UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN

BUCUREŞTI

Facultatea de Biotehnologii

Programul de studii de masterat Biotehnologii în

Protecţia Mediului

PROIECT
Dezvoltarea de noi lanţuri valorice în economia circulară – studiu de caz in cadrul unei unitati de
productie a lemnului

Elaborat în scopul evaluării rezultatelor învăţării la modulul de studii „Managementul Integrat al Deşeurilor”

Anul de studii – II

Semestrul - II

Membrii echipei:

1. Badea Cristina
2. Dascalu Andrei
3. Gortoescu Ruxandra
4. Tiu Denisa

1 Anul universitar 2022 – 2023

1. Introducere

Dezvoltarea economică și creșterea populației au condus la o creștere a producției globale și a

comerțului cu produse pe bază de lemn în ultimele decenii (de exemplu, (Gan et al., 2016 ; FAO, 2018 ).
Astăzi, produsele pe bază de lemn se numără printre cele mai importante grupuri de mărfuri
comercializate la nivel global, implicând practic toate națiunile ca importatoare și majoritatea ca
exportatori de la țările producătoare și consumatoare tradiționale din lumea dezvoltată (de exemplu,
Canada, Germania, Suedia, SUA) până la relativ noi. jucători, cum ar fi China, Brazilia, Indonezia,
Vietnam și alte economii în curs de dezvoltare și emergente.

Lemnul este o sursa naturala si aproape inepuizabila de energie, intradevar, este un produs greu
regenerabil dar regenerarea lui este foarte importanta.Pe de alta parte rezidurile lemnoase, obtinute in
urma prelucrarii industriale a lemnului, creeaza o problema datorita necesitarii unui spatiu de depozitare.
In ultimul timp, in tarile cu dezvoltare industriala moderna,prelucrarea si tratarea ecologica a deseurilor
lemnoase, in scopuri energetice, se face pe scara larga, dar, din pacate la noi in tara acest domeniu este
foarte putin utilizat. Masa lemnoasa are o putere calorica ridicata si folosirea ei drept combustibil este
foarte avantajoasa. Exista posibilitatea, in special pentru rumegus,de a arde direct in focare special
destinate unui astfel de combustibil. Lemnul este o resursă regenerabilă şi, dacă este recoltat corect, una
foarte sustenabilă.

Cererea tot mai mare de lemn sustenabil în construcţii ajută la încurajarea managementului sustenabil
al pădurilor, creşte suprafeţele împădurite şi realizează o funcţie utilă de stocare a carbonului – cu CO2
conţinut în clădire. Unele autorităţi publice implementează o politică a “lemnului pe primul loc”, care
impune ca lemnul din surse sustenabile să fie - acolo unde este fezabil - utilizat ca material primar de
construcţii în toate proiectele de construcţii noi şi renovări.

2 Anul universitar 2022 – 2023

 2. Procese de producţie, produse,subproduse, produse secundare şi deşeuri rezultate

PROCESE DE PRODUCTIE  Lemnul este unul dintre cele mai

folosite si mai pretabile materiale din
industria mobilei, fiind relative ieftin si
putand fi supus unor prelucrari,
tratamente si finisaje foarte diferite.
Astfel, el poate fi pictat, sculptat, lacuit,
aurit, prelucrat manual sau cu diferite
unelte si dispozitive mecanice, iar prin
anumite tratamente termice se pot
obtine forme prestabilite, definitive,
care se vor mentine si dupa racirea lui.
 Industria mobilei este ramura care
utilizeaza pe cale superioara produse ale
industriei de cherestea, furnire, panele,
placaje. Fabrici de mobila se gasesc pe
tot teritoriul tarii, pentru a satisface
nevoile populatiei pe plan local, dar si
pentru export. .

PRODUSE  Placajul este un termen generic pentru

panouri din lemn, care constau din cel
putin trei straturi succesive de lemn
lipite, la care directiile fibrelor
straturilor adiacente sunt decalate (in
general cu 90°).In functie de tipul
straturilor sale, la placaj se face
distinctia intre:placaj de furnir;placaj tip
tija groasa sau subtire; placi de placaj
din panouri din lemn masiv lipite
transversal;placaj compozit cu straturi
interioare dintr-un material lemnos
diferit

3 Anul universitar 2022 – 2023

  Furnirul se obtine din busteni de
foioase de cea mai buna calitate sub
forma de foi plane. Furnirele se impart
in trei categorii: furnire de fata, de baza
si tehnice.

