Sunteți pe pagina 1din 11

Materii prime i materiale lemnoase

FISA DE LUCRU NR.3 Ajutai bieelul din imagine s gseasc ct mai multe obiecte din lemn, apoi scriei-le n spaiul liber.

FISA DE LUCRU NR.2 Marcai cu litera X grupa de lemn din care fac parte urmtoarele specii,precum i esena acestuia:

Specia Brad Plop Tei Molid

Foioase

Conifere

Specia Brad Salcie Fag Stejar

Lemn de esen moale

Lemn de esen tare

CONSIDERATII TEORETICE Lemnul este principalul produs al pdurii. Funciile pdurii pot fi grupate astfel: - funcii materiale: lemn, rin,vnat,fructe de pdure, miere; - funcii nemateriale:- protecia solului - producerea oxigenului i consumul dioxidului de carbon - asigurarea condiiilor necesar pentru recreere Prile componente ale arborilor sunt : rdcina tulpina coroan rinoase (conifere) Arborii se mpart n dou mari grupe: foioase Substanele extrase din sol prin rdcini sunt duse n sus, spre frunze. Arborele i pregtete hrana n frunze, care conin clorofil. Rinoasele sunt plante lemnoase cu frunza ngust sub form de ace ,verzi tot timpul anului ,au florile grupate n form de conuri ,de aceea se mai numesc i conifere, conin rin . Ex.: brad,molid, pin, larice,tis,etc. Foioasele sunt plante lemnoase cu frunze cztoare,n form de foaie. Seminele sunt nchise n fruct. Ex . de specii de foioase: fag, stejar,plop,salcm,frasin,nuc etc. Lemnul de foioase poate fi de esen tare(fag,stejar,carpen,salcm,frasin) sau de esen moale(tei,plop,paltin).Coniferele au esen moale. Caracteristicile cele mai importante ale arborilor sunt:culoarea, luciul i desenul lemnului. Culoarea lemnului variaz n funcie de: specie,vrsta arborelui,condiii de umiditate, sntate. Din acest punct de vedere lemnul se grupeaz astfel: - lemn alb - glbui (brad, molid, paltin) - lemn alb-roiatic(fag, mesteacn,larice) - lemn alb-roz(frasin) - lemn alb-cenuiu (carpen) - lemn negru(abanos) Luciul lemnului-caracteristica lemnului de a reflecta lumina; depinde de modul n care cade lumina pe suprafaa sa , de gradul de netezire a suprafeei, lemnului; Desenul lemnului modul n care apare structura lemnului ntr-o seciune transversal sau longitudinal vzut cu ochiul liber. Cele mai clare sunt:dungat (rinoase,stejar)ondulat ( paltin, frasin) , ochi de pasre (mesteacn ). 3 trunchi

MATERII PRIME I MATERIALE LEMNOASE


LEMNUL = Este darul naturii, produsul pdurii, materia prim a economiei rii noastre. Dintre plantele pdurilor, importan pentru producerea lemnului o au arborii. Specii de lemn: RINOASELE - au frunzele nguste, asemntoare unor ace, rmn verzi tot anul, florile sunt grupate n form de conuri. Rinoasele se mai numesc i conifere. Ex. de rinoase: - BRADUL, MOLIDUL -este numit i bradul rou - PINUL FOIOASELE - au frunzele cztoare, n form de foaie, seminele sunt nchise n fruct. Ex. de foioase: FAGUL, STEJARUL Lemnul de stejar este lemn preios, de calitate superioar. Fructul stejarului se numete ghind. PLOPUL, SALCMUL, NUCUL Lemnul de nuc este foarte apreciat datorita calitatii sale superioare la fabricarea mobilierului de lux, in industria automobilelor de lux si in industria aeronautica. Prile componente ale unui arbore: Orice arbore este format din dou pri: 1. rdcin, 2. tulpin, care este format din : trunchi , coroan Structura intern a unui arbore: - Inima lemnului,- Scoara vie, - Scoara moart,- Inelele anuale. Caracteristicile lemnului Lemnul este caracterizat de: CULOAREA LEMNULUI este diferit de la o specie la alta, LUCIUL LEMNULUI depinde de modul n care lumina cade pe suprafaa sa. DESENUL LEMNULUI Proprietile lemnului Lemnul are urmtoarele proprieti: 1. Proprieti fizice: - DENSITATEA ,- UMIDITATEA - UMFLAREA,- CONTRAGEREA 2. Proprieti mecanice: - ELASTICITATEA, - PLASTICITATEA - DURITATEA 3. Proprieti acustice. Lemnul este folosit pentru construcia de instrumente muzicale, pentru cptuirea slilor de concerte ( brad, molid ). Defectele lemnului Defectele lemnului pot fi: - defecte de structur (excentricitatea, creterea neregulat a trunchiului, coaj nfundat, inimi duble), - defecte de form a trunchiului (crpturi, noduri, guri de insecte).

