Executarea lucrarilor de recoltare a lemnului dinr-un parchet si

subtitlurile urmatoare:doborarea arborilor,curatarea de craci si

cepuri,sectinarea lemnului.

Desfasurarea activitatilor de exploatare impune proiectarea si

organizarea corespunzatoare a acestui proces de productie in
concordanta cu cerintele silviculturale si economice ale
gospodaririi rationale a fondului forestier si punerii in valoare a
masei lemnoase.
Prin proiectarea lucrarilor de exploatare intelegem
activitatea de stabilire a solutiei tehnologice optime si intocmirea
documentatiei necesare pt aplicarea acesteia.
Prin organizarea lucrarilor de exploatare intelegem un
ansamblu de actiuni prin care se asigura conditiile de aplicare si
desfasurare a solutiei adoptate.
In proiectarea si organizarea lucrarilor de exploatare procesul
de productie cuprinde 3 compartimente:
1. Activitatea din santierele de exploatare. Cuprind operatiile
corespunzatoare recoltarii, colectarii si fasonarii primare
practic activitatile ce se desfasoara in parchet, pe caile si
traseele de colectare si in PP. Cuprinde parchetul, caile de
colectare si PP.
2. Activitatile de pe caile permanente de transport. Cuprind
operatiile din cadrul procesului sau transportului tehnologic.
Se desfasoara pe cai permanente de transport.
3. Activitatile din CSPL-uri. Cuprind operatiile specifice
sortarii si fasonarii masei lemnoase in sortimente de lemn
brut in CSPL-uri.
Activitatiile ce se desfatoara preponderent in padure trebuie
sa tina cont de 2 aspecte esentiale:

-impactul ecologic asupra padurii este dat in mare parte de

desfasurarea activitatiilor in cadrul santierelor de exploatare.
Din acest punct de vedere trebuie adoptate solutii care sa
conduca la un nivel al prejudiciilor care sa nu depaseasca
capacitatea de suport a ecosistemului in care se intervine.
-vareabilitatea conditiilor de lucru, sub aspect fizico
geografic si silvicultural, ce ridica probleme privind adoptarea
solutiei optime de exploatare (schimbarea frecventa pe termen
scurt a suprafetelor pe care se desfasoara exploatarea duce la
modificarea conditiilor de lucru si a solutiilor de proiectare si
organizare a lucrarilor).
In ce priveste activitatile privind transportul tehnologic
proiectarea trebuie sa asigure dotarea corespuntatoare cu cai
permanente de transport a fondului forestier iar prin organitare sa
se asigure conditii de desfasurare in timp si spatiu.
Activitatile din CSPL-uri au un caracter permanent, sunt
dotate pt a prelucra cantitati mari de material lemnos.
Pt o proiectare si organizare corespunzatoare activitatilor din
cele 3 compartimente ar trebui sa aiba drept obiective generale:
- valorificarea masei lemnoase
- reducerea prejudiciilor
- reducerea cheltuielilor de exploatare
- cresterea productivitatii muncii
- reducerea consumurilor de lemn, material si energie
1.METODE DE EXPLOATARE

Def: prin metoda de exploatare intelegem un concept general

de organizare al lucrarilor de exploatare exprimat sub forma prin
care masa lemnoasa estecdeplasata (este colectata).
Alegerea metodei de exploatare este impusa de:
- conditile silviculturale de lucru
- sistema de masini disponibila
- politica forestiera aplicata la un moment dat
Metoda de exploatare cunoaste si acceptate se clasifica dupa
forma dominanta a masei lemnoase la colectare in:
a.

metoda de exploatare in sortimente definitivemetoda lemn scurt sau short wood

b.

metoda de exploatare in trunchiuri si catarge

lemn lung tree lenght

c.

metoda de exploatare in arbori si patti de arbori

full tree

d.

metoda de exploatare in tocatura chip szstem

e.

2.METODA DE EXPLOATARE IN SORTIMENTE

DEFINITIVE
Prin sortimente definitive se antelege o piesa de lemn brut
dintr-o anumita specie cu caracteristici dimensionale si calitative
standardizate aflata intr-o anumita stare. In acest caz colectarea
presupune ca toate aspectele de transformare (doborare, curatire de
craci, sectionare, despicare, cojire) sa se desfasoare in parchet. In
PP si CSPL-uri se executa doar depozitarea lemnului.

