Tratarea si valorificarea deseurilor din industria de prelucrare a lemnului

Introducere In acest proiect se vorbeste despre deseurile lemnoase provenite de la Atelierul de productie mobilier SC ADRIANSAB MOB SRL, despre gestionarea si valorificarea lor. Priectul este structurat in patru capitole. Capitolul I,aicisunt prezentate reglementarile legislative in ceea ce privesc deseurile lemnoase , dar sunt prezentate si principalele categorii de deseuri. In capitolul II este descrisa unitataea de unde provin deseurile spitalicesti , etapele de gestionare a deseurilor, bilantul de materii prime, materiale, utilitati si consumuri specifice,. In capitolul III, este atinsa problema deseurilor specifice unitatii, iar la final sunt prezentate concluziile acestui studiu. Lemnul reprezinta una din cele mai importante materii prime natural de origine organic pentru o serie de ramuri ale economiei nationale cum ar fi:industria chimica (hartie si carton,celuloza), industria textile,industria mobile,constructii,aparate sportive etc. In calitate de material regenerabil si care nu polueaza mediul,ofera certe avantaje producatorilor si beneficiarilor,fiind utilizate ca atare sau transformat intr-o multitudine de produse finite. Valorificarea superioara a lemnului conduce la o serie de produse cu valoare economica marita.Astfel,printre cele mai importante utilizari ale lemnului trebuie mentionate: valorificarea lemnului din cele mai vechi timpuri drept combustibil, material de constructii si la fabricarea mobile. Practic, utilizarea lemnului in aceste domenii este strans legata de evolutia civilizatiei umane; folosirea drept materie pria de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic,jucarii,articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare,ambalaje,etc. prelucrarea chimica superioara, o serie de ramuri ale industriei chimice fiind axate pe explatarea lemnului, respective pe anumiti component chimici din compozitia acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite intrebuintari; fabricarea hrtiei i a fibrelor celulozice, prin prelucrarea celulozei din compoziia lemnului; realizarea unor materiale textile prin prelucrarea chimic a celulozei; lignina din lemn reprezinta materia prima pentru fabricarea maselor plastic si un mediu propice in cultivarea diferitilor fermenti. Dei reprezint o surs regenerabil, exploatarea iraional poate conduce la dezechilibre,cu influene dezastruoase asupra mediului. Studiile ecologitilor conduc la concluzii alarmante legate de influena negativ a defririlor masive din ultima perioad asupra climei, cretereacantitii de dioxid de carbon din atmosfer fiind un factor determinant n evoluia modificarilor climatice.Structura cererii de esene lemnoase pe plan mondial difer de la o perioad la alta. Astfel, prognozele n domeniu prevd n urmtoarea perioad un dezechilibru ntre cererea i oferta dematerii prime lemnoase, manifestat printr-o insuficien a resurselor de
1

lemn de esen moale,n special n zona european, nord american i pe piaa japonez, n timp ce productia de lemnde esenta tare va fi superioara cererii. n multe situaii, datorit caracterului restrictiv al maseilemnoase productorii de mobilier s-au orientat ctre alte tipuri de materii prime de baz, detipul metalelor, materialelor plastice, etc. In aceasta perioada se prevede o structura cantitativa a masei lemnoase industrializate repartizat neuniform pe diferite domenii, respectiv cea mai mare parte pentru domeniul hrtiei, cartonului i al ambalajelor (circa 50 %), aproape un sfert pentru industria mobilei (circa 25 %), restul fiind alocat pentru construcii (20 %) i pentru diverse alte utilizri (respectiv circa 5 %din producia de lemn fiind destinat instrumentelor muzicale, aparatelor sportive, articolelor deartizanat, chibrituri .a.). n Romnia, industria prelucrarii lemnului i a mobilei a cunoscut o evoluie ascendent n perioada anilor 1950-1990, datorit resurselor naturale generoase, cu caracteristici calitativesuperioare, ct i datorit construirii de ntreprinderi de prelucrare a lemnului i de noi fabrici demobil n multe centre ale rii. Gestionarea deseurilor reprezinta una din problemele cele mai acute ale protectiei mediului. Practicile neconforme, dar inca actuale, de gestionare a deseurilor, precum depozitarea acestora direct pe sol fara respectarea unor cerinte minime, evacuarea in cursurile de apa, si arderea necontrolata reprezinta o serie de riscuri majore atat pentru mediul ambiant cat si pentru sanatatea populatiei . Gestionarea deseurilor implica operatiunile de colectare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor, inclusiv supravegherea acestor operatii si ingrijirea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora. Obiectivele prioritare ale gestionarii deseurilor sunt: prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a gradului de periculozitate al acestora si reutilizarea si valorificarea deseurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se obtin materii prime secundare, ori utilizarea deseurilor ca sursa de energie.

Cap. I 1.1. Reglementari legislative aplicabile activitii alese i deeurilor rezultate n urma activitii respective
OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului, modificat, completat i aprobat prin Legea nr. 265/2006, modificat i completat prin Ordonana de Urgen nr. 114/2007 i Ordonana de Urgena Guvernului nr. 164/2008; Legea nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonanei nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de Urgen nr. 78/16.06.2000, privind regimul deeurilor; HG nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase, modificat prin HG nr. 210/2007; Legea 107/2011,Parlamentul Romaniei privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere.
Ordinul 1540/2011,Ministerul Mediului si Padurilor pentru aprobarea instructiunilor

privind termenele,modalitatile si perioadele de colectare,scoatere si transport al materialului lemons. Decretul 566/2011,Presedintele Romaniei privind promulgarea Legii privind

comercializarea materialelor forestiere de reproducere. Legea 46 din 19 martie2008 privind Codul Silvic. 1.2 Principalele categotii de deseuri lemnoase Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie. Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri: deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat);
3

deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%); deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc.

Cap. II Descriere generala a profilului unitatii

4

Productia de mobilier este legata de activitatea omului ce s-a caracterizat, inca din cele mai vechi timpuri prin doua forme de manifestare care se intrepatrund: una pentru indeplinirea cerintelor materiale ale vietii si alta pentru cele spirituale. Daca formele utile sunt determinate de ratiune, de functionalitate, de necesitatile materiale, ele trebuie concepute si realizate in acelasi timp si pentru satisfacerea cerintelor estetice, deoarece unitatea intre frumos si util este o necesitate obiectiva a existentei lucrurilor. In ansamblul activitatii de prelucrare a lemnului, dezvoltarea industriei mobilei a constituit un obiectiv principal avand in vedere cerintele mereu crescande de diverse produse de mobilier cu un design modern. Produsele de mobilier in functie de specificul lor, de destinatie, de functionalitate utilizeaza o gama diversificata de materii prime pornind de la lemnul masiv pana la diverse produse stratificate din lemn precum PAL, PFL, furnire, placaj in diferite forme si culori. Aplicarea tehnologiilor inovatoare in toate fazele procesului productive este legata de exigentele clientului, de respectarea standardelor de calitate ce impun produsele de mobilier atat pe piata interna cat si pe cea externa. SC ADRIANSAB MOB SRL este un atelier de productie a mobilierului de bucatarie, dormitoare, camera de tineret.Acest amplasament are o suprafata de 400 m2, care cuprinde: 1. cladire in regim de inaltime P + M, cu suprafata construita de 185 m 2, compartimentata astfel: - la parter : hala de productie, spatiu pentru central termica, sala de masa, vestiare si grupuri sanitare, magazine materile; - la mansard sunt amenajate birouri si magazine de prezentare; 2. cai de acces, suprafete betoane, spatii verzi. Principalele faze ale acrtivitatii din aceasta firma sunt: aprovizionarea depozitare materie prima si material; debitare si prelucrare pe masinile din dotare; transport la beneficiary, unde se monteaza. Ca materii prime de baza atelierul foloseste panourile din PAL melaminat si PFL. Placile din aschii de lemn (PAL) au o buna utilizare in constructia mobilei datorita posibilitatilor de ameliorare, a calitatii suprafetelor, a aspectului si a caracteristicilor fizico- mecanice. PAL-urile sunt innobilate prin aplicarea pe suprafata lor a unor materiale de acoperire ce le ridica valoarea si caracterele functionale prin noile caracteristici speciale de rezistenta, netezime, porozitate, stabilitate fata de lumina. Innobilarea prin melaminarea PAL-ului se realizeaza prin utilizarea unei serii de rasini sintetice si a hartiei speciale de impregnare. Aceste placi melaminate din PAL au pe suprafata lor aplicate prin presare la cald unul sau mai multe filme din hartie impregnata cu rasina melaminica.Acestea se produc cu hartie decorativa avand imprimate diferite desene si color care imita speciile lemnoase.Daca placile innobilate din lemn sunt utilizate in conditii normale,acestea sunt insensibile la socuri, la uzura, la temperaturi moderate, la alimente si bauturi, la acizi si baze diluate. Suprafetele placilor melaminate nu se exfoliaza, nu se contrag si nu se fisureaza daca nu sunt solicitate peste limite admisibile.De asemenea rezista la temperaturi
5

