ORNAMENTICA lN ARHITECTURA POPULARA DIN LEMN

- ŢARA VRANCEI

IULIAN PETRESCU

Arhitectura populară este una d.in realizările majore ale creaţiei

a rtistice a poporului nostru. Folosind materiale şi tehnici variate, ea se
caracterizează printr-o mare varietate regională exprimată prin forme
�i formule constructive, în eleganţa liniei, uneori sobră şi reţinută,
alteori suplă şi plină de îndrăzneală, echilibrul volumelor, fantezia mo­
tivelor decorative şi armonia compoziţiilor. Diferitele tipuri arhitecto­
nice ale locuinţelor, succesiunea şi evoluţia ornamentelor care le îmbo­
găţesc, se reflectă în viaţa istorică a poporului care le-a creat, gîndiPea
�i concepţia lui despre lume şi despre viaţă. Exemplarele prezentate ne
ajută să scoatem în relief aspecte inedite şi forme originale din creaţia
artistică a poporului nostru, multe valabile ca sursă de inspiraţie pen­
tru noi creaţii de artă 1 •
Valoarea şi originalitatea formelor este exprimată prin varietatea
elementelor decorative. Realizate în tehnici diverse, cioplitura, sculp­
tura, traforajul şi crestătura se concentrează in marea majoritate a ca­
zurilor la prispe, cadre de uşi, ferestre, streaşini, în general la faţa­
dele construcţiilor, acoperind spaţiile cele mai expuse vederii. Creaţia
artistică populară s-a sprijinit pe un fond sănătos şi valoros tradiţional,
ea a fost permanent vie, dinamică, inovatoare şi a realizat mereu noi
forme artistice îmbogăţind mereu domeniul acestui cîmp de manifes­

raci şi caracterizate prin simplitatea lor, prezintă elemente decorative

tare artistică populară. Chiar căsuţele modeste, locuite de oameni să­

care le dau un farmec aparte şi o atracţie deosebită.

Generată de o economie păstorească specifică ţinutului şi predo­
minînd în zona de munte, arhitectura vrînceană, a r t a ornării lem­
nului are o veche tradiţie. Originală prin simplitate şi expresivitate,
adînc înrădăcinată in viaţa oamenilor locului, arta populară vrînceană
s-a conturat de-a lungul timpului ca una din modalităţile esenţiale de

ganic în ansamblul artei populare româneşti, arta din Ţara Vrancei

exprimare a personalităţii artistice a poporului român. Integrată or­

îmbogăţeşte substanţial, prin notele-i caracteristice şi distincte, vastul

repertoriu al artei noastre naţionale 2•

i�Zderciuc B. - Monumente de arhitectură populară şi conservarea lor. "Bule ­

tinul monumentelor istorice" Nr. 2, Bucureşti, 1970.
2. Huţanu D. - Consideraţii privind arta lemnului în Vrancea în "Studii şi co­
municări" vol. l, Focşani, 1978, p. 191.

317

www.cimec.ro
 Decorul la stîlpii prispelor
In marea majoritate a cazurilor, s tî lpii prispelor de la casele vrln­
cene se remarcă prin varietatea ciopliturilor şi a fo rme lo r geometrice
care pornesc de sub grindă, tenninîndu-se la partea s upe ri oară a ba­
lustradei. Varietatea motive ! o r de ci oplituri este mare şi nu de multe
ori găsim la unele prispc s t î lpi cu cioplituri diferite. Pornind de sub
g ri ndă , sti lpul prezintă ci opl itu ri rep r e zent î nd un capitel , cuburi, cruci,
trunchiuri d e pira m i d ă sau aşa zba "s t ea " sau "fluture", la care pe
iîngă forma i niţi a lă , F c m ai adaugă diferite forme geometri ce repre­
zentate printr-o succ2si une de r o mbu l'i, cuburi sau forme de bulbi m a i
m u l t sau mai puţin sferice. T r e ce re a de l a un motiv la altu l se face

rusului - pătrate , o ct ogo n .1 le �au ci r cu lare (Fig. 1 , 2, 5). Aceste mo­

printr-un inel sau o succesiune de inele care sînt in funcţie de feţele

ti ve ornamentale se r e d u c pe mă·;ură ce cobo ară spre partea de sus a

balustradei, unde s e tcn'!'lină printr-un inel sau trunchi de piramidă.

