Sunteți pe pagina 1din 40

1. Notiuni despre stilurile mobilei. Notiuni despre mobila, mobilier. Clasificarea mobilierului.

Mobila obiectul necesar pt activitatea omului, indeplineste cerinte prin functia sa


practica, in acelas timp prin rolul sau estetic satisface cerintele frumosului din firea
omului. Indiferent de simplitatea sau complexitate sa fie frumos, practice si comod. Ea a
evoluat din cele mai vechi timpuri dind nastere la diferite stiluri care reflecta
specificului unei anumite epoci determinat de mediul geografic, istoric, si social. In
evoluia sa istoric, constructiv i decorativ, mobila, obiect cu destinaie strict legat
de necesitile utilitare i estetico ale vieii omului, a avut o dezvoltare artistic i
funcional, influenat direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfecionarea
uneltelor de lucru, a materialelor i condiiilor sociale in care au aprut i s-au dezvoltat
principalele stiluri ale mobilei. Aceste influene au determinat, n decursul veacurilor,
forma, construcia, funcionalitatea i aspectul estetic al mobilei. Inirarea cronologic a
perioadelor istorice in care s-au dezvoltat i cristalizat principalele stiluri de mobil, a
stabilit o clasificare specific de form, structur i ornamentaie, cu asemnri i deosebiri caracteristice de la un stil la altul.Cu toate c mobila rudimentar a existat n viaa
omului i n timpurile preistorice, studiul ei organizat i documentat cunoate
urmtoarele perioade istorice importane: stilurile popoarelor vechi,stilurile

antice

greco-romane, stilurile evului mediu i stilurile epocii modernei.


Perioadele istorice importante:
1. Stilurile popoarelor vechi stilul egiptean, candio-serian, Indian, chinez si japonez.
2. Stilurile antice st. antic grec si roman.
3. St. evului mediu bizantin, Islamic, romanic, gotic.
4. St. epocii moderne- renastere, baroc, Italian, st. Ludovic 14, regens, Ludovic 15,
chippendalic, Ludovic 16, st.clasicii engleze, empir, biedermaier.
5.St.rominesc este caracterizat prin stilul rominesc popular si stilul cult rominesc.
Stil exprima o sinteza a trasaturilor dominante, ale activitatii estetice, dintr-o anumita
perioada, ca reflectare a particularitatilor, culturii si civilizatiei a unor trasaturi nationale
specific.
Ornament rep. niste forme alcatuite din elemente ritmic ordonate menite de a decora
diverse obiecte, fiind cu forme abstracte sau stilizind motive reale.

2. Tipuri de ornamente folosite n mobila artisctic.


Ornament rep. niste forme alcatuite din elemente ritmic ordonate menite de a decora diverse obiecte, fiind cu
forme abstracte sau stilizind motive reale.Legat de suprafa, pe care a decoreaza i vizual o organizeaza,
Ornamentul, de obicei, dezvaluie sau accentueaz arhitectura de obiect, pe care este aplicat. Ornamentul opereaz
sau forme abstracte, sau stiliza motivele reale, de multe ori schematizindule de nerecunoscut.Una din principalele
caract. ale mobilei artistice este ornamentatia sa. Majoritatea ornam. folosite in mobila artistica se realizeaza prin
sculptura si intarsie. Ele sunt lucrate sau aplicate pe eleme.constructive dupa cerintele diferitelor stiluri. Principalele
orname.care impodobesc mobila artistica sunt clasificate si descrise dupa forma si caracterul lor, dupa locul in care
pot fi intrebuintate, dupa regula decoartiva in care pot fi cuprinse precum si dupa sursa lor de inspiratie. .
Ornamentul si ornamentatia trebuie sa se supuna unor cerinte legate de functia si functionalitatea obiectelor pe care
le impodobeste: - trebuie sa se incadreze formei concrete, utile a obiectului; - sa fie proportional cu suprafetele
constructive; - sa fie adaptabil materialului de lucru; - sa corespunda stilului si conceptiei artistice; - sa aiba valoare
artistica. Ca surse de inspiratie pentru alcatuirea ornamentelor, sau folosit intotdeauna diferite motive decorative
simple geometrice sau din natura. Flora, fauna, pestii, astrele, fenomene ale naturii, corpul omenesc, au fost surse
necesare de inspiratie, pe care omul lea prelucrat artistic prin stilizare. Motivele decorative sunt: unice (statice); tip
(de miscare). Dintre motivele ornamentale geometrico amintim : gruprile de puncte i linii, po ligoanele convexe,
poligoanele stelare, spirala, cercul si elipsa.
Tipurile de ornament:
- Plane (pictate, incrustate, mozaicurile)
- In relief (ronde-bosse, relief inalt, basorelief, relief scobit)
Dupa sursele de inspiretie, ornamentele se clasifica in:
a. ornamente geometrice.
Acestea sunt toate ornam. care au anumite forme geometrice. Ele pot fi lucrate prin sculptura si prin intarsie, ori
pictura decorativa. Cele mai cunoscute sunt: crestaturile pe canturi sunt folosite in arta populara si unele stiluri din
evul mediu. Forma lor este alcatuita din planuri drepte, curbe sau mixte, taiate in adincime. Se fac pe: cadre de
mese, scaune, etajere, capete de paturi, canapele s.a. Coltisorii crestati sunt cele mai simple crestaturi in lemn, sapate
cu daltile de sculptura. Forma lor de planuri unghiulare drepte, sau ascutite, pot fi combinate. Stelutele sunt alcatuite
in general din mai multe panuri taiate in forme de triedre si asazate in forma de stea cu 4 sau mai multe colturi.
Deobicei sunt executate prin sculptura avind caracter de ornamente tip. Rozete crestate : un ornament cu caracter
geometric, construit in forme circulare din ornamente de stelute, coltisori. Guler crestat; crestaturi de diamant
b. Ornamente geometrice modelate cu relief.
Alcatuite din panuri si volume geometrice prin modelare. Face parte: denticula (prisme, patrate, bazat pe repetitie);
punctele de diamant (piramide patrate, dreptunghiulare) meandre (fisii decorate formind un joc de sinusoide);
impletituri (2 sau mai multe fisii drepte, curbe care se impletesc); tabla de sah (ornament plan, lucrat prin intarsie,
patrate, romburi sau patrulatere asezate distrinct cu suprafata colorata).
- din domeniu vegetal- apar pentru prima data in Egiptul antic, se utilizeaza pe larg in Grecia antica. Din
ornamentele vegetale fac parte elementele luate din lumea vegetala: frunze, flori, crengi, copaci, etc.
- din domeniul animala: fac parte ornamentele si motivele din lumea reala sau fantastica a animalelor sau pasarilor,
sau unele parti ale corpului lor.
Dupa sursele de inspiratie ornamentele se clasifica in :
1. ornamentele geometrice; 2. Or. fitomorfe; 3. Or. zoomorfe; 4. Or. Antropomorfe;5. or. Scheomorfe, 6. Or.
Arhitecturale; 7. Or. Religioase.
1. Caract. Puncte si linii, romb, patrat, poligoane.
2. Fitomorfe natura sursa princip.de inspiratie. Ele cuprind: arbori, muguri, fructe si flori. Cea mai importanta
frunza de acanthus spinossus.
3. Or. Zoomorfe au un rol simbolic sau alegoric. Leul amplasat la scari,porti temple; Calul folosit in stil.grec si
romanic. Capul de berbec element de sustinere la msue.
4. Or. Antropomorfe fiinta umana intervine in ornamentatie deosebit de variata: zei , eroi, redau stari de spirit.
5. or. Scheomorfe inspirate din activ.si preocuparile omului.
6. Or. Arhitecturale defines personalitatea si puterea ( frontoane, cornie, coloane, capiteluri, socluri).
7. Or. Religioase sunt de origine cosmica, astral, omul fiind supus unor spaime fireti fa de necunoscutul
naturii. Crucea simbolul relig.cretin. Mot. Astrale ( soarele, luna, luceafar).

3.Ornamente inspirate din domeniul vegetal in mobila.


Frunzele, florile, fructele si ramurile din dom.vegetal au fost
cea mai bogata sursa de inspiratie pentru realizarea
frumosului. Forma, culoarea, miscarea si schimbarile
periodice ale acestor elemente naturale au fost prelucrate de
om prin stilizare realizinduse orn. deosebite utilizate in
infrumusetarea incaperilor. Frunza de acant : planta cu
frunze mari si loburi adinc crestate, nervuri si miscari
frumoase si pronuntate, cu relief foarte amplu, contur spinos.
Acest ornament a avut o foarte larga si variata intrebuintare
ca ornament modelat, fiind realizat in majoritatea cazurilor
prin sculptura. Palmeta : ornament din elemente vegetale
stilizate; arta egipteana, asiriana, renastere; inspirate de
forma coroanei si frunzele palmierului; datorita modului
diferit de stilizare, are diverse forme de relief si contur; pe
suprafete lungi. Rubanul: folosit pentru impodobirea
profilelor semirotunde; frunze de acant si dafin. Orn.guler
:impodobirea balustrilor, coloanelor, pilastri, picioare;
ornamente marunte ca perle, ovale, solzi, iar pe de o parte si
alta se sculpteaza cite un rind de acanturi. Finial : rolul de a
impodobi capatul superior liber al unei coloane sau altui
element de mobilier; forma de piramida, console, forme
strunjite, bile. Consola: forme geometrice si motive
ornamentale inspirate din natura; conceputa ca litera s in
profil; prin timplarie si sculptura; volute, scoici, perle,
rozete, frunze de dafin; rol decorativ, de sustinere.
Ghirlande: grupaj de frunze, flori, fructe care se impletesc,
legate la mijloc sau din loc in loc cu panglici; ornarea
suprafetelor mari ca panouri de usi, fete de sertare, coloane.

4.Executarea ornamentelor plane in mobilier


Ornamentele plane sunt cele mai vechi ornamente utilizate de catre om,
acesea avindusi inceputul inca in pesterile preistorice (arta rupestra). De la
ornamente plane executate intrun mod primitiv, sa ajuns la crearea unor
ornamente extrem de frumoase ce intrebuinteaza diverse tehnologii
inaintate. In prezent, industria mobilei realizeaza ornamentele plane prin
asamblarea intro anumita ordine a materialelor de diverse culori, prin
aplicarea unei texturi decorative sau prin asamblarea foilor de furnir.
Stilizarea formelor geometrice, a celor din natura sau din alte domenii au
determinat prelucrarea acestora prin diverse modalitati. Prin urmare
ornamentele plane se executa prin tehnica incrustarii, mozaicului si
picturii decorative. Caracteristca lor principala este faptul ca nu au un
volum, ci numai suprafata, adica nu au adincime si nici relief, ci numai
forma de culoare si contur. In unele stiluri de mobila, ornamentatia plana
a avut o dezvoltare destul de valoroasa, formind caracteristica acestor
stiluri (Ludovic XV). Orientul este locul in care au luat nastere
incrustatiile, insa adevarata lor intrebuintare a inceput odata cu epoca
Renasterii, perioada de aur fiind barocul francez. Incrustarea prin sine
reprezinta impodobirea diverselor suprafete ale mobilierului, aplicind
ornamente pe suprafata acestora. Aceasta tehnica foloseste materiale
precum sidef, fildes, pietre pretioase, aur, argint, arama, scoici s.a. Atunci
cind se folosesc mai multe tipuri de furnire, se recurge la tehnica intarsiei.
Alt tip de ornament plan este constituit din asamblarea pieselor ce
formeaza mozaicul. Aceasta tehnica ornamentala a fost imprumutata din
arhitectura, gasindusi intrebuintare inca din perioada antica greco-romana,
raspindinduse pe larg in Persia, India. Materialele din care sau executat
mozaicurile au fost: lemn, sticla, faianta, piatra. Mozaicul din lemn nu sa
folosit atit de mult pentru mobila artistica, gasindusi o intrebuintare mai
larga pentru parchete la pardoseli. Nu se poate vorbi despre o
ornamentatie desavirsita pentru mobilier, fara a lua in consideratie pictura
decorativa. Aici se utilizeaza vopsele de ulei de diferite culori, cu ajutorul
carora se picteaza suprafetele diverselor obiecte de mobilier: usi,
paravame, dulapuri, lazi s.a. Stilurile populare au asimilat cel mai bine
aceasta tehnica, remarcinduse mai bine poporul german si maghiar.

5.Incrustatii in mobilier.Mozaicurile.Pirogravura.
In istoria mobilierului se disting diverse moduri de
ornamentare artistica care utilizeaza o serie de tehnici, care
mai performante, care mai putin evoluate, si bineinteles ca
intrebuinteaza o infinitate de motive ornamentale, inspirate
din diverse domenii. Orientul este locul in care au luat
nastere incrustatiile (ornament plan), insa adevarata lor
intrebuintare a inceput odata cu epoca Renasterii, perioada
de aur fiind barocul francez. Incrustarea prin sine reprezinta
impodobirea diverselor suprafete ale mobilierului, aplicind
ornamente pe suprafata acestora. Aceasta tehnica foloseste
materiale precum sidef, fildes, pietre pretioase, aur, argint,
arama, scoici s.a. Atunci cind se folosesc mai multe tipuri
de furnire, se recurge la tehnica intarsiei. Alt tip de ornament
plan este constituit din asamblarea pieselor ce formeaza
mozaicul. Aceasta tehnica ornamentala a fost imprumutata
din arhitectura, gasindusi intrebuintare inca din perioada
antica greco-romana, raspindinduse pe larg in Persia, India.
Materialele din care sau executat mozaicurile au fost: lemn,
sticla, faianta, piatra. Mozaicul din lemn nu sa folosit atit de
mult pentru mobila artistica, gasindusi o intrebuintare mai
larga pentru parchete la pardoseli. Pirogravura este o alta
metoda de realizare a ornamentelor plane. Aceasta este
tehnica de ornamentare a suprafetelor unor obiecte din lemn,
de os, de piele, care consta in incalzirea unui desen cu un
instrument metalic ascutit la virf si inrosit la foc. De fapt
procedeul respectiv nu creeaza elemente decorative
modelate, pentru ca tehnica se realizeaza doar prin