de pana la 150 grade C fara alterari de suprafata sau de culoare, dar nu suporta arderea sau flacara directa. Apa nu poate afecta calitatile decorative si nu produce putrezirea suprafetelor. La utilizare indelungata la ger, pe suprafata placii melaminate se produce o inchidere a culorii si o deformare a desenului. Canturile panourilor sunt melaminate si de calitatea superioara caracterizate de o creativitate deosebita si sunt disponibile in dierite tipuri,in functie de grosime, culoare sau mod de aplicare. Dimensiuni de regula se produc in grosime de 22 si 45 mm. Modul de impachetare: fara adeziv (200 500 m in cerc) si cu adeziv (50 m in cerc). Decoratiuni atipice decorul atipic sau decorul dupa dorinta clientului se livreaza la cantitate minima de comanda de 1000 mp. Termenul de livrare este in acest caz de 4-6 saptamani dupa acordul clientului cu modelul. Tehnologia de aplicare a canturilor melaminate cu adeziv cu ajutorul utilajului de lipire, pistolului cu aer cald, eventual al calcatorului sau fara adeziv pe utilajul de lipire. Foliile care se mai pot aplica pe canturile panourilor sunt de diferite grosimi, culori sau moduri de aplicare.Aceste folii sunt realizate din material plastic a carui compozitiechimica poate fi:PCV (policlorura de vinil), PP (polipropilena), ABS (Acrylmitrilen Butadlen Styrol) Rezistenta mecanica a acestor folii este foarte mare, acestea nu se dezlipesc, nu crapa, nu se ciobesc. Sunt rezistente la zgarieturi, frecari, lovituri din transport sau accidentale, de asemenea sunt mai rezistente la umezeala, putand fi spalate cu orice detergent in afara de cei ce contin diluanti.

Metode si variante tehnologice folosite in industria lemnului Generalitati

Tratare/Conservare Taiere Prelucrare Uscare Lipire/Imbracare produse Taierea

6

Cele mai notabile progrese recente i preconizate n ctiguri Taierea si prelucrarea se refer la productivitate obinute prin mecanizare, amplificat prin introducerea unor procese de fabricaie sprijinit de calculator. n taierea traditionala, judecata uman a fost folosit pentru a obine cele mai bune randamentele posibile de materiale. Cu tehnici moderne, modelele de tiere sunt optimizate pe baza de colectare calitativ i cantitativ a intrrilor de date cu privire la care, se face posibil prin dezvoltarea de senzori din ce n ce mai rafinate de form, defecte i nereguli. Datele sunt apoi analizate n ceea ce privete cererile care urmeaz s fie ndeplinite, starea stocurilor n amonte i n aval de pozi ia de lucru, i priorit ile pe baza ratei de returnare a produsului. Produsele sunt fabricate n urma ordinele specifice clientilor intr-un timp relativ scurt de livrare, cu stocuri meninut sczut. Dezvoltarea acestor tehnici permite mbuntiri considerabile n calitatea produselor i competitivitatea n afaceri. On-line de control al operaiunilor Taierea a fost recent dezvoltat, de multe ori folosind vizibil, infrarou sau X-ray tehnici imagistice. De exemplu, pentru prelucrarea lemnului utilajul este echipat cu echipamente, cum ar fi lasere, care s in seama de comportamentul instrumentului sau trecerea lamei prin intermediul lemnului, n scopul de a asista i de a optimiza controlul manual. Cu sosirea recent de noi instrumente care rezult din analiza dinamic i tehnici de control acustice, dezvoltarea de senzori foarte economice pot fi avute n vedere pentru clasificarea structural a pdurii, i chiar i pentru detectarea i identificarea defectelor anumitor sau nereguli. Astfel, este posibil s se prevad controlul calitii, bazat pe clasificarea de ctre o varietate de criterii, cum ar fi dimensiunea, numrul de defecte acceptabile, proprietile de culoare, estetice i uscciune. Prelucrarea lemnului de esen tare convenionale tropicale pot beneficia doar marginal de aceasta tehnologie, deoarece aceste pduri nu sunt supuse la defecte majore, cum ar fi noduri. Cu toate acestea, tehnologii ar putea fi de mare interes n regiunile tropicale pentru controlul prelucrrii, clasificarea i calitatea lemnului din planta ii, cum ar fi eucalpt sau pini tropicale. Alte evoluii sunt de ateptat n principal n zonele de date i informaii privind colectarea produsului mcinat n prelucrarea primar i secundar, precum i n zona de control al calit ii interactiv a procesului prin analiza principalilor parametri, cum ar fi calitatea de suprafa sau de precizie de tiere . Acesta va fi, de asemenea, posibil s se reduc n mod semnificativ poluarea fonic produs de ferstraie, n timp ce modificrile n aceste sunete pot fi folosite

pentru a determina starea de lame i, eventual, pentru a ghida de tiere parametri, cum ar fi viteza de avans. n prelucrare de suprafa (geluire, turnare, etc), exist o tendin de prelucrare foarte mare vitez, care pot oferi o calitate suprafa similar cu cea produs de lefuire, n timp ce accelerarea de munc .Complexe multi-axiale sisteme de prelucrare care desfoar opera iuni multiple simultane, cum ar fi "centre de lucru", disponibile n industria mobilei, sunt ctig teren, ca urmare a evoluiei n echipamentele de tiere, utilizarea pe scar larg de diamante i utilizarea sporit a ceramicii. Aceste materiale noi, de tiere a face posibil adaptarea rezistenei instrumentul de uzura la viteze mari de taiere de astfel de echipamente i prelungi utilizarea ntre sharpenings. n faetare, automate log-centrare dispozitivele permit ctiguri n timp i, prin urmare, din material. Ca i n tierea, senzorii de vibra ii sau sunetul va permite controlul interactiv al faetare mainile bazate pe analiza de performana lor. n plus, unitatea de periferice a fcut posibil s se utilizeze foarte mic diametru busteni si pentru a reduce miezuri peelers la civa centimetri. Cercetri privind tehnicile de tiere cu jet de (folosind lasere, jeturi de ap, etc) va rmne, probabil, foarte marginal n sectorul lemnului. Utilizarea de lasere este probabil s fie de interes numai n cazul formelor complexe de prelucrare (tiere, mai degrab dect rindeluirea) sau nonmargine de tiere n grosime mai mic de 40 mm.

