# -rí ' ■ 9~

* * * ’ ■■ r JJ

25 bani gmmărul «Foi 3(13) îariisaHs 1919

ABONAMENTE PUBLICITATEA
Uc aa . . . Lei 80 se primește la
6 luni ... f, 40 ADMINISTRAȚIA ZIARULUI
3 ,f ■ • • »> a»0 și la toate

In streinătate prețul îndoit AGENȚIILE DE PUBLICITATE

B e d a o ii i a Administrația
BUCÜKESTI BUCUREȘTI
CALEA VICTORIEI No. 70 CALEA VICTORIE! No. 70
(Clubul conservator) (Clubul conservator)
Intrarea șî prin Str. Regată No-1 Intrarea $1 nr’n «tr Pe«
*'»»? No *

= ZIAR DE DIMINEAȚĂ
SUMARUL:
Pe cine reprezintă d. Brătianu Sa Faris. —- Scum-
Pe cine reprezintă
Mul meu PILDE BELE 1
Comunicat oficial
petea raiului. — Ofensiva germană contra Moldovei,
din jurnalul zilnic al unui ziarist âi om politic care a lo-
0-1 Brătlaau sub ocupafiune
Nici odată n’a făcut o impresie
mai rea da aacum acel „totul pen­ 1
din 1 Ianuarie 1319
eiitîu București sub germani, — Revoluția în (âernta- tru noi“, cu care unele căpetenii ale
n’a: Lupte sângeroase de stradă; mii de victime. —Pre-
D- Brătianu a plecat la Congresul
de pace spre a spune Europei çi
Ofensiva totó lo contra Moldovei administrației publice își chiverni­
sesc gospodăriile, în paguba celor
1) In Bucovina $i Basarabia situația ne-
iMirea. armistițiului.’ — Luxemburg s’a declarat repu- Amerioei că d-sa a creat România No. 29 mulți.
schimbată.
Hcâ. irăgâdueUia Primăriei.—In jurul chestiunii des * Mare. Dacă d. Brătianu va ține și Când bietul nevoiaș aleargă o zi In Transilvania funcționari! ae Stat, foști
păcătoșilor de război. — Ce declaraiii vor face inter­ la Paris limbajul pe care ziarele Din cercurile guvernamentale se răs­ întreagă după un kilogram sau două pâfîă acum în serviciul Ungariei, au început
nii și ostaticii. / d-sale îl țin Ia București» impresia pândește un zvon care nouă ne înghiață de zahăr, și când întorcându-se tot să depună jurământul de credință Maiestății
Telegrame, informă Iii, știri militare, etc. pe care o va produce va fi fără sângele. Germanii pregătesc o puterni­ cu mâinele goale, vede trecându-i
Culise teatrale, spectacole, concerte, expoziții, biblio­ îndoială, extraordinară. că ofensivă împotriva Moldovei. pe sub nas un întreg depozit de za­ Sale kegsl&i.
grafii, etc. _ _______________________ In jurul acelei mese care va ho­ De câteva săptămâni circulau tot
hăr, brânză, etc., în vreo căruță, și 3) Sn ziua de 23, XII cri. au depus jură-
jiiuhiïwii mnniij wiuPMwrniijmniimiuuiX tărî de soarta atâtor popoare și a soiul de vești. Se spunea că cercurile când mai află și numele vreunui sta­ mântu£ toți foștii funcționari din cercul Ibaș-
germanofile delà noi fac mari stăruințe
unui întreg continent se adună a- pe lângă generalul Mackensen rugându-1 roste al administrației la care se
eum reprezentanții tuturor acelor ca să ia cât mai repede ofensiva înpo- duce marfa, firește că se încruntă
falău.
SMBI^TSJl. BLEI neamuri cari au purtat lupta cea mai triva armatei ruso-române, să ia Mol­ omul și mai scapă și o vorbă bună • M. C. G,
uriașă pe care o cunoaște Istoria dova. să detroneze pe Regele Ferdi­ Ia adresa chivemisituluj. a
■Icompetea traiului omenirei. Dar ce vor reprezenta și nand și să se proclame ca Rege al Ro­
mânie un fiu al Kaizerului.
ce vor spune cești reprezentanți ?
I .1 *-<
!»■■
Expresia „Scumpetea traiului“ a rători. zahărul costă 40 lei chiîo iar
ljuns insuficientă .spre a exprima lemnele 325 lei mia.
ceea ce în realitate este astăzi in Un român sosit de curând delà
Reprezentanții Franței vor spune: Se mai spunea că colonelul Sturza,
care se refugiase la germani, vine în
Venim în numele unui popor care țară în fruntea a 800 ofițeri români pri­
timp de patru ani șî jumătate a oprit zonieri în Germania, pentru ca să for-
cu pieptul său oțelît și viteaz valu­ mezeo altă armată română, care să lup­
Refilmul <e teroare continua
tară. „Scumpetea traiului“ a fost o- Paris, ne spunea că acolo chilogra- rile furioase ale dușmanului. Venim te alături de germani și înpotriva Mol­ Agenții liberală au drept de intruniri și de
dată. astăzi este tâlhăria cea mai mul de zahăr se vinde cu 2 lei, dar în numele Franței întregi, venim în dovei.
neobrăzată ce s’a putut închipui cu cartelă si având fiecare cap numele întregului popor francez. Germanofilii noștri jubilau șî răspân ­ propagandă politică, iar opoziția nu
vreodată. dreptul la o jumătate chilogram pe Reprezentăm aci unirea tuturor su­ deau zvonul cu estentațiune.
Se făcuse de cu iarnă stăruințe pe
Pe când era aci ocupația germa­ lună. Ghetele costă 70 lei. ciorapii fletelor, a tuturor minților, a tutu- lângă șeful armatei de ocupațlune ca Acelaș regim de teroare practi-1 Voiam să arărăm cetățenilor, cî
nă era scumpete, cine poate spune ’61ei, etc. ror aspirațiilor, Franța toată este să proclame detronarea Regelui Fer- Lucrurile acestea nu mai pot să catI* îti Prc.nnvn Argeș
in Prahova, ai atâtea
Ar<rr»c șî aii» *
ßfnfeii alte di.pă atatea.jertfe făcute de țâra a-
altfel, dar în Moldova era ceva de In Italia, unde viata e mai scum­ la spatele nostru. j dînand și să proclame un alt rege. Insă dureze. Cei ce se interesează de hu­ județe din Muntenia, e practicat de aceasta, it,înt’,onarea abuzului și 1-
spaimă. Ei bine.' de ce la București pă. acel domn ne arată o pereche Reprezentanții Angliei vor spu- Mareșalul Mackensen a răspuns: Câtă na păstrare a ordinei si a chibzuitei guvern șt în Moldova. In timp ce or­ moralitătii la cârma tarii este o sfi-
■mile erau mai jos ? Pentru sim­ de galoși cumpărați cu 12 lei. ne : reprezentăm Anglia, Re- vreme există o armată română intactă distribuții de alimente, — să ia mă­ ganele administrative șî agenții li­ dare care se aduce spcrantelor și
plu! motiv că la București nu erau In toate țările s’a scumpit traiul, prezentăm Anglia întreagă, Am și gata de luptă în Moldova, aceasta suri aspre, necruțând nici chiar fe­ berali fac propagandă întinsă elec­ năzuințelor- de mai multă dreptate
L'beralii la putere s, pentru că ban­ dar cu socoteală și cu oarecare ru­ intrat în război sprijiniți de tot po­ nu se poate face. Trebue mai întâiu ca țele alese cu rubedenii la Ierusalim torală în județe, opoziției nu-i este ale acestui popor
diți:. cari despoaie lumea, aveau șine. La noi nu e nici.rușine, nici armata română să fie înfrîntă și apoi Trebue să se găsească o mână e- îngăduit să stea de vorbă cu cetă­ Întrunirea noastră, organizată prin
porul englez ; alaităeri acest popor, vom vedea.
socoteală. toate căile legale, este împiedicată
frică de nemți. chemat să-și aleagă reprezentanții Atunci au început stăruințele puter­ nergică și o voință hotărâtă, în sta­ țenii în vederea alegerilor viitoare. de administrație, stfiniermdu-ne pú­
De îndată ce au venit liberalii de De când Statul a urcat salariile ne-a reînoit iarăși încrederea sa. nice ca să se ia ofensiva înpotriva Mol­ re să taie în carne vie, fără pic de
la lași 'a Bucm.cști, au adus pretu­ slujbașilor, mărfurile s’au urcat cruțare. împotriva acestui organizat sis­ tinta de a ne pune în legătură cu a-
Reprezentăm toată Angjia- dovei. tem de terorizare și de suprimare a cei cari sunt singuri în drept de a
rile de acolo cu dânșii. vertiginos. De ce ? Pentru care mo­ Reprezentanții Italiei vor spune: Amicii germanilor delà noi erau în­ Și adeasta cât mai de grabă, pen­ tuturor libertăților constituționale,
In fiecarzi ni. se aduc fapte și tiv economic? Pentru singurul mo­ hotărî asupra destinelor acestei
Suntem solii Italiei iridente. Am ve­ credințați că va fi destul ca Mackensen tru ca acei ce își închipuesc că mai partidul Muncii șî Liga Poporului — țări.
