ANUL XIV No.

690
9 APR ILIE 1940

10 LEI

Avion de vânătoare întorcându-se

spre coasta de Est a Angliei după
un raid pe deasupra M arii Nor-
du'ui. In primul plan vase engleze
de patrulare.
 ACTUALITĂŢI DI N ŢARĂ
A FOST CONSTITUITA 0 ASOCIAŢIE
ROMÀNO - O LA N D EZĂ

In v e d e re a s tr â n g e r ii le g ă t u r ilo r c u ltu r o le d in tr e R o m â n is şi O la n d a , j ’ a
c o n s t it u it, in C a p ita lă , o a s o c ia ţi« ro m â n o -s 'o n d e z â , cu p a r tic ip a r e a
f r u n t a ş ilo r v ie ţ ii c u ltu r a le d in ce le d o u ă ţ ă r i. Ş e d in ţa de c o n s titu ir e o
a v u t lo c la A c a d e m ia R om ână, fiin d p re z id a tă de d o m n u l p r a f. R ă d u le scu -
M o tru . p re ş e d in te le A c a d e m ie i, în p re z e n ţa d o m n u lu i l , G, va n H o o rn ,
m in is tru l O lo n d e i la B u c u re ş ti.
In c liş e u l n o s tru , m e m b rii c o m ite tu lu i a s o c ia ţie i c u ltu r a le o la n d e z o -ro -
mâne : d l. p r o f. R ădules<-u-M otru în c o n ju r a t de d -n ii v a n H o o rn . m in is tru l
O la n d e i, C e z a r P e tre s c u şi I. M. S a d o ve a n u ,
( F o to 1. B U rs ia n ).

in cadrul conferinţelor organizate de Institutul de Ştiinţe morale

şi politice, de sub preşedinţia d-iui Consilier Regal S . Mironescu
d-l profesor Constantin Rarincescu a vo rb it despre„StatuI a u to rita r1,
1 ) In f o t o g r a f io n o a s tră : d -l p r o fe s o r R a rin c e s c u îş i d e s v o ltă
c o n fe r in ţa , a v â n d în d r e a p ta sa pe d -n ii C o n s ilie r R egal G. M iro n e s c u ,
p r o f. G e o rg e S t r a t şi C o n s ta n tin V ifo re a n u , p ro c u r o r u l g e n e ra l al
în a lte i C u r ţi de C a s a ţie .

21 Un a s p e c t al s ă lii, in tim p u l c o n fe r in ţe i d o m n u lu i p ro fe s o r
R a rin c e s c u : p r o fe s o r ii F a c u lt ă ţ ii de O re p t u rm ă rin d e x p u n e re a .

A ) O om nul Ja c q u e s C o p e a u , c e le b ru l
U N ÛASPE om de te a t r u a i F ra n ţe i, o ţ in u t o
s e rie de c o n fe r in ţe la F u n d a ţia C a r o l I.
v o rb in d d e s p re p ro b le m e le te a tr u lu i
F R Ä N C E Z c o n te m p o ra n , in c liş e u l n o s tru , ilu s tr u l
c o n fe r e n ţia r a vâ n d în ju ru l său pe d -i
A d ria n T h ie rry , a m b a s a d o ru l F ra n ţe i
\H C A P IT A LĂ şi pe d -l Ion M. S a d o ve a n u , d ir e c t o ­
r u l g e n e ro ! a l t e a t r e lo r .

B) l a S p ita lu l C o le n tin a d in C a p ita lă

0 DEMONSTRAŢIE a a v u t lo c o d e m o n s tra ţie de a p ă ra re
p a s iv ă , Io c a je au p a r t ic ip a t în a fa ră
de p e rs o n a lu l s p ito fu lu i şi re p re ze n *
t o n ţ ii a u t o r it ă ţ ilo r m ilita r e . Evocua-
DE APĂRARE re a b o ln a v ilo r s'a f ă c u t în ceo mai
d e s ă v â rş ită o r d in e .c o n fo rm cu in s tr u c ­
ţiu n ile p e n tru a p ă ra r e a p a s iv ă .

P A S I V Ă In f o t o g r a f ie n o a s tră : p rim e le a ju ­
to a re d o te . . r ă n iţ ilo r 1'.

Pag. 2 — R. I. — No. 690

 SERBAREA SAP IREI POMILOR
IM P A D U R E A „ P U S T N I C U L “
In prezenţa Măriei Sale Mihai, More Voevod de Alba lulia, s'a desfăşurat
în pădurea „Pustnicul“ din apropierea Capitalei, serbarea sădirii pomilor
organizată de Comandamentul Străjii Ţării.

M o r ia So M ih o i « ă ru ta n d Sf, C ru c e d u p ă o fic ie r e a s lu jb e i r e l.g io a s e . | n tim p u l in t o n ă r ii Im n u lu i R e gal, M a re le V o e vo d şi o f i c i a li t ă ţ i le p r e ie n te , s a lu tă ,

După lo ie m n ita t e , M . S. M a i e le V o e vo d g u s tă d in
m ie lu l f r i p t d u p ă v e c h ile d a tin i.

Pag. 3 — R. I. — No. 690

 OGLINDA EVENIMENTELOR
După m o a rte a s a v n n tu lu i
B ra n ly , p ă rin te le -a d io -
fo n ie i, o f ic ia lit a t e a f r a n ­
c e te a r ir fic û r în la b o ra ­
t o r u l în c a re a lu c r o t
m e re le fiz ic ia n , un c a t a ­
r i e a c o p e r it cu d ra p e lu l
fr o n ţe z . In s tru m e n te le de
tiz ic ă ale lu i B ra n ty sunt
expuse pe mese, ia r p u ­
b lic u l fa c e un p io s p e lr
r in a j, d e filâ n d p rin în c o -
p e re a în c a re s'au c r e a i
a tâ te a lu c r u r i de însem nă­
ta te c o v â rş ito o r t- p e n tru
ş tii n ţă ,

FEMEILE FRANCEZE Ş<

R Â Z B O .U l
Lipsa m â in ii de lu c ru p r o ­
v o c a tă de m o b iliz a re a
t u t u r o r b ă r b a ţ ilo r f r a n ­
cezi e ste fo a r te p u fin r e ­
s im ţită in m a r e a re p u b lic ă
F am e ile fra n c e z e au in -
io c u it b ă r b a ţ ii în uzine,
in f a b r ic i şi c h ia r şi la
m unca c â m p u lu i. C eea ce
este dem n de r e le v a t, t
că m unca a g r ic o lă este
e fe c tu a tă c h ia r şi de o ră -
sence.

POSTURI ÎN A IN T A T E PE FRO NTUL

^ DE VEST

lu p t e le de p a tr u le nu în c e te a z ă n ic i
A R T IL E R IA GREA IN L IN IA o c îip ă pe t e r i t o r i u l a f la t î n tr e lin iile
SIEGFRIED f o r t if ic a t e , M a g i n o t şi S ie g fr ie d .
A d v e r s a r ii a ş te a p tă c a i n iţ ia t i v a să
nu f ie de p a r te a sa, s tu d iâ n d însă, c u ­
c co m ai m are a te n ţie , m iş c ă rile in a ­
D uelurile de a r tile r ie au re în ­ m ice . In s ta n ta n e u l n o s tru r e p re z in tă
ceput în tre lin ia M a g in o t şî un p o s t î n a in ta t de m it r a lie r ă , al t r u ­
p e lo r g e rm a n e , în f a ţ a lin ie i S ie g frie d .
S ieg frie d . De d a ta a ce as ta , se
u tilizează din am bele ta b e re ,
FIER PENTRU RĂZBO IU
arm ele cele m ai p u te rn ic e şi
mai d is tru g ă to a re . A rtile r ia P e n tr*1 a -şi îm p lin i n e v o ile de m a te r ii
p rim e . G e rm a n ia ca şi a lte ţ ă r i, a
greo g erm an ă dispune de piese
H o t â r ît să a dune a b s o lu t t o t m e ta lu l
r e m a r c a b i l e . In stan tan eu l vechi- a f la t in ţa r ă , p e n tru a f i r e ­
nostru re p re zin tă p la tfo rm a t o p it , p r e lu c r a t şi u t iliz a t de in d u s tr ia
unui tun greu, şi e le v a to ru l care ds a rm a m e n t. Din t o a t e c o lţ u r ile ţ ă r i i
o u fo s t aduse o b ie c te le c e le m ai de
serveşte la rid ic a re a obuzelor
n e c re z u t, ca o fra n d ă , p e n tru în a r ­
I şi în c ă rc a re a lor» m a re a g e rm a n ă .

Pag. 4 — R. I. — No. 690

DIN LUMEA INTREAGÀ
DISCURSUL D -L U l fA U L
REYNAUD
Dom nul Paul R eynaud,
p re ş e d in te le c o n s iliu lu i de
m in iş tr i şi m in is tru al
« f a c e r ilo r s tr ă in e , o v o r ­
b it . de c u râ n d , ia r a d io ,
o d re sâ n d u -se p r ie te n ilo r
d in A m e ric a - In d is c u rs u l
sau, p rim u l m in is tru f r a n ­
c e i a e x p lic a t m o tiv e le
c a re au d e te r m in a t F ra n ­
to so p ună m ano pe o rm e .
In f o t o g r a f ia n o a s tră ;
d e lo s tâ n g a s p re d re a p to ,
in s p a te le d -lu i R eynaud,
se a flă d o m n ii F e v rie r,
s u b s e c re ta r de s ta t la
I n fo r m a ţii, F ro s s a rd , m i­
n is tru l In f o r m a ţ iilo r , şi
L a n ie l, s u b s e c re ta r de s ta t
Io M in is te r u l F in a n ţe lo r .

?.! DE A N I OF.LA FON -.

DAREA F A S C IIL O R DE
LUPTĂ
S'au î m p lin it 21 de ani â â i+ I r
d e la fo n d a re o f a s c iilo r
de lu p tă . E v e n im e n tu l o
fo s t s ă r b ă t o r it în in tr e a g o
Ita lie . Au a v u t lo c î n t r u ­
n ir i la c a re au lu a t c u ­
v â n tu l f r u n ta ş ii m iş c ă rii
fa s c is te , p re c u m şi Ou-
r e le . Im a g in e a n o a s tră
r e p re z in tă pe Duce p r i ­
m ind d e f ila r e a fa s c iil
la Roma.

la t ă u ltim u l in s ta n ta n e u lu a t în c u rs u l e x p e d iţie i a n t a r c t ic e a a m ira lu lu i

fiy r d . Du>ă z ile în d e lu n g o te de c ă lă t o r ie cu c r u c iş ă t o r u l g h e ţu r ilo r , în
c a re tim p a r e u ş it să fa c ă im p o r ta n te d e s c o p e r ir i ş t iin ţ if ic e , a m ira lu l
B yrd a h o t ă r it să r e v ie in A m e ric a . C o r t u r ile a c e s te a au f o s t r id ic a t e
lo u ltim o e to p ă , în a in te de îm b a r c a re , p e n tru V a lp a ra is o .

TRUPELE JAPONEZE
REVI N IN PAT RI E
După a n i de x ile de lu p te
sâ n g e ro a s e , pe c â m p iile
C h in e i, o p o r te d in tr u p e le
ja p o n é x e , o b o s ite de înde«
lu n g a tu l ră z b o iu , eu fo s t
r e p a t r ia t e , s p re a f i î n lo ­
c u ite c m t r u p e p ro a s p e te .
La T o k io s a f ă c u t t r u p e lo r
o p rtm i* e c ă ld u ro a s ă , de
c ă t r e p o p u la ţie .