Uscare n prezent, tehnica cea mai utilizate pe scar larg de uscare se bazeaz pe controlul temperaturii i umidit ii cu ventila ie for at. Usctor de temperatur joas cuptor, care a vzut or de glorie n anii 1970, a fost aproape abandonate ca fiind prea lent i implic riscuri mari de deteriorare pentru lemn fragile. Temperatur nalt uscare (la peste 100 C), dezvoltat special pentru rinoase i foioase unele mai uoare, tinde s fie nepotrivite pentru lemn de esen tare solide.
8

Urmtoarele tehnologii sunt acum n curs de elaborare pentru uscarea speciilor de foioase care prezint dificulti i se usuc ncet n special:

uscare n vid cu abur supranclzit - cea mai eficient a tehnologiilor de vid; de nalt frecven de nclzire urmat de un ciclu de vid - n special recomandat pentru piese mai groase.

Progresele n modelarea va permite dezvoltarea de mai eficiente i, mai presus de toate, metode mai sigure de control. Msurarea continu a schimbrilor n nivelul de umiditate din lemn, deasupra punctul de saturaie fibra, in timpul procesului de uscare este nc o problem dificil tehnic. Absena unei metode de msurare fiabile rate ridicate de umiditate, altele dect cntrire fie stivele de lemn sau probe de ncercare, n condiii industriale limiteaz considerabil eficacitatea cea mai recenta generatie de tehnici de monitorizare, n special n timpul primele etape ale procesului de uscare. Ultrasunete de nalt frecven i sunt printre cele aflate n curs de cercetare bulevarde.

Tratarea lemnului i conservarea Impactul asupra mediului al proceselor de conservare existente a mpiedicat n mod considerabil dezvoltarea unor abordri chimice noi. Directiv european privind utilizarea produselor biocide va limita n continuare, att numrul de substane active utilizate n pstrarea i domeniile lor de aplicare. Pe parcursul ultimului deceniu, multe pesticide au fost eliminate de pe pia, i n rile industrializate au interzis unele familii bine-cunoscute de produse, cum ar fi creosotes i pentachlorophenols. Exist, de asemenea, multe dezbateri cu privire apoas-faz heavy-metal, produse pe baz de crom sau de cupru combinate cu arsen sau bor, care sunt folosite pentru a mbunti durabilitatea. Deoarece nu exist nici un substitut real pentru aceste produse, o interdicie definitiv ar putea pune capt utilizrii n aer liber a speciilor n majoritatea uz comun astzi. Solveni folosite ca un mediu pentru materialele i obiectele active au fost dezvoltate considerabil, iar sistemele de emulsie au fost rafinate pentru non-substanelor solubile n ap. n plus fa de dezvoltarea i perfecionarea produselor de conservare, cu un impact sczut asupra

mediului, mai multe linii de cercetare asupra marjelor de chimie conservare sunt urmrite i sunt susceptibile de a gsi soluii alternative. Acestea includ urmtoarele:

dezvoltarea unor sisteme de constructii favorizant "pasiv" conservare (de exemplu, sisteme care elimina contacte permanente ntre ap i a structurilor din lemn) i / sau utilizarea specie n mod natural de folosin ndelungat, din care majoritatea sunt tropicale;

utilizarea de substane naturale insecte repellent-sau anti-appetant din specii de arbori, care au rezistenta naturala la unele insecte, n special termitele; combinaie de durabil cu caractere non-durabile pdurile din materiale sau produse noi; Tratamentul temperatura foarte ridicat cu aer cald sau un fluid de cldur conduce, eventual urmat de o baie de tratament; procese chimice, cum ar fi acetilare a face hidrofob lemn, polietilen glicol tratament i grefarea de molecule inerte pe la obligaiunile de hidroxid de celuloz; Procedurile de impregnare de rini, urmat de polimerizare accelerat i, eventual, precedate de cicluri de deformare termo-plastifiere.

Cele mai avansate i, probabil, liniile cele mai inovatoare de interes de cercetare utilizarea de:

bacterii capabile de a distruge anumite insecte sau ciuperci; hormoni care deranjat factori de crestere a duntorilor, n special insecte ecdysis.

Identificarea genelor responsabile pentru durabilitatea natural a anumitor specii ar putea, ntr-un viitor mai ndeprtat, face posibil modificarea durabilitatea intrinsec a anumitor specii prin modificarea genetic. Astfel de progrese va depinde ntr-o mare msur de dezbaterea internaional privind organismele modificate genetic (OMG-uri).

Lipire si imbracare produse Dezvoltarea de produse chimice a fost afectat de necesitatea de a lua n considerare efectele de compusi organici volatili asupra sntii umane i a mediului. n sectorul lipici, principalele inovatii au vizat dezvoltarea de low-formol produse, n conformitate cu reglementrile n schimbare. Sectorul are acum o gam extrem de larg de produse specifice, care ndeplinesc
10

att cerinele tehnice ale condiiilor de utilizare i de cerinele care decurg din problemele de punere n aplicare industrial. Disponibil gama de produse de la cald-topi la cald-ntrire cleiuri, cu o gam ntreag de produse intermediare. Noile evoluii includ adezivi pentru Greenwood, adezivi pentru cherestea dur cu rosturi groase, i electromagnetice val-accelerate tehnologii de polimerizare (de nalt frecven , microunde, etc). n finisare, problemele care decurg din utilizarea de solveni organici au fost parial rezolvate prin dezvoltarea de produse cu un coninut ridicat de extracte uscate sau prin rafinamentul pe baz de ap n sistemele de vopsea i sectorul pata. Cercetarea este, de asemenea, se efectueaz pe produse, cum ar fi radiaii-polimerizabile i a produselor sub form de praf care nu utilizeaz solveni. Durata de via a sistemelor de exterior cu care se confrunt a fost mbuntit prin adugarea de anti-ultraviolete (UV) componente, mbuntirile n comportamentul vscoelastic de filme i ncetinirea n degradarea fizico-chimice a produselor existente. Handicap principal n exterior din lemn, cu toate acestea, este faptul c aspectul fizic nc se deterioreaza prea repede. Cercetarile au aratat rolul principal jucat de speciile selectate n durata de via a unui sistem de finisare, aceast via poate fi dublat de folosirea unor specii. Cercetarea se concentreaz tot mai mult asupra acestui subiect i investigarea performan a de specii din produse combinaii. Alte lucrri sugereaz c, n timp util, va fi posibil s se halat de materiale pe baz de lemn cu materiale metalice, cum ar fi cupru, aluminiu si zinc, sau cu carbon pe baz de "diamant" de acoperire. Principalele evoluii n viitor, ar putea referi la mbuntiri n productivitate de finisare procedurilor prin dezvoltarea de produse cu un singur strat pentru a nlocui sistemul clasic de trei straturi succesive. n ceea ce privete tehnologiile aferente, sisteme de opacitate de aplica ii care fac posibil s se obin acoperiri subiri i foarte omogen ar putea veni n prim-plan. Compozite plate putea vedea dezvoltarea tehnicilor de pulbere de finisare. Utilizarea dispozitivelor de unde electromagnetice ar putea fi extins pentru a accelera uscarea de finisaje n industriile de prelucrare a secundare, n special sectorul mobilei.