Principalele caracteristici ale metodei sunt:

- posibilitati reduse de mecanizare a lucrarilor
- productivitate scazuta a lucrarilor
-

operatiile de transformare se desfasoara pe suprafete mari

neamenajate

- caracteristicile parchetului
- calitatea sortarii redusa
- indice scazut de valorificare a masei lemnoase
- pierderi si consumuri mari de masa lemnoasa
- prejudicii mari pe suprafata parchetului
-

cheltuieli mari pt cazarea, transportul, hrana, conditiile

igienico sanitare ale muncitorilor

Aplicarea metodeiinfluenteaza modul de desfasurare al

colectarii si transportului tehnologic. In urma sortarii la cioata
lungimile pieselor sunt in general sub 4 m a.i. capacitatea
mijloacelor de deplasare nu este valorificata la maxim.
3.METODA DE EXPLOATARE IN TRUNCHIURI SI
C5.ATARGE
Masa lemnoasa este deplasata in general sub forma de
trunchiuri si catarge. Aceste parti reprezinta aproximativ 65 75%
din volumul arborelui. Operatiile de transformare se fac atat in
parchet cat si in PP. in parchet se face doborarea, curatirea si
sectionarea iar in PP se face sectionarea, despicarea, fasonarea si
tocarea.

Sortimentele definitive se realizeaza prin operatii specifice in

CSPL.uri.
Principalele caracteristici ale metodei:
- cresterea gradului de mecanizare al lucrarilor
- reducerea numarului de muncitori
- cresterea productivitatii
- indicele de valorificare al masei lemnoase mai mare
- reducerea cheltuielilor de exploatare
- aierderi si consumri mai mici de masa lemnoasa
- prejudicii mai mici atat ca frecvensa cat si ca intednsitate
4.METODA DE EXPLOATARE CU ARBORI SI PARTI
DIN ARBORI
Conform ordinului 635/2003 articolul 12 se interzice
aplicarea metodei de exploatare a arborilor cu coroana varianta
arbori intregi.
Deplasarea sub forma de arbori si parti de arbori are
avantajul transferarii operatiilor de transformarein proportie mult
mai mare catre PP, in parchet desfasuranu.se doar doborarea si
sectionarea. In PP se executa curatirile de craci, sectionarea,
despicarea, fasonarea cracilor si tocarea. Sortimentele definitive se
vor executa in CSPL-uri.
Caracteristicile metodei: este asemanatoare cu metoda in
trunchiuri si cadarge dar cu unele diferente:
- grad de mecanizare superior

reducerea cheltuielilor de exploatare si a numarului de

muncitori

- cresterea productivitatii muncii

- cresterea indicelui de valorificare a lemnului
- numarul redus de muncitori
- reducerea pierderilor de masa lemnoasa si consumurilor
Dzavantaje: prejudicii mari aduse arborilor pe picior,
semintisului si solului.
5.METODA DE EXPLOATARE A LEMNULUI IN
TOCATURA
Colectarea se face sub forma de tocatura fiind mult
simplificata.
Avantaje:
- grad inalt de mecanizare
- productivitate mare
- costuri scazute de exploatare
- valorificarea integrala a masei lemnoase
- nivel mic al prejudicilor
-

operatiile de transformare (doborare si tocare) se desfasoara

in parchet
Se recomanda pt parchete cu pante mici si cu volum mic pe
fir.

6.METODE INTERMEDIARE
-ARCOT (arbore coroana trunchi) intermediara intre
metoda in trunchiuri si catarge si metoda in arbori si parti de
arbore.
-metoda de exploatare in multiplii de sortimente metoda
intermediara intre metoda exploatarii in sortimente definitive si
metoda de exploatare in trunchiuri si catarge.
Alegerea metodelor intermediare se face cu scopul adoptarii
mai bune a solurilor de exploatare la conditiile de lucru
asigurandu-se avantajele metodelor clasice pe care le induce.
7.TEHNOLOGIA DE EXPLOATARE
Solutia concreta prin care o metoda de exploatare este
aplicata intr-un santier de exploatare reprezinta o tehnologie de
exploatre.
Def: tehnologia de exploatare reprezinta ansamblul de
operatii a carui insusire se face luand in considerare ordinea
fireasca de desfasurare a acestora, specifica metodei de exploatare.
Nr mare de tehnologii ce pot fi aplicate in cadrul unei metode
fac ca alegerea si aplicarea tehnologiei optime sa fie o problema
esentiala in proiectarea si organizarea lucrarilor de exploatare.
Diferentierea tehnologiilor in cadrul unor metode este data de
mijloacele folosite, de locul si directiile de actionare a acestor
mijloace folosite, de locul si directiile de actionare a acestor
mijloace, de procentul de volum de exploatat, de modul in care
aceste elemente se interconditioneaza.
8.CERINTE
SILVICULTURALE
EXPLOATAREA PADURILOR