Alege varianta corect: 1. Cum se numesc florile bradului a. ghinde; b. conuri; c. ace. 2. Care este coniferul care i pierde frunzele iarna: a. bradul; b. stejarul; c. zada. 3. Arborele a crui substan este folosit pentru obinerea lacurilor este a. ulmul; b. nucul; c. molidul. 4. Nucul este folosit pentru obinerea; a. chibriturilor; b. lzilor; c. obiectelor de art. Completeaz spaiile punctate, nct afirmaiile de mai jos s aib sens: 1. Dulapii au grosimea de 1 mm la rinoase i 50-100 mm la foioase, iar limea este mai mare dect 2.l grosimii;. 2. Prin ncleierea unui numr impar de furnire tehnice, se obine 3. i este folosit pentru funduri de sertare. 3. Cheresteaua este formata din: dulapi, rigle, 4, scnduri. 1. Stabilete prin sgei legtura logic dintre tipurile de arbori i caracteristicile acestora: A Paltin Frasin Stejar Tei Abanos 2. Clasificai proprietile lemnului Stabilete valoarea de adevr a urmtoarelor enunuri, ncercuind, dup caz, A (Adevrat) sau F (Fals) ; 1. Curbura este devierea de la linia dreapt a trunchiului; A/F 2. Creterea neregulat este deplasarea laterala a mduvei fa de axa trunchiului. A/F Desen piele de arpe Lemn alb-roz Luciu mtsos Lemn uor Lemn negru B

Materii prime si materiale lemnoase


provenienta, clasificare, proprietati Materia prima- materia care se foloseste in forma in care se gaseste in natura sau care a trecut prin prelucrari nesemnificative. Materiale- produse obtinute prin prelucrarea materiilor prime de baza.

Lemnul se obtine prin prelucrarea arborilor. Partile arborelui: 1. radacina; 2. trunchiul; 3. coroana. Clasificarea arborilor: 1. Rasinoase Caracteristici: frunze asemanatoare unor ace, verzi tot anul; florile sub forma de conuri (conifere); contin o substanta numita rasina (rasinoase). Bradul o inaltime mare de pana la 40-50m; o lemnul de culoare alb-galbuie; o usor; o lemn moale; o se utilizeaza pentru fabricarea: cherestelei, hartiei, chibriturilor, in constructii, etc. Molidul o coaja de culoare rosiatica- de aceea se numeste si brad rosu; o lemn moale; o luciu matasos; o pungi de rasina; o rasina se foloseste la fabricarea terebentinei din care se fabrica lacurile; o se foloseste la fabricarea:cherestelei, mobilei si instrumentelor muzicale. Pinul o inaltime mica de max. 40 m; o coaja se desprinde in foite subtiri; o coroana neregulata.
o o o

Zada (laricele) este rasinoasa care isi pierde frunzele iarna. 2. Foioasele Caracteristici:
o o

frunze cazatoare sub forma de foaie de unde la vine si numele; semintele inchise in fruct;