dovezi cari spun cum că liberalii tiv că exploatatorii ori unde văd un nit aci să vă spunem dorințele po­ să vrea, pentru ca armata ruso-română merge cu vechiul sistem să înceapă secțiunile Galați — au înmânat pri­
contribuie acum la scumpirea tri­ ban, vor să-l înhate. Lumea astăzi să fie spulberată. In acelaș timp guvernanții, căl­
lului. este al acestui soi de oameni și ast­
porului italian. Toate partidele vor In sfârșit vestea cea niare sosește: să prinză la cap că s’a dus cu dom­ mului ministru următorul legitimat când legile și ordonanțele admini­
o Italie mare și reîntregită; noi sun- Mackensen ia ofensiva. nia blagoslovitului hatâr, din timpu­ protest :
Când s’a rechiziționat prima can­ fel se explică de ce. atunci când e strative au ținut întruniri publice și
tate de zahăr,’ împărțeala s’a făcut atâta mizerie în ponor, banii curg
terfi aci cu încrederea tuturora. Asupra Bucureștiului s’a lăsat o pă- rile primitive și vai! încă destul de au cutreerat satele amâgind și ex­
Reprezentanții Statelor-Unite vor clă deasă: afară de germanofil cunos- 'apropiate, ale politicianismului nos ­
intre consilierii comunali și înalții gârlă într’un oarecare mediu. Pentru ziua de 16 Decembrie 1918 citând populațiunea cu nouî făgă-
zice : Țara noastră a făcut războiul cuți și convinși că victoria va fi a tru.
»inctionari. Fiindcă nu există autoritate, sau germanilor, toată lumea românească Măsuri severe trebuesc luate ora 10 dimineața, era anunțată o duell.
Când au sosit treisprezece va- fiindcă oamenii antoritătei sunt ei pentru dezrobirea popoarelor. Când Fată de această stare de lucruri,
președintele Wilson a făcut decla­ re este înmărmurită. Cu o mare nerăbda­ pentru ca pildele rele, de felul ce­ întrunire publică, în care conducă­
țoane cu lemne, două au fost duse înșiși exploatatori, tâlharii au hotă- se așteaptă rezultatul luptelor ce au lor arătate aici, să nu se mai repe­ torii Ligei poporului si Partidului Liga poporului și Partidul Mancei
acasă la d. Hălăceanu, primul aju­ rît ca tot sporul de lefuri să intre rația de război, o sută milioane de început. protestează cu J"~fa îmnot. iva
oameni au stat alături de dânsul șî te. amatorii de hatâruri cu orice Muncei, voiau să explice cetățenilor
tor de primar. în buzunările lor. Iată de ce nu mai Cele d’întâiu buletine românești vin preț punând umărul mai bine să fa­ situațlunea creiată țării prin che­ împiedicărei abuzive a întrunirei
Când s'a făgăduit publicului că i e cu putință de trăit astăzi. i-au strigat : mergi înainte. Am ve­ trunchiate, sau nu vin. In zilele în care marea Ia cârma Statului, înainte de proiectate.
: va vinde unt prin școlile prima- Oare domnii delà cârmă nu s’au nit la acest Congres în numele unui gazetele din București anunță ..Comu­ dă puțină .gospodărie cinstită pen­ consultarea națiunei, a reprezen­ Comitetul electoral al
vde-abia un s'ab număr s’a putut gândit niciodată că o asemenea sta­ popor mare, în numele unui Conti­ nicatul românesc n’a sosit“, răsuflăm. tru aprovizionarea multimei ! tanților celor mai îndărătnici ai oli­ Ligei Poporului și Partidului
)i acest articol- nent, în ntimele ideei de liberare a Lipsa comunicäkB-1 românesc însem­ ir 'iG — i—
re de lucruri trebuie, fatal, să poc­ garhiei. Munceî din Covuriui
Și în timpul acesta, pentru cumpă­ nească odată? tuturor oprimaților. nează o victorie a Românilor
Era într’o Duminică, Pe străzi cu­
Reprezentanții Belgiei vor spune;
Venim în numele Belgiei. noscutele figuri nemțofile sunt radioase. Comfefe iftlete
Pe trotuarele dintre băcănia Dragomir
Reprezentanții Serbiei vor a- și până la Episcopie nu întâlnești decât SWSsSiiTâ'
dăuga : suntem aci prin voința tu­ pe partizanii germanilor exuberanți de
în Germania turor Sârbilor. fericire. Le rîd ochii, le rîd figurile, le Duminică seara, pe la orele 12 din.
Reprezentanții tuturor popoarelor rîde toată făptura: Mackensen a luat noapte, văd o strUnsoare de lume in
vor fi la Congresul păcei reprezen­ ofensivă și mprge înainte. Armata ro­ colțului Bulevardului Academiei. Bine,
mână este înfrântă. Ce fericire!
tanții necontestați âi sufletului na­ înțeles, soldați, femei, copii, și un ser­ România, țara agricolă care era so­ promite solemn că... va îndestula Ca­
- După lyp&a violente repubsteams suns Pe trotuar la Ciobanu. nn politician
ționalităților din care fac parte. Toți aduce știrea macabră că germanii au gent de oraș. cotită ca grânaul apusului, țara boga­ pitala cu lemne de foc în... iarna anu­
stăpânii Berlinului — vor fi reprezentanți autentici, liberi tăiat linia Mărășești-Tecuci. Altul adu­ Un bețivan însoțit de o fetiță urla in tă în petrol, lemnărie și cherestea; pă­ lui 1950!...
limba franceză: mântul rodnic și ospitalier ce atrăgea Casa pădurilor, d. Cudalbu, Casa pă­
aleși și trimiși dc toți și de toate ce vestea că Șiretul a fost trecut în — Țara de escroci!... Românii?!...
fer cu, 31. — Formațiunile niili- ENGLEZII OCUPA DÜSSELDORF partidele nationale. trei locuri. Românii sunt consternați toii bandiți și toți escroci!... etc., etc. pe toți cei ce în țările lor nu-și găseau durilor d. Sculi, Casa pădurilor cu toți
fere ale armatei republicane, care putința dc îndestulare cu mijloace mo­ domnii și paradomnii, „studiază cele
Nauen. 31. — in urma diferitelor <Dar d. Brătianu ce va spune la pe când germanofilii sunt în al noulea Îmi închipuesc ce ar ii fost la Paris deste, a dispărut.. Ea s’a transformat mai bune măsuri de luat ca să aprovi­
auintervenit Sâmbătă în lupta con­
tra Spariachiștilor, și-au îndeplinit
răzvrătiri spartactiîste, englezii au Congres și în numele cui va spune? cer. dacă pe marile bulevarde, un străin în paradis. zioneze Capitala cu lemne de foc“. Ca­
ocupat orașul Düsseldorf. Trupele ^Va spune ce a spus la București O nespusă tortură morală începe. Fe­ și-ar fi permis să strige:
întreaga sarcină. țele pălesc, veselia nu se mai întâlnește E de mirare, nu-' așa? sa pădurilor de 2 luni studiază șl de
polone au înaintat spre Thorn, pe­ că România .Mare este opera parti­ pe , nici o figură, dezastrul patriei ne — Franța ?!... țară de escroci și de Și totuși așa este: țara noastră a două luni se plimbă oamenii cu .buzele
I După lupte aprige cuiburile spa. - riclitând prin aceasta legătura de bandiți !
dului național-liberai? Va spune că apare acum definitiv. devenit paradisul făgăduințelor. Nică- umflate de .. frig, din strada Arcului,
fachiste din cartierele ziarelor d>n cale ferată dintre Berlin și Rusia. d-sa singur reprezintă România. cx Un automobil se oprește înaintea bă­ I In Cine era omul, și dP ce țipa ? iri, pe toată suprafața Europei, ba delà d. Spirescu în Bulevard la mi­
primul moment am crezut că este chiar pe a întregului glob pământesc, nister, la Casa pădurilor, unde d. Sculi
Berlin au .fost curățite, iar ziarele pe d-sa singuri l-a trimis poporul căniei Ciobanu și cinevase dă jos. Estel
un soldat francez trecut cu băutura,
jeailă iarăși iu mâinile posesorilor PRELUNGIREA ARMISTIȚIULUI român la Congres, că d-sa , și nimeni d. Lupu Costache, girantul delà Interne, j dar la urmă am văzut că e un civil! nu se dau mai multe făgăduinți oficia­ Ie va spune invariabil: după sărbători.
lor de drept : tot așa șl biroul te­ Atena, 31. — Miniștrii de externe altiil este România? Dacă va spune Un prietin se repede în băcănie și îl le, decât cum se dau în „Paradisul fă. Iar în acest timp lemnele delà rampa
legrafic Wolff. Numărul morfilor și întreabă dacă vestea înfrîngerii Ro-1 Mi s'a spus că este un lucrător sau un găduințelor' adică Primăria. de lemne, sosite cu zilnicele 20 vagoa­
ai Franței, Angliei, Italiei și Staitie- toate acestea va fi singurul repre­
rănltllor este extraordinar de mare; Ior-Unite, primul ministru francez zentant care nu va reprezenta ni­ manilor se confirmă. D-l Lupu Costa­ impiegat delà Căile ferate române. *
ne, se duc la d. Hălăceanu (cu vago­
che răspunde că nu are nici o știre ofi­ Faptul important era, însă, în altă nul) ori aiiirea. la cei omnipotenți.
el n’a putut fi însă stabilit cu exac­ și mareșalul Foch, se vor întruni. în mic și singurul reprezentant care cială. parte, cum a fost cu putință ca un om In schimb lumea se dogorește la pa­
titate până în prezent. Jertfele sân- Țară foarte avută în grâne, păduri,
localul ministerului de externe fran­ nu va spune adevărul. Iar dacă nu Răsuflăm! să insulte în chipul acesta țara Și po- petrol și sare, vite și paseri, fructe — ra inepuizabilă a promisiunilor.