SUBPRODUSE  Parchetele. Aceste produse se fabrica din

lemn de stejar sau fag si sunt de doua
tipuri: parchet de tip P1 cu lamba si uluc pe
cate doua din fetele adancite

 CheresteaCeresteaua este de doua feluri,

cherestea de foioase si cherestea de
rasinoase si detine mai multe forme:
scanduri, dulapi, grinzi, sipci si rigle.

 Rumegus- provenit din taierea lemnului

Rumegusul se foloseste ca ingrasamant pentru

multe plante, dar nu in varianta proaspat.
Rumegusul abia obtinut scoate azotul din sol,
care astfel devine mai sarac pentru plante.
Rumegusul poate fi utilizat ca agent
termoizolant in interiroul cutiilor pentru
pastrarea legumelor si fructelor

 Finisarea lemnului
 Rasina expodica – material adeziv
lipicios utilizat in arta designului
mobilei.

Rasina epoxidica este o substanta (lichida)

formata din doua parti, rasina propriu-zisa si
intaritor. Cele doua componente au vascozitate
scazuta, prin urmare nu este necesara diluarea

4 Anul universitar 2022 – 2023

 lor.

PRODUSE SECUNDARE Produse nelemnoase cum ar fi :

- faună de interes cinegetic;

- seminţe forestiere;

DESEURI REZULTATE Deseuri recuperabile:

1. Rumegus=Resturile lemnului reprezintă o

bună sursă de energie, așa cum dovedește
încălzirea cu peleți. Chiar dacă resturile nu sunt
transformate în peleți, sacii de rafie sau hârtie,
plini cu resturi, pot fi puși direct pe
foc.Rumegusul depozitat necorespunzator
poate genera daune asupra mediului, poate
contamina solul, apele si de asemenea genera
distrugerea habitatului acvatic

Deseuri nerecuperabile:

- Arbori defrisati
- Brichete: compactare si castig de spatiu
de depozitare. Produsul poate fi
valorificat usor pe plan comercial ca
lemn de foc pentru uz casnic. Nu
necesita o instalatie sofisticata pentru
arderea. Un dezavantaj ar fi faptul ca
brichetele trebuie tinute in saci de
plastic inchisi si adapostite de umiditate
altfel se descompun foarte repede.

Ca si combustibil în stare brută sau

conditionata (granule sau brichete) în industrie
pentru propriile nevoi energetice, dar úi în
clădiri pentru încălzire.

5 Anul universitar 2022 – 2023

 3. Caracteristici fizico-chimice generale ale subproduselor şi ale deşeurilor identificate

Caracterizarea fizico-chimică a subproduselor și a deșeurilor are o importanță semnificatică din mai

multe motive:

1. Identificarea potențialului de valorificare și reciclare: prin caracterizarea fizico-chimică a

subproduselor și deșeurilor, se poate determina compoziția lor chimică, proprietățile fizice și
caracteristicile specifice. Aceste informații permit identificarea potențialului de valorificare și
reciclare a acestor materiale. De exemplu, subprodusele și deșeurile din industria lemnului pot fi
utilizare pentru producerea de biomasă, materiale compozite, materiale de construcții sau alte
produse valoroase.
2. Optimizarea gestionării și eliminării deșeurilor: cunoașterea caracteristicilor fizico-chimice ale
dubproduselor și deșeurilor ajută la dezvoltarea și implementarea unor strategii eficiente de
gestionare și eliminare a acestora. Caracterizarea acestor materiale permite identificarea metodelor
adecvate de tratare, prelucrare, reciclare sau eliminare în condiții sigure pentru mediu și sănătate.
3. Reducerea impactului asupra mediului: caracterizarea fizico-chimică a subproduselor și deșeurilor
facilitează evaluarea impactului lor asupra mediului înconjurător. Aceasta include evaluarea
potențialului de poluare, efectele asupra solului, apei și aerului, precum și potențialele riscuri pentru
sănătatea umană.
4. Conformitatea cu reglementările și standardele: este esențială pentru a asigura conformitatea cu
reglementările și standardele în vigoare. Aceasta include respectarea normelor de siguranță, protecția
mediului, gestionarea corespunzătoare a substanțelor periculoare și respectarea limitelor impuse
pentru emisiile și deversările în mediul înconjurător.
5. Promovarea economiei circulare și a sustenabilității: este un pas important în promovarea economiei
circulare și a principiilor de sustenabilitate. Prin identificarea și valorificarea potențialului acestor
materiale, se poate reduce dependența de resurse noi, se pot economisi resurse naturale și se poate
reduce impactul asupra mediului prin reciclare, reutilizare și regenerare.