Compozite i lemn reconstituit

11

In ultimii 30 de ani au vzut dezvoltarea mai multor tipuri de bord, ca rspuns la dou cereri principale de pe partea sectoarelor de mobilier i construc ii - pentru materiale subtiri si plate pentru zonele mari de bord. Placaje a fost primul rspuns la aceste cerine, dar fabricarea acestuia a necesitat utilizarea de nalt calitate din lemn (bine-formate, busteni, trunchiuri cilindrice drepte, etc). Bord fibrolemnos i de particule produse din lemn defibrated sau fragmentate nu necesit aceste caliti, i pentru a permite o utilizare optim a subproduse de pdure, cum ar fi lemnul de la coppicing sau de la rriri, sau reziduuri de la prelucrarea lemnului masiv. Variaiile n tipul de adeziv utilizat, precum i n dimensiunea, forma i orientarea particulelor, permit producia de plci cu o gam larg de proprieti diferite pentru a ndeplini cerinele tehnice i economice de orice aplicaie. Cercetarea este probabil de a dezvolta n dou direcii principale:

tratament anterior fizic i chimic a particulelor pentru a le oferi propriet i dorite, cum ar fi mrimea i regularitatea durabilitate natural; tratament chimic pentru a ajuta particule rmnem la unul pe altul, permind fabricarea plcilor, fr adaos de adeziv.

Plastic-lemn compozite ar trebui s vedei, de asemenea, evoluii interesante. Acestea permit recuperarea reziduurilor fine, cum ar fi rumegus. Rumegu, cnd este amestecat cu material plastic ntr-o proporie de pn la 50 la sut, produce materiale, care sunt mai rezistente mecanic dect materiale plastice de baz, precum i ca fiind par ial biodegradabil. Tehnicile normale utilizate in productia de elemente reconstituite din resturi sau piese de dimensiuni mici continu s fie dezvoltate, n special n rile relativ unindustrialized, ca alternative la utilizarea deeurilor n situa ii n care compozite din fibre sau particule nu sunt o opiune valid.

2.2 Descrierea tehnologiilor existente in unitatea respective

Tipuri de lemn folosit:

12

Cheresteaua Furnirul Panelul Placajul Placile fibro-lemnoase Placile decorative din hartie stratificata Lemnul impregnat Placile aglomerate din plante acvatice

Materiale auxiliare folosite la fabricarea mobile:

Cleiurile si adezivii sintetici Baiturile organice Vopselele Lacurile Accesoriile metalice sau plastice Materiale pentru tapiserie Sticla

Mobila se executa intr-o constructie demontabila si are urmatoarele parti componente: Placa superioara Placa inferioara Polite Usa superioara Pereti laterali
13

Placa intermediara Usa inferioara Placa spate Placa soclu

Mobila executie

Placa superioara, placa intermediara, politele, peretii laterali, usa superioara, usa inferioara, placa spate si placa soclu sunt executate din PAL de 19 mm, melaminat. Pe canturile panourilor sunt aplicate folii ABS (Acrylmitrilen Butadlen Styrol ) sau canturi melaminate. Materialul canturilor ABS (Acrylmitrilen Butadlen Styrol) se poate prelucra intr-un mod excelent, deoarece este stabil la caldura si la culoare, se aplica usor si nu se micsoreaza. Canturile ABS pot fi si adezivate. Dimensiuni: - latimile standard ale canturilor ABS: 22 mm, 23 mm, 28 mm, 32 mm, 40 mm si 42 mm. - grosimea standard a canturilor ABS: 0.5 mm, 0.7 mm, 1 mm, 2 mm si 3 mm. Toate partile componente ale corpului modular de mobile pentru dormitor sunt asamblate intre ele cu suruburi demontabile ( sau cu eurosuruburi). Mobila process tehnologic Descriere flux tehnologic In industria lemnului, totalitatea actiunilor care se executa cu scopul ca materiile prime impreuna cu materialele tehnologice, sa se transforme in produs finit o reprezinta procesul de productie.Procesul de productie (fabricatie) cuprinde toatalitatea lucrarilor care privesc: transportul materiilor prime si al materialelor tehnologice, controlul calitativ si dimensional al acestora, pregatirea fabricatiei, realizarea schimbarilor privind dimensiunile, insusirile, starea si structura, controlul calitativ si dimensional in timpul si la sfarsitul fabricatiei, ambalarea si
14

pastrarea produsului finit, precum si toate actiunile de ordin organizatoric care asigura viabilitatea intreprinderii. Procesul tehnologic (tehnologia de prelucrare) reprezinta partea din procesul de productie care cuprinde totalitatea operatiilor de lucru care duc la schimbarea formei, a dimensiunilor, a insusirilor, a starii si a structurii atat a materiilor, cat si a materialelor tehnologice. Procesul de fabricatie incepe cu primirea materiei prime si a semifabricatelor superioare si se incheie cu expedierea produselor de mobila.Astfel, debitarea si uscarea materialului lemons precede prelucrarea, fiecare constituind procese de fabricatie distincte. Succesiunea tehnologiilor de prelucrare a materiilor prime si a materilor tehnice formeaza fluxul tehnologic.Exemple de fluxuri tehnologice: flux tehnologic lemn masiv, flux tehnologic furnire, flux tehnologic panouri (PAL, placaj, panel, PFL, MDF,etc). FLUX TEHNOLOGIC PANOURI PAL MELAMINAT

FORMATIZARE LUNGIME

FORMATIZARE LATIME

PRELUCRARI MECANICE: burghiere, frezare

BORDURARE

ASAMBLARE

AMBALARE
15

EXPEDIERE Schema : Flux tehnologic repere din PAL melaminat pentru Mobila

Dupa prelucrarea manuala sau mecanica a elementelor si complexelor urmeaza finisarea daca este cazul (vopsirea, lacuirea), montarea si ambalarea. Pentru produsele finisate, asamblate, lacuirea se executa dupa montaj.Succesiunea operatiilor este deci indicata de calitatea suprafetelor pe care trebuie sa le obtinem la elemente complexe sau la subansambluri.Totdeauna se vor executa cepurile, gaurile si scobiturile si gaurile ocupa, in general, un loc mai putin important decat suprafetele exterioare,vizibile. Manevrarea reperelor in timpul prelucrarii de la o operatie la alta si posibilitatea de lovire a lor, cere, de asemenea, ca prelucrarea de finisare a suprafetelor sa se faca la urma, fiind considerate ca cea mai importanta. De aceea, ele trebuie sa fie ferite de zgarieturi sau deformari cat de mici, care la slefuire sau lustruire ar putea sa fie inca vizibile. Efectele gradului de specializare, mecanizare si automatizare isi aduc o convingatoare contribuire la cresterea productivitatii la nivele competitive pe plan mondial.