Pag. 5 — R. I. —- No. 690

 P R I V E L I Ş T I C I T A D I N E
NTRE casa bătrâneasca a vechiului Bucureşti, care mai

9
stărue îndărătnică în mijlocul m etropolei noui, şi
blok-housse ui de «beton cu schelet metalic, nu este
numai deosebirea dintre tencuiala de var şi materialul
masiv, nici prăpastia dintre locuinţa lipită de pământ şi
apartamentul suit spre cer ca o haltă spre stele.
Ca să parcurgi distanţa ce le desparte nu e deajuns
ascensorul. In -fond, sunt două lumi străine vorbind graiuri
sentimentale deosebite, trăind vie ţi aparte.
Intre ele, nicio parte de înţefegere, nicio
vibraţie comună. Casa bucureşteană în fo r­
mat vagon, cu odăile înşirate una după alta,
cu ferestrele îm podobite de ghiveciuri în­
flo rite ' cu câinele morocănos patrulând prin
curtea cu chioşc, face parte din peisajul
urbanistic al Bucureştilor anului 1900.
Block-housse-ul e replica mândră a m etro­
polei victorioase. Nu e locul aici să facem
un inventar al gustului, ca să aducem apa
la moara celor cari vor să macine blockul
— E felul lui de a-şi manifesta bucuria că s'a trezit.
Oeodată, o voce baritonală izbucneşte vijelios. Glasul sue
coboară p recipitat. O replică stridentă înăbuşe aria.
— Boerii cântă la Operă, te lămuresc vecinii îngroziţi. Toată
dimineaţa fac re p e tiţii.
Fragmentul din ,.Traviata" nu poate însă acoperii Lrma din
apartamentul a la r j^ t . Acolo, e altă piesă, repetată în fiece
V IA Ţ A UNUI
Ş C O A LA DE ILUZII
şi
Deasupra e o „şcoală" de lim bi mo
derne. O doamnă între două vârste deâ-
vălue, câtorva fe te , misterele limbei lui
M olière şi enigmele fonetice ale vorbirii
englezeşti curente.
.Eleveie" se strâduesc in d ire c ţii d ife rite
urmărind ţe lurile cele mai variate. Unn
vrea să ştie franţuzeşte ca să poată bate
la maşină corespondenţa comercială a
unei case de parfumuri, unde un domn
foarte im portant i-a rezervat un loc. Alta
învaţă să ciripească câteva vorbe ca
Simone Simon, fiindcă numai aşa se va
putea m ărita. Zîce : „B ă rb aţii e foarte
pretenţioşi. Dacă nu ştii franceza şi p i­
ano, nu te ia niciunul".
Dar mai e şi genul plicticos al fe te i de
,.fa m ilie " care nutreşte ţe luri mai ab­
surde, — iluzii mai riscate. ?
învaţă englezeşte în vederea unei călă­
to rii la H ollyw ood unde marile studiouri

OCK-HOUSSE o aşteaptă...

„O LA N D E Z U L JU C Ă T O R "

ICUREŞTEAU La al 4-lea e_un a pa rta m en txu storurile

trase. Locatarii sunt invizibilr toată ziua.
In zori, pe la cinci, apartam entul se
însufleţeşte brusc. Cineva a dat. drumul
tuturor robinetelor din bae şi sgomotul
zi de câteva ori. E o mică dramă conjugală. Se aud doar apelor deslănţuite trezeşte toată lumea
adorm ită din apartam entele de dedesubt.
frânturile unui dialog :
In acelaş tim p, o mână a în vâ rtit comu­
— M izerabile ! M i-aî zdrobit viaţa ! Nu maî rămân nicio clipa tatorul aparatului de radio şi iată, pe
aici ! Nicio clipă I când primele raze ale soarelui străpung
Un plâns înfundat. O tăcere. A p o i : plasa cenuşie a zorilor, orchestra fila r­
Ce-ai făcut din tinereţea mea, ce-ai făcut din mine, mizerabile ? monică din Philadelfia atacând cu vigoare
Domnul pare a prefera teatru cu pauze lungi. Se aude totuşi o partitură wagneriană. Svonul m etalic
un m orm ăit: al alămurilor orchestrei şi vuetul apelor
— Linîşteşte-te... Nu mai răcni aşa că ne râde lumea... în bae smulge din somnul lin de d im i­
— Să mă liniştesc ? Nu ? Vreau să ştie toată lumea în ce in­ neaţă to ţi locatarii block-housse-ului.
tern trăesc ! Să ştie toată lumea ! Se mai aude o uşă trâ n tită Ce s'a întâm plat ? se repede un chiriaş
cu putere şi apoi, deodată, un sgomot de fa rfu rii sparte. recent şi încă nefam iliarizat cu progra­
— Pentru astăzi s’a term inat, ne lămureşte portarul... Mâine mul matinal al olandezilor.
începe îar... Au venit acasă olandejii, explică p orta ­
rul pe-un ton resemnat.
„O la n d e jii sunt doi şi cu o doamnă mai
(Cont. în pag. 8)

Babei m odern.

’ .in e ste tic“ ridicând în locui său casa cu

cerdac sau altă fantezie arhitectonică. Nu
e nici locul să încheem un bilanţ al orori­
lor care desfigurează C apitala, indiferent
de stilul acestor orori. E treaba altora să
lupte cu aceste zidării monstruoase — luptă
care nu poate ti dusă eficace decât cu
târnăcopul municipal...
Vom încerca doar să ne furişăm, cu indis­
creţia cuvenită, prin viaţa unui block-housse,
aşa cum a făcut-o un mare regisor francez.
El a smuls din sbuciumul divers al unei
uriaşe case de raport dintr'un cartier pari-
sian, un film patetic, o suită de mici drame
şi mici com edii. Noi ne vom resemna cu
mai puţin. Expediţia noastră, cu obiectivul
fo to g ra fic sub braţ, îşi va fi atins ţelul
dacă va izbuti sa taie o fe lie de viaţă din
viaţa unui block-housse, materie primă pen­
tru industria abia născută a romanului ro­
mânesc...

DRAME M IC I...

Dacă te instalezi la etajul 1 poţî înregistra

viaţa unui apartam ent dela al li-lea. La
opt dim ineaţa începe bom bardamentul, a-
dică scuturatul şi bătutul covoarelor. Sgo­
motul surd al salvelor e întrerupt, în
răstimpuri, de ţip e te le unui copil adorabil.
- De ce ţip ă ?
 T ra n s m ite r e a în s e m n e lo r p u t e r ii.

in® s'ar fi g ândit vreodată că treburile de

C răspundere ar putea fi încredinţate copiilor ?
Ei bine ! întâmplarea a fost cu putinţă chiar
la noi, aici in funcţiunea care necesită poate cea
mai mare atenţie şi exactitate. Vremurile in care
trăim sunt mai trep id a n te şi însuşi acul ccasornicului
aioargă mai repede decât altă dată astfel încât
copiii de 13 — 14 ani, p o triv it acestei viteze în
cara trăeşte lymea înconjurătoare îşi pierd copilăria
mai de tim puriu şi capătă o seriozitate şi o m atu­
rita te pe care generaţiile de odinioară, nici nu le
bănuiau. Priviţi-i la lucru; dacă figura nu le-ar
striga vârsta i-am crede după aplicarea pe care o
arată, funcţionari de carieră.
ALTÀ V1AJÄ
Şcoala de până acum s'a d o ve d it insuficientă pentru
viaţa cea mare, aspră şi uneori potrivnică; deaceea
form ele vechi sunt pe cale să dispară, lăsând loc
unui nou fel de viaţă. Pildele pe care le strigă I n d ic a ţii p re ţio a s e .
cărţile, cuvintele de îndemn şi îm bărbătare ale
dascălilor de altă dată sunt astăzi întrecute to ate
elementară. Elevii străjeri dispăruţi astăzi, îşi ia sarcina de a îm părţi cu toată atenţia plicurile locuitorilor
de fa pte, de unele fa p te chiar se impun cu o putere
bunului mers obştesc; eî unei în treg i străzi.
iau parte la viaţa socială a ţă rii; ei devin fa c to ri ai
devin ro ţi im portante la angrenajul generai. G hiaţa dintre teorie viată a fost
spartă ! ' _ —— , O S C R I S O A R E A Ş T E P T A T Ă
Elevii au părăsit şcoala pentru câteva ceasuri şi au ve nit grămadă pe strada, in
.birourile publice, s'au amestecat printre oameni, au descins în viaţă I lată străjerii U rm ăriţi în ilustraţiile noastre pe acelaş elev străjer şi poştar în mai multe
— de pildă — fa cto ri poştali. situaţii.
Acesta este cel mai vrednic d intre to ţi.
POŞTAŞII CEI MICI... £ veşnic surâzător, politicos şi fo a rte minuţios îrt executarea mi»*unîi sale. lată-I
aci în blockhauşul No. . . . . din Str. Londrei parcul Bonaparte. După ce a sunat
Cine nu ţine m inte apariţia aproape patriarhală a factorului de eri 7 ^ (Cont. în pag. 81
Era cam bătrâior, cu fa ţa încadrată de barbă şi mustăţi, cu mişcările lente, cu
glasul domol şi cu tolba aproape goală ! Astăzi treb urile s'au schimbat : băeţi de
15 ani, cu o sprinteneală de sfârlează, aleargă dela un capăt la altul al oraşului,
cu zeci de mii de scrisori, cărţi poştale şi to t felui de depeşi.
Dis de dimineaţă, în locul reveriei de altă dată a fra ţilo r lor mai vrâstnici, ei s©
trezesc şi în câteva m inute sunt la poştă. Se îm part pe grupuri, cari repartizează in h a itu l unui m are W ockhousse.
întâi scrisorile, le ştampilează şi le aşează pentru a fi luate de un alt grup care
le îm parte pe stră zi; fiecare elev care în urmă cu un an se trudea mai mult
decât era necesar cu învăţarea pe de rost a cine ştie cărei speţe de elefanţi