PRIVIND

Activitatea de exploatare trebuie sa asigure o optimizare a

cerintelor ecologice si economice. Ponderea celor doua cerinte
difera rezultand cheltuieli de exploatare diverse.
Prin activitatea de exploatare in RO se executa urmatoarele
interventii:
- rarituri in cadrul lucrarilor de ingrijire
- tratamente aplicate in regimul codrului si crangului
-

lucrari de ingrijire cu caracer special, a taierilor de produse

accidentale si de igiena

9.EPOCI, RERMENE SI DURATE DE EXPLOATARE

Aplicarea corespunzatoare a lucrarilor de igiena si a
tratamentelor este conditionata de efectuarea taierilor in perioade
favorabile. In domeniul forestier se utilizeaza anul forestier (care
coincide cu anul calendaristic).
Restrictiile privind activitatea de exploatare se refera numai
la procesele de recoltare si colectare ce se desfasoara efectiv in
padure si care au influente directe asupra biocenozei in care se
intervine.
D.p.v. al conditiilor silviculturale in care se face exploatarea
parchetul se impart in 2 categorii:
- fara restrictii in care activitatea de exploatare se poate desfatura
in tot timpul anului
- cu restrictii in care activitatea de exploatare este permisa numai
in termene bine precizate care coincid cu repausul vegetativ (vezi
anexa 3 din ordinul 635/2002).

Duratele maxime de exploatare a parchetelor sunt in functie

de zona geografica, in functie de volumul de exploatat din parchet
si in functie de restrictii (vezi anexa 2 ordinul 635/2002).
Pt o proiectare si o organizare corespunzatoare a lucrarilor de
exploatare trebuie avute in vedere obiectivele generale:
valorificarea optima a masei lemnoase, reducerea consumurilor de
lemn, materiale si energie.
Intocmirea documentatiei necesare trebuie sa acopere
conditiile concrete de lucru si sa inlature impactul direct al acestor
activitati asupra ecosistemului forestier. Celelalte procese specifice
(fasonarea primara, transportul tehnologic, sortarea si fasonarea
definitiva) nu sunt restrictionate in timp d.p.v. silviculturaldeoarece
modul si durata lor de desfasurare nu au o influenta directa asupra
dezvoltarii padurii.
10.Proiectarea activitatii de exploatare a padurilor
Caracterizarea conditiilor de lucru din parchet
a. factori fizico geografici
-factori geomorfologici
-factori climatici
-factori edafici
a1. factorii geomorfologici
-Platouri forma de relief pozitiva , cu suprafata plana sau putin
valurita , orizontala sau putin inclinata , marginita de versanti
-Culme partea superioara a unui deal sau munte , alungita , relativ
ingusta sau plana

-Terasa forma de relief cu aspect de treapta , situata in lungul

vailor si provenita dintr-o veche albie
-Versantul forma pozitiva de relief , inclinata , caracterizata
printr-o directie generala mica de scurgere a apelor
-Valea forma negativa de relief , ingusta si prelunga , cu o panta
longitudinala continua , intr-o singura directie , creata prin actiunea
dominanta a apelor curgatoare
-Talvegul reprezinta linia care uneste punctele de cota minima ,
amplasate in lungul unei vai
-Bazinetul suprafata unitara de teren , parte a unui bazin
hidrografic , de pe care un afluent permanent sau temporar al unui
rau sau parau isi colecteaza apele
Pentru conditiile din tara noastra , relieful poate fi grupat in
functie de ponderea formelor geomorfologice in :
-relief accidentat ( pt. deal si munte , in care dezvoltarea maxima o
au suprafetele inclinate (versantii) )
-relief plat sau de campie , in care dezvoltarea maxima o au
platourile
Formele de relief se caracterizeaza morfometric prin
parametrii specifici astfel:
-suprafetele orizontale (platouri, culmi, terase) prin marime forma
profil
-suprafetele inclinate(versantii) prin forma lungime , profil panta
expozitie
- vaile prin traseu, lungime , panta talvegului , profil longitudinal
-bazinetele prin marime , mod de ramificare a vailor

