LICEUL TEHNOLOGIC

“ TOMA SOCOLESCU”, MUNICIPIUL PLOIESTI

Strada Gh.Grigore Cantacuzino nr.328. Ploiesti
Tel./ fax 0244552251; email tsocolescu@yahoo.com
e-mail : tsocolescu@yahoo.com
site : www.tnsoc.ro

Nr. Înregistrare 875/25.05.2020

PROIECT
EXAMEN CERTIFICARE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL 4

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn

Calificarea profesională: TEHNICIAN PRELUCRAREA LEMNULUI

Tema proiectului: “Măsuţă living”

mobilier mixt

Îndrumător: Întocmit:
prof. Oncescu Gabriela Constantin G. Bianca Elena

2020
CUPRINSUL PROIECTULUI pag
1 Argument ……………………………………………………………………. 2
2 Descrierea tehnica a produsului ……………………………………………… 4
2.1 Perspectiva
2.2 Generalitati. Functiile produsului
2.3 Constructie
2.4 Executie,material, accesorii
2.5 Finisare
2.6 Montaj
2.7 Ambalaj
3 Documentatia tehnologica …………………………………………………….11
3.1 Nomenclator
3.2 Calculul necesarului de materie prima- Necesar material
3.3 Calculul suprafetelor
3.4 Fisa consumului de materiale
3.5 Calcul preț
3.6 Descrierea procesului tehnologic
3.7 Fisa plan de operatii
4 Norme SSM…………………………………………………………………….18
5 Bibliografie …………………………………………………………………… 22
6 Anexe-piese desenate ………………………………………………………..... 23

1 ARGUMENT

1
 Acest proiect a fost întocmit în scopul susţinerii examenului de certificare a
competentelor profesionale. Acesta demonstreaza dobandirea competentelor
tehnice generale, de specialitate si a competentelor specifice în care m-am pregatit
pentru calificarea: ”Tehnician în prelucrarea lemnului”.
Produsul realizat practic a reusit sa probeze pe parcursul execuţiei, pas cu
pas, competenţele dobândite în anii de studiu.
Lemnul, marea bogăţie a pădurilor noastre, a atras cu veacuri şi milenii
în urmă atenţia negustorilor din orientul şi sudul Europei care-l transportau
pe Dunăre si mare pentru construcţii de corăbii. Şi astăzi se întâmplă la fel
dezgolind munţii de pădurile noastre pentru un profit rapid obţinut din
cherestea vândută ieftin în orientul mijlociu.
El constituie încă în România o bogăţie naturală de seamă. Dintre
speciile lemnoase care formează pădurile ţării, 24% reprezintă răşinoasele,
34% fagul, 19% stejarul, iar restul este ocupat de alte specii: salcie, plop,
carpen, tei, paltin, ulm, frasin, salcâm. Pădurile noastre conţin încă lemn de
dimensiuni mari şi de calitate superioară, în special lemnul de molid şi fag.
Eu am ales drept temă pentru acest proiect, un produs din lemn, grupa
mobilierului cadre, pentru a aminti că pădurile noastre pot fi valorificate
mult mai bine prin prelucrarea superioară a cherestelei în industria produselor
finite (mobilierului).
Mobila esta destinata sa mobileze locuinte, spatii social-administrative,
comerciale, hoteliere, de invatamant. Mobila trebuie sa fie proiectata in
concordanta cu destinatia, functia si spatial pentru care a fost creata.
Fiecare piesa de mobila este destinata sa satisfaca una sau mai multe functii,
ea fiind unifunctionala sau multifunctionala. Caracteristica functionala a mobilei,
reprezinta o caracteristica de baza si se concepe in stransa corelatie cu functiunile
locuintei.
Realizarea structurilor optime din lemn, care să fie caracterizate
prin:rezistenţă, rigiditate şi stabilitate ridicată, printr-o tehnologie de execuţie
modernă, cu consumuri reduse de materie primă şi energie, presupune
modernizarea îmbinărilor ce se utilizează la elementele componente ale
acestora.