Pag. 7 — R. I. — No. 690


C E I T R E I
O LUL pe care l-a avui opereta în des-
R
voltarea gustului de teatru al masselor
este notoriu. O pereta forma in fiecare
stagiune un contigent nou de spectatori pe
care îl trecea teatrelor serioase. Chiar
Alexandru Oavilla a fost mult ajutat în a c ţi­
unea sa de regenerare a teatrului românesc,
de acest factor de educaţie artistica a
masselor.
La început Leonard era un simplu salariat al
trup ei S rig o riu . Participanţi la beneficiu erau
numai cei tre i comici mari ai tru p e i: Maximi­
lian, C iucurette şi Carussi, ei aveau un rol
determ inat în succesul operetelor.
De câte ori apăreau cei tre i comici într'o
operetă alături de Leonard, succesul era pe
tre i sferturi asigurat. Prieteni buni, ei se
înţelegeau bine şi se certau m etodic.
C earta lor pornea de obicei de la re p a rti­
zarea rolurilor. Ei nu se certau decât odată
pe an, la deschiderea stagiunei şi rămâneau
c e rta ţi to t restul anului. Nu vorbeau de cele
multe ori dar se întâlneau în scena şi jucau
ca cei mai buni prieteni.
Când se apropia sfârşitul stagiunii şi trebuiau
verificate registrele lui G rigoriu, intervenea
necesitatea imperioasă de a se împăca, pen-
trucă din toată trupa singurul om care se
pricepea să ve rifice socoteli, era Maximilian
si dânsul fiin d ce rta t cu ceilalţi doi nu se
M ax im ilia n , C arussy şi C iu c u re tte .
C O M I C !
grăbea să facă această verificare. Atunci
încerca C iucurette să - i facă avansuri lui
Maximilian. C ei tre i comici se împăcau,
G rigoriu punea registrele la dispoziţie şi
verificarea lor începea.
Maximilian controla cifrele şi C iucurette din
spatele lui verifica cheltuielile.
Registrul de cheltuieli începea cam astfel;
Afişaj 6.000 lei
Drepturi de autor 8 000 lei
Gardistul de noap'te din faţa parcului O te te -
leşeanu 5 lei
Decorul pentru „C o n te le de Luxemburg"
14.000 lei
Chenzina trup ei 22.000 lei
Gardistul de noapte din faţa parcului O te te -
leşanu 5 iei
C iucurette îl oprea:
— Mă Max, gardistul ăsta noi îl plătim !
Parcă nici n’ar avea leafă.
Din toate cifrele care jucau sub ochi,
C iucurette reţinea cei 5 lei ai gardistului de
noapte-
A p o i verificarea continua, şî cum se obişnueşte
în co nta bilitate la sfârşitul paginei sa adună
toate cifrele. Pagina dădea un to ta l de
38.000 lei, iar când se trecea suma în pagina
următoare se punea contabiliceste: Transport
38.000 lei.
C iucurette îl întrerupea din nou pe Maximilian:
— ia stai mă, Max, când dracu am făcut
no! un transport de 38.000 lei ? N ici voiajul
nostru în Rusia n'a costat atâta.
Şi observaţiile acestea nu le făcea in gluma.
Era perfect convins de ce spunea.
După ce se terminau verificările, actorii prin­
cipali îşi luau beneficiile respective şi plecau în
străinătate ca să mai vadă alte trupe şi actori.
Prima călătorie a făcut-o Leonard, Maximilian
şi C iucurette.
Aduşi la Viena, în prîma dim ineaţă, îşi luau
cafeaua la una din cele mai mari cafenele.
La un moment dat apăru un tânăr român,
student la Viena care strecura n otiţe teatrale
într'un ziar local.
A c to rii aveau întotdeauna aversiune îm po­
triva oamenilor necunoscuţi, care-i inoportunau.
Studentul român, cunoscând pe C iucurette îi
atacă rugandu-l să-l prezinte şi celorlalţi doi.
C iucurette îl prezentă pe Leonard:
— Signor Leonardo de la Scala din Milano.
Leonard prinse im ediat farsa şî începu să-i
vorbească italieneşte, Studentul iomân con­
vins că Leonard e într'adevăr italian, continuă
convorbirea cu C iucurette, înjurându-l pe
Leonard.
El fu invita t la un dejun fo a rte copios, seara
la Operă şî apoi la supeu. Studentul român
vorbea şi el foarte bine italieneşte şi toată
seara îi lăuda pe Leonard în italieneşte şi îl
înjura pe româneşte.
La despărţire studentul român îi ţinu un mic
Pag. 8 — R. i. — No. 690
,,speeck“ în italieneşte mulţumindu-i pentru toate in v ita ţiile din
cursul zilei.
Leonard îl întrerupse:
— M 'ai înjurat o zi şi o seară întreagă, dă-mi voie la des­
părţire să-ţi răspund şi eu. Şi-i debită o serie de înjurături în
care tenorul a excelat întotdeauna.
*
* «
Taina succesului lui C iucurette, a fost voioşia lui. El se amuza
totdeauna când juca te a tru . In forul lui interior, el râdea de
to t ce spunea 4Ì râsul lui se comunica în public.
C. M AR TiN
SCENE DIN VIAJA UNUI BLOCK-HOUSSE BUCURESTEAN
(Urmare din pag. 6)
mult sau mai puţin olandeză, tre i. Starea civilă a doamnei oare­
cum olandeză, n'a putut fi precizată încă. Locatarii block-housse-
ului oferă în privinţa ei, tre i versiuni.
a) Doamna ar f i soţia olandezului mai înalt şi cu ochelari.
b) Dim potrivă, ea ar fi soţia olandezului mai scund şi cu mo­
noclu.
c) N 'ar fi soţia niciunuia d intre olandezi, ci secretara amân-
dorura.
M ai este o versiune, dar asta are avantajul de-a fi cea ade­
vărată :
Doamna foarte platinată este ,,a sociata" olandezilor. Lucrează
împreună. îndeletnicirea lor pare a fi — cum să zicem ? — de­
licată.
O landejiî joacă. Introduşi în tr'o anume societate bucureşteană
ce-şi zice „bu n ă ", olandejii joacă înverşunat. Iar platinata tova­
răşă e un fel de suplinitoare a norocului. C ei mai de seamă
m oralişti sunt de acord în privinţa asta, când afirm ă că noro­
cul trebue ajutat. ,,A jută -te singur şi Dumnezeu te va a ju ta ".
E tocm ai ceea ce fac olandejii noştri. Tovarăşa lor ,,îi a ju tă "
transmiţându-ie când jocul e în to i diverse ind icaţii asupra
„a rm e lo r" adversarului. Transmisia se face cu privirea, ca sem­
nalizarea clasică din povestirile amoroase.
După o peraţiile acestea nocturne, olandejii îm part cinstit prada
între dânşii, răsplătind bineînţeles pe eleganta lor tovarăşă
pentru sprijinul amabil şi eficace. Uneori însă, se aud în zorii
zilei, din apartamentul olandejilor voci mânioase, reproşuri pe
ton amărât, certuri înfundate. împărţeala pare a stârni nemul­
ţum iri, fiecare dintre asociaţi revendicând o cotă mai copioasă
din tohalul agonisit mai mult cu... artă decât cu trudă 1
S. D,
PE URM ELE F A C T O R IL O R STRĂJERI
(Urmare din pag. 7}
i-a deschis domnişoara care aştepta, aştepta şî de zeci de ori
pe zi dădea perdelele la o parte ca să privească afară
pentru a găsi pe omul cu scrisorile. Entuziasmul fe te i e atât
de mare incât se revarsă peste digurile discreţiei.
Elevul are gestul şi mimica aceluia care înţelege —- printr'o
experienţă proprie — însemnătatea întâm plării.
VESTE DEPE Z O N Ă
Ne găsim tocmai pe la sfârşitul A leei Floreasca, o străduţă
m ititică, un fel de uliţă de altădată : Decorul arată îndeajuns
că totul zace intr'o încremenire grozavă. Casa e mai mult
un fel de şopron ; gardul se bălăbăneşte şi copacul adus de
mijloc pare un uniaş îm bătrânit care vrea să se răfuiască cu
cerul, cu Dumnezeu, pentru urgia vrem urilor.
Mama bătrână aşteaptă mereu câteva rânduri dela cel plecat
la datorie. Străjerul, mai precis decât vântul, care nu-î aducea
bătrânei decât svonuri, îî aduce o epistolă dela Mihai, fiăcăul
care îi spune că peste câteva zile vine în „co n ce d ".
IN BIROURI
Şi-au lăsat beretele spânzurate în euer şi s'au aşeiat la lucru :
ştampilează plicurile, scriu adrese la telegrame, caută fişe,
cataloghează.
Tinerii străjeri sunt repezi, au ochi ageri, mişcările sigure;
randamentul lor este uneori superior vechilor cadre... Fetele,
elevele străjer« trec în registre nume, adrese, sume sau colete;
altele dintre ele bat la maşină cine ştie ce acte im portante
cari erau până acum scrise de mâîni bărbăteşti.
Aici domneşte bucuria, buna dispoziţie şi de aceea munca se
desfăşoară într'un mare avantaj de tim p.
Vremurile, obiceiurile, oamenii, dar mai aies vârstele s'au
schimbat. Dela 8 ani copiii devin conştienţi, răspunzători, şi
orin urmare fa c to ri de progres !
OSCAR LEMNARU
 T E A T R U

şi epilog ia o şezătoare
organizata, de soldaţi, pe zona R epetiţiile au mers
fo arte greu. Ba lipseau cei dela
piesă, ba cei dela cor. „Părintele Justin
— Trom peeet ! — era mereu în gardă ; „un grenadier", jucat de
— O rdo na ţi, d-le căpitan ! furierul dela a treia, cum să vie el la rep etiţie , când trebuia sa
— Sună „se rg e n ţii de zi". La ora zece să-mi vină cu to ţi a rtiştii ia re p e tiţie . expedieze în to t momentul tabele peste tabele la , , M o b i I i z a r e " ?..
,,A rtiş tii", pom eniţi de comandantul dela „a doua" cu vocea-i, care când e Aşa că nu o singură dată în cursul re p e tiţiilo r asistam la scene ca aceasta :
pusă la încercare poate să sperie şi m orţii, nu sunt ceea ce obişnuit se înţelege — Hai „colonele", striga către culisă regisorul I Intră dom 'le odată !
prin aces cuvânt. Piesa rămânea însă poticnită şi „colonelul" nu apărea pe scenă.
„ A r tiş tii" 'aceştia — cei mai mulţi — nu ştiu măcar pe unde vine Teatrul In curând o voce venea să lămurească enigma.
Naţional, ia r cuvinte ca „ra m p ă ", „re p lic ă ", „in te rp re t“ ... le lipsesc cu de­ — Pe „colon e l" l-a o p rit dom 'm ajor să frece armele la remisă I
săvârşire din vocabular. Sunt to ţi oameni dela ţară, acum soldaţi, activi sau — Păi n’am dat eu ordin ca to ţi a rtiştii să fie libe ri la ora re p e tiţie i ? — se
concentraţi, aleşi să se „p ro d u că " la şezătoarea ce se va face în cantonament. enerva d. căpitan care-şi vedea îngreuiată munca pentru to t felul de motiv<=.
Dar ce revelaţie ! lată-l pe mustăciosul — Aşa e, să tră iţi, dar nu mai era
şi măruntul sergent Oancea Nicolae, nici un om liber şi-a spus dom'major
tată a tre i copii, gospodar prin p ă r­ că armata poate să stea şi fără teatru,
ţile Brăilei. Cântă „ba s" cu o voce dar armele cu rugină, asta nu se poate!...
care produce uimire. M ai trebue să adaog că vajnicul colonel
— A i mai cântat vreodată în cor ? din piesă nu era altul decât un biet
îl întreabă d. căpitan, organizato­ caporal, o p rit de major să facă să
rul serbării. sclipească ca soarele ţevile armelor ?
— Să tră iţi d-le căpitan, numai da Partea ce-avea să fie amuzantă la spec­
astea nu stăm noi pe-acasă !... tacol căpăta la re p e tiţii nuanţe tragice.
— Dar când erai la şcoală ? — in­ „T e te ristu l" care scrisese câteva cuplete
tervine un o fiţe r rezervist, ve nit să cu aluzii la viaţa din cantonament era
asiste şi el la re p e tiţie . şi interpretul lor. Dar, fiind delegat cu
— N ici atunci, că fiin d voinic mă conducerea popotei ofiţereşti, ca să nu
ţinea învăţătorul mai mult pe la el capete observaţii că nu dă mâncare bună
în ogradă, să-i fac treb urile casei, alerga toată ziua după ouă, curcani,
decât la şcoală. griş, etc. Când era ora re p e tiţie i „p o -
Fără nici o p regătire şi experienţă, p ota ru l", in loc să fie în sala unde
sergentul Oancea, dela grupul de erau adunaţi to ţi artiştii, umbla cu lotca
comandă, care de-abia acum face prin mlaştinile satului să prindă raţă,
cunoştinţă cu imnul „Pe-al nostru steag" anunţată: „p e varză" în „m enu"-ul de
îl cântă, după ce l-a auzit o singură seară.
dată, cu o voce de-o vigoare, de-un
tim bru şi o sonoritate de adevărat Dar to ate întâmplările, neplăcute, pen­
artist. tru moment, şi-au căpătat până la urmă
Nu mai puţin impresionant este rezolvarea şi „p re m ie ra “ s'a desfăşurat
Paraschiv G heorge „vlăşceanul" cu într'un cadru sărbătoresc. A lă turi de
faţa de culoarea aramei. Un adevărat soldaţi a fost în sală şi-o bună parte din
talent, pe care-l cunosc din acele populaţia comunei, — atât cât a încăput
lungi nopţi de iarnă, pe vremea — chemaţi, ca o răsplată pentru buna
stagiului, când în dorm itorul bateriei voinţa cu care a pus la dispoziţia ar­
a doua, P a r a s c h iv ne făcea să nu m atei : casele, curţile, grajdurile. N'au
mai simţim frigul, cu năzdrăvăniile lui. lipsit nici doamnecare arborau elegante
Semnalele locom otivei, mersul trenului, toalete. După coruri a urmat piesa de
lătratul câinelui, m iorlăitul pisicii, te atru . Fără sufieur soldaţii nu s'au
plânsul copilului şi câte şi mai multe b ă lb lit o singură dată şi-au jucat ca
erau im ita te de Paraschiv cu atâta nişte adevăraţi artişti.
farmec, că nu te mai săturai de ele. ...După piesa de teatru a urmat re- ista,
Acum, la şezătoarea ce se va da în care conţinea scene şi aluzii din ;aţa
faţa ostaşilor şi a pop ulaţie i din co­ de cantonament. O fiţe rii pom eniţi în
mună, Paraschiv joacă în piesă un rol cuplete, erau prim ii care făceau haz la
mic. A re de dat doar câteva replici. versurile cei priveau. Numai plutonierul
Dar le aruncă cu atâta haz şi in te r­ dela a doua nu prea a fost m ulţumit
vine în acţiune cu atâta siguranţă, de cele ce-a auzit că s'a spus pe seama
incât nu-ţi poţi reţine adm iraţia. sa, aşa că până la sfârşit lui i-a rever.it
— la spune drept, Paraschive, de ultima replică. Nu s'au dat bine jos de
câte ori ai fost la teatru ? — îl is­ pe scenă băeţii şi nu s'a p o to lit încă
codeşte d. căpitan, regisorul de acum, ecoul aplauzelor, când apărând in culise
comandantul de altă dată care i-a şi adresându-se soldaţilor, plutonierul
descoperit talentul, în tr'o zi la instrucţie, şi-a spus şi el cuvântul :
când, căzând pe neaşteptate la tunul — M î-aţi chiulit două săptămâni dela
unde Paraschiv era şef l-a auzit făcând program cu re p e tiţiile , ca s'aud astăzi
recruţilor ca oaia rătăcită, în loc să-i cum mă luaţi în balon. Nu era mai bine
înveţe... fu ncţiile servanţilor... să vă fi ţin u t la grajd? Hai, marş acum
— Spun drept, d-!e căpitan. Am vrut cu to ţii la cantonamente şi când oi trece
să intru odată Ia „M o ş i" să văd nişte în inspecţie, să dea Dumnezeu să găsesc
maimuţoi d'ăia, dar m'am lipsit. Ce? bob de p ra f pe un cal... Şi să mai p o ftiţi
Eu venisem cu pepenii în obor, tocm ai să vă scot sâmbăta la raport, la d-l
din Foloştoaca, ca să-mi dau banii căpitan, pentru învoire...
câştigaţi pe fleacuri ?... LIVIU FLODA