ornamente de contur gravat in lemn cu ajutorul uneltelor


speciale de pirogravat.
6.Executarea oranamentatiei sculptural din lemn a
mobile.
Caracteristica de baza a acestor ornamente este forma lor de
relief sau adincime, fata de suprafata de fond pe care se
lucreaza sau se aplica. Acest relief este prelucrat prin
lucrarile de sculptura, dupa stilul mobilei pe care o
impodobeste. Prelucrarea artistica a elementelor sculptate
implica taierea lemnului in volume si linii de miscare in
toate directiile. In functie de inaltimea ornamentului modelat
si de forma care rezulta din aceasta prelucrare se deosebesc
mai multe forme de relief. Relief mare (modelarea
ornamentelor cu h mare fata de suprafata in care se aplica,
fiind legate de aceasta suprafata printro mica parte din
volumul lor); relief complet (este de sinestatator, fara
suprafata de fond pe care sar sprijini sau in care ar fi lucrat.
Sunt folosite in constructia mobilierului ca elemente de
sustinere: labe de leu, picioare de caprioara, coloane);
basorelief (au o h mult mai mica ca relieful mare 5-50mm);
modelare sapata ( procedeu de sculptare a lemnului,
formarea ornam in adincime fata de suprafata elementelor pe
care se executa, ornamentul are doar adincime).
Ornamentatia sculpturala a avut o intrebuintare larga in
diverse timpuri ale artei mobilierului, fiind utilizata pe
suprafete ale obiectelor cu diverse destinatii. Prin urmare se
sculptau suporturi si placi dure de mese, tronuri, console,
elemente constructive ale obiectelor de sezut sau odihna s.a.
Toate stilurile din toate epocile au utilizat sculptura, prin

urmare aceasta tehnica de ornare poate sasi atribuie foarte


usor titlul de cea mai intrebuintata tehnica.
7.Mobilierul stilului Egiptean.
Poporul egiptean este considerat ca cel mai vechi creator de mobil, egiptenii fiind primii care
au aplicat tehnica prelucrrii lemnului cu anumite unelte create de ei, folosind burghiul,
ferstrul i dalta. In construcia mobilierului au folosit tehnica placrii, ncleind pe suprafeele
plane, plci subiri i nguste de lemn.Forma mobilei este simpl, cu linii i suprafee drepte i
cu o anumit tendin de comoditate la obiectele de ezut i odihn, care de obicei erau
acoperite cu esturi textile,tapierii luxoase, viu colorate, piei de animale etc.Lipsa lemnului n
aceast regiune a necesitat aducerea acestui material din alte pri cum sint regiunile
Mediteranei, Asia Mic l chiar mai departe,fapt care determinat i numrul relativ redus al
obiectelor de mobil, cele mai numeroase fiind cele de ezut i odihn, considerate de strict
neccsitate.Materialul lemnos folosit a fost lemnul de tisa, cedru, sicomor i mslin.Structura i
construcia mobilei egiptene vechi a fost simpl i greoaie, ntrucit uneltele pentru prelucrarea
lemnului erau puine i rudimentare. Vechii egipteni au inventat i dezvoltat n condiii
primitive, unele unelte pentru prelucrarea lemnului cum nu fost: toporul, burghiul, ferstrul,
dalta dreapt i concav i ciocanul.Intrucit nu erau unelte pentru finisarea suprafeelor
obiectelor de mobil realizate prin despicarea lemnului, acestea erau acoperite cu un strat de
chit alctuit din argil i diferite cleiuri vegetale sau animale. Cele mai importante elemente
constructive ale mobilei vechi egiptene au fost: picioarele, sptarele, legturile, ezuturile i
braele de scaun.
Picioarele mobilei au imitat adesea forma picioarelor de leu i taur.
Sptarele de scaune simple sau cu brae erau alctuite riln buci nguste de scndur,
asamblate ntre ele ca o ram. Unele fotolii aveau sptarele mbrcate cu stof sau blnuri de
animale.
ezutul mobilei egiptene a fost confecionat uneori dintr-o plac pe care se fixau picioarele i
sptarul, sau ca o ram tapiat cu trestie mpletit, esturi textile sau piei de animale. Unele
ezuturi de taburete erau simple piei fixate pe o ram.
Legturile au avut o frecvent ntrebuinare la obiectele do ezut i odihn, pentru consolidarea
picioarelor. Ele aveau de obicei form dreptunghiular sau rotund n seciune transversal,
uneori mpodobite cu ornamente gravate sau pictate.
Ornamentaia mobilei stilului egiptean a fost alctuit din elemente abstracte geometrice,
vegetale, figuri de oameni i animale. Obiecte do mobil stilului egiptean:
Taburetul cu patru picioare obinuite, picioare n X fixe, sau pliante, are forma ptrat sau
dreptunghiular cu ezutul tapiat ori alctuit din piele.
.Scaunul a fost construit cu o evident tendin spre comoditate cu form masiv i rigid.
Picioarele sculptate n forma picioarelor de leu seu taur erau asamblate cu mbinri eep i
scobitur cu cadrul, fr lcrjturi inferioare intre ele.Sptarul puin nclinat, uneori uor curbat
pentru a putea cuprinde mai bine corpul.ezutul este alctuit dintr-o plac de lemn fixat pe
cadru, acoperit cu esturi textile sau perne.
Scaunul cu brae sau fotoliul a avut o ntrebuinare mai mult festiva pentru palatele faraonilor
sun nobilimii egiptene.Sptarul, ezutul i braele erau tapitate.
Patul de forma unei canapele fr sptar,are 4 picioare fixate n cadru, avnd de obicei forma
picioarelor de leu sau taur. ezutul patului era format dintr-o mpletitur din piele.

Masa stilului eelptean a avut o ntrebuinare mult mai restrinsa.


Lda a fost la egipteni un obiect de importan nsemnat, fiind
folosit perttru pstrarea mbrcmintei i-a altor obiecte casnice

8.Stilul caldeo-asirian.
St.caldeo-asirian nu a avut o dez deosebita in arta,constructive si functionalitatea mobile.
Obiectele de mobilier erau grele, cu suprafee drepte, acoperite ntotdeauna cu elemente
decorative sculptate, plci metalice, ori cu pietre preioase. Construcia lor era simpl, cu
elemente drepte.Picioarele mobilierului erau groase i drepte, sculptate la partea de jos, ca i la
egipteni, cu lab de leu sau copit de taur. Corpul lor era lucrat ai unele profile transversale
repetate i chiar sculptate cu frunze, ori cu un fel de mpletitur sau alte motive naturale
stilizate.ezutul scaunelor era format dintr-o plac tapiat sau acoperiii cu perne i esturi
textile, ori format dintr-un cadru cu mpletituri de trestie sau piele. Sptarul drept, fr
nclinaii, foarte nalt, mai cu seam la tronuri, ntotdeauna acoperit cu ornamente sculptate,
tapiat sau acoperit ai plci decorative metalice.
Ornamentaia acestui stil a fost aproape ntotdeauna un element deprim importan
n

construcia

mobilei.

Cele

mai

ntrebuinate

ornamente

fiind

cele

cu

caractergeometric ,foartevariateinumeroase. Marginea ornamentelor pictate era


alb.Obiecte de mobil specifice stilului Caldeo-asirian:
Taburetul avea patru picioare drepte i nalte, la partea de jos sculptate cu labe de leu,
profilc transversale ori ornamente vegetale pe lungimea lor.
Scaunele asiriene erau rigide i nalte, cu sptare nalte i drepte, simple sau tapiate,
picioarele sculptate cu lab de leu ori copit de taur. Scaunul era aezat pe un
postament mic, iar n fa pe postament era aezat un taburet foarte scund pentru
sprijinirea picioarelor, avnd n vedere faptul c ezutul era nalt.
Tronurile regale erau obiecte de mobil luxoas cu sptare drepte i inalte, bogat
mpodobite cu diferite ornamente i aezate pe un pos- tament cu taburet scund n
fa.
ezutul i sptarul erau tapiate i acoperite cu blnuri de animale.
Patul avea form de divan sau canapea, alctuit dintr-o ram pentru susinerea
saltelei, iar picioarele foarte nalte, fiind necesar folosirea unui taburet pentru urcarea
n pat. La un capt patul avea un sptar scund.La asirieni ca i la vechii egipteni, patul
a fost folosit i n timpul cind se lua masa in poziie semiculcat.Masa acestui stil era
foarte inalt, cu picioare drepte terminate cu labe de leu sculptate, avnd legturi ntre
ele, iar la partea de jos un postament aezat pe patru picioare scurte sculptate.

9.Mobilierul stilurilor Indian,chinez si japonez.


Stilul indian este caracterizat prin aceeai tendin ctre ornamentaie foarte bogat i fin executat, cu multe
motive geometrice i vegetale, admirabil stilizate.Mobila indian a fost mai srac din punctul de vedere al
sortimentelor.Mesele erau mici i joase, iar dintre obiectele de ezut, trohurile au fost cele mai imprtante i
foarte variate, bogat sculptate.
Scaunul i fotoliul au fost n general de dou feluri: pentru
ceremonii l uz general. Cele pentru ceremonii pstrau inc forma rigid i greoaie a mobilierului egiptean,
avnd ins o ornamentaie superioar din punct de vedere estetic. Scaunul pentru uz general a fost realizat din
elemente drepte sau curbe, picioarele din spate fixate n ezut prin cep i scobitur, sptarul simplu.
Ornamentaia mai srac dect la scaunul pentru ceremonii. Unele scaune aveau picioarele n X..
Paturile erau nalte, cu picioare n form de coloan cu capitel i soclu, capul patului fiind format de o pereche
de picioare mai nalte dect cealalt pereche, toate legate ntre ele printr-un cadru dreptunghiular i traverse,
acoperit cu o saltea lung.
Stilul chinezesc a avut o anumit originalitate n arta mobilei, datorit felului de viaa deosebit al chinezilor.
Pentru construcia mobilierului chinezii au folosit lemnul de abanos, de trandafir i alte specii exotice. Toate
obiectele erau impodobite cu scene din viaa omului, cu elemente animale, vegetale, caracteristica principal
fiind lcuirea i folosire ncrustatiilor de filde, sidef i aurirea. n arta mobilei chinezesti s-au executat i
ornamente sculptate n lac. Nu au ntrebuinat tapieria, ci numai perne pentru ezut. Mobilierul chinez era
format din taburete, mese joase, pat cu baldachin, etajere i paravane.La nceputul perioadei antice, chinezii
stteau pe rogojini ntinse pe podea. Dup perioada Statelor combatante (475-221 .Hr.), utilizarea paturilor i a
canapelor ca locuri de stat a nceput s se rspndeasc din ce n ce mai mult. n timpul dinastiilor din Nord i
din Sud (420-589 d.Hr.) domin stilul occidental. Mobilierul antic chinez tradiional este n general amplasat n
suite simetrice sau n jocuri de forme.Mobila chinezeasca lacuita
Mobila lacuita de culoare neagra, rosie sau maro inchis cu elemente aurii de decor este mobila traditionala
chinezeasca. Specifice mobilierului chinezesc sunt incrustatiile in fildes, in scoici, metal, pietre semipretioase,
lemn de esenta rara sau in carapace de broasca testoasa.
Una dintre cele mai raspandite si populare piese de mobilier chinezesc este setul de tabureti din lemn de diferite
dimensiuni, care poate fi folosit atat pe post de scaun cat pe post de masa pentru servirea ceaiului, de exemplu.
Banchetele chinezesti cu picioarele din lemn lacuit si cu sezutul tapitat cu matase sunt si ele caracteristice artei
mobilierului fabricat in China.
Scaunele si fotoliile in stil chinezesc sunt cu picioare scurte si cat se poate de simple ca model. Incrustatiile
rafinate abunda pe mesele joase, lacuite.
Stilul japonez-se aseaman mult cu cel chinez, fiind alctuit mai cu seama din diferite dulapuri nzidite, etajere,
paravane,dulapioare mici, foarte puine obiecte de ezut i odihn, ui glisante, cu ornamentaie mai srac i
mai simpl dar executat cu excepional ndemnare i precizie, reprezentat prin sculpturi i ncrustaii cu
filde sau scoici i lcuiri frumoase i durabile ca rezultat al puternicei industrii japoneze a lacului.
Pentru dormit, locuitorii Japoniei foloseau si inca mai folosesc saltele subtiri, denumite futon. Japonezii
foloseau pentru scriere niste masute foarte joase, maxim 20-30 de cm inaltime, lacuite si dotate cu multe sertare
in care tineau toate ustensilele necesare scrisului

10. Mobilerul stilului antic grec


Renumita civilizaie antic grac (400 si 800 i.e.n) a creat o nemuritoare opera
artistic n arhitect, sculp., cu influene directe asupra mob.din acel timp.
Forma ob.de mob. era masiv , greoaie, rigid, influene ale st.egiptean i
asirian. Pe cnd unele ob. de mob. familiar au fost mai fine, comode. Maj. ob.
de mob. au fost pt odihna i ezut. Au mai fost realiz. si lzi, mese de lucru i
pt hran. Contr. mob. si a elem. sale constructive au fost mai uor i mai bine
realiz. datorit uneltelor de lucru mai multe i mai perfectionate dect cele ale
egiptenilor si ale asirienilor . Elem. constructive ale mob. acestui stil au fost
adaptate cerintelor de rezisten, comoditate i estetic. Picioarele scaunului
erau drepte subiate la partea de jos sau sculptate n form de lab de leu.
ezutul scaunelor i fotoliului era tapiat printr-o mpletitur de piele sau
trestie acoperite cu materiale textile. Sptarul avea o inclinaie necesar
comoditii la edere. Orn. mob. a fost influentata de cea arh. Orn. a fost mult
mai echilibrat i amonios aezat pe elemente constuctive. Cele mai
cunoscute orn. create si folosite in acest stil au fost: accantul, meandrele,
volutele, coloanele, corniele. Piesele de mobil specifice stilului antic grec
snt multe, prezentnd o diversitate de forme i soluii constructive. Lada
-conceput n diferite mrimi i forme, ndeplinea funciunea de depozitare a
vestimentaiei, armelor precum i pentru edere i odihn.. Era bogat
ornamentat i viu colorat. Patul. - avea funciuni multiple (odihn, citit,
scris, servit. masa, primire de oaspei etc"), fiind nalt cu picioare n form de
coloan cu capitel, legate prin cadru dreptunghiular i acoperite cu saltea care
se rs-frngea peste cele dou capete. Se foloseau perne decorative i cuverturi
de acoperire. Taburetul - se realiza n construcie fix sau pliant i era folosit,
n general, pentru a uura urcarea n pat. Mesele - realizate cu trei i patru
picioare, fiind aezate n apropierea paturilor, aveau form dreptunghiular,
ptrat sau rotund. Scaunele i jilurile - aveau n vedere realizarea unor
poziii de oadihn ale corpului uman i n acelai timp i de a impune respect
i mreie. Picioarele scaunelor i jilurilor se terminau, n majoritatea cazurilor, cu forme de picioare de animale sau erau de forma coloanelor.Formele
constructive ale paturilor, meselor, scaunelor, jilurilor i taburetelor se
pstreaz pn n zilele noastre datorit ergonomicitii i funcionalitii lor.