PRELUCRAREA MECANICA A PANOURILOR OPERATII DE PRELUCRARE Prelucrarea panourilor se executa dupa conditionarea si echilibrarea tensiunilor interne. Operatiile de prelucrare se desfasoara in sectorul de prelucrare a complexelor, in care se executa operatii de prelucrare la dimensiuni finale, in vederea finisarii sau montarii in produse. Se folosesc atat masini individuale cum sunt: masinile de frezat de sus, masini de frezat cu ax vertical, masinile de burghiat multiplu, ferastraie circulare duble de formatizat, dar mai ales agregate cu prelucrari complexe si linii de prelucrare. SUCCESIUNEA OPERATIILOR DE PRELUCRARE MECANICA LA MASINI SIMPLE
16

Dupa cum rezulta din tabelul anterior, operatiile de prelucrare se pot executa si pe masini simple, atunci cand nu sunt agregate sau linii de prelucrare. Aceasta tehnologie de prelucrare este folosita in fabriciile de mobile de mica capacitate si cu o mare diversitate a productiei, unde nici nu este rentabila organizarea unor tehnologii cu utilaje si linii de inalta productivitate. Tunderea furnirului reprezinta operatia de indepartare a adaosului de furnire de pe canturile panoului. Operatia se poate executa manual sau mecanic. Prelucrarea mecanica se face prin frezare la masina de frezat cu ax vertical. Pe axul masinii se monteaza 2 freze, adica cate una pentru fiecare cant al furnirului. Operatii specifice la prelucrarea panourilor Denumirea operatiei 1 Formatizare si profile la lungime si latime a panourilor si ramelor Furniruirea pe canturi cu furnir, folii din material plastic sau HDS Frezare falit pe un cant si profilare cant paralel Frezare pe fete a locasurilor pentru aplice decorative Formatizare profilare a panourilor cu contur curb (panouri cu bordur) Schita operatiei 2 Posibilitati de prelucrare 3 -ferastrau circular dublu -agragat de prelucrare a panourilor - agregat de furniruit pe cant - prelucrare in linie de formatizare si furniruire - agregat de prelucrat panouri - masina de frezat vertical Masina de frezat de sus, cu dispozit de frezare prin copiere. - masina de frezat cu ax vertical si dispozitiv de copiere. - Masina de frezat cu masa -masina de burghiat multiplu. - Agregat de bughiat pe fete su canturi
17

Burghiere multipla pe fete si canturi

Frezari locasuri pentru feroniere si accesorii de asamblare (broaste, minere, targatoare, balamale, demontabile)

Masina de frezat de sus cu freze deget si dispositive de copiere.

Asamblare ( montare). Control, calitate. Ambalare. Expediere. Succesiunea de montare in subansamblu si ansamblu la mobile corp. Denumirea operatiei 1 Montarea corpului (subansamblului) Schita operatiei 2 Conditii de executie 3 Asamblarea complexelor: fund 1, pereti laterali 2, tavan 3, perete despartito vertical 4, polita fixa 5 in subansamblu si sipci de glizare 6. Asamblare fixa sau demontabila. Asamblarea se realizeaza in dispozitiv de strangere cu actionare pneumatica. Asamblarea spatelui cu peretii laterali, fundul si tavanul. Asamblarea se face cu suruburi pentru lemn in faltul executat in prealabil, pe canturile panourilor respective. Asamblarea soclului 7 cu placa de fund prin imbinari cu cepuri rotunde incleiate sau cu suruburi pentru lemn sau mecanice. Se monteaza usa 8 in cele doua balamale fixate cu suruburi pe cantul peretelui lateral. Balamalele se vor fixa in cadrul operatiilor de premontare. Se introduce sertarul 9 in nisa inferioara. Tragatorul sertarului se monteaza in prealabil, pe fata sertarului.
18

Montarea spatiului

Montarea corpului pe soclu

Montarea usii

Montarea sertarului (daca este cazul)

Se verifica functionarea sertarului. Presele perfectionate permit asamblarea concomitenta a doua corpuri de gabarit diferit, la care se pot efectua urmatoarele operatii de reglare: Rotirea cadrului, pentru montarea spatelui si a soclului (miscare I) Reglarea pozitiei dispozitivelor de strangere verticala pe directie orizontala (miscarea II) Reglarea inaltimii de presare, pe directie verticala (miscarea III) Reglarea dispozitivelor de strangere orizontala pe inaltime (miscarea IV) Reglarea pe orizontala a dispozitivelor de presare (miscarea V) Inclinarea sub un unghi de 0 45 a dispozitivelor de presare orizontala (miscarea VI) pentru corpuri cu incheieturi 45.

MONTAREA IN BANDA RULANTA In cazul unei productii de serie, operatiile de montaj se vor executa in benzi de montaj, in care succesiunea operatiilor este bine determinata pentru fiecare produs care se monteaza, fiind concepute benzi pe produse, dimensiuni, fluxul tehnologic fiind continuu, asigurandu-se astfel cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor de fabricatie. Pentru montarea in banda rulanta se cere o organizare superioara a locurilor de munca, care consta din: Specializarea locurilor de munca pe operatii specifice si dotarea acestora cu dispozitive, unelte si scule pentru executarea operatiei respective. Organizarea ergonomica a locurilor de munca,astfel incat inaltimea de lucru si gabaritul produselor montate sa nu solicite eforturi peste limitele fizice si fiziologice ale muncitorului (inaltimea de montare se va gasi intre limitele de 600 1.600 mm) Aprovizionare ritmica a locurilor de munca cu reperele complexe accesorii pentur montare. AMBALAREA IN FOLIE TERMOCONTRACTIBILA
19

Foliile din materiale plastice care la o temperatura apropiata de punctul lor de plastifiere se contracta pe directie longitudinala sau longitudinala si transversal sunt considerate folii termocontractibile. Grosimea foliilor este in functie de masa pieselor ambalate si variaza intre 0.08 si 0.12 mm. Procedeul de ambalare consta in imbracarea mobilei in huse (saci, pungi) de sus in jos si care se sudeaza cu o folie de baza din material termocontractibil. Pentru a asigura o tensiune uniforma si a evita ruperea materialului termocontractibil de catre colturile ascutite ale mobilei, acestea se vor proteja cu tampoane din material plastic, carton ondulat sau cu coltare special confectionate. Pentru ca folia sa capete conturul piesei de mobile sau a componentelor de mobile (panouri, schelete de scaune, fotolii, tapiterii), adica sa fie eliminate cutele si jocul intre folie si obiectul ambalat, acestea se introduce intr-un tunel incalzit cu aer cald, in care folia se plastifiaza (se dilatea). In stare dilatata se sudeaza folia superioara (husa) cu cea inferioara, cu ajuotul unui dspozitiv incalzit electric si antrenat pneumatic. Faza urmatoare este de racier; folia se constrage si se intinde pe suprafata obiectului ambalat. Pentru protectia suprafetelor finisate cu luciu, acestea vor fi in prealabil imbracate cu hartie de matase sau hartie de ambalaj, dupa indicatiile precizate in documentatia tehnica. Datorita izolatiei termice a polietilenei, tamperatura din ambalajul este cu 35C mai ridicata decat a mediului ambient. Pentru compensarea diferentei de temperatura, ca si pentru eliminarea eventualilor vapori de apa sau solventi din interiorul ambalajului, se vor practica mici orificii de aerisire. 2.3 Bilanturi de materii prime,material,utilitati,consumuri specific. Materiile prime, auxiliare,combustibili si ambalaje folosite-mod de ambalare,de depozitare, cantitati: Materii prime:PAL 300 m2/luna, PFL 100m/luna; Alte material:accesorii pentru montat:suruburi, balamale,manere,picioare reglabile,butoni, care aprovizioneaza in cutii de carton. Utilitati apa,canalizare,energie (surse,cantitati,volume):

Alimentarea cu apa in scop menajer 10 m3/luna;

20

Apele uzate menajere sunt evacuate la reteaua de canalizare a orasului; Energia electrica din retea, consum 500 kw/luna; Incalzirea spatiilor se realizeaza cu agent termic furnizat de central termica pe combustibil solid (lemn).