Pag. 9 — R. I. — No. 690

La B agdad noul pod R e fe !« „ f o is a î”
s e ă ru î con stru cfie o fo s t' re c e n t
te rm in a tă — Jeagă cele două mo­
la ri oie T ig ru lu i.

,,in to ate cercurile com petente se recunoaşte cà în urma în tâm ­

plăto arei destinderi. Europa nordică n a fost scoasă i'ncă din zona
periculoasă. O incordare a tuturor puterilor co n.tituie astăzi, ca
şi odinioară, o necesitate im perioasă. De bună seamă că situaţia
noastră, din punct de vedere al înarm ării, este astaxi infinit mai
bună de cât in 5eptem b rie 1939. M ai avem insă multe de făcut,
pentru ca pregătirea de războiu a Suediei să atinga perfecţiunea
necesitată de actualul războiu, dintre marile puteri, piecum şi de
situaţia strategică înrăutăţită a ţă rii noastre.
Optim ism ul care a caracterizat, vreme de câteva decenii, politica
defensivă suedeză, trebue să dispară. C redinţa noastră naiva ca
dezarm area noastră cuprinzătoare şi voluntară va găsi im itatori
în străinătate, se bizuia pe o lipsă de pătrundere psihologica.
După experienţele ultim elor luni, am în văţa t că avem nevoie de
o arm ată, o flo tă şî o aviaţie puternică. In fine, am mai învăţat
Că o apărare eficace nu poate fi im provizată. Să luăm seama
să nu se mai repete greşala şi ca lib ertate a şi dreptul de auto­
determ inare al poporului suedez, să nu mai fie p e ric lita t de o
neglijare uşuratecă a intereselor fo rţe i noastre m ilitare. Faptul că
punctul acesta de vedere a fost ad o p ta t de to ate straturile socla e
ale poporului nostru, constituie un motiv de mulţumire şi to to d ată
de speranţă în viito r",
(Sv e nk a D a g b la d e tl
NEUTRALITATEA S T A T E L O R M A R I T I M E
N e u tra lita te a s t a te lo r n o rd ic e , c a şi a c e lo r la lte s ta te
n e u tra le , m a ritim e , e ste g ra v p e r ie i, ta tă . D o r in ţa e x p rim a tă
de o f ic ia lita te a g e rm a n ă , ca fă r i i * n e u tre să c o n s id e re
va sele de c o m e rţ engleze ca vase de ră z b o iu , d e o a re c e
s u n t în a rm a te , n e m a ip e rm itâ n d u -le să s te a m ai m u lt de 24
de o re in p o r t u r ile lor, e ste c o n s id e ra tă de g u v e rn u l suede*
ca in a d m is ib ilă .
Un ră g a z nu m a i de 24 de o re nu e ste s u fic ie n t p e n tru
în c ă rc a r e a şi d e s c ă rc a re a unui vas.
Nu se ş tie d a că g u v e rn u l g e rm a n a e x p rim a t o f ic ia l a c e a s tă
c e re re sau d a că o vo fa c e în z ile le u rm ă to a re . Răspunsul
n e g a tiv a l n e u tr ilo r e ste însă s ig u r, d e o a re c e in caz c o n ­
t r a r iu , ele a r tr e b u i să re n u n ţe in t e g r a l la c o m e rţu l cu
A n g lia , fă c â n d u -s e a b s tr a c ţie de f a p t u l că o asem enea
a titu d in e o r f i c o n s id e ra tă ca v io lâ n d n e u tr a lita te a , şi a r
a v e a , d e c i, c o n s e c in ţe .
T o to d a tă se p o re că p u te r ile o c c id e n ta le nu m a i s u n i
d ispuse să re s p e c te n e u tr a lit a te a în a p e le t e r it o r ia le n o r ­
v e g ie n e , su sţin â n d că a c e a s tă n e u tr a lit a t e a f o s t v io la tă
In r e p e ta te ro n d u r i, de n a v e le g e rm a n e D upăcum se ş tie ,
A n g lia a a v u t a c e a s tă a rg u m e n ta re în ca zu l , ,A ltm a r k " ,
re n u n ţâ n d a p o i la ea. N o r v e g ia a fă c u t p ro te s te , în se rie,
h o tă r in d însă to t o d a t ă ca n a v e le e i de lu p tă sră re p lic e ,

MĂSURILE BELGIEI în ca zu l v io lă r ii n e u tr a lit ă ţ ii, *" m ăsura p o s ib ilit ă ţ ilo r

f lo t e i e i.
(Svenska D a g b la d e t >
G u v e rn u l be lgian a dispus ca u zin e le de arm am e nt dela
L u ttic h să fie m u tate m ai spre c e n tru l ţ ă r ii şi în m ai
m are apropiere de fr o n tie r a fran ce ză. T o to d a tă s’a
început rid ica rea u n or f o r t if ic a ţ ii in ju r u l capitalei>
MARINARII NEUTRI NU MAI POT DEBARCA
sstfel încât o ac ţiu n e de în v ă lu ir e duşm ană să fie A genţia nUnited Press'1 transmite urm ătoarea corespondenţă din
>:xclusă, Londra :
(N eu e Zürcher Ze itu n g ) De o s ă p tă m â n ă încoace e c h ip a g iile vaselor neutre,

in tim p ce pe fro n tu ri se p re g ă te ş te o fen ­

Ö p a tr u le d in o rm a ta e g ip te a n ă ,
î n t r u n m a rş de r e c u n o a ş t e r e .
siva, în dosul fro n tu lu i tin e re tu l încă ne
mofoiiizabil este în c o rp o ra t p en tru mnneo
o b ştească. T a b e re le sunt in s p e c ta te de con­
d u c ă to rii O e rm a n îe l, ia r tin e rii lu c ră to ri
sunt în c u ra ja ţi, *^P

in tra te in p i
bar ce, M ăs it
O ffic e“-ului r
In am bele fe
giene, olaniu
o sută de tP
lib e r i să de j
cu marinando
era uşor s iti
M a r in a r ii el
p r ie te n ilo r p>
ia bord. Seă
a lto r p o r tu it

D o c to ru l Lee
d e c la r a fie , »
„ A t u n c i c a ie
tre b u e să fi
c e ie -a u fo n f
p a c e îş i piee
f o r ţ ă c re a ţie
g lo rio » crene
şi ta r« **,

Pag. 10 — R. I. — No. 690

 Cum c u ir p s o te le „B U m a c c h " şi „V o n ,C in e spune n e u tr a lità
T ir p iti" , ca şl c e le ce v o r u rm a . v o r beşte despre in d iv iz i. ci
stat. C ine p ro n u n ţă c u v â n tu l .
P R E G Â T ! R I fi a b s o lu t n o i, d o ta te cu u ltim e le in .
s t a ia ţ iu iii te e h n ie e şi a rm a m e n t p e r fe c t,
tia lita te , şi a fir m ă v o in ţa de a n.
lu a vreo a titu d in e in tre b e lig e ra n ţi.
va f i p r e f e r a b il să se t r i m it ă îm p o tr iv o C hestiunea s im p a tiilo r şi a n tip a ­

F E B R I L E lo r u n it ă ţile
corn ar fi
a lia t e
„ N e ls o n " ,
c e le m ai m o d e rn e ,
..R o d n e y “ , „ K in g
t iilo r in d iv id u a le sau ch ia r co lective
nu are n im ic a face cu aceea a
G e o rg e V“ , şi " P r in c e of W a le s " d in n e u tr a lită ţii.
F ie c a re d in tre n o i este lib e r să
P R E T U T I N D E N I m a rin a b r ita n ic ă ( u l t i m il e
la n s a te p e s te p u ţin ) i a r f lo t o
două vor fi
fra n c e z ă ,
gândească ş i să spuie ceea ce
crede că este dre pt sau nedrept,
m a s c u ir a s a te le „D u n q u e r q u e " , „ S tr a s s b o u r g " în le g ă tu ră cu un c o n f lic t arm at,
şi „ R ic h e lie u " , a c e s ta d in u rm ă f iin d pe dar n im e n i n are d r e p tu l să s t in ­
gherească, p r in fa p te sau chiar
p u n c tu l d e -a f i la n s a t,
p r in cu v in te lip s ite de pru d e nţă,
j L'O rdre j lin ia c o n d u ite i p o litic e , fix a tă de
s ta t.
I n toate îm p r e ju r ă r ile grave e x i­
stă o d a to r ie g e n e rală de m ode
CE ESTE N E U T R A L I T A T E A ra ţie ş i de a u to co n tro l, d a r . o
repet, n e u tra lita te a nu este a t i­
tu dine a u n u i in d iv id iz o la t. E a
nu p riv e şte decât s ta tu l şt or
î m p r e ju r ă r ile a c tu a le ne d e te rm in ă să
ganele sale : s ta tu l are totuşi
a m in tim o p ă re re e x p rim a tă de r ă p o s a tu l
d re p tu l să ceară c e tăţe n ilo r să
p re ş e d in te a l c o n fe d e r a ţie i e lv e ţie n e dl. nu-i c o m p ro m ită a titu d in e a sa
M o tta , în ■ le g ă tu r ă cu n e u t r a lit a t e a : n e u tră,

O p a tr u lă fr a n c e iă , e o b o rtn d depe co i,
p e n tru o fa c e o re c u n o a ş te re în tr 'o p ă d u re
d in Ţ a ra n im ă n u i
(D esen de J o n a s . I llu s t r a t io n )

jP io n e rîi g e rm a n i s p ă rg â n d g h ia ţa depe
jflu v ju , p e n tru a a p ă ra de d e te r io r a r e un
pod c a re se a flă în a p r o p ie re .

