Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al

României” din Timișoara

Facultatea de Horticultură și Silvicultură
Specializarea Silvicultură

Cercetări bibliografice privind

ecoproductivitatea exploatărilor forestiere

Coordonator: Absolvent:
Conf. Univ. Dr. Chisăliţă Ion Drăgilă Dumitru

Timișoara
2019
 Sinteza lucrării
La baza activităţii de exploatare a lemnului din pădure stă principiul ‚lemnul
finanţează pădurea’, o parte din valoarea lemnului se întoarce înapoi în pădure prin aplicarea
de tratamente, o gospodărire corectă, împădurirea zonelor fără pădure, fie ele rezultate în urma
tăierilor rase sau a dezastrelor naturale, fie că este vorba de terenuri agricole destinate
împăduririi.

Tema lucrării de disertație este reprezentată de „Ecoproductivitatea Exploatărilor

Forestiere”.

Scopul lucrării este acela de a pune în evidență ecoproductivitatea

exploatărilor forestiere prin folosirea unei sisteme de mașini moderne.

Această analiză bibliografică are ca şi obiective atât prezentarea situației actuale a

exploatării lemnului în țara noastră cât și prezentarea modalităților de ecotehnologizare a
exploatării lemnului.

Metoda de cercetare are la bază documentarea bibliografică respectiv culegerea

datelor despre activitatea de exploatare cu impact redus, sistema de mașini modernă realizată
pentru îndeplinirea unor parametrii ecotehnologici dar și certificarea pădurilor din domeniul
managementului exploatărilor forestiere în folosirea mijloacelor de recoltare și colectare și
respectarea regulilor privind reducerea impactului asupra mediului.
 Date despre fondul forestier național
• Suprafața fondului forestier
național este de circa 6,4
milioane de hectare, din care
6,22 milioane hectare sunt
ocupate de pădure, reprezentând
un procent de împădurire din
suprafața țării de 26,7 % .
• Structura pe specii a pădurilor
este următoarea, reprezentată în
figura 1.1.
• Rășinoase (29,77 %):
• Molid 22,62 %,
• Brad 4,85 %,
• Pin 1,72 %,
• Alte specii 0,58 % ;
• Foioase (70,23 % din care fag
32,08 % ; stejar 17,66 %):
• Diverse tari (salcâm, frasin,
carpen, paltin, mesteacăn etc.)
15,51 %,
Fig.1 Structura pe specii a pădurilor
• Diverse moi (în special plop
euroamerican, salcie, tei etc.) din România
4,98 %.
 Principiile activității de exploatare a lemnului

• 1. Principiul protejării mediului:

– pădurea asigură rolul principal, cel de protecție al mediului;
– evitarea exploatării intensive sau fără măsuri de protecție;
– trebuie luat în considerare sistema de mașini de exploatare folosită;
– să se respecte măsurile preventive necesare.

• 2. Principiul corelării exploatării lemnului cu cerinţele regenerării

pădurii (sau principiul interacţiunii dintre silvicultură şi exploatare):
– impune alegerea şi aplicarea acelor metode şi mijloace de lucru care să
minimizeze eventualele prejudicii aduse prin distrugerea semințişului sau
vătămarea arboretului
– să se păstreze echilibrul ecologic: volumul exploatabil cu posibilitatea pădurii;
– analiză asupra metodei de exploatare cât și a sistemei de mașini folosite.
• 3. Principiul eficienţei economice:
– presupune organizarea ştiințifică a activității de exploatare a lemnului pentru
asigurarea continuității, a ritmicității livrării sortimentelor de lemn către
consumatori (constanța ofertei) şi a rentabilității economice.

• 4. Principiul economisirii şi valorificării superioare a lemnului:

– este determinat de creşterea cerințelor cantitative şi de valoarea sa economică

ridicată;
– se urmăreşte ca prin sporirea volumului de lucru, printr ‐o sortare mai
judicioasă, să se asigure fiecărui sortiment lemnos o destinație precisă şi
rentabilă, cu o valoare cât mai mare de întrebuințare.
 Metode de exploatarea a masei lemnoase

Sortimente definitive/ multipli de sortimente („Shortwood system”)

Avantaje Dezavantaje
- impact negativ mai redus asupra arboretului - investiții inițiale relativ mari şi, uneori, costuri de
- piesele din lemn au formă regulată şi prin exploatare ridicate
aceasta sunt mai puțin supuse riscului declasării - productivitate mai mică
prin rupere sau aşchiere la colectare - caracter intensiv din punct de vedere al organizării
- resturile de exploatare rămân, într ‐o proporție muncii
mare, la cioată - utilizarea sub capacitate a mijloacelor de colectare,
- crăcile, vârfurile şi alte piese nevalorificabile mai ales atunci când panta terenului este mare
rezultate pot rămâne pe traseele de colectare
- necesită în măsură mai mică echipamente de
deservire sau auxiliare
- suprafața de depozitare este mai puțin extinsă
lungimea mică a pieselor permite utilizarea
unor trasee cu grad mare de sinuozitate şi cu
raze de racordare mici.
 Trunchiuri şi catarge („Tree–length system”)

Avantaje Dezavantaje
- crăcile rămân la cioată - suprafața pieselor este afectată de modul de deplasare
- resturile de exploatare pot fi utilizate pentru (înnoroiată, zdrelită)
protejarea solului pe traseele de colectare - prejudicierea solului prin colectare poate ajunge la un
nivel ridicat
- traseele de colectare nu trebuie să fie foarte
- se pot produce prejudicii ale semințişului şi arborilor în
largi. picioare.