2
 Cheresteaua presupune un proces tehnologic mai lung, cu mai multe operaţii
şi necesită o bună cunoaştere a materialului şi a tehnologiei. Dar produsele
confecţionate din lemn sunt mai rezistente, mai frumoase şi mai apreciate.
Produsul ales se numeşte “Măsuţă living-mobilier mixt”.
Proiectul, în forma scrisă, mi-a permis să formulez opinii personale, sa
utilizez calculatorul, să procesez datele şi să prezint informaţiile structurate.
Masa (ca obiect) este o mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată
sau rotundă, sprijinită de obicei pe patru picioare, în orice casă este nevoie de cel
puțin o masa.

3
2.DESCRIEREA TEHNICĂ A PRODUSULUI

2.1 Perspectiva
Măsuţă living-mobilier mixt

L A H

1000  4 500  3 430  5

4
 2.2 GENERALITATI. Functiile produsului
Fie că amenajezi în living o zonă special pentru luat masa, ori chiar în
bucătărie, dacă ai spațiu, ai nevoie de o masă și de scaune.
Mesele se împart în mai multe categorii: cele pentru servit masa, bancurile
de lucru și cele din living-mai mici, denumite “pentru cafea”. Prima categorie este
dezvoltată pe utilitate, rezistența și preț. Ulima categorie lasă loc imaginației,
expresiei personalității, designului particular. Mobilierul secolului 21 este o
reprezentație a artelor din trecut, îmbunătățite cu ajutorul noilor tehnologii.
În zilele noastre, este important ca piesele de mobilier să fie rezistente,
plăcute din punct de vedere vizual, neobișnuite și să ocupe un spațiu minim.
Mobila care este alcătuită dintr-un cadru de rezistenţă şi o suprafaţă utilă sub
formă de placă(masă sau şezut) şi spătar-scaun, fotolii se numeşte mobilă cadre.
Stilurile si curentele mobilierului au tendinte pasagere.
Obiectele de mobilier scot in evidenta relatiile sociale, relatiile economice,
obiceiurile si modul de viata al societatii omenesti dintr-o anumita perioada.
Produsul poate contribui la fucţia de odihnă-relaxare, prin prezenţa
scaunelor/fotoliilor alaturate si permitand practicarea unor jocuri de societate,
socializarea cu musafiri ș.a.. Poate avea şi o funcţie estetică, constituind un
obiect de decor pentru spaţiul în care este aşezata.

5
 2.3 CONSTRUCŢIE-elemente componente,sistem constructiv

Masa are urmatoarele componente: patru picioare, un cadru din 2 lonjeroane

si 2 traverse sub formă de ramă și o placă superioară din sticlă. Ea este construită
din lemn de rășinoase.
Pentru confecţionarea produsului am folosit scandură uscată, rindeluită,
clasa AB, cu umiditatea cuprinsă între 8-10%, astfel:
Din cherestea de 28 mm grosime am confecţionat :
- Picioarele = 4 buc
- Traversă inferioară = 2 buc
- Lonjeron cadru = 2 buc

Blatul este din sticlă securizată de 8 mm. Având un

design simplu, clar, acest blat de masă se va potrivi oricărei încăperi din casă.
Fabricat din sticlă securizată, acest blat de masă este durabil și ușor de curățat cu o
cârpă umedă.

2.4 EXECUŢIE, MATERIALE, ACCESORII

Execuţia produsului presupune realizarea formei şi dimensiunilor nete

ale fiecărui reper în parte.
Reperele sunt executate din cherestea de rășinoase, respectiv molid şi
sunt obţinute prin prelucrarea acestuia cu următoarele operaţii:
- alegerea materialului
- uscarea materialului
- retezarea- secţionare
- îndreptarea unei feţe şi a unui cant
- rindeluire la grosime
- retezarea la lungimea finală
- frezare rotunjimi (placa)
- şlefuirea suprafeţelor

6
 Pentru panouri mai sunt necesare:îmbinarea,calibrarea ,formatizarea,
decupare.
Produsul nu are elemente decorative deosebite, doar combinarea
materialelor:sticlă-cherestea.