Hull şt G rim sb y , aii fo st o p rite să de-

luată în c a d ru l d is p o z iţiu n ilo r „H om e-
0 BĂTĂLIE IN MAREA NORDULUI ?
reprimarea m ai eficace a s p io n a ju lu i,
Este in d o e ln ie câ f lo t a g e rm a n ă va in te r v e n i în
afli în m o m e n tu l de fa ţă vase norve-
M a re a N a rd u lu i, d e o a re c e a c e a s tă in te r v e n ţ ie ar
di suedeze, având un e c h ip a j to ta l de peste
of Până de cu rân d, m a r in a r ii s t r ă in i erau p ro v o c a , fă ră în d o ia lă , o Suptă cu f lo t e de lin ie
b I porturile b r ita n ic e , ş i să stea de v o rb ă en g le ză.
de războiu. I n fe lu l acesta, s p io n ilo r le £ e v id e n t că ce le două c u ir a s a te de zece m ii de
tînform aţîunî.
to n e , „ D e u ts c h la n d " şi „ A m ir a l S c h e e r" — c a re i-a u
ifele neutre au voie, astăzi, să t r im it ă ş tir i
m ai ră m a s — îm p re u n ă eu ce le două c r u c iş ă to a r e
porturi, ei în s u ş i trebue să ră m â ie însă
:â această m ăsu ră va f i e x tinsă şi asupra de 26.000 to n e , „S h a rm h o s t" şi „ G n e is e n a u ". a vâ n d
Irăi ce. to a te o a r t il e r ie g re a , c a re nu d e p ă ş e ş te c a lib r u l
de 280 m ilim e tr i, tr e b u in d să î n fr u n te c h ia r şi
a s in g u ră e s c a d rilă b r ita n ic ă , ta re i- a r f i e g a lă

k P i A R M E în n u m ă r, d a r a le c ă r e i u n it ă ţ i m e rg d e la 29.000 la
42,000 to n e , a v â n d p ie se de 381 mm,, v o r avea o
Ziarul B esler N a tio n a l Z e itu n g scrie;
se rio a s ă m isiu n e.
ryicâto ru I fr o n tu lu i m u n c ii g e rm a n , a fă c u t o G e rm a n ia c o n s tru ie ş te în tr 'u n te m p o r a p id , de p a tru
pjo reproducem m ai jo s : an i în c o a c e , — d a r ntai a le i in u ltim u l an —
netele p a c ific e nu m ai su n t s u fic ie n te , b ă r b a ţ ii u n it ă ţile de m a re to n a j. Peste p u ţin ă v re m e va pune

3u|a pe arme, p e n tru a -ş i în d e p lin i m is iu n ile în s e rv ic iu d o u ă c u ir a s a te de 35 .00 0 to n e , şi anume

slln ţa te de Dumnezeu. N a ţiu n ile c a r i tr ă e s c în „ B is m a r k " şi „ A d m ir a i vo n T ir p it z " , în a rm a te cu

;rlrea v ita lă . R ăzboiul e ste o c o l» a D o m n u lu i, c â te 8 tu n u r i de 380 mm , ia r p â n ă ia s fâ r ş it u l

oaioui g e n e ra ţii. R ă zb o iu l a c e s ta e ste cel m ai a n u lu i, va ia n sa o a t r e ia u n ita te , c re z u tă p â n ă de
« in a l-io c ia lis m u lu i, pe c a re - l p ro c la m ă m su» c u râ n d a f i de a c e la ş to n a j, d a r c a re , în r e a lita t e ,
va a v e a e ir c a 4 2 .00 0 to n e .
«
■

f
 UN SFERT
D E O RÀ
Pi FUNDUL
M À R 1 1
IN MAREA AORIAl ICĂ, LA DOUĂ MILE
DE INSULA SASENO, SCAFANDRII ADUC
LA SUPRAFAŢĂ, BUCATĂ CU BUCATĂ,
CUIRASATUL „REGINA MARGUERITA“ ,
SCUFUNDAT ACUM 20 DE ANI

V a s u l..A r tig lio " , spe­ Din clipa în care apele i s'au închis peste cap, sorţii lui de-a
cia l a m e n a ja t pen­ la suprafaţă nu mi se păreau prea numeroşi.
re v e n i
tru e x p lo ră ri subma­ De altfel, în acea clipă, la bord a început să domnească o
rin e . încordare al cărei sens l-am înţeles abia atunci când am cobo­
rât şî eu cu turela submarină până la 65 de m etri sub nivelul
mării.
Inginerii nu-şi mai luau ochii de la aparatele indicând cantitatea
aerului respirabil ce se afla în rezervorul purtat în spate de
scafandru, precum şi dela indicatoarele celorlalte motoare, de
a căror buna" funcţionare depindea viaţa omului plecat în re
Un scafandru pă­ cunoaştere.
tru n d e în tu re la sub- După câteva minute, scafandrul a fost readus la suprafaţă.
m a rin ă. Când i s'a scos casca metalică depe cap am văzut o faţă li-

i ploioasă, intr'un port depe malul A d ria tic e i. Intre vapoarele

Z de com erţ legate de chei se află o navă de vreo 35CO
tone, pe care domneşte un dute-vino necontenit. Cu to t
aspectul ei paşnic, nava aceasta are ceva neliniştitor, căci la bor­
dul ei se văd aparate de formă bizară, al căror scop precis nu
este cunoscut decât de puţini.
Vasul poartă numele de „ A r tig lio " . De două săptămâni vremea
rea l-a îm piedicat să iasă din port, şi aceasta nu din cauza c'ar
fi o navă şubredă sau fiindcă echipagiul ar fi fricos, ci fiindcă pe
mare neliniştită el nu-şi poate îndeplini misiunea, şi anume aceea
de-a scoate la suprafaţă metalul preţios dela bordul crucişetorului
„R egina M argu erita “ , care s'a scufundat acum 20 de ani, în apro­ Capacul este înşurubat hermetic. Turela se scufundă în valuri.
piere de insula Saseno, în urma ciocnirii cu o mină.
De douăzeci de ani încoace s'au făcut numeroase încercări ca
epava să fie scoasă din mare. Din cauza adâncimii la care se afla
şi a şubrezeniei aparatelor, orice încercare a tre b u it sa fie aban­
donată.
Deabîa în ultim ii ani, costumele de scafandru şi aparatele spe­
ciale de scufundare au fost perfecţionate în asemenea măsuri,
încât oamenii pot lucra, mai m ult sau mai puţin nestingheriţi,
chiar şi la 80 de m etri sub apă.
De bună seamă că la asemenea adâncime nu mai poate fi vorba
de un costum de scafandru, obicinuit, ci de o adevărată fortăreaţă
de oţel, capabilă să suporte presiunea enormă a apei. individul
care se află în turela submarină nu se poate mişca după voie.
El se află în continuă legătură telefonică cu inginerii dela bordul
vasului, cărora le cere să-l deplaseze în anumit sens şi pe anu­
m ite distanţe, iar aceştia acţionează maşinile respective.
Intr'o zi, când vremea s'a luminat, „ A r tig lio " a rid ica t ancora şi
a eşit în larg. După o n aviga ţie-d e câteva ore a ajuns în punciu;
geografic, unde se ştia că s'a scufundat crucişătorul. Maşinile au
stopat. Un scafandru, special antrenat pentru recunoaşterile la
mare adâncime, s'a scufundat în valuri.
Am asistat, cu emoţie, la dispariţia omului în valuri. Legătura care
Comandantul vasului ,,A rtiglio". Dai scafandri.
o mai păstra cu noi, cei depe bord, ni se părea neînsemnată.

