Viorel Calmanovici, inspector principal la Sectia 8 Politie, a facut parte in anul 2000 din echipa

de politisti care ancheta mai multi cetateni chinezi din sectorul 2 al Capitalei, implicati in
infractiuni economice. Actele a circa 200 de societati comerciale infiintate de chinezi au fost
ridicate, actiune care i-a determinat pe unii dintre acestia, care aveau nevoie de anumite
documente pentru a-si prelungi vizele de sedere in Romania, sa intreprinda demersuri pe
langa politisti pentru recuperarea acestora. Un cetatean chinez a denuntat la un moment dat
ca i s-au cerut 2000 de dolari pentru recuperarea actelor de catre un ofiter de politie coleg cu
Calmanovici, pe nume Robert Paraschiv. Procurorul militar Nelu Ciobanu, care a preluat
cazul, a organizat un flagrant cu bani marcati, moment in care inspectorul Paraschiv a fost
prins luand banii. Acesta si-a recunoscut fapta. Nicio legatura insa cu Calmanovici.
Singura „proba” impotriva ofiterului Calmanovici a constituit-o denuntul cetateanului
chinez, care a specificat ca din cate stia, banii trebuiau sa ajunga si la Calmanovici. O
proba indirecta, dar speculata fara scrupule de procurorul Nelu Ciobanu (pe atunci procuror la
Sectia I a Parchetului National Anticoruptie) ca „dovada de vinovatie” suficienta pentru a-l
trimite pe Viorel Calmanovici in judecata la 25.09.2002 pentru luare de mita si sustragere si
distrugere de inscrisuri. Calmanovici a fost arestat timp de 12 luni, in perioada 2 august 2002 – 18
august 2003 si trimis in judecata de procurorul Nelu Ciobanu prin Rechizitoriul PNA nr. 3/P/2000,
confirmat de procurorul sef sectie Vasile Draghici – (vezi facsimil). La acea vreme Calmanovici
era tatal unui bebelus de cateva luni. In arest a suferit conditii grele de detentie, a avut tentative de
suicid, mai multi membri ai familiei sale s-au imbolnavit ori au suferit infarcturi, iar sotia sa a ramas
profund marcata de cele traite.

Curtea de Apel Bucuresti l-a achitat pe Calmanovici cu litera a) – fapta nu exista, dar trei
judecatori iresponsabili de la ICCJ l-au condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare.
Calmanovici a mai executat 15 luni de detentie...
Trimis in judecata de procurorul Nelu Ciobanu, ofiterul Calmanovici a fost initial achitat de
Curtea de Apel Bucuresti, pe temeiul ca faptele nu exista (mita si sustragerea de
inscrisuri). Parchetul a facut recurs, iar prin decizia penala definitiva nr. 3418 din 18
iunie 2004, a Inaltei Curti, inculpatul Calmanovici a fost condamnat la 3 ani si 6 luni
inchisoare pentru mita si sustragere de inscrisuri, atentie, in pronuntare, direct in recurs,
fara probe. Autorii acestei „opere judiciare” au fost judecatorii supremi Ioan Griga,
Silvia Marica si Madalina Buta.
De remarcat ca la Inalta Curte, multi judecatori au dat condamnari (si dau si azi) direct in
recurs, dupa solutii de achitare, in timpul pronuntarii, fara sa avertizeze inculpatii ca au casat
sentintele de achitare, fara sa administreze probe noi, cu incalcarea flagranta a dreptului la
aparare, la un proces echitabil si la un recurs efectiv. Acest abuz judecatoresc a generat mai
multe condamnari a statului roman la CEDO...
Ofiterul Calmanovici a fost din nou incarcerat, de data aceasta vreme de 15 luni, in
perioada 30 iunie 2004 – 20 septembrie 2005, dupa care a fost eliberat conditionat .
Viorel Calmanovici a facut plangere impotriva Statului roman la CEDO de la Strasbourg. La 1
iulie 2008, prin Hotararea data in cauza „Calmanovici vs. Romania”, judecatorii europeni au
constatat ca petentului i s-au incalcat, printre altele, o serie de drepturi ale omului:
- a fost arestat in mod arbitrar, fara indicarea motivelor;
- i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil prin faptul ca a fost condamnat direct in recurs de
ICCJ, fara a fi audiat si dupa ce fusese achitat de Curtea de Apel, fara a mai avea la dispozitie
o cale de atac;
Facatura procurorului Nelu Ciobanu, descrisa pe larg de judecatorii care au pronuntat
achitarea finala, in reviziure
Au urmat alti doi ani de chinuri pentru ofiterul Calmanovici dupa Hotararea CEDO, cat timp s-
a judecat cererea de reviziuire. In final a fost achitat de Curtea de Apel Bucuresti la 10
februarie 2011, sentinta mentinuta in recurs de Inalta Curte prin decizia nr. 3471 din 7
octombrie 2011 - complet format din judecatorii Sofica Dumitrascu, Sandel Macavei si
Eugenia Puscasiu. Achitarea a fost pronuntata pe litera c) - fapta nu a fost savarsita de
inculpat. 
In motivarea deciziei penale s-a aratat ca inregistrarile dispuse abuziv de procurorul
Nelu Ciobanu (care in 2002 a emis atat autorizatia de interceptare cat si rechizitoriul - fapt
nepermis conform Conventiei; judecatorii CEDO au statuat ca procurorii romani sunt agenti
guvernamentali si nu pot aresta ori emite mandate, ei nefiind magistrati independenti in
acceptiunea Conventiei) au fost interpretate in mod de neinteles ca proba de vinovatie, desi
din ele nu reiesea fapta imputata lui Calmanovici.
Mai mult, judecatorii supremi au retinut ca: „...Nu se intelege care a fost ratiunea pentru care
procurorii nu au intervenit si au realizat flagrantul imediat dupa primirea banilor de catre
Paraschiv Robert, desi, intr-o logica fireasca ar fi trebuit sa astepte pana la predarea sumei
de bani de catre acesta inculpatului (n.n. - Calmanovici)  de vreme ce acestea erau
asteptarile potrivit denuntatorului... lipsa de consistenta a probelor de vinovatie indicate de
procuror in rechizitoriu... intre inculpatul Calmanovici si martorul denuntator nu a existat
nici macar o convorbire telefonica, nu a existat nicio intalnire... De esenta este imprejurarea
ca din expunerea vasta anterioara nu rezulta care sunt probele certe, evidente, directe, care
sa-l incrimineze pe Calmanovici Viorel si nici care sunt probele care il plaseaza pe acesta la
savarsirea infractiunilor. Dupa cum s-a aratat, chiar daca nu s-ar avea in vedere hotararea
CEDO si s-ar analiza si continutul convorbirilor telefonice, s-ar observa ca din niciuna din
ele nu rezulta ca inculpatul Calmanovici a discutat cu Paraschiv despre dosare, despre
cetatenii chinezi sau despre negocierea unor sume de bani”.
In urma achitarii finale, ofiterul Viorel Calmanovici a dat statul roman in judecata si a obtinut
in 2013 castig de cauza – daune morale de 1.350.000 lei (peste 300.000 euro), pe care
contribuabilii vor trebui sa-i plateasca pentru inscenarea procurorului Nelu Ciobanu si lipsa de
scrupule a judecatorilor ICCJ care l-au condamnat initial.