Arbori cu coroană („Full–tree system”)

Avantaje Dezavantaje
- maximizează proporția de lemn utilizat pe - costuri inițiale mari (cu investițiile) şi costuri de
unitatea de suprafață exploatată exploatare mari necesită echipamente şi utilaje cu gabarit
- grad ridicat de mecanizare şi cu o mărit care au nevoie de pațiu mare de manevră
productivitate mare - deplasarea utilajelor este costisitoare utilajele sunt grele
- nivel mai mic de muncă încorporată pe şi pot provoca prejudicii asupra rădăcinilor arborilor,
unitate de volum compactarea solului şi formarea ogaşelor
- concentrarea operațiilor de fasonare. - pot fi necesare pneuri de joasă presiune ceea ce creşte
costurile şi lățimea minimă a traseului de colectare
- crăcile măresc gabaritul sarcinii (provoacă rănirea
arborilor de pe traseu)
- se pot înregistra declasări ale materialului lemnos
resturile de exploatare nu rămân în arboret.
 Exploatarea lemnului în țara noastră

• Destul de frecvent, se constată că sunt proprietari de pădure privați

şi agenți economici care exploatează biomasa lemnoasă prin
mijloace modeste, depăşite tehnic, sau chiar folosind improvizații.
• În prezent sunt atestate peste 4400 de firme din care lucrează circa
3700, marea majoritate exploatează volume anuale până la 10000
m3, capacitatea anuală a acestora este de circa 24,5 mil. m3.
• Exploatarea lemnului la noi se realizează după următoarea schemă:
 VS
Harvester Forwarder
 Colectarea lemnului cu instalații cu cablu
Instalaţie cu cablu mobilă (cu pilon)
Tip de utilaj

Preferabilă utilizarea pe pante între 15% şi

Condiţii de
100%; distanța de
teren
montare optimă este între 200 m şi 500 m, în
funcție de tip
Caracteristici Arbori cu dimensiuni variabile în funcție de
ale capacitatea de încărcare
arboretului
Utilajul SYNCRO FALKE al firmei Mayr
Cablu purtător (eventual ridicat pe suporți), Mehlhof
Echipament
pilon cu grup de acționare amplasat în amonte
de lucru şi suport de capăt în partea din aval, cabluri de Cărucior motorizat Wyssen HY - 2
ancoraj, cărucior de sarcină cu sistem de
deplasare pe cablul purtător, cablu trăgător‐
ridicător

2‐6 muncitori
Formaţia de
Poate lucra în două schimburi pe zi
lucru
 Concluzii
• Ȋn ţara noastră, exploatăriile forestiere sunt ȋntr-o continua dezvoltare din punct de
vedere al utilajelor şi echipamentelor moderne de recoltare şi colectare a masei
lemnoase. Aceste dotări pe care firmele din prezent le au determină elementul cheie ȋn
obţinerea licienţei de exploatare.
• Chiar dacă majoritatea firmelor sunt mici şi nu au ȋn dotare sisteme de maşini moderne,
acestea execută lucrări de exploatare cu ajutorul tractoarelor skidder, atelajelor cu unul
sau doi cai şi a ferăstraielor mecanice, exploatarea ecologică fiind neglijată.
• Singurul mod prin care exploatarea ecologică a pădurilor este posibilă necesită
respectarea unor cerinţe de bază care să păstreze echilibrul om-pădure şi a factorilor
ecologici cu factorii economici.
• Din punct de vedere a prejudiciilor, metoda de exploatare a arborilor ȋn sortimente
definitive la cioată este cea mai avantajoasă, deoarece prejudiciile aduse solului şi
seminţisului ȋn urma utilizării mijloacelor de colectare sunt minime.
• Sistema de maşini folosită pentru aplicarea unor tehnologii ecoproductive are nevoie
de o reconstruire, mai exact din punct de vedere tipologic este necesar promovarea
funicularelor, iar din punct de vedere constructiv este necesară promovarea tractoarelor
cu sistem de rulare neagresive precum senile din cauciuc, pneuri de joasă presiune şi
echipamente de adunat fără sapă. De asemenea este necesară promovarea
minitractoarelor cu șenile din cauciuc.