1.

Zonele de vegetatie din Romania Dupa ce in urma cu milioane de ani in Romania au predominat padurile de pin,urmare modificarilor climatice,s-au instalat molidisurile de alun. Treptat,locul padurilor de pin a fost luat de padurile de molid -padurile de brad -padurile de fag Padurile de pin au fost impinse in locurile cele mai neprietenoase cu deosebire: -pe stancarii -pe zonele cu soluri foarte superficial -uneori cu roca la zi Odata cu cresterea temperaturilor s-au instalat foioasele. Principalele zone de vegetatie in etapa actuala sunt: -zona alpina -zona forestiera -zona stepei La interferenta zonei forestiere si zona stepei se intalneste in Romania o zona de tranzitie numita silvostepa. In afara celor 3 mari zone de vegetatie de-a lungul luncilor,principalelor rauri,Delta Dunarii intalnim zona de vegetatie azonala. Zona alpina: -cele mai grele conditii de vegetatie -temperatura anuala este de 4 grade C -vanturile cu cea mai mare viteza si in aceste condtii intalnim numa vegetatie ierboasa, speciile forestiere fiind intalnite numai in formele lor pitice sau veg arbustive. Forme pitice: salcia pitica si aninul pitic. Arbusti(snepeni si enuperi) numai aceste specii rezista intr-un sezon de vegetatie foarte scurt de 4-5 ani, unor soluri superficiale, unor precipitatii foarte abundente si in suprafete foarte vantuite. Zona forestiera: -se intinde la alt.max de 1650-1700 m -se imparte in mai multe zone: a. subzona molidului( subzona alpina) specia principala este molidul in afara de molid mia intalnim in partea inferioara: fag si sub el brad. Temp. medie a subzonei este de 8 grade C iar pp sub 1200mm pana la 1000mm/an b. subzona amestecului de rasinoase cu fag inafara molidului intalnit si mai sus apar cu pondere semnificativa bradul, fagul care impreuna cu molidul pot forma molideto-bradeto-fagete, molidetobradete, bradete-fagete. Mai intalnim in aceasta zona ulm de munte, frassin, tei etc. c. subzona fagului este ca o centura ce inconjoara carpatii intre alt de 500-800 m la partea inferioara si 1000-1200m la partea superioara. Extinderea cea mai mare este in Carpatii Sudici unde celelalte 2 subzone de deasupra ei sunt fie slab reprezentate fie fragmentate. Cele 2 subzone (a,b) au ffoarte mare rep in Carpatii Nordici unde pot cobora pana la varfurile dealurilor cele mai inalte. (carpe cires, gorun, tei) mai cresc in subzona. d. subzona amestecului de fag cu gorun primele tipuri de paduri intalnite sunt fagetele pe versanti umbriti si gorunetele pe evrsanti insoriti. Ele sunt preponderent foioase si pe langa fag si gorun int frasin, paltin, carpen, ulm, tei, cires. e. subzona gorunului ocupa suprafata de pe intinsul dealurilor. Este foarte bine rep in Podisul Central si cel Moldovenesc iar in partea de Nord a Dobrogei subzona este defapt toata zona forestiera. Intalnim aici foarte multe specii de foioase (paltinul de camp, ulmul de camp, teiul, carpenul, mult mai rar fag si apare stejarul pendunculat). f. subzona stejarului pendunculat in care locul gorunului este luat de stejarul pendunculat care formeaza sleauri de cap in care ponderea o detine stejarul pendunculat langa acesta mai aparand frasenul, paltinul de camp, teiu agrintiu, ulmul de capm subzona se intainde la poalele dealurilor.

g. subzona cerului si a garnitei principalele specii ale subzonei sunt cerul si garnita. Cel mai adesea acestea formand paduri amestecate cereto-garnitele. Subzona are extindere in Sudul si Vestul tarii pe solurile cele mai compacte in care de obicei alte specii nu pot vietuii alaturi de acestea mai poti fi intalnite marul paduret, parul paduret si foarte rar stejarul pufos si brumariu. Zona stepei: -prezenta speciilor forestiere este sporadic acestea negasind mijloace de supravietuire,foarte rar se gasesc stejarul brumariu si cel pufos. In afara de zonele intalnite in zona forestiera si in silvostepa in Ro se mai intalnesc si forme forestiere sub forma de vegetatie azonala de-a lungul albiilor majore ale raurilor mari, a fluviului si a D. Dunarii. Aceste tipuri de padure ce formeaza vegetatia azonala s-au instalat pe cele mai tinere soluri de provenienta cu precadete aluvionara. In cadrul vegetatiei azonale intalnim plopi si salcii, plopisurile si plop alb si plop negru si salcetele. Tot in cadrul vegetatiei azonale mai intalnim si slacametele instalat intr-o perioada relativ recenta. 2.Succesiunea vegetatiei forestiere Intelegem prin succesiunea vegetatiei forestiere inlocuirea biocenozei cu o alta biocenoza. Intalnim 2 tipuri de succesiuni: -succesiuni ciclice (posibilitati de revenire cand sunt intrunite conditiile optime) -succesiuni definitive(apar ca urmare a modificarii ireversibile a conditiilor ecologice) Cele mai multe modificari ale biocenozelor forestiere au avut loc urmare modificarii climei. Configuratia actuala a padurilor tarii este rezultatul interferarii exigentelor speciilor forestiere intalnite cu evantaiul de conditii pe care le ofera configuratia spatiului geografic romanesc actual. Cea mai complexa asociatie forestiera de specii poarta numele de sleau; sleau de deal, sleau de lunca, sleau de campie. Sleaul=asociatie de mai multe specii in care rolul principal si ponderea majoritara o detine o specie de stejar. In sleaul de deal=gorunul, in sleaul de campie si de lunca= stejarul pedunculat. Daca intr-un sleau nu se fac la timp lucrarile de ingrijire, stejarul este coplesit si ulterior eliminat de specii mai putin exigente si mai rustice precum carpenul sau teiul, care au ritmuri de crestere mult mai active decat stejarii. Neinterventia cu lucrari de ingrijire pune stejarii in dificultate, ei neputand face concurenta speciilor amintite. Rezultanta=stejarii sunt eliminati si transformate ulterior in carpinete ori in teisuri, paduri cu valoare mult mai mica decat a sleaurilor.

3. Diferentierea si eliminarea naturala a arborilor Diferentierile sunt urmare a impletirii mai multor cause fiind in functie de: -specie -provenienta -conditiile stationale -modul in care sunt executate lucrarile de ingrijire. Ca urmare a diferentierilor de crestere in inaltime in perioada tineretii,in grosime in perioada batranetii,intre arborii ce-si duc viata in interiorul masivului apar diferente si o pronuntata variabilitate. Urmare a modului diferit in care cresc si se dezvolta este influentata nu numai dezvoltarea arborilor,dar si caracteristicile arboretului.In acest fel se contureaza etajarea arboretului. Desfasurarea procesului de eliminare naturala este determinat de exigentele speciilor in raport cu factorul lumina. Arboretele constituite din specii cu temperament de umbra pot supravietuii si in conditii de intensitate mai mica a luminii .

4.Indreptarea si elagarea arborilor Procesul de indreptare al arborilor consta in modificarea treptata a tulpinii arborilor atat in plan longitudinal si plan transversal influentat de starea de masiv. Procesul are loc cu precadere in etapa de tinerete cand cresc in inaltime. Pe masura ce cresc se indreapta spre sursa de lumina in cele 2 planuri perpendicular,tulpinile tinzand catre portul erect si forma cilindrica. Adaugarea de celule felodermice prin care arboreal creste in inaltime se face inegal,in formele concave,apropiind sectiunea circulara. Pentru a caracteriza gradul de rectitudine al tulpinilor se utilizeaza coeficientul de forma ca raport intre volumul arborelui si volumul cilindrului aceeasi inaltime si diametru mediu. Forma plima: Ex: bradul: diametrul la baza si diametrul la varf de dimensiuni mai apropiate. 5.Cresterea si dezvoltarea arboretelor Ca si dezvoltarea arborilor si dezvoltarea arboretelor parcurge 3 etape: -etapa tineretii -etapa maturitatii -etapa batranetii Etapa tineretii Regimul codrului (stadii) 1.Semintis formarea plantei 2.Desis incepe cu realizarea starii de masiv - se incheie atunci cand incepe sa se produca elagajul natural. 3,Nuieris incepe cu producerea elagajului natural -se incheie atunci cand exemplarele ating diametrul de 5cm 4.Prajinis incepe atunci cand exemplarul depaseste 5 cm -se incheie atunci cand diametrul mediu ajunge la 10 cm 5.Paris incepe de la diametrul mediu de 10 cm si tine pana cand diametrul mediu ajunge la 20cm -se atinge cel mai ridicat ritm de crestere in inaltime Etapa maturitatii -incepe cand arborii au atins diametrul de 35cm -se incheie cand au atins diametrul de 50 cm -este cel mai lung stadiu de dezvoltare -cresterile sunt substantiale -fructificatiile din ce in ce mai abundente Etapa batranetii -arborii intra in declin -nu mai fructifica -apar uscaturile in coronament -defecte in tulpina 6. Cresterea si dezvoltarea arborilor Dezvoltarea arborilor este delimitate in timp in 3 etape successive: -etapa tineretii -etapa maturitatii -etapa batranetii Etapa tineretii -incepe dupa germinarea semintei si formarea plantulei,continua cu faza de tineret si tine pana la prima fructificatie a arboretului. Etapa maturitatii -incepe cu prima fructificatie

-se incheie odata cu inceperea etapei batranetii Etapa batranetii -arborele intra in declin Sociabilitatea arborilor este carcatr acestora de a asocia si de a creste impreuna valorificand in acest mod spatiul subteran in care isi dezvolta radacinile si din care isi extrag hrana si spatiul supratena in care isi dezvolta tulpina si coroana val lumina directa necesara fotosintezei. Plasticitatea este caracteristica lor fundamentala de asi modifica forma coroanei si a tulpinii a.i. sa beneficieze in cel mai performant modde lumina solara necesara fotosintezei. 7.Constituirea starii de masiv => perioada din viata unei paduri,marcata de apropierea coroanelor arborilor si constituirea coronamentului arboretului. Aceasta perioada marcheaza trecerea exemplarelor tinere din noua generatie ce urmeaza a o inlocuii pe cea batrana.Exemplarele tinere trec de la viata individuala la viata in colectivitate. Daca in spatiu subteran competitia intre exemplare este pentru hrana,in spatial suprateran competitia este pentru lumina.Speciile cu temperament de lumina realizeaza starea de masiv inaintea speciilor cu temperament de umbra. Cand se constituie starea de masiv si incepe concurenta intre exemplare nu are loc diferentierea pe inaltimi a arborilor,ci exemplarele care au acces la lumina traiesc si cresc,cele care nu au acces mor. 8.Regenerarea padurii pe cale vegetative Regenerarea padurilor ca process ecosistemic -> procesul de regenerare care inseamna inlocuirea arborilor ajunsi la o anumita varsta si a celor taiati cu o noua generatie de arbori tineri instalati fie prin samanta ori puieti pe cale generative.Fie prin lastari,drajoni ori butasi adica pe cale vegetative. Procesul ecosistemic de regenerare se poate asigura pe 3 cai: -regenerarea naturala -regenerarea artificial -regenerarea mixta; Arborii proveniti din lastari realizeaza dimensiuni mai mici si curburi la baza, au un indice de utilizare mai scazut si sunt frecvent atacati de putregai. Arborele care se regenereaza succesiv din aceleasi cioate prezinta, la fiecare noua generatie, o stare de vegetatie tot mai lanceda si calitate inferioara. Regenerarea padurii prin drajonare. Drajonarea este proprietatea unor specii foioase de a produce lastari din muguri adventivi formati pe radacini. Regenerarea padurii prin drajonare este mai sigura intrucat drajonii se formeaza atat in anul taierii tulpinilor, cat si in anii urmatori. Drajonii prezinta un ritm de crestere si dezvoltare asemanator lastarilor, sunt lipsiti de curburi la baza, se individualizeaza mai de timpuriu. Si sunt mai putin expusi putregaiului. Prin aceste particularitati ei prezinta o valoare superioara lastarilor, dar si exemplarelor din samanta. Regenerarea prin butasire. Regenerarea vegetativa a padurii poate fi realizata uneori nu numai pe cale naturala (din lastari si drajoni) ci si in mod artificial, de catre om, prin butasire. Butasul este un faragment de radacina, tulpina sau ramura, care, detasat de planta- mama si pus in conditii favorabile, produce radacini, formind o noua planta. 9.Regenerarea naturala din samanta -este cel mai raspandit mod de regenerare a padurilor -arborii unei paduri trebuie sa atinga varsta maturitatii -sa fie capabili sa fructifice abundant -samanta produsa de acestia sa ajunga in conditii care sa permita germinarea lor. -sa fie inlaturata concurenta speciilor nedorite Pentru a putea realize regenerarea naturala din samanta trebuie sa avem un nr. suficient de mare de arbori la varsta maturitatii care sa produca samanta necesara.

Samanta produsa de arborii mature trebuie sa gaseasca la nivelul solului conditiile necesare pentru a putea germina.Plantulele rezultate prin germinarea semintelor trebuie sa gaseasca conditii de lumina,caldura,umiditatea pentru a se putea dezvolta. Dezvoltarea semintisului cuprinde o prima faza- de plantula si o a doua faza- de tineret. Prin plantule se inteleg exemplarele tinere in prima lor faza de dezvoltare in primul an de vegetatie incepind cu rasarirea pana la lignificarea completa. Dezvoltarea plantulelor este conditionata de insusirile ereditare si de conditiile din mediul respectiv (lumina, caldura, umiditatea, insusirile solului, formele de relief, etc.). Faza de tineret a dezvoltarii semintisului, incepe din al doilea sezon de vegetatie si dureaza pana in momentul constituirii starii de masir. In aceasta faza, semintisul dispune de o capacitate tot mai mare de valorificare a mediului de existenta, dar si de rezistenta la factorii vatamatori.Eliminarea, de regula, se produce din alte cauze decat competitia intre puieti. Totusi, ea poate aparea decat in grupele foarte dese. Pe masura ce puietii se dezvolta, sporesc si exigentele lor fata de lumina, apa si constituentii nutritivi. Treptat, arboretul matur, care indeplinea un rol protector devine factor limitativ in dezvoltarea noii generatii.

10.Factorii de relief (orografici) A 3-a categorie o reprezinta factorii ortografici sau de relef,categorie care cuprinde altitudinea,expozitia,panta,configuratia terenului. 1. Expozitie sudica, luminata- specii cu temperament de lumina,iubitoare de caldure, rezistente hidric Expozitie Nordica specii cu temperament de umbra, hidrofile. 2. Altitudinea caracteristica responsabila cu modificarea regimului climatic pe verticala, oferind conditii de viata unor anumite grupuri de specii , determinand ceea ce se numeste zonalitatea vegetatiei forestiere, adica distributia speciilor forestiere pe verticala. 3. Panta terenului influenteaza viata arborilor in mod indirect prin influenta pe care o exercita asupra factorilor edafici deoarece cu cat panta terenului este mai mare, cu atat solul este mai putin profund, mai instabil, si prin urmare ofera conditii mai grele vegetatiei. 4. Configuratia terenului: nu toate formele sub care se prezinta relieful sunt favorabile existentei padurii. Vaile, platourile, pantele domoale, locurile asezate sunte cele mai favorabile existentei padurii. La polul opus, se situeaza varfurile, coamele, crestele si plaiurile care nu ofera conditii de stabilitate solului, acesta este sau superficial, sau inexistent, creand conditii grele sau imposibile existei padurilor.

11.Factorii edafici de sol A 2-a categorie reprezinta factorii edafici,categoria in care este cuprins solul cu toate insusirile sale.Din sol arbori isi extrag apa cu sarurile minerale. Caracteristicile solului cu implicatii mari in viata arborilor sunt: 1. Profunzimea solului in linii mari, un sol, cu cat este mai profund cu atat este mai favorabil dezvoltarii arborilor- ofera un volum mai mare de extragere a apei si hranii dupa ce s-au fixat. 2. Textura solului este caracteristica acestuia care determina aerisirea, permeabilitatea, umiditatea si consistenta solului. 3. Structura solului aceasta influenteaza in mod indirect raspandirea si dezvoltarea arborilor. In sensul ca structura modifica permeabilitatea, compactitatea, influentand gradul de troficitate a solului. In legatura cu structura, cea glomerulara a solului este cea mai favorabila arborilor. Structura nisipoasa este prea permeabila si nu retine apa, structura lutoasa ori lutoargiloasa ofera conditii diametral opuse fata de nisipuri.

4. Troficitatea prin aceasta intelegandu-se capacitatea solului de a asigura conditii necesare regenerarii si dezvoltarii padurii. 5. Continutul in humus humusul este parte compontenta a solului rezultat prin descompunerea litierei formata din specii ierboase, frunze, ramuri, fructe uscate. 6. Regimul aer-apa-caldura (aerohidrotermic) intre continutul de aer, cel de apa si cel de caldura, in sol arborii trebuie sa gaseasca o astfel de distributie incat viata, deci asigurarea conditiilor de stabilitate si de hrana, sa fie posibile. Regimul aerohidrotermic este mai important decat regimul de troficitate deoarece cand acest regim nu ofera conditiile necesare specia nu traieste. 7. Reactia solului ea poate fi acida, bazica sau neutra. In functie de reactia solului, intr-un anumit loc putem intalni una sau alta dintre specii in functie de rezistenta acesteia sau acestora fata de reactia chimica a solului. 8. . Fertilitatea solului insusire sintetica, generala, care oglindeste modului in care intr-un anumit loc sunt intrunite ori nu toate conditiile necesare dezvoltarii arborilor. Intr-o anumita statiune putem gasi conditii fertile pentru un grup de specii, pentru o specie sau pentru niciuna.

12.Factorii climatic Prima categorie.Factorii climatici din care fac parte:lumina,caldura,umiditatea,aerul. Lumina,caldura,umiditatea,aerul exercita o influenta existential asupra padurii,determinand prezenta ori absenta acesteia,dar si raspandirea padurii atat in plan orizontal la nivelul planetei,in plan vertical la nivelul marii si pana la limita altitudinala superioara pana la care este posibila existent padurii. Lumina influenteaza principalul process biologic-asimilatia clorofiliana. lumina determina si influenteaza si alte procese cu conotatii colective asupra componentelor padurii cum ar fi cresterea si dezvoltarea arborilor, elagajul natural, eliminarea naturala, indreptarea tulpinilor s.a. Lumina influenteaza padurea atat prin parametrii cantitativi cat si prin caracteristici calitative(lungimea de unda,intensitatea s.a). Cea mai mare parte din intensitatea fluxului luminos este absorbita de arbori sub forma de lumina difuza, fata de care arbori manifesta in mod diferit exigenta in functie de varsta, origine si temperament, astfel la varste mici arbori-exigente mai mici,exemplarele din samanta-exigente mai mari in raport cu lastarii si drajonii. Influenta padurii asupra luminii .Rolul de suprafata subiaccenta activa determina ca in interiorul ei toti arborii sa aibe un port forestier. Influenta caldurii asupra arborilor componenti ai padurii se manifesta in sens pozitiv cand caldura are valori normale pentru dezvoltarea speciilor si in sens negativ cand caldura se manifesta la valori ce exced intervalului normal pentru care ele s-au adaptat.Provoaca pagube arborilor atat valorile mari de caldura acestea numinduse arsuri cat si valorile mici de temperatura cel mai adesea negative, efectele numinduse gelivuri. Padurea transforma climatul intrun ecoclimat in care valorile de temperatura sunt puternic atenuate. Umiditatea.Principala sursa de umiditate pentru padure o reprezinta precipitatiile (+ secundar panza freatica) . Exista specii hidrofile , xerofite, intermediare sau semixerofite. Padurea influenteaza volumul precipitatiilor cat si viteza lor in diversele tipuri de miscari. Intre tipurile de precipitatii numai ploaia si zapada au efecte pozitive asupra arborilor din paddure. Bruma, grindina, poleiul, chiciura influenteaza in mod negativ existenta arborilor. Prin procesul de transpiratie arborii elimina un volum foarte mare de apa se apreciaza ca un ha de padure poate elimina intr-un an prin transpiratie cca 3,5 miliarde litrii de apa. In acest fel padurea intervine in ciclul apei in natura la nivel macro influentand in acest sens pozitiv climatul zonal prin cresterea semnificativa a pp pt zona respectiva.

Aerul.Fact vital.infl viata pad atat prin compoz cat si prin viteza de deplasare.Princ elem cu ifl mare:O2 neces respir.si co2 pt fotosin. nutritiei arborilor.O repr 20% din comp aer=>nu ridica probl deoseb vietii arb.Deoarece co2 repr 0,03% vol neces fotosint. E deseb de imp.Pt a prod 1 m patrat masa lemnoasa un arb tb sa extraga co2 din 1,5 mil m patrati aer.Viteza de deplas a aer infl poz viata padurii,peste anum viteze devine factor de instabilit cd se misca cu 19m/s.In gen arboretele de foioase:fagetele,gorun rezista la 23m/s,cel mai rezis e cel amestecat pana la 29m/s.Pad infl aerul atat in compoz. Dar ii si dimin viteza.In int pad aerul e mai curat deoarece part poluate sunt fixate pe frunze. 13.Originea,provenienta,varsta,compozitia si constitutia arboretului Originea Arboretul constituie componenta esentiala,definitorie a ecosist forest care joaca prin urmare rolul cel mai important rol si care ocupa aproximativ 90% din spatiul ecosistemului. definitie: Reprezinta totalitatea arborilor din ecosistem. Portiuni de padure cu suprafata de min 0,5 ha si caracterizate prin omogenitatea caracteristicilor definitorii, arboretele este de o mare diversitate. Insusirile lor sunt caracterizate si determinate de o serie de standarde dupa cum urmeaza: Originea lor pote fii de 3 categorii: -arborete naturale sau virgine(s-au constituit,s-au dezvoltat si s-au conservat sub influenta exclusive a factorilor naturali) -arborete cultivate(arborete artificiale) sunt rezultatul aplicarii normelor silviculturale pentru constituirea dezvoltarii -arborete cvazii natural sau virgine in care influenta omului este limitata. Provenienta Arboretele pot fi din samanta si puieti proveniti din samanta si butasi,lastari crescuti pe tulpina ori radacina cand se numesc drajoni. Arboretele provenie din samanta ori puieti proveniti din samanta formeaza totalitatea padurilor de codru. Arboretele provenite din lastari si drajoni formeaza padurea de crang. Codrul si crangul constituie cele 2 regime in care pot fi constituite padurile. Varsta In raport cu varsta,arboretele se impart in 2 mari categorii -arborete echiene(arboret constituit din arbori cu aceeasi varsta) -arborete pluriene(arboret constituit din arbori cu varste diferite) Compozitia -se refera la nr de specii care le compun si la ponderea acestora Arboretele pot fi de 2 categorii: -arborete pure (constituite dintr-o singura specie) -arborete amestecate(constituite din mai multe specii) Cand arboretele sunt amestecate ,adica sunt constituite din arbori din mai multe specii,una dintre specii este specia principala si in raport cu ea,celelalte specii pot fi intimamestecate cand sunt raspandite in aceeasi proportie. Amestecuri pot fii permanente cand isi pastreaza caracteristicile pe toata durata existentei arboretelui si amestecuri temporare sau nepermanente cand existenta lor este pt o perioada mai scurta, ori mai lunga dar nu pentru tot ciclul de productie al arboretelui. Amestecul cuprinde doua specii principale care coabiteaza perioada de existenta a arboretelui. Amestecurile neparmanente sunt amestecuri ce cuprind deobicei o specie principala, o specie sau doua de ajutor ori impingere, eventual o specie de arbusti.

Consistenta Reprezinta starea de sine masurata prin gradul in care coroanele arborilor,prin proiectia lor pe sol formeaza o suprafata continua ori cu discontinuitati.Avem de aface cu trei feluri consistent plina, aproape plina si cu arborete degradate/poienite. 14.Produsele padurii n mod convenional, materiile prime produse de pdure au fost mprite n (a) Produse lemnoase i (b) Produse nelemnoase, numite uneori, impropriu, produse accesorii. Produsele lemnoase ale pdurii De mult vreme se recunoate n mod formal c lemnul este produsul principal al pdurii . Dup modul n care se obin, produsele lemnoase (masa lemnoas recoltat din pduri dup anumite reguli) se mpart la noi, n prezent, n : - produse principale: cele care rezult n urma tierilor de regenerare; - produse secundare: cele care rezult n urma aplicrii lucrrilor de ngrijire i conducere a arboretelor; - produse accidentale: cele care rezult n urma doborturilor i rupturilor produse de vnt sau zpad sau alte calamiti, precum i cele rezultate prin defriri pentru lucrri miniere, hidroenergetice, geologice, petroliere, electrice, drumuri forestiere, linii parcelare. ntre ele trebuie amintite produsele de igien, rezultate din procesul normal de eliminare natural (arbori dobori, rupi de vnt, uscai etc.) Aceste produse lemnoase se ntrebuineaz, dup mprejurri, ca lemn (material) de lucru, utilizat n diverse ramuri economice, i ca lemn (material) de foc. Produsele nelemnoase ale pdurii Aceste produse constau din: a. Vnat cu pr i cu pene; b. Substane tanante necesare industriei de pielrie, extrase din coaja de stejar, molid, colani, frunze de scumpie, lemn de castan bun; c. Jir de fag, care conine 20-25 % ulei de bun calitate; d. Fructe bogate n vitamine: mce, coacz negru, ctin alb; e. Plante lemnoase care conin substane medicinale: arbori de chinin; la noi, coaja de paachin, folosit ca laxativ; f. Rin de molid, brad, pin, din care se extrage terebentina necesar la vopsitorie i colofoniul, cu multe utilizri n industrie; g. Ciuperci comestibile: mntrci, ghebe, burei de fag; h. Fructe cu proprieti alimentare i medicinale: zmeur, mure, afine, alune; i. Flori pentru ceai: tei, soc; j. Liber de tei pentru frnghii, sfori, mpletituri; k. Specii pentru creterea albinelor: tei, salcm, rinoase, gldi, salcm japonez etc.