2.4 Inventarul deseurilor rezultate In urma acestui proces cea mai mare parte de deseuri este constituita din compusii organici volatili prezenti in materiile prime auxiliare: TOLUEN, XILEN, METANOL, ACETON etc. Alte tipuri de deseuri:
Rumegus, talaj, aschii, resturi lemn provenite de la croirea cherestelei, prelucrari

mecanice, strujire etc.

Resturi de furnir, praf de lemn provenite de la finisarea elementelor de mobila, albire,

furniruire
Lac, vopsea, clei adeziv intarit provenite de la grunduire, lacuire, uscare

Deseuri textile,poliuretan provenite de la tapiterii Resturi ambalaje prevenite de la ambalarea mobilei Deseuri feroase si neferoase provenite de la intretinerea/repararea utilajelor,piese de mobilier etc. Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma naturala.Aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea efecte directe asupra sanatatii. In functie de tipul de tratare al lemnului,de lacurile si vopselele folosite se deosebesc trei categorii de deseuri din lemn:
Deseuri neimpregnate:precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus,

talaj: (61% din total generat)

Deseuri slab impregnate:au fost tratate cu produse nepericuloase sanatatii precum grinzi

de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%)
21

 Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talaj care a servit

pentru a absorbi un produs periculos, etc. Aceste deseuri nu pot fi folosite pentru combustie si merg la depozitul de deseuri sau un alt centru specializat: (11%) Sub forma bruta, deseul lemnos depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provin de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala. Deseurile din lemn depozitate necorespunzator pot contamina si stratul freatic. Apa poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii daunatoare sanatatii.

Cap. III Tratarea deseurilor specific profilului unitatii 3.1 Masuri de prevenire a deseurilor si reducere a deseurilor In urma proceselor de pregtirea materiilor prime,tratare,echipament de munca,asamblare si finisare po rezulta deeuri de lemn, cum ar fi pulbere de lemn, coaja, rumegu si tala. In timpul tratamentului se utilizeaz sruri apoase de crom, cupru si/sau arsen. Echipament de munca: -Retezare la lungime piesele de lemn au fost tiate transversal pentru a obine diferite lungimi; -Rindeluire reducerea grosimii scndurilor; -Calibrare scndurile se aduc la aceeai grosime prin slefuire; -Slefuire fetele si colturile unei piese sunt fcute plane si netede; -Profilare operaie in care se obin piese cu profiluri bine conturate la colturi si /sau capt/baza; -Frezare obinerea de suprafee si colturi cu profiluri bine definite; -Gurire piesele de lemn sunt gurite;
22

In timpul acestor operaii rezulta diverse deeuri de lemn, cum ar fi pulbere de lemn si tala. Asamblare: -Unirea diferitelor piese pentru obinerea produsului final; -Aplicarea de elemente metalice sau din plastic; Din aceste operaii rezulta pulbere de lemn si diferite deeuri cu substane periculoase, cum ar fi izocianatii, toluenul si formaldehida. Finisare: -Decolorare utilizarea agenilor de decolorare cum ar fi peroxizi acizi, baze pentru a face piesele de lemn mai deschise dect originalul -Colorare aplicarea prin imersie, pulverizare, turnare, valtuire sau cu pensula a coloranilor organici sau pe baza de apa pentru a da lemnului culoarea dorita; -Chituire aplicare de bitum pentru corectarea unor defecte ale lemnului si uniformizarea suprafeei; -lefuire operaie manuala sau mecanica pentru subierea sau finisarea unei piese de lemn grunduite; -Vopsire Aplicarea de vopsea, cerneala sau lac prin imersie, pulverizare, roluire, perdea etc. -Uscare Pelicula de acoperire se usuc la radiaii UV pentru scderea duratei de uscare si rapida aezare in stive.Acoperirea cu melamina sau panouri laminate foaia consta dintr-un set de foi de hrtie impregnate cu rasini termoplastice si legate mpreuna prin cldura si presare pentru acoperirea lemnului. -Lcuire proces de vopsire electrostatica, in scopul de a acoperi lemnul cu o pelicula de polimer cu cu intarire la cald. Din aceste operaii rezulta pulbere de lemn si deeuri de substane periculoase cum ar fi toluen, xilen si metanol. Agenti chimici periculosi: -Pulberea de lemn (de esena moale, tare sau amestecuri);r ezulta din operaiile de prelucrare mecanica a lemnului.Este un pericol prezent in toate fazele procesului tehnologic. -Solveni (in lacuri, vopsele, diluani, adezivi, decapani, baiuri,conservani de lemn) Faza de producie: operaiile de finisare i asamblare Exemple de ageni chimici periculoi:toluen, xilen i metanol
23

-Adezivi i vopsele (produse pe baza de izocianai, e.g. vopsele,lacuri, adezivi n 2 componeni Faza de producie: operaiile de finisare i asamblare Exemple de ageni chimici periculoi:Izocianai, formaldehida -Conservani (pe baza de solveni organic I sau apa) Faza de producie : tratament de conservare Exemple de ageni chimici periculoi:Sruri de cupru si crom Masuri de prevenire Modificarea procesului de producie nlocuire totala sau pariala a substanelor periculoase Automatizare si/sau procese nchise Exhaustare (absorbtie) locala Ventilaie generala corespunztoare Organizarea muncii Depozitare sigura Echipament Individual de Protecie (EIP) Masuri pentru situaii de urgenta Prevenirea si protecia fata de incendii si explozi

Modificarea procesului de producie

Adaptarea muncii la om Proiectarea locurilor de munca Alegerea echipamentului de munca Alegerea metodelor de lucru si de producie Ameliorarea muncii monotone

nlocuire totala sau pariala a substanelor periculoase.Substituia substanelor cunoscute ca fiind periculoase cu unele mai puin periculoase, cum ar fi nlocuirea benzenului cu toluen sau xilen sau nlocuirea adezivilor si colorantilor pe baza de solvent cu unii pe baza de apa. Automatizare si/sau procese nchise
24

Echipamente sau pari ale lor ncapsulate pentru evitarea expunerii lucrtorilor la pulberi de lemn. Exhaustare (absorbtie) locala / Ventilaie generala corespunztoare daca alte masuri nu sunt suficiente, angajatorii trebuie sa implementeze masuri colective de protecie naintea masurilor de protecie individuala, cum ar fi exhaustarea (absorbtia) localizata in seciunile/echipamentele in care pulberea de lemn este produsa. ventilata generala trebuie ntotdeauna sa fie prezenta pentru a evita/reduce acumularea de gaze si vapori Organizarea munncii:rotarea periodica a lucrtorilor expui la substane periculoase la efectuarea unor operaii specifice, cum ar fi vopsirea sau lcuirea. Depozitare sigura Organizarea depozitarii Garantarea compatibilitii produselor depozitate mpreuna Ventilaie corespunztoare, loc uscat si temperatura potrivita Etichetarea adecvata Meninerea FDS lng produsele chimice

Echipament Individual de Protecie (EIP)-trebuie sa fie utilizat numai atunci cnd evaluarea riscului justific acest lucru, adic atunci cnd nu este posibil s se utilizeze msurile de protecie colectiv. Masuri pentru situaii de urgenta Angajatorul trebuie sa desemneze lucrtorii responsabili cu procedurile de urgenta Prevenirea si protecia fata de incendii si explozii Pulberea de lemn si solvenii organici sunt uor inflamabili. Acumularea de pulbere de lemn nu trebuie permisa si toate produsele chimice trebuie depozitate corespunztor.