Fagul

inaltime pana la 30-40m; creste la deal si la poalele muntilor; scoarta neteda cu pete albicioase; lemn greu si tare; culoare alba-rosiatica; se foloseste la fabricarea mobilei, furnirelor; lemnul de fag se abureste pentru a avea o culoare uniforma si proprietati de prelucrare superioare. Stejarul o inaltime pana la 30-40m; o coroana larga se neregulata; o frunze mari, lucioase si crestate; o fructele se numesc ghinde; o culoare intre alb-galbui si brun; o lemn rezistent in apa si aer uscat; o se foloseste in lucrari de tamplarie, realizarea parchetului si mobilei de calitate superioara. Plopul o lemn usor si moale; o lemn cu structura uniforma; o se foloseste la fabricarea furnirelor , lazilor de ambalaj, etc; Salcamul o lemn tare; o rezistent la actiunea apei; o se utilizeaza la executia stalpilor de garduri. Nucul o lemn de culoare castaniu-cenusie cu dungi inchise; o se realizeaza mobile, furnir, obiecte de arta.
o o o o o o o

Sectiunile lemnului
o o o

sectiune transversala- facuta perpendicuar pe axa longitudinala a trunchiului; sectiune radiala- realizata de-a lungul trunchiului, trece prin axa lui; sectiune tangentiala- realizata de-a lungul trunchiului fara a trece prin axa.

Sectiune transversala

scoarta (coaja)- este invelisul protector al arborelui si este formata din: o scoarta moarta-la exterior; o scoarta vie sau liberul- spre interior, strabatuta in sens lingitudinal din vase, prin care circula seva; cambiul (mazga)-un strat subtire intre coaja si lemnul propriu-zis si este compus din celule vii; inima rosie (cilindrul lemnos)- format din tesuturi lemnoase sub forma de inele.

Produse obtinute din trunchiurile arborilor: 1. busteni- trunchiuri de copaci taiate la anumite lungimi; 2. cherestea- se obtine prin taierea bustenilor in lungime, paralele cu axa longitudinala. Este materie prima pentru obtinerea mobilei, parchetului, instrumentelor muzicale, etc. o dulapi au grosimea de 28-75 mm la rasinoase si 50-100 mm la foioase, iar latimea este mai mare decat dublul grosimii; se utilizeaza pentru schele, poduri, ,aterial pentru tamplarie si mobila. o scanduri grosimea de max 24 mm la rasinoase si 40 mm la foioase; se folosesc pentru cofraje, garduri, in constructii, tamplarie, etc. o rigle grosimea intre 40 si 100 mm si latimea cel mult dublul grosimii; se folosesc la executarea suportului pentru acoperisuri, pentru lucrari de tamplarie. o sipcile din foioase au grosimea pana la 40 mm si latimea de la 25 la 50 mm; 8

la rasinoase sectiunea este de 12x24 mm.

3. furnire furnire tehnice formate din foi subtiri de lemn, cu grosimea de 0,5-3,1 mm; sefabrica produse stratificate (placaj, panel) si a altor produse. o furnire estetice formate din foi subtiri de lemn cu aspect decorativ, cu grosimea de 0,4-1 mm; destinate acoperirii suprafetelor exterioare si interioare ale mobilei, usilor, altor produse. placajul- se obtine prin incleierea unui numar impar de furnire tehnice, care au directia fibrelor perpendiculare intre ele. Se foloseste la fabricarea mobilei, pentru panourile din spate ale corpurilor de mobila, pentru funduri de sertare, etc. panelul- este format dintr-un miez de sipci asezate alaturat si acoperite pe ambele fete prin incleiere cu furnir mai gros. Se foloseste la fabricarea mobilei, a peretilor laterali, placile superioaresi inferioare, polite, usi, etc. placile celulare- sunt panouri formate dintr-o rama din lemn acoperita pe ambele fete cu placaj sau placi din fibre de lemn, ce au in interior un miez din lamele din PFL, hartie sub forma de fagure, sipci. Se folosesc pentru fabricarea usilor interioare furniruite sau vopsite; PAL (placi aglomerate din aschii de lemn)- se obtin din aschii de lemn prin aglomerarea lor cu ajutorul unui adeziv, sub actiunea temperaturii si presiunii. Se folosesc in industria mobilei. PFL (placi din fibre de lemn)- se obtin prin impaslirea si incleierea fibrelor si presarea lor la cald. Au capacitate de izolare termica si fonica. Se folosesc la fabricarea mobilei de bucatarie, mobilierului scolar si comercial.
o

4. 5. 6.

