Reciclarea deseurilor din lemn

1
 Ce este reciclarea?
• Reciclarea inseamna actiunea de a supune o substanta
(produs) unui sistem care sa-i permita reutilizarea
• Reciclarea presupune:
– colectarea deseului
– separarea si curatirea de contaminanti
– In acest fel se vor produce mai putine produse absolut noi
(economie)
– economie de materie prima si energie
(www.ace.mmu.ac.uk ).
• Este de preferat sa nu se ajunga la reciclare, ci sa se
evite producerea deseurilor.O anumita cantitate de
deseuri se va produce inevitabil si indiferent de
proces. 2
Ierarhia managementului deseurilor

3
BFM Ldt, 2003
• Ce este reciclarea?
• Ce contine ierarhia managementului
deseurilor din lemn?

4
 Reducerea deseurilor din lemn si panouri
pe baza de lemn

• Prin cresterea indicilor de utilizare, reducerea

consumurilor (ex. Diagrame de croire eficiente, liste de
croire eficiente, scule ascutite, sisteme masina-dispozitiv-
scula adecvate)
• Proiectare produse avand dimensiuni bazate pe
dimensiunile standard (tipice) ale materiei prime

5
• Ce se intelege prin reducerea deseurilor si
care sunt caile de realizare?

6
Reutilizarea deseurilor din lemn si produse pe baza de
lemn
• Producerea de mobilier de mici dimensiuni din deseuri sub
forma de bucati de lemn de la debitari
• Mobilierul vechi este refolosit fara alte modificari- poate
doar refinisat- arata ca nou
• Mobilier vechi modificat- reprelucrat: ex. o masuta, care
se poate obtine dintr-o masa mai mare, schimbarea
feroneriei, etc
• Inlocuirea numai a reperelor deteriorate (ex. Placa
superioara a unui birou, sertarul defect, etc)
• Pierderi apar si in acest proces de reutilizare, dar cu mult
mai mici.
• Probleme de rezolvat: spatii de depozitare a noilor
produse, transportul lor. Ele trebuie sa raspunda cerintelor
7
pietii
 Reutilizarea deseurilor din lemn si produse
• Avantaje: pe baza de lemn
– Reutilizarea mobilierului vechi- cea mai buna solutie de reducere a
deseurilor/protectie a mediului
– Produsele (mobilier la care consumatorul renunta) sunt donate, iar un
agent intermediar poate obtine venit din vanzarea lor in regim “secon-
hand”)·
– Redirectionare a deseurilor din lemn (nu mai sunt trimise la groapa de
gunoi)- corespunde cerintelor directivelor UE
• Dezavantaje:
– Colectarea si distribuirea pieselor de mobiler vechi- activitati
laborioase- mai ales cand sunt piese individuale (nu apartin unei
garnituri)
– Nu exista certitudinea ca vor fi vandute-poate nu corespund tipului
sau stilului pe care l-ar prefera un cumparator ·
– Multe persoane resping ideea achizitionarii produselor “second-hand”
· 8
• Cum se pot reutiliza deseurile din lemn si
pe baza de lemn?Ce avanataje si
dezavantaje prezinta?

9
 Reciclarea lemnului si produselor pe baza de lemn
• Implica reprelucrarea deseului si
utilizarea lui intr-un produs nou
• Metode:
– Imbinare in dinti, laminare, panouri
reconstituite
– Prelucrare panouri din aschii si fibre din
lemn (din aschii si fibre reciclate)·
– Transformare in compost (ingrasamant)
– Asternut pentru animale, absorbanti
industriali
– Mulch din lemn

10
• Care sunt modalitatile de reciclare a
deseurilor din lemn si pe baza de lemn?

11
Recuperare valorica a deseurilor din lemn
si din panouri pe baza de lemn

• Combustie cu recuperare de caldura si (sau)

electricitate (carbune de lemn, brichete, peleti)
• Conversie termochimica
• Conversie biochimica
• Conversie biologica

12
• Ce este si cum se poate realiza recuperarea
valorica a deseurilor din lemn?

13
 Eliminare (incinerare la groapa de gunoi) a
deseurilor din lemn si din panouri pe baza de
lemn
• Cea mai de nedorit optiune: incinerare fara recuperare
de energie calorica sau electrica- din pacate este cea mai
frecventa metoda utilizata in cazul deseurilor lemnoase
• S-au introdus reglementari legale noi pentru a
restrictiona cantitatea de deseuri aruncate la groapa de
gunoi
– Directiva UE privind eliminarea (aruncarea) deseurilor la
groapa de gunoi- reducere a deseurilor biodegradabile la 75%
din nivelul anului 1995 pana in 2010, la 50% din nivelul
anului 1995 pana in 2013 si la 35% din nivelul anului 1995
pana in 2020 (FOE, 2005).
– Directiva UE privind ambalajele (sa fie pe cat posibil reciclate
si nu aruncate) 14
De ce ar trebui evitata aruncarea la groapa
de gunoi a deseurilor din lemn?

