PART 2

Instructiunea INSERT se foloseste pt introducerea datelor in tabele si are urmatoarea sintaxa: INSERT
INTO TABELA (coloana 1,2,n) VALUES (val1,2,n) intre valori si numele coloanelor tb sa existe o
corespondenta de 1 la 1. Lista de coloane poate sa lipseasca daca valorile se introduc exct in ordinea
coloanelor tabelei.

EXEMPLU: Daca dorim introducerea unui nou abonat cu datele a100 Pavel 0712345678 din Bv vom
avea: INSERT into abonati values (”a100”, ”pavel”, ”071234567” , ”bv”). Permite actualizarea
valorilor, coloanelor, din una sau mai multe linii ale unei tabele. Sintaxa generala este: update tabela,
colo 1=expresie1 paranteza patrata where. Clauza Where impune ca actualizarea valorilor, coloanelo
sa se efectueze numai asupra acelor linii care indeplinesc conditia datelor. Daca este omisa clauza
where vor fi modif valorile din toate liniile tabelei.

EXEMPLU: Daca dorim modificarea anului de aparitie pt cartea78 in 1920 vom avea: UPDATE carti set
an_aparitie=1920 where titlu=carte78;

Toate cartile au aparut la editura e1: Update carti set cod_editura=”e1”

Sa adaugam cate un an la anul aparitiei: Update carti set an_aparitie= an_aparitie+1

Instructiunea Delete permite stergerea mai multor linii dintr-o tabela si are sintaxa DELETE FROM
TABELA (WHERE CONDITIE). Din tabela se sterg acele linii care indeplinesc conditia data in clauza
WHERE. Daca este omisa clauza Where, vor fi sterse toate liniile din tabela .

EX: sterge toate cartire aparute inainte din anul 2000- DELETE CARTI FROM CARTI WHERE
an_aparitie<2000

CONSTRANGERI DE INTEGRITATE

Constrangerile de integritate sunt reguli care se definesc la proiectarea unei baze de date si
care trebuie sa fie respectate de orice stare a acesteia. Relatiile unei baze de date reflecta
realitatea modelata si de aceea valorile pe care le contine trebuie sa respecte anumite reguli
care sa corespunda celor din realitate. Constrangerile se pot clasifica dupa locul unde sunt
definite si dupa modul in care sunt definite. Din pct de vedere al locului unde sunt definite
constrangerile pot fi: constrangeri intra relatiei (interior) si constrangeri interrelatiei.

Constrangerile intrarelatiei – sunt reguli care se impun in cadru unei singure relatii si
asigura integritatea datelor acesteia. Ele sunt la randul lor de 3 categorii:
1. Constrangeri de domeniu

2. Constrangeri de tuplu

3. Constrangeri impuse prin dependente de date

Constrangerile inter-relatii – sunt reguli care se impun intre doua sau mai multe
relatii. Cele mai importante constrangeri inter-relatii sunt constrangerile de integritate
referentiala care se realizeaza prin intermediul cheilor straine si asigura asocierea corecta a
relatiilor. Din pct de vedere a modului de definire constrangerile unei baze de date se pot
clasifica in constrangeri INERENTE, IMPLICITE si EXPLICITE.

Constrangerile INERENTE – sunt cele ale modelului de date insusi, care nu trebuie sa
fie specificate la definirea relatiilor, dar sunt respectate prin modul in care se construiesc
relatii. De exemplu, in modelul relational constrangerea ca valoare a fiecarui atribut sa fie
atomica, adica indivizibila, este o constrangere inerenta.

Constrangerile IMPLICITE – sunt reguli care se definesc o data cu definirea schemelor

relatiilor, sunt memorate in baza de date, si sistemul de gestiune verifica si impune automat
respectarea lor. Constrangerile de domeniu, de tuplu si constrangerile de integritate
referentiala sunt exemple de constrangeri IMPLICITE.

Constrangerile EXPLICITE – sunt constrangeri suplimentare pe care trebuie sa il

respecte. Relatiile unei baze de date si care nu sunt impuse automat de sistemul de gestiune
de baze de date si necesita proceduri speciale de verificare si impunere a respectarii lor.