11. Mobilerul stilului antic roman (4 i.e.n.-4 e.n)


Mobila stilului antic roman este inspirat n mare parte din arhitectura construciilor, adaptat
funciunilor simple de edere i odihn, aa nct s asigure maximum de comoditate i
confort.Registrul ornamental al mobilierului este preluat din construcii, regsindu-se influenele
greceti.Structura eterogen a mobilei era rezultatul utilizrii diferitelor materiale, ca rezultat al
perfecionrii uneltelor i tehnicilor de lucru (romanii folosesc ca tehnici de lucru ferestruirea,
rindeluirea, strunjirea, burghierea, realizarea furnirelor i furniruirea suprafeelor, colorarea i
lustruirea lemnului etc).Ornamentele de pe mobilierul roman snt preluate de la greci, dezvoltate
i mbogite dup gustul celor care utilizau i adaptate tehnicilor folosite de meterii executani.
Frunza de acantus a grecilor este preluat i transformat , ajungindu-se la un ornament complet
diferit, specific romanilor. Elementele strunjite utilizate ca picioare pentru paturi, taburete,
scaune snt dominante. De asemenea, sculpturile ronde-bosse , care reprezint animale sau corpul
uman, domin n construcia meselor, jilurilor, impunnd prin perfeciunea execuiei i
dimensiuni. Pentru prima dat apare piciorul de cprioar n construcia meselor ,form care va
constitui elementul dominant al barocului.Ornamentele vegetale sub form de ghirlande, lujeri,
cornuri de abunden, rozete snt des utilizate att pentru decorarea interioarelor (a pereilor) ct i
a mobilierului.Prin folosirea rindelelor cu cuite profilate romanii reuesc s realizeze elemente
de ancadrament care joac un rol important n delimitarea spaiului decorat i evidenierea
pregnant a ornamentului de pe suprafeele plane.Cunosctori ai tehnicii de curbare a lemnului,
romanii realizeaz elemente spaiale n construcia mobilei de mare efect estetic.Mobila stilului
antic roman cuprinde piese diverse.
Taburetul -lucrat din lemn n combinaie cu bronzul, avea ezutul tapiat sau acoperit cu blnuri.
Picioarele, executate prin strunjire, realizau o construcie fix sau pliant.
Fotoliul, executat sub form de tron pentru cazul utilizrii n cldiri oficiale, sau mai simplu
pentru locuine, era puternic decorat cu ornamente sculptate sau realizate prin ncrustaie.
Mesele, de forme i construcii diferite ,snt executate numai din lemn sau in combinaie cu marmura.
Picioarele dein ponderea n ornamentare prin form sau sculpturi ronde-bosse. n general, picioarele
se termin cu gheare de leu sau copite.
Patulsibncie-utilizateptodihnailuatmasa,snt acoperite cu saltele i cuverturi.. Decorarea se
realizeaz prin sculptur,incrustaieicolorarealemnului, aurire.
Dulapul, sipetul si lada erau piese de mobil cu rol de depozitare a mbrcmintei, armelor si
tezaurului familiei. Uneori snt puin ornamentate sau chiar lipsite de ornamente, iar alteori snt
exagerat ornamentate.
Materialele principale utilizate in construcie au fost marmura, bronzul si lemnul (nuc, tuia, frasin,
paltin, ulm) - iar sticla, fildeul, bagaua, pietrele semipreioase, aurul ca materiale de decorare prin
ncrustaie, placare sau acoperire.

12.Mobilerul stilului evului mediu


Mobilerul stilului bizantin (300-1450)
A durat aprox. 1000 de ani, avind influenta in asia, italia, rus. , balcani. Stilul are la baza impletirea clasico
Greco-roman cu orientarea spre Persia si orientul mijlociu. Elem.noi sunt arcurile semirotunde, inlate,
trilodate, stlpi scuri cu capetele n form de cub cu muchiile rotungite n partea inferioar. Elementele
constructive snt simpe, drepte, iar ornamentul constituie decorarea principal. Mobila era masiv, rezistent
doar la unele piese picioarele erau sculptate n form de lab de leu. Sptarele erau drepte, fr curburi i
nclinaii. ezuturile erau acoperite cu esturi decorative, uneori din piele. Mesele erau pliabile, fiind utilizate
atunci cnd era cazul. Erau decorate cu pietre preioase. Ornamentul purta un caracter abstract. Fildeul era un
mat. ades folosit.Pe lng ornamentul geo sa folosit i frunza de acant. Decoraiunile sculptate erau aurite.
Ornamentaia mobilierului bizantin a fost una din cele mai bogata, avnd un pronunat caracter abstract. Ea se
realiza n pictura, sculpt.i mozaicuri. Obiect.de mob.ale stilului biz. au fost reduse ca varietate
funcional,realiznduse n mod deosebit, taburete, bnci, lzi, fotolii, mobilier bisericesc.
Mobilerul stilului romanic (sec. 9-12)
A evoluat n combinaii cu elem.romane i biz. specifice regiunilor n care s-au dezvolt. Mob. Acestui stil era
sobr, masiv, rigid i greoaie. Incomod i fr poziii echilibrate mob.romanic cunoate o dezvoltare
artistic abia n perioada trzie a stilului. Elementele constructive ale mob.erau masive i drepte, rudimentar
prelucrate i finisate. Materialul folosit pt const.mob. e stejarul. Ornamentaia mobilei a fost f. srac la
nceput. Mai trziu aceasta sa nmulit, mai cu seam cele prelucrate din arta greco-romana. Obiectele de mob.
specifice acestui stil: cufrul a fost mobila princip.a ev.mediu. Masa era deobicei mare, masiva i greoaie. Patul
deasemenea masiv, nalt. n perioada trzie a stilului sa folosit i baldachinul. Scaunele i fotoliile erau rigide,
incomode, cu 4 picioare drepte.
Mobilerul stilului Islamic ( sec. 7 )
A avut o dezv. slab din pun.de vedere constr. i func., iar aspectul decorativ a fost preocuparea preoritar
deoseb. de bogat i preioas. Forma mob. a fost strns legat de element. arhitectonice folosite n contr. ei.
Elem. decorative au fost aproape exclusiv geometrice: rozete, poligoane, arabescurile, etc. Mesele de forme
variate, rotunde sau polig.de dimens.mici, msue cu 1 sau 3 picioare au o intrebuin. rspndit. Paravanele
au fost ft. bogat ornamentate cu elem. sculptate, traforate i ncrust. pe supraf. lor. Lzile scunde cu capac
boltit, ornamentate. Etajere destinate pt pstrarea obiectelor de artizanat sau pt susinerea covorului. Acest stil
a creat ui i lambriuri pt interioare. Au mai creat i vase din arama ornamentate bogat.
Mobilerul stilului gotic ( sec. 13-14 )
Forma obiec era influenat de elementele decorative i contruct. arhitecturale. Elem. contsr.au fost simple,
drepte sau alungite.Mobilerul pt ezut i lzile aveau o form arh. siml, masiv i greoaie. Tehnica de lucru a
cunoscut o deosebit dezv. deoarece s-au perfecionat uneltele pt prelucr. lemn. Decoraiunile imitau frunzele
rulate, panouri nrmate coninnd figurine de animale sau obiecte stilizate. Simbolul regal era floarea de crin.
Elem. decorative au fost formate din ornam. geometrice vegetale. Profilele au fost elemente decorative folosite
n mobila gotic. Acantul gotic are un desen i un relief sculptat ft. original. Ornam. trefl este un elem.
decoradiv ( o frunz cu 3 foi rotunde ovale sau ascuite) Rozete gotice - elem. specifice stilului alct. din arcuri
semirotunde. Panglica rsucit este un elem.specific gotic. Cufrul perei n form de ram cu tblii.
Bufetul are partea inf. scund. Cu un soclu dreptunghiular pe care se fixa corpul superior. Masa alctuit
dintr-o plac aezat pe 2 capre. O alt mas gotic are 2 picioare panouri. Placa se fixeaza pe ele. Sa contruit i
o mas cu plac folosit pt scris. Dulapul este masiv i greoi cu uile din rame late. Scaunul avea picioare
masive sau 2 picioare panou. Taburetul- avea picioarele in forma de X. Partea de jos sculptat n lab de leu, iar
cea super. cu capete de leu. Patul de obicei cu baldachin i 2 coloane pe cellalt capt. n afar de mobilier
stilul gotic a realizat ui si scri interioare.

13.Mobilierul stilului Bizantin.


Mobilierul avea forme masive, greoaie i sobre, cu linii i
suprafee drepte, cu elemente constructive simple.
Preocuparea principal a constuctorilor era concentrat
asupra aspectului ornamental decorativ caracteristica de
baz a mobilierului bizantin.Varietatea funcional a
mobilierului era redus. Majoritatea obiectelor de mobilier
erau piese corespunztoare cerinelor oficiale i bisericeti:
msue cu un picior, lzi, bnci, taburete cu picioare n x,
scaune cu sptarul drept, fr curburi i nclinaie, nalt sau
foarte nalt; jiluri bisericeti sau oficiale cu brae n form
de panouri dreptunghiulare, picioare masive, cu seciune
dreptunghiular, uneori sculptate cu lab i cap de
leu.Ornamentaia mobilierului bizantin era una dintre cele
mai bogate, fiind aplicat uniform i abundent pe ntreaga
suprafa a tuturor panourilor, tbliilor i feelor obiectelor
de mobil. Ornamentaia se realiza prin sculptur cu relieful
mic, pictur i mozaic. Decoraiunile sculptate cu
ornamente geometrice i vegetale frunz de acant,
palmete, rozete n form de cruce .a. erau deseori aurite,
iar puinele spaii libere vopsite n albastru sau rou.
ncrcate cu desoraiuni ornamentale uneori diferitele
jiluri-tron (de ex., din catedrala
Sf,Sofia din
Constantinopol) erau incrustate cu aur, filde i alte metale
preioase.

14.Mobilierul stilului romanic


Mobilierul romanic, rezultnd din absena tendinei spre lux,
avea o construcie primitiv, era rigid, masiv, greoi, incomod i
fr proporii echilibrate. Panourile erau executate prin
alturarea mai multor scnduri consolidate prin traverse fixate
n cuie decorative. Materialul folosit era stejarul lemn tare i
rezistent la umezeal. Prelucrarea lemnului era dulghereasc.
Elementele constructive, finisarea erau rudimentare. Aspectul
artistic, decorativ era minim. Ornamentaia era prezentat doar
prin feroneria dantelat, balamalele de fier forjat, ntr-o msur
foarte restrns ornamente de acant, palmete, flori cu patruopt petale etc.Obiectul principal al mobilierului roman a fost
cufrul, care putea fi transformat n armoar, banc, scaun, pat,
sipet n care se depozitau obiectele necesare n cltoriile
ndelungate ale feodalilor. Masa era deobicei mare, alctuit
dintr-o scndur lat aezat pe dou suporturi, fiind folosit
mai cu seam n slile mari i ntunecoase ale castelelor f-le.
Patul era deasemenea nalt i masiv, cu tblii la cele dou
capete i o tblie lateral pentru izolarea recelii de la perete. n
perioada trzie a stilului (nc.sec.XII) concomitent cu dulapul
pentru arme,haine i unelte de lucru, apare patul cu baldachin,
pentru izolarea de aerul rece nocturn. Mobilierul romanic era
n corespudere deplin cu modul de via i nivelul de cultur
din epoca respectiv. (Luxul i arta meteugreasc roman au
fost date uitrii). Lumea obiectual n perioada roman avea
destinaia de a saticface doar cele mai simple necesiti
utilitare.

15.Mobilierul stilului islamic


Mobila acestui stil a avut o dezvoltare slab din punctul de vedere
constructiv i al funciunii, aspectul decorativ fiind preocuparea prioritar, deosebit de bogat i preios, cu un desen foarte frumos i echilibrat
(arabescurile). Mobilierul de ezut i odihn mai redus, ntruct se
foloseau covoarele i sofalele pentru ezut i dormit. Forma mobilierului
a fost strns legat de elementele arhitectonice folosite in construcia el,
cum au fost arcurile i coloanele (stlpli), iar ornamentaia a fost
influenata de cea a interioarelor, carenau avut in acest stil o dezvoltare
nsemnat, folosindu-se i n mobilier arabescurile si incrustaiile cu
dram i filde. Elementele decorative au fost aproape exclusiv
geometrice cum snt: mpletiturile geometrice, rozete,poligoane,arcade
mrunte, polilobate cu balutrii subiri, palmete geomerice i vegetale,
dar mai cu seam arabescurile i mai rar acantul.
Obiectele dc mobil ale artei islamice :Mesele de forme variate, rotunde
sau poligonale de dimensiuni mici, msuele scunde cu unul sau trei
picioare, acestea vind o ntrebuinare rspndltfi, ntruct musulmanii
stteau jos pe perne i covoare.Dulapurile erau fn general inzidite.
Pravanele au fost foarte bogat ornamentate cu elemente decorative
sculptate.
Lzile au avut aceeai ntrebuinare ca in celelalte stiluri, dar mai scunde,
cu capac boltit, ntotdeauna ornamentate.
Etajerele i unele suporturi nalte n form de X au fost folosite pentru
pstrarea obiectelor de artizanat sau susinerea covorului.
S-au realizat i unele soaune, sub Influena artei rmase mai cu seam In
Spania, unde acest stil a avut o deosebit influen, folosindu-se in
mobilier renumita piele de Cordoba, ornamentat prin presare, sau
mpletituri de trestie.Acest stil a mai creat ui i lambriuri pentru
interioare, incrustate cu sidef, ivoriu, aur, argint, aram. Uneori uile erau
cptuite cu plci de aram cizelat. Au mai creat i vase de aram foarte
frumoase, cu ornamentaie bogat, sau incrustate cu alte metale. S-au mai
realizat i incrustaii in fier i oel, cu fir de aur i argint, mai cu seam
pentru decorarea armelor.