• Lemnul este biodegradabil- poate contribui in

mod nedorit la producerea gazelor cu efect de
sera in cazul in care e lasat sa putrezeasca in
pamant
• De multe ori lemnul aruncat se afla intr-o stare
foarte buna, fiind ideal pentru reutilizare sau
reciclare
• Costurile reutilizarii sau reciclarii deseurilor tind
sa devina mai mici decat cele pe care le-ar
suporta o companie pentru eliminarea lor (plata
unei alte firme, care sa ia deseul si sa-l duca la 15
gropile de gunoi)· (www.wasteonline.org.uk )
• De ce aruncarea deseului din lemn la
groapa de gunoi este optiunea cea mai
defavorabila?Ce reglementari exista la
nivelul UE?

16
 Clasificarea deseurilor din lemn si costurile
aferente eliminarii lor la groapa de gunoi
• Deseul categoria A- este deseul din lemn masiv
netratat chimic
– Anglia- £5 - £10 ($15 - $30)/tona deseu tip A- costul platit
de o firma pentru a i se lua deseurile si dispune la groapa de
gunoi. Germania- $18, Olanda- $31
• Deseul categoria B- este deseul derivat din panouri pe
baza de lemn (PAL, PFL, MDF, placaj)
– Olanda- $62/tona; Germania- $115/tona
• Deseul categoria C- este deseul din lemn masiv tratat
cu agenti de conservare-prezervare (SUA- peste
$290/tona) .
17
• Care sunt categoriile de deseu in functie de
pericolul pentru mediu?

18
 Precautii legate de lemnul tratat

• Deseul din lemn categoria C- este considerat ca fiind

un “deseu periculos”:
– Tipurile de substante de prezervare s-au modificat in timp-
tot mai toxice:
• pentachlorofenol (PCP), creozot, saruri metalice, sulfat de cupru
(anii ‘70)
• CFK (cupru, crom, fluor), CCB (cupru, crom, bor), CCA (cupru,
crom, arseniu)
• Cercetarile efectuate cu lemn tratat cu CCA au indicat
faptul ca acesta nu poate fi incinerat decat separat de
alte deseuri si doar in incineratoare speciale (emisiile
sub control).
19
 Incinerarea lemnului tratat

• Lemnul care a fost impregnat sau cu tratament pe

suprafata (lacuri, adezivi, substante de prezervare)-
precautii speciale- gaze toxice, metale grele eliberate in
atmosfera
• Incineratoarele pentru deseuri trebuie sa fie echipate cu
epuratoare care sa retina emisiile toxice, iar cele care
ajung in atmosfera sa aiba concentratii admisibile

20
(http://www.chartherm.com/english/chartherm/problem/drte.html )
• Care sunt recomandarile privind deseul tip
C?

21
 Surse de deseuri din lemn

• Reziduuri forestiere
• Prelucrari primare ale lemnului
• Prelucrari secundare ale lemnului
• Reziduuri urbane

22
 Reziduuri forestiere

• Reziduuri care rezulta din operatii de management

forestier: curatiri arbori bolnavi, crengi, taieri arbori
uscati, arbori cu diametre mici, material cu putregai
incipient
• Cca 50% din volumul arborelui poate deveni inutilizabil
pentru utilizarile industriale obisnuite (frunze, varfuri,
crengi, cioata, radacina)

23
 Reziduuri din prelucrari primare ale
lemnului
• Din prelucrari ale bustenilor (cherestea, furnir,
pasta de fibre)
• Sunt in general deseuri verzi (umede) cu MC 40-
50%.
• in general sub forma de aschii, praf de lemn,
coaja, dar si material mai voluminos (taiere capete
busteni, eliminare defecte locale)
• Depinzand de rata de conversie si eficienta
procesului, prelucrarile primare pot genera pana la
40% deseuri
24
 Reziduuri din prelucrari secundare
ale lemnului

• Deseuri provenite din material (cherestea) uscat in

camere de uscare (retezare, sect, spintecare, etc)
• Sunt caracterizate prin puritate, continut de
umiditate relativ redus, lipsa cojii
• Tipuri de deseuri: praf de lemn, aschii, rumegus si
bucati rezultate din operatii de retezare, eliminare
defecte.