■toase au fost mărite prin agita- cez. spre a discuta chestiunile mili­ va spune toate acestea, de ce s’a _ Deși nu avem siguranța că a putut ; porul român si după aceea să poată suferind invazia unui dușman lihnit de
®e continui ale Spartachlștilor, tare mai importante, în special re­ dus la Congres ? fi evitată catastrofa, totuși o licărire de Í merge liniștit acasă? foame, ea a îndestulat pe flămânzii hă­ *
tare au prins chiar sentinele, îm- feritoare la armistițiul care expiră D. Brătianu nu reprezintă-Roma speranță-ne încălzește. ' Un alt domn îmi spunea dă, zilele mesiți, a hrănit de rău-de bine popu­ „Primăria va aduce atâtea vagoane
Kâudu-le imediat. In acest mod Vinerea viitoare. nia. Poporul român nu-1 vrea. nu-I Cei din partida dușmană. însă, iubi- un nm strein, beat peste mă- lația ei autohtonă, zmulgând un stri­ cu cartofi, pe care-i va distribui popu­
ți-au pierdut viata șapte soldați ai îcază, este sigur că generalul Marken- sur^i-a intrat in casa si i~a cerut berni I găt de admirație cotropitorului, care lației cu prețul de 75 bani chilogramul”
cunoaște și nu-1 recunoaște ca re­ sen a trecut ■ ■ -- - ■ ■ este sigur că a" re- umenințăndu- cu
Șiretul, cu un Fiind viguros,
euțit. Fiind
un euțit. viguros, prinsese s se îmbuiba. Și atunci cum ai Dv. cititori, și restui populației Capita,
javernuiui. Soldați’ au fost forțați ATENTAT ÎMPOTRIVA LUI PA- prezentant al lui, poporul nu purtat o mare victorie
le a răsounde acestei atitudini prin
.îLL ; îa la ^Mărăsești
Mărășești, a hiat Pe bețiv de gât și l’a silit să se lui muriau de foame, a început expor­ iei l-ați văzut acești cartofi?
hiat pe
DEREWSKI primește să i sc confiste dreptul de este sigur că în două sau trei zile lașul ^tâmpere. Apei a chemat serge tul de
(represalii. tul do lădiți — dat în ciuda cotropito­ Primele transporturi au sosit, dar un
Paris, 31.— Se anunță din Basel: a fi reprezentat prin cine voește. D. va fi luat. stradă ca să I dea afară. rului hrăpăreț tot mai exista ici și colo domn Popișteaiiu, cdec care a trăit bine
j printre arestați se află un fiu al După știrile date de ziare, d. Pade- Brătianu este singurul care la Con­ Pe trotuarul delà Ciobanu și délai Care nu a fost mirarea domnului câte ceva .. și sub fosta administrație comunală a
lai Kari țiebknec’ t : ar fi lost prins rewski ar fi fost atacat în locuința ferință va reprezenta nu un popor, Jaja se împart prefecturile și toate sluj- fănd sergentul, care avea o carabină Fericită țară! fericită, căci ai pu­ ocupanților. iar azi se răsfață în tră­
jsi Radek, conducătorul propagan- sa din Varșovia de mâi mul ti necu­ ci un singur nartid. bele înalte din Moldova, germanofilii au la spate, l-a răspuns: tut suporta năvala puhoiului de lăcuste surile primăriei, a strigat în gura mare
bo1șevi"-îe. Svoiiul despre ares, noscut!, cari ar fi tras asupra lui, Ce figură va face acolo acest rc- început chiar să se certe delà pradă, la 1 — Cum o să mă apropii de el, dom- prădalnice și ai zămislit noua speță acum două săptămâni in pretoriul pri­
Ministerul de Interne funcționarii . au mde, tui vezi că are cuțit ?
tarea Roze: Luxemburg nu se con­ rănindu-1 ușor. S’au efectuat vre-o orezentant al unui partid printre primit ordinul ca să facă bugetul pen-1 E frumos si încurajator, nu este așa? zoologică a pungașului neo-modern: măriei : „Să se dea numai consilierilor
comunali și funcționarilor primăriei !“
tau Anessta çr îi părăsit Berli­ 20 arestări, în urma atentatului. toți reprezentanții de ponoare ? Ce tru țara întreagă. i In Franța, când vestiții bandiți auto- speculantul. De atunci dispare totul ca prin tar­ Restul populației va primi prin directo­
na plecând cu automobilul la liam- autoritate va avea liberalul Brăti­ R. T. i mobilisti s’au baricadat într’o casă din mec, răsfățându-se numai la vitrina rii școalelor primare câta atâtea kilo­
•'biirr. Ultimo sno~mită a spartachiș- anu aleturi de francezul Clemen­ ; împrejurimile Parisului, sergenții de o. noului jefuitor, „maraudeur“-ul modern grame de... făgăduinți !...
Ifli este actiU'JmenV președinția iimwrnm ceau. entriczul I lovd George, de raș, în cap da un subinspeetor nl lor au Bieții directori, cari cine știe ce lu­
Ufkl si iocaii-1 berăriei Boetzow, sârbul Pasricț. de italianul Sonino, I mers la asalt ca o armată regulată. Sub- ce adulmecă de după tjghea punga ce­
lui ce plâtește. cru mare n’or fi căpătat pentru dânșii,
:k N. E. cr?-?r'”:. de grecul Venizeios ? Și dacă d. \ inspectorul a fost ucis iar câțiva ser. Dar minune a minunelor...! jtiu că au zile fericite !...
Ifetică Elchor: nu mai era des-
Hda sigur *ed.b
~rp. fra politiei,
ÎŒA ^yCHRETTIUF. nrătiami va reprezenta par+idul na-
fional-b’beral. cine va reprezenta
B. fL-s 1^6 I ' genți răniți, dar nu s’au dat înapoi. Și
no^ ca la ngl ,
Pământul rodnic al țârei, glia ce-a
încolțit grâul și l’a prefăcut în auir, dă
*
Pnmânla ? naștere unei noui plante: făgăduințele; se dă zahăr, se dă uut prin directorii
iinjele. . și marocan
* Nici odată Cap'tala țării nu a La noi sergentului înarmat cu o pușcă zămislește un nou gen de mărinimie o- de școli primare, spun ziarele după in-
Îlii de àfrfecu ’ r transpnr- strălucit prin starea ei igienică. în­ Noroc că est? cine să o repre­ Sâ trăiască j ii e frică de un cuțit, iar pe străzi Ro­ ficială cu care se prostește mulțimea iormațiile oficiale.... Untul s’a sfârșit,
rtate la heririn care, fiin ' să; nu-i mai puțin adevărat că nici zinte. Noroc că România tot mai Í
mânia e insultată de cel dintâiu tică­ chiar de a doua zi — deși erau 60 mii
odată nu s’a bucurat de o stare i- are noroc. Anul nou a venit cu o vreme frumoa­ los, fără ca oamenii autorităței să se flămândă și înfrigurată... Nu’s ' chibri­ de kgr. și era destinat populației să-
gfetă ne o --re mal ușor g'enică mai proastă. turi?. . O informație oficială dată zia ­
iMinărct. Ș? -rr-'-'tar.ta asaltul ș’ Dacă în centrul orașului, pe stră­ să, cu cer senin, cu noapte luminoasă emoționeze aca. care nu mai poate plăti câte 50
relor va lămuri publicului că în fiecare
fetvre? aocVeî cl "tű. zile principale, înnoți în noroi și nu și trotuare uscate. Dar e adevărat că astăzi poliția se Sâmbătă debitele vor fi îndestulate cu lei kilogramul de untură.
I Ln'f.lș/'n orra sVezionă si alt pășești într’o curte fără să dai de „Viitorul" de azi va publica un co­ ocupă numai de bolșeviști. Ci :” r'-i ușurat din ricina primăriei?
Briete dr c-mmrcot’e s'mt încă Ir mormane de gunoa e pestilențiale Picéi municat oficial prin care se va aduce R. T.
chibrituri... Te duci și cauți o săptă­ Căci mahalalele, cei mu Iți. nici nu s’au
mână, două, zece — riai să găsești ni­ înfruptat din el !