3.2 Colectarea si transportul deseurilor solide rezultate

25

Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma naturala. In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea efecte directe asupra sanatatii . De exemplu, prin fabricarea PAL ului sunt riscuri de expunere la formaldehida, gaz generator de cancer al gatului. Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri: -Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat) -Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%) -Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc... Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg la groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%) Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala. Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din lemn poate fi comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid negru cu miros de petrol care provoca aparitia unei spume si un film superficial in apele din jur. Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.
26

Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare decat cea masurata la canalizarea municipala si deci, nu poate fi deversat fara o tratare adecvata. Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. Apa poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii daunatoare sanatatii.Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate. Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaeroba. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare.

Concluzia:Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat, pot constitui un pericol pentru mediul inconjurator. Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi pentru ca: Este inflamabil Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de reciclare pot merge la groapa de gunoi. Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate fi considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi considerat atunci ca un deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare.

Tehnici i metode de colectare n cazul deeurilor solide, sistemul de evacuare cel mai des utilizat este cel cuprinznd folosirea mijloacelor de transport, sistem aproape unic folosit n ara noastr. Cel mai mare dezavantaj al sistemului prin transport l constituie faptul c operaiile de lucru care urmeaz a fi efectuate la acest procedeu necesit mai multe faze bine separate ntre ele i care fiecare se
27

deosebete de cealalt, precum i faptul c n multe cazuri necesit soluionarea unor probleme igienice i tehnice foarte costisitoare. Deeurile, pe timp mai scurt sau mai ndelungat, trebuie s fie stocate provizoriu la locul de producere. Deeurile stocate trebuie ncrcate n vehicule de transport. Etaneitatea total a stocrii i transportului nu se poate asigura. Colectarea reziduurilor n interiorul cldirilor, ncrcarea lor n vehicule de transport sunt nsoite, n general, de poluarea mediului nconjurtor (miros urt, nmulirea mutelor, praf etc.). Continuitatea evacurii poate fi perturbat de starea cilor de acces, a cilor de circulaie, creterea intensitii circulaiei, lipsei forei de munc, lipsa mijloacelor de transport ca urmare a defeciunilor sau a altor cauze ce pot aprea, fenomene ce pot conduce inevitabil la creterea costurilor transportului. Ca urmare, paralel cu dezvoltarea tehnicii, prin mecanizarea unor operaii, trebuie cutate metodele de mbuntire i modernizare a procedeelor de evacuare a deeurilor solide. Acest sistem are diferite variante de soluionare a diferitelor faze componente. De exemplu, receptarea primar a gunoaielor se poate face n: recipieni - pubele, care sunt periodic golite, containere de schimb cu preluare fr golire; saci de plastic. n mod similar i pentru celelalte faze exist diferite moduri de soluionare. n unele ri, nsui sistemul de evacuare prin transport cu diferite mijloace auto este nlocuit cu sisteme care nc nu au cptat o larg utilizare. Dintre acestea amintim: - evacuarea gunoaielor prin reeaua de canalizare comunal prin splare cu ap; impune o prealabil sfrmare, concasare, mrunire; se utilizeaz n Frana, ltalia, Marea Britanie; - evacuarea prin sistem pneumatic, printr-o reea proprie; s-a utilizat la satul olimpic din Munchen (1972); - arderea gunoaielor la locul de producere, prezint inconvenient ecologic, dar se folosete la instituiile sanitare i unele ntreprinderi speciale. Colectarea i stocarea provizorie a deeurilor Prima faz a procesului de evacuare a gunoaielor, i anume colectarea i stocarea la locul de producere, realizat n funcie de sistemul de transport, este n general o parte foarte neglijat, insuficient dezvoltat i neunitar din punct de vedere tehnic al ntregului sistem de evacuare. Aceasta situaie se datoreaz n primul rnd sistemului deschis sau sistemului denumit seminchis (ncrcare deschis, transport nchis) de transportare a gunoaielor, inacceptabil n zilele noastre,
28

avnd un nivel tehnic foarte sczut. Aceste procedee i n special cel seminchis se ntlnesc i n prezent n cartierele periferice ale marilor orae ct i n oraele mici. Se impune eliminarea ct mai rapid a acestor procedee i introducerea pe scar larg a sistemului de evacuare nchis. Esena sistemului nchis de evacuare const n faptul c n zonele de colectare gunoaiele sunt colectate la locul de producere i depuse n recipieni de construcii unitare, adecvate dispozitivului de ncrcare a autovehiculelor de transport (n multe cazuri standardizate). Recipienii umplui treptat n zonele de colectare dinainte proiectate sunt golii cu o periodicitate bine determinat n vehicule de transport speciale, n sistem nchis, dup care gunoaiele sunt transportate. Prima parte a procedeului (colectarea i stocarea n interiorul imobilelor) este n general o problem de administrare a imobilelor i numai a doua parte (golirea recipienilor i transportul) aparine unitii (ntreprinderii) de salubritate public. Recipienii de colectare - stocare pot fi considerai ca accesorii strns legate de vehiculele de transport, datorit crui fapt este mai corect dac acetia sunt n aproprierea organului de transport i dac ntreinerea lor sistematic (reparaie, completare) este asigurat de unitatea (ntreprinderea) de salubritate public. Meninerea n stare curat a recipienilor poate fi considerat ca o sarcin a administrrii imobilelor. Problemele principale n aceste condiii sunt: - recipieni de gunoaie; - spaiul de stocare. Recipienii de gunoaie - pot fi considerai ca anexe ale autovehiculelor de transport i, ca urmare, sunt fabricai dup prescripii unitare (standarde). n funcie de mrimea stocrii gunoaielor i de caracterul zonei de colectare (gradul de construcie, densitatea locuinelor) sunt fabricai recipieni cu diferite volume. Tipurile de recipieni de gunoaie utilizai n practic sunt: recipieni mici, cu volume de 35-50-60 l; recipieni mijlocii, cu volume de 90-110 l i recipieni mari (containere cu rostogolire, cu descrcare sau de schimb) cu volume de 1100-1500 l. Recipienii trebuie s fie realizai astfel nct s ndeplineasc urmtoarele condiii: a. Trebuie s fie confecionai din materiale rezistente la intemperii, durabili n timp, rezisteni
29

la eforturi mecanice (lovituri, ndoiri), neutri fa de aciunele chimice (de coroziunea provocat de produsele n descompunere), neimflamabili (pericol de ardere, inflamabilitate). b. S fie echipai cu capace de nchidere bune i uor manevrabile. c. Din punct de vedere al formei, recipienii trebuie astfel concepui nct golirea lor s fie uuoar i rapid. d. Trebuie soluionate manipularea, transportul i curirea lor de ctre un singur om. Greutatea lor proprie trebuie s fie ct mai mic. e. Partea lor superioar s corespund condiiilor impuse de dispozitivele de ridicare a vehiculelor de transport (n cazul sistemelor de golire sau de containere de schimb). n unele ri (se fac ncercri i la noi), se caut introducerea sistemului de colectare a gunoiului n saci de hrtie sau plastic. Avantajele sistemului n saci pot fi: 1. Manipularea i transportul sacilor nchii, bine legai, sunt uoare i simple, fr emanare de miros urt, degajarea de praf sau zgomot. Nu sunt necesare vehicule scumpe cu sistem de ncrcare nchis, se reduce numrul muncitorilor de manipulare i ncrcare. 2. Nu mai este necesar operaia greoaie de curare i ntreinere sistematic a recipienilor. 3. Se poate elimin suprastocarea nedorit a recipienilor n perioadele de vrf datorit cantitilor de gunoaie puternie variabile zilnic. 4. Realizarea spaiilor de stocare este mai simpl. Dezavantajul cel mai mare este c procurarea sacilor este destul de scump. Trebuie asigurat fabricarea continu a unei cantiti nsemnate de saci i posibilitatea achiziionrii lor fr perturbaii. n acele orae unde deja functioneaz sistemul nchis de evacuare (sunt la dispoziie recipieni de stocare i vehicule), trecerea la acest procedeu se poate realiza mai ncet, treptat. Sacii nu pot fi utilizai pentru transportul zgurii i cenuii datorit pericolului de aprindere i, ca urmare, evacuarea acestora trebuie asigurat separat.
30

