Sunteți pe pagina 1din 6

TIPURI DE MOBILIER

Obiectele de mobilier au fost, sunt si vor fi prezente mereu in viata omului. Ele scot in evidenta relat iile sociale, relatiile economice, obiceiurile si modul de viata al societatii omenesti dintr-o anumita perioada. Procesul de realizare a obiectelor de mobilier a fost strans legat de arhitectura, in funct ie de aceasta obiectele de mobilier s-au si dezvoltat. Mediul in care omul traieste si isi desfasoara activitatea este rezultatul act iunii combinate a mai multor factori, dintre care obiectele de mobilier joaca un rol foarte important in crearea micromediului inconjurator, deoarece marea majoritate a timpului petrecut de oameni are loc in cladiri. Drumul parcurs de evolutia mobilei in decursul timpurilor este paralel cu cel al arhitecturii, amandoua fiind legate de aparit ia de noi materiale, de progresul tehnic si de nevoile oamenilor mereu in schimbare. Pana la mijlocul secolului al XIX-lea mobila s-a realizat de meseriasi in cadrul manufacturilor amplasate de regula pe langa curtile regilor. Odata cu aparit ia masinilor de prelucrare a lemnului productia de mobila s-a realizat la nivel industrial facand astfel posibila satisfacerea nevoilor tuturor categoriilor de consumatori. Product ia pe scara industriala a incercat sa imite munca manuala, dar nu a reusit niciodata sa reproduca obiectele de mobilier realizate in cadrul manufacturilor. Odata cu dezvoltarea industriei metalurgice, lemnul a inceput sa fie inlocuit de catre metal in realizarea unor obiecte de mobilier, primul pas in aceasta directie fiind facut de Anglia, astfel de obiecte de mobilier fiind destinate in special pentru dotarea institutiilor. La realizarea obiectelor de mobilier s-au folosit sute de specii de lemn, multe dintre ele fiind caracteristice unei anumite perioade istorice, iar unele dintre ele printre care si stejarul s-a folosit dintotdeauna. Pana in secolul al XIX-lea la realizarea mobilei s-a folosit lemnul masiv sub forma de cherestea, locul acestuia fiind luat treptat de noile materiale descoperite spre sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului XX, cum ar fi placajul, PAL-ul si PFL-ul. Product ia de mobila s-a dezvoltat abia dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, intr-un ritm mai intens in toate tarile, fapt explicabil prin eforturile de refacere a zonelor afectate de razboi, dar si prin cresterea nivelului de trai in tarile socialiste, nivel de trai ce s-a concretizat si intr-o crestere demografica accentuata, ceea ce a condus si la cresterea cererii si bineinteles a ofertei de mobilier. In cererea de mobila se constata o mare elasticitate influentata de venitul national mediu pe cap de locuitor, mobila fiind unul dintre primele articole de folosinta indelungata care se cumpara cand nivelul de trai creste. In tarile dezvoltate mobila nu este produsul care trebuie sa dureze o viata, acesta se inlocuieste in functie de moda si pe masura ce familia se mareste si nivelul veniturilor creste.
1

Evolutia stilurilor de mobila In evolutia sa istorica, constructiva si decorativa, mobila, obiect cu destinat ie strict legata de necesitat ile utilitare si estetice ale viet ii omului, a avut o dezvoltare artistica si funct ionala, influentata direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfectionarea uneltelor de lucru, a materialelor si conditiilor sociale in care au aparut si s-au dezvoltat principalele stiluri de mobila. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, mobilierul se realizeaza in serie mare, la nivel industrial. Linia simpla, culorile variate, piesele de dimensiuni mai reduse si usor de manevrat sunt caracteristici generale ale mobilierului modern. Se pune accent pe realizarea mobilierului cu multiple optiuni indeplinite concomitent sau succesiv, format din elemente mobile ce pot fi asamblate usor de catre utilizatori. Caracteristic pentru ultimele decenii ale secolului XX in privinta obiectelor de mobilier este factorul moda, ce determina folosirea an de an a unor noi tipuri de materiale si finisaje ce aduc un plus de noutate produselor fabricate. Diferite tipuri de mobilier

Stocare Bibliotec (mobilier) Debara Dulap de buctrie Dulap de vesel Raft Comod

Suprafe e de sus inere Birou Mas (mobilier) Msu de cafea

Sus inerea corpului uman Banc (mobilier) Canapea Divan Fotoliu Pat Scaun Sofa

Seturi de mobilier Mobil de dormitor Mobil de sufragerie Mobilier stradal Mobilier de parc

Mobilier este un termen colectiv, , desemnnd toate obiectele ce se pot muta sau care, uneori, sunt fixe (construite n sau ntre perei), care susin att corpul uman ct i obiecte utile oferind capaciti de meninere, pstrare i stocare. Astfel dulapurile, rafturile, scaunele, mesele, birourile, paturile, canapelele, etc. sunt diferite piese de mobilier, avnd diferite funcii specifice.
2