— e ușor de închipuit ce este pe Ia la cunoștința poporului că acest timp mi.
h:rs, n’a» atins tata însemnătatea '■ margini și pe dincolo de periferie. nunat este datorit tot... abilităților d-lui mic. In schimb vor veni hienele specu­ Totuși, împărțeala a avut darul să
ftfer din cartierul ziarelor. D-L CLEMENCEAU VA PREZIDA lei și te vor spune: un leu cutia de încălzească populația la înghesuială,
Brătiam, fac-totum-iil acestei țări.
|St?-ea áé srfirit acturdn din Ber-
E o murdărie îngrozitoare Peste
tot numai gunoaie aruncate în CONFER’NTA Ccnsumar a cămi cincizeci de bețe, iar tu. prostit, încol­ așa că zile întregi problema lemnelor'
stradă și aceiași mocirlă infectă, Lvon, 30. — La conferința de Luni, țit de necesitatea poruncitoare scoți un Ic foc a dispărut delà ordinea zilei spre
Kc caracterizează mai bine prin
transformată în băltoace microbie- d. Cîemenceau a fost ales oficial nre-
în restaurants și bottegi bilet zdrențuros Și murdar al „Băncei marea mulțumire à „Casei pădurilor“,
mcolnl zlari'l.i'1 sociil-domocrat fC„„nrar etrnfermf'’! de nace. Generale", nemțești și gata!., s’a fă- Foc zdravăn. înviorător și încălzitor,
ne. domnește în toate mahalalele
M'ivaerls“. care reapare sub ve- Capitalei. ’n a«*erfarea sobrei a’to- deletrafisml < î Primăria Capitalei a dat următoarea eut. de... făgăduinți.
kIJuI redacție. Si lumea morfolește cu picioarele ** ’ vnr cAmrfecta întregul
ca dc • „Viitorul" ere si el odată dreptate, tu ordonanță: .Nu-i sare? Ocne'e gem de sare Acum se dau fasole cu ghionti, făină
|’S.:riil descrie în chipul următor noroiul acesta ce-1 vezi cum se suie TnrnhHI lejera/’. Crud se va a?”*** 0 la ; schimb n'are cum să-i zicem, ríare 1. Consumarea cărnei în restaurante, nu’s transporturi, n’avem vagoane $i integrală de grâu si alte bunătăți. Dar
jtórea trupelor republicane : pe încălțăminte șl pe haine fără să sfadhî, d. Poincaré va sabita pe ! „Hor". cârciumi, cantine și orice alt loca! de mașini. Sarea lipsește de pe piață. Tct înî afară de ghionturi. înghestieli. înju­
I .Vraja ? dispărut. Bcr-linul nu se se noată nimeni feri de a se umple. *«?,
delegai? »■?» tjamafe Frarț Oare Viitorul ríe vrt-nt că întrebările consumatiune nu este permisă decât tot ziarele după o i-formafie oficială, te răturile gardiștilor si focul... de făgă-
IrilaHă sub regimul ternarei. Tru­ Hotărât, dacă rămân cumva oare- SnW ca d va noastre — vnete din ele — n’an înțeles numai 2 zile pe săptămână si anume: vor dumeri că la cutare dată Regia va inti, rugăm pe toți să ne comunice și
ll® tinerei republici au intrat în
cari impresii asupra Bucureștilor, F *,
r? cnut# fiindcă Isi bagă coada in ele d. Cor- Joia șl Duminică. in icstula Capitala cu sare. Te duci la nouă cam ce-a luat delà această nouă
cea dintâi este că aceasta-i cea mai r țț'fj acif'aefa *erea
cfj n?Ț besca ?... 2. Orice abatere delà această dispo- debit și li - s storul îți spune: făgădueli! .împărțeală“
■lin si au executat o oneră de or- murdară și mai ar.ti-igienică Capi­ p cef âme. { Situația Viitorului e foarte comodă: zlțiune va atrage după sine confisca­ Tu te duci la speculări dai 2—3 lei pe
F (it publică decisivă și vitează. La rea cărmirilor. închiderea localului și *
tală din lume. r?Ci’îi? unu? dtenf ne pune întrebări, noi răspundem și trimiterea în judecată a contravenienți- kgr. de sare, si. . lucrul s’a făcut.
[ o|l un lung șir de combatanți re- Culmea dbHziunei este încercare«, ' .mă cire urmează ca președintele să ■ cenzura ni le mutilează. A doua zi ga. Nu-i tutun ?... Ei ași !... Ziarele îți Fericită tară cu < stare de‘ asediu „ si
pjkani au trecut în ordine exem- făcută de serviciul municipal a] o- ffe ales din țara unde se întrunește zeta guver~-:d-; itfbilează cd ría înțeles lor. spun că se fabrică tot felul de țigări, că cenzură ! Fericit paradis ai tuturor fă­
Ä având o atitudmn demnă și rașului, la câte o săptămână o dată conferința internațională 3. Consumarea cărnurilor de pasăre, s ’a recepționat tutunul din cutare ju­
ș; în orele celei mai febrile circula nimic. vânat și mezeluri este permisă și în ce­ deț, că s’a adus tutun din Macedonia, găduințelor. îți hrănești locuitorii cu
sticitiú. In convoi se vedeau tu­ ții. de a spăla calea Victoriei — nu lelalte zile. gogoși liberale, cu promisiuni ce se vor
buri mitraliere, aruncătoare de mi- toată: mimai între Capșa. și Palat! f Ordonanța va intra în vigoare cu în­ din lună și din Marte. Prin urmare te înfăptui în veacul al XXI, și tot te
'ne,sipe lângă coifurile de otel ale _’ și o bucată din Bulevard. L’fța păcii adresezi debitelor și capeți mereu ace- plângi... O! dar este ingratitudine !...
ri’Mnic'lor. se observă printre
Í
Z’arnl 20 (te Imii... cepere de azi. laș răspuns: nu avem, în schimb chel­ Și fiindcă e așa ti-o spunem că gre­
De ce numai aceste porțiuni de
rî-dr-i si câte un civil cu arma la străzi ? Și de ce la orele 11 a. m— nerul care-ți ia zece bani câștig la cin­ șești. fericit Bucureștean care te hră­
tenir. 4 p. m ? New-York, 30.— O întrunire mă­ Ziarul de 20 de hani — afi tnfetes de R Tí jiica LuxeMurg cisprezece te poate îndestula cu oricât nești așa de ușor șt ieftin !... Și ca să-ți
Oare Testul orașului nu suferă pe reață a umplut sala Carnegie, sub cine e vorba — are o pagină a IV-a a- vrei S' iarăși s’a făcut lucrul!... Fa­ repari gre.șala. îți dăm modalitatea:
î 0 oră întreagă a durat marșul, în urma murdăriei ? 'Și oare echipele auspîcjPe Ligei pentru pace. S’a tri­ proape plină de anunciuri oficiale. Paris, 31. — O telegramă a agen­ ri'’ < ? fă'Ctit efectul. deschidem o listă d? subscripție pentru
iplaușle frenetice ale multimei. de măturători n’ar putea fi concen­ mis un mesagiu președintelui Wil­ Negreșit, cănd ai pagini întregi de ției Bavas din Metz, anunță că in ridicarea unei statui edililor fericitulu’
Lsphe de uș .rare ieșeau din mii dp trate la ore ceva mai matinale, zi son, rugându-1 să stăruiască în prin­ anunciuri oficiale, bez Vlașca, Teleor. Luxemburg a fost proclamată repu­ »■ paradis al făgăduelilor...
țtatiiri. că se reușise a se pune ca- cu zi. curățind câte o stradă, două cipiu pentru înfăptuirea unei Ligi a man și... fondurile cunoscute, chiar 20 blica. Marea ducesă s’ar fi retras in Lom.i-i;. ■. ioc au intrat în domeniul Vă așteptăm Ia lucru cetățeni !...
pi’ terorismului sângeros și ori- zilnic ?
Biid. --------------- ————
păcel I de bani este un preț de exploatare. ' castelul sulul.
său din împrejurimile ora. . fabulei cu cocoșul roșu. De două luni
i aoroape, Casa pădurilor ia măsuri si
ARCO
 Joi, 3 lanuarr f9I9
■■«■l-l!. .. f
«as iiSMIHTa
informațiile nopții
Duminică s’au întrunit
vre-o 70 de proprietari
rurali la Clubul Agricol,
spre a discuta asupra ex­
proprierai și asculta re­
zultatul demersului făcut
pe lângă guvern de către
d-l Niculescu - Dorobanțu,
președintele Clubului.
D-l 'Niculescu-Doroban­
ții a spus asistenței că, de
oarece d-l Drătianu a ple­
cat în străinătate, memo­
riul proprietarilor va fi
/ studiat de către d-l Uf. Fe-
rekyde. Speră că se va ți-
ite seama de cererile
drepte ale petiționarilor,
în sensul că ■uraturile vor
s’a oficiat un servic’iu divin Ia Mi­
tropolie, oficiat de arhiereul Platon
Giosu, vicarul Mitropoliei.
Au asistat suveranul, familia re­
gală, miniștrii, și mai 'multi func­
ționari superiori.
O companie cu drapelul din reg.
9 vânători de munte a dat onorurile
militare.
D-nii N. Ionescu institutor din
Iași și T. G. Ionscu institutor din
București au fost numiți inspectori
ai învățământului primar particu-
i păsare și în derâdere orașul în halul fă­ ților noștri?
Iar.
D-l Ștefan Iuga, profesor la școa-
la superioară de comerț a fost nu-
mit inspector al ocoalelor comcr.
tiale.
A fost primită demisia episcopului
Antim Fetrescu, al Râmnicului Noul
■ Severin.
P. S. Sa a fost tnsdrciat să gireze
afacerile acelei episcoHi până la a-
legerea titularului.
Inginerul inspector g-ral cl. I St.