Nr
Grupa de produse Materiale utilizate în produs
crt.
scandură uscată, rindeluită de rășinoase de 28,
1
Materii prime clasa AB
sticlă securizată de 8 mm
2 Materiale tehnologice Adezivii de tip aracet

3 Rame și repere simple,

Sisteme constructive

4 Finisaj transparent, cu lacuri pe bază de apă, prin

Finisare
pulverizare.
5 Îmbinare, cu cepuri rotunde aplicate si
Sisteme de montare
eurosuruburi , demontabil

Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, prezentate

mai sus , pot fi împărțite în trei mari grupe, și anume: obținerea elementelor
masive, finisarea și montarea.
Din procesul de obținere a elementelor masive, fac parte urmatoarele
operații:
Uscarea cherestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este
umiditatea,care inflențează atât proprietățile fizico-mecanice ale lemnului
neprelucrat cât și pe cele ale produselor finite. Lemnul recent tăiat conține o
cantitate apreciabilă de apă, cuprinsă între 33 și peste 50% din masa totală. Uscarea
lemnului înainte de a fi debitat în cherestea este necesară din mai multe motive:
lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed, prin uscare,
contractandu-se, își schimbă forma, stabilitatea devenind definitivă înainte de
debitare.
La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie să se facă până la o
umiditate de 8%. Uscarea se poate face atât pe cale naturală, prin expunere la aer

7
(este un proces îndelungat care dureaza cateva luni) cât și în instalații de uscare
(proces care dureaza numai cateva zile/săptămâni). In ambele cazuri, uscarea
trebuie controlată pentru a se ajunge la umiditatea optimă și pentru a se preveni
deformările;
Croirea brută (debitarea) cherestelei în piese cu forme geometrice
regulate și fără defecte naturale (noduri, crăpături etc) sau de fabricație. Debitarea
semifabricatelor se poate face în forme independente sau în pachet. Nerespectarea
strictă a dimensiunilor conduce la apariția defectelor de asamblare sau la
imposibilitățile asamblarii lor;
Tivirea, retezarea și frezarea, se execută pentru: obținerea unor grosimi
dorite, tăierea capetelor, înlăturarea marginilor, efectuarea profilurilor de îmbinare
(găuri și cep etc) sau a diferitelor profiluri decorative.

2.5 FINISAREA
A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operațiile de finisare,
care sunt urmatoarele: desprăfuire,colorare,decolorare,albire,aplicarea lacului.
Băițuirea se realizează cu soluții proaspete (cu o vechime de maxim trei zile
din momentul preparării lor) de baițuri organice în apă distilată. Folosirea unor
baițuri mai vechi conduce la apariția de pete pe suprafețele lemnoase. Colorarea
sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala, a întregii suprafețe sau a
anumitor zone, prin utilizarea de șabloane) serigrafie, pictură manuală, prin tehnica
tipografiei etc;
Lăcuirea necesită o pregătire anterioară a suprafețelor, prin îndepartarea
prafului prin periere sau suflare de aer.
Lăcuirea propriu-zisă se execută cu lacuri pe bază de apă (acrilice),
nitroceluloză, poliesterice sau carbamidice. În funcție de tipul de lac utilizat,
suprafețele vor deveni: lucioase, transparente, semimate, mate, cu luciu înalt, opac
etc;
Finisarea cu lacuri nitrocelulozice este raspandita in industria mobilei
datorita faptului ca pelicula de nitrolac este rezistenta la actiunea apei, a caldurii,

8
agentilor chimici si fizico-mecanici (zgariere, lovire, etc). Aplicarea lacurilor
nitrocelulozice se poate face prin turnare, pulverizare si prin imersie .
Aplicarea lacului pe scaun se face prin pulverizare pneumatica ce reprezinta
procedeul cel mai raspandit si se face cu aparatul de pulverizat (pulverizator),care
are rolul de a transforma pelicula in particule de lac:
- pulverizare, primul strat de lac în cabina de pulverizare cu pulverizatorul
în condiţii de puritate perfectă (fără praf)- un consum de 250g/m2;
- uscarea peliculei la 20ºC şi umiditate relativă max. 65%
- pentru şlefuire, 30-60 minute
- pentru manipulare, 2-4 ore
- şlefuirea peliculei cu hârtie abrazivă HCu tip 10C-gr.320;
- aplicarea stratului II cu lac în condiţii identice primului strat;
- uscarea finală a peliculei 24 de ore la temperatura de 20ºC sau o oră la
temperatura de 50ºC.
Lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii
de material abraziv in emulsii de substante uleioase in apa) sau cu materiale
abrazive. Pentru lacurile acrilice nu este nevoie de lustruire.