25
 Reziduuri urbane

• Arbori urbani (taieri pe teren municipal, parcuri)

• Produse aruncate de utilizatori (cherestea cu defecte,
paleti, ambalaje din lemn, etc)
• Alte deseuri municipale: garduri, stalpi, mobilier,
jucarii din lemn, arbori sezonieri, curatiri aborete,
doboraturi de vant, etc
• Aschii si deseuri mai mari de lemn din constructii:
demolari

26
• enuntati si descrieti sursele de deseuri din
lemn si pe baza de lemn

27
 Deseuri din lemn in stare verde si uscata
• Deseurile verzi (MC-25-45%) includ:
- deseuri din taieri primare precum si
- deseuri urbane
• Deseurile uscate (0-15%):
• -deseuri din prelucrari secundare: rumegus, praf de lemn,
resturi de lemn din taieri de capat, tiviri, eliminare defecte,
deseuri din prelucrarea panourilor compozite, paleti, lemn de
constructii, lemn din demolari (tratate sau netratate)
• - reziduuri urbane: arbori uscati, crengi uscate, alte taieri
• alte reziduuri urbane: mobilier, obiecte si articole din lemn al
caror ciclu de viata s-a incheiat

28
• explicati clasificarea deseurilor din lemn pe
baza continutului de umiditate

29
 Caracteristici ale deseurilor din lemn care
influenteaza manipularea
• Deseurile din lemn sunt un material usor
– Densitatea aparenta a lemnului de pin-app.450 kg/mc, in
timp ce acelasi material sub forma de deseu va avea cca.
200 - 300 kg/m3.
– Dificultati in transport

• Geometria deseurilor: o multitudine de forme si dimensiuni.

In plus, contin contaminanti: sticla, plastic, metal, etc (3% -
5%. )
• Tendinta aschiilor de a se “lipi” unele de altele- curgere
dificila a materialului cand este manevrat-transport dificil
• Prelucrarea deseurilor din lemn- emisie de praf. Mai ales
praful rezultat din prelucrarea MDF (slefuire)
• Risc de incedii sporit- mai ales cand materialul este stocat30 in
gramezi.
• prezentati caracteristicile deseurilor din
lemn care influenteaza manipularea

31
 Operatii de manipulare a deseurilor
lemnoase

• · reducere dimensionala
• · separare a contaminantilor
• · cernere(separare) pe grupe de marimi de
material maruntit
• · achizitie, transport, incarcare si stocare ·

32
 Maruntirea deseurilor din lemn (reducere dimensionala)
• Maruntire primara –tocatoare cu viteza redusa (40 rpm)
-risc mai redus de deteriorare datorata contaminantilor
metalici –stationare sau mobile-capacitate 40 t/h

• Maruntire secundara-tocatoare -peste 1000 rpm.

Tocator cu 3 stadii de
maruntire

• Maruntire tertiara este caracteristica producerii de aschii

pentru panouri pe baza de lemn (PAL) 33
• Care sunt etapele maruntirii deseului din
lemn si cu ce mijloace se realizeaza?

34
 Separare contaminanti -metalici
• Se utilizeaza magneti : sub forma de benzi magnetice sau cilindri
cu zone magnetizate

35
 Separare contaminanti–
metale neferoase
• Curenti de separare Eddy – magneti
puternici se rotesc cu viteze mai mari de
3000 rpm – curent Eddy- forte de respingere
a metalelor neferoase
• Rotorul se roteste cu viteze mari in interiorul
unui rotor mai lent nemetalic pe care se
infasoara o banda transportoare incarcata cu
materialul pentru separat
• Campul Eddy leviteaza metalul neferos (ex.
aluminiu) permitand produsilor nemetalici
(lemn si plastic) sa cada liber
36
 Separare contaminanti–
hartie si plastic
• Suflante cu aer –presiunea constanta a aerului ridica
materialele usoare- materialele grele cad- camp
gravitational

37
• Prezentati pe baza figurilor, mijloacele de
separare a contaminantilor in functie de
tipul de contaminant si explicati principiile
de functionare

38
 Separare pe marimi a deseurilor
maruntite
• Separator- cerne prin intermediul unor site
materialul lemnos in diferite grupe de
marimi. Materialul supradimensionat se
reproceseaza (marunteste)
• Separatoare disc –materialul fin cade prin
spatiile lasate de dicurile care se rotesc , in
timp ce materialul mai voluminos este
transportat la capat si retocat intr-un
tocator sau este pur si simplu respins
• Site vibratoare
39
• Care sunt mijloacele de separare pe marimi
a deseurilor maruntite?
• Explicati principiul de lucru al
separatorului cu disc din Figura

40
 Receptie, transport intern, incarcare si
stocare container

Stocare sub copertina

Transportor cu banda bunker pentru stocare

temporara a deseurilor
Siloz
transportor
pentru
melcat
lemn
transportor 41
pneumatic
 Transport catre piete de desfacere
Pe cai ferate
Cu slepuri

1200 m3/slep
app.6 ore pt incarcare

34 vagoane/tren, capacitate totala=

3400 m3

(L=13.6 m; W=2.55 m; H=2.50 m;

volum net = 76 m3).

Cu trailere 42
• Prezentati modurile in care se poate face
transportul extern si intern al deseurilor din
lemn. Unde se stocheaza si cu ce se
incarca?