6 Anul universitar 2022 – 2023

Tabelul reziduurilor din lemn - Caracteristici fizice şi chimice ale reziduurilor:

Nr. Denumire Caracteristici fizice şi chimice

crt.

4. Rumeguș Rumegușul este compus în are parte din celuloză,

lignină, hemiceluloză și substanțe extractive.
Rumegușul de lemn are un potențial energetic ridicat și
poate fi utilizat ca o sursă de energie pentru încălzire
sau pentru generarea de energie electrică.

5. Coji de copac Conțin substanțe lignocelulozice, precum celuloză,

lignică și hemiceluloză, precum și substanțe extractive.
De obicei, cojile de copac au o densitate mai mică decât
lemnul propriu zis, dar acest lucru poate varia în funcție
de specia de copac.

6. Adjuvanți și substanțe de tratare a În industria lemnului, pot fi utilizate diferite substanțe

lemnului chimice pentru tratarea și prelucrarea lemnului. Acestea
pot include agenți de impermeabilizare, coloranți,
conservanți, adezivi etc.
Caracteristicile fizico-chimice generale ale acestor
substanțe pot varia în funcție de tipul lor specific, dar ar
putea include solubilitatea, pH, vâscozitate, densitate.

7. Reziduurile de lemn Dimensiune și formă: pot varia de la fragmente mici

până la bucăți mari de lemn.
Pot avea o compoziție similară cu cea a lemnului în
sine.
Conținutul de umiditate poate varia, dar reziduurile de
lemn pot conține o cantitate semnificatică e umiditate.

7 Anul universitar 2022 – 2023

4. Prezentarea propunerii de management integrat

1. Introducere:

 Prezentarea unității de producție a lemnului și a importanței adoptării unui

management integrat în cadrul acesteia.
 Menționarea obiectivelor principale ale propunerii și a beneficiilor așteptate în
termeni de eficiență, sustenabilitate și reducere a impactului asupra mediului

2. Analiza situației actuale:

 Evaluarea și descrierea stadiului actual al resurselor, proceselor și practicilor din

unitatea de producție a lemnului.
 Identificarea punctelor tari și punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor în ceea
ce privește activitatea curentă.
 Evaluarea impactului asupra mediului și a sustenabilității în contextul actual al unității
de producție.

3. Definirea viziunii și a obiectivelor:

 Prezentarea unei viziuni clare și inspiraționale pentru managementul integrat în cadrul

unității de producție a lemnului.
 Formularea obiectivelor specifice și măsurabile care vor ghida implementarea
strategiei, cum ar fi reducerea consumului de resurse, optimizarea utilizării materiilor
prime, minimizarea deșeurilor și a impactului asupra mediului.

4. Strategia de management integrat:

 Descrierea propunerii de management integrat pentru unitatea de producție a

lemnului, inclusiv principiile, valorile și direcțiile strategice care vor ghida acțiunile.
 Prezentarea componentelor-cheie ale strategiei, cum ar fi:

o Optimizarea lanțului valoric: integrarea și coordonarea optimă a tuturor

etapelor de producție, de la aprovizionarea cu materii prime până la distribuție
și valorificare a produselor finite.
o Gestionarea eficientă a resurselor: reducerea consumului de energie, apă și
materii prime prin aplicarea unor practici și tehnologii mai eficiente.

8 Anul universitar 2022 – 2023

 o Reducerea și valorificarea deșeurilor: implementarea unor soluții pentru
minimizarea generării deșeurilor și valorificarea acestora prin reciclare,
reutilizare sau utilizarea în alte procese.
o Protecția mediului și sustenabilitatea: integrarea principiilor de protecție a
mediului și de sustenabilitate în toate aspectele activității, prin respectarea
reglementărilor și standardelor relevante.

5. Planul de acțiune:

 Prezentarea detaliată a acțiunilor și inițiativelor propuse pentru atingerea obiectivelor

stabilite.
 Identificarea responsabililor și a termenelor pentru implementarea fiecărei acțiuni.
 Menționarea resurselor necesare (umane, financiare, tehnologice etc.) pentru
implementare.

6. Monitorizarea și evaluarea:

 Descrierea sistemului de monitorizare și evaluare a progresului în implementarea

strategiei de management integrat.
 Stabilirea indicatorilor de performanță relevanți și a metodelor de colectare a datelor.
 Menționarea mecanismelor de raportare și de adaptare a strategiei în funcție de
rezultatele obținute.