16.Mobilierul stilului gotic.


n mobil stilul gotic suplu, dar n acelai timp masiv, s-a implementat pstrnd aceleai elemente
caracteristice construciilor. Elementele definitorii stilului gotic snt completate de la o ara la alta
cu elemente specifice care in de tradiiile popoarelor respective, aa nct registrul ornamental
specific stilului este foarte bogat.Perfecionarea mijloacelor tehnice de realizare aduce
importante mutaii calitative n aspectul si forma mobilierului. Ferstraiele de debitat buteni, care
utilizau cderile de ap, asigur o calitate superioar scndurilor, n comparaie cu cele obinute prin
cioplire. Reinventarea rindelelor asigura realizarea suprafeelor plane i a unor finisaje
superioare.Se inventeaz noi principii structurale n construcia mobilei (rama cu tblie), care
asigur efecte estetice deosebite i uurarea construciilor. Materialul lemnos principal utilizat. n
construcia mobilei a fost stejarul, care prin proprietile sale de rezisten i prelucrabilitate asigura
condiii bune de tiere cu dalta i ferstrul. n Germania de sud i rile Alpilor s-a utilizat cu
predilecie lemnul de rinoase, iar in
unele regiuni ale Franei, nucul.Ornamentele snt
nregistrate in majoritate din natur, fiind executate, n general, in relief plan i mai rar in relief
complex (nalt).Tbliile snt decorate n ntregime n relief plan sau cu motive care reproduc
faldurile unor draperii . Ornamentele repeta-tive dispuse pe elemente de structur au rolul de
ancadrament general sau zonal. Torsadele capt clin nou importan, fiind elementele verticale
asociate arcurilor, cu efecte estetice deosebite.Ornamentele inspirate din regnul vegetal snt
utilizate n forme dinamice de o mare varietate, regsindu-se frunza de acantus n asociere cu
iedera, frunza de vi de vie. Stilizarea i geometrizarea ornamentelor capt un rol preponderent,
fiind impus, n general, de existena ogivei, construcie geometric de marc frumusee.Un alt
ornament important specific pieselor de mobil nalte este crenelul, dispus in general pe cornie,
element de baz in identificarea stilului.Din regnul animal ornamentele importante snt : dragoni,
himere, leul, calul, vulturul, porumbelul, petele, iar cele inspirate de corpul uman snt : sfinxul,
cavaleri, prelai, scene biblice etc.Piesele de mobilier specifice stilului gotic snt diverse,
cuprinznd aproximativ aceeai componen ca n zilele noastre :
Dulapul cu pondere mai mare n Germania era executat cu dou ui mari sau patru ui i bru,
cornia decorat cu creneluri, tbliile decorate cu ornamente stilizate sau cu falduri
Bufetul este nlat pe picioare i destinat pstrrii vesele, are n general construcia uilor de tip
ram cu tblie, pe care ornamentele snt executate in relief plan.
Scaunele au diverse forme i dimensiuni. Cele mai impuntoare snt cele specifice bisericilor
(strana) cu un registru ornamental foarte boga.. Scaunele cu lad au i rolul de depozitare.
Mesele sprijinite pe doi supori laterali sau pe picioare au placa groas, masiv. n general,
legtura ntre suporii laterali se realizeaz printr-o travers consolidat cu pan. Mesele de scris
prevzute cu placa rabatabil conin n zona cadrului spaii rezervate pstrrii
ustensilelor
necesare.
Dresoarul pies de mobil utilizat pentru depunerea veselei i obiectelor preioase, este frumos
ornamentat cu compartimente nchise sau cu polie.

160

17.Mobilierul stilului renascentist


1 etapa-sec14 renas timpurie;2etapa-sec15 perioada renas;3etapa-sec16 renas.tirzie.Mobila
ranast are un pronuntat caracter artistic si o dez puternica,fiind raspindita in toate tarile
Europei,incepind cu Italia.Forma mob a fost infl de arh,de noi materiale.Aspectul sau este
evident constructiv.O caracter. importanta a mobilei este asezarea pe orizontala a volumelor
care alcatuiesc un corp de mobila. Mobila se adapteaz noilor cerine i gusturi, calitatea fiind
clin ce n ce mai bun, ca rezultat al tehnicilor mbuntite de prelucrare i decorare a
lemnului
Renasterea italia-Lada-este caracterizat printr-un soclu mare i profilat proeminent i un
capac masiv sculptat pe contur. Suprafaa vizibil a capacului este decorat prin sculptur sau
intarsie.Mobilierul de edere este constituit din scaune, cu sau fr tapieri.Scaunele tapiate
sau cu perne las liber structura din lemn, bine gndit ca form i decorare. Fixarea
tapieriei se realizeaz cu ajutorul cuielor decorative din bronz, alam sau aur. Canapelele,
executate sub form de banc, pstreaz linia canapelelor romane, ornamentaia fiind mult
mai bogat, materialul dominant utilizat n construcie fiind lemnul.Masa, asemntoare
meselor romane, cuprinde o plac fixat pe picioare strunjite legate prin traverse, constituind
cadre de rezisten att n partea superioar ct i cea inferioar.Dulapul, asemntor goticului,
are n general patru ui dou superioare i dou inferioare, constituind dou corpuri
distincte desprite printr-o centur puternic profilat i sculptat.Bufetul este conceput ca un
dulap scund cu dou ui realizate n construcie ram cu tblie, cu soclul masiv sprijinit pe
picioare scurte, strunjite sau lab de leu. Comoda,prevzut cu mai multe sertare, este o
creaie florentin, folosit pentru pstrarea lenjeriei personale i a celei pentru pat, bogat
ornamentat, pstrnd linia arhitectural a bufetului.Patul, cu baldachin, este ncadrat de patru
coloane care susin un coronament bogat decorat.Secretairul are o plac, rabatabil pentru
scris i este prevzut la partea inferioar cu ui sau bru cu sertare.
Renaterea n Frana-Mobilierul de edere, scaunele dobndese un plus de comoditate. n
general, picioarele snt consolidate prin legturi n H, iar cele din fa printr-o legtura lat
bogat decorat. Scaunele demnitarilor erau puternic decorate, cu forme arhitecturale preluate
din construcii .Mobilierul de depozitare renun treptat la lad, locul ei fiind preluat de
dulapurile cu unul sau dou corpuri, bufete i comode.Suprafeele se caracterizeaz printr-o
bogie de ornamente plastice (herniei, cariatide, oameni cu trupuri de animale, plante)
suprafeele verticale libere, lipsite de ornamente, nu erau acceptate.Mesele se execut, n
general, cu plci de lungimi mari, fixate pe dou picioare panouri sau pe mai multe picioare de
tip coloan .Se practic i construcia meselor cu plac de extensie.Canapelele-au fost mai
puin reprezentate n acest stil, ele fiind realizate cu dou, trei i patru locuri.Patul baldachin
-are n structur coloanele i coronamentul, ca i cel din Renaterea italian.Cabinetul este o
pies de mare importan, considerat piesa de mobil la mod, fiind decorat cu ornamente
incrustate.
Renaterea n Spania-Scaunele, cu i fr brae , au construcii i decorri diverse datorit
complexitii elementelor de influen artistic. Legturile picioarelor snt puternic
decorate.Mesele nu au pondere mare n componena mobilierului, ele fiind cu plcile bogat
colorate prin intarsii i incrustaii cu pietre preioase. Picioarele strunjite sau cu torsade snt
legate ntre ele prin elemente din lemn sau fier forjat.Canapelele cu o construcie mai rigid,
snt decorate cu ornamente sculptate, tapieria fiind fixat prin cuie decorative.Patul are
capetele executate din elemente strunjite legate intre ele prin profite din lemn sau metal.Ca
ornamente
definitorii ale stilului sint medalioanele sculptate, care reprezint figuri de
161

lupttori - mbrcai in armuri metalice, grupaje de coifuri i arme, blazoane. Medalioanele au


forma oval, dreptunghiular sau ptrat, toate aplicate pe panouri n locul tbliilor, fiind
delimitate prin ipci profilate.Cabinetul din Renaterea francez capt o form
originalfiind constituit di nt r-un corp superior simplu, cu suprafee plane, sprijinit pe
coloane prevzute cu caneluri i torsade. Legtura dintre picioare, aflat sub corpul superior,
este de construcie special, fiind prevzut cu stlpi i arcade. Decorarea suprafeelor
corpului superior este simpl, avnd la baz aplicele metalice realizate din metale preioase.
Interiorul este, in general, cptuit cu catifea sau plu rou.
Renaterea n Anglia -Mobilierul Renaterii engleze (stilul Elisabetan) este sobru, fr
frontoane i fr arcade. Influena italian, german i flamand se manifest prin
compartimentarea geometric a panourilor pieselor de depozitare. Picioarele mobilierului
erau, n majoritatea cazurilor, realizate prin strunjire, n form de vase decorative, desprite
de profile adinei bogat sculptate, cuprinznd frunza de acantus stilizat, adaptat suprafeelor
spaiale.Bufetul este realizat dintr-un corp, sprijinit pe picioare strunjite, bogat decorate. Uile
snt realizate n construcie ram cu tblie, zonele centrale ale tbliilor fiind decorate cu
ornamente geometrice sau florale stilizate, ncadrate cu ipci profilate. Mesele snt realizate
cu plci sprijinite pe cadre masive cazul meselor fixe, sau cu plci sprijinite pe cadre uoare
- - cazul meselor extensibile.Picioarele strunjite se consolideaz cu legturi de form
paralelipipedic sau cu elemente strunjite sub form de mtnii aezate cap la cap. Elementele
finiale strunjite, dispuse pe legturile cadrului central sau la colurile plcii, snt orientate, in
jos.Scaunele au picioarele strunjite (toate sau numai cele din fa), legturile inferioare fiind
drepte, sau strunjite in forma de mtnii aezate cap la cap. Sptarul netapiat este constituit
din legturi traforate sau sculptate,cu elemente finiale strunjite orientale in jos. Tapieriile
snt fixate de schelet cu ajutorul cuielor decorative.Patul, cu baldachin, este realizat dup
modelul italian , cu un coronament bogat decorat, sprijinit pe stlpi strunjii, prevzui la
partea inferioar cu piedestale clasice, iar la partea superioar cu capitel ionic. Patul propriuzis nu este legat de cei patru stlpi.Cabinetul este masiv, avnd corpul format din trei
suprafee asamblate sub unghi diferit de 90. Cornia este profilat adnc i decorat cu
ornamente sculptate repetative, stilizate. Centura masiv nglobeaz sertarele i asigur
punctul de sprijin pe cei doi stlpi groi, strunjii i sculptai. Spatele, realizat sub form de
ram-cadru, consolidat de stlpi prin legturi, asigur structura de rezisten a construciei.
Renaterea n Germania-n mobil Renaterea german se dezvolt pe dou ci, specifice
sudului i nordului. Sudul Germaniei preia Renaterea italian, iar nordul preia Renaterea
nord-franeez i flamanda, aceasta avnd drept efect realizarea unei diversiti mari de piese
de mobila.La nceput transpunerea elementelor de. arhitectur in mobil se face. cu stngcie,
mobila corp reproducnd n miniatur faadele unor construcii. Odat cu venirea n Germania
a artitilor italieni i francezi care lucreaz la curile princiare, piesele de mobil primesc
forme elegante.Renaterea german se caracterizeaz, n general, prin masivitate,
rectangularitate i o decoraie, in majoritate, realizat prin ornamente sculptate

162

18.Mobilierul stilului baroc.


Barocul s-a nscut n Italia, pe baza lucrrilor de pictur realizate de Michelangelo. La nceput
mobilierul a fost de form greoaie. Lada- pierde din importan transformndu-se n comod,
iar cele care se mai folosesc au forme cu suprafee bogat ornamentate i capacul de form
neregulal.Mobila realizat n Italia n prima jumtate a secolului al XVIII-.lea se
caracterizeaz prin bogia motivelor decorative plastice, executate n stuc i vopsite sau
aurite. Mobila de edere, cu scheletul reliefat plastic i aurit, constituie piese de parad. O dez
deosebita au avut obiectele de sezut:scaunele,fotolii,taburete,canapele.Masa consola-masa de
perete sustinuta de 2 picioare curbate in acoladalegate intre ele i parte inf,foatre bogat
impodobita cu acanturi.mesele de sufragerie s-au realizat in mai multe variante.Mobila
barocului italian a constituit modele pentru toi artitii Europei occidentale, chiar i n prima
jumtate a secolului XVII. Formele greoaie ale barocului italian, ntreinut de biserica
catolic, s-au meninut pn la sfr-itul secolului al XVII-lea, cnd a nceput importul de
mobil din Frana.Ornamentatia barocului italian a introdus in arta mobilierului elem noi
specifice cu tendinte sptre fast.
n Frana stilul baroc se mai numete, i stilul regilor francezi", coincizind cu perioada
domniei celor mai vestii regi. Barocul francez poate fi mprit in patru perioade distincte :
barocul timpuriu n timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea (1610 1643);
barocul de tranziie n timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea (16431715);
Regence stil de tranziie n timpul minoratului regelui Ludovic al XV-lea (1715
1723);
rococo (barocul trziu) n timpul domniei lui Ludovic al XV-lea (17231774).
Stilul Ludovic al XIII-lea constituie o tranziie ntre Renatere i baroc, artitii reuind s
confere operelor lor specificul decorativ francez, cu toate influenele care veneau din Italia.
Ornamentul dominant este cartuul care decoreaz suprafeele plane. 0 caracteristic
important a stilului este torsionarea montanilor i mai ales a elementelor orizontale din
structura scaunelor, fotoliilor i meselor (legturi, picioare). La mobila de edere este
specific legtura n H, dintre picioare, la care se adaug nc o legtur ntre picioarele din
fa. Se folosete tapieria fix, cu cuie din argint sau aram, cu floare decorativ. n general,
mobilierul stilului Ludovic al XIII-lea este greoi, nefuncional, stilul neprezentnd interes in
producia actual de mobil.
Mobilierul stilului Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ, somptuos, cu dimensiuni
i forme largi, cu ornamentaie bogat i simetric, realizat prin sculptur i marchetrie.
Tapieria, realizat cu materiale scumpe (brocart, damasc, satin, piele, velur), completeaz,
alturi de finisajul prin aurire, somptuozitatea pieselor de mobil.Speciile lemnoase utilizate la
execuia elementelor de structur au fost: nucul, prul, stejarul, abanosul i alte specii exotice
cu culori nchise. Motivele decorative dominante snt cele simbolice : soarele, mtile cu raze,
dou litere L ntretiate, embleme militare, ornamente vegetale (stejar, laur, mslin
etc).Mobilierul de edere i de odihn a avut o dezvoltare deosebit n acest stil, fiind bogat
tapiat i ornamentat cu sculpturi frumos executate. Scaunul are picioarele n consol sau
trunchi de piramid, iar sptarul puin nclinat in spate. Fotoliile clasice au braele curbe n
plan orizontal, terminate la capete cu volute, iar tapieria este prevzut cu ciucuri. Fotoliile
de
163odihn au braele prelungite pe sptar, n partea superioar prevzute cu dou poriuni