Gheorghiu directorul serviciului con­
strucției podurilor a fost numit in­
spector general al ministrmlni lu­
crărilor publice.
Comisiuni interimare:
La Dorohoi: G. Florescu. pres­
dinte.
D. Adam, vice-președlnte.
G. Șerban C. A. Leancă și V. Pe-
treanu, membrii.
La T.-Severin: C. Armașu, preșe-
dinte.
Dr. I. Glavici, vicepreședinte.
D. Tipărenu, Simion Blaga, nie
Mihail, membrii.
Au fost decorați cu „Coroana Ho-
mâniei“ în gradul de mare cruce:
D-l de Knergnezec deputat, Tronelin
Bonilou, fost ministru. Justin Go-
dart, subscretar de stat al sănătătei
publice, Herriot, fost ministru, Lu­
cien Poincaré, vice-rector al Acade­
miei din Paris, André Tardieu,
înalt consilier al Franței în Statele-
Unite.
In gradul de mare ofițer: d. Gus­
tav Hervé, directorul ziarului „La
Victoire“, d-nii Roëlls, Herbette și
Helvard redactori la „Le Temps ,
d-nii Paul Adam, Francois Carnot
deputat. Gustav le Bon, La Cour
Gayet, Colonel Cratiere, Rene Du-
ming, Adolf Brisson.
In gradul de comandor: Bienoimé.
Perroy, Grízen, Eugene E. Taver-
nier. _ ____
Pentru ©tíih^a sufle-
tulul k lulia
Prager so^a SMm Sig-
muntí Prager se va o-
fieța un parastas Hier-
curi 2/15 Ianuarie, ora
a. m. în Catedrala
Sfft. losif <8in Capitală.
PratrnWwnBti
și MtatfCÎ
Toți locuitorii romani sau supuși ro­
mâni cari în timpul ocupațiunei au fost
luați ca internați sau ostatici de către
inamic sunt obligați ca până în ziua de
10 Ianuarie inclusiv să arate.
1) Numele și pronumele lor;
2) Domiciliul sau reședința lor actua­
lă cu arătarea s.trăzei și circumscripției;
3) Data când au fost internați sau
luați ca ostatici și localitatea unde au
fost trimiși de inamic.
4) Care a fost tratamentul la care
au fost stipuș: fie ca locuință, hrană, îm­
brăcăminte, igienă și ocupație:
5) La ce vexațiuni și umiliri au fost
expuși deopotrivă cu ceilalți și în deo­
sebi ea români;
6) Dacă c’au exercitat violent; și
acte da samavolnicie asupra lor. ară-
tând detaliat toate suferințele îndurate.
___ detaliu care ar învedera fe-
7)Orice
Iul de a se purta al dușmanului și me­
rită să fie relevat.
Declarațiile vor fi făcute ds către
particulari Ia circumscripțiile poliție­
nești respective în orașe, în comunele
rurale la postul de jandarmi, iar func­
ționarii le vor face serviciilor unde func­
ționează.
Toți aceia cari au făcut deciarațiimi
sau au înaintat memorii autorităților pâ­
nă astăzi, sunt scutiți Je a mai face
altele afară numai dacă r’ait de adăugat
noui detalii cari fuseseră omise în cele
făcute anterior.
f-ww-R
Accident. — Automobilul diviziei
a II de vân&tori condus de șofeurul
Ion Munteanu, a călcat pe fembea
Constanta I. Buciu de 35 de ani din
str. Mașina de pâine No. 6, omo-
rând.o.
•feurul criminal a fost arestat. !
fac cercetări. 1 --------------- —as»
Vittoîzrfâ premieze
TEATRUL „NATIONAL“
___ Od-.’H cu venirea „camerelor noul"
-w' 4 Ianuarie : Bitnbașa Sava, de I. Pe-
la guvern, s’au luat unele măsuri, retz.
pe cari nici cei din timpul inquizi- 5 ianuarie : Suzette, de Brieux cu
As'-axi MäercurS 2 ianuarie 1913 d-na Elvira Popescu.
ției n’ar fi fost în stare să le aplice.
Efectul acestor măsuri draconice,
pe cari guvernul d-lui Brătianu le-a
M A TINE U E A R A 11 Ianuarie: Secretarul General, dt
i
P. Gtisty, cu Ioan Livescu.
pus în aplicare, nu fac altceva decât 14 Ianuarie : lohn Gabriel Rnrktnam,
fi mărite, acolo unde au nu poate dăinui de cât cel să strice întreaga armonie socială Seii'Qîaru genera! de H. Ibsen, cu Petre Sturdza.
fost evaluate prea jos și mult până la Aprilie din și să împingă lucrurile acolo, unde Marșul Nupțial, de Bataille ; Evan.
cu teamă ne gândim. talul, de R. de Fiers ; Ilderitn, de M,
că aceste prețuri vor fi e- cauza enormelor dificul­ ; Să spunem însă că această stare teairui bîarâa Vi JE Î.I A Regina, eu d-ra Marioara Ventura.
galizate pe regiuni. tăți biigetarp create Sta-, . do lucruri, va fi de scurtă durata și „Ilderim
*' după romanul M. S. Re­
Cât privește prețul tutui. După cum am pre­ că rațiunea va lua loc sentimente­ gina: versifiera d-lui C, Radulescu.
lor spontan pornite. TeatruS S.y« *8c Mihail Strogoft Motni.
semănăturilor, se vor nu­ văzut aceste sporuri au ♦ „lohn Gabriel Borkmann-* de EL IK
mi comisiuni care să facă fost impuse trivederea a- O nedreptate strigătoare s’a făcut ser cu d. P. Sturdza.
calculul și al capitalului legerilor și ele vor fi su­ cu o mulțime de funcționari, cari Teaîru! ..Serenada din Trecut“ de Mircea G
Caro! ceî Mare Bena Juanitta
în timpul ocupației, n’au făcut alt­ Rădulescu. •
depus de proprietari și a- primate odată cu intrarea ceva decât să îndeplinească ordinele 3
„Femeia“ de Erni! Nicolau.
rendașirendași al mun- în vigoare a noului buget. autorităților românești pentru buna „In întuneric“ de N. N Beldicetm
Teatru! Trianon Sânge aSbastru
cei depuse de țărani spre Avem certitudinea că organizație a diferitelor ihșțjtuții „Bimbasa Sava“ de Peretz.
a se face o justă evalua­ faptele nu ne vor des» tind cerberii actualului guvern. românești, iar nu nemțești cum pre ­ „Evantaliul lui Lady Wirwiermeeri
re. Apoi, la vânzare fie­ minți. Teatru! Modern PREMIERĂ de O. Wilde.
* a. u c a a. „Romanțioșii“ (traducerea lui Mir«
care parte va lua ceeace Iată despre ce este vorba: !
Mai mulți funcționari ai corpora­ cca Răd'ilescu) și ..Prințesa îndepărta.
i se cuvine din prețul re­ Snfesîțâwîsiîe Bră» tă‘‘ (traducerea lui M. Codreami), dt
îismis de a ■S.rata ©®Sabcra« țiilor din București («Casa centrală Teatru! Regal
coltei. * a meseriilor) fiind numiți prin deci­ lâ . - E. Rostand, cu Maria Ventura.
In rândurile proprieta­ rea cu Grâce sasrô^Êsâs cia zie ministerială, sub ocupație, în di­ *
rilor e mare fierbere și o dL Ts-ke iomeseis ia Parâs, a ferite posturi vacante, au fost puși Petreceri bucura^tene TEATRUL .REGINA MARIA"
foarte mică încredere în ® atSewâipată par- în cembrie.
disponibilitate pe ziua de 1 De­ „vnpțifl« de Bernstein.
pică 8ia râsTviws’ife *
„Mugurul' de G. Feydeau.
măsurile gîtvernului. Salariile lor, pe tixnpni servit ds 43 CULISELE TEATRELOR BIBLIOGRAFII
„Nora“ de H. Ibsen.
șâ a îsiwra efe ! do zile, până la data de mai sus, un . riA Í iLiȘA1-. —. D-l p0- A apărut „Croquiurl“ de Aurel Sa-
„Marchizul de Prlola'
* de Lavedan
Avem indicații precise actualii miwișiri. Socote- îi s’au dat,, fără să li se arate cel . ,s,-, Hiiî ’ua interview acordat unui vela. un elegant volum de schițe, note
fr o o r.x; urere largă a situației de drum, Impresii, redate într’o limbă *
puțin motivul.
că sporul salariilor func- Iile rssasitora s&wît materiale a Teatrului Național, arătând frumoasă, plină de imagini. TEATRU ...MODERN“
ționarilor publici este de ca-«e și privesc cm cchs răi Relatăm acest fîfpt celor în drept dezastrul ce a lăsat în urma lor ger- # „Frnanl“ de Verdi.
scurtă durată. Acest spor orice edaberare« și credem că guvernul nu va face o •’-’-’il si »--ijkacele de îndreptare. Numărul de Anul Nou al „Bibliote- „Tosca" de G. Puccini, cu: Ed
chestie de stat, cu dreptul legal și Bilanțul făcut arată un deficit de 600 cei copiilor și a tinerimet, cuprinde un pa-Roman și A. Costescu-Duca.
cu hrana unor bieți funcționari, mii lei și pagube în decoruri, mobilier sumar bogat din care relevăm „O i- „Clocotele din Comevttle“ de
cari nu și-au făcut decât datoria, costume, rechizită în valoare de coană de Anul Nou“ de G. Galaction, o Planquette.
plătindu_li-se timpul servit, și re­ 2100000 lei. minunată povestire: „Jucăriile năzdră­ „Rlgoletto“ de 0. Verdi.
integrarea lor în posturile vacante. Pentru a se acoperi o parte din ele, vane“ de Al. Terziman, Pagina hazlie
-------------------------------------- -------------------------------------------------------------------------------
s’a hotărît facerea unui împrumut în­ de Malter Grada, „Războiul" o ginga­
?rn și majorarea taxei de spectacol șe poesie, de C. Nicalescu-Novaci și A.