Florăria

La cap�tele grinzilor sau între grinzile spri j ini te de stîlpii din

denumită local - "florărie"", " f lm·a r " sau "coroană:(, cal e au ro l u l de

faţa casei, se găsesc nişte elemente decorative d i n scîn dură tmfcrată

a acoperi sau a da o nuanţă eo;tetică f:lţa delor. Aceste elemente deco­

r ati ve prezintă combinaţii de l i nii d repte sau frînte, curbe şi in zig-zag,
i magini de flori, păsări şi în u nel e cazuri, i niţi a lele meşterului sau
proprietarului.
I mportant de reţinut e:;te "florăria" de la o casă di n comuna Bir­
seşti, judeţul Vranc �a . c:1re prezintă la fieca re florar nişte elemente
decorative unice prin fonna şi s en su l lor (Fig. 9). Intre cele două ro­

şi grindă, este tra forat un motiv orn.:tmental ce reprezi ntă o unealtă

zete, care mărginesc f l orări a ce acoperă imbinarea simplă dintre s tî l p

de muncă - "fL•rca" - motiv skeomorfic ce simbolizează una din ocu­

paţiile tradiţionale ale popul::tţiei bă şti na şe .
Balustrada prispei este alcătuită din scinduri. Ea se realizează prin
t ăiere cu fierăstrău! şi prin găurire cu burghiul. Tăieturile sint la unele
simple iar la altele mai c::>mplicate, în funcţie de indeminarea şi pri­
ceperea meşterului care le-a executat. Scindurile astfel tăiate, dau naş­
tere, prin alăturare, la diferite forme ornamentale reprezentate prin
romburi, triunghiuri, inimi, săgeţi, flori sau ciucuri. Adesea se execută
cite două tăieturi simetric?, alteori diferite, aşezate, una in partea de

ei, balust ra d a caută să d ea construcţiei un echilibru armonios şi în­

sus a balustradei, alta spre partea de j os. Prin specificul şi decor aţi a

chegat.

Traforajul de la st rnşina caselor

In m a re a majoritate a cazurilor, la ca'>ele
întLnim un e lemen t decorativ din �cindură traforată ce acoperă g olu ­
din Ţara Vran cei

rile sau co lţuri le de îmbinare ale elementelor constructive ce com­

pun acoperişul si gdnzi le de susţinere. T ă i at e cu fieră<;trăul şi uneori
incrustate cu dalb qu bu rghi u l, ac-�<;te elemente contribuie Ia intr e­
gire:l ansamblului d �c·Jrativ ce a l cătu i es c
cu fierăstrău! sint p'·ezentate printr-o mare diveesitate şi succeo:;iune
faţadele. Tăieturile executate

318
www.cimec.ro
 în
zi g- zag, ciucuri şi mug uri , imagini de păsări, de flori etc.
de forme reprezentînd combinaţii de linii drepte şi frînte, curbe şi

Deseori întîlnim la streaşina ca ;eior de aici, elemente traforate·

dispuse paralel şi aplicate succ2siv, coborînd de la exterior spre inte­
rior in trepte, într-o ordine inver�ii şi ca re au ro lu l de a reprezenta.
două sau trei forme ornamentul-decorative (Fig. 20, 21).
Realizate după legile ritmului şi simetriei aproape perfecte, al­
ternanţei şi repetiţiei, elementele ornamentale prezentate aici demon­
strează un adevărat simţ al legilor de compr:>ziţie.

Ornllmen t i crt bisericilor d e l e m n

drului natural, ocupaţiile şi tradiţ i a st răveche a meşteşugului prelucră­

Viaţa pastoralo-folclorică sp2cifică ţinutului, cit ş i condiţiile ca­

rii lemnului, au făc ctt ca ţăranul vrîncean �ă-şi m an i fe s te prin crea­

ţi ile sale un neî ntre cu t simţ .-: :·tistic şi estetic, reNşind să ridic2 utilu�
la ran gu l de artă. Numeroasele construcţii şi edificii din lemn dovedesc­
măiestria cu care s î n t concepute şi executate, eleganţa lor, fineţea

Prin insumarea tutm·or acestor însuşiri artistice şi estetice, pri n crea­

moti velor şi variaţia lor, în funcţie de elementele la care se aplică..