7. Concluzii:

 Reiterarea beneficiilor și importanței adoptării managementului integrat în cadrul

unității de producție a lemnului.
 Încurajarea sprijinului și angajamentului pentru implementarea propunerii și
realizarea unei producții durabile și responsabile.

9 Anul universitar 2022 – 2023

 Schema :

Folosit in industria avicola -

Producere de brichete de litiera avicola
combustibil Afumarea pestilor si a carnii -
Producere de peleti, granule talas de brad si deseuri -
din lemn cu putere calorica folosite in procesul de afumare
a alimentelor

Rumegus Talas

Faramele sau Praful

Coji de copaci tocate
de lemn
Poate fi folosit in industria de
productie a panourilor de
particule, a combustibililor pe Poate fi folosit in fabricarea
baza de lemn, in productia de compostului pentru agricultura
pelete sau ca materie prima
pentru producerea de hartie

10 Anul universitar 2022 – 2023

 5. Caracterizarea beneficiilor şi a minusurilor/dezavantajelor diferitelor procese de tratare
propuse sau a punctelor tari şi a celor slabe ale acestora

Procesul Descriere Avantaje si dezavantaje

Ignifugarea Pentru ca este un material care poate lua foc usor si o Reduce
poate intretine un incendiu, lemnul trebuie protejat costurileuneiconstructiilimitandaltem
prin ignifugare, un proces prin care este tratat cu asuri de protectie anti
substante ignifuge, pentru a-i creste rezistenta la focfoartescumpe;
ardere. Trebuie sa fie ignifugat in special lemnul o Intarzieaprindereamaseilemnoase,
utilizat in structura de rezistenta a cladirilor si a perioadaesentiala, care poate face
locuintelor, dar si cel folosit la constructia diferenta dintre un eveniment tragic
acoperisului sau chiar pentru dusumea. sau un evenimentneplacut;
o Costurireduse la incheiereapolitelor
de asigurare;
o Confort psihic al beneficiarului.
Dezavantaj : În cazul pulverizării și a
pensulării, ignifugarea ar trebui să reziste
minimum 3 ani, iar în cazul imersiei, durata
se extinde la minimum 5 ani.Deși aceste
durate variază în funcție de substanța pe care
o vei alege, trebuie să știi că tratarea lemnului
este un procedeu care trebuie repetat o dată la
câțiva ani. Dacă lemnul este însă acoperit de
alte materiale de izolație, este suficient să te
asiguri că acele materiale au proprietăți
ignifuge bune și o rezistența bună

11 Anul universitar 2022 – 2023

 Lemnuleste un material vulnerabil in Avantaj : Prin hidrofugara constructiilor din
Hidrofugarea
prezentaumezeliisauaapei in exces: lemn, puteti preveni foarte multe neplaceri
putrezestefoarteusordaca nu esteprotejat, cauzate atat de precipitatii si altii factori de
iartratamentul de hidrofugareilfereste de mediu cat si de umezeala atmosferica
efecteleumezelii, mai ales
dacavorbimdesprelemnulfolosit la exterior. Dezavantaj : Uleiurile pot fi o alternativă
naturală la soluțiile chimice pentru tratarea
Tratamentul se
lemnului, însă ele nu oferă protecție față de
realizeazaprinaplicareaunorlacurispeciale, care
toți factorii care degradează materialul. O altă
trebuiesaacoperetotiporiilemnuluisi, astfel.
alternativă naturală de finisare este ceara de
saimpiedicepatrundereaapei. Hidrofugarea se
albine.
maipoate face si cu ajutorulunoruleiurispeciale:
● ulei de in;
● ulei de tung;
● ulei de nuci;
● uleiuriminerale.

Nu doarapasifocul pot afectalemnul, ci simucegaiul, Avantajul principal in constituie

Antiseptizare
ciupercalemnului, cariilesialteinsecte care, in timp, combaterea integrata a insectelor si
a
ii pot subrezirezistenta. Tratamentul care ciupercilor xilofage indiferent de stadiul
ilprotejeazaimpotrivaacestorpericole se acestora de dezvoltare
numesteantiseptizare.
Dezavantajul lui principal este ca pateaza
Pe langa lacuri si alte produse special destinate
lemnul cu o culoare albastra, care poate fi
antiseptizarii, acest tratament mai poate fi
insa eliminata cu bait.
efectuatprin:
● tratarealemnului cu abur la temperaturiridicate;
● injectarealemnului cu solutiispeciale;
● tratarealemnului cu sulfat de cupru (cunoscutsi
ca piatravanata) sau cu borax.