proeminente pentru sprijinirea capului.Patul de zi sau canapeaua de odihn este fr sptar, cu


o singur tblie lateral.Mesele snt construite n dou variante : masa consol i masa
obinuit. Masa consol are, de obicei, placa din marmur ori mozaic, cu cadrul i picioarele
bogat ornamentate. Masa obinuit este larg i bogat ornamental, susinut pe patru picioare
de forme.Legturile picioarelor i cadrul snt ornamentate simetric, dominnd liniile curbe,
volutele n form de S i C.Masa birou este specific acestui stil i prevzut cu opt picioare
in consol fixate prin legturi in X- Sertarele au feele curbe prevzute cu ornamente plane.
Ele snt desprite n plan vertical prin lezene in consol, cu sculpturi proeminente.Comoda
care nlocuiete lada i bufetul, a fost conceput de Boulle n diferite forme constructive i
arhitecturale, cu dou sau mai multe sertare, puternic decorat cu marchetrie.(stilul regence)
Dispare aspctul solemn al barocului fr ,mob devine elegnt cu un confort mai pronuntat.In acest
timp,al trecerii de la st ludovic al 14 lea apar forme de obiecte cu suprafete curbe,deasemenea
a aparut in aces stil cel mai lung picior pt mese si scaune.O carac a acestui stil a fost o
combinatie frumoasa de lemn exotic cu bronz.Obiectele de mobilier devin mai mici,mai usor
de manevrat si mai comode.Din punct de vedere al formelormob caract este linia curbata a
picioarelor,placilor si panourilor.Mob era constr din lemnde stejar,par,lemn unor pomi
fructiferietc.Ornamentatia stilului este alcatuita din scoici sculptte,acanturi asimentrice,motive
chinezesti etc.Comodele-sint cu burta,sprijinite pe picioarem mai scurte impodobite cu
ornamente sculptate ori lucrat in bronz.Mesele de birou-5 sertare in casete,unul central tip
acestui stil.Dulapurile-este mai rar folosit si nu are imortanta decorativa.Spatarele de scaune si
fotol-nu mai sunt acoperite complet cu tapitarii.Dispar legaturile inf ale picioarelor.Baroc
german Caract import-obiectele de mob sunt mai masive si mai grele,cu o ornamentatie mult
mai reliefata ai mai intinsa pe sup lor;multe elemente sunnt preluate din arh;mesele au
picioare masive.Comodele-3 sau 4 serate,fetele curbe.Vitrinele-alcat dintrun corp cu serate la
part inf iar la partea sup un alt corp cu 2 usi.Masa consola-picioare usor
curbate,inalte.Scaunele,fotol-au spatare si sezut alcatuite din impletituri de pai. Barocul n
Olanda Iniial mobilierul era masiv conceput, n volume arhitecturale cu planuri de separaie
realizate de pilatri, lezene, cornie i plci intermediare i decorate cu ornamente specifice
Renaterii trzii.Vitrinele au dou corpuri distincte separate prin plci orizontale.Scaunele snt
realizate ntr-o diversitate de forme i construcii cu sptare mpletite sau tapiate, sau cu
sptare cu lir.Comodele i vitrinele rococoului olandez snt i astzi pe piaa mondial, ele
prezentnd interes permanent.Barocul n AngliaStilul baroc n Anglia prsete mobilierul
masiv executat din stejar, trecnd spre mobilierul zvelt cu multe elemente strunjite. Mobilierul
englez este mi sobru, cu linii drepte dominante, fr extragere a profilelor, ornamentelor i
liniilor curbe.Cabinetul preia forma dulapului francez, iar msua de toalet cu oglind (fig2.16, f) este o pies de mobil caracteristic stilului.Scaunele i canapelele au picioarele
drepte sau uor arcuite, terminate simplu sau sub forma de lab de. animale. Braele snt
curbate, pstrnd linia specific a barocului. Un efect deosebit l realizeaz sptarele, asupra
crora artistul i-a ndreptat toat atenia, obinnd, sub forma unor mbinri de bare sau bare i
panglici , efecte estetice plcute. Vitrinele pstreaz linia barocului cu cele dou corpuri
distincte, sticla uilor fiind faet i fixat n rame fagure.Comoda a fost preluat din
barocul francez, cu o simplificare a formei i n special a ornamentaiei.

164

19.Mobilierul stilului regence.


Stilul Regence. Stilul regenei, denumit uneori rocaille, constituie o perioad de tranziie ntre
grandoarea monumental a curii regelui Ludovic al XlV-lea i farmecul linitit al regelui
Ludovic al XV-lea.Mobilierul devine mai usor si mai intim.In acest stil a aparut cel mai
frumos picior pt mese si scaune. Ornamentele sculptate snt mai fine i n majoritate acoperite
cu aur. Picioarele pieselor de mobil snt de forma piciorului de cprioar terminate n partea
de jos cu o form stilizat de copit, simpl sau combinat cu acanturi.Ornamentele stilului
Regence snt preluate de la stilul Ludovic al XlV-lea, dominnd motivul rocaille" alctuit din
scoici diferite.Piesele de mobilier snt diverse, cuprinznd dulapuri, mese, comode, canapele
pentru edere i pentru odihn scaune, paturi etc.Stilul Ludovie al XV-lea nltur formele
rigide, geometrice din construcia mobilei, lsind libertate liniilor curgtoare, asigurnd prin
aceasta un plus de finee i rafinament. Din punct de vedere istoric, stilul Ludovic al XV-lea
reprezint barocul trziu (rococo), aceasta fiind perioada de strlucire a barocului.O
caracteristic important a stilului este aceea c scoate din nou n eviden structura lemnoas
a mobilei, chiar i n cazul pieselor de mobil de edere i odihn (scaune, paturi, canapele),
pentru a putea prezenta mult mai bine liniile curbe i profilele bogate. Pentru a nu afecta
frumuseea formelor, sistemele de mbinare snt n majoritate ascunse, asigurndu-se astfel
continuitatea liniilor i suprafeelor curbe.Speciile lemnoase utilizate cu predilecie snt :
nucul, fagul, stejarul, paltinul, mahonul, palisandrul, migdalul, trandafirul, n culori naturale
sau colorate (negru, auriu, rou, roz. albastru, violet, verde deschis) i acoperite cu lac.
Tehnicile de baz n decorare snt sculptura, intarsia, marchetria, aurirea suprafeelor,
mbinarea artistic a furnirelor.Ornamentele specifice stilului snt cochiliile de scoici,
ghirlandele de flori i frunze delicate, lujere cu frunze i fructe, toate tratate liber i
fluent.Piesele de mobilier specifice stilului Ludovic al XV-lea sint de o mare varietate, att ca
structur cit. i ca form.Mobila de edere i odihn cuprinde cele mai diverse piese. Scaunul
cu sptarul tapiat ca i fotoliul cu brae au picioarele curbate uor n S, n form de picior de
cprioar, legate n linii fluente de rama ezut respectiv de sptar, legturile dintre picioare (n
H sau n X) fiind complet eliminate. Canapelele,. au ezutul i sptarul tapiate, cu scheletul
vizibil detaabile.ezlongurile i fotoliile canapea, independente sau alturate, formeaz
complexe de mobil specifice stilului. Patul renun treptat la baldachinul cu coloane,
pstrnd ns o consol pe care se monteaz perdele sau draperii.Mesele cuprind o varietate de
forme i construcii, n general impuse de funciile utilitare pe care le ndeplinesc, acestea
fiind legate de cadru prin linii continueComodele regence sin cu burta ,sprijinite de picioare
mai scurte impodobite cu ornamente sculptate ori lucrate in bronz.Dulapul-este mai rar
folosit.Stilul Ludovic al XV-lea, prin frumuseea formelor i ornamentelor, r-mne unul din
stilurile principale, puternic implementate n cultura european i mondial, spre care
productorii de mobil i-au ndreptat permanent atenia.

165

20.Mobilierul stilului rococo.


Acest stil a avut o deosebit importan in dezvoltarea mobilierului artistic, att din
punctul de vedere al funcionalitii sale, cit i din punct de vedere tehnio constructiv,
pentru c in acel timp tmplria artistic a devenit o meserie de cea mai nalt
tehnicitate, cu

reuite constructive i de prelucrare a lemnului. Mobilierul rococo

(Ludovic al XV-lea) are un caracter mal puin oficial, ins este mai intim, adecvat
cerinelor de lux, de comoditate l via uoar, un mobilier care trebuia s satisfac
capriciile i dorinele de frumos ale unei societi mai uuratice, fr greuti material.
Forma obiectelor este dominat de linii i suprafee curbe n mai multe planuri,
realizndu-se astfel o mare varietate de forme, pline de elegan i fantezie, foarte
graioase i confortabile.Aspectul exterior al mobilierului est total decorativ, iar
construcia lui este foarte ingenios .Structura mobilierului Ludovic al XV-lea a fost
marcat ndeosebi de o tehnic de execuie foarte dezvoltat pentru acel timp care
a influenat putemic toate stilurile moderne urmtoare. Obiectele de odihn cum
slnt fotoliile i canapelele au pe brae o pern de tapierie pentru confort. Unele
brae de canapele tapiate erau ntoarse in afar in forma gndol. Unele obiecte
cum snt comodele, mesele de scris i altele au panourile curbe n dou planuri,
orizontal i vertical iar picioarele, de asemenea curbe, se prelungesc pn sub
plaC, luind forma curb a feei obiectului, iar la partea inferioar trecerea de la
picior la cantul inferior al feei obiectului este continuarea i racordarea curburii
piciorului cu cea a obiectului, fr a fi vizibil mbinarea acestora.Sptarele
scaunelor i fotoliilor erau curbe dup forma corpului omenesc, mai scunde dect
n stilul baroc.Comodele cu burt au faa sertarelor decupat dup curbura
lezenelor sau picioarelor, iar cantul inferior al ultimului sertar este decupat cu linii
curbe, care formeaz linia curb a obiectului. Mesele, Comodele i sertarele au
adesea plcile din marmur.Materialele de tapierie folosite erau: catifea, stofe,
mtsuri de culori deschise precum i arcuri metalice. Obiecte de mobilier
caracteristice stilului -Comoda are panourile uilor i sertarelor curbe, cu picioarele
curbe prelungite pin sub plac. Comoda este mpodobit cu profiluri
decorative.Aceste
comode erau lucrate din lemn de mahon, nuc sau palisandru,
166

finisate prin lcuire, cu plci de marmur profilate pe canturi mpodobite cu


sculpturi aurite pe picioare, deosebit de apreciate in acel timp. Forma lor a fost de
dou feluri: comoda cu picioare nalte, curbe, in acolad i dou sertare suprapuse
i comoda cu burt cu trei sertare.Mesele au avut o mare varietate de forme i
ntrebuinri, sint mai uoare, cu dimensiuni mai reduse.Mesele de sufragerie nu au
avut o ntrebuinare frecvent.Au aprut i s-au construit in acel timp numeroase i
variate tipuri de mese mici, care pot fi uor manevrate i plasate dup cerine.
Dintre acestea pot fi amintite:mese de joc;mese pentru servit ptrate, rotunde sau
triunghiulare;mese de scris cu sertare i o plac care se poate trage;mese de lucru
cu sertar;mese pentru toalet ;mesele consol ,masa de birou pentru femei;birou
cu plac plan, biroul cu cilindru i u rabatabil in cilindru, biroul
capuchin;biroul secretar.Scaunele au sptarul curbat dup spatele corpului
omenesc, cu mbinri invizibile ntre elementele verticale i ceie orizontale.Partea
central a sptarului era mascat cu un mic ornament sculptat In form de scoic,
volute i acanturi foarte fine sprijin obiectul.Cele mai cunoscute tipuri de fotolii
snt urmtoarele:fotoliul in cabriolet ; fotoliul Bergre; fotoliul de birou era un
obiect specific l original al acestui stil.
fotoliul pentru toalet,canapelele tapiate obiecte de ezut;fotoliul canapea Patul
acestui stil a avut dou variante: pat pentru odihn i pat pentru alcov, care era acoperit
cu baldachin i perdele.
Din toate cele artate se poate aprecia c acest stil Ludovic al XV-lea, numit i rococo, a
realizat in construcia mobilierului o adevrat revoluie, prin procedeele tehnice
constructive, prin frumuseea formelor i a ornamentaiei sale, prin destinaia i
funcionalitatea obiectelor de mobilier pe care le-a creat devenind un model de graie i
frumusee, care a influenat arta mobilei.n multe pri ale lumii.

167

21.Stilurile clasicismului in mobilier.