ţia l o r desăvîrşită, ele reprezintă un a :i e vi:irat tezaur al spiritualită­

ţ i i româneşti.
Spre deosebire de construcţiile ţiirăneşti, bisericile din lemn din
Ţara Vrancei se caracte rizează prin bogăţia mijloacelor artistice de ex­
primare, prin variaţia formelor şi motivelor prezentate.
Un motiv vechi cu largă ră s pîndi re în arhitectura religioasă din
lemn o con..c;tituie funia, întîlnită la toate edificiile studiate. Ea încon­
j oară bisel"ica de jur împre.iur ca un brîu. La biserica din lemn din
Rugineşti, jud. Vrancea întîlnim fu:tia repetată l a grinzile mai groa<>e­
ce marchează un soclu de lemn. Acelaşi motiv îl gă<;im la ancadrmnen · ­
tele uşi l or (b i serici le R ugi neş t i , Val ea S ării) , la fruntarul pridvorului
(Valea Sării), la d(?corarea p�reiilor turl2i (V.<.1lea S ă ri i ) şi la nervurile
bolţilor (Vetreşti) :J.
O caracteri stică a tuturor bisericilor· din l e m n o constituie prid­
vorul, element ce aminteşte de ca'>a ţărăneac;că, executat intr-o plas­

umbră şi lumină al u n �i streaşini largi, !' U U a stîlpilor frumos s cu.lp­

tică arhitecturală rezultată din ansamblul imbinărilor, din efectul de

taţi, precum şi broderia de c re s tă tu ri a colonetelor şi arcadelor.

Vaiietatea motivelor de cioplituri la stilpii p ri d v o r ului amintesc

capitel, este subţire şi se ingroaşă spre bază. Capul sau capitelul este
de faţadele caselor bogat ornamentate. Fusul stî lp ului, începînd de sub

st răbă tu tă de c:meluri în d i a go n ali:i .

sculptat în formă de cruce, stea sau fluture, uneori in cruce şi sferă

cea, st il pii p r e zi n tă spre bază un motiv !' e ul pt u r a l h formă de cruce

La biserica din satul Prisac.1, corr.ur. a Vnlea S ă rii , j udeţul Vran­

ce aminteşte de ti p'lru l cu ear e se fac p :e-.;curi le. A \'ind secţiune pă­

plire spre mi ' loc unde prezi;,tă u·1 in?l uşor cr1elat ce aminteşte de
trată, ceilalţi stilpi d-2 susţinere ai p t·idvorului sînt subţiaţi prin cio­

funia ce înconjoară biserica.

3. Pavel Lelia, Rodica Manoliu, Monumente de artă in lemn din patrimoniul ju­
deţu!ui Vrancea, in Studii şi comunicări" , vol. l, Focşani, 1978, p. 218.

319
www.cimec.ro
 Fruntarul, element structural, realizat prin traforare, a primit
-intotdeauna o ornamentaţie bogată, realizată prin încrustări şi ciopli­
turi. Fiind traforat sub forma unor acolade succesive, care prezintă
la partea de mijloc trei tăieturi realizate cu dalta şi fierăstrău!, frun­
tarul, împreună cu elemetnele de susţin�re, se completează reciproc
într-un ansamblu armonios, decorativ şi plăcut (biserica din satul Pri­
saca, comuna Valea-Sării).
La alte biserici, fruntarele sînt traforate în formă de arcade ce
unesc stilpii de susţinere ai pridvorului. Aceste arcade prezintă l a mij­
loc o proeminenţă dreptunghiulară ornamentată in formă de ,.X" cu
marginile cioplite spre interior. Con<:omitent cu forma arcadelor, pe
partea exterioară a fruntarului sînt cioplite şi sculptate alternativ, în
relief, un şir de ornamente reprezentînd , .X-uri" succesive şi funii