7. 8.

Caracteristici si proprietati Caracteristici 1. Culoarea lemnului- depinde de varsta arborelui, conditiile de vegetatie si umiditate, de starea de sanatate; ea difera de la alb la negru: o lemn alb-galbui-brad, molid, paltin; o lemn alb-rosiatic- fag, mesteacan; o lemn alb-roz- frasin; o lemn alb-cenusiu- parpen, plop tremurator; o lemn negru- abanos. 2. Luciul lemnului- depinde de modul in care lumina cade pe suprafata lemnului, de gradul de netezime si de substantele componente: o luciu matasos- paltin; o luciu argintiu- mesteacan; o luciu auriu- unele plante exotice. 3. Desenul lemnului- este determinat de combinarea liniilor de contur si a celor rezultate prin taierea liniilor anuale: o ochi de pasare- paltin, frasin, mesteacan; o piele de sarpe dungat- stejar, ulm, rasinoase; 9

ondulat sau cret- frasin, nuc. 4. Mirosul lemnului- este specific fiecarei specii de lemn o molidul are miros de rasina; o mirosul incins de fermentatie sau putregai arata un lemn bolnav.
o

Proprietati fizice 1. Densitatea (g/cm)- este raportul intre masa si volumul lemnului: o usoare- molid, plop, tei; o cu greutate mijlocie- paltin, ulm; o grele- fag, stejar. 2. Umiditate- cantitatea de apa care o contine materialul lemnos; se exprima in procente si este in medie 50-60%. 3. Umflarea- este proprietatea lemnului de a-si mari dimensiunile si volumul prin cresterea continutului de apa, atunci cand sta intr-un mediu umed. 4. Contragerea- proprietatea lemnului de a-si reduce dimensiunile si volumul prin scaderea continutului de apa. Proprietati mecanice 1. Elasticitatea- proprietatea lemnului de a se deforma sub actiunea unei forte exterioare si de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii fortei. Pe acesta proprietatea se bazeaza folosirea lemnului la confectionarea produselor sportiverachete de tenis, schiuri, etc. 2. Plasticitatea- proprietatea de a-si modifica forma sub actiunea unei forte exterioare si de a nu mai reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii fortei. Pe aceasta proprietate se bazeaza folosirea lemnului la fabricarea mobilei curbate. Plasticitate ridicata au: fagul, frasinul, ulmul, etc. 3. Rezistenta- este proprietatea lemnului de a se opune fortelor ce tind sa il rupa. 4. Duritatea- proprietatea lemnului de a se opune patrunderii in masa lui a unui corp mai tare. Un lemn dur are carpenul si se prelucreaza mai greu. 5. Durabilitatea- proprietatea lemnului de a-si pastra forma o perioada mai marede timp fara sa se uzeze. 6. Proprietati acustice- proprietatea de a propaga si amplifica sunetele, de transmitere si reflexie sonora. Se foloseste aceasta proprietate la constructia instrumentelor muzicale. si la captusirea salilor de concerte. Defectele lemnului 1. Defecte de structura o Excentricitatea- deplasarea laterala a maduvei fata de axa trunchiului; o Crestere neregulata- aspectul neuniform si ondulat al lemnului; o Coaja infundata- restrange posibilitatea de utilizare a lemnului. 2. Defecte de forma o Curbura- devierea de la linia dreapta a trunchiului; o Conicitatea- descresterea anormala a diametrului trunchiului catre varf; o Labartarea- ingrosarea brusca a bazei trunchiului; 10

Canelura- conturul ondulat al sectiunii transversale; Infurcitura- divizarea trunchiului in doua sau mai multe ramificatii principale. 3. Alte defecte o Crapaturi- se produc in timpul cresterii arborelui, sau dupa taierea lui din cauza uscarii; o Gauri de insecte (gandaci, carii, furnici)- sapa galerii si micsoreaza rezistenta lemnului; o Alteratii- schimbarea compozitiei lemnului din cauza unor ciuperci care se dezvolta pe arbore. Principalele alteratii sunt: coloratia; mucegaiul; putregaiul. o Noduri- partea din craca inglobata in trunchiul arborelui.
o o

11