43
 Alegerea unei optiuni pentru reciclare

• Volum: cate tone de deseu se produc saptamanal?

• _ Tip: ce proportie de deseuri se prezinta sub forma de bucati,
praf de lemn, rumegus, aschii?
• · _ Calitate: deseul este din rasinoase, foioase sau mixt?
• · _ Contaminanti: exista riscul ca deseul sa fie contaminat cu
borduri PVC, componente metalice, sticla, etc?
• · _ Locatie: la ce distanta se afla facilitatile de reciclare sau
pietele de desfacere?
• · _ Caracteristicile firmei: firma dispune de spatiu si de capital
pentru a investi intr-o optiune de reciclare on-site?

44
 45
dupa Simpkins, 2006
• Explicati circuitul deseurilor din lemn si pe
baza de lemn si actiunile de reciclare si
recuperare valorica din figura precedenta

46
Optiuni pentru reciclarea deseurilor
din lemn si a celor derivate din
panouri pe baza de lemn

47
 1.Imbinare in dinti si(sau) laminare

Bucati tip deseu, avand aceeasi grosime si latime, dar

lungimi diferite: indreptare cant, dimensionare la
lungime, prel. dinti, incleiere cu aport de temperatura
si(sau) curenti de inalta frecventa

-transforma bucati scurte in piese utilizabile lungi si fara defecte:

- cap la cap, cant la cant, panouri reconstituite
- rentabil pentru o companie care cumpara acest material de calitate
inferioara, de dimensiuni variabile caruia ii adauga valoare prin
prelucrare in dinti
Continutul de umiditate este important, in special daca uscarea se face in
curenti de inalta frecventa- cu cat MC este mai mare, cu atat apa din
lemn absoarbe mai multa energie, in detrimentul adezivului de la
imbinare. 48
 Imbinare in dinti
• Avantaje:
– permite utilizarea unui material subdimensionat la
lungime, care altfel e inutilizabil-deseu pentru ca
dimensiunile sunt inferioare reperelor necesare in programul
fabricatie
– Lungimi fara defecte ale reperelor din lemn- prin imbinare-
crestere indici de utilizare.
– Cea mai rezistenta parte este cea care contine imbinarea
in dinti (daca este bine realizata)
• Dezavantaje:
– Necesita repere din lemn de aceeasi grosime si latime
– Investitii mari in echipamente, adezivi, forta de munca
– Poate sa nu corespunda unor cerinte estetice (atentie trebuie
alocata nuantei materialului care se imbina)
49
• In ce consta reciclarea deseului din lemn in
panouri reconstituite? Care sunt avantajele
si dezavantajele?

50
 2.Prelucrare panouri pe baza de aschii si
fibre de lemn din deseuri lemnoase

Bonigut and Kearley, 2005

Europa-Pfleiderer Industrie (Germania) produce app 3500 m3 PAL pe zi folosind

material reciclat

- cerinta stringenta de reducere a costurilor cu materia prima (40-70% mai putin daca se
foloseste si material reciclat) + costuri transport (deseul din lemn uscat = transport mai
ieftin)-costul aschiilor din materie prima nereciclata in Germania este de $91(72
euro)/tona de material verde, in Anglia app. £40/tona material verde ($120-95 euro)
Aschiile reciclate- valoare adaugata a deseului- costuri de fabricatie diminuate- 51
solutie ecologica
 Comparatie costuri pentru un panou din PAL cand se
executa din aschii nereciclate sau reciclate(deseu
lemnos)
Materiale Unitate Lemn verde Lemn reciclat Economie prin
masura reciclare
Aschii de lemn/placa PAL kg/m3 650 650
Coaja 2% kg/m3 13 -
Deseu 4% kg/m3 - 26
Praf de lemn (cernere) 5% kg/m3 32.5 32.5
Praf de lemn (slefuire) kg/m3 34.2 34.2
Consum de lemn uscat kg/m3 729.7 742.7
Umiditate absoluta 100% 15%
Consum de lemn verde kg/m3 1459.4 854.1 605.3
Titei greu pentru uscare kg/m3 36.4 - 36.4
Praf ca deseu pentru brichetare kg/m3 43.6

52
Barbu, http://www.pal.it)-
 Economie exprimata valoric pentru cazul panoului
din aschii reciclate
Costuri Pentru varianta aschiilor Pentru varianta aschiilor din Economia cu
din lemn verde lemn reciclat lemn
reciclat
kg/m3 Euro/t Euro/ kg/m3 Euro/t Euro/m3 Euro/m3
m3
Lemn verde 1459.4 25 36.5 854.1 10 8.5 28
Titei greu 36.4 180 6.5 - - - 6.5
uscare
Praf de lemn 43.6 10 0.43
disponibil
pentru
brichetare
*
Total 43 8.5 34.93