Un e le v a to r m a g n e tic s c o a te la
s u p ra fa ţă , d in a d â n c u l m ă rii,
m e ta lu l d e p e b o rd u l e p a v e i.
M a r in a r i s p e c ia liz a ţi p re p a ra
e x p lo z ib ilu l c a r e va d is lo c a
epava.
vidă, buze vinete şî nări pe care se prelingeau
două ş u v i ţ e de sânge.
— Până la o anumită adâncime — mi-a spus omul —
scufundarea nu are nici un e fe ct neplăcut. La un
moment dat însă, când întunecimea devine completă,
massa de apă pare că-ţi apasă pe umeri şi te zdro­
beşte. Deşi avem rezervoare de oxigen, respiraţia
este grea, sângele pulsează cu violenţă prin vine,
iar capul pare să ţi se desfacă în bucăţi.
Omul stabilise exact situaţia epavei pe fundul mării.
Urma acum să se coboare turelele submarine, pen­
tru a se proceda la dislrcarea metalului preţios.
Am cerut căpitanului să-mi îngăduie să cobor şi eu
intr'o turelă. In prima clipă m'a p riv it neîncrezător,
dar în urma insistenţelor mele, mi-a admis cererea.
Metalul recuperat este tria t.
— La urma urmei, dacă nu te simţi bine, vâjâie* Sunt rid ic a t la bordul navei şi aşezat în apropierea unui
cere-ne să te scoatem im ediat. Nu face pe tun. carerşi cască amen nţător, spre mine, ţeava rotundă. Pun­
viteazul şi nu abuza de forţele dum itale. M e­ tea este acoperită de un mal vâscos şi plante marine.
seria de scafandru nu este un joc de copii. Văzut de aproape, fundul mării nu este atât de pitoresc pe
Am pătruns în turela submarină. M i-am p o tri­ cat îl arată filmele făcute în aquariumuri speciale. Dealtfel,
vit pe cap o bonetă groasă de lână, am f i ­ nici pericolele nu sunt a tâ t de mari pe cât le arată film ele
xat receptoarele la ureche şi microfonul în ş tiin ţific e . Poate, unde nu mă aflu pe fundul unei mări tro p i­
dreptul gurii. A poi am făcut semn că sunt cale, unde fauna şî flora este mult mai bogată.
gata. Un elevator special a p o triv it capacul Toată curiozitatea pe care am avut-o înainte de a mă scufunda
mecanic al turelei, iar marinarii din jurul meu, în valuri, a dispărut. Plimbarea pe fundul mării mi se pare
înarmaţi cu cleşti speciali, l-au înşurubat her­ plicticoasă şî fără .sens, şi de nu mi-ar fi ruşine, aş cere să fiu
metic. tras afară. In clipa în care gândesc la lucrurila acestea, aud
Gram liniştit, şi cu to ate acestea, inima îmi glasul căpitanului :
bătea în ritm nebun. — Cum te simţi ? Nu vrei să revii la suprafaţă ? A i stat sub
— Gata ? — auzi în rece pto r întrebarea in­ valuri, un tim p record ; 5 minute.
ginerului şef. După câteva minute sunt din nou la bordul lui „ A r tig lio " şi
Am dat din cap. respir aerul răcoros a! brizei marine.
— Gata ? — mi se repetă întrebarea. In d efin itiv, to t e mai plăcut să stai pe puntea legănată ai
Abia atunci mi-am d at seama că nu puteam lui „ A r tig lio " decât îă respiri aerul condiţionat din turela sub­
fi văzut de cei din jurul meu şi că trebuiam marină.
să răspund la m icrofon. Plimbarea pe fundul marii a fost totuşi destu! de instructivă.
—- G ata !
Mă simţi rid ic a t în aer, pus peste bord şi
apoi începu coborîrea. Am ajuns la suprafaţa
apei. Turela se scufundă mereu. Apa îmi trece
peste cap. In clipa aceasta senzaţia de izolare
este covârşitoare. Poate că numai emoţia mă
face să mi se pară că r js p ir mai greu decât
deobiceiu.
— Cum te simţi ? -— auzi glasul căpitanului.
— Bine, continuaţi. Coborârea e din ce în ce
rr.ai rapidă. Sunt la 20 de m etri sub rp ă . In
I r fă fc
jurul meu, o lumină difuză, ca şi cum m'aş
afla într'un nor.
După câteva minute, o uşoară sguduire. Sunt
pe fundul mării. Privesc în jurul meu. întune­
cimea este aproape completă. Prin geamul
tuieAJiœ Acà.
L ncàntài& a e
D u z e m o i s> f e r m e c ă t o a r e p r i n ln-
f r e b u in ja r e a s in g u r u lu i r o u g e p e r ­
s is te n t s ă r u t u lu i şi i n t e m p e r i il o r
K H A S A N A
R o u g e - u ld e f a î ă K H A S A N A c o o r ­
d o n e a z ă p e r le e t c u c e l d e b u z e
I în v io r e a z ă j i c a tite le a z a ia |a O»
care se află aproape peste creştetul capului 1 In tr e c e le 8 n u a n fe s u p e r b e , v e fi g ă s i
văd sus, peste mine, un fel de pată alburie. şî p e c e a p o t r iv it ă in d iv id u a lit ă ţ ii D v
Acolo e lumea, e viaţa, e lumina. In faţa mea, R o u g e - u ! de» b u i e K H A S A N A î n
la vreo 15 metri, o formă lunguiaţă şi întu­ a m b a l a ] de l u x p o p u la r ,
necată. Semnalez im ediat obstacolul, celor
depe bord.
— Nu este nimic, -— mi se răspunde, — e
epava crucisetorului. Vrei s'o vizitezi ?
KHASANA
— Da.
Mă simt rid icat din nou şi purtat prin valurile
turburi, spre e p a v ’ . Nava este dată aproape
peste cap. La proră se vede o spărhură imensă,
prin care pătrund în corpul vasului peşti de
form ele cele mai curioase. C urenţii submarini
mă clatină într'o parte şi'n alta. Urechile îmi
c o re a n a k
se apreciază din ce în ce
Uu s c a fa n d ru , in ţin u tă o b ic in u ită , fo c e p rim a
p lo r a r e pe fu n d u l m ă r ii.
mai mult însă cu Franck
Pag. 13 — R. I. — No. 690
Sfaturi pentru o pieptănă-
tură care pare complicată,
şi totuşi e foarte simplă.
P rim a ş u v iţă de |
d ic a tă şi f ix a t ă
p ie p tă n a ş e s te c
s p a te .
In c r e ş te tu l c a p u lu i se
fo rm e a z ă d in c a p e te le şu­
v iţ e lo r b u c le şi în tre a g a
c o a fu r ă e g a ta .
V O I T | $ Ă V Ă
*
COAFAŢI SINGURĂ?
!. Ş u v iţe le d in a m b e lë " p a rïi
C s u iji şi ele r id ic a te şi fi­
xate, la te l cu cea d in
fa ţă .
P IE PTĂN ĂTU R A R ID IC A T Ă ,
CU PĂRUL M A I SCURT LA
4. la t ă f e lu l în c a re v e ţi .C E A F Ă .
ră s u c i b u c le le , pe d ouă
d e g e te .
i e p t ă n ă t u r a des­
P pre care scriem
azi, nu aste ceva
cu to tu l nou. Ea a apă­
rut cam pela începutul
anului 1939. Foarte pu­
ţine dintre noi însă şi-au
făcut-o des, căci nimeni
nu s'a putut pieptăna
singură, şi nu fiecăreia
îi convine să-şi angajeze
o coafeză sau să se
2. P â ru l e s te î m p ă r ţ it lin ducă la ea, în fiecare
p a tru ş u v iţe e g a je . I
zi. Sezonul care vine
pare să aducă cu sine
1. P â ru l b in t o moda practică, adică
lib e r pe ce aceea fără pălărie. Piep­
tănătura înaltă va fi
deci fo a rte frumoasă şi
mai ales practică, pen­
tru mai târziu, când
căldurile nu ne vor da
Ş u v iţe le d in f a ţ ă şi a m ­ pace, iar părul atârnat,
b e le p ă r ţ i su n t r id ic a t e în bucle sau paj, pe
şi f ix a te cu m ic i p ie p tâ -
no>8. E x tr e m ită ţile fo r­
ceafă -va deveni insu­
mează J> jrcle a ra s s e . p ortabil.
Desenele din această
pagină vă vor indica
întocmai cum să vă fa ­
ceţi această coafură
înaltă, iar dacă mai a-
veţi fire scurte care, cu
nici un chip, nu vor vrea
să stea cum le aran­
ja ţi d v „ fa ceţi-le să se
ţină cu ajutorul unui
tampon de vată m uiat
în tinctură de benjoin.
SI ştiţi că această p ie p ­
F ie c a re ş u v iţă d i» sp a tV
e r id ic a t ă p â n ă in m ij­ tănătură este foarte
lo c u l c a p u lu i I n tr 'o b u c lă avantajoasă pentru fe ­
g ro a s ă şi fix a t e de un meile a căror ceafă nu
p ie p tă n a ş a»cuns, In in ­
4. Ş u v iţa d in s p a te este chiar a tâ t de fină.
t e r io r u l ei.
d e s p ă r ţ it ă în d ouă
A C E IA Ş I PIEPTĂN ĂTU R Ă t r 'o c ă r a r e o b ţic â .
CU PĂR LU N G .
r

Hercule şi a M ărei A t l a n t i c * ^ jrycHii-öneL

închipuiri, de vreme ce oam^tat^ j^gis&ri d'!?]
lumea veche pomenesc despre e

C O LO AN ELE LUI HERCULE

Despre coloanele lui Hercule, care după

determina poziţia geografică a A tla n tid e i, se şf
şi mai puţine lucruri. O ri cum, mulţi autori greci
vorbesc despre aceste coloane, care probabil dese­
mnau pur şi simplu lim ita de navigare a coastei d e t
Apus. In epoca în care Romanii se aventuraseră
până in Marea Nordului, stâncile din Helgoland se
numiau Coloanele lui Hercule. Dacă ne întoarcem
spre tinrpuri şi mai vechi, aflăm că aceste coloane
au fost stâncile din Sirta. Aceste coloane faimoase
se ridicau pe insule joase, cu greu abordabile sf
navigatorii sosiţi în aceste locuri sfinte aduceau o
jertfă acestui mare pionier al vârstei eroice. Astăzi
coasta se întinde mai departe de insulele Hercule
care nu formează decât oaze îm podobite de pal­
mieri în mijlocul unui mare deşert.
marea nu a mai scăldat această lagună de sa-re şi din]
pricina climei caide şi seci, apa ei evaporându-se, lacu
s'a transform at in tr'o mlaştină, sfârşind prin a deveni ur,
bazin de sare aşa cum îl găsim astăzi.
In locurile unde odinioară navele brăzdau marea, astâz
nu mai există decât o suprafaţă terestră.
Oazele au p ie rd u t toată im portanţa lor, ridicarea întin-
zându-se nu numai la răsărit dar chiar şi în miazăzi şil
această parte a continentului a fost transform ată. Un
pământ care se ridică prea repede e silit să se usuce,
pentrucă apele din fund fug şi lacurile se retrag. A ce a ­
stă soartă a lovit te rito riu l situat la sud de C h o tt El
Djerid.

NAŞTEREA LUI C H O TT EL DJERID ATLA N TID A Şl M IT O L O G IA

Din cercetarea unei tăeturî oblice într'un bloc de In tim pul lui H erodot, amintirea trecutului era încă proas­
sare adus de inginerii francezi în urmă cu şase-şapte pătă. El povesteşte că există în tr'o insulă la îmbucătura
decenii, s'a putut trage încheérea că to t bazinul în cu fluviul Triton un m ăreţ altar al Palasei. In onoarea
care C h o tt El Dierid s'a înfundat trebue să se fi Zeiţei, fecioarele pregătiau jocuri războinice. Invingătoarea
rid icat cândva în aşa fel î.icât vechiul estuar să fi acoperită cu armuri greceşti, şi cu o cască corintiană
suferit cea mai mare înălţare. Prăbuşiri şi ridicări era dusă pe un car de trium f în jurul lacului Triton. După
s'au produs pretutindar.i, însă cazul iui C h o tt El H erodot, G recii ar fi p rim it cultul A tenei pe aceste lo­
Djerid oste excepţional. Pentrucă ridicarea a fost curi, iar ta tă l A tenei nu era Zeus ci Poseidon, a cărui
foarte mare, această parte s'a separat de rest prin " splendidă reşedinţă era situată pe ţărm urile lacului Triton.
mare. Istoricul Diodor ne descrie marea epocă a amazoanelor
C ercetările au d ove dit că marea s'a întins în jurul in care poporul A tla n ţilo r, era atotputernic. El era te ­
lui C o tt exceptând vecinătatea scobiturii. Nume­ roarea Egiptului şi cuceritorul Asiei M inore. C apitala ar
roase scoici găsite aici dovedesc că prin aceste fi fost situată pe una din insulele lui Triton. Dar poporul
locuri se găsia o vasta lagună de sare. încet, încet, A tla n ţilo r a fost b iru it de Hercule şi nim icit de un
cutrem ur de pământ care a distrus
această ţară minunată îngropându-i
Ruinele unui o ra ş , c o n ­ civilizaţia.
struit după le g e n d ă , de
c ă tre a t l a n t i . ^ - '
OAZELE BAZINULUI SĂRAT

La miazăzi de Khebili un şir de mìci

oaze se găseşte pe locul insulelor de
altă dată. O aglomerare de oaze se
găseşte chiar la îm bucătura vechiului
fluviu Triton. Pe o colină centrală
s'au găsit urmele unui minunat palat
şi colina centrală se ridică în m ijlo­
cul platoului întocmai ca un Burg
străvechiu. Această imagine aminteşte
ciudat oraşul A tla n tid e i descris de
Plafon,
Nu numai vestigiile A tla n tid e i des­
crise de Platon şî căutate în to ate
unghiurile lumii sunt acelea care s'au
găsit în aceste oaze. Este vorba de
o civilizaţie pre-cartagineză în flo rito a ­
re în epoca eroică a lui Hercule şi
paralelă cu cultura grecească! in ur­ .VyV,,'*«™-'
ma evenim entelor geografice şi geo­
logice pământul a fost pustiit, acoperit
. » »V .'V»,
cu nisip şi a îngropat această c iv ili­
zaţie străveche uitată în drumul
veacurilor.
Ţ ă r a n i b o liv ie n i c a r i d upă
G eneraţiei noastre îi revine Sarcina p ă r e r e a m u lto r s a v a n ţi,
de a face să renască în toată a r f i d e s c e n d e n fi a i
a t la n f ilo r .
splendoarea sa A tla ntid a îngropată
sub nisipul deşertului.