unesc fusurile, cu capitelul în formă de cruce sau stea, întîlnim o suc­

asemănătoare cu cele ce înconjoară biserica. ln interiorul arcadelor ce

cesiune de ornamente cioplite în relief şi canelate cu .. x�-uri succe­

sive. (Fig. 29, 31)
L a biserica d i n Mănăstioara, fruntarul este format dintr-o suc­
-cesiune de acolade ce se întrerup în .punctele de racordare cu stîlpii,
i ar aceştia se termină în dinţii ascuţiţi. ln mod asemănător este decorat
fruntarul ce încununează succesiunea de plin-gol, ce desparte pronao­
sul de naos, decoraţie ce se continuă pe stîlpii foarte laţi care-I susţin,
formînd un frumos ancadrament al golurilor " ·
Fiind un vechi monument de arhitectmă populară, biserica din
satul Angheleşti, comuna Rugineşti , în pofida transformărilor şi adău­
girilor făcute de-a lungul timpului, şi-a păstrat totuşi forma şi orna­
mentica originală. Avînd elemente şi însuşiri asemănătoare cu cel elalte
biserici din Ţara Vrancei, ea se caracterizează totuşi prin bogăţia or­
namentelor existent2 pe ::m cadramentul de la fereastra altarului, ce
reprezintă o raritate în acest ţinut. Celelalte ferestre au fost schimbate
şi mărite, pierzîndu-şi valoarea estetică. Decoraţia deosebită prezentată
pe acest ancadrament o constituie funia care delimitează marginile ele­
mentelor ce compun rama ferestrei. !ncadrate de funie, cele două ele­
mente verticale componente prezintă spre mijloc, dispuse alternativ,
cite trei rozete artistic lucrate, despărţite între ele de un şir de cite
două ornamente reprezentînd flori cu cinci petale. Elementele orizon­
tale fiind mai înguste, prezintă o singură rozetă încadrată intre două
flori. Fiind de dimensiuni reduse şi unic în felul său, ancadramentul
bisericii din comuna Rugineşti, dovedeşte că trăsături le esenţiale ale
ornamenticii populare vrîncene continuă se prezinte un deosebit inte­
res pentru artă, în general.
Pe lîngă toate însuşirile şi caracteristicile pe care le compun,
construcţiile din lemn din Ţara Vrancei au păstrat aceeaşi metodă stră ­
veche de protejare şi in acelaşi timp de ornare a acoperişului, folosind
în acelaşi mod acelaşi material "şiţa" sau ,.şindrila". Fiind confecţio­
nată din lemn de tisă, uşor de prelucrat, şindrila realizează, printr-o
dispunere şi aranjare ordonată pe acop erişurile construcţiei, un decor
ce aminteşte de dispunerea solzilor de peşte. �mpreună cu toate ele-

-4. Lelia Pavel, Rodica Manoliu, Uonu.mente de artă in lemn din patrimoniul jude­
ţului Vrancea, in " Studii şi com:.nicări" , voi. 1, Focşani, 1978, p. 219 .

.320
www.cimec.ro
mentele ce compnn construcţia respectivă, şindrila formează un an­
�ambi u arhitectonic unitar, bine închegat.
Prin procedeele tehnice realizate în prelucrarea lemnului şi prin
motivele ornamentale, meşterii au căutat să redea tot ceea ce a fost
experimentat de-a lungul timpului. Ei au rezolvat în mod ingenios
importanta problemă a ornamentări i prin combinarea tuturor mijloa­
celor de exprimare arhitectonică materiale, forme şi proporţii.

du-se indeosebi pe planşe şi fotografii, să prezinte ceea ce este mai

Privită in ansamblu, lucrarea de faţă încearcă sintetic, sprijinin­

'
semnificativ şi viabi l în ornamentica populară vrinceană. Sînt motive
ornamentale care au rezistat timpului şi care, prin expresivitatea şi
certa lor valoare artistică, definesc trăsăturile originale ale creaţiei
populare vrincene, integrate organic în arta populară românească, con­
ferindu-i un plus de varietate, expresivitate, în strînsă legătură cu ca­
racterul său unitar.