*odata cu deseurile din lemn se achizitioneaza si o cantitate de praf de lemn la zero cost
53
(Barbu, http://www.pal.it) m3 - se refera la PAL
 Tipuri de deseuri din lemn pentru panouri din
aschii sau fibre
• Deseu categoria A- preferabil pentru productia de panouri- fibra
isi mentine dimensiunile si integritatea aproximativ aceleasi cu
fibrele virgine (nereciclate)
• Deseu categoria B- derivat din resturile de la prelucrarea
panourilor din aschii sau fibre- fibra este mai scurta- continut mai
mare de praf si particule fine = crestere consum rasina (adeziv)-
crestere costuri finale pentru panouri- risc emisii neacceptabile

Deseu A Deseu B

• Deseu categoria C-deseu din lemn tratat chimic-sunt restrictii

de utilizare, recomandabil a nu se utiliza deloc-pot genera emisii
toxice prin inglobare in panouri
54
• Firme europene care fabrica PAL din
deseuri din lemn:
– · Sonae in Merseyside, UK- 100% fibre
reciclate
– · Pfleiderer in Gϋttersloh, Germania –numai o
parte din materia prima este deseu
– · SIA, PAL- Italia

55
 2.1. Prelucrare panouri din PAL din
deseuri din lemn categoria A
• Necesita reducere dimensionala:
– tocare primara –aschii sub 150 mm, tocare
secundara-sub 40 mm si tertiara- aschii pt PAL
• O deosebita atentie trebuie sa se acorde indepartarii
contaminantilor, mai ales metale, nisip, mat.plastice,
hartie (multe stagii de curatire si separare- cantitate
mare de energie necesara)
• Cost mai ridicat datorita consumului mai mare de
adeziv- cantitate mai mare de praf si particule fine

56
• Care sunt avantajele si dezavantajele
utilizarii deseului tip A pentru fabricarea de
placi din aschii si fibre din lemn?

57
•
Test
Ce este reciclarea?
de evaluare a cunoştinţelor
• Ce contine ierarhia managementului deseurilor din lemn?
• Ce se intelege prin reducerea deseurilor si care sunt caile de realizare?
• Cum se pot reutiliza deseurile din lemn si pe baza de lemn?Ce avanataje si dezavantaje prezinta?
• Care sunt modalitatile de reciclare a deseurilor din lemn si pe baza de lemn?
• Ce este si cum se poate realiza recuperarea valorica a deseurilor din lemn?
• De ce aruncarea deseului din lemn la groapa de gunoi este optiunea cea mai defavorabila?Ce
reglementari exista la nivelul UE?
• Care sunt categoriile de deseu in functie de pericolul pentru mediu?
• Care sunt recomandarile privind deseul tip C?
• enuntati si descrieti sursele de deseuri din lemn si pe baza de lemn
• explicati clasificarea deseurilor din lemn pe baza continutului de umiditate
• prezentati caracteristicile deseurilor din lemn care influenteaza manipularea
• Care sunt etapele maruntirii deseului din lemn si cu ce mijloace se realizeaza?
• Prezentati pe baza figurilor, mijloacele de separare a contaminantilor in functie de tipul de contaminant
si explicati principiile de functionare
• Care sunt mijloacele de separare pe marimi a deseurilor maruntite?
• Explicati principiul de lucru al separatorului cu disc din Figura
• Prezentati modurile in care se poate face transportul extern si intern al deseurilor din lemn. Unde se
stocheaza si cu ce se incarca?
• Explicati circuitul deseurilor din lemn si pe baza de lemn si actiunile de reciclare si recuperare valorica
din Figura
• In ce consta reciclarea deseului din lemn in panouri reconstituite? Care sunt avantajele si
dezavantajele?
• Care sunt avantajele si dezavantajele utilizarii deseului tip A pentru fabricarea de placi din aschii si
fibre din lemn? 58
 2.2. Maruntirea deseurilor din panouri din aschii
(categ. B) si reutilizare in panouri noi

• Deseurile din panouri din aschii de lemn pot afecta densitatea

covorului de aschii pt. PAL – folosirea deseurilor B prin simpla
tocare pentru panouri se foloseste limitat
• Aschiile obtinute din deseuri B prezinta geometrii diferite de ale
aschiilor din material nereciclat.
• Este greu de anticipat comportamentul mixturii aschii-adeziv in
ceea ce priveste incleierea, presarea, precum si proprietatile fizico-
mecanice ale panourilor
• Continutul de deseuri in panourile noi se va restrictiona la cca 5%
-25% cu un aport suplimentar de adeziv 59
Consecinte ale inglobarii in panouri a aschiilor din
deseuri tip B reciclate- in cantitati peste limitele
admise
• Costuri aditionale prin cresterea cantitatii de adeziv –
geometria aschiilor modificata-se inglobeaza in
placa o cantitate mai mare de praf si particule
fine
• Panourile au o densitate mai mare, deci sunt mai
grele
• Presarea mai dificila datorita variatiilor de
densitate pe grosimea placii – pericol de deteriorare
a preselor, procent mai ridicat de respingeri ale
panourilor presate
60
 Inglobarea in panouri a aschiilor din
deseuri tip B reciclate