3.3 Masuri de tratare a deseurilor rezultate Tratare = orice procedeu care modific caracteristicile fizice, chimice saubiologice ale deeurilor pentru a le diminua efectul duntor asupra mediului nconjurtor i pentru a le reconferi o utilitate centru de tratare Destinatia final a deeurilor tratate poate fi: - mediul nconjurtor; - o unitate de produc ie sau de consum; - un spatiu de depozitare controlat. Metode de tratare a deeurilor: - tratarea mecanic - tratarea biologic - tratarea termic - tratarea fizico-chimic. Identificarea i alegerea celor mai indicate solu ii de tratare: - identificarea i caracterizarea sumar a deeului; - identificarea destina iei posibile a deeului; - stabilirea unui caiet de sarcini pentru fiecare destina ie - caracterizarea deeului n func ie de caietul de sarcini aferent fiecrei destina ii; - deducerea rolului fiecrei componente a deeului n func ie de destina ie; - identificarea strategiilor de tratare pentru fiecare component i fiecare destina ie; -identificarea procedeelor de tratare pentru fiecare component n functie de strategiile alese; - stabilirea listei de compatibilitate a procedeelor de tratare;
31

- caracterizarea deeurilor n func ie de aceste criterii; - eliminarea procedeelor incompatibile cu deeurile date; - evaluarea eficien ei procedeelor re inute i eliminarea celor neeficiente; - definirea lan ului de procedee de tratare a deeurilor; - stabilirea bilan ului economic al solu iilor retinute; - alegerea unei solutii. Tratarea mecanic Procedee de tratare a deeurilor cu ajutorul crora deeurile pot fi prelucrate i valorificate n diferite sectoare industriale, separat pe frac iuni (tipuri de materiale). Principalele procedee de tratare mecanic includ: mruntirea; sortarea; cur area; compactarea operatii preliminare pentru tratarea biologic sau termic a deeurilor biodegradabile Mruntirea- se efectueaz pentru uurarea procesrii ulterioare i pentru mrirea suprafetei exterioare a materialului La alegerea tipului de main de mrun ire potrivit pentru prelucrarea unui anumit lot de deeuri, trebuie s se in cont de: - propriet ile fizice ale materialului care trebuie mrun it - scopul mruntirii - caracteristicile necesare ale materialului mruntire.
32

3.4 Masuri de depozitare specifice si masuri de inchidere a depozitului de ecologizare a zonei Pn n prezent, n practic mondial c i n ara noastr predomin nc evacuarea reziduurilor n aa zisele gropi de gunoi care de fapt sunt nite gropi provenite fie din depresiuni geografice naturale, fie rezultate n urma unor decopertri de teren sau cariere de construcii (pentru nisip i crmizi). Dup modul n care se asigur protecia mediului nconjurtor, poart denumirea de: - Depozitare simpl: const n descrcarea simpl, neorganizat a reziduurilor n diverse gropi, foste cariere, sau pe alte terenuri, fr a se lua msuri speciale pentru protecia mediului nconjurtor. Aceste sistem de depozitare a fost n trecut sistemul cel mai rspndit, deoarece este cel mai ieftin, mai comod, dar nu i cel mai igienic. Substanele organice existente n componena reziduurilor constituie locul prielnic de adpostire i nmulire a tot felul de insecte, mute i obolani. De aceea, acest sistem de depozitare simpl este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena public, este inestetic i rspndete mirosuri neplcute. - Depozitare controlat este folosit din ce n ce mai mult n lume i n ara noastr i rmne nc sistemul principal de depozitare i neutralizare a reziduurilor, constnd n descrcarea reziduurilor pe terenuri speciale, rampe, respectndu-se anumite condiii de igien i protecia mediului. Depozitele se pot clasifica n funcie de natura deeurilor depozitate, astfel: - Depozite pentru deeuri periculoase; - Depozite pentru deeuri nepericuloase; - Depozite pentru deeuri inerte. Pentru a nchide un depozit este necesar luarea unor msuri specifice pentru reconstrucia ecologic a spaiului utilizat.

33

Reconstrucia ecologic este o activitate uman ndreptat n direcia refacerii echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale), ori de amenajare a unor noi ecosisteme, cu echilibru i structur diferite de cele existente anterior. Se urmrete maximalizarea funciilor de baz ale ecosistemelor: de producie, de protecie, de suport, a celei informaionale ori sano-genetice etc., n concordan cu comandamentele sociale ale unei perioade istorice date. n reconstrucia ecologic se utilizeaz amenajamentul ecologic, operaie multi i interdiciplinar, extrem de actual n rile puternic industrializate, dar foarte necesar n rile lumii a treia care, ns, nu dispun de fondurile necesar.

Cap IV Concluzii

Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei, fiind relativ ieftin si putand fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite. Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate, si materii prime auxiliare: diverse cleiuri,vopsele,lacuri,baituri,precum si materiale plastice sau feronerie. Tipuri de lemn folosit: Cheresteaua Furnirul Panelul Placajul Placile fibro-lemnoase Placile decorative din hartie stratificata Lemnul impregnat

In industria lemnului, totalitatea actiunilor care se executa cu scopul ca materiile prime impreuna cu materialele tehnologice, sa se transforme in produs finit o reprezinta procesul de productie.Procesul de productie (fabricatie) cuprinde toatalitatea lucrarilor care privesc: transportul materiilor prime si al materialelor tehnologice, controlul calitativ si dimensional al
34

acestora, pregatirea fabricatiei, realizarea schimbarilor privind dimensiunile, insusirile, starea si structura, controlul calitativ si dimensional in timpul si la sfarsitul fabricatiei, ambalarea si pastrarea produsului finit, precum si toate actiunile de ordin organizatoric care asigura viabilitatea intreprinderii. Procesul tehnologic (tehnologia de prelucrare) reprezinta partea din procesul de productie care cuprinde totalitatea operatiilor de lucru care duc la schimbarea formei, a dimensiunilor, a insusirilor, a starii si a structurii atat a materiilor, cat si a materialelor tehnologice. Procesul de fabricatie incepe cu primirea materiei prime si a semifabricatelor superioare si se incheie cu expedierea produselor de mobila.Astfel, debitarea si uscarea materialului lemons precede prelucrarea, fiecare constituind procese de fabricatie distincte. Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri: -Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat) -Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%) -Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc... Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg la groapa de gunoi sau un alt centru specializat.

BIBLIOGRAFIE: http://www.cristiano.oneto@act.gov.pt http://www.joao.tavares@act.gov.pt I.P. Florescu , Tehnologia Fabricarii Mobilei , Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti I. Rambu , Tehnologia Prelucrarii Lemnului Vol-II , Ed. Tehnica Bucuresti
35

www.rosmin.ro/files/ibtsc_cov

36