieselor de cherestea și ale
produselor finite care se obțin din acestea.

Verificarea calității a mărfurilor din lemn

Utilizarea unor materii prime si auxiliare de calitate, respectarea procesului
tehnologic de obținere si finisare a produselor din lemn sunt condiții esențiale
pentru obținerea unor produse de calitate. În plus, trebuie bine cunoscute
proprietățile lemnului care se reflectă în valoarea de întrebuințare.

Verificarea calității lemnului se face pe loturi de produse, de aceeași specie,

clasa de calitate si format. Eșantionul considerat este stabilit prin standarde. Lotul
este acceptat dacă produsele verificate se încadreaza în aceste standarde; în caz
contrar se realizeaza o noua verificare, după sortare.

 Verificările curente - constau în verificarea aspectului, dimensiunilor,

planeității si culorii.
 Verificările periodice - se referă la umiditatea lemnului în produsul finit,
încercarea mecanică și fizică a ansamblelor și subansamblelor, încercarea
peliculei de lac.

Calitatea produselor se verifică organoleptic sau prin analize de laborator.

11
 În cazul mobilierului, realizarea calitativă cu un grad mare de finețe este de
multe ori facută în scopul de a produce falsuri care sunt vândute, ulterior, ca piese
originale. Acestea pot face obiectul expertizelor merceologice. Fenomenul este des
întâlnit în cazul mobilierului când se falsifică atât mobilierul artistic, de epoca, cât
si mobilierul modern. 

În mod curent, verificarea calității mobilei presupune controlul începând cu

materiile prime si continuând verificările pe tot parcursul procesului tehnologic
pentru identificare, dar mai ales prevenirea apariției defectelor ascunse sau
aparente. Se verifică dacă există defecte datorate modului de execuție și asamblare,
cum ar fi: descleierea elementelor, urme de adeziv, asimetria desenului furnirului
sau exfolierea acestuia, pete, elemente montate greșit, lipsa planeității unor piese,
montarea necorespunzatoare a accesoriilor metalice.

Direcția fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeași pe ambele jumătăți ale unei
piese de mobilier și, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsală a acesteia
trebuie să aibă aceeași direcție, atât la partea superioară cât si la cea inferioară;
picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorită uzurii lor și, de aceea, se va
urmari adăugarea de eventuale esențe noi; orice găuri astupate pot fi indicii ale unor
mânere care au fost înlocuite.

Ambalarea mărfurilor din lemn

7.1 Modalități de ambalare

Modalitatea de alegere a materialului, din care se confecționează ambalajele,

depinde de urmatoarele condiții:

 caracteristicile merceologice ale produsului care trebuie ambalat;

12
  tehnica de ambalare utilizată;
 factorii de mediu care pot afecta ambalajul pe timpul manipulării
transportului si depozitării;
 destinația ambalajului;
 modul de circulație (refolosibile, nerefolosibile);
 tipul piețelor în care circulă produsele ambalate (interne sau externe).

În funcție de aceste condiții, s-a stabilit ca materialele de bază, ce trebuie folosite

pentru ambalaje, la majoritatea mărfurilor, sunt: lemnul, materialele celulozice
(hartie, carton, acetate de celuloza, etc)

Lemnul, ca materie primă regenerabilă, stă la baza hârtiei, cartonului și

cartonului ondulat. Indiferent dacă vorbim de cutii sau ambalaje din lemn sau
despre lemn ca și componentă de ambalare, produsul natural se regăsește în cele
mai variate versiuni. Pentru a obține ambalajul optim, ambalajele din lemn sunt
adesea combinate cu alte materiale precum balamale, cuie sau sisteme de
închidere. 
Ambalajele din lemn pot fi adaptate la diversele produse și metode de transport,
folosind diferite tratamente și prelucrări de suprafață. Ca ambalaj secundar,
ambalajele din lemn sunt folosite pentru multe produse din diverse domenii, dar și
ca ambalaj de transport și pentru cadouri. 

Cartonul ondulat este cel mai cunoscut și mai răspândit material de

ambalare. Constând din diferite tipuri de hârtie, cartonul ondulat poate fi fabricat în
funcție de produs. În timpul producției, așa-numitul carton ondulat și hârtia netedă
sunt lipite între ele cu o mașină de producere a cartonului ondulat. Numărul de
unde variază de la una până la patru unde.
Cartonul ondulat este foarte versatil ca alternativă la alte materiale de ambalare,

13
cum ar fi lemnul sau plasticul. Opțiunile individuale de imprimare și finisare
generează canale de comunicare cu vizibilitate crescută.

Carton ondulat greu - cu patru ondule pentru ambalaje destinate mărfurilor

grele. Cartonul ondulat greu este o alternativă „ușoară“ comparativ cu lemnul.
Cartonul ondulat greu, ecologic și durabil, convinge chiar și în transportul maritim
de mare distanță. Rezultatele testelor arată că în condiții climatice maritime, cu
temperaturi de 20° C și 90% umiditate, cartonul ondulat greu rezistă și în condiții
extreme.