Taxele psșiala delà 5 la sută la 12 Ia sută. Pagubele Codreanu, Călătoria istețului Ionică în
űola Primirii Guvernul a pubficat o tabelă în telegrafice și telafan ce despăgubire celelalte se vor plăti de Stat, ca și o tara negrilor, Sărbătorile la Romani,
de războiu. Noul director Hazuri, Anecdote, Concursuri de jo­
(Fost Comoeais)
Compania dramatică .Bulandra'
care sunt indicate felurile de între­
SERVICIUL CORESPONDENTELOR este de acord ca să se mărească sa- curi cu premii. Serbarea Revistei: etc.
Zi pe zi curățenia orașului devine din prinderi cărora li se recunoaște Pentru scrisorile simple: 15 bani lariiíe artiștilor, ca și la toți funcționa.
ce în ce mai lamentabilă. Intrând din dreptul la o despăgubire din par­ dea)fiecare 20 grame sau fracțiune de rii Statului. Miercuri 2 Ianuarie 1919
*
oirice parte a Capitalei, spre centru, tea1 inamicului. I A apărut No. 2 din Revista „Co­
20 grame, plus 5 bani timbru de aju­ Propune să aducă o serie de ele- merțul în România“ cu următorul su­
vezi mormanele de gunoaie răsfățân- Dorim să cunoaștem motivele tor. mente folositoare bunului mers al Tea­ mar:
du-se cu oblăduirea celor delà primărie pentru cari munca intelectuală este
într’o complectă voie bună pe maida- sistematic exclusă delà asemenea plus 5 bani timbru de ajutor.
b) Cărțile poștale deschise: 10 bani trului. Astfel: un rechizitor-șef, cult și
profund cunoscător al scenei; o serie pozitului industrial.
V. M. Ioachim: Lămuriri asupra im- VIJELIA I
nuri și locurile virane. c) Cărțile poștale deschise de indus­ de mecanici, cari sunt utili părtei teh ­ Victor Macedonsky: Presa și negus-
Niciodată Capitala n’a fost atât de socoteli? nice, împreună cu 5 directori de- sce­
posomorâtă și jigărită ca acum — și Oara omul care trăește din mun­ trie privată, cum și cele ilustrate: 10 nă, cari să se străduiască să dea spec­ torii.
bani plus 5 bani timbru de ajutor. Când M. D. Munteanu: Situația Comerțu- Biiefele la Cassa Teatrului
oirice-ar spune domnii delà primărie, ca zisă intelectuală, nu are dreptul sunt puse în plicuri, taxa va fi aceea tacole îngrijite. In privința repertoriu­
n’au nicio scuză ca să mențină cu ne­ la viată, după concepția guvernan­ a scrisorilor. lui de manufactură.
lui, d. Peretz a hotărît să fie refăcut S. M. Blumenfeld: Banca Marmo-
d) Cărțile poștale 'închise: 15 bani pe deplin.
ră de hal, în care se găsește astăzi. rosch Blank.
Germanii au osândit Statul ro­ plus 5 bani timbru de ajutor. Din repertoriul clasic a făcut o se­ Informatiuni din tară și străinătate,
Unde sunt echipele de curățitori ale mân să plătească o sumă destul de e) Imprimatele, prabele de mărfuri lecție frumoasă. Se va menține: „Poly- târgul măririlor. etc.
primăriei? Ce serviciu fac ele astăzi? însemnată unui medic german in­ și hârtiile de afaceri: 5 bani de 100 euct“ de Corneille; „Cidul“ de Racine;
La cine vor fi robotind ele, pentru ca
TEATRUL LYRIC
ternat de guvernul român. De ce grame cu r.n minimum de 10 bani pen ­ ..Ce ai voi “ de Shakespeare; „Tartuf ­
orașul să fie lăsat într’o astfel de pă­ tru probe și 15 bani pentru hârtii dc a- fe“ de Molière: ..Căsătoria lui Figaro“ CLUBURI Comp, lyrică Maximilian-LooMrd
răsire? Dacă primăria și-a concediat proîesiâ medicală să aibă dreptul faceri. de Beaumarchais; „Viața e un vis“ de La scrutinul de admitere în Clubul (Fostă Origoriu)
personalul, este datoare s’o spună, dar Ia o despăgubire, pe când alte pro­ f) Ziarele și orice publicațiuni pe­ Calderou și „Mantragora“ de Machia­ Sportiv Duminică 30 Decembrie, au
mai ales — în acest caz — să ia mă­ fesii. tot din aceeași ramură de ac­ riodice: 1 jum. bani de fiecare 50 gra­ velli. fost admiși d-ni dr. Dan Gheorghiu,
surile de rigoare căci vedem zilnic că tivitate, să nuri aibă. me sau fracțiune de 50 gr. — In ce privește angajamentul artis­ Jac Beligrădeanu agricultor, Florică Miercuri 2 Ianuarie 1919
depozitele do gunoaie încep să crească De ce profesia ziaristului, a lite­ g) Cărțile de vizită: 5 bani. Dacă tei Marioara Ventura., a eșuat com­ Tănăsescu agricultor, N. Tănăsescu a-
și să ia proporțiile de pomină din toam ratului. a ccîor cari trăesc din con- sunt închise îi se aplică tsxa scrisori­ plect, distinsa tragediană trecând îna­ gricultor, căpitan Clinaru, George Va-
lor.
na lui 1916. poi la Compania „Bulandra“ unde va limărescu rentier, C. Brătianu avocat,
Intru cât privește curățenia străzi­ deiu să nu se bucure de aceeaș’i a- h) axa de recomandare: 25 bani pes­ juca în repertoriul Iui Bataille, Fiers, Vasile Romain avocat, Mircea Leca a-
lor știm că, pentru acest senp primă­ preciere. * te taxa ordinară-
Pe timpul ocupațîunei n’au putut etc. In schimb direcția, a menținut pe vocat, general G. Sănătescu, L. Pan-
ria are pe iângă echipele de măturători 1) Taxa avizului da primire: 25 bani Marioara Voiçulescu. tazogh: funcționar, inginer lanulescu,
niște anumite pompe pentru stropit și apare nici una din publicatiunile e- peste taxa ordinară si cca a reccman-
— Se crede că și „Ilderim“ va su­ Ioan Borș magistrat. Gr. Racovicea-
guri de apă pentru spălare, de ce nu conomice. financiare, literare, câte dărei. feri o modificare în distribuție. Rămâ­ nu avocat, Nicolae Negreanu , magis­
se face uz de nimic din toate acestea? apăreau în București. Astfel toți j) Francarea este facultativă pentru ne să vedem, cum va eși din acest im­ trat. Egon Zamfirescu proprietar, AL
Așa cum e orașul azi, îl vedem mult proprietarii acestor publicațiuni, scrisori, în parte pentru imprimate, Dumitrescu avocat, Panait Doiciu avo­
pas d. Peretz.
mai de plâns decât a fost sub admini­ câți au rămas în teritoriul ocupat șl probe și hârtii de afaceri și integrală TEATRUL „REGINA MARIA “ . — D. cat, I. Radulian avocat, It.-colonel C.
strația comunală a ocupației, când n’au putut avea altă ocupațîune, au pentru cărțile poștale de industrie pri­ Bulandra este un director norocos, căci Urlăteami, Mihai Sor ei cu inginer, M.
n’am văzut orașul niciodată așa de vată și cele ilustrate. Isvoranu, avocat. lEFOKli)
murdar... Și-i dureros de regretabilă fost amenințați ca să nu aibă re­ k) Corespondentele nefrancate se în­ pe lângă un repertoriu ales și un an­ Comp. Lirică Română fiabrislMoa
carcă cu dublu taxei de francate sa ii samblu, care poate rivaliza cu cel delà
constatatea ce-o facem... zerve de trahi. x Teatrul National, a avut norocul, ca CONCERTE 8 Director: Avram Nioolaa
A!... da;.... Noi cerem ca să se repare o ma­ insuficientei. Marioara Ventura să revină în compa­
Domnii delà primărie se ocupă în re nedreptate și propunem proprie­ SERVICIUL TELEGRAFIC Marele violoncelist fiica Papazoglu ®
nia sa și să dea, o serie de spectacole șl pianistul D. Dlmitria vor da în de- g
prezent cu cultura promisiunilor, cu tarilor unor asemenea p^tbiicațluni a) Telegramele ordinare: 10 b. de cu foștii ei camarazi. Miercuri 2 Ianuarie 1919 I
cari vrea să îndestuleze populația în- să sc asocieze ia protestarea noas­ fiecare cuvjnt cu un minimum de 1 leu cursul stagiune!, o serie de zece Reci i
O vie activitate domnește aci și pa- ta!e( săptămânale) în cari vor trece în j ® I
fometată și înfrigurată. Se ocupă cu tră. până la 10 cuvinte plus 10 bani pentru raid cu repetițiile pieselor: „Mugurul“
chitanță și 10 b. timbrul de ajutor pen­ de Feydeau și „Marchizul de Priola“ revistă întreaga literatură a „Sona- g
înscenarea reprezentației gratuite a
spectacolului împărțirei biletelor de fa­
voare la cinematografe și teatrele din
Toți aceia cari în momentul e- tru fiecare telegramă: b) telegramele
vacuărei Bucureștilor de către au ­ urgente: faxa ordinară plus o taxă spe ­
** Ședințele vor avea loc în Sala de
tél
do Lavedan, urmează și acela pentru Concerte ,Em. Penchas“ (Pasagiu! „I- S R» Joanltts
spectacolele, cari se vor da cu distin­ mobiliara“), cu începere din luna Ia> a
Capitală, împărțire ce dă loc la scene toritățile române, erau proprietarii cială egală cu îndoitul taxei ordinare; sa tragediană, care e Ventura. nuarie.