CONSTRANGERI DE DOMENIU
Sunt conditii impuse valorilor atributelor astfel incat acestea sa corespunda semnificatiei pe
care o au in realitatea modelata. Dintre constrangerile de domeniu constrangerea NOT NUL
si constrangerea de valoare implicita sunt constrangeri cu caracter general care se pot aplica
oricarui atribut. Nu orice atribut poate lua valoarea NUL. De exemplu: tabela studenti (cu
campurile NUME, DATA NASTERII, SPECIALIZARE, ADRESA ...) nu are sens sa inregistreze un
student al carui nume nu se cunoaste, deci pt care sa se admita pt atributul nume. In aceste
situatii la definirea relatiilor se impune pt anumite atribute constrangerea NOT NUL
insemnand ca atributul nu poate lua valoarea NUL in nici un TUPLU al relatiei.
Constrangerea NOT NUL pt un atribut se introduce la creearea relatiei prin comanda CREATE
TABLE.
 Valorile implicite ale atributelor - se stabilesc pt unul sau mai multe atribute ale unei
relatii. In cazuul in care la inserarea unui TUPLU nu se specifica valoarea unui atribut atunci
atributul primeste valoarea implicita daca a fost definita sau valoarea NUL daca nu a fost
definita o valoare implicita pt atributul respectiv dar sunt admise valori NUL. In situatia in
care nu a fost definita o valoare implicita si nici nu sunt admise valori NUL se genereaza o
eroare.

In limbajul SQL valoarea implicia a unui atribut se poate specifica la crearea tabelei
corespunzatoare ca o constrangere de coloana ca o alta constrangere.

Constranngerea de verificare in limbajul SQL domeniile wse pot stabili ca tipuri de

date predefinite. Cum este tip numeric, text, data calendaristica etc.

Pt fiecare atribut definit de un tip de date SQL se pot adauga constrangeri de

verificare la definirea tabelei prin comanda CREATE TABLE .

CONSTRANGERILE DE TUPLU
O relatie este definita ca o multime de tupluri. Tuplurile unei relatii trebuie sa fie
distincte. Aceasta inseamna ca intr-o relatie nu pot exista doua sau mai multe tupluriccare sa
contina aceasi combinatie de valori ale acelorasi atribute. De obicei intr-o schema de relatie
exista o submultime de atribute SK cu proprietatea ca nu exista doua tupluri distincte ale
relatiei TI, TJ care sa aiba aceeasi combinatie de valori ale atributelor submultimii respective.
Adica, TI (SK) este diferit de TJ(SK) daca I difeit de J. O super cheie a unei relatii este o
submultime SK de atribute ale relatiei care prezinta proprietatea de unicitate. Adica, orice
combinatie de valori ale atributelor super-chei este unica pt orice stare a relatiei.

O cheie candidata este o super cheie ireductibila. Cheia candidata trebuie sa prezinte
urmatoarele 2 proprietati:

1. unicitate – adica nu esista doua tupluri diferite ale relatiei care sa contina aceasi
combinatie de valori ale atributelor cheii candidate.

2. Ireductibilitate – adica nu exista nici o submultime proprie nedita a cheii candidate

care sa aiba proprietatea de unicitate. Acest lucru inseamna ca daca se elimina un atribut
oarecare din submultimea cheii candidate noua submultime de atribute nu mai are
proprietattea de unicitate, adica va pute exista doua sau mai multe tupluri care sa prezinte
aceeasi combinatie de valori ale atributelor din submultimea cheii candidate. Asadar o cheie
candidata este o super cheie minimala, adica o super cheie din care nu se mai poate elimina,
nici un atribut fara sa se piarda proprietatea de unicitate. Proprietatea cheii de a avea o
valoare unica pt fiecare tuplu este o constrangere de integritate a tuplurilor relatiei
respective caare trebuie sa fie respectata de orice stare a relatiei, in orice moment.
 O cheie candidata poate sa fie simpla, daca este alcatuita dintr-un singur atribut sau
compusa daca este alcatuita din mai multe atribute. Atunci, cand exista mai multe chei
candidate una dintre ele se alege ca si cheie primara, celelalte fiind numite chei secundare,
alternative sau unice.