Tratarea Cea mai eficientă metodă de a proteja lemnul
lemnului împotriva acțiunilor unui mediu agresiv este
împotriva vopsirea. Dacă vrei, de exemplu, să construiești o
radiațiilor UV casă din lemn care să păstreze un aspect natural,
și a există numeroase lazuri, vopsele sau lacuri pe bază
poluanților de uleiuri naturale care îi vor da construcției nu
chimic doar un aspect plăcut, ci și protecția necesară.
Vopsirea lemnului se realizează în următoarele
Avantaj: Vopsele de ulei pentru lemn. Cel
mai adesea, aceasta este o opțiune mai
bugetară pentru vopsirea fațadei din lemn a
casei. Principalul lor avantaj este că sunt
capabili să pătrundă destul de adânc în
structura lemnului, făcându-l rezistent la
efectele negative ale condițiilor atmosferice.

12 Anul universitar 2022 – 2023

 etape: Dezavantaj:Expunerea asupra radiatilor
1. Curățarea suprafeței ce urmează să fie vopsită (de solare ceea ce duce la o degradare treptata a
praf sau altă murdărie) suprafetei lemnoase.
2. Șlefuirea suprafeței (poți folosi clasicul șmirghel)
3. Aplicarea unui strat de grund (acesta are rol
antiseptizant)
4. Aplicarea lacului, lazurii și / sau vopselei.

6. Concluzii

1. Utilizarea eficientă a resurselor: Economia circulară se concentrează pe utilizarea eficientă și

durabilă a resurselor. Prin optimizarea proceselor de producție, reducerea consumului de materii
prime și valorificarea subproduselor și deșeurilor, unitatea de producție a lemnului poate minimiza
risipa și poate utiliza în mod optim resursele disponibile.
13 Anul universitar 2022 – 2023
 2. Reducerea impactului asupra mediului: Economia circulară promovează reducerea impactului asupra
mediului prin evitarea deșeurilor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și conservarea
resurselor naturale. Prin implementarea unui sistem de gestionare a deșeurilor eficient și a unor
practici de producție mai sustenabile, unitatea de producție a lemnului poate contribui la protecția
mediului și la reducerea amprentei sale ecologice.
3. Creșterea valorii economice: Economia circulară oferă oportunități de creștere a valorii economice
prin valorificarea subproduselor și deșeurilor. Acestea pot fi transformate în noi produse sau pot fi
utilizate ca resurse pentru alte industrii. Prin identificarea și valorificarea potențialului valoric al
acestor materiale, unitatea de producție a lemnului poate obține noi surse de venit și poate crea noi
locuri de muncă.
4. Inovare și competitivitate: Adoptarea economiei circulare în cadrul unității de producție a lemnului
necesită inovare și gândire creativă. Prin dezvoltarea de noi tehnologii, procese și modele de afaceri
bazate pe principiile economiei circulare, unitatea de producție poate obține un avantaj competitiv pe
piață și poate atrage consumatori interesați de sustenabilitate.
5. Responsabilitate socială și implicare comunitară: Economia circulară promovează responsabilitatea
socială și implicarea comunitară. Prin adoptarea unui model de afaceri circular, unitatea de producție
a lemnului poate contribui la dezvoltarea durabilă a comunității locale, la crearea de locuri de muncă
locale și la îmbunătățirea calității vieții în zonă.

Referinţe

(A). Genovese, A., Acquaye, A. A., Figueroa, A., & Koh, S. L. (2017). Sustainable supply chain
management and the transition towards a circular economy: Evidence and some applications. Omega, 66,
344-357.

14 Anul universitar 2022 – 2023

(B). Bezama, A., Hildebrandt, J., & Thrän, D. (2021). Integrating Regionalized Socioeconomic
Considerations onto Life Cycle Assessment for Evaluating Bioeconomy Value Chains: A Case Study on
Hybrid Wood–Concrete Ceiling Elements. Sustainability, 13(8), 4221.

(C). de Klerk, S., Ghaffariyan, M. R., & Miles, M. (2022). Leveraging the entrepreneurial method as a tool
for the circular economy: the case of wood waste. Sustainability, 14(3), 1559.

(D). Papay M. - Managementul deşeurilor lemnoase. Întârzia, nr.9, pp. 128÷129, 2005.

(E).

(F).

(G).

(H).

15 Anul universitar 2022 – 2023