de toată nostimada, în localul primări- unor reviste serioase cu viată de c) telegramele colaționate; taxa ordina­ — Pentru luna Februarie este ho- * Biletele la Magazinul de muzici Ham
iei și sub ochii tuturor acelora ce vin cel puțin trei ani. și cari, din regis­ ră plus un sfert din taxa ordinară: d) tărîtă premiera piesei originale „Jocul Jiicteel, Calea Victoriei 70
Din pletora pianistelor de rasă, re-
să-și ceară zilnic dreptul de a trăi cu tre vor putea dovedi vh!d’!t?.tea telegramele cu adeverire, de primire: Ielelor" datorită unui tânăr scriitor Că­ levăm pe d na Aurelia Cionca. care
propriile lor mijloace bănești, și căro­ și excedentul asupra cliepuelilor, taxa ordinară plus un leu când adeve­ rnii Petrescu. O lucrare dramatică des­ va da un Concert prin Ianuarie cu u
ra edilii le răspund totdeauna cu cele să fie puși pe tabloul despăgubiri­ rirea este telegrafică si 40 bjni când pre care se vorbește mult bine. programă semnată de clasici și mo-
mai frumoase făgăduinti: făgȘduinti lor, dacă au rămas în teritoriul o- este poștală; e) telegramele multiple: TEATRUL „MODERN“. — Ansam­ demi
pentru anul 1920!..
cupat.
taxaordinară
copie pentru flecare 100 de cuvinte sau blul
plus un leu dreptul de de operetă — anexa operei d-lui * TRITON ;
Dar vom mai reveni. D. Cutavas — - delà Teatrul „Modern “ Ședințele de Sonate „Modeme “ ’ a Str. Lipscani, Ä7 .
Proprietarii de moșii, de imobile, fracție de 100 cuvinte; f) telegramele e pe cale a se dizolva și în acest cai, nuntate de Duo instrumental: S. Ba Compania de operete șl vodeviluri «u
arendașii, coraerciantii, toti vor n telefonate: taxa ordinară plus un leu; tenorul C. Stăneșcu-Cerna, va trece cu rozzi (vioară) și Cd. Piaggio (pian) Florlea Florescu
despăgubiți. g) cărțile de vizită telegrafier: 50 bani acest ansamblu la Teatrul „Regal" un­ Direcția : I. Blam
dacă sunt scrise pe bonuri, confier li de îi surîd mai frumoase perspective. sunt hotărîte pentru zilele de 2 și 9
BH PRDPRIEÎfiR Credem că și neînsemnată, și se apli.-ă tarțful telegramelor
veșnic nehsații în băgare de seamă
SERVICIUL TELEFONIC
Rămâne deci suveran ansamblul de gina.
operă, care ține să atragă pe amatori
Ianuarie, patronate fiind de M. S. Re­
Miercuri 2 Ianuarie 1919
— Cazul bancher ului Cohcn — de scriitori, au dreptul la viată în Pentru o convorbire de 5 minute: 25 prin varietatea repertoriului și profu­ •„Agenția Mozart “ a organizat o se ­
Pentru d. ministru ~.S fus­ țara aceasta !
OWino allmtru
<
bani între două posturi din aceiași co­ ziunea de elemente solistice. Dupa rie de audiții foarte atrăgătoare, săp­
tiței $i prefectul Capitalei mună; 1 leu írrtfe druă postur. dii: cu ..Faust“ și „Rigo’etto“ cari s’au jucat tămânale. la „Pâla’s de Glace“ din Bu­
prinsul aceluiași.... județ. 1.50. lei ... între cu mai multe distribuții, va trece pe levardul Elisabeta.
două posturi din județe vecine; 2 lei afiș „Lucia“ de Donizetti. Mai târziu: Aceste audiții vor avea loc în fie­
Există la noi o lege după care pro­ între două posti; ■* din județele nellrni- „Tosca“ de Puccini și „Emani“ de care Vineri, și vor purta titlul de „I.es
prietarii sunt obligați să respecte con­ trofe.
tractele încheiate înainte de război, ne­ Verdi. Un nou diriginte, care are nă­ Vendredis d’art“, fiind date cu concur­
Fonograme: taxa telegramelor. zuințe de a da spectacole tot mai mu­ sul celor mai distinși airtiști ai noștri. ’$g»asBai -
putând dispune de locuințele celor ple­ Avizul telefonic: 50 bani.
cați în Moldova, în urma refugiului, du­
«I
Convorbirile urgente: îndoitul taxei Dan Simionescu,. care conduce ,.RigO-
zicale și mai bine închegate este prof.
pă cum și chiriașii sunt obligați să plă­ convorbirei, iar pentru avizele .telefo­ letto“ și pregătește Ernani“. Un alt concert atrăgător este acela «..©pertoriui OpereiI
tească chiriile proprietarilor, atunci nice ' urgente, se mai pç/eepe <’ taxă al talentatului violoncelist N. Och.i- Române cieîa
când casele nu au fost rechiziționate si TEATRUL „TRIANON “ . — D-l Blum
specială egală cu îndoit'.:’ taxei ordi­ e mulțumit că și-a putut întregi an­ Albi, concert ce va avea loc într’a
ocupate de armatele cotropitoare, în O spune aceasta comunicatul gu­ nare a avizului. samblul cu câteva elemente de valoare. dou>a jumătate a lunei Ianuarie.
TEATRUL MODEM
care caz proprietarul este despăgubit vernului. Nu am avea nimic de zis, *
de către Stat. Astfel este d-ra EL Zamora, care după Violonistul Theodor Popovicl. care
dacă în jurul acestei chestiuni nu fericitul debut din „M-lle Nitouche“. a se remarcă prin un ton frumos și o
Dar legile se fac la noi, nu ca să fie
respectate ci călcate în indiferenta u- s’ar ridica obiecțiuni întemeiate, a-
hifrânarea spende’ jucat zilele trecute rolul ținut până a- muzicală interpretare, anunță pentru
Miercuri 2 Ianuarie 1919
nor autorități sau cu concursul altera. supra cărora sè impune sa insistăm
Să povestim un caz tipic, care de­ puțin.
cum de d-na Natalia Pavelescu în „Hip­
Citind acest titlu, mulți clin ciltito. notizatul“ și rezultatul a fost că d-ra Ianuarie, un concert’cii concursul pia­
rii noștri vor ofta ușurați : „Bipe, Zamora a plăcut mult, prin calitățile sa­ nistei Moreau-Leroy.
fila lambmulöi laj
notă în ce stare anarcbică, de suspen­ Stamplarea biletelor Băncii Gene­ c’a dat Dumnezeu !“. Joi 3 Ianuarie 1919
dare a tuturor legilor, trăim. rale ar fi fost explicată prin două Nu, oameni buni, n’a dat D.zou le vocale și scer.ice. Este un element EXPOZIȚII
D. T. Corlătescu. funcționar supe­ motive bine determinate, în cazul încă nimic ! Nici o iluzie. Zice că companiei. care contează mult între protagoniștii
Pictorul Viscont cu colaborarea so­
Matineu
rior al Poștei, cu domiciliul în str. Ro­ unui control serios luat de către până la D zeu te mănâncă fript, TEATRUL NATIONAL (IAȘI). — lilor Muntenescu. prepară pentru 5 Ia­ ■
a FAUST
mană No. 14, proprietatea bancherului administrațiile însărcinate cu acea- sfinții. Și, pe cât se pare, pe la noi Și aci e o criză directorială, care nu e nuarie 1919. al cincilea salon. în stil SEARA
Cohen, fiind mobilizat la serviciul său simt, din coli’ afară de mulți sfinți.
stă operațiune. încă rezolvată. D-l M. Sadoveanu nu mare. în „Galeria-de-Artă“ din Piața
a trebuit să evacueze în Moldova.