• Avantaje:
• · Nu mai este necesara uscarea aschiilor provenite din deseuri B -
potentiala economie de energie
• · Materialul din deseuri B inlocuieste o parte din materia prima
noua, nereciclata, astfel resursele sunt conservate
• · Aschiile din deseuri tip B se pot folosi pentru straturile de miez
ale placilor
• Dezavantaje:
• · modificare negativa a geometriei aschiilor
• · nu pot fi admise deseuri B laminate sau acoperite cu folii
• · costuri mai ridicate (cresterea cantitatii de rasina, probleme la
presare)
61
• Ce avantaje si dezavantaje prezinta
utilizarea deseului tip B prin maruntire si
inglobare in structura panourilor de PAL?

62
 2.3. Procesul Fibresolve – Proiect EnviroFibre
• Cel putin 10% din PAL si MDF se pierde ca deseu: formatizari,
croire, materiale respinse, praf de lemn, materialul putand fi acoperit
sau nu cu straturi de innobilare (melamina, folii)
• Apare in 1994, UK-proces rapid de dezintegrare a panourilor cu
recuperare a aschiilor sau fibrelor
• o alternanta de vacuum si presiune sub actiunea aburului (1 - 2 bar –
pentru a nu deteriora fibrele) cu agitatie mecanica la temperaturi de
peste 100° -nu se adauga subst chimice

TRADA,
UK

63
-reactor (2.5 m in diametru si 5 m lungime) avand un cilindru
interior rotativ, injectie de abur si sistem vacuum-presiune -
capacitate 1t/ora (poate creste la 10t/h)
Reactor Fibresolve Modul de
elastic
Umflare in itate la
Coeziune grosi Rezistenta la incovo
interna Densitate umiditate me incovoiere iere
Material (N/mm2) (kg/m3) (%) (%) (N/mm2) (N/mm2)
Fibre
0.87 754 7.65 6.99 37.9 3513
virgine
Fibre
0.95 764 7.78 8.07 39.6 3668
reciclate

MDF din fibre MDF din fibre

virgine reciclate

Fibre reciclate si 64
folii de acoperire
 Avantajele procesului Fibresolve

• Pot fi produse fibre de calitate buna

• Emisiile in aer sunt foarte reduse
• Materialul este doar expus actiunii aburului (nu este
imersat)- continutul MC al fibrelor este de app. 150% (mai
redus decat in cazul altor procedee de reciclare) –aceasta
reduce durata uscarii
• Pe fibrele reciclate ramane o cantitate mare de adeziv,
fapt ce poate fi un avantaj (consum mai redus de rasina
noua), dar si un dezavantaj(posibile incompatibilitati cu
adezivii sau mat. de acoperire)
• Materialele de acoperire, precum melamina sau foliile, se
separa in bucati mari, putand fi indepartate din masa de
fibre 65
 Utilizari ale fibrelor reciclate:

• Productie de MDF
• Productie de hartie de calitate inferioara
• Material pentru izolatie acustica sau termica- in constructii, in
cavitati special concepute
• Material absorbant pt. ind. chimica, sugative
• Pentru compost
• Compozite lemn-plastic (WPC)
• Peleti din lemn pentru aplicatii industriale
• In ambalaje

66
 Dezavantajele procesului Fibresolve
• Procesul nu este comercializat, costuri operationale inca
neevaluate-demonstrat doar la scara semi-industriala
• Necesita o serie de reactoare pentru a asigura o sursa
continua de materie prima (on-line)
• O cantitate importanta de adeziv ramane pe fibre, cu
avantajele si dezavantajele care decurg
• Nu s-a testat cum(si daca) ar decurge procesul pentru
reciclarea placilor tratate pentru a fi hidrorezistente sau care
incorporeaza adezivi de exterior (rezistenti la umezeala)
• Modul in care fibrele reciclate pot fi introduse intr-o linie de
fabricatie MDF ramane inca in faza de cercetare- implica
modificari semnificative ale liniilor de fabricatie existente

67
• Descrieti procesul Fibresolve, aplicatiile
sale, avantajele si dezavantajele pe care le
implica

68
 2.4. Procesul MicroRelease

• Microrelease Limited UK-Nviro Cleantech Plc si

specialisti de la University of Wales, Bangor, Furniture
Industry Research Association FIRA -patent 2008
• Aplicatii asemanatoare in Australia, Brazilia, Canada,
China, Europa, India, Noua Zeelanda si SUA.
• Microrelease – metoda mai rapida decat Fibersolve –
necesita explorari in continuare privind evaluarea
eficientei metodei la o scara mai mare.
• Fibre reciclate din MDF si mai putin din PAL