7.2 Importanța ambalajului

Importanța ambalajului este evidențiată de principalele funcții pe care acesta

trebuie sa le îndeplinească pe parcursul circuitului străbătut de produs
între: furnizor (producator) → distribuitor → rețeaua comercială en detail →
consumator final.

Aceste funcții sunt: conservarea și protecția proprietăților produselor;

facilitarea manipulării, depozitării si transportului produselor, promovarea
produselor si informarea consumatorului.

Protecția proprietăților produselor este considerată funcția de bază a unui

ambalaj și se referă la menținerea în parametrii inițiali a produsului ambalat, care
trebuie protejat de influențele mediului exterior ambalajului.

Factorii de influență sunt în acest caz:

 de natură fizică (socuri mecanice, nisip, praf, pulberi metalice, lumină și

alte radiații, temperatură, presiune etc.);
 de natură chimică și fizico-chimică (apă, vapori, O2, O3, N2, SO2, CO2 etc.);
14
  de natură biologică (microorganisme, insecte, rozătoare etc.).

Ambalarea mobilierului, obiectelor de decor și alte obiecte fragile - exemple

La ambalarea mobilierului, este important să protejați în mod fiabil piesele și

colțurile acestora, precum și elementele din sticlă. Dacă este necesar, mobilierul va
fi dezasamblat, toate elementele detașabile și accesoriile vor fi ambalate separat.
Pentru a evita deteriorarea externă, elementele retractabile sunt fixate în siguranță.

Instrumentele muzicale din lemn, de obicei, forme neregulate și sunt foarte

fragile. De regulă, ele nu pot fi puse pur și simplu într-o cutie, așa că formăm
ambalaje individuale pentru fiecare din ele, folosind pelicula cu bule de aer și
cartonul. Această metodă de ambalare protejează instrumentele de daune în timpul
transportării.

7.3. Securitatea utilizatorului de mărfuri din lemn

Facilitarea manipulării, depozitării și transportului produselor. Manipularea

poate fi înlesnită prin intermediul ambalajului daca acesta are o forma, un volum si
niște accesorii care sa permită apucarea cu mana sau cu un utilaj specializat. De
asemenea, ambalajul trebuie proiectat in asa fel incat să se asigure securitatea
maxima operatorilor și consumatorilor pentru o stabilitatea optimă pe timpul
manipulării. Se folosesc în acest scop materiale auxiliare de amortizare si de calare
(ancorare).

Cerințele cumpăratorilor privesc mai ales:

 accesul la produs trebuie sa fie ușor, fară a fi nevoie de accesorii greoaie;

 usurința în manipulare, stabilitate;
 sa aibă o formă atractivă, sugestivă pentru produsul ambalat;
15
  sa conțină indicații referitoare la modul de utilizare și păstrare, numărul de
piese;
 sa permită îndepartarea cu ușurinta în faza post-consum, fară a pune
probleme majore de ordin ecologic.

Materialele lemnoase și-au diminuat în ultimul timp importanța ca material de

confecționare a ambalajelor, fiind puternic concurate de cartonul ondulat și de
materialele plastice. Compoziția chimică a lemnului nu permite contactul direct cu
produsele, deoarece eventualele rașini, substanțe tanante si uleiuri eterice pot afecta
proprietățile mărfurilor și în final consumatorul. De asemenea, lemnul are o masă
specifică mare față de alte materiale (hârtie, carton, textile, materiale plastice etc.)
și constituie un mediu propice dezvoltării microorganismelor și pătrunderii
insectelor; în plus, lemnul este o materie primă valoroasă, care trebuie valorificată
superior pe alte căi.

Dintre avantajele utilizării lemnului ca material de confecție a ambalajelor (în

special cele de transport) reținem:

  buna rezistență mecanică;

  buna rezisteță la uzura;
  izolator electric si termic.

Asigurarea calității este legiferată în România prin HG 629/96, care prevede

obligativitatea comercializării numai a produselor care respectă condițiile de
calitate și de certificare a calității, care nu pun în pericol securitatea persoanelor
și care nu au efecte negative asupra mediului înconjurător.

16
Studiu de caz . Analiza SWOT pe piața europeană a mobilierului

Acest studiu este preluat din lucrarea de doctorat intitulată ” Analiza pieței
de mobilier la nivel european” scrisă de Dr.ec. Beatrice-Georgeta PETRACHE.

Eterogenitatea sectorului mobilei la nivelul UE, în ceea ce privește sistemele

de producție, condițiile de piață și specificul produsului a fost ilustrată anterior.
Analiza SWOT a industriei mobilei din UE scoate în evidență unele caracteristici
ale acestui sector.

Puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări din industria mobilei UE.