In timpul acesta nemții i-au devastat
de nu mai izbândește nimeni s’audă
1) Ca să se cunoască — în parte cuvântul dreptății, nici să vadă fața se mai ocupă de conducerea teatrului, Palatului (Alături de teatrul Regal). RKȘOLETTO
câștigurile de război realiza'te de u- celui Atotputernic. care merge după indicațiile societarilor, « Vineri 4 Ianuarie 1919
casa comnlect. locuind-o si nelăsândti-î La Ateneu sunt deschise unpă
de cât câteva obiecte mari. :iii. Bar ministerul de finanțe a lă­ Că, dc.ar vrea cine trebue să stagiarilor, figuranților, etc. Poetul Mi­
toarele expoziții : Premiera
După retragerea nemților proprieta­ murit publicul că nu urmărește a- vrea, s’ar face ceva, mi mai încarc hail Codreanu, ar fi indicat ca înlocui­
rul a închiriat casa unei alte persoa­ ’.cșt scop. îndoială. Dar cum să vrea, cine tor. Repertoriul nu are nici o rînduială IN SALA EXARCU : Expoziția de
și se joc piese fără vreo selecție sau pictură și acuarelă a d-șoarei Po­
LUCIA
ne. anulând cu delà sine putere un con­ 2) Ca să se știe eu prociziune în- Irchug să vrea, când pe la el sau pe diră Maniu.
tract care rămânea în picioare. la ei p’acasă curg țoale bunătățile. valoare. „Să ne divorțăm“ de Sardou, „Ad­ IN SALA GRIGORESCU : Expo­
înapoiat din Moldova, acum o lună de liegul stoc al Circulației rnoi.-.tm „ p. e p re f nr ;] e C11 care ' s luate .pentru
a Băncii Generale, acest lapt iii. id . ■■■
necesitățile - — ■ “
țării “ , și când ni-cj■ po_ ministratorul de plasă“ și „Zile vesele ziția de pictură, desen și acuarelă a
zile. d. Corlătescu. după ce și-a găsit
mai toate lucrurile lipsă, a găsit și un ; necesar la ! regularea conturilor cçpnenealS prin asemeni case de Jfp- după război“.
Tineretul se distrează cil cinemato­ Daisy Iser.
pictorului Iser și a artistei-scuiptor
alt chiriaș în casă, pentru că d- Cohcn ar fi urmat si ca o măsură de apă- ' șurile și nevoile* cu caro se luptă o grafe.
H. IN SALA BIBLIOTECEI: Expo­
a înțeles să batjocorească legile tării rare .împotriva importului acestei întreagă populație necăjită. TEATRUL „LIRIC” : „MIH AIL ziția sculptorului G, Vimitriu
și pe acei trimiși în serviciul ei după .hârtii de către emisarii speciali ai Dar să zicem c ’ ar vrea .să stinghe ­
guvern și Rege, luîndu-i lucrurile ră­ Băncii sau ai Puterilor Centrale- rească specula nerușinată exercitată STROGOFF“ feerie muzicală in 10 ta­ *
cu obrăznicie de toți apașii, pardon blouri. după romanul lui .1. Verne. — In cursul lui Ianuarie se deschid
mase și aruncându-i-le într’o magazie. In acest caz se impunea o nume­ negustorii noștri. Compania „Grigoriu“ a răușit să dea expozițiile următorilor pictori : P.
De atunci, bietul funcționar al Sta­
tului. umblă diri casă în casă cu soția rotare a hârtiei prezentată la ștam­ De, ce nu se alcătuește imediat un un spectaool interesant cu feeria muzi­ loanid, D. Mihăilescu, Henry Vis-
cală „Mihalț Strogoff“. o înșirare de 10
bolnavă din această cauză, cerînd adă­ pilat bazată și pe declarațiile fie­ control aspru al prețurilor, reînfiin. tablouri, extrase dintr’un roman al iui eont și expoziția de desemn și sculp­
post si din autoritate în autoritate ce- cărui posesor, declarații cari ur­ țându-se „Comlsiunea pestru supra­ Iules Verne și însoțite de o muzică in­ tură a sculptorului A. Severin.
rîiid dreptate, z mau să constitue dosarele de veri­ vegherea prețurilor“ care, cu toate teresantă și caracteristică. Conducăto­ #■
Dar lucrurile nu s’au oprit aci. Noul ficare și definitivă stabilire a circu­ bețele ’n roate puse de nemți, a rii companiei, d-nii: V. Maximilian și IN SAI.TLE DIN STR. FRANCÉIN:
chiriaș înțelegând că nu e uman și nici latei monetare. stingherit jaful borfașilor z’’și ne­ In. salonul „Arta“, mare expoziție
legal să'locuească o casă pentru care gustori și a restituit publicului pes­ N. Leonard, n’au cruțat nici o cheltu­ olec'ivă, în „are expun : D-na Cu-
Atunci și numai așa înțelegeam te un milion și jumătate, din banii ială spre a mulțumi 'cele mai exigente tzeseu-Storck. Dniț o. Artachlno. C.
are drepturi un vechi contractant, a
rostul ștampilării. jefuiți de toate spetele de borfași cu firi.
hotărît să se mute.
Ceeace se face însă acum e o firme ! Montarea este unică în genul ei și nu Aricescu. Angeîescu, Bassarab, Hui-
Urma ca bancherul Cohen — prin
Să se înceapă însă mai. de grabă, mai puțin costumele și decorurile. S’a aărâș, Marin Georgescu, Ionescu-
îngăduința noului chiriaș. — să intre adevărată bătaie de joc. Fiecare de- utilizat și scena turnantă, care a mic­ Doru, IiimGn Lo'thi, Ă. Poilevin-
o urmărire serioasă
în legalitate. Ei bine nu! El a închiriat-o tentor vine la o administrație a Sta­ ■ părătorilor si enptona ritmrț < ă or șorat oarecum antraetele. a tuturor aca- Scheleti, Jean Steriady. Al. Șalmary,
imediat unei a treia persoane, numai ca tului, pune mâna pe ștampilă și îi
} ganele cinstite de control va da re ­ Rolurile principale deținute de prota­ Traian Corncscu. Oscar Spade, Fr.
vechiul chiriaș să nu poată intra în trage până când termină, ca să o pede la iveală munți de proviz’i — goniștii companiei, au asigurat acestei Stofclt, etc.
casa sa. cedeze altuia. Apoi pleacă fără ca zahăr, grăsime etc. — pe care spe­ feerii o serie frumoasă de reprezenta­ &
In acelaș timp a reușit să convingă culanții le scot D iveală cu târâita, ții Artiștii ca: d-na Annie Aurian, te­ într’o altă sală, reușita expoziție
circumscripția polițienească ca să îm­ autoritatea să aibă cea mai mică
norul N. Leonard. V. Maximl'ian s. a., de pictură, caricatură și desemn a
piedice cu orice preț ca, d. Corlătescu indicație de numărul biletelor ștam­ vânzându.le Mai crede
cu prețuri mari.
rmcvn rfi. nu e.uT't do. s'au achitat conștiincioși de rolurile în­ pictorului Zamfiropol-Dall.
să reintre în casa sa. acest domn pro­ pilate șl de valoarea lor. Atunci — site capitităti enorme de mărfuri și credințate lor. * Deooiil Dentar
prietar. își permite să se laude că va e firesc să ne întrebăm — ce rost speculate la adăpostul diferitelor
cheltui ori câți bani — în ce mod va mai are ștampilarea? Rost și pen­ „bună voinți“ ?
cheltui acești bani dacă nu prin mită? tru detentor și pentru Stat?
— numai ca să-și facă gustul.
Gândească-se la focul de la Hotel plectat un ansamblu omogen și muzi- loanid. într’tma din sălile de expoziție
Ceeace se face acum cu ștampi­ Dacia de deunăzi, când s’au deseo­ *cal.
Corurile baloturile și Orchestra sub In ziua de ? Ianuarie îsi va deschide
bagheta maestrului Gr. Alexiu. au com­ expoziția anunțată pictorul Pândele ADOLPHE CAÎWEL, str.
I latei Miliő No. 8, în
Am ajims și aici, ca străini să-și din str. Franklin.
perit câteva' zeci de m‘i ri o kgr. za- Viitoarea premieră va fi „Povestirile
bată ioc de legile românești și de româ- larea dă de vorbit si de ocară și băr al «acelorași borfași din jurul lui Hoffmann“ cu d-na El. Drăgulines-
străinilor delà noi, și este regreta­
* Ipermanentă bine asor­
nii care și-au făcut datoria către tară. pieței, cari te întâmpinau dând'din cu-Stinghe. în rolul păpușei Olimpia, un Pe curînd se anunță deschiderea ex­
Atragem atentia. d-lui ministru de bil că pentru, insuficiențele unuia, o umeri, când le cercai un kgr. dc rol dificil, care reclamă o artistă rafi­ I poziției colective de artă „Salonul tat cn furnituri medi­
justiție și a d-lui prefect al Capitalei, întreagă instituție de Stat să sufere zahăr. nată și o cântăreață inteligentă, lucru AHafîfor", In care vor expune artiști
ca să pună capăt însfârșit atot pater- ponosul celei mai caraghioase umi- N’avesu, fiind-că cereau prea ce nu se poate contesta d-nei Stinghe. francezi, englezi, italieni șl americani, cale și instrumente
n|ciei îpistatelor. linti. mult și fiind-că știau că-i sat fără Premiera va fi în primele zile aie Ju­ alături de artiștii noștri.
câini Capitala tării ! nei Ianuarie. H, dentare.
TiBO0.va£ia ..AÜEVERUJL.“