Descoperirea oraelor romane Herculeanum i Pompei de sub cenua Vezuviului, i a mormintelor unor
faraoni din Egipt, aduce un nou val n compartimentele de concepie i execuie din arhitectur i
mobil. Barocul, n special forma tirzie (rococo), foarte ncrcat din punct de vedere al ornamentaiei
este abandonat, incercndu-se reveniri la arta simpl greco-roman.
Casicismul n Frana-Clasicismul francez cuprinde trei perioade distincte :
perioada domniei regelui Ludovic al XVI-lea ;
perioada revoluiei burgheze ;
perioada imperiului lui Napoleon.
Mobila stilului Ludovic XVI renun la liniile curbe, revenind la simetrie n construcie i
ornamentaie. Formele geometrice i liniile drepte recapt importan in definirea formelor i
ornamentaiei pieselor de mobil. Liniile fluente, continue, specifice barocului snt abandonate, aa
nct noul stil prezint structura constructiv a mobilei prin zone vizibile de mbinare a
elementelor.Mobila stil Ludovic XVI are tendine spre forme miniaturale, logice, strict necesare.
Ornamentele rezult dintr-o mbinare a motivelor antice romane i greceti cu cele. egiptene i
chinezeti..Tehnicile de realizare a ornamentelor sint sculptura, marchetria i pictura pe lemn.
Picioarele mobilierului stil Ludovic XVI snt. lungi, drepte i uoare, cu seciune circular sau
poligonal, avnd forma de coloane care se subiaz n partea de jos.Cadrele de rezisten ale meselor,
scaunelor i fotoliilor snt formate. din elemente drepte, uneori fiind folosite i legturi fa curbate sau
pentru mesele mici chiar cadre ovale sau rotunde .Comodele snt realizate sub form divers, cu plci
dreptunghiulare sau semirotunde, realizate din marmur alb sau gri. Paturile lucrate din lemn colorai,
au capetele de obicei tapiate, mrginite de, colonete sau statui, ca o prelungire a
picioarelor.Stilul Directoire reprezint stilul de tranziie ntre Ludovic al XVI-lea i Empire, creat n
perioada revoluiei franceze i a directoratului, cnd are loc o orientare a artelor plastice spre forme ct
mai simple i severe, care s corespund idealului de via propagat de revoluie. Mobilierul este
simplu att ca form ct i ca decorare i nu a meninut interesul productorilor de mobil.
Stilul Empire. Mobilierul de depozitare are forme arhitecturale cu frontoane i cornie antice i
coloane cu capiteliu.Mobilierul de edere (scaune, fotolii) are sptarele gondolate, iar n cazul
canapelelor braele snt inegale i gondolate. Paturile pstreaz aceeai linie in execuia capetelor,
revenind baldachinul sub form de cort militar.Mesele dreptunghiulare au patru picioare sub
form de ca riatide, ntre care snt dispuse picioare sub form de coloan, toate prinse pe tlpi masive
legate longitudinal cu o travers decorat cu vase ornamentale sau grupuri statuaro. Cadrul mesei este
masiv i decorat cu ornamente repetative (meandre, mpletituri de flori i frunze etc). Mesele rotunde
sau ovale au plcile susinute pe picioare sub form de coloane cu seciune rotund sau prismatic,
consolidate prin legturi sau plci inferioare .Dulapurile i comodele au suprafee plane cu lezene sub
form de coloane cu seciune prismatic sau rotund, iar picioarele sub form de lab de leu.
Suprafeele plane snt mpodobite cu palmete, ghirlande, cununi de laur,
figuri de sfinci
etc.Speciile lemnoase utilizate snt cele indigene (paltin, cire, frasin) i exotice (mahon rocat, abanos,
lmi).Clasicismul n Anglia-Sobrietatea antichitii greco-romane a gsit n Anglia un teren prielnic,
aa nct noul curent, introdus n mobil de fraii A d a m (avnd la baz elementele structurale ale
stilului Ludovic al XVI-lea adaptate specificului englez), s-a impus destul de repede. Mai trziu
clasicismul englez a fost preluat i dezvoltat de ali doi creatori de mobil, George H e p p 1 e w h i t e
i T h o m as She r a t o n, aa nct diversitatea pieselor de mobil este foarte mare, pstrnd specificul

concepional al creatorilor si mobila Adam folosete cu predilecie ornamentele de provenien grecoroman, realizind o mbinare ntre diferitele tehnici de decorare (sculptur, intarsie, pictur) pe aceeai
pies de mobil.S-a folosit cu predilecie lemnul de mahon masiv sau n furnire, ornamentele fiind
realizate din culori deschise, contrastante cu culoarea rocat a fondului.Mobilierul pictat cu ghirlande
i medalioane este specific stilului, comodele i dulapurile realizate de fraii Adam constituind piese
de inspiraie pentru muli creatori de mobil.Tapieria este realizat din stofe simple n
dungi.S h e r a t o n este autorul a noi piese de mobilier mult mai apropiate de trebuinele umane din
vremea sa. Caracteristic mobilierului Sheraton snt liniile drepte. Mesele de lucru, biroul pentru dame.
mesele de cusut i pentru joc snt piese de mobil specifice stilului..
Clasicismul n Germania-n mediile burgheze se dezvolt stilul Biedermeier, ca o interpretare
german a clasicismului. Concepia i realizarea mobilierului n clasicismul german are n vedere
simplificarea formelor i ornamentaiei i folosirea n construcie a speciilor indigene (acoperite cu
specii exotice), aa nct s rezulte un mobilier ieftin, accesibil pturilor largi ale burgheziei. Este
folosit lemnul de cire, frasin, par colorat n nuane maronii, att sub form masiv ct i sub form de
furnir. Mahonul este folosit cu predilecie sub form de furnire.Mobilierul stilului Biedermeier conine
aceeai structur a garniturilor ca i cel din zilele noastre. Formele simple i mai puin ornamentate l
face foarte tehnologic, aa nct stilul a pstrat interesul pn n zilele noastre.Dulapul este de
construcie simpl, paralelipipedic, pereii laterali i uile snt plane, neornamentate, realizate sub
form de ram cu tblie. n cazul tbliilor false se utilizeaz i placi decorative pentru
fixare.Canapeaua si scaunele au braele i sptarele arcuite uor, executate din elemente curbate, sau
sub form de lir. Tapiarea se realizeaz cu stofe vrgate sau nflorate.Mesele cu plcile
dreptunghiulare, ptrate, rotunde sau ovale au picioarele drepte sau curbate, fixate pe tlpi sau pe plci.
S-au folosit i construcii de mese cu picioare laterale sub form de lir, legate prin traverse
longitudinale.Patul foarte asemntor clasicismului francez dar mai simplu decorat, pstreaz forma
gondolat a capetelor.Biroul(devine o pies de mobilier util i de aceea i se acord o atenie deosebit,
rezultnd o diversitate constructiv. Linia general este definit de existena sertarelor, cutiilor i a
corpurilor interioare. Ornamentele dominante snt cele de natur vegetal, stilizate (flori, frunze,
coroane, rozete, crengue cu flori vii) i mai puin cele de origine animal (lebede, psri, grifoni).
Ornamentele aplicate din bronz se realizeaz din table ambutisate.
Clasicismul trziu n Frana-Stilurile clasice dezvoltate n perioada clasicismului au creat, n toate
rile europene, mobilierul zilelor noastre", urmrind, n general, formele simplificate, ornamentele
strict necesare i reduse ca dimensiuni, aa incit s se poat obine un mobilier mai ieftin, accesibil
pturilor largi ale populaiei. Dup anul 1840 clasicismul este ndeprtat de pe linia modei, de ctre
noul curent clasicismul trziu" sau noul rococo.Dulapul de haine sau de vase este de dimensiuni
mici, n general cu o u, la care domin suprafeele plane.Servanta (bufetul) utilizat pentru expunerea
porelanurilor se compune dintr-o comod cu ui la partea inferioar, peste care se aaz un corp superior deschis (cu polie), sub form de raft.Comodele renun la sertare, folosind numai Uile plane, fr
ornamente realizate prin intarsie.Mesele de scris capt importan deosebit, fiind prevzute cu
multe sertare aezate atit sub ct i deasupra plcii. Picioarele revin la forma barocului, fiind suple, cu
linii fluente i se termin n forme stilizate.
22. Clasicismul francez. Mobilierul stilului ludovic al 16

Mobila stilului Ludovic XVI renun la liniile curbe, revenind la simetrie n construcie i
ornamentaie. Formele geometrice i liniile drepte recapt importan in definirea formelor i
ornamentaiei pieselor de mobil. Liniile fluente, continue, specifice barocului snt abandonate, aa
nct noul stil prezint structura constructiv a mobilei prin zone vizibile de mbinare a
elementelor.Mobila stil Ludovic XVI are tendine spre forme miniaturale, logice, strict necesare.
Ornamentele rezult dintr-o mbinare a motivelor antice romane i greceti cu cele. egiptene i
chinezeti. Alturi de meandre, capetele de berbec, vulturii romani i cornuri ale. abundenei, inspirate
din antichitatea greco-roman, se mai folosesc pentru decorare tolbele cu sgei, torele aprinse i flori
de cmp aezate n couri sau mpletite n ghirlande i coronie . Forma ob.de mob. este mai simpl
dect n rococo, ns cu proporii armonioase, elegant i echilibrat. Valoarea artistic i constructiv a
stilului se remarc prin echilibrul su decorativ. Structura mobilei este conceput i realizat printr-un
echilibru plcut ntre aspectul decorativ i cerina funcional. Picioarele mob. sunt elemente
importante de stil, lungi, drepte uoare. Ornamentaia mob. este lucrat cu un deosebit profisionalizm,
subliniind elegana i simetria. Influena clasic a artei antice greco rom. sa evedeniat n construcia
i ornamentarea mob., prin folosirea pilatrilor, miandrilor. Mobila stilului Ludovic XVI renun la
liniile curbe, revenind la simetrie n construcie i ornamentaie. Formele geometrice i liniile drepte
recapt importan in definirea formelor i ornamentaiei pieselor de mobil. Liniile fluente, continue,
specifice barocului snt abandonate, aa nct noul stil prezint structura constructiv a mobilei prin
zone vizibile de mbinare a elementelor.Mobila stil Ludovic XVI are tendine spre forme miniaturale,
logice, strict necesare. Ornamentele rezult dintr-o mbinare a motivelor antice romane i greceti cu
cele. egiptene i chinezeti. Picioarele mobilierului stil Ludovic XVI snt. lungi, drepte i uoare, cu
seciune circular sau poligonal, avnd forma de coloane care se subiaz n partea de jos. Canelurile
longitudinale sau nfurate elicoidal, gulerele decorative i profilele transversale snt elemente
specifice stilului.Sptarele scaunelor, fotoliilor i capapelelor snt ovale, rotunde sau dreptunghiulare,
totdeauna ncadrate cu elemente sculptate sau profilate.Comodele snt realizate sub form divers, cu
plci dreptunghiulare sau semirotunde, realizate din marmur alb sau gri. Lezenele snt puternic
profilate i sculptate, realiznd asamblri sub unghi de 45 cu pereii laterali. Prin modificarea
comodelor s-au realizat servantele, piese de mobil cu lungimi mai mari, prevzute cu sertare, polie
etc.Biroul cilindru este o pies de mobil specific stilului,prevzut cu ui laterale i sertar central,
desprite prin lezene bogat ornamentate. Capacul este realizat sub form de rulou sau u rabatabil in
sfert de cere.Paturile, lucrate din lemn colorat, au capetele de obicei tapiate, mrginite de, colonete
sau statui, ca o prelungire a picioarelor.ifonierul sa format prin suprapunerea pe comod a
unui corp de mob.format din 6 sertare. Secretarul ob. cu 2 ui inferioare i 1 rebatabil. Mese pt
sufrag. ncepe sa fie utiliz. are forma oval sau rotun. Vitrina este un ob. nou, are forma unui dulap
avnd sertare. Scaunele din lemn de nuc, fag, mahon vopsit sau aurit. Picioarele decorate, sptarele
au avut o varietate de forme rotunde ovale, patrate , n forma de lir. Fotoliile erau frumoase cu
aspect decorativ i cu proporii plcute ale elementelor constructive si decorative. Unele fotolii aveau
n loc de brae 2 urechi mari care se prelungeau pe ezut. Canapeaua se asemna cu fotoliile,
sptarele de forme dreptung. sau ovale. Braele erau tapiate. ezutul avea cadrul lemnos vizibil si
prelucrat cu motive ornamentale repetate.

23. Mobilierul stilului empire.


Dup instaurarea dictaturii militare a lui Napoleon i dup victoriile strlucite
repurtate de acesta n aciunea de constituire a imperiului, orientarea artelor

are n vedere glorificarea puterii imperiale i a victoriilor militare. Din aceast


cauz, stilul Empire nu este un stil natural, ca rezultat al cutrilor artitilor i
a tendinelor artelor n evoluia lor fireasc ; el este un stil artificial, realizat
prin dogme i direcii impuse, comandate.Stilul Empire readuce interesul i
preocuparea pentru latura artistic a mobilierului baroc, srcit n perioada
directoratului, meninnd linia constructiv i motivele decorative antice
greco-romane i egiptene.Ornamentele dominante snt cele sculptate n ronde
bosse (cariatide, atlani, capete i picioare de lei, sfinci), dispuse pe
elementele de susinere, precum i ornamentele aplicate-realizate din bronz
cizelat i aurit. Pe suprafeele plane se folosesc pentru ornamentare embleme
cu arme i litera N lucrat n bronz aurit, nconjurat cu ornamente sub form
de coronie. Lezenele i picioarele snt decorate cu palmete sculptate n relief
plan sau realizate prin ncrustaie.Ob.de mob. cele mai obinuite din acest stil:
cele de sezut si odihna, cabinet, commode, mese , dulap, paturi. Scaunele au
avut elem. constructive mai masive dect n stilurile clasice franc. si englez,
mai greoaie, cu sptarul dreptungh. ezutul era tapiat, iar cadrul vizibil
neacoperit cu tapierie. Braele erau drepte susinute de sfinci sculptai.
Fotoliile - mai largi si mai adnci, ezutul puin mai scund, braele drepte fr
curburi, complet tapiate. Canapelele - cu 2 capete gondolate spre exterior ,
spatarul drept , picioarele erau scurte, i terminate cu labe de leu. Mesele
erau rot. sau dreptun. mari si masive, cu picioarele sculptate in forma de
cariatide. Comoda aveau o form presmatic mai greoaie cu supraf. plane cu
2 ui i 2 sertare. Patul avea 2 capete mrginite cu picioarele sculptate la
partea superioar cu cap de sfinx. iar jos lab de leu. Dulapurile i comodele
au suprafee plane cu lezene sub form de coloane cu seciune prismatic sau
rotund, iar picioarele sub form de lab de leu. Suprafeele plane snt
mpodobite cu palmete, ghirlande, cununi de laur,
figuri de sfinci
etc.Speciile lemnoase utilizate snt cele indigene (paltin, cire, frasin) i
exotice (mahon rocat, abanos, lmi). Finisare mob. sa fcut n general cu
lacuri de culori inchise, chiar negre.
24. Mobilierul stilului englez
St. se caract. prin mbinarea armonioas ntre linii drepte i curbe. Sau folosit motive decorative pictate sau
aurite. O alt caracteristic import. a acestui st. a fost caracterul utilitar.