Pag. i S — R. I. — No. 690

Răpăitul sinistru al mi­ Războiul actual este dus mai mult pe mare,
E un războiu in mare măsură, economic, şi
prin urmare mijloacele de aprovizionare joaca
tralierelor bate tactul rolul cel mai însemnat. Disproporţia între flo ­
tei? adverse este însă isbitoare, astfel încât
susurului zefirului pri­ statul major german s'a gândit să compenseze
inferioritatea numerică a flo te i sale militare,
prin aruncarea în luptă a avioanelor îm potriva
măvăratec. flo telo r adverse.
Nu se poate vorbi despre vreun rezultat al
UPĂ mai bine de jum ătate an dela is- acestei lupte, dată între şoimii văzduhului —
D biicnirea ostilităţilor, situaţia se men­
ţine confuză. Arm ele pe care
caci şi franco-englezii au lansat în luptă esca-
atice — şi navele de războiu.
statele majore au contat mai mult* s'au
d ove dit mai puţin utile, elementele axio­
m atice ale războiului modern, au fost
contrazise, iar elemente noui, nebănuite,
s'au valo rifica t.
in tim pul războiului mondial, traficu l pe
Marea Nordului era pe deplin controlat
de fo rţe le navale engleze. Marina ger­
mană, care era mult mai numeroasă şi
mai puternică decât cea actuală, îşi li­
mita acţiunile la îm piedicarea traficului
aliaţilor, prin intervenţia submarinelor,
Dar şi acest fel de luptă şi-a pierdut
din valoare, în momentul organizării
convoiurilor. A stfel că în (918 pericolul
submarin era ca şi înlăturat.
In fo t cursul trecutului războîu, n'a existat Un post de a sc u lta re al a p ă r ă r ii a n ti­
decât o singură bătălie navală, de mari a e rie n e b rita n ic e , undeva, în tr'u n p o rt
pro po rţii, şi anume aceea dela Yutlanda.
Asupra rezultatului acestei bătălii, mai P ilo ţii b rita n ic i dau o n o ru rile unui ca*
discută şî astăzi încă experţii navali, m a rad germ an, căzut pe co a sta A n g liei
fără să poata ajunge !a urj acord, în ceea
ce priveşte de partea cui a fost succesul.

asupra
M ării Nordului ne-ar arăta că atacurile de o parte şi de
alta, şi-au prim it, în mod m atem atic, replicile. Atacului
dela Shettland i-a urmat atacul englez la Cuxhaven. A-
tacului dela Scapa Flow i-a urmat atacul contra insulei
Sylt, şi aşa mai departe.
Ivirea prim ăverii a adus cu sine o recrudescenţă a ata­
curilor aeriene. Consiliul superior de războiu al alia ţilo r
a hotărât războiul to ta l, î.i Marea Nardului. Strădania
taberelor adverse este de-a obţine controlul absolut
asupra căilor de comunicaţie din această mare.
Asistăm la începuturile unui războiu cum n'a mai fost
cunoscut în istorie. Nu mai este vorba de atacuri izolate,
ale unor escadrila aviatice, reduse ca număr, ci de ade­
vărate armate ale păsărilor de oţel, care poartă cu sine
zeci de mii de tone de bombe distrugătoare,
într'un atac dat de o escadrilă aviatică germană, îm po­
triva unui convoiu aliat, unul din avioanele atacatoare a
lansat nu mai puţin de 12 bombe, de câte 250 kilo­
grame, asupra uneia dintre navele de războiu care pa-

Pag. 16 -f. R, I. _ No. 690

 trula pe o latură a convoiului. Se înţelege dela sine iadul
deslănţuit de acest bom bardam ent. G andiţî-vă că fie care din
avioanele atacatoare a putut lansa aceias număr de bombe şi
că numeroasele vase de războiu, au d a t replica, din sute de
guri de foc, împânzind cerul cu o reţea de oţel, ucigătoare.
A ripiie călduţe ale zefirului nu vor aduce, în anul acesta pen­
tru cei cari locuiesc pe coastele M ării Nordului, miresme plă­
cute aie ţinuturilor îndepărtate, ci yor aduce moartea şi dis­
trugerea.
in războiul actual nu mai există distanţa. Avioanele care au
atacat insulele Shettland au avut de parcurs 1800 de kilome­
tri, dus şî întors, iar avioanele britanice, în sborurile ior de
recunoaştere, au străbătut distanţe in fin it superioare.
Probabil că odată cu a ctivitate a intensificată a flo te lo r aeriene
adverse, se va reintensifîca şi războiul minelor. Astăzi, după
cum se ştie, minele p ot fi lansate din avion, aşa că to t în tin ­
sul M ării Nordului se va transforma într'un adevărat infern.
Cu c® rezultat?
Cine poate prevedea rezultatul. C e rt este că în lupta mortala
ce s'a deslănţuit peste întinsul m ărilor, se distrug averi covâr­
şitoare, pier oameni, iar civilizaţia cunoaşte o oprire în
mersul ei.

S. V

Agepsina Macri SFATURI UTILE PEHTRU ŢQŢ|

Cu ce să fortificăm copiii nu va mai fi o taină pentru Dv.,

noştri?
după ce veţi întrebuinţa
cu
admirabila pudră Coty.
ELIXIR PANGADUINE
E m omentul să ne gândim la f o r tif i­
carea organism ului nostru f i în special
la organismul c o p iilo r noştri, pentru
a-i pune in măsură să reziste b o lilo r
de to t te lu l.
Untura de p e ţte e un m edicam ent
tolositor, d a r ea este grefoasă şi in ­
digestă.
In schimb, produsul care întruneşte
to a te p rin c ip iile active cuprinse în
untura de peşte, f iin d d e p a tr u o r i
m a i a c t iv , este ELIX IR U L P A N G A ­
D U IN E compus din exfrase de fic a fi
de morun.
Elixirul Pangaduine açe gustul plăcut
al Vinului de Xeres, astfel că oamenii
a d u lfi şi mai ales c o p iii, îl iau cu multă
plăcere.
Aşa se explică de ce, pretutindeni, ei

M area n o as tră tra g e d ia n ă

este p re fe ra t tu tu ro r medicam entelor
asa zise fo rtifia n te .
Vedeţi dar dece pasia
Agepsina M acri jo a că
roluri eu to tu l d eo s eb ite co
gen, în drom o d*lui V icto r
două
Chirurgie KALODONT
Eftimîu M arele Ouhovnic, Uno
din piesele cele m ai solide
est et i ca g uşe i
e unica I
în d e p ă r t a r e a o p e - . — —— . .
ale re p e rto riu lu i, n a ţio n a l. rativă a r i d u r i l o r *'

Marina Preoteasa, a p o i p rin ­

Dr. RUDOLF HOFFMAN Nu nun.-i cö-i albeşte şi îi în-
fost asistent la clinica univ. din Berlin
cipesa C lo tild a Romano sunt Bui. Domnitei 32. Tel. 41950 frumusejeaz« dar — fot ce e
recentele c r e a ţii ale a ce stei
fav o rite a publicului nostru: Programele tu tu ro r posturilor eu­ mai important ti curăfă de
o umilă p re o te a s a de la ţ a r â
ropene pa to ate gamele de.undă
şi o s tră lu c ită a ris to c r a tă P ia tra d iz o lv a ta piatră în scurt timp»
sunt redate amănunfit
bucureşteang.-v în excelenta revistă XI
Căci Kalodont confine ^Haosul
Agapsina M acri a p a re în f ie ­
care seară pe p rim a n oastră
Radio-Adever ul special contra piétrei dentò» ®,
scenă în ^M arele Duhovnic" O îe a t sulforicinic. Acesta di­
sou în „Doamna Dodswordt", C it it»i :
în „Cocoşul N eg ru " sau în zolvă materia care formează
„Fameia Cezarului". MAGAZINUL" piatra. Ea se sfărâmă şi cade
cu timpul. G ra fie acestui rezulta#
unic dinţii rămân solizi şi sănâ»

TA B LET ELE « T T Z W I toşi.

S tu te ra u v

bolile reumatice
xfetsC&ÇÔ e t& a c . o» caaA ^ cL ta * , ÜfB)