Mobilierul poate fi nu numai un produs pur funcional, dar i un produs de design artistic, fiind considerat o form de art decorativ. n acest caz valoarea acestor tipuri de piese de mobilier depete cu mult valoarea obinuit a unor piese de mobilier ce sunt doar funcionale. Mobilierul poate avea adesea i funcii culturale, simbolice sau religioase specifice. Mobilierul, n combinaii cu alte obiecte funcionale, aa cum ar fi corpuri de iluminat, perdele, covoare sau ceasuri de perete, respectiv n combinaie cu obiecte decorative i artistice, aa cum ar fipicturi, gravuri, sculpturi etc., contribuie la realizarea spaiilor interioare ambientale, conferind practicalitate, confort, intimitate i genernd nota personal a celor ce locuiesc habitatulrespective. Multe piese de mobilier conin sertare, ui i rafturi. In cadrul categoriilor de marfuri, mobilierul ocupa un loc deosebit in viata omului fiind destinat atit consumului personal cit si colectiv. Mobilierul poate fi nu numai un produs pur functional, dar si un produs de design artistic, fiind considerat o forma de arta decorativa. In acest caz valoarea acestor tipuri de piese de mobilier depaseste cu mult valoarea obisnuita a unor piese de mobilier ce sunt doar functionale. Mobilierul poate avea adesea si functii culturale, simbolice sau religioase specifice. Mobilierul in combinatii cu alte obiecte functionale, asa cum ar fi corpuri de iluminat, perdele, covoare etc., respectiv in combinatie cu obiecte decorative si artistice contribuie la realizarea spatiilor interioare ambientale. Industria mobilei este in continua dezvoltare. Din an in an se observa o diversificare a sortimentului care se datoreaza implementarii noilor tehnologii, cresterea productiei autohtone precum si a cererii consumatorilor. Un factor determinativ in dezvoltarea productiei de mobila este designul, care are un caracter original, corespunde cerintelor consumatorilor de diferite clase sociale, combina diferite stiluri si tehnologii obtinind produse de diferite tipuri si configuratii. Daca in trecut in majoritatea perioadelor predomina un singur stil, astazi designul mobilierului este influentat de numerosi factori, stiluri si directii. Din punct de vedere istoric materialul cel mai folosit in productia de mobilier este lemnul.In evolutia sa istorica, constructiva si decorativa, mobila, obiect cu destinatie strict legata de necesitatile utilitare si estetice ale vietii omului. A avut o dezvoltare artistica si functionala, influentata direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfectionarea uneltelor de lucru, a materialelor si conditiilor sociale in care au aparut si s-au dezvoltat principalele stiluri de mobila.Drumul parcurs de evolutia mobilei in decursul timpurilor este paralel cu cel al

arhitecturii fiind legate de aparitia de noi materiale, de progresul tehnic si de nevoile oamenilor care mereu sunt in schimbare. Obiectele de mobilier au fost, sunt si vor fi prezente mereu in viata omului deoarece ele scot in evidenta relatiile sociale, relatiile economice, obiceiurile si modul de viata al societatii omenesti dintr-o anumita perioada.Daca sa luam in consideratie repartizarea necesitatilor dupa A. Maslow atunci mobila face parte din categoria necesitatilor secundare, care sint determinate de natura sociala a consumatorului de rind si este plasata in categoria produselor durabile asa ca echipamentul electric si automobilele. La sistemul de nevoi al omului, conditiile de locuit, constituie o componenta de seama, figurind in rindul nevoilor materiale fundamentale. Conditiile de locuit au un rol insemnat in refacerea capacitatii de munca, prin odihna si pe masura dezvoltarii societatii se constituie ca un factor de progres si civilizatie.Tot mai mult se impune ca locuintele, spatiile din sectorul serviciilor sa fie comode, confortabile, frumoase, ceea ce impune noi exigente functionale, estetice. Aceasta se poate realiza prin esenta lemnoasa utilizata, ornamentatiile specifice artei populare din zona respectiva, rezistenta deosebita a pieselor de mobilier ca urmare a executiei din lemn masiv. Mobila este un produs durabil, valoros din punct de vedere artistic. In tarile industrializate 70% din cumparaturi sunt pentru reinnoire si 30 % cumparare de mobilier pentru cuplurile tinere casatorite sau daca mobila se deterioreaza. Specii lemnoase ntrebuinate cu predilecie in fabricarea mobilei La fabricarea mobilei se folosesc o serie de specii lemnoase cu caracteristici deosebite, care se preteaz la diferite prelucrri in vederea obinerii efectelor decorative dorite. Bradul este un lemn uor dar rezistent si trainic. Culoarea alb-galbuie, pana la alb-roscat, slab vrgata, cu fibre drepte, se lucreaz uor .Se folaseste pt. rame si cadre cptuite, elemente de consolidare si ansmblare schelete pentru tapitarii, mobilier rustic si pentru fabricarea panelului. Molidul este un lemn moale, elastic, rezistent si trainic. Culoarea uor vrgata alb-galbuie cu luciu, textura fina se lucreaz uor si bine , permite o buna aderenta a materialelor adezive , de colorare. Este folosit pentru toate elementele de construcie interioara a mobilei artistice. Pinul-silvestra este un lemn rasinos , mai dur si mai greu din cauza rinii. Culoarea roiatica si un desen frumos al fibrelor (vrgat). Este folosit in mobila artistica in culoare si aspect natural al lemnului si pentru mobila rustica.