Scaunele aveau de obicei spatarul fara tapierie, fiind construit n form dreptunghiular, cu picioarele din
spate formnd i cadrul sptarului, cu legturi transversale, iar la partea superioar o legtur fronton sau
un sul profilat prin strunjire. Uneori sptarul era puin curbat ctre exterior pentru a cuprinde mal comod
forma corpului omenesc, partea superioar o legtur lat curb, iar partea central un panou mai ngust
de asemenea curb. ezutul tapiat cu cadrul lemnos vizibil iar picioarele de form prismatic, uor evazate
la partea lor inferioar, pentru o mai bun stabilitate a scaunului. Fotoliile Adam erau uoare, mai puin
tapiate, cu forme specifice engleze i anume: sptarul format din picioarele din spate i dou traverse, cea
superioar mai lat, ambele uor mpodobite cu 2-3 rozete sculptate. Canapeaua stilului Adam a fost
deosebit de cea Ludovic alXVI-lea ca form i construcie, deoarece sptarul ei era puternic curbat in
dou acolade simetrice, cu un ornament central n form de blazon rotund. Sptarul se monta pe ezut,
deci nu era desprit de acesta i ntotdeauna frumos tapiat.. Braele aveau forma unor gondole, care se
formau n fa prin prelungirea cadrului pe brae in aceast form curbat de gondol, cu partea lemnoas
neacoperit de tapierie, braele fiind tapiae.Mobilierul Adam a mai creat i unele mese birouri, cu dou
corpuri latetale prevzute cu ui.Varianta Hevplewihtte a stilului clasic englez are mai mare elegan a
formelor, cu mai multe linii curbe, dar cu ornamentaii mai restrinse. Formele ovale, rotunde, dar mal aIes
cea de parabola la sptare au fost specific. De fapt, scaunele Hepplewhite au cele mii originale, delicate
dar rezistente elemente constructive. Scaunele aveau ezutul tapitat. sptarul format din picioarele din
spate. Picioarele din spate puin curbate ctre soae pentru a forma o uoar nclinare a sptarului. Fotoliile
aveau aceeai form i structur ca i scaunele. Sptarul era construit puin curbat in planul su vertical,
pentru comoditate.Braele erau formate din aceleai elemente subiri profilate longitudinal ca i cele ale
sptarului, neaeoperite de tapierie. Scaunele (sheraton) ezutul era tapiat, picioare din spate putin
curbate. Fotoliile aveau aceias forma si struct.ca scaunele. Pe brae au fost tapiate cte o pern. ezutul n
forma trapez. Mesele realizate pt scopuri bine stabilite, practice, elegante, usor de manevrat. Dulapurile
concepute pt pastr. imbrac. , aveau 2 usi formate din rame cu tblii. Paturele aveau 2 capete. Stilulul
regency sau creat scaune si fotolii cu scaune cu picioarele din spate si fata curbate. Spatarul simplu
format din picioarele din spate. ezutul simplu putin curbat. Canapeaua cu multe linii curbe la spatar, la
brate si picioare. Spatarul, ezutul si bratele erau strins legate unele de altele. Masa- avea plac dreptungh.
sau oval, montat pe un picior si o talpa triunghiul. sau 4 picioare in acolada. Masa de sufragerie are
placa dreptungh. rotungita la coluri. Dulapurile- adaptate cerintelor de utiliz. practic. Forma lui era
simpl din linii drepte si supraf. plane, nu avea picioare, doar un soclu masiv. n concluzie st. clasice engl.
au avut o foarte interesanta dezv. au avut o larg raspindire n societatea engleza.

25. Mobilierul clasicismului german


Sub influena revoluiei burgheze din Frana se pune capt, n
Germania, artei oficiale, de curte, mbrindu-se noua orientare

simplificatoare, cu influene antice.n mediile burgheze se dezvolt


stilul Biedermeier, ca o interpretare german a clasicismului.
Concepia i realizarea mobilierului n clasicismul german are n
vedere simplificarea formelor i ornamentaiei i folosirea n
construcie a speciilor indigene (acoperite cu specii exotice), aa nct
s rezulte un mobilier ieftin, accesibil pturilor largi ale burgheziei.
Este folosit lemnul de cire, frasin, par colorat n nuane maronii, att
sub form masiv ct i sub form de furnir. Mahonul este folosit cu
predilecie sub form de furnire.Mobilierul stilului Biedermeier
conine aceeai structur a garniturilor ca i cel din zilele noastre.
Formele simple i mai puin ornamentate l face foarte tehnologic, aa
nct stilul a pstrat interesul pn n zilele noastre.Dulapul este de
construcie simpl, paralelipipedic, pereii laterali i uile snt plane,
neornamentate, realizate sub form de ram cu tblie. n cazul
tbliilor false se utilizeaz ipci decorative pentru fixare.Canapeaua i
scauneleau braele i sptarele arcuite uor, executate din elemente
curbate, sau sub form de lir. Tapiarea se realizeaz cu stofe vrgate
sau nflorate.Mesele cu plcile dreptunghiulare, ptrate, rotunde sau
ovale au picioarele drepte sau curbate, fixate pe tlpi sau pe plci. Sau folosit i construcii de mese cu picioare laterale sub form de lir,
legate prin traverse longitudinale.Patul foarte asemntor
clasicismului francez dar mai simplu decorat, pstreaz forma
gondolat a capetelor.Biroul devine o pies de mobilier util i de
aceea i se acord o atenie deosebit, rezultnd o diversitate
constructiv. Linia general este definit de existena sertarelor,
cutiilor i a corpurilor interioare. Ornamentele dominante snt cele de
natur vegetal, stilizate (flori, frunze, coroane, rozete, crengue cu
flori vii) i mai puin cele de origine animal (lebede, psri, grifoni).
Ornamentele aplicate din bronz se realizeaz din table ambutisate.

26. Mobilierul stilului biedermaier


Caracteristicile principale ale acestui stil snt:formele simple ale
elementelor constructive, suprafeele plane conturate cu uoare
linii curbe n combinaie cu linii drepte, fr profile i fr

ornamentaie sculptat, ci numai una plan, redus, realizat prin


fileuri i intarsie. Structura mobilierului a fost evideniat printr-o
excepional precizie de execuie, acurate i planeitate perfect a
suprafeelor furniruite cu mahon, cire i nuc. Unele obiecte de
mobilier au avut n acest stil o ntrebuinare deosebit fa de
stilurile trecute cum au fost comodele i vitrinele.Pt. ob. de ezuta
a existat o preocupare deosebit realizinduse o mare varietate de
scaune si scaune cu brae. Scaune-au sptarul in evantai, oval sau
tapiat. Picioare din fata erau prismatice. O alta caract. a acestui st.
au fost tapiriile realizate cu stofe de culoare mai inchisa. Mesele
cu plac dreptungh., patrata, ovala, sau rot. Picioarele erau curbe,
strunjite sau poligoane. Dulapurile erau simple cu o corni
dreptungh.si un soclu pe care se montau Picioarele scurte.
Paturile aveau capetele in forma de rama cu tblii. In concluzie,
stilul Biedermaier a fost caracterizat prin funcionalitate,
simplitate, uor curbat, a folosit lemn preios, a fost lucrat cu o
excepional profesionalitate.Dup stilul Biedermaier s-au fcut
multe incercri pentru renvierea stilului rococo, empire,
renatere.S-au succedat astfel mai multe curente in aceast
ncercare, cum a fost curentul Secession". Au aprut influene din
arhitectur in forma mobilierului cum a fost cea cubist, cnd s-au
folosit in construcia mobilei unghiuri pronunate, rotunjite sau in
planuri tiate, cu cornie i socluri retrase fa de suprafeele
obiectului, care se sprijinea direct pe soclul fr picioare. Ca
elemente decorative pt mob. sau folosit elem. vegetale stilizate si
sculptur cu un relief uniform. Scaunele au primit un plus de
confort prin tapierie care imbraca ezutul, sptarul si braele.
27.Mobilierul european in sec XIX.eclectica si pseudostilurile.
In paralel cu revenirea stilului neoclasic in prima jumatate a secolului XIX mai multe stiluri au
revenit de asemeni in atentia publicului. Revenirea. Goticul era admirat de multi ca o reactie
impotriva clasicului, iar de altii ca un stil de inspiratie crestina care era de preferat celui inspirat
de spiritualitatea pagana a grecilor si romanilor. Mai mult, entuziasmul romatic prefera

atmosfera creata de ruine si asimetrie, in timp ce in cealalta tabara exista o puternica inclinare
spre designul echilibrat si riguros, cu o anumita dimensiune religioasa.Renasterea RococoDesignerii care doreau o revenire a elegantei au avut o cu totul alta abordare. Incepand cu 1820
stilul rococo din secolul precedent a servit ca sursa de inspiratie pentru revneirea in
actualitate - mai mult o reinterpretare - a stilului rococo parizian. Renasterea rococo s-a bucurat
de popularitate inclusive in Europa.
Revenirea Renascentismului-Pana in deceniul al saselea al secolului XIX stilul rococo
incepuse sa intre din nou in uitare, dar spre surprinderea multora a s-a impus in forta un curent
puternic marcat de valorile renascentiste. Renasterea a fost definita de aceasta data intr-un sens
mai larg, care includea motive neoclasice in afara celor bazate pe traditia Renasterii franceze.
Unii au preferat creatii inspirate de perioada lui Ludovic XVI, dar noul stil a fost caracterizat in
principal de forme cu linii drepte, realizate in lemn intunecat la culoare si decorat cu incrustatii,
sculpturi si decoratiuni lineare incizate. Exemplele realizate de artizanii europeni le-au depasit
in eleganta pe cele americane.
Mobilierul Art Nouveau
Patronat de miscarea Arts and Crafts, stilul art nouveau s-a manifestat intre 1890-1910 in toate
domeniile artelor decorative. Art nouveau poate fi caracterizat ca un stil inspirat de formele
organice care dau impresia miscarii, exemplificata prin celebra linie curba care poate fi
intalnita in multe lucrari art nouveau. In mobilier primele creatii de gen erau cele relaizate de
arhitectii belgieni Henry van de Velde si Victor Horta, care si-au decorat interioarele cladirilor
la care au lucrat cu piese create pentru a se potrivi cu formele arhitecturale curbe, sinuoase. In
Franta, arhitectul Hector Guimard, care in 1900 a realizat statiile de metro din capitala
franceza, a creat piese de mobilier asimetrice, cu forme libere si sculpturi bogate.
Emile Galle, specializat pe lucrari in sticla si foarte cunoscut in epoca, a creat unele dintre cele
mai opulente piese de mobilier art nouveau, in care predominau ornamentele florale. Louis
Majorelle a creat mobilier de lux, inspirat de formele naturii, si a devenit un important designer
de art deco dupa cel de al doilea razboi mondial. Arhitectul scotian Charles Rennie Mackintosh
a oferit o interpretare foarte personala a curentului, realizand mobila de o mare frumusete,
foarte cautata. Piesele standard erau realizate din stejar vopsit in alb, cu incrustatii elegante si
elemente din metal sau sticla pictata, care alcatuiau forme abstracte de plante.

28.Mobilierul sec XX.Caracteristica generala.Periodizare.


Reforma si revolutia in arta, inclusiv in domeniul mobilierului, au marcat noul
secol. Printre principalii promotori ai schimbarii s-au numarat arhitectul si
designerul austriac Josef Hoffmann, care, alaturi de alti colegi de generatie, a fondat
Vienna Sezession in 1903. Aceasta a produs, printre alte tipuri de arte decorative,

mobilier de forme cubice, care contrastau radical cu stilul impus de art nouveau,
amintind mai curand de modelele lui Mackintosh, foarte admirate de grupul
vienez. Era foarte folosit unghiul drept, iar detaliile erau deosebit de austere.
Sezessionstil a fost precursorul a doua curente majore ale secolului XX : Bauhaus
si art deco.
Mobilier Bauhaus
Stilul Bauhaus, a fost fondat in 1919 la Weimar de catre arhitectul german
Walter Gropius, fiind o importanta scoala de arta si arhitectura care s-a dovedit
una dintre marile influente care au decis dezvoltarea artei in secolul XX.
Mobilierul clasic contemporan, inca in productie, era realizat de unii dintre cei
mai faimosi arhitecti, Marcel Breuer si Ludwig Mies van der Rohe. Breuer a creat
faimosul fotoliu "Wassily", din tuburi de otel placat cu crom si textile, iar in 1928
a lansat si seria foarte imitata ulterior de scaune din tuburi de otel intr-un cadru de
lemn.
Mies a creat celebrul scaun Barcelona, o adevarata capodopera din doua cadre in
forma de X din benzi de otel cromat si perne patrate din piele in 1929. Scopul
ambilor arhitecti era de a oferi mobilier de buna calitate pentru productia de serie,
dar si placut din punct de vedere estetic.

Mobilierul Art Deco


Curentul Art deco, desi numele este inspirat din expozitia din arte decorative de la
Paris din 1925, isi are inceputurile in prima decada a secolului XX, in special in
formele geometrice Sezessionstil. O puternica influenta a reprezentant-o si
preocuparea din curentul Bauhaus pentru folosirea de noi materiale in productia
de mobilier.
Stilul art deco a rezistat pe piata pana in 1939, revenind in atentia publicului in
perioada 1970-1980. Cei mai importanti designeri art deco au fost francezi : Louis
Majorelle, Andre Groult, Pierre Chareau si Jacques Emile Ruhlmann. Piesele
realizate de ei aveau o bogatie datorata in principal executiei deosebite - lemn de
esente rare, cu finisaje luxoase si incrustatii din materiale exotice precum fildesul,
alcatuind designuri abstracte, angulare - si formele geometrice indraznete. Stilul a
cazut repede in desuetudine din cauza productiei de masa de proasta calitate.
Mobilierul scandinav

Unele dintre cele mai admirate piese de mobilier au fost cele realizate in
Scandinavia, mai ales dupa cel de al doilea razboi mondial. Dintre numerosii
designeri care au facut istorie in domeniu cei mai cunoscuti au fost arhitectul
finlandez Alvar Aalto si designerul danez Arne Jacobsen, care au realizat mobile
din lemn laminat cu proportii impresionante si foarte potrivite pentru productia de
masa.

Mobilierul american in secolul XX


Pana in 1946 designerii din SUA erau, cu putine exceptii, depasiti de rivalii
europeni si foarte influentati de acestia. Pana in 1939 miscarea americana arts-andcrafts a dus la infiintarea a numeroase ateliere si mici fabrici, precum cea condusa
de Gustav Stickley. Acesta a lansat stilul misssion, bazat pe vechiul mobilier
spaniol. In fabrica lui au fost construite intre 1900-1913 piese din stejar, cu linii
drepte, simple si gandite strict pentru utilitarism, decoratiunile fiind limitate.
Fabricile americane au preluat ideea si au inceput productia de masa a pieselor care
imitau stilul lui Stickley. Cu exceptia creatiilor lui Louis Comfort Tiffany, care a
creat mobilier mai mult pentru sine, Statele Unite nu au produs mobilier art
nouveau deosebit. Art deco s-a bucurat de un mai mare succes in America, in buna
parte datorita productiei de masa, chiar daca rezultatele erau de slaba calitate. Un
exemplu notabil au fost lucrarile realizate in atelierul lui Donald Deskey, care in
1932 a creat interioare art deco si mobilier pentru Radio City Music Hall in New
York City. Arhitectul american Frank Lloyd Wright a realizat si mobilier, care din
cauza aspectului poate fi foarte greu incadrat intr-o anumita categorie, deoarece
acesta il realiza subordonandu-l in intregime designului cladirii. Wright a introdus
si conceptul de mobilier incastrat in arhitectura.

29.Mobilieru stilului Art Nouveau.