69
 Descriere proces MicroRelease

• Foloseste MDF laminat sau nelaminat sub forma de deseu B

• Se taie in bucati, se imerseaza in apa intr-un recipient nemetalic si
se expune radiatiilor cu microunde- produce umflarea puternica in
grosime si dezintegrarea MDF in fibre- procesul final este agitare
in apa pentru separare completa fibre
• Aspectul fibrelor obtinute cu acest procedeu este asemanator cu al
celor din procesul Fibresolve, dar au un continut de umiditate
mai ridicat
• Emisiile sunt monitorizate- filtre pentru emisiile in aer si apa
• Noile panouri din deseuri tip B au rezistente comparabile cu ale
placilor normale(standard)

70
 Avantajele procesului MicroRelease

• Fibrele recuperate au o calitate corespunzatoare reciclarii

lor in panouri noi de MDF
• Procesul de producere a fibrelor reciclate poate functiona
in mod continuu
• Utilizari ale fibrelor reciclate:
– Productie de MDF
– Productie de hartie de calitate inferioara
– Material pentru izolatie acustica sau termica- in constructii, in cavitati special
concepute
– Material absorbant pt. ind. chimica, sugative
– Pentru compost
– Compozite lemn-plastic (WPC)
– Peleti din lemn pentru aplicatii industriale
– In ambalaje
71
 Dezavantajele procesului MicroRelease

• Nu este inca adoptat la scara comerciala-este inca in

faza de demonstratie de laborator
• Procesul s-a demonstrat pentru MDF si mai putin
pentru alte tipuri de panouri (PAL)
• Cercetari sunt inca necesare pentru a explora costurile si
posibilitatile de implementare a procesului MicroRelease
intr-o linie de fabricatie MDF

72
• Descrieti procesul MicroRelease, aplicatiile
sale, avantajele si dezavantajele pe care le
implica

73
 2.5.Procese termohidrolitice

• Sandberg (1965)
• Pfleiderer (1994)
• WKI (1995)
– hidroliza adezivului intr-o atmosfera saturata
cu aburi.
– Procese cu consum de energie ridicat,
datorita temperaturii, presiunii si aburului
(Sandberg, Pfleiderer). Procesul WKI este mai
putin costisitor.
74
 2.5.1. Procesul Sandberg

• Deseurile tip B se introduc intr-o autoclava, unde sunt tratate cu

abur timp de 4 ore la o presiune de pana la 5 bar.
• App. 30% deseu B se poate adauga in panouri din aschii
inainte de adaugarea rasinii- proprietatile fizico-mecanice ale
noilor panouri sunt acceptabile
• Aparut in 1965, un singur producator - recicleaza 25 tone/zi de
deseu tip B
• Nu s-a dezvoltat pe scara larga industriala
• Poate recicla numai panouri incleiate cu rasini ureo-
formaldehidice si poate utiliza tot numai acest tip de rasina in
panourile noi

75
 2.5.2. Procesul Pfleiderer
• Durata de mentinere in autoclava se poate reduce la numai 2
minute, prin cresterea temperaturii la 180°C.
• Adezivul folosit pentru panourile din deseu reciclat va contine o
concentratie de formaldehida mai ridicata, care sa reactiveze rasina
deja prezenta pe aschiile reciclate
• Optional, rasina prezenta pe aschiile reciclate poate fi complet
eliminata prin spalare cu apa, proces urmat de uscarea aschiilor
• Materia prima poate fi deseu din PAL finisat sau nefinisat (daca
contine particule metalice acestea se separa dupa dezintegrare)
• Procesul a fost testat la un singur producator si nu a fost extins la
nivel comercial
• Poate recicla numai panouri incleiate cu rasini ureo-formaldehidice
si poate utiliza tot numai acest tip de rasina in panourile noi

76
• Descrieti procesele Sandberg si Pfleiderer,
aratati prin ce difera, enuntand avantajele
si dezavantajele utilizarii aschiilor reciclate
cu aceste procedee.

77
Warnken, 2001 2.5.3. Procesul WKI
Wihelm-Klauditz- Institut (WKI) Holzforschung

• capacitate 25 m3 = 6.5 t de deseuri tip B-25000 t/an

• Durata unui ciclu: 90 -120 minute. Se recupereaza app. 95% fibre din deseul B
78
 Procesul WKI
• Avantaje:
• din1996 procesul WKI a fost utilizat de catre doi producatori
germani de panouri din aschii de lemn
• Panourile produse prin WKI demonstreaza proprietati mecanice
superioare panourilor standard
• Aschiile obtinute cu WKI au un continut de formaldehida mai
redus comparativ cu alte procese
• Este o optiune buna pentru a redirectiona deseurile tip B de la
aruncare in gropile de gunoi
• Dezavantaje:
• Costuri energetice ridicate (temperatura)
• Aceleasi probleme de implementare intr-un flux de productie
placi raman valabile
79
• Descrieti procesul WKI, pe baza schemei
din Figura . Care sunt avantajele si
dezavantajele procesului?