Tisa este un lemn greu, foarte dens, cu inele anuale inguste si ondulate, foarte dur si rezistent, de dimensiuni mici. Culoare alb-galbuie, lemnul natural este cenuiu textura fina cu dungi negricioase . Lemn foarte bun pentru sculptura si pentru elemente strunjite . Este folosit in mod deosebit pentru lucrri mai mici sculptate si strunjite. Cireul este un lemn dens, greu, destul de dur, cu raze nodulare subiri. Albumul de culoare roz , lemnul matur este galben-roscat, cu luciu frumos . Este folosit ca furnir pentru interioare si fete exterioare , iar ca lemn masiv pentru elemente profilate, strunjite si sculptate. Fagul este un lemn tare si greu. Culoare alb-roz roiatica, care prin aburire se uniformizeaz si devine mai inchisa . Textura frumoasa, cu unele oglinzi in seciune radiala . Se lucreaz bine si uor. Se folosete pentru elemente constructive interioare, de rezistenta , de consolidare si ansamblare pentru elementele strunjite. Frasinul este un lemn dens, tare si foarte elastic, cu o textura frumoasa, in unele cazuri cu marginea inelelor anuale care formeaz suprafetecu fibre ondulate si cu un desen inflorat foarte valoros din punct de vedere estetic. Culoarea alb~galbuie, cu fibre vizibile duramentul mai roz roiatic. Se lucreaz bine si se lustruiete frumos. Mai valoros este de furnir estetic pentru mobila si pentru intarsie. Se intrebuinteaza ca lemn masiv pentru elementele profilate si sculptura. Mesteacnul este un lemn mai puin dur, destul de greu, cu o textura fina puin distincta, omogena, se lucreaz si lustruiete greu. Culoare alb-galbuie cu luciu de sidef care se nroete la aer.Este folosit ca furnir tehnic si pentru interioare. Nucul este un lemn cu structura densa, cu duritate nsemnata, cu vase mari in inelul anual, textura fina cu desene frumoase. Se lucreaz bine, se finiseaz si lustruiete foarte frumos, se scupteaza si se strunjeste foarte bine. Este deosebit de valoros pentru mobila artiststica att ca lemn masiv pentru elemente profilate, strunjite sau sculptate cum si ca unele dintre cele mai frumoase furnire estetice. Paltinul este un lemn tare, potrivit de greu, cu structura omogena, medulare mai late si vizibile. Culoare alba lucioasa cu oglinzi numeroase si lucioase. Textura fina cu aspect mtsos si cu ochiuri. Se lucreaz foarte bine mai cu seama prin strunjire, profilare si sculptura, pstrnd muchiile ornamentelor si profilelor. Foarte mult folosit pentru elemente profilate, strunjite si sculptate, dar si informa de furnir estetice pentru fete si interioare. Parul este un lemn tare si greu, dens cu structura omogena si o textura fina cu pete medulare rare, culoarea alb-galbuie roiatica uniforma, fora diferente intre album si lemnul noctuar.Se lucreaz bine si se lustruiete frumos, se sculpteza si se lustruiete foarte bine .Este ntrebuinat pentru lucrri mrunte sculptate si elemente strunjite .Se folosete si ca furnir estetic pentru fete exterioare sau interioare si pentru lucrri de intarsie.

Plopul este un lemn pros, moale, uor, structura omogena, culoare albicioasa cenuie, sau roiatica, cu pete medulare. Uneori apar zone de culoare mai verzuie. Este ntrebuinat ca furnir tehnic, iar in intarsie ca furnir estetic. Teiul este un lemn moale si uor, cu o structura omogena si fina, cu fire drepte invizibile. Culoarea este alba, puin roiatica, este elastic se lucreaz foarte bine cu suprafee netede, cu muchii rezistente. Se finiseaz mai bine cnd este aurit. Este intrebuintat pentru lucrri sculptate, strunjite si profilate, este foarte bun pentru instrumente muzicale. Stejarul este un lemn greu, tare si dens, foarte rezistent si tainic, cu o structura destul de uniforma. Culoarea este galbena-castanie. Este foarte folosit ca lemn estetic datorita culorii sale, aspectul mtsos si luciul razelor mdulare .