Platourile si culmile pot fi drepte sau ondulate. Versantii pot

fi drepti , concavi , convecsi sau in trepte. Talvegul poate fi drept ,
concav sau convex
a 2 . Factorii climatici putem diferentia:
-perioade cu temperatura sub 0o C
-perioade cu inghet la sol
-nupar annual de zile cu precipitatii ( peste 0,1 mm )
-numar annual de zile cu strat de zapada persistenta
-numar annual de zile cu ninsoare
-perioade cu strat de zapada mai mare de 20 cm
-perioadele si numarul de zile cu chiciura
-directia , frecventa si viteza vanturilor dominante
a3. factorii edafici : caracteristici specifice ale solului grosimea ,
continutul de schelet , textura , consistenta si umiditatea. Acestea
dau informatii referitoare la proprietatilr fizico-mecanice ale
solului
b. Vegetatia
Dintre elementele care caracterizeaza arboretul intereseaza :
specia , consistenta , etajarea , inaltimea , diametrul mediu. Pentru
subarboret intereseaza inaltimea acestuia si suprafata ocupata
c. Factorii silvotehnici
Dupa felul interventiei acesti factori sunt conditionati de
tratamentul aplicat , felul taierii (pentru produsele principale) ,
operatiunea culturala (pentru produse secundare) si de felul

lucrarilor de ingrijire cu caracter special (pentru produsele

accidentale)
Acesti factori se refera la volumul la hectar , volumul pe fir ,
mod de distributie a arborilor marcati , dimensiuni , durate , epoci ,
termene de exploatare
d. Factorii tehnico-economici
- volumul total de exploatat
- marimea suprafetei parchetului
- amplasarea parchetului
- pozitia fata de calea permanenta de transport
11.Intocmirea schitei parchetului
Se folosesc harti amenajistice corespunzatoare suprafetei
parchetului analizat care marita de la scara 1:20000 la scara 1:2000
sau 1:5000 va fi completata cu detaliile tehnologice necesare.
Masuratorile si observatiile din teren constau din:
- pozitionarea pe schita parchetului a unor detalii de relief
- inscrierea pantelor si distantelor caracteristice
- delimitarea versantilor , culmilor , platourilor , teraselor
-

delimitarea suprafetelor omogene (suprafete caracterizate

printr-o directie unica de scurgere a apelor din precipitatii si o
panta uniforma)

inscrierea pe schita a directiilor liniilor de cea mai mare

panta

delimitarea pe suprafata parchetului a zonelor mlastinoase

zonelor cu grohotis , a stancariilor

evidentierea zonelor cu semintis utilizabil , subarboret sau

arboret ce trebuie protejat

- amplasarea platformei primare

12.Stabilirea metodei de exploatare
Metoda de exploatare se alege in functie de factorii fizico
geografici , vegetatie , silvotehnica aplicata , factorii tehnicoeconomici.
Prevederea din APV referitoare la metoda de exploatare nu
trebuie sa aiba un caracter obligatoriu deoarece la intocmirea
APV-ului nu se dispune de toate detaliile necesare unei evaluari
corecte (si in functie de scopul agentului economic).
Alti factori de influenta:
- starea terenului
- mijloacele de exploatare de care se dispune
- posibilitatea de amplasare a platformei primare
-

posibilitatea de valorificare a lemnului de mici dimensiuni si

a cetinii

- necesitatea inscrierii in duratele maxime de exploatare

In cadrul unui parchet se pot alege una sau mai multe metode
de exploatare. In cazul adoptarii variantei cu aplicarea simultana a
mai multor metode trebuie facute precizari privind suprafetele ,
speciile , categoriile dimensionale ale arborilor pentru care se
aplica fiecare metoda

Executarea lucrarilor de recoltare a lemnului intr-un parchet sunt?

-doboratul arborilor
-curatarea de craci
-curatirea de cepuri
-sectionarea lemnului
Doboratul arborilor este prima operatie intr-un parchet,doboratul se
face cu fierastraul mechanic activate de catre un muncitor calificat
in domoeniu.
Curatarea de craci se face in parchet dupa ce arborele a fost
doborat operatia se face cu firastraul mecanic.
Curatarea de cepuri se face cu :
-fierastraul mecanic
-toporul.
Sectionarea lemnului se face in parchet fie in platforma primara cu
fierastraul mecanic penru stabilirea lungimi sortimentelor.