80
2.6. Procesul Retro
Incleiate cu tanin (in loc de
rasina UF sau PF) pt PAL si
MDF

10% “Retro-aschii”

Necesarul de formaldehida
pentru “legarea” taninului este
derivat din descompunerea
hidrolitica a rasinii prezente in
deseurile tip B.

81
 Procesul Retro
• Avantaje:
• Rasina veche este reactivata si astfel refolosita
• Aschiile reciclate nu necesita uscare –economie de energie.
• Costuri mai mici-mai putina rasina sintetica-taninurile sunt mai
ieftine decat rasinile UF si PF
• Taninul este o resursa regenerabila
• Emisii de formaldehida mai mici decat ale panourilor produse
100% fibre virgine
• Dezavantaje:
• Continutul de retro-aschii limitat 10%
• Se pot produce numai panouri incleiate cu rasina UF
• Modificarile in fluxurile de productie standard s-ar putea sa nu fie
economice cat timp se foloseste doar 10% material reciclat

82
• Prezentati procesul Retro, explicati schema
din Figura si descrieti avantajele si
dezavantajele procesului

83
 2.7.Tehnologia prin extrudere Prelucrare MDF si PAL
Tocator pt.
materia prima
Durata extrudere:20 - 30 minute.
app: 4 x 4cm

Adaos de apa la temp.
20 - 95°C –in primul
extrudor
Introducere abur
sub o presiune de
Termohidroliza sub
min. 2 bar in
extrudorul central
actiunea presiunii
de extrudere

Rasina din deseurile tip

B este reactivata

Prin adaugare de max. 15% fibre extrudate proprietatile mecanice ale noilor panouri
nu se diminueaza
Gottingen, project 84
finalizat in 2003
 Tehnologia prin extrudere

• Avantaje:
• Datorita reactivarii rasinii din deseuri, consumul final
de rasina in panourile noi este mai redus
• Emisii mai mici de formaldehida decat in cazul placilor
din fibre virgine
• Dezavantaje:
• Procesul nu se deruleaza la scara industriala, desi exista
incercari in acest sens.

85
• Descrieti tehnologia de reciclare a fibrelor
prin extrudare, avantaje si dezavantaje

86
 2.8. Tehnologia prin defibrare

• Defibrarea deseurilor tip B din PAL sau MDF utilizand tehnici

conventionale de defibrare (proiect in colaborare Germania, Belgia,
Portugalia).
• Deseurile tip B sunt supuse actiunii substantelor alcaline, solventilor
organici (acid acetic sau etanol) sau defibrarii sulfitice- pentru a
delignifica fibrele
• lesia continand produsii de degradare din deseurile tip B (rasina)
poate fi utilizata ca adaos pentru rasinile conventionale folosite la
panouri
• Costul de producere a fibrelor reciclate este mai mare decat cel
pentru obtinerea fibrelor virgine

87
 Defibrarea deseurilor tip B
• Avantaje:
• Panourile standard MDF pot fi in intregime inlocuite cu panouri din
fibre reciclate prin defibrare –se va folosi rasina PF –100% procent
de fibre reciclate
• Lesia ramasa dupa defibrare si care contine produsi de degradare
(rasini din deseuri tip B), poate fi folosita ca adaos pentru fabricarea
rasinilor conventionale tip PF
• Procesul de reciclare se afla doar intr-o faza incipienta de testare, la
scara redusa
Dezavantaje:
· costuri mult mai mari pentru producerea panourilor din fibre
reciclate decat din fibre noi
· tehnologia nu este inca dovedit ca se poate aplica la scara industriala
· produce emisii neecologice
88
• Prezentati tehnologia de reciclare a fibrelor
prin defibrare, avantaje si dezavantaje

89
 Test de evaluare a cunoştinţelor
• Ce avantaje si dezavantaje prezinta utilizarea deseului tip B prin
maruntire si inglobare in structura panourilor de PAL?
• Descrieti procesul Fibresolve, aplicatiile sale, avantajele si
dezavantajele pe care le implica
• Descrieti procesul MicroRelease, aplicatiile sale, avantajele si
dezavantajele pe care le implica
• Descrieti procesele Sandberg si Pfleiderer, aratati prin ce difera,
enuntand avantajele si dezavantajele utilizarii aschiilor reciclate cu
aceste procedee.
• Descrieti procesul WKI, pe baza schemei din Figura . Care sunt
avantajele si dezavantajele procesului?
• Prezentati procesul Retro, explicati schema din Figura si descrieti
avantajele si dezavantajele procesului
• Descrieti tehnologia de reciclare a fibrelor prin extrudare, avantaje si
dezavantaje
• Prezentati tehnologia de reciclare a fibrelor prin defibrare, avantaje si
dezavantaje
90