2.6 MONTAJ
Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si
asamblarea mobilei, care consta in imbinarea elementelor constructive, a
ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu
dimensiuni stabile. Montarea se realizeaza cu cepuri, cu suruburi sau prin
incleiere.Scaunul meu este demontabil,asamblat cu eurosuruburi si cepuri
cilindrice de ghidare.
Dupa modul de executie a asamblarii, montarea mobilei poate fi fixa
(nedemontabila) si demontabila .
Asamblarea nedemontabila sau fixa este procedeul in care partile
componente ale mobilei o data unite intre ele, nu mai pot fi desfacute decat prin
distrugerea sau degradarea acestora (acest mod de asamblare a fost folosit la
scaun).
Asamblarea trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii :
- sa fie executata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se
evita aparitia de zgomote in timpul exploatarii;

9
 - capetele suruburilor, in special cele aparente si decorative, nu trebuie sa
prezinte urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate intr-un
singur sens;
- capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care raman vizibile
si care prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator.
Verificarea calitatii
Verificarea calitatii se realizeaza pe parcursul si dupa fiecare faza a
procesului tehnologic.
La montaj, verificarea calitatii presupune inlaturarea scursurilor de adeziv si
slefuirea manuala cu hartie de slefuit.

2.7 AMBALAJ-AMBALARE; DEPOZITARE

Prezentarea tehnologica a materialului de ambalaj si a modului de
ambalare.Ambalajul se defineste ca un mijloc (sau ansamblu de mijloace) destinat
sacuprinda sau sa inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le
asiguraprotectia temporara din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, in
scopulmentinerii calitatii si integritatii acestora in stare de livrare, in decursul
manipularii,transportului, depozitarii si desfacerii pana la consumator sau pana la
expirareatermenului de garanti

10
 3. DESCRIERE TEHNICĂ
3.1 NOMENCLATORUL SUBANSAMBLELOR ŞI REPERELOR
PENTRU -Măsuța cu sticlă

Nr. Denumire Buc/ Materia Dimensiuni nete Dimensiuni

crt subansamblu/ Pro prima (mm) brute(mm)
reper dus L l g Lb lb gb
1 Picior 4 Ch. răș 28 450 80 22 455 85 28
2 Traverse sup 2 Ch. răș 28 350 80 22 365 85 28
3 Lonjeron ramă 2 Ch. răș 28 840 100 22 855 105 28
4 Traversă ramă 2 Ch. răș 28 230 60 22 480 65 28
5 Placă măsuță 1 sticlă 1000 500 8

3.2 CALCULUL NECESARULUI DE MATERII PRIME

Pentru confecţionarea produsului am folosit scandură uscată, de rășinoase

de 28 mm, clasa AB cu umiditatea cuprinsă între 8-10% .

Dimensiuni Indice
Nr Nr
Denumire reper Material Volum net de Volum brut
crt bucati
L l g utilizare
1 Picior 2 lemn fag 450 80 22 0,001584 0,660 0,002400
2 Traversă sup. 2 lemn fag 350 80 22 0,001232 0,660 0,001867
3 Lonjeron ramă 2 lemn fag 840 100 22 0,003696 0,660 0,005600
4 Traversă ramă 2 lemn fag 230 60 22 0,000607 0,660 0,000920
0,010787

11
 3.3. CALCULUL SUPRAFETELOR :de încleiere , de șlefuire, de finisare

Dimensiuni Nr Suprafata slefuire Calibrare Nr

Nr Numar Suprafata Suprafata
Denumire reper bucat stratu
crt fete Gr 80 Gr 120 Gr 36-40 incleiere finisare
L l g i ri

1 Picior 460 80 22 4 4
0,63632 0,5977 4 2,54528
2 Traversă sup. 350 80 22 4 2 0,6363 0,5977 0,0157 4 2,54528
3 Lonjeron cadru 840 40 22 4 2 0,3075 0,2722 0,2688 4 1,23008
4 Traversa cadru 230 40 22 4 2 0,08548 0,0758 0,0736 0,0157 4 0,34192
TOTAL SUPAFETE DE FINISARE 7,01904
Total suprafata încleiere 0,0314
1,75476 1,6176 0,4128

12
 3.6. FISA CONSUMULUI DE MATERIALE (norma de consum)

Consum
Nr Baza de Norma de
crt
Material UM specific/Indice de Pret unitar Valoare
calcul utilizare/pierderi consum