Sursa: Analiză dezvoltată de autor

17
Impactul unei posibile inițiative asupra produselor de mobilă asupra
segmentelor superioare ale lanțului valoric al mobilei: concentrarea
pe lemn și pe produsele din lemn

Panourile din lemn reprezintă o parte substanțială a materialelor componente

utilizate în produsele de mobilier. În special, mobilierul din lemn reprezintă
aproximativ 60% din 45 producția totală de mobilier din UE (un segment în valoare
de aproximativ 50 de miliarde EUR în 2010), iar lemnul este utilizat și ca material
complementar pentru alte tipuri de mobilier (de exemplu, în fabricarea de tapițate
cadre). În acest context, această secțiune a tezei se concentrează asupra
implicațiilor care decurg dintr-o posibilă inițiativă a produselor de mobilă asupra
lanțului valoric din amonte al industriei mobilei din lemn, în special a lemnului și a
produselor din lemn. Întrucât furnizarea unor informații către consumatorii finali ar
putea necesita colectarea de date și informații privind produsele din lemn utilizate
în producția de mobilier, adoptarea potențială a unei inițiative privind produsele
pentru mobilă ar putea afecta fluxurile de informații din lanțurile de valori conexe.

Concluzie
Lemnul se formează din cambiu, situat între lemn și scoarța copacului (creștere
secundară). Culoarea acestuia este dată de pigmenții prezenți în celulele lemnoase,
de la alb (paltin, carpen), alb-gălbui (mesteacăn, tei, brad), roșcat (cireș, păr) până

18
la negru (abanos), și chiar în cadrul aceleiași specii, în funcție de vârsta arborelui,
condițiile de creștere, sănătate.

Lemnul este utilizat în scopuri multiple și în mai multe forme:

Cea mai importantă utilizare la nivel mondial este cea de combustibil: lemnul
oferă circa 3,5 kWh/kg (1 metru cub de lemn este echivalentul caloric a 0,147 tone
petrol = 1480 kWh).

Lemnul mai este utilizat ca material de construcție: case de lemn, poduri,

traverse de cale ferată, mobilă, parchet, diferite elemente de design interior.

Lemnul este utilizat și în industrie; din acesta se folosește în special celuloza

și lignina: din lemn se face hârtie (celuloză), plăci aglomerate din lemn (PAL),
plăci din fibre de lemn (PFL) și alte sortimente de panouri prefabricate, lacuri și
vopsele, lipici (lignină), diferite materiale sintetice, rășini etc.

Lemnul mai este folosit în artă, alimentație etc.

Produse din lemn:

 PAL (plăci aglomerate din lemn) repezintă panouri obținute din coajă și
resturi de lemn, provenite de la procesatorii de lemn, care sunt utilizate în
industria mobilei, dar în procent extrem de mic se pot găsi și în formă brută
în magazinele de bricolaj;
 MDF (medium-density fibreboard) este tot un material folosit în industria
mobilei, însă de o calitate mai ridicată față de PAL. MDF-ul se obține din
bușteni, dar și din resturi decojite.

19
  OSB (Oriented strand board) - plăci din fibre orientate reprezintă plăcile
folosite în special în industria construcțiilor pentru pereți, podele,
acoperișuri, dar pot fi folosite și pentru cutii de transport sau paleți.

Bibliografie

Articole de specialitate:
1. file:///C:/Users/Crina%20Elena/Downloads/toaz.info-prezentarea-marfurilor-nealimentare-
pr_b632b769f5b94eb494dac5d31818bdcc.pdf

2. https://conspecte.com/merceologia-marfurilor-nealimentare/marfuri-din-lemn.html

3.http://www.mediafaxtalks.ro/wood/download/resursele_de_lemn_si_potentialul_pietii_din_romania.pdf

4. file:///C:/Users/Crina%20Elena/Desktop/Marfuri_din_lemn.pdf

5. http://ciudateniirusticesorin.blogspot.com/2012/12/caracteristicile-lemnului.html

6. https://www.yumpu.com/ro/document/view/16100145/marfuri-nealimentare-si-securitatea-
utilizatorului-

7. https://www.scritub.com/diverse/MARFURI-PENTRU-CONSTRUCTII-SI-34684.php

8. https://www.rasfoiesc.com/business/economie/merceologie/MARFURI-DIN-LEMN28.php

9. https://www.scritub.com/management/Proiect-management-Calitate-si11372.php

10. https://administrare.info/economie/4707-sortimentul-marfurilor-din-lemn

20
11. https://www.creeaza.com/afaceri/comert/merceologie/AMBALAREA-ETICHETAREA-SI-
MARCA428.php

12. https://www.qdidactic.com/bani-cariera/marketing/merceologie/ambalarea-
marfurilor381.php

Articole științifice
1. Dr.ec. Beatrice-Georgeta PETRACHE ” Analiza pieței de mobilier la nivel
european” 2020
https://www.unitbv.ro/documente/cercetare/doctorat-postdoctorat/sustinere-teza/
2020/beatrice-georgeta-petrache/Rezumat_teza_Lang_Beatrice.pdf

2. Lucia Veștemean, Ioana Veștemean ”Bazele merceologiei” 2002

http://web.ulbsibiu.ro/cosmin.tileaga/cercetare/bazele%20merceologiei.pdf

21