THE ORNAMENTATION IN 'l'HE WOOD POPULAR

ARCHITECTURE - VRANCEA COUNTRY

SummoTy
The present work tries synthetically, being based mainly on sketches and
photos, to present what is si gnificant and true in the Vrancea popular ornamen­
tation.
There are ornamental motifs which resis ted to time and wihich, by their
true artistical value, define the original features of, the popular creation of the
Vrancea county, organically integrated in the Romanian popular art, conferring
it a plus of variety, expressive nesl!, in conection wlth its unitary character.

www.cimec.ro
 hg. 1. S6i(o scv/pf:ot, sa!:vl tlti".foora.,
comuna Yldro

f$r. 2. Sf:i(o .scwp!:-ac cv mot:iv " .rt:ea "

sau "1"/vl:vre: com. 14zaneeo-L;vezi J
322
www.cimec.ro
.' ._.· 1

www.cimec.ro 323
 -hg. 5. Sbţo scu(.o6ac, satul 1/ii.foora
·
comuna (Jdra.

Fig. 6. Stt;h. S'cit/ptot

VJzoilcea-Ltve.zJ
. . .
f;om.

324 www.cimec.ro
 --��--

... -; ·..·: · :· .' ·

So�a.
F/g. � Sti(o sculp{-at,
sat Drugoslo vcm, cam

--- � ·- ·

�
li'
1 ;
\i 1
i'g. 8 St::p .s-cu. 'o�a!:,
'

socul
CoA::;cuJ caft7. :-b/eo Sdr;/

325
www.cimec.ro
 ""' ""

Fig. S. Fhrono case/ din com. Birseş-ti

cu motivul • furca."

rig. 1o. ,-:;�71./orc:/u. 1 .f/ .. . �·CrcJ.r;'-:

, '
1 :nc.J
•__ case
c.::n co??unc Ae:<yu

326

www.cimec.ro
Fig. 71. Baluscrodo crororoca
comuna Ftcione>.p!:i

hg. 12. Bolustrvda crororatâ

comuna J/o/eo Sâr;J

hg. 13. Baluscrvda crororocd

sat Negnlefc;.· com. Blrse.p!:/

www.cimec.ro 327
 hg. 14. Balustrada traroroto d'n
.satul Spine.rt� com. Vri.'"Jc;oo;i::t.

�
-- �
--
�

�� �/�-­
�- . ··::--· -
��
hg. 1S. Balustrada traroraco
comuna lu/n;ci '

rig. 16. Balustrada traroraccf

c0171una Tu/nici

328
www.cimec.ro
Ftg. 19. !3alusi:rada troi=orat6�
C0,77Una Gugefb�

329
www.cimec.ro
 Fig. 2a Jrororai streasina .s/ " �Iorane "
satul Ob;/esti
�
/::om.uria lâb:franu�

F i .g . 21. Şiţă şi traforaj streaşină, satul

Spulber, comuna Palt i n .

330

www.cimec.ro
Fig. 22. Trafor;1j strea�ină .,f! nrări e · . ::.:1\L;l O b i le.� t i , corn. Tătăranu.

Fig T r a fora.i streaşină ş i .. floriirie" . cr) m u n a Străoane d e Jos.

331

www.cimec.ro
 Fig. Z-f: Fragmenc - faf;ada c qse/ d!i?
.

comuna De 'r77broven;
332 www.cimec.ro
 2 5 . Fruntarul bi seri cii din satul
Prisaca, comuna Valea Sării.

Fig. 26. Stilp sculptat, biserica

sat Prisacu, corn. V. Sării.

Fig. 2 8 . Ancadramentul ferestrei

altarului, biserica din sat Fig. 27. Pridvorul bisericii din
Angheleşti, corn. Rugineşti satul Prisaca, corn. Valea Sării.

333

www.cimec.ro
 F1g. 29. Fruntar şi stîlpi sculptaţi, biserica
"Cuvioasa Paraschiva" , corn. Valea Sării.

Fi;�. 30. Fruntar şi stilpi sculptaţi in fonnă

de cruce, biserica corn. Valea Sărit

dg. 31. vrnament scu1ptaL în 1orrna de "X"-uri

succesive pe interiorul arcadelor.

334
www.cimec.ro
 Fig. 3:.!. Detaliu de fruntar cu motive sculptate în
cruce şi "X" -uri succesive.

.l:!'tg. 3il. "Fuma·• ce delimitează soclul bisericii

"Cuvioasa Paraschiva" , corn. Rugineştl.

Ftg. 34. Motivul .,funia" ce înconjoară briul bisericii

"Cuvioasa Paraschiva" din comuna RugineşU.

335
www.cimec.ro
www.cimec.ro