1 Ch. răș 28 mc 0,0108 0,0108 750,00 8,1

2 Blat sticlă securizată buc 1000*500 1,000 1,0000 339,00 339,0
3 Adeziv Aracet kg 0,031 0,250 0,008 5,00 0,0
4 Euroşuruburi φ5x50 buc 16 1 16 0,23 3,7
5 Abraziv gr. 36 mp 0,4128 0,0035 0,0014 0,50 0,001
6 Abraziv gr.40 mp 0,4128 0,0030 0,0012 0,50 0,001
7 Abraziv gr 80 mp 1,7548 0,0300 0,0526 0,50 0,026
8 Abraziv gr. 120 mp 1,0181 0,0150 0,01527 0,50 0,008
9 Abraziv gr. 320 mp 1,7548 0,0150 0,02632 0,50 0,013
10 Elemente susținere blat buc 4,0000 1,0000 4,00000 11,30 45,200
11 Cepuri φ10x25 buc 12 1 12 0,20 2,4
12 Lac kg 4,4523 0,250 1,11 19,20 21,4
TOTAL
VALOARE 419,83
materiale

13
 3.5 CALCUL DE PRET

Nr.
Cheltuieli Calcul Valoare
crt
Cost materii prime si
1
materiale Chmat= Nc*P unitar 419,83

2 Cost manoperă directa Md=10%*Ch mp si mat 41,98

3 19,73
CAS,somaj,impozite CAS= 47%*Md
4 Cheltuieli directe-total Chd = Chmat + Md+ CAS 481,55

5 Cheltuieli indirecte Chi = 10% Chd 48,15

6 Beneficiu B=50%( Chd + Chi) 264,85

7 Cost productie
C = Chd+ Chi+B 794,55

8 TVA TVA = 19%C 150,96

9 Pret desfacere P = C+TVA 945,51

14
 3.7 FISA PLAN DE OPERATII PENTRU REPERUL : lonjeron ramă

Nr Scule/
Denumirea operatiei Schita operatiei Utilajul Verificatoare
crt dispozitive

Cheresta rasinoase
g STAS = 28 mm Vizual,metru,
Alegerea materialului In depozit -manual -
1 clasa B ruleta

Umidometru
Balanta
Uscarea cherestelei Camera de uscare - psihometru
2
U =( 8 –10 ) %

Spintecarea Panza circulara

3 CTAMm Metru ,ruleta
l=105 mm tip I

15
 Retezare – sectionare Ferastrau circular Panza circulara Metru ,ruleta
4 Lb= 855 mm pendular tip III

Indreptare Masina de Cutite subtiri Vizual

5 o fata si un cant indreptat
MI

Rindeluire la grosime Masina de Cutite groase Vizual ,

6 g= 22 rindeluit metru ,ruleta
MRG 8 sublerul

Retezare la lungimea
finala CUM3 Panza circulara metru ,ruleta,
7 L=840

16
 Scobire Masina de găurit Burghiu metru ,ruleta,
8 și scobit
subler,verificator

Slefuire Masina de slefuit Banda abraziva Vizual

9 cu banda ing.oriz. gr 80,100 ,120
Slefuire manuala.

Pistol de
10 Finisare pulverizat,cabina Vizual

17
 4. NORME DE SECURITATE ŞI SĂNATATE ÎN MUNCĂ ŞI P.S.I.
SPECIFICE

4.1. FERĂSTAIE CIRCULARE:

- Fiecare panza va fi protejata cu capote de protectie;
- Nu se va lucra fară cuţitul divizor, montat la 5-10 mm de pânză;
- Pentru piesele scurte se vor folosi împingătoare din lemn;
- Este interzisă folosirea pânzelor fisurate sau cu mai mult de 3 dinti lipsă
pe circumferinţă sau cu 2 dinţi consecutivi;
- Deschiderea uşilor batiului este interzisa în timpul funcţionării;
FERĂSTRĂUL CIRCULAR TIP PENDULĂ
Înainte de inceperea lucrului se vor verifica urmatoarele :
- strangerea panzei ;
- ascutirea panzei ,
- reglarea limitatorului de cursa ;
- functionarea dispozitivului de sustinere a discului ;
- starea si functionarea rolelor ;
- functiomarea instalatiei de exhaustare.