Patronat de miscarea Arts and Crafts, stilul art nouveau s-a
manifestat intre 1890-1910 in toate domeniile artelor decorative.
Art nouveau poate fi caracterizat ca un stil inspirat de formele
organice care dau impresia miscarii, exemplificata prin celebra
linie curba care poate fi intalnita in multe lucrari art nouveau. In

mobilier primele creatii de gen erau cele relaizate de arhitectii


belgieni Henry van de Velde si Victor Horta, care si-au decorat
interioarele cladirilor la care au lucrat cu piese create pentru a se
potrivi cu formele arhitecturale curbe, sinuoase. In Franta,
arhitectul Hector Guimard, care in 1900 a realizat statiile de
metro din capitala franceza, a creat piese de mobilier asimetrice,
cu forme libere si sculpturi bogate.
Emile Galle, specializat pe lucrari in sticla si foarte cunoscut in
epoca, a creat unele dintre cele mai opulente piese de mobilier art
nouveau, in care predominau ornamentele florale. Louis Majorelle
a creat mobilier de lux, inspirat de formele naturii, si a devenit un
important designer de art deco dupa cel de al doilea razboi
mondial. Arhitectul scotian Charles Rennie Mackintosh a oferit o
interpretare foarte personala a curentului, realizand mobila de o
mare frumusete, foarte cautata. Piesele standard erau realizate din
stejar vopsit in alb, cu incrustatii elegante si elemente din metal
sau sticla pictata, care alcatuiau forme abstracte de plante.Anul
1900 este un reper incarcat de symbolism,care reprezinta o piatra
de hotar in istoria mobilierului.Art Nouveau este un nume preluat
de le numle unui magazine deschis in 1895 la Paris.Fundalul
social-cultural in care apare Art Nouveau este unul care se schimba
rapid.

30.Mobilierul stilului Art Deco.


Curentul Art deco, desi numele este inspirat din expozitia din arte decorative de la Paris
din 1925, isi are inceputurile in prima decada a secolului XX, in special in formele
geometrice Sezessionstil. O puternica influenta a reprezentant-o si preocuparea din
curentul Bauhaus pentru folosirea de noi materiale in productia de mobilier.
Stilul art deco a rezistat pe piata pana in 1939, revenind in atentia publicului in perioada
1970-1980. Cei mai importanti designeri art deco au fost francezi : Louis Majorelle, Andre

Groult, Pierre Chareau si Jacques Emile Ruhlmann. Piesele realizate de ei aveau o bogatie
datorata in principal executiei deosebite - lemn de esente rare, cu finisaje luxoase si
incrustatii din materiale exotice precum fildesul, alcatuind designuri abstracte, angulare - si
formele geometrice indraznete. Stilul a cazut repede in desuetudine din cauza productiei de
masa de proasta calitate. Art Dco, o explozie a luxului francez in plin stil modernist
international in perioada interbelica. Dupa pagubele Primului Razboi Mondial, pentru a
implini cererea de locuinte ieftine, arhitectura si artele utilitare adoptasera noua conceptie
"functia creeaza forma". Ambientul incarcat cu sinuoase vegetale ale stilului precedent, Art
Nouveau, de la 1900, fusese inlocuit cu suprafetele plane, curate, ale cuburilor rezultate din
turnarea betonului armat sau din carelajele din metal si sticla. Modernismul - asa cum era
inteles in Germania de Scoala Bauhaus, in Olanda "De Stijl" sau in Franta de Le Corbusier insemna realizarea unor prototipuri multiplicabile industrial in serii mari si la un pret ieftin,
avand drept calitati estetice armonia proportiilor, a volumelor mari si a culorilor plate.
Reactia productiei de lux din Franta s-a manifestat rapid, prin organizarea in 1925, la Paris,
a unei expozitii internationale grandioase de arte decorative, denumita mai tarziu, pe scurt
"Art Dco". Aceasta oferea obiecte create de artisti, unicate scumpe. Influentate inevitabil
de stilul dominant, modernist-cubist, in formele geometrice diferite,sau soare cu raze
extinse,si ritmul sacadat al compozitiilor, amintind de jazzul contemporan, exponatele erau
realizate din materiale rare, lemn exotic, fildes, cristal, etc. Astfel, unele fotolii erau tapitate
cu piele de sarpe sau de rechin, iar sticla, in forme gratioase de flori sau fluturi, era semnata
de nume celebre ca Lalique. Prin profuziunea podoabelor si ornamentelor, Art Dco relua si
continua de fapt spiritul Art Nouveau, furnizand, ca si acesta, obiecte destinate celor avuti.
Desi Expozitia Artelor Decorative se intitula "Internationala", la ea nu au participat tocmai
tarile in care realizarile noului val modernist-industrial erau cele mai populare, adica
Germania sau Olanda, iar pavilionul lui Le Corbusier a fost marginalizat. Art Dco nu a
insemnat insa numai aur si diamante veritabile. Au aparut pe piata si noi materiale sintetice,
ca bachelita - care putea fi turnata, inlocuind cu succes nu numai esente de lemn, de pilda
pentru carcase de radio -, dar si carapacea de broasca testoasa sau chihlimbarul, pentru
podoabe sau flacoane de parfum. oglinzi, linii simple, obiecte din crom si sticla.

31.Evolutia mobilierului in a doua jumatate a sec XX.


Dupa incheierea razboiului know-hnow-ul acumulat in domeniul tehnologiilor
de mulare a furnirelor si placajelor a fost folosit si la productia de mobilier.Obiecte
de mobilier din a doua jumatate a se XX:Canapeauacompact-autori Charles si
Ray Eames.Scaunul LCW autor:Charles Eames.Acest scaun este construit in
intregime din elem realizate din furnite mulate.Fotoliu cu taburet.autori:Charles si
ray Eames.fotoliul este construit din trei parti care sustineau sezutul,spatele si

umerii,fiecare dintre ele fabricate din placaj furniruit .Scaunul Lalea autor:Eeo
Saarinean.Scaunul
a
fost
turnat
din
aluminiu
si
imbracat
in
plastic.ScaunulDiamant autor:Henry Bertoia.Scaun:autor:C harles Eames.el este
din tije de otel sip erne detasabile.Este de remarcat sistemul elegant de rigidizare a
picioarelor.Masa
de
cafea.autor:Isamu
Noguchi.ScaunulNuca
de
cocosautor:George Nelson.O compozitie echilibrata de arce,muchii drepte si
tije.FotoliulLadyAutor:Marco Zanuso.Cadrul de lemn imbracat in latex si
tesetura,picioare din metal cromat,1951.In 1995,,stilul Italian era deja sinonimul
pentru un mod de viata elegant,cosmopolit si sofisticat.Moda formelor
organice,aerodinamice,lansata in Statele Unite este preluata chiar de la primele
produse de success ale indrustiei posbelice italiene,dar italienii o ridica la un inalt
grad de rafinament.Scaunul Antony,autor:Jean Prouve.Acest scaun a fost
proiectat pt Univers din Strasburg si ilustreaza preferinta autorului pt
metal.Designul scandinav,elegant si functionalism.In Nework la museul de arte
modern sa organizat o expozitie care a fost dedicate designului din
Finlandei,Danemarca.Au fost expuse piese de mobilier,care erau din lemn,diferite
material,care erau simple,elegante si functionale.Sezlong de punte,autor:Kaare
Klint.Fotoliul Paunul autorul:Hans Wager.Scaunul Valet autor:Weger.Scaunul
cu trei picioare autor:Weger.Scaunul Furnicaautor:Arne Jacobsen.Scaunul
Picatura,FototLebada autor:Jacobsen.La inceputul anilor 60 ,interioarele de
culori neuter au inceput sa fie considerate plictisitoare.Industria chimica inventeaza
material noi(plastic rigid),astfel a incept confectioanarea mob din
plastic.FotoliulDonaautor:Pesce.ScaunulUniversaleautor:JoeColombo.Scaunu
lPlatonautor:VernerPanton.FotoliuConturautor:David
Colwell.FotoliulPastil
autor:Eero
Aarnio.POSTMODERNISMUL.FotoliulProust autor:Mendini.Sistemul de rafturi
Carlton-autor:Sottsass.CanapeauaKandissi autor:Mendini

32.Mobilierul stilurilor rustice.


Stilurile artistice create i dezvoltate la curile regale nu au fost accesibile maselor largi de oameni. Rezolvarea problemelor de confort n
existena populaiei s-a realizat prin execuia unor piese de mobilier
mai simple, mai puin ornamentate, care urmreau mai mult
ndeplinirea rolului funcional dect, a celui estetic.Se poate spune
astfel, c n timp au coexistat permanent dou stiluri artistice : stilul

de curte i stilul rustic.Stilurile rustice snt specifice fiecrei


ri i, mai mult chiar, fiecrei zone sau regiuni geografice, cu
elemente de interferen i cu influente dificil de descifrat i
departajat.Formele constructive i modul de ornamentare snt simple
i specifice regiunii respective, nefiind agreate i acceptate n alte
regiuni.Tradiionalismul in aria rustic a avut i mai are influene
hotrtoare asupra dezvoltrii anumitor stiluri rustice. Datorit acestui
tradiionalism, n timp, stilurile rustice nu au prezentat interes pentru
productorii de mobil, deoarece cantitile necesare de mobilier,
fiind mai mici, nu erau rentabile. n plus, tendinele de generalizare
ale anumitor stiluri artistice nu au dat nici un rezultat.Productorii de.
mobil au ncercat, n timp, realizarea unor simbioze ntre stilurile
rustice i cele de curte, rezultnd produse mai mult sau mai puin
acceptate, dar care nu prezint garania unui accepiuni largi i
permanente.Rezolvarea cerinelor de mobilier rustic a rmas s se fac
zonal, n ateliere mici, cu flexibilitate mare n schimbarea produciei,
acolo unde se cunosc. n amnunime particularitile specifice de
form i ornamentale ale stilului rustic respectiv.Tendinele de
impunere pe pia a stilurilor rustice franceze, germane i
flamande se pstreaz i n prezent, proiectanii de mobil ncerend
s gndeasc mobilier rustic, dar cu funciuni moderne, activitate
destul de dificil, dar nu imposibil.

33. Mobilierul stilului romnesc cult


Are un caracter profunt popular, unitar , echilibrat i de frumusee,
din p. de vedere estetic. Mobila popul. romneasc este defapt o
manifestare integral a caracterului si talentului, echilibrului
sufletesc poporului romn. Mobil. a fost cldit pe elem.
contructive masive ale mob. pop. rom. cu linii si planuri drepte,
amestecate ins cu multe elem. bizant.: arcade semirotunde simle
sau trilobite. Piciorele de mobilier sunt drepte, cu seciuna ptrata
sau poligonala. Dulpioarele erau obiecte mai mici care de obicei

se atirnau pe perete, construite cu ui i sertare ori numai cu dou


ui. In ceea ce privete tehnica de prelucrare a lemnului aceasta a
fost n general rudimentar realizat cu unelte de lucru nelipsite in
casa ranului romn, care a reuit adeseori s realizeze mbinri
pe canturi cu lamb i uluc, mbinri cu cepuri drepte, mbinri pe
lime coad de rndunic, consolidri prin pene i colare, rame cu
tblii etc. Pentru construcia mobilierului popular s-a folosit
lemnul de stejar, cel de fag i brad, de frasin i tei, cire, paltin i
ulm.Elem. decorative au in acest stil o mare importanta pt ca ele se
aplica aproape in toate cazurile contr. mob., aceasta fiind o caract.
a stilului, dar ornamentele au fost influentate de arta bizantina.
Stlpii sunt deasemenea de influen biz. dar mai scuri si mai
groi, fiind folosii deobicei sub arcad ori transformai n picioare
de mobilier. Sptarele sunt f. inalte, drepte. Usile si panourile
mom. sint formate din rame cu tblii, incadrate cu profile simple.
Dulapul - a avut o intreb. insemnata abia in sec 19. Majoritatea
elementelor ornam. a fost inprumutate din arta bizantina cu unele
influiente arabe. Stilul brncovinesc a dezvoltat o ornam. originala,
alc. din elem.vegetale, unele figuri de animale sau pasari, in
amestec cu acanturi mai deosebite. Finisarea mob. sa facut
deobicei de culoare naturala a stejarului, lemnul cel mai folos. in
contructia acestui mob.
34. Mobilierul stilului popular romnesc
Acest mob. are o semnificatie mult mai importanta pt caracterul si
originalitatea stilului romnesc. Mobilierul popular romnesc este
strns legat de meteugurile populare pentru prelucrarea lemnului,
materialul cel mai apreciat sl folosit de ranul romn, pentru aproape
toate trebuinele sale gospodreti. ncepnd cu uneltd=e de lucru,
mobilierul, casa etc. Forma si construcia acestui mobilier au fost
ntotdeauna condiionate de posibilittile tehnice de lucru pe de o parte
dar simul frumosului al poporului romn a fost determinat n aspectul
estetic almobilierului, care a fost caracterizat distinct prin bogia
artistic cu care s-a realizat acest mobilier. Majoritatea elementelor

constructive, care aveau feele l contururile drepte dar libere, sint


crestate decorativ cu crestturi pe canturi i pe muchii, tiate n zigzag
i alternate cu alte curbe, repetate sau grupate. Prelucr. elementelor
constr. a fost mereu asociat cu aspectul decorativ pe ling necesitatea
functionala. Astfel sptarele de scaune sunt constr.din panouri. Din
lemn masiv, partea central este traforat cu forme decorative arcuite ,
drepte sau mixte. Sptarele se fixeaza direct pe placa sezutului.
Piciorele scauneleor si bancilor sint drepte. Patul are 2 capete, dar
sau construit si paturi fara cap. n alte cazuri patul are forma unei
canapele. Sau realiz. si paturi fara piciore. Lzile - ob. de mob.
popular rspndite n locuine rneti. Sunt f. folosite pt. pstrarea
hainelor, esturilor, zestrea. Forma lor este prismatic. Dulapul nu a
avut o dezv. nsemnat, fiind n general alc. din 2 corpuri
suprapuse,sau 1 singur corp mai inalt. Blidarele ob.nelipsite din
locuinta taranului romn, lucrate din lemn masiv, ntro mare varietate
de forme, destinaia este pstrarea vaselor. Majorit. orn. mobilei este
executat prin sculptura. Din domeniul vegetal motivele decorative:
frunza i ghinda de stejar, strugurii frunza vitei de vie, spicul de griu.
Din dom animal sarpele, solzii de pete. Ob. cele mai bogate n
ormamente: lazile, blidarele,mesele, etc.