Pag. 17 —- R, I. — No. 690

 u multi ani în urmă, in epoca aceea de ferm ecă­
C toare naivitate a cinematografului, când născocirea
lui Lumiere,departe de artă, era mai degrabă un
spectacol de bâlciu — unde publicul putea să vadă lu­
crurile cele mai fantastice, cele mai neverosimile cum,
de pildă : un om aruncându-se dela zece m etri pe cal,
fără să-şi frângă măcar gâtul, un automobil trecând cu o
secundă înaintea unui tren în plină xiteză, acrobaţii uimi­
toare pe acoperişuri de sgârie nori, etc. copilul era un
un fa cto r prea puţin însemnat.
Producătorii americani — pentrucă ei sunt adevăraţii ani­
m atori ai film ului — nu sesizaseră încă atracţia şi po­
sib ilită ţile copilului în tr'o peliculă şi-l foloseau fo a rte rar
şi atunci doar ca un fa cto r ajutător, ca un figurant.
C opilul nu juca ci îşi făcea doar apariţia în braţele unei
mame, sau lângă fusta ei. Un tablou, un element de recuizită.
După o bucată de vreme, a început să se acorde copi­
lului o mai mare preţuire. Cea dintâi glorie copilărească
cranului a fost... un grup de copii, vestita ,,O ur gang"
,— ida noastră) cunoscută la noi sub denumirea ,,Banda
veselă". Era un mănunchîu de copii într'adevăr delicioşi :
doi băeţi burtoşi şi pistruiaţi, tre i fe tiţe drăgălaşe, un pui
de negresă sperioasă, un ţânc neastâmpărat şi buclucaş
şi un câine negru cu un cerc în jurul ochiului d rept. Ani
dearândul, săli întregi s'au cutrem urai de râsetele p ub li­
cului, care urmărea năzdrăvăniile celor o p t m embrii ai
companiei.
..Banda Vesela
Filmele lor — benzi de câte două acte, adică 400 metri — aveau la bază id e i simple, câteva întâm ­
plări mai mult sau mai puţin ingenioase, mai mult sau mai puţin legate. Totuşi succesul lor era nespus
de mare.
Cărui fo p i era d a to rit acest succes? Aveau oare cale şapte mici fă p tu ri ceea ce numim foc sîcru ? E
greu de presupus. Succesul lor era d a to rit, pare-se, vârstei lor. După câţiva ani de strălucire, firm a lor
a cunoscut reversul m edaliei. Crescuseră. C apitalul asociaţiei lor — copilăria — era pierdut.
Dar succesul ,,Bandei Vesele" rămânând în mintea producătorilor, aceştia s au gândit apoi să p ro fite pe
o scară întinsă de farmecul copilului. Primul copil care a fost pus să joace în tr’adevăr, să plângă, să
sufere, în faţa obiectivului, a fost Jackie Coogan. M icuţul a avut un noroc puţin obişnuit, A apărut ală­
turi de Charlie Chaplin care încă de
pe atunci se bucura de un renume
strălucit şi a atras asupra sa atenţia
presei şi publicului. O glorie născută Shirley Temple.
peste noapte. Dar, se pare, băiatul
avea şi talent. Unde se oprea fa r­
mecul vârstei sale şi unde începea
talentul, nu se ştie. Oricum, Jackie a
suferit a tât de natural, a înţeles atât
de bine existenţa sbuciumată a erou­
lui său, încât a isbutit să smulgă lumii
ca lificativul de „c o p ii g en ia l".
Dar n'a trecu t mult şi eternul duşman
al vedetelor copii — tim pul — a
smuls din rădăcină şi această carieră
atât de frumoasă, a tâ t de prom iţă­
toare.
După o absenţă de aproape zece ani,
l-am văzut pe Jackie Coogan în fo to ­
g ra fii şi gazete cu prilejul unei lo­
godne cu p e rip e ţii. Numele său a
stârnit o t. esărire şi o dezam ăgire:
nimeni nu mai recunoşteau în ameri­
canul sportiv şi masiv, pe delicatul
copil de odinioară. Se mai spunea
cu acel p rilej că Jackie Coogan va
turna un film . Desigur, d ato rită nu­
melui său, copilului de odinioară care
subjugase atâtea inimi. Totuşi până
azi proectul de a i se încredinţa un
rol, a rămas... to t proect.
Locul ocupat de Jackie Coogan, a
Freddie Bartholomew.
Jackie Cooper.
jg . J 8 — R. J. — No. 690
 a fost trecut apoi unui alt Jackie, C ooper. Şi acest băiat a
umezit mutfi ochi, şi acest copil a fost numit, la vremea sa, d INSPECŢIILE REGELUI ANGLIEI
,,genial", pentru făptui ră se mişcase cu vioiciune în faţa a-
paratuiui de film a t. Astăzi, Jackie C ooper nu mai este decât
un in te rp re t de mâna doua, fără prea mare talent, fără prea mare
căutare.
Insfârşit, în ultim ii ani, o nouă serie de copìi-minune, au inva­
dat ecranul american. Primul, care se menţine şi astăzi, Shirley
Temple — a deb uta t încă dela vârsta de 4 ani. Debutul n’a
fost prom itător. Abia după un an sau doi, spectatorii au înce­
put să îndrăgească pe fe tiţa drăgălaşă, cu bucle aurii şî cu
un surâs ferm ecător, şi atunci, numai când era lansată, când
lumea o iubea, au fost prezentate din nou film ele ei vechi,
in care spectatorii o regăseau la fel de drăgălaşe, la fel de
inteligentă. Fetiţa aceasta a avut o carieră într'adc-văr extra­
ordinară. Timp de cinci ani, a fost copilul răsfăţat al globului,
figura ei fiind cunoscută până în cele mai îndepărtate colţuri
ale pământului, pe lista celor mai comerciale vedete ale cine­
m atografiei americane a fost clacată prima, loc pe care. mi se
pare, îl deţine şi astăzi. Nu va mai trece insă multă vreme şi
steaua lui Shirley va apune. Simptomele au şi început să apară.
Peste doi ani cel mult, va fi o stea căzătoare ca atâtea altele
care au îm podobit firm am entul Hollywood-ului.
D jpă Shirley Temple, Hollywood-ul a lansat un ..baiat-minune",
pe Freddie Bartholomew. Abandonat de p ărin ţii săi, acest co­
pil a fost adoptat şi crescut de mătuşa sa care i-a dat o
educaţie dintre cele mai alese. Pe vremea când David O. Selz-
nick căuta un in te rp re t pentru rolul principal al film ului „D avid
C o p p e rfie ld ", Freddie se prezentă celebrului producător care-l
angajă numaidecât pentru a întruchipa pe nefericitul erou al
lui Dickens. Filmul dobândi un succes categoric, succes care
avu un e fe ct spontan asupra carierii lui Freddie. Timp de câţiva
ani, noul star se bucura de toate privile g iile ce le b rită ţii, pen­
tru ca astăzi, adolescent, să nu mai poată ţine „capul de afiş"
al unui film .
Aceştia sunt co piii-a ctori cari au luminat ecranul dela începu­
turile sale. Din carierele povestite fugar în rândurile de mai
sus, se poate vedea însemnătatea pe care au căpătat-o micile Via a c t iv it a t e d e p e f r o n t u r i a adus cu sine şî n u m e ro a se in s p e c ţii a le c o n d u c ă t o r ilo r de a rm a te .
făpturi în viaţa ecranului şî cât de strălucite au fost clipele R egele A n g lie i a v iz it a t în u ltim e le x ile m ai t o a t e ta b e r e le de a n tre n a m e n t şi in s t r u c f ie a le r e c r u ­
ţ i l o r b r ita n ic i. In s ta n ta n e u l n o s tru re p r e z in tă pe R egele G e o rg e tr e c â n d în r e v is tă o c o m p a n ie de r e e r u fi.
lor de glorie. Succesul lor însă a fost şi este binem eritat dacă
ne gândim la clipele plăcute, de veselie exuberantă, de tin e ­
reţe, de duioşie de care ni le-au o fe rit. Şi mai cu seamă daca
ne gândim la viaţa lor chinuită... Intr'adevăr, închipuiţi-vă cal­
varul pe care trebue să-l îndure un copil-vedetă : p â rjo lit de
luminile necruţătoare ale sunlight-urilor, muncit de re p e tiţii ne­
sfârşite, care ar dobori un adult şi apoi de le cţiile de şcoală, Â ' M
fără a mai pomeni de privaţiunile v ie ţii particulare şi de răp i­
rea celui şi mai mare bun al lor : copilăria. Fiindcă to ţi co piii
care au apărut pe ecran, au fost copii fără copilărie, din
pricina unor părinţi prea avizi de bani.
• L. BRÄILEANU,
L .
CEL MAI UTIL CADOU DE PAŞTI!
UN APARAT DE TRICOTAT CU MÂNA
„T R I C O - R E C O R D " 'iâftampdâ ,,
cu acest ap arat tric o ta ţi în câteva ore C ale a V icto riei 17, Oumitriu, sfr.
44ka i e a m à ae inqïàkàe
o rochie, un pulover, o bluză etc. Pre-
ful lei 1.500. Instruirea g ratu ită . Pros­
pecte la cerere. De vânzare la: Rep.
C arol 62 ţi
Şelari 3.
.„Valencia str. Nicolae
este o artă.
Gen. M. A lfa n d a r y , str. M ăm u lari 26 i
}t !a magazinele: C en trala
Cou+âm r e p r e /e n t o n f i e x c lu s iv i
Lânei, j p e n tru to o fe
ju d e fe le d in fa r à . OMtele de âtdUre KissilICjen
asigură fără eforturi, fără marşuri, făr| a renunţa

j( LÀ DURERI
la plăcerea
UN PRODUS NA TUR AL A L BĂILOR KISSINGEN
alimentelor f a v o r i t e , o siluetă

BOXBERGER KISSINGEN
ideală.

DE CAP, NEVRALGII, GRIPĂ, RHEUMATISM

ÎNTREBUINŢAŢI n u m a i ' C I T I T I

A N T I N E V R A L G I C DR NANU MUSCEL
în cuti! originale, conţinând 2
semnătura d o c t o r u l u i .
buline ţi numai cu

Depozit: F A R M A C IA N . P O P O V IC I Bucureşti, C a le a R ahovei265

M A G A Z I N U L
Ì60 pagini 30 iei.

C itiţi în fie c a r e s ăp tăm ân ă

%
SUNT VINDECABILE BOL I L E DE PLĂMÂNI?
% Tofi acei cari suferă de astmă, t u b e r c u l o z ă pulmonară, şi la laringe, catar la vârful plămânilor, tuse învechită *
„Medicul Nostru“ %
ruguşaiă persistentă, gripă şi n’au găsit vindecarea până acum primesc dela noi lămuriri, absolut g ra tuit şi franco
Cea mai bună şi m ai tru m o s ilu s ­
o carte cu multe ilustrafii asupra tem ei : „Sunt vindecabile bolile de plăm âni?". A se scrie o carte poştală, francată #
%
tr a tă r e v is tă de s p e c ia lita te . cu 8 Jei — la adresa exactă : PUHLMANN & C o ., BERLI N, 8.36. M I G G E L S T R A S S E 2 5 - 25 a I
*
i
Heiioaravură si un sunliment to n * ^ ^ J aruJ . $■ A * R- Bucureşti. înscrisă sub N r. 239, Reg. Pubi. Periodice la Trib. Ilfov S. I Corn, Revista săptămânală tip ă rită la
un an (52 numere) eT -Too' i l ! 124 f , f 0nsf‘ M '" e (S ărin d ar) 5-9, Bucureşti. Tel. 3.84.30, C ec Poştal 4083. Red- responsabil: N . lonescu. Preful „bonam entelo,
(52 numere) le, 400, 6 Iun, ,2 6 num ere) le, 225; 3 Iun, (13 .u m e re ) lei ,2 0 . Anunciurile se primesc la a d m in is tra ta revistei. Plata taxe!or postale în numerar conform ap ro b ării
_______________________________ D irecfiel G enerale P. T. T. N r. 15.585/939.

IMPRIMERIILE A d e V É ru l S. A ., BUCUREŞTI
 ICTEAZ#
MODA
1 După cum vedem din to a te W"
®* fo to g r a fiile pe c a re le prim im ^ ^
din H o lly w o o d , anul a ce s ta nu vom m ai W t :
p u rta a ltf e l de p a n to fi d e c â t cei f ă r ă M
v â r fu r i şi c â lc â i. Ş i-i vom v ed ea nu numai
la ro c h iile m ai „ h a b illé ” ci şi la p ardesie,
ta ille u ru ri, etc. Z o rin a , noua stea a H o lly w o -^ ^ ,,* »
od-ului, le p o a rta ia un ta ille u r compus d in t r 'o ^ L
fu s tă sim pla, n e a g ră şt o ja c h e ţic ă în fo rm ă
vestă, pe c a re d a c ă a r p u rta -o c in ev a dela n o î ^ ^
pe s tra d ă , am spune că şi-a p re fă c u t-o d in tr o ro- ^
chie de culo a re deschisă, de c a re s‘o s ă tu ra t

Asam biul e
completat
de o p ă lă r i­
o a r ă m ică de
p a i cu g a rn i
tu r a de f lo r i şi
o v o a le tă c a re -i
a c o p e ră obrazul
şi la spate se p re
lungeşte, în tr'o
şuviţă g ro asă
p ân ă pe um eri

2 Şi ro c h ia in dungi
e o fa v o r it ă a
a ce stei p rim ă v e ri. Bi
ne de cele cu silueta
p e rfe c tă c are -ş i p ot
p e rm ite luxul s'o p o a rte .
M a i ales că m a jo rita te a
du ngilo r se lu crează în
la t. O liv ia de H a v illa n d ,
de exemplu, a re o rochie
din jerseu alb cu dungi roşii
şi b leu m arin , ia r peste ea
p o a rtă o ja c h e ta tre is fe rtu ri
din sto fă bleum arin lânoasâ
cu spic alb.

2 T o t în dungi este ş i rochia

* de m ătase beige cu alb a
R osem ary-ei Lane. P a n to fii, m ă­
nuşile şi p ă lă ria de pai, sunt albe.
P ardesiu l, de sto fă beige stro
p ită cu alb , ia r gulerul de lyn

A B ette Davis este to td e a u n a ori

g in alâ. Şi-a fă c u t o rochie de
d iftin ă gris şi o pereche de mânuşi
din acelaş m a te ria l, co m b in a t cu ne
g ru. Pe'ste g ulerul ro c h iei p o a rtă un
a ltu l, m ai scurt, de p ic h e t în aceiaşi
c u lo a re . G e a n ta m are, cu fe rm o a r şi
p ă lă ria sunt c o n fe c ţio n a te to t din
d iftin ă . '
(F o to W a rn e r Bros
f i 20 th C e n tu ry Fo*