4.2. FERĂSTRĂUL PANGLICĂ

- Este interzis lucrul fara capacele volantilor închise
- Este interzis lucrul fara protejarea ramurilor panzei cu carcase de
protecţie;

4.3. MAŞINA DE ÎNDREPTAT de tip MI-500

-Este interzisa montarea in arboreal prot-cutite a cutitelor ruginite,cu urme
de grasimi sau cu fisuri;
-Este interzis a se lucra cu masina de intreptat daca aceasta nu este
prevazuta cu un dispozitiv de protectie reglabil si capabil sa acopere permanent, in
timpul prelucrarii,zona inactiva a cutitelor;
-Este interzisa utilizarea masinii de indreptat atunci cand lipseste unul sau
mai multe suruburi de prindere a cutitelor in arboreal port-cutite;
-Este interzisa prelucrarea concomitenta a doua sau mai multor repere pe
o masina de indreptat.

18
 - Se interzice ridicarea mesei inaintea ridicarii arborelui port-cutit
4.4. MAŞINA NORMALĂ DE FREZAT DE TIP MNF-10
-Este interzis a se lucra la masinile de frezat daca dispozitivele de protectie
lipsesc sau nu sunt in stare de functionare;
-Sabloanele vor fi prevazute cu sisteme de ghidare pentru a impiedica
atingerea sculei cu mana;
-Schimbarea cutitelor de freza este permisa numai dupa intreruperea
alimentarii cu energie si blocarea contra pornirii accidentale;
-Dupa oprirea masinii este interzisa franarea pieselor in miscare cu diverse
obiecte;

4.5. MAŞINA DE GĂURIT SI SCOBIT

-Înainte de punerea în funcţiune se vor verifica burghiele sa fie bine fixate in
dispozitivele de prindere si bine ascuţite;
- Mandrina va fi bine fixata si burghiile vor fi bine centrate in mandrina.
- Nu se admite presarea pieselor pentru burghiat cu mana pe masa masinii.
- Este interzisa franarea cu mana a mandrinei pentru a o putea opri.
4.6. MAŞINA DE ŞLEFUIT SBO
-nu se va lucra la masina fara racordarea de exhaustare
-intinde banda incat sa fie posibila o arcuire suficienta
-suprafata tamponului de presare sa fie perfect neteda
-nu se lasa piese sau alte obiecte in jurul masinii sau a pieselor in miscare

4.7. MASURI PSI LA FINISAJ

Pentru prepararea lacurilor si a vopselelor se utilizează substante care se
aprind cu uşurinţă. Aceşti solvenţi dau naştere la vapori combustibili, îndată ce
temperatura lor trece de punctul de inflamabilitate. In amestec cu aerul,vaporii de
solvenţi, in anumite limite de concentraţie (limita de explozie), formează un
amestec exploziv. La prepararea lacurilor este deci posibil sa ia naştere nu numai
un incendiu,ci chiar o explozie.
Pentru a evita astfel de pericole,se vor lua masuri de protecţie. Astfel
instalaţiile de exhaustare, vor funcţiona fără întrerupere si la parametri proiectaţi.
In afara solvenţilor din lacuri si emailuri, pot produce incendii si peroxizi.
Peroxidul de hidrogen(perhidrolul),poate produce incendii prin contactul cu
materiale organice uşor oxidabile.

19
 Din acest motiv materiale ca:vata,lemnul, ţesăturile, hârtia etc. nu trebuie sa
vina in contact cu peroxidul de hidrogen. In prezenta materialelor grele sau
compuşi ai materialelor grele, soluţii de peroxid de hidrogen pot da naştere la
explozii. De aceea in cazul utilizării lacurilor poliesterice, soluţiile de peroxizi
organici nu trebuie sa vina in contact cu soluţiile de naftenat de cobalt.
Depozitarea deşi prelucrarea acestor doua componente se face in mod
obligatoriu in încăperi separate.
Pentru stingerea incendiilor,încăperile trebuie înzestrate cu „stingător de
incendiu,cu spuma sau cu bioxid de carbon”. Aparatele de mana pentru stins foc
trebuie plasate in apropierea ieşirilor si a scărilor, locul lor trebuie marcat
vizibil,iar pentru mânuirea lor vor fi desemnate persoane instruite.
Toate fabricile de mobila trebuie sa dispună de mijloace de stingere
ca:lopata si nisip,găleţi,butoaie de apa,hidranţi cu chei,stingătoare manuale,pompe
etc.

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN SECTOARELE DE FINISAJ

O atenţie deosebita se va acorda la folosirea si întreţinere a instalaţiilor
pentru finisare,respectându-se următoarele reguli:
Vopsirea prin pulverizare se poate face numai in camere de pulverizare care
trebuie sa fie dimensionate astfel încât sa asigure evacuarea produselor,ca si
circulaţia comoda a muncitorului;
In camere de pulverizare,aerul amestecat cu pulbere de vopsea va fi captat
de peretele de apa iar cabinele vor fi utilate cu hidrofiltre sau cu alte dispozitive de
filtrare a aerului,înainte de eliminare in atmosfera;
Uscarea se va face numai in camere si tunele utilizate corespunzator,cu o
buna izolare termica a peretilor,astfel ca temperatura exterioara a peretilor sa n
udepaseasca 30ºC.
Locurile de munca pentru şlefuire uscata trebuie sa posede ventilaţie si
expiraţie care sa asigure evacuarea pulberii de lac;
Locurile de munca pentru şlefuirea umeda trebuie sa fie prevăzute cu
instalaţii pentru îndepărtarea lichidului folosit.
Toate maşinile vor fi legate la pământ.
Protectia cailor respiratorii: Se va folosi semimasca cu filtru combinat sau
cu filtru de gaze. Spatiile de lucru trebuie ventilate corespunzator pentru evitarea

20
acumularilor de vapori de solventi peste limitele admise (in mg/mc) de normele in
vigoare la noi in tara.
Protectia mainilor: Se folosesc creme de protectie. La transport si depozitare
se folosesc manusi de protectie din piele, iar la prelucrare si manipulare, manusile
din cauciuc.
Protectia ochilor: Se folosesc ochelari de protectie.
Protectia pielii: Imbracaminte antistatica din fire naturale si pantofi cu
protectie antiscanteie sau cizme de cauciuc.

21
 5. BIBLIOGRAFIE

1.Nastase Valentin, Ţăranu R, Vrânceanu St,

” Desen tehnic si ornamental “ - Manual pentru clasa a IX- a ; a X-a ; a XI-a
;a XII –a ;EDP, Bucureşti
2.Năstase Valentin
” Utilajul si tehnologia fabricării mobilei si a altor produse finite din lemn “-
manual pentru clasele a X-a,aXI-aşi aXII-a licee industriale cu profil de
exploatarea şi industrializarea lemnului. EDP, Bucureşti 1993
3.Grigorescu A., Zamfira A. –
“ Utilajul si tehnologia fabricarii mobilei si a altor produse finite din lemn “.
EDP,Bucureşti 1997
4. Grigorescu A.,Zamfira A.,Munteanu Aluniţa –
“Tehnologia cherestelei- manual pentru licee tehnologice,profilul resurse
naturale şi protecţia mediului,specializarea silvicultura şi prelucrarea lemnului
clasa a XI a” EDP, Bucureşti 2001
5. I.Curtu,T. Mihailescu,V.Nastase, D.Mihai,O.Stoian
“Îmbinări în lemn-structură,tehnologie,fiabilitate”
ET, Bucureşti 1988
6.Pentilescu M,Georgescu E
” Fabricarea produselor din lemn “-Manual pentru clasa a X a
Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti 2002
7. https://www.rom-confort.ro/ghid-neconventional-despre-istoria-mobilei-
partea-a-iii-a/

22
6. ANEXE-PIESE DESENATE

6.1 Desen de ansamblu;secţiuni şi detalii;

6.2 Desen de executie pentru: traversă

6.3 Fluxul tehnologic pentru prelucrare masive

23
6.3 Schema fluxului tehnologic intr-o fabrica de mobila (a scaunului)

1. CHERESTEA
↓
2. USCARE
↓
3. CONDITIONARE STOC CHERESTEA
↓
4. DEBITARE:secționare,spintecare
↓
5. PRELUCRARE MECANICA
PRELUCRARE GEOMETRICA
PRELUCRARE PENTRU
ASAMBLARE
↓
6. Încleiere picior
spate-traversă-
picior față
↓
7. SLEFUIRE
↓
8. COLORARE
↓
9. LACUIRE
↓
10. PRELUCRARE PELICULA
↓
11. ASAMBLARE ELEMENTE DE
LEMN MASIV FINISATE

24