14.

DEPOZITELE FINALE ŞI CENTRELE DE SORTARE ŞI

PREINDUSTRIALIZARE

Depozitele forestiere sunt de mai multe tipuri şi pot fi clasificate

în funcţie de locul de amplasare, durata folosirii lor, gradul de meca-
nizare pe care-l presupun, cantitatea de material lemnos manipulată şi
tranzitată în unitatea de timp şi destinaţia acestuia.
În afară de depozitele primare care au fost analizate în succe-
siunea logică a operaţiilor din cadrul procesului de exploatare a lem-
nului, un al doilea tip de depozit forestier, care constituie punctul de
recepţie a materialului lemnos după transportul tehnologic, este depo-
zitul final.
Depozitele finale sunt amplasate la intersecţia căilor de transport
forestier cu căile de transport public (drumuri judeţene şi naţionale, căi
ferate normale etc.) sau chiar în incinta unei întreprinderi de prelucrare a
lemnului, în acest ultim caz ele denumindu-se depozite de materie
primă.
Acestea se caracterizează printr-un trafic mare şi reprezintă
amenajări cu caracter permanent. Aici se execută operaţii de fasonare,
sortare şi stivuire, operaţii de transbordare (descărcare, transport interior,
încărcare) şi chiar prelucrări ale materialului lemnos în produse (sor-
timente) semifinite şi finite.
Între platformele primare şi depozitele finale, dacă apare necesi-
tatea transbordării lemnului între două tipuri de mijloace de transport
(auto - cale ferată, instalaţii cu cablu - transport auto etc.), se amplasează
şi se organizează corespunzător aşa-numitele depozite intermediare.
Revenind la depozitele finale, în concordanţă cu conceptul actual
şi de perspectivă privind transferarea a cât mai multor operaţii din
parchet sau din platforma primară în amplasamente cu dotări tehnologice
performante, cu un grad înalt de mecanizare, mai adecvate pentru sorta-
rea şi transformarea în sortimente finite a materialului lemnos brut, în
cazul în care numărul de operaţii specifice executate este mult mai mare
şi complexitatea acestora este ridicată, aceste depozite sunt denumite
centre de sortare şi preindustrializare a lemnului (C.S.P.L.).
C.S.P.L. este o secţie de producţie amplasată într-o staţie de cale
ferată normală sau în incinta unei fabrici de cherestea, dotată cu utilaje
tehnologice specializate pentru sortarea, fasonarea şi preindustrializarea
biomasei lemnoase provenite de la exploatările forestiere dintr-o anu-
mită zonă.

252
 Prin caracterul industrial al transformărilor pe care le suferă ma-
terialul lemnos, C.S.P.L. asigură condiţii optime pentru valorificarea
superioară a întregii biomase lemnoase, o productivitate ridicată a
muncii şi o reducere substanţială a consumurilor tehnologice sau a celor
de combustibili şi lubrifianţi.
Un centru de sortare şi preindustrializare a lemnului, dotat la
nivelul tehnicii actuale, trebuie să dispună de utilajele şi instalaţiile ne-
cesare valorificării superioare şi complexe a fiecărei părţi a arborilor,
inclusiv a cojii şi a cetinii.
Acestea sunt: ferăstraie electrice sau cu combustie internă, insta-
laţii de curăţat crăci, cojitoare mecanice, despicătoare mecanice, tocătoa-
re mecanice, sortatoare, transportoare pentru lemn rotund sau de steri,
instalaţii şi utilaje pentru încărcare, cuptoare mobile pentru mangalizare
(retorte), instalaţii de prelucrare a cetinii (pentru obţinerea făinii bio-
stimulatoare şi a uleiurilor eterice), instalaţii pentru prelucrarea aşchiilor
de răşinoase etc. Structura tipică a procesului tehnologic de sortare şi
preindustrializare a lemnului este prezentată în tabelul 14.1.
Prelucrarea lemnului în centre de sortare şi preindustrializare
prezintă multiple avantaje:
ƒ posibilitatea mecanizării lucrărilor şi, în consecinţă, reducerea
forţei de muncă necesare; munca manuală, din ce în ce mai
scumpă, rămâne să fie folosită în pădure doar la operaţiile de
doborâre, de detaşare a vârfurilor, la curăţirea crăcilor care
împiedică deplasarea şi la secţionarea trunchiurilor în vederea
obţinerii unor piese cu dimensiuni corespunzătoare capacităţii
mijloacelor de transport; celelalte operaţii pot fi realizate în
C.S.P.L. sub supravegherea unui număr redus de muncitori;
ƒ raţionalizarea procesului de producţie prin amplasarea în partea
finală a acestuia a unor linii tehnologice automatizate cu un pro-
nunţat caracter industrial;
ƒ posibilitatea obţinerii unor sortimente cu un grad înalt de
prelucrare şi utilizare, în concordanţă cu solicitările bene-
ficiarilor, ceea ce duce la o valorificare superioară a biomasei
lemnoase;
ƒ asigurarea unor condiţii superioare de muncă pentru muncitorii
forestieri.

253
 Tabelul 14.1
Structura procesului tehnologic din C.S.P.L.
Operaţia sau Mijloacele tehnice pentru executarea lucrării
faza de lucru (instalaţii, utilaje, echipamente)
Descărcarea materialului Macara portal de diferite tipuri
lemnos brut din mijloacele Încărcătoare frontale IFRON 204D sau IFRA-25
de transport Instalaţie cu cabluri şi troliu
Alimentarea instalaţiilor de
Transportor transversal cu 4÷6 lanţuri format din tronsoane dispuse “în
secţionat (lemn gros şi
cascadă”
lemn subţire)
Alimentarea instalaţiei de
Transportor transversal cu lanţuri tip Gall sau cu lanţuri calibrate
despicat
Transportor longitudinal cu lanţ calibrat
Secţionarea lemnului brut Transportor cu role libere, biconice şi dispozitiv de fixare a lemnului
de foioase şi răşinoase Instalaţie de secţionat la punct fix a lemnului gros de foioase şi răşinoase
Circular multiplu de secţionat lemn subţire în lungimi de 1 m
Ferăstrău mecanic sau electric
Evacuarea sortimentelor
rezultate în urma Descărcătoare mecanice sau hidraulice cu două şi trei braţe
secţionării
Evacuarea deşeurilor de la Transportor cu bandă din cauciuc înclinată
secţionat şi cojit Transportor cu bandă (în jgheab sau plană) pentru evacuarea cojii
Cojirea lemnului rotund de Cojitor CLM-36 pentru lemnul subţire, cu diametru sub 30 cm
răşinoase Cojitor CLM-60 şi MCBR-1000 pentru lemnul cu diametrul peste 30 cm
Cojirea lemnului de steri Linie de cojire a lobdelor dotată cu 3÷5 freze
Despicător mecanic DM–10
Despicarea lemnului Despicător hidraulic DH–240
Transportoare de alimentare şi evacuare
Masă de sortare
Sortarea lemnului despicat
Transportoare cu bandă
Pachetizarea lemnului de
Dispozitiv pentru pachetizat lemn de steri
steri pentru industrializare
Transportor longitudinal pentru lemn lung şi lemn de steri
Transportul intern al Transportor transversal cu lanţuri
lemnului pe platforma de Transportor cu bandă pentru lemn de steri
sortare Încărcător tip IFRON–204D
Macara portal
Descărcarea sortimentelor
Descărcător cu 2, 3 sau 4 braţe
de lemn lungi şi a lemnului
Deversor mecanic pentru lemn de steri
de steri de pe transportoare
Încărcarea sortimentelor de Macara portal
lemn de lucru în mijloace Încărcător IFRON
de transport Transportor cu bandă pentru lemnul de steri
Tocarea deşeurilor din
Tocător TD 140 x 160 sau TD 160 x 200
prelucrare
Încărcarea tocăturii în Transportor cu bandă
mijloacele de transport Încărcător IFRON cu cupă

În funcţie de speciile care se fasonează, centrele de sortare şi

preindustrializare pot fi clasificate astfel:
- centre de sortare şi preindustrializare pentru răşinoase în care
se execută secţionarea şi cojirea lemnului obţinându-se sortimente de
lemn rotund pentru industrializare şi pentru construcţii; în cadrul

254
acestora este posibilă şi realizarea unor linii tehnologice pentru valo-
rificarea cojii;
- centre de sortare şi preindustrializare pentru foioase în care se
execută secţionarea lemnului rotund, cojirea sau despicarea, iar cate-
goriile de sortimente obţinute sunt lemnul rotund pentru industrializare
şi pentru construcţii, lemnul despicat pentru industrializare şi lemnul de
foc;
- centre de sortare şi preindustrializare pentru răşinoase şi
foioase în care se execută un complex de prelucrări tehnologice care au
ca rezultat obţinerea unei game foarte variate de produse din lemnul
tuturor speciilor.
După capacitatea de prelucrare, C.S.P.L. pot fi grupate în:
ƒ centre de capacitate mică, cu un volum prelucrat mai mic de
30000 m3/an;
ƒ centre de capacitate medie, cu un volum prelucrat anual cuprins
între 30000 m3 şi 70000 m3;
ƒ centre de capacitate mare, în care se prelucrează peste 70000
m3/an.
După nivelul de tehnicitate, centrele de sortare şi preindus-
trializare pot fi:
ƒ mecanizate,
ƒ semiautomatizate,
ƒ automatizate.

Dimensionarea elementelor componente ale unui C.S.P.L. presu-

pune determinarea suprafeţei utile a acestuia, a rampei de descărcare şi a
celei de încărcare, a suprafeţelor aferente operaţiilor de manipulare, a
numărului de stive şi a suprafeţei rampelor aferente fiecărui sortiment
(capacitatea de depozitare), a numărului de linii tehnologice şi, în cadrul
acestora, a numărului de utilaje şi instalaţii necesare etc.
Suprafaţa utilă (efectiv ocupată de stive), Su, se poate determina
cu relaţia:
Su = St ⋅ kus , (14.1)
în care:
St este suprafaţa totală a terenului,
kus - coeficient al utilizării suprafeţei, cu valori în intervalul 0,25÷0,60.

255
 Numărul de stive, ns, necesare pentru fiecare sortiment se deter-
mină cu relaţia:
vs
ns = , (14.2)
L ⋅ l ⋅ h ⋅ ks
în care:
vs este volumul total al sortimentului (m3),
l - lăţimea stivei, egală cu lungimea sortimentului (m),
h - înălţimea stivei (m),
L - lungimea stivei (m),
ks - coeficient de stivuire, calculat prin aproximare cu relaţia:
ks = c ⋅ f , (14.3)

c fiind factorul de cubaj (0,62÷0,78), iar f, coeficientul de formă a stivei

(0,55÷0,95).
Numărul mediu de mijloace de transport ce vor intra zilnic în
C.S.P.L., nmt, se estimează în funcţie de volumul anual, Vanual , de
biomasă lemnoasă prelucrată, de capacitatea medie a unui mijloc de
transport, q, şi de numărul nz de zile lucrătoare din an, după relaţia:
V
nmt = ku ⋅ anual , (14.4)
q ⋅ nz
ku fiind un coeficient ce ţine seama de neuniformitatea intrărilor.
În ceea ce priveşte necesarul de utilaje, acesta se determină
pentru fiecare tip de utilaj ca un raport între cantitatea de material lem-
nos ce trebuie fasonat sau prelucrat şi productivitatea sa.
Trebuie să se ţină cont la proiectare de dimensiunile pieselor din
lemn aduse în C.S.P.L., de dimensiunile de gabarit ale mijloacelor de
transport, de dimensiunile sortimentelor ce se preconizează a fi obţinute,
precum şi de normele de protecţie a muncii şi cele P.S.I.
Întreaga suprafaţă a C.S.P.L. este pietruită (eventual betonată)
pentru a asigura condiţii optime, indiferent de vreme, pentru depozitare,
manipulare şi circulaţie a mijloacelor de transport.

14. 1. COJIREA LEMNULUI

Cojirea este operaţia care se execută la pădure, în parchet sau în
depozitele primare, dar mai ales în centrele de sortare şi preindus-
trializare a lemnului; constă în îndepărtarea cojii de pe trunchiul arbo-
relui doborât sau de pe diverse sortimente de lemn brut rotund.
Operaţia de cojire a lemnului este impusă de:

257
 ƒ menţinerea stării fito-sanitare corespunzătoare prin prevenirea, în
acest mod, a atacurilor de insecte şi ciuperci;
ƒ micşorarea greutăţii lemnului, atât prin îndepărtarea cojii, care
ajunge până la 12% din volum în cazul unor specii, cât şi prin
favorizarea uscării naturale a lemnului;
ƒ asigurarea cerinţelor de livrare a unor sortimente de lemn fără
coajă (bile, manele, lemn pentru celuloză, stâlpi ş.a.);
ƒ creşterea duratei de folosire a organelor tăietoare ale utilajelor de
prelucrare a lemnului;
ƒ posibilitatea valorificării superioare a cojii prin obţinerea
compostului, prin extragerea uleiurilor eterice, prin producerea
plăcilor termoizolante şi fonoizolante etc.
Cojirea prin frezare (figura 14.1) se realizează longitudinal (cu
freze tambur) sau tangenţial (cu freze tambur sau cu discuri port cuţite).

Figura 14.1. Cojirea prin frezare (longitudinală şi tangenţială)

Cojirea prin rindeluire elicoidală (figura 14.2) se realizează cu

ajutorul unor cuţite fixate pe un rotor. Cuţitele, în număr par (6 sau 8),
alternează ca formă şi destinaţie: unele sunt cuţite trasoare care execută
tăierea cojii în fâşii elicoidale, iar celelalte sunt cuţite rindea care
desprind fâşiile de coajă de pe lemn.

Figura 14.2. Cojirea prin rindeluire elicoidală

 Tipurile de cojitoare frecvent folosite în C.S.P.L. sau în depo-
zitele centrale din ţara noastră sunt CLM-36, pentru lemn rotund de
răşinoase cu diametrul până la 36 cm, şi CBR-1000, pentru lemn rotund
de răşinoase cu diametre între 30 cm şi 100 cm. Pentru cojirea lobdelor
sau a lemnului rotund subţire se folosesc cojitoarele cu discuri portcuţit
sau cu freze.
Organizarea liniei tehnologice pentru cojire cu CLM-36 este
prezentată în figura 14.3. Caracteristicile tehnice ale cojitorului CLM–
36 sunt următoarele:

- Motorul de 22 kW, 750 rot/min - Viteza de avans a lemnului: 23÷25 m/min

- Organul de cojire: rotor pe care sunt montate - Greutatea: 1,8 t
8 cuţite (4 cuţite trasoare şi 4 cuţite rindea) - Productivitatea: 8 m3/oră

CLM-36 este deservit de un mecanic şi un ajutor. Dacă lemnul

este drept (nu prezintă neregularităţi), are diametre între 7 cm şi 32 cm şi
este verde sau cu coaja umedă, productivitatea cojitorului poate ajunge
până la 80 m3/8h. Se poate obţine o creştere de productivitate prin
montarea unui braţ hidraulic pentru alimentare şi degajare.

1. rampă de alimentare
2. transportoare
3. ansamblu de acţionare (motor)
4. rotor cu cuţite (4 trasoare şi 4
cojitoare)
5. subansamblu pentru dirijarea
piesei din lemn şi centrarea faţă
de rotor (valţuri dublu
tronconice)
6. zonă pentru concentrarea cojii
rezultate şi evacuarea acesteia
7. rampă de evacuare a pieselor din
lemn după cojire

Figura 14.3. Linia tehnologică de cojire cu CLM-36

În figura 14.4 este reprezentat modul de organizare a liniei

tehnologice pentru cojirea cu CBR-1000. În acest caz, organul de lucru
activ este o freză cu două tipuri de cuţite, boante şi ascuţite, care execută
cojirea prin combinarea a două mişcări: circulară (a frezei propriu-zise)
şi pendulară (a braţului frezei).
Buşteanul este rotit cu ajutorul unor valţuri şi este cojit în benzi
circulare. Deplasarea axială se face cu ajutorul unui vagonet.
Formaţia de muncă este compusă dintr-un mecanic şi un ajutor.
Productivitatea, pentru piese cu diametrul de 30 cm, este 100 m3/8h.

260
 1. rampe de alimentare (cu transportoare transversale)
2. calea de rulare a vagonetului
3. grupul de acţionare
4. braţul frezei
5. freza
6. piesa din lemn rotund
7. valţuri pentru rotirea piesei din lemn
8. vagonet
9. rampe de evacuare (cu transportoare transversale)
10. bandă pentru transportul cojii
Figura 14.4. Linia tehnologică de cojire cu CBR-1000

Cojitorul CBR–1000 are următoarele caracteristici tehnice:

- Organul activ de cojire: cap de frezare dotat cu 8 - Puterea instalată: 48 kW
cuţite, - Greutatea : 4 t
- Viteza de rotaţie: 2900 rot/min - Productivitatea 10 m3/oră
- Viteza de avans a lemnului: maxim 40 m/min

Cojitoarele CLM-36 şi CBR-1000 sunt montate în linii tehno-

logice cu transportoare transversale de alimentare şi evacuare.

14.2. INSTALAŢII DE DESPICARE A LEMNULUI

În urma sortării şi secţionării, lemnul rotund (având diametrul
mai mare de 14 cm) şi scurt (1m ± 5 cm) cu defecte (noduri, fibră torsă,
putregai etc.) este fragmentat prin despicare în bucăţi denumite lobde.
Lobdele sunt piese din lemn cu secţiunea transversală sector de cerc sau
poligonală neregulată cu latura cea mai mare de maxim 30 cm.
Devine posibilă, astfel, diferenţierea calitativă a materialului
lemnos, extragerea porţiunilor cu lemn de calitate superioară şi valo-
rificarea corespunzătoare a acestora. Pe lângă faptul că despicarea fa-
cilitează îndepărtarea unor defecte interne, se realizează în acest mod şi
o reducere a volumului pieselor din lemn, ceea ce oferă posibilităţi mai
bune de manipulare şi transport cu consum de energie mai redus şi

261
condiţii favorabile pentru uscarea mai rapidă a lemnului şi conservarea
corespunzătoare a acestuia.
Izolat, în platforma primară sau chiar în parchet, despicarea poate
fi executată manual, aşa cum s-a prezentat anterior, cu ajutorul topoa-
relor, ciocanelor şi al penelor din lemn sau metalice. Efortul fizic, în
aceste situaţii, este deosebit de mare.
De aceea, au fost construite şi se utilizează pe scară tot mai largă
despicătoare mecanice adaptabile la tractoarele forestiere (pentru des-
picarea în platformele primare) sau cu mijloace de acţionare proprii
(specifice centrelor de sortare şi preindustrializare a lemnului).
O primă clasificare a despicătoarelor se poate face, aşadar, după
posibilitatea de deplasare a acestora:
ƒ despicătoare mobile,
ƒ despicătoare staţionare.
După sistemul de funcţionare, despicătoarele pot fi:
ƒ cu organul de despicare fix (figura 14.5a),
ƒ cu organul de despicare mobil (figura 14.5b).

a) b)
1. organul de despicare
2. piesa din lemn
Fd forţa de despicare
Figura 14.5. Sisteme de funcţionare a despicătoarelor (a – cu organ
de despicare fix, b – cu organ de despicare mobil)
În funcţie de tipul mecanismului de antrenare a piesei din lemn
sau a penei, despicătoarele se clasifică astfel:
ƒ cu lanţ transportor cu mişcare continuă (figura 14.6a),
ƒ cu mecanism bielă-manivelă (figura 14.6b),
ƒ cu cilindri hidraulici (figura 14.6c).
După tipul organului de despicare, despicătoarele sunt cu pană
sau cu con spiralat. Cele mai folosite sunt despicătoarele cu pană care
poate avea diferite forme şi dimensiuni în funcţie mai ales de mobilitatea
acesteia. Penele se confecţionează din tablă de oţel.
Pana simplă cu unghi unic este alcătuită din pereţi sudaţi ca în
figura 14.7.

262
 1. roată motoare
2. roată de ghidare şi întindere
3. pinten
4. lanţ transportor
5. piesa din lemn
6. pana de despicare fixă

1. suport (cadru)
2. bielă
3. pinten
4. volant
5. ghidaj
6. piesa din lemn
7. pana de despicare

1. cilindru hidraulic
2. piston
3. tijă
4. ghidaj
5. pană de despicare
6. piesă din lemn

Figura 14.6. Tipuri de mecanisme de antrenare a piesei din lemn

sau a penei în cazul despicării (după Chiru, 1980)

β - unghi de atac (45°÷50°)

γ - unghi de înclinare a muchiei tăietoare (7°÷15°)
Figura 14.7. Pană simplă cu unghi unic

263
 Uşoara înclinare a muchiei tăietoare spre înainte are rolul de a
preîntâmpina săltarea capătului piesei din lemn în momentul când
acţionează pana.
Pana fixă cu dublu unghi (figura 14.8) se obţine prin intro-
ducerea între pereţii unei pene cu unghi unic (30°÷50°) a unei lame cu
un unghi mai mic (10°÷20°) decât cel format de pereţi. Acest fapt deter-
mină o micşorare a forţei maxime necesare despicării şi scurtează timpul
de despicare.

Figura 14.8. Pană simplă fixă cu unghi dublu

Pana dublă (figura 14.9) este alcătuită din două pene ale căror
muchii tăietoare sunt aşezate în unghi drept. Se realizează astfel o
creştere a productivităţii prin faptul că lemnul se despică în patru piese
la o singură trecere prin despicător. Pentru a nu acţiona simultan, cele
două muchii sunt decalate, astfel încât forţa maximă necesară despicării
să se păstreze în limite rezonabile. Chiar şi aşa, aceasta este de 1,3÷1,5
ori mai mare decât în cazul penei simple.

Figura 14.9. Pană dublă

Acţionarea organului de despicare poate fi făcută, printr-un

mecanism de transmisie adecvat, de la motoarele termice (proprii sau ale
unor tractoare), de la motoarele electrice sau prin intermediul unor
pompe hidraulice. Indiferent de situaţie, trebuie să fie asigurată forţa de
despicare Fd necesară, într-o primă fază, pentru strivirea fibrelor, apoi
pentru despicarea propriu-zisă şi, într-o ultimă fază, pentru separarea

264
pieselor rezultate. Valoarea acesteia nu este constantă în timp pentru că
nici rezistenţele lemnului nu sunt constante pe parcursul procesului de
despicare. Modul de variaţie a forţei de acţionare este reprezentat în
figura 14.10.

Figura 14.10. Variaţia forţei de despicare la un ciclu de funcţionare

a despicătorului (după Chiru, 1980)
În cazul motoarelor electrice este utilizat fenomenul specific de
dezvoltare, pentru un timp scurt, a unei puteri aproape duble faţă de cea
nominală. Sunt recomandate atunci când se execută despicarea rapid
(piese scurte, din specii cu lemn având rezistenţă redusă la despicare).
Despicătoarele cu motor termic au pierderi mai mari de putere,
dar asigură viteze mai mari de lucru. La cele hidraulice, situaţia este
inversă: viteza este mai mică, dar nu se produc pierderi de putere.
Soluţia practică avantajoasă este cea a folosirii ambelor moduri
de acţionare (mecanic şi hidraulic) asociate în unităţi tehnologice
specializate (figura 14.11), fragmentarea materialului greu de despicat
realizându-se cu un despicător hidraulic, iar pentru despicarea celui cu o
structură mai simplă folosindu-se un despicător mecanic.

1. transportor
2. rampe de alimentare
3. rampe de degajare
4. piesă de despicat
5. pană compusă (ambele capete ascuţite)
6. pinten de antrenare
Figura 14.11. Unitatea tehnologică complexă de despicare a lemnului
cu DH-240 şi DM-10

265
 Despicătorul mecanic DM-10, folosit în ţara noastră, are o forţă
de despicare de 100 kN. Are ca organ activ o pană fixă, iar piesa din
lemn este antrenată de pintenii fixaţi pe un lanţ. Productivitatea acestuia
poate ajunge până la 60 steri/8h.
Domeniul de utilizare: despicarea lemnului cu lungimea de 1,0 m
şi diametrul cuprins între 50 cm şi 70 cm.
Caracteristicile tehnice principale ale despicătorului mecanic DM-
10 sunt:
- puterea şi turaţia motorului: 30 kW, 750 rot/min;
- lungimea penei: 400 mm
- greutatea: 3,5 t
- productivitatea: 36 m3/8 ore.
Despicătorul hidraulic DH-240 dezvoltă o forţă maximă de
despicare de 240 kN şi dispune de o pană compusă montată pe un
cărucior de antrenare, ceea ce determină ca ambele curse (atât într-un
sens, cât şi în celălalt) să fie active. Acest despicător are următoarele
caracteristici tehnice:
- Puterea motorului pentru instalaţia hidraulică: 22 - Forţa dezvoltată de despicător: la împingere 240
kW, 1400 rot/min kN, la retragere 170 kN
- Lungimea pieselor din lemn: 100÷130 cm - Viteza de lucru: 8 cm/s la împingere, 11 cm/s la
- Diametrul maxim al pieselor: 130 cm retragere
- Organul activ de despicare: pană cu lungimea de - Lungimea cursei pistonului: 1000 mm
450 mm şi unghiul de atac de 30o - Productivitatea: 30 m3/8 ore

Productivitatea este de maxim 50 steri/8h, dar este folosit pentru

despicarea pieselor ce necesită forţe mari (cu gâlme, înfurciri, fibră
răsucită etc.).
În centrele de sortare şi preindustrializare se utilizează agregate
de despicare hidraulice de tipul LD-1 (linie de despicare model 1).
Despicătorul propriu-zis este cu transmisie hidraulică şi pană dublă în
cruce cu o singură cursă activă. Transportorul complex asigură atât
transportul longitudinal, cât şi transportul transversal. Materialul lemnos
de despicat este împins în transportorul longitudinal de un braţ hidraulic.
În plus, piesa din lemn poate fi centrată faţă de pană (se ridică sau se
coboară în funcţie de diametrul său).
Întregul proces este urmărit şi dirijat de la pupitrul de comandă
de un singur muncitor, spre deosebire de celelalte tipuri de despicătoare
pentru care formaţia de muncă este alcătuită din câte doi muncitori la
fiecare pană. Productivitatea liniei de despicare LD-1 ajunge la 77
steri/8h.

266
 Indiferent de tipul despicătorului, fazele de lucru sunt urmă-
toarele:
ƒ transportul de alimentare,
ƒ descărcarea materialului lemnos şi alimentarea despicătorului,
ƒ despicarea,
ƒ degajarea lobdelor,
ƒ transportul de evacuare,
ƒ stivuirea lobdelor.

14.3. INSTALAŢII DE SECŢIONARE

În C.S.P.L. şi depozitele centrale, gradul de concentrare a ma-
terialului lemnos şi posibilităţile multiple de mecanizare şi automatizare
oferă condiţii favorabile pentru executarea operaţiei de secţionare cu o
productivitate mărită şi cu consumuri tehnologice reduse. Procedeele de
lucru specifice pot fi grupate astfel:
ƒ secţionarea la punct fix, cu aplicare mai ales pentru lemnul de
răşinoase,
ƒ secţionarea pe o suprafaţă dată (piesă cu piesă sau în stivă),
pentru lemnul de foioase.
Modalităţile şi mijloacele de secţionare sunt diferenţiate în
funcţie de grupa de specii pentru că defectele răşinoaselor sunt mai
evidente, iar foioasele au forme neregulate şi un volum mai mare al
defectelor ascunse.
În afară de motoferăstraie, în C.S.P.L. şi depozitele centrale se
folosesc pentru secţionare electroferăstraie, instalaţii de secţionare la
punct fix şi circularele multiple.
Instalaţiile de secţionare la punct fix (figura 14.12) au suban-
samblul de tăiere de tip electroferăstrău cu lanţ tăietor cu lungime mare a
lamei (70 cm ÷ 100 cm) sau de tip ferăstrău cu pânză tăietoare circulară,
diametrul acesteia fiind până la 1,6 m (Copăcean et al., 1983)).
În ambele situaţii, acţionarea organelor active se realizează cu
motoare electrice de putere (11 kW÷22 kW).
Linia de secţionare de acest tip este deservită de doi muncitori
(operatorul şi un muncitor care asigură alimentarea transportorului cu
material lemnos).
De la pupitrul de comandă, operatorul dirijează alimentarea cu
lemn brut, oprirea pentru secţionare, bascularea subansamblului de tăiere
şi evacuarea pieselor rezultate. Se realizează astfel simultan operaţiile de
sortare şi de secţionare. Productivitatea realizată este 50÷130 m3/8h
(Ciubotaru, 1998).

267
 1. staţie de comandă
2. organul activ (ferăstrău cu lanţ sau cu disc)
3. motorul de acţionare
4. piesă din lemn
5. rampă de alimentare
6. transportor mecanic
7. limitator de cursă
8. rampă de degajare
9. zonă de stocare a sortimentelor obţinute prin secţionare
Figura 14.12. Mod de organizare a unei instalaţii de secţionare la punct fix

Circularul multiplu, format din mai multe ferăstraie circulare în

linie, montate pe arborii separaţi ai unor motoare electrice cu puterea
mai mare de 5 kW, se utilizează pentru secţionarea pieselor din lemn
brut cu lungimea maximă de 6 m în sortimente de lemn de steri cu
lungimi fixe de 1m.
Instalaţia pentru secţionarea lemnului subţire are aparatul de
tăiere format din cinci discuri cu diametru de 800 mm, montate pe axe
independente. Capacitatea de secţionare a instalaţiei este de 40÷45 m3
lemn brut subţire cu diametre între 4 cm şi 18 cm în 8 ore, faţă de 6÷7
m3/8 ore atunci când se secţionează cu ferăstrăul electric portabil.
Comenzile pentru alimentare, secţionare şi evacuare se efec-
tuează prin dispozitive electrohidraulice.
Cu precădere pentru lemnul brut de foioase, în care caz
secţionarea la punct fix este complicată şi ineficientă, în depozitele
centrale şi C.S.P.L. se aplică secţionarea piesă cu piesă pe o suprafaţă
dată. În acest scop, pentru descărcare, sortare şi secţionare se
amenajează suprafeţe speciale (figura 14.13). Dotările specifice constau
în trolii sau alte dispozitive ce asigură descărcarea la acelaşi nivel şi
transportoare pentru evacuarea materialului secţionat.
Formaţia de muncă este compusă dintr-un sortator şi doi
fasonatori mecanici, productivitatea fiind de 200÷300 m3/8h (Ciubotaru,
1998).
268
 1

3
2

1. ferăstrău electric sau mecanic

2. material de secţionat
3. transportor
Figura 14.13. Mod de organizare a procesului de secţionare a
lemnului piesă cu piesă

14.4. DESCĂRCAREA LEMNULUI, ÎNCĂRCAREA ŞI TRANSPORTUL

ACESTUIA ÎN INCINTA C.S.P.L. ŞI A DEPOZITELOR CENTRALE
În depozitele centrale şi C.S.P.L. se concentrează un volum mare
de material lemnos, în vederea sortării şi prelucrării primare, care este
supus operaţiilor de descărcare, transport intern, stivuire şi încărcare,
operaţii care se realizează cu mijloace specifice: macarale hidraulice,
macarale portal, încărcătoare frontale, instalaţii cu cabluri şi
transportoare.
Există şi modalităţi moderne de manipulare şi transport a
sortimentelor din lemn de mici dimensiuni prin pachetizare, paletizare
sau containerizare, asigurându-se astfel reducerea pierderilor, valori-
ficarea superioară a biomasei lemnoase şi utilizarea la capacitate a
mijloacelor de transport.
Macaralele sunt instalaţii temporare sau permanente, fixe sau
mobile, independente sau montate pe vehicule, cu ajutorul cărora se
execută operaţii de încărcare, descărcare, stivuire şi transport intern.
Macaralele hidraulice rotitoare se compun din: pivot, mecanism
de rotire, coloană, braţ de ridicare, braţ de basculare sau balansier,
graifăr şi instalaţia hidraulică (pompă, distribuitori, cilindri hidraulici
etc.). Acestea se montează pe un mijloc de transport auto, pe tractoarele
utilizate la colectare sau pe maşinile de fasonare mobile, dar pot fi şi
independente (exemplu: macaraua hidraulică pe cărucior).
Macaraua portal de tipul MPF (figura 14.14), cu una sau două
console şi graifăr electrohidraulic rotativ, este considerată utilaj de bază
(conducător) într-un C.S.P.L. de capacitate mare. Cele 22 variante
constructive utilizate la noi (Ionaşcu şi Constantinescu, 1987) sunt com-
puse dintr-o platformă metalică mobilă care se deplasează pe o cale de

269
rulare (şine) cu ecartamentul cuprins între 17,0 m şi 36,0 m. Platforma
metalică este formată dintr-o grindă cu zăbrele transversală care se
sprijină pe două picioare, unul rigid şi celălalt articulat. Grinda poate
avea o deschidere activă a consolelor până la 13,25 m (Copăcean et al.,
1983) şi este prevăzută la partea inferioară cu calea de rulare a că-
ruciorului de sarcină. Întreaga platformă se deplasează cu ajutorul
mecanismelor de translaţie montate pe ambele picioare.

1. grindă
2. picior rigid
3. picior articulat
4. tirant de rigidizare
5. boghiu motor
6. boghiu condus
7. cabină de comandă
8. scară de acces
9. graifăr cu braţ extensibil
10. şină
11. stivă de material lemnos

Figura 14.14. Macara portal (vedere frontală şi vedere laterală)

Caracteristicile tehnice ale unei macarale portal sunt următoarele:

- Capacitatea de ridicare: 5÷10 t
- Ecartament: 32,5 m
- Lungimea utilă a consolei: 2 x 9,0 m
- Înălţimea de ridicare: 10 m
- Viteza de ridicare cu sarcină: 125 m/min
- Viteza de translaţie a căruciorului: 40 m/min
- Viteza de translaţie a macaralei: 50 m/min
- Ampatament: 16 m
- Putere instalată: 78 kW
- Masa: 62 t
- Productivitatea: 275 m3/8 ore
- Regim de lucru: 260 zile/an în două schimburi

Cu ajutorul macaralei portal se pot executa simultan sau con-

secutiv mişcările pentru ridicarea sau coborârea sarcinii, translaţia căru-
ciorului în lungul grinzii şi deplasarea întregii platforme pe şine. Uti-
lajul, în varianta cu graifăr, este deservit de un singur muncitor (ma-
caragiu), productivitatea fiind de 250÷300 m3/8h.
Mecanizarea acestei operaţii de transport intern determină o re-
ducere simţitoare a suprafeţelor de depozitare, realizându-se o înălţime

270
mai mare a stivelor; cu macaraua portal, acestea pot să ajungă la 5÷6 m
înălţime.
Încărcătoarele cu braţe frontale sunt maşini independente
autopropulsate derivate din anumite tipuri de tractoare modificate şi
prevăzute cu echipament de lucru specializat pentru încărcare, descăr-
care, stivuire şi transport intern pe distanţe scurte.
Încărcătoarele frontale de construcţie autohtonă folosite în
sectorul de exploatare a lemnului din ţara noastră sunt cele de tip IFRON
204D, având la bază tractorul U 650M, şi IFRA-25, derivat din tractorul
cu şasiu articulat TAF. Acestea reprezintă mijlocul de bază pentru
încărcat, descărcat şi manipulat în depozitele cu capacitate mică şi numai
utilaj de intervenţie în C.S.P.L. de capacitate mare unde sunt înlocuite cu
alte mijloace cu productivitate mărită (macarale, transportoare etc.).
Încărcătorul cu furci frontale acţionează asupra încărcăturii, la
descărcarea autotrenurilor, în două moduri. Unul dintre acestea este prin
împingere din partea opusă, după ce au fost lăsate în jos răcoanţele,
lemnul căzând direct pe platforma de descărcare. Un alt mod de
descărcare este cel frontal: IFRON-ul ia câte o piesă sau mai multe, în
funcţie de greutatea acestora, şi se deplasează la locul de depozitare sau
alimentează un transportor transversal.
Deşi pot efectua operaţii de manipulare şi transport prin
suspendare a majorităţii sortimentelor de lemn rotund şi a lemnului de
steri, folosirea încărcătoarelor frontale IFRON 204D în depozite prezintă
şi unele dezavantaje: necesită suprafeţe mari de acces şi de manevră,
special amenajate; au un raport nefavorabil masă proprie / masa sarcinii
(capacitate de ridicare de numai 1,8÷2,5 t); înălţimea de stivuire nu
poate depăşi 3,6 m; au un consum relativ mare de combustibil; necesită
asigurarea unei întreţineri şi deserviri specializate.
Cu toate dezavantajele pe care le prezintă încărcătorul cu furci
frontale, acesta rămâne, deocamdată, cel mai răspândit mijloc pentru
descărcarea şi manipularea lemnului rotund şi despicat în depozite.
Încărcătorul IFRON 204D (figura 14.15) are un motor Diesel de
65 CP la 1800 rot/min şi este prevăzut cu transmisie mecanică compusă
din ambreiaj, inversor, cutie de viteze, transmisia propriu zisă la roţile
motoare şi transmisie de la volantul motorului la priza de putere (pentru
acţionarea pompei instalaţiei hidraulice).
Echipamentul de lucru, format dintr-un mecanism de ridicare-co-
borâre-basculare, este acţionat de cinci cilindri hidraulici: doi pentru
ridicarea-coborârea braţelor, doi pentru basculare şi unul pentru închi-
derea-deschiderea fălcilor graifărului.

271
 1. braţe frontale port dispozitive
2. cilindri hidraulici de ridicare-coborâre
3. cilindri hidraulici de basculare
4. graifăr
5. braţ mobil
6. cilindru hidraulic de acţionare a braţului mobil
7. roţi motoare (faţă)
8. roţi directoare (spate)
9. cabină
10. placă de fixare
11. motor
Figura 14.15. Încărcător cu braţe frontale IFRON 204D
(după Ungureanu, 1997)
Unealta de lucru se montează pe o placă de susţinere fixată la
capătul braţelor şi poate fi, în funcţie de lucrările ce se execută, graifăr,
cupă, braţ de macara sau lamă de buldozer.
Pentru ridicarea şi deplasarea buştenilor, trunchiurilor şi ca-
targelor, încărcătorul IFRON 204D este prevăzut cu graifăr tip G2 (cu
doi dinţi de susţinere); pentru butuci şi lemn de steri stivuit, graifărul
este de tip G3 (cu trei dinţi de susţinere), iar pentru lemn de steri în vrac
se utilizează un graifăr de tip G5 (cu cinci dinţi de susţinere).
Pentru încărcarea-descărcarea sau stivuirea lemnului de steri
pachetizat, unealta de lucru este un braţ prelungitor, iar pentru mani-
pularea tocăturii, a cojii, a rămăşiţelor de la prelucrarea lemnului, a
mangalului sau a cetinii se dotează încărcătorul frontal cu cupă. Lama de
buldozer este folosită numai pentru voltat şi stivuit lemnul rotund.
Graifărul este format dintr-o parte fixă (falcă inferioară sau
corp) şi o parte mobilă (falcă superioară) acţionată de un cilindru
hidraulic.
Etapele de lucru cu încărcătorul IFRON 204D sunt următoarele:
ƒ prinderea sarcinii cu graifărul, la locul de încărcare;

272
 ƒ deplasarea sarcinii pe distanţa dorită, la înălţimea de 0,5 m faţă
de sol;
ƒ ridicarea sau coborârea sarcinii la locul de descărcare;
ƒ desfacerea fălcilor graifărului pentru eliberarea sarcinii şi aşe-
zarea pe locul de descărcare sau stivuire a materialului lemnos.
Capacitatea de ridicare este de 1800 kgf, iar productivitatea me-
die de 130 m3/8 ore.
Pentru sarcini şi înălţimi mai mari, încărcarea-descărcarea se
poate face cu celălalt utilaj de construcţie autohtonă, încărcătorul frontal
articulat IFRA-25. Acesta poate ridica o sarcină maximă de 4 t până la o
înălţime de 5 m faţă de sol. Este prevăzut cu motor de 65 CP sau chiar
80 CP şi poate fi echipat şi cu un troliu monotambur.
Formaţia de lucru pentru încărcătoarele frontale este compusă
dintr-un singur muncitor (conducătorul utilajului). În cazul descărcării-
încărcării lemnului rotund, productivitatea ajunge până la 200 m3/8 h.
Transportoare utilizate în C.S.P.L.
Asigurarea legăturii tehnologice prin transport interior între
punctele de descărcare, încărcare sau stivuire, precum şi alimentarea-
evacuarea liniilor mecanizate complexe de fasonare (debitare, sortare,
cojire sau despicare) se realizează cu mijloace caracteristice, cu mers
continuu al organului activ, denumite transportoare.
Clasificarea transportoarelor se poate face în funcţie de mai
multe criterii, astfel:
- după tipul organului activ:
ƒ transportoare cu lanţ,
ƒ transportoare cu bandă,
ƒ transportoare cu role;
- după poziţia pieselor din lemn faţă de direcţia de mişcare a organului
activ:
ƒ transportoare longitudinale,
ƒ transportoare transversale;
- după gradul de mobilitate:
ƒ transportoare mobile,
ƒ transportoare staţionare (fixe);
- după planul în care se realizează deplasarea:
ƒ transportoare orizontale,
ƒ transportoare înclinate,

273
 ƒ transportoare mixte.
Componentele principale ale unui transportor sunt: cadrul de
susţinere, grupul de acţionare, organul activ şi dispozitivele anexe.
Cadrul de susţinere este format din longeroane, picioare de spri-
jin, fundaţie, podină, jgheab sau canal betonat, şine de ghidare (supe-
rioară şi inferioară), role de dirijare.
Grupul de acţionare este compus din motor electric, reductor,
transmisie, cap de antrenare la o extremitate şi cap de întindere la cea-
laltă.
Forma constructivă a transportoarelor diferă în funcţie de forma
de fasonare a biomasei lemnoase. Cele mai reprezentative transportoare
utilizate în C.S.P.L. au caracteristicile prezentate în continuare.
Transportorul longitudinal (orizontal sau înclinat) cu lanţ pentru
lemn rotund (figura 14.16) are lungimi între 30 m şi 75 m şi lanţul cu
zale calibrate şi plăci purtătoare (racleţi) cu gheare. Este acţionat de un
motor electric cu puterea între 5,5 kW şi 22,0 kW.
Transportorul longitudinal cu lanţ pentru lemn de steri poate fi
montat orizontal sau înclinat (la un unghi de maxim 15°, astfel încât
înălţimea utilă să fie cel mult 7,5 m) pe o lungime până la 50 m. Lanţul
este cu racleţi, fiecare cu câte trei gheare, iar motorul electric de
acţionare are puterea între 2,2 kW şi 6,6 kW.

1 – cadru de susţinere
2 – şine de ghidare a pieselor din lemn
3 – şine de glisare a racleţilor
4 – racleţi cu colţi
5 – lanţ calibrat
Figura 14.16. Transportorul cu lanţ şi racleţi

Transportoarele transversale cu trei sau patru lanţuri sunt

folosite pentru deplasarea pieselor din lemn, în plan orizontal sau
înclinat, pentru alimentarea maşinilor de secţionat sau a despicătoarelor,
precum şi pentru operaţia de transfer între două transportoare longi-
tudinale. Lungimea lor este, în funcţie de amplasament, între 2,0 m şi 5,5
m. Acţionarea se face cu motoare electrice de 1,6 kW sau 3,2 kW.

274
 Transportorul cu bandă dreaptă în jgheab metalic este utilizat
pentru deplasarea pieselor despicate de la despicător la punctele de
sortare şi pachetizare sau stocare în vrac. Lungimea pe care se montează
acest tip de transportor variază între 10 m şi 60 m. Acţionarea se face cu
un motor electric a cărui putere este cuprinsă între 1,5 kW şi 7,5 kW.
Transportorul cu bandă cu trei role în jgheab metalic (figura
14.17) este utilizat în special pentru deplasarea rămăşiţelor, a tocăturii şi
a rumeguşului. Poate fi montat în plan orizontal sau înclinat (numai până
la 10°), pe lungimi de la 10 m până la 30 m. Acţionarea se face cu un
motor electric cu puterea între 1,5 kW şi 4,0 kW.

1. placa de bază
2. suportul rolelor marginale
3. rolă
4. bandă transportoare

Figura 14.17. Transportor cu bandă şi trei role în jgheab

Transportorul cu role biconice montate pe lagăre cu rulmenţi

(figura 14.18) este folosit în cadrul liniilor de sortare şi fasonare şi sunt
acţionate de motoare electrice cu puterea până la 6,5 kW. Lungimea
acestora este frecvent între 3 m şi 7 m.

1 – cadru de susţinere
2 – şine de ghidare a pieselor din lemn
3 – şine de fixare a rolelor
4 – mecanism de acţionare
5 – role dublu tronconice
Figura 14.18. Transportor cu role dublu tronconice

Atunci când este cazul, transportoarele pot fi montate două sau

mai multe în cascadă şi completate, eventual, cu plane înclinate. Va-

275
riantele moderne sunt dotate cu dispozitive de măsurare a lungimii şi
diametrului şi de cubare automată pentru biomasa lemnoasă aflată în
diverse stadii de fasonare.
Operaţia de încărcare necesită o stivuire îngrijită a sortimentelor
ce urmează a fi expediate, asigurarea încărcăturii şi încadrarea în
dimensiunile de gabarit obligatorii. Pentru expedierea lemnului de steri
în vagoane CFR se utilizează dispozitive de formare şi strângere a pa-
chetelor, care asigură o încărcare şi descărcare